Creante Care Pot Produce O Dobanda Moratorie sau O Dobanda Cominatorie

Anumite creanțe care pot produce o dobândă moratorie sau o dobândă cominatorie trebuie să fie clare, lichide și exigibile, totuși anumite datorii care nu pot fi în totalitate clare, nici lichide sunt susceptibile de a produce dobânda moratorie dacă data scadentă este împlinită. Mai puŃin atunci când lipsa lichidităŃii rezultă din fapta creditorului sau când debitorul a procedat la o oferta reală urmată de consemnaŃiune, dobânzile moratorii curg în

ciuda lipsei certitudinii și lichidităŃii creanŃei monetare.

CreanŃele care generează dobânzi restitutorii nu sunt nici creanŃe la termen nici creanŃe exigibile: cum dobânzile nu curg motivat de întârzierea debitorului, acesta din urmă nu poate opune creditorului nici nedeterminarea sumei nici lipsa certitudinii nici însăși absenŃa exigibilităŃii creanŃei.

ImportanŃa instituŃiei răspunderii civile în sistemul obligaŃiilor este de necontestat. Uneori, însă, se apelează la această instituŃie chiar și în situaŃii în care nu sunt întrunite condiŃiile răspunderii civile.

De multe ori dobânda moratorie este confundă cu alte instrumente juridice care se sprijină pe curgerea timpului cum este și cazul dobânzii remuneratorii. Este vorba de o simplă aparenŃă de comunitate, care nu se prelungește dincolo de formă, pe fondul celor două tipuri de dobândă, așa cum arătat în secŃiunea I – Dobânda moratorie-dobânda remuneratorie. În mod tradiŃional, se consideră că dobânda remuneratorie și dobânda moratorie reprezintă două categorii de dobânzi distincte. Ele sunt considerate tipurile principale de dobândă, necontestate de doctrină și jurisprudenŃă și menŃionate în Codul civil.

Nu aceeași este situaŃia în cazul dobândă moratorie – dobândă restitutorie

delimitarea celor două instituŃii fiind analizată în cuprinsul secŃiunii a III-a a acestui subcapitol. Punctul de plecare al controversei nu constă în delimitarea lor ci în însăși recunoașterea conceptului de ,,dobândă restitutorie”.

Dobânda restitutorie este destinată să neutralizeze folosirea lipsită de cauză a

capitalului de către debitorul restituirii și a garanta creditorului restituirii repunerea în situaŃia anterioară. Ea curge de plin drept și în temeiul unei dispoziŃii speciale.

Elementul de diferenŃiere cel mai important este cel al sursei diferite a obligaŃiei care le generează; în timp ce dobânda moratorie rezultă din întârzierea în executarea unei obligaŃii, deci dintr-o obligaŃie de reparaŃie, dobânda numită restitutorie își găsește sursa într-o obligaŃie de restituire.

Debitorul dobânzii restitutorii nu este culpabil; suma produsă de creanŃa de restituire nu are natura daunelor-interese ci se cuvine creditorului pentru repunerea în situaŃia anterioară, întemeiată pe îmbogăŃirea fără justă cauză sau plată nedatorată, etc.

Acestă dobândă Ńine de dreptul restituirilor, care guvernează restituirea fructelor și dobânzilor și nu de dreptul răspunderii civile. Noul Cod civil încearcă să stabilească un regim juridic unitar pentru restituirea prestaŃiilor inclusiv cu privire la dobânzile produse de creanŃele supuse restituirii.

Dobânda moratorie are puncte comune cu mecanisme destinate a face presiune asupra debitorului pentru plata creanŃei, cum este clauza penală, fără ca prin aceste apropieri să își piardă specificitatea.

Elementul de maximă diferenŃiere între clauza penală moratorie și dobânda moratorie este dat de natura lor juridică diferită. Argumentat și nu în afara criticii, am atribuit clauzei penale o natură mixtă cu o componentă sancŃionatorie și una reparatorie, prevalentă fiind cea punitivă. În principal, rolul ei este de a sancŃiona neexecutarea și comportamentul culpabil al debitorului și numai în subsidiar, în acele situaŃii în care s-a produs un prejudiciu, servește și

la acoperirea acestuia.

Cu toate că ambele se sprijină pe curgerea timpului și au legătură cu fluctuaŃiile economice, o parte minoritară a doctrinei, căreia ne alăturăm, se pronunŃă în sensul cumului dobânzii cu datoria de valoare. Fiecare din tehnicile amintite se legă de timp în manieră proprie, având fundamente diferite: una este întemeiată pe întârzierea în executarea obligaŃiei cealaltă pe erodarea monedei.

Pentru perioada anterioară lichidării datoriei de indemnizare, adică și pentru intervalul de timp cât ea este o datoriei de valoare, creditorul trebuie compensat pentru că a suferit o întârziere în indemnizare, tehnica valorismului nefiind suficientă atât pentru menŃinerea valorii creanŃei cât și pentru indemnizarea întârzierii. Datoriei de valoare i se adugă o sumă care indemnizează întârzierea, mai precis lipsirea creditorului de o multitudine de posibilităŃi

de a folosi și valorifica suma reprezentând indemnitatea principală dacă ar fi avut-o de îndată, la momentul producerii prejudiciului. Același tip de prejudiciu ca cel acoperit de dobânda reglementată de art.1088 C.civ.: preŃul timpului, întârzierea însăși, privarea creditorului de o infinitate de posibilităŃi de a folosi suma respectivă. Este un prejudiciu a cărei valoare este prezumată în mod abstract și forfetar de legiuitor ca fiind egală cu rata legală a dobânzii. Are mai puŃină importanŃa calificarea moratorie – obiectivă – sau compensatorie a acestei indemnităŃi. Însă suntem de părere că ea nu este fundamentată pe dispoziŃiile art. 1088 C.civ. întrucât creanŃa principală care o generează nu este exigibilă.

În prezent, se admite constant indexarea creanŃei de capital indiferent dacă în contract a fost inclusă sau nu o asemenea clauză. CreanŃa de capital indexată produce dobândă moratorie întrucât nu există incompatibilitate între dobânda moratorie și indexare. Pentru a se înlătura anomaliile create de aplicarea rigidă a principiului nominalismului monetar s-a mers și mai departe consacrându-se legal posibilitatea indexării creanŃei de dobândă. În consecinŃă, creditorul contractual al unei sume de bani va fi îndeptăŃit nu numai indexarea creanŃei iniŃiale și acordarea dobânzii legale moratorii, ci și la indexarea dobânzii legale moratorii.

SoluŃia proscrierii cumulului indexării cu dobânda moratorie pe motiv că indexarea repară în mod egal prejudiciul cauzat prin întârziere, păcătuiește prin exces. Indexarea, ca și valorismul, are ca efect protejarea debitorului împotriva efectelor întârzierii, dar fiecare întro manieră proprie. Actualizarea prin efectul indexării compensează doar deprecierea monetară între ziua în care creanŃa s-a născut și ziua plăŃii, în timp ce dobânda moratorie indemnizează doar întârzierea în plata sumei datorate. Aceste două mecanisme pot fi utilizate concomitent fără să existe grija că s-ar proceda la o dublă indemnizare. Excluderea pur și simplu a dobânzii moratorii în caz de revalorizare a creanŃei reprezintă o privarea a creditorului de dreptul la daune-interese moratorii.

Similar Posts

  • Asistenta Financiara Acordata Romaniei de Catre U.e

    Asistența financiară acordată României de către UE CUPRINS INTRODUCERE……………………………………………………………………………………………….2 CAP.1. Aspecte teoretice privind fondurile structurale……3 1.1. Politica de dezvoltare a Uniunii Europene………………………………………………………3 1.2. Instrumentele financiare………………………………………………………………………………….4 1.3. Fondurile structurale și de coeziune în România……………………………………………..5 1.4. . Politica de coeziune economică a UE pentru perioada 2014-2020……………………………….. CAP. II. ACCESAREA FONDURILOR STRUCTURALE ÎN ROMÂNIA……..12 2.1. Stadiul absorbtiei fondurilor…

  • Tehnici Comerciale

    Tehnici comerciale CUPRINS Introducere Cursul de ”Tehnici comerciale” se adresează studenț ilor de la programul de studii Management încercând să ofere informaț ii uș or de parcurs legate de activitatea comercială ș i modul în care cei care activează în acest domeniu pot rezista în lupta concurenț ială. Astfel sunt evidenț iate ș i aprofundate…

  • . Evaziunea Fiscala, Tendinte Si Perspective

    INTRODUCERE Viitorul oricărui stat modern este de neconceput fără un sistem fiscal performant prin randament și suportabilitate din partea contribuabililor. Starea prezentă de prosperitate a unui stat contemporan este dependentă în mare măsură de propriul sistem fiscal, de felul în care acesta a fost conceput. În acest context, sistemul de impozite și taxe, precum și…

  • . Taxa pe Valoare Adaugata

    Cuprins CAPITOLUL 1 CARACTERIZAREA IMPOZITELOR INDIRECTE, EVOLUȚIA ȘI ROLUL LOR 1.1 Noțiunea de impozit Noțiunea de impozit provine din limba latină de la cuvântul “impozitus” și din limba franceză de la cuvântul “impôt”. Impozitul reprezintă o „contribuție bănească obligatorie, fără contraprestație directă și imediată, cu titlu nerambursabil, datorată, conform legii, de către persoanele fizice și…

  • . Studiu Privind Formarea Si Alocarea Capitalului Permanent (s.c. Xyz S.a., Timisoara)

    CAPITOLUL I SOCIETATEA COMERCIALĂ- SISTEM COMPLEX AL ECONOMIEI DE PIAȚĂ DEFINIREA SOCIETĂȚII COMERCIALE ȘI ESENȚA ECONOMICO- SOCIALĂ A ACESTEIA Societatea comercială este o verigă organizatorică în cadrul căreia se desfășoară activități economico-sociale specifice unei ramuri, subramuri, sau sectoare de activitate având drept scop realizarea unor obiective prestabilite. Ca entitate economică distinctă, societatea comercială, întreprinderea sau…

  • Marketingul Serviciilor de Sanatate din Cadrul Spitalului Clinic de Recuperare Baile Felix

    CUPRINS CUPRINS………………………………………………..…………………………………… 1 LISTA FIGURILOR, TABELELOR, IMAGINILOR ȘI DIAGRAMELOR ………………………… 3 INTRODUCERE…………………………………………………………………….………. 5 CAPITOLUL I. MARKETINGUL SERVICIILOR …………………………………………………. 6 MARKETINGUL SERVICIILOR – DOMENIU DISTINC AL MARKETINGULUI ………………………………………………………………………………… 6 1.1.1. Apariția și dezvoltarea marketingului serviciilor ………………….. 6 1.1.2. Conținutul marketingului în servi.cii ……………………………..… 8 1.1.3. Obiectul marketingului serviciilor…………………………….…….. 9 1.1.3.1. Marketingul extern………………………………………………………….. 9 1.1.3.2. Marketingul interactive………………………………………..……