Craiova 2018 Page 1 Universitatea din Craiova [610816]

Craiova 2018 Page 1 Universitatea din Craiova
Facultatea de Litere
Specializarea :Comunicare și relații publice

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific :
Prof univ.dr .habil. Ștefan Vlăduțescu

Absolvent: [anonimizat] 2018 Page 2 Universitatea din Craiova
Facultatea de Litere
Specializarea :Comunicare și relații publice

TRĂSĂTURILE
COMUNICAȚIONALE ALE VOCII
UMANE

Coordonator științific:
Prof univ.dr.habil.Ștefan Vlăduțescu

Absolvent: [anonimizat] 2018 Page 3 Cuprins
Cuprins ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 3
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 4
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 6
TRĂSĂTURILE COMUNICAȚIONALE ALE VOCII UMANE ………………………….. ……………………. 6
1.1 Ce întelegem prin trăsăturile comunicaționale ale vocii umane ? ………………………….. .. 6
1.2 Fonația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 9
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 15
CARACTERISTICILE COMUNICAȚIONALE ………………………….. ………………………….. ….. 15
2.1 Limba ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 15
2.2 Frecvența fundamentală (Fo) ………………………….. ………………………….. ………………………….. 16
2.3 Registrul vocal ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 18
2.4 Tonul vocii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 20
2.5 Intonația ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 20
2.6 Volumul vocii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 21
2.7 Accen tul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 22
2.8 Dicția ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 24
2.9 Timbrul vocii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 25
2.10 Fluxul verbal ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 25
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 28
STDIU DE CAZ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 28
3.1 Relația mamă -copil ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 28
3.2 Chestionar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 30
3.3 Obiecti vele studiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 33
3.4 Ipoteza de lucru ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 33
3.5 Metoda ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 33
3.6 Prelucrarea statistică a datelor ………………………….. ………………………….. ……………………….. 35
3.7 Rezultate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 36
3.7 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 42
3.8 Păreri și discuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 43
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 45
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 47

Craiova 2018 Page 4
INTRODUCERE

Trăsăturile comunicaționale ale vocii umane reprezintă cel mai complex „sport” care
întrunește totalitatea car acteristicilor comunicării redate prin voce . Caracteristicile vocii
umane sunt personalizate. Unele voci par să semene între ele,însă timbrul vocal al fiecărei
persoane este unic, nu există două voci identice. Chiar dacă uneori avem impresia că auzim
glasul mamei,deși ne strigă bunica,vocea indiferent că are o genetică comună este diferită.
Indifer ent de vâ rstă sau sex,nici un timbru nu este la fel. Doua surori gemene au vocea
diferită chiar dacă au alte asemănări fizice.
Oamenii folosesc voc ea pentru a prim i și a transmite informații ,dobând ind astfel noi
cunoștințe folositoare de -a lungul vieții .
Vocea este cea ce îl face pe individ total diferit de celelalte ființe ale planetei. Omul
este singura ființă capabilă să -și exprime direct ideile,t răirile și sentimentele prin intermediul
vocii . Vocea este un element principal în comunica re,fără voce omul nu ar fi capabil să se
exprime direct,ci doar prin scris sau gestual.
Vocea poate fi una propriu zisă redată cu ajutorul limbii,gâtului și al corzilor voca le
sau poate fi și una interioară folosită la nivelul creierului. Un individ care își ascultă mai în tâi
vocea lăuntrică va fi capabil să își pună în ordine toate ideile ca mai apoi să le redea prin viu
grai într -un ritm alert și cu un f lux continuu de informații având un caracter prompt și bine
stabilit.
Comunicarea face parte din viața de zi cu zi și e ste modalitatea prin care sunt
transmise ideile, trăirile, sentimentele, e moțiile și părerile indivizilor.
„Comunicarea înseamnă putere. Cei care îi stăpânesc modul de utilizare pot schimba
modul în care percep lumea și modul în care sunt ei înșiși sunt percepuți de lume.”, Anthony
Robbins consideră că prin ,,puterea ” cuvântului omul poate să se adapteze noilor schimbări
doar dacă va înțelege și nevoile celorlalți pentru a putea socializa,negocia sau influența.
Chiar dacă oamenii sunt diferiți,există anumite c lișee care îi aseamănă cum ar fi:
religia,limba și sexul.

Craiova 2018 Page 5 În ceea ce privește subiectul temei alese,limbajul este elementul comun care îi
aseamănă pe oameni. Doar printr -un limbaj comun se pot acutiza relațiile interumane. Limba
trebu ie să fi e cunoscută de toți participanț i discuției pentru a fi înțelese informațiile transmise
de către receptor . Unele cuvinte din țările Europei se aseamănă datorită originii
comune,așadar limba latină este așa numita „limba -mamă” ce a ajutat la formarea
limbajului actual. Astfel „bună” din limba romană se scrie „bueno” în limba spaniolă și „bon”
în limba franceză ,iar un cetățean român poate înțelege aproximativ t oate limbile cu origini
latine.
Pentru a exista o comunicare excelentă înțeleasă de către pub licul auditoriu ,este
necesară prelucrarea unor aspecte cum ar fi: fluxul vorbirii,tonul și accentul. Dacă aceste
aspecte sunt redresate nu vo r exista nelămuriri și îndoieli în privința subiectului,însă pentru a
avea un dialog,ci nu un monolog plictisitor e ste bine ca cel care vorbește să mențină o
conversație comună prin integrarea publicului la discuție.
Fluxul vorbirii trebuie să fie unul mediu pentru a fi înțeles de către public,nu trebuie
să fie nic i prea alert pentru că multe informații vor fi pierdut e,nici prea lent pentru că pu blicul
va devenii reticent și monoton.
Tonul este și el un adevărat diferențiator în comunicare,astfel un cuvânt spus pe o
anumită ridicare a vocii p oate fi înțeles ca o insultă,iar un cuvânt rostit cu o voce caldă po ate
trezi un adevărat ansamblu de admirație și respect.
Accentul este și el un element bun de a nalizat în domeniul comunicării. C uvinte le
rostite cu un accent greșit pot crea diverse nelămuriri ale subiectului,ceea ce îl va face pe
individul ascultător să nu înțe leagă șirul informației.
Vocea este ,,strigătul” care ne conduce la o viață mai bună. Doar prin voce,omul poate
să se reîntregească și să se adapteze la prezent și viitor!

Craiova 2018 Page 6

CAPITOLUL I
TRĂSĂTURILE COMUNICAȚIONALE ALE VOCII UMANE

1.1 Ce întelegem prin trăsăturile comunicaț ionale ale vocii umane ?

„Trăsăturile comunicaționale ale vocii umane ”sunt reprezentative pentru oam eni
întrucât studiul își are ca temă caracteristicile comunicative ale vocii umane. Acestea se
regăsesc atât în comunicarea verbală dar și în cea paraverbală. Această materie
interdisciplinară se află la interfața dintre „Științele Comunicării” și
„Lingvistică”.Transformarea ansamblului a fost făcută într -un context comunicator, în scopul
de a descoperi modul în care vocea este formată și utilizată. Identitatea care deosebește vocea
umane a fost analizată din perspectiva extinsă a comunicării verbale, par averbale (F. Poyatos,
M. L. Knapp, J. K. Burgoon, T. O. Meservy) și paralingvistice. (G. Trager, H. L. Smith).
Vocea umană este sunetul produs om cu ajutorul corzilor vocale și prelucrate de gât,
gură și cavitățile nazale. Oamenii folosesc vocea pentru a tra nsmite informații prin vorbit, dar
și prin cântat sau rostind alte s unete, ca de exemplu prin strigă t, plâns, râs, oftat ș.a. În cazul
cântatului, se poate spune că vocea umană este un instrument muzical, desigur având o natură
cu totul specială. Așadar, vocea umană este, prin definiție, folosită în întregul procesul de

Craiova 2018 Page 7 comunicare. În cele din urmă, se subliniază faptul că vocea nu este doar un elemen t al
comunică rii orale , ci și o construcție cu relevanță muzicală.
Comunic area reprezintă transmiterea mesajul oral sau în scris prin inte rmediul unui
limbaj cunoscut de toți participanții la actul comunicațional. Se regăsesc î nsă și calități
paraverbale comunicative în trăsă turile vocii umane . Prin comunicare , informația este
codificată și transmisă prin element e prozodice și vocale care însoț esc cuvânt ul,iar vorbirea
în gen eral capătă semnificații deosebite.

În această categorie se înscriu:
 Date primare despre locutor : tânăr – bătrâ n, energic – epuizat, alintat –
hotărâ t etc.
 Particularitățile de pronunț ie
 Intensitatea rostirii, rit mul ș i debitul vorbirii, intonaț ia, pauza etc.
Comunicarea verbală prin inter mediul limbajului oral redă informații, î ntre
un emiță tor și un receptor . Emiță torul trebuie să transmită mesajul clar și organizat, pentru a
păstra și promova interesul receptorului . Ascultătorul devine interesat de informație doar dacă
cel care transmite dovedește încredere în sine, gesturi convingătoare și blândețe.
Aptitudinile de comunicare sunt esențiale pentru un bun lider – pentru a promova
comunicarea deschisă, mesajele conc ise, feedback -ul, recunoașterea mesajelor non -verbale și
înțelegerea reciprocă în cadrul echipei .
„Un lider cu adevă rat bun îi face pe oamen ii din echipa sa să se simtă implicați și
nu dați la o parte, în așa fel încât fiecare să înțeleagă ca prin munca sa contribuie la
succesul companiei”. (Warren G. Bennis)
„Cel m ai periculos mit despre lideri ș i leadership es te acela ca liderii se nasc – că
există un factor genetic care influențează capacitat ea de a fi lider. Acest mit susține pur și
simplu că unii oamenii au anumite calități care îi fac mai carismatici iar alții nu. Acesta este
un nonsens, î n realitate, lucrurile sunt exact pe dos. Liderii sunt mai degrabă făcuți decât
născuț i.” (Warren G. Bennis) .

Craiova 2018 Page 8 Pentru a avea o comunicare eficientă trebuie să exi ste cele trei tipuri fundamentale de
aptitudini:
• prezentarea eficientă a informației publicului țintă, sau aptitudini expresive – acestea sunt
necesare pentru a transmite mesajul prin cuvinte, expresii fa ciale și limbaj non -verbal;
• înțelegerea ră spunsurilor primite de la ceilalți sau aptitudini de ascultare – sunt utilizate
pentru a obține informații de la ceilalți, pentru a clarifica mesajele receptate;
• alegerea celui mai potrivit canal de comunicare și cunoștințele tehnice pentru utilizarea
acestui canal, sau aptitudini de coordonare a procesului de comunicare acestea ne ajută să
recunoaș tem informația necesară și să respectăm regulile comunicării și interacțiunii.

Aptitudinile expresive sunt cele m ai importante in cadrul comunic ării, deoarece
jumătate din semnificaț ia mesajului este transmisa prin comunicare non -verbala sau limbajul
corpului ș i 40% prin limbaj paraverbal , adică tonul ș i inflexiunile vocii, ritmul de vorbire,
modul de accentuare al cuvintelor, pauzele dintre cuvinte, ticurile verbale, etc. Doar 10% din
mesaj este transmis, respectiv receptat, prin ceea ce spunem de fapt .
Comunica rea paraverbală n u poate fi constituită ca formă, decât simultan cu
comunicarea v erbală. Dar din perspectiva conț inutulu i ele se pot s epara însă un „da” rostit ca
„nu” își poate modifica sensul în funcție de intervenț ia par averbalului.
Limbajul paraverbal mânuit cu abilitate,mărește efici ența de influența și control
asupra celor din jur. Ceea ce se transpune dincolo de cuvinte,în spate le lor,în subtext și în
toate manifestă rile vocale și gestuale legate strâns de pronunțare a sau de scrierea cuvintelor
au legătură cu paraverbalul.
Puterea limbajului paraverbal este dependent ă de calitățile vocale și de stăpânirea
„mecanismului ” vorbirii. Cei mai întâlniți și utilizați stimuli paraverbali sunt: calităț ile
vocale ,înălțimea vocii ,volumul vocii ,dicția,accentul ,pauzele ,intonația ,ritmul vorbirii .
Cercetătorii de specialitate precum:Mark L. Knapp, Thomas Meservy, Judee K.
Burgoon, Fernando Poyato s , P.Glenn au constatat că nu există o convergență a
caracteristicilor vocii umane. Ideea formulată pe scurt susține că vocea umană are nouă
caracteristici comunicative:
 Două cantitative (frecvența fundamentală și registrul vocal)

Craiova 2018 Page 9  Șapte calitative (înălț imea tonului, intonația, volumul, accentul, dicția,
timbrul fonării și media verbală)
În ,,Introduction and Review of Literature “ Mark Knapp (1998,2008) a subliniat trei
caracteristici ale comportamentului v ocal:rata,pasul și intensitatea.
Fernando Payat os (2002) a identificat opt tră sături ale vocii umane: timbră, rezonanță,
intensitate sau volum, tempo, pas (nivel, interval), interval ul de intonație, durată silabă și
ritm.

1.2 Fonația

În fonetică, se numește fonație totalitatea fenomenelor prin care se produce vocea. Un
rol esențial îl au coardele vocale din laringe. Acestea produc prin vibrația lor o modulație
audibilă a fluxului de aer expirat. Caracteristicile acustice ale sunetelor emise dep ind de
presiunea creată în plămâ ni, tensiunea aplicată asup ra coardelor vocale și aplicarea de diverse
constrâ ngeri pe parcursul căii vocale, prin acțiunea limbii, dinților ș.a.
În timpul fonației , corzile vocale sunt într -o stare închisă. Un curent de aer expirat,
care se rupe prin cablurile vocale închise, le m ișcă într -o oarecare măsură. Datorită
elasticității sale și, de asemenea, sub influența mușchilor care îngustă ciclul vocal,
ligamentele se întorc la poziția lor inițială, adică în mijloc, pentru a se desprinde din nou în
direcția presiunii continu e a flux ului de aer expirat ,existând fluctuații în corzile vocale.
Aceste oscilații apar în direcție transversală, nu în direcția longitudinală, adică legăturile se
mișcă în interior și în exterior și nu în sus și în jos.
Timpul de fonație este durata de fonetizar e după inspirația maximă și se menține fără
întrerupere. Această durată este influențată de factorul determinant al sexului și vârstei.
Astfel, la copiii de peste opt ani, în mod normal,durata de difuzare variază între 13,1 și 16,2
secunde, la femei între 16,7 și 25,7 secunde și bărbați între 22 și 34, 6 secunde . Acest timp
depinde de mai mulți factori:
 volumul fonatoric
 debitul de aer utilizat

Craiova 2018 Page 10  elasticitatea vocală
Ritmul ,viteza vorbirii și ieșirea verbală medie sunt date de numărul de cuvinte din o
anumit ă perioadă de timp, de obicei în decurs de un minut. Thoveron (1996) a considerat că
rata optimă a oralului exprimat este cuprinsă între 130 -150 de cuvinte pe minut și că limbajul
eficient constă în cuvinte și fraze scurte.
Kapferer (1998) a luat ca param etru pentru discursul normal rata de 145 de cuvinte
pe minut. El a considerat că o creștere de până la 300 de cuvinte pe minut reprezintă
"înțelegerea mesajului pentru a înregist ra o cădere bruscă și ascuțită”.

Ritmul de vorbire al unui individ poate afec ta coord onarea respirației,a
fonării, tensiunea musculară în tractul vocal și claritatea . Aceasta poate fi influențată de
situația psihologică și de factorii de personalitate. În mod normal, ratele variază între 140 și
180 de cuvinte pe minut.
Franklin D.R oosevelt folosea de obicei 88 cuvintele pe minut și considera că un
discurs cu „90 -100 de întrebări pe minut sugerează demnitate și dorința de a face impresie”.
Este dovedi t științific că omul vorbește "aproximativ 150 de cuvinte pe minut .
La radio sau TV se folosesc în mod deliberat tehnica de rupere și vorbire afectată
transmițând semnificații paraverbale. Pauzele lungi fac publicul să obosească. În schimb,
pauze scurte și bine poziționate dau ascultătorului un sentiment de participare și implicare.
Pauzele tactice sunt înainte sau după cuvântul sau ideea evidențiată.
În contextul demersurilor de cercetare a fenomenului fonației, în ge neral și al
cântului,este mai mult decât necesară
găsirea unor metode potrivite care să
conducă spre rezultate obiective.
Electroglotograful este un aparat
electronic care permite vizualizarea și
înregistrarea vibraților glotale.

Craiova 2018 Page 11 Fibroscopia este un examen endosc opic cu ajutorul fibroscopului.
Electroglotograful și fibroscopia ar putea în viitor să reprezinte met ode uzuale și
accesibile pentru menținerea sănătății vocii profesioniștilor.
Manuel de Garcia (1805 -1906) a fost un cercetător care a tratat problematica fonației
și a cântu lui. A descoper it auto -laringoscopia indirectă. L egenda spune că într -o zi, trecând
prin fața unei vitrine din Paris, Garcia remarcă r eflectarea razelor soarelui într -o oglindă, fapt
care l -a determinat ca odată ajuns acasă, să improvizeze o oglindă și un bec exterior cu care
experimentează propria investigație laringoscopică. Aut or al faimosului „Traité Complet de
l’Art du Chant ”, Garcia a devenit la 30 de ani profesor de canto la Conservatorul din Paris.
Metoda sa revoluționară a fost prezentată Societății Regale de Medicină din Londra în „
Physiological O bservations on the Huma n Voice”
The laryngoscopy .From Garcia,1884
În ultimii 50 de ani, odată cu dezvoltarea unor tehnologii de explorare a fenomenului
foniatric în complexitatea lui, s -a înregistrat în acest domeniu un salt calitativ uriaș din punct
de vedere științific . Centre tot mai performante de foniatrie s -au înființat peste tot în
lume, însă comunicarea interumană rămâne una de importanță majoră, comunicarea fiind nu
numai prin vorbire,ci și prin arta sunetului .
Prin cercetarea aparatului fonator au fost obținute rezultate deosebite în ameliorarea
deficiențelor de vorbire și comunicare, iar mai apoi, în evaluarea parametrilor anatomo –
fiziologici în vocea vorbită și vocea cântată

Craiova 2018 Page 12 .
În opinia unor specialiști în foniatrie, vocea „normală” are următoarele caracteristici :
 calitate tonală lipsită de răgușeală
 un nivel mediu al frecvenței în concordanță cu vârsta și sexul
 o intensitate adecvată
 o rezonanță optimă fără nazalizare excesivă
 calitate plăcută
 rezonanță solidă
 înălțime adecvată
 volum potrivit
 ambitus larg
 pronunție corectă a sunetelor
 expirație corect gestionată
 ritmul emiterii sunetelor (care poate afecta pronunția dacă este
de obicei unul rapid)

 flexibilitate (combinarea parametrilor deja menționați în funcție
de contextul comunică rii).
Johnson, Brown ,Curtis menționează următoarele criterii pe marginea cărora putem
stabili dacă vocea este funcțională sau prezintă tulburări:
 calitatea plăcută a vocii – înseamnă o anume muzicalitate a vocii, fără
sunete parazite, fără pauze necorespu nzătoare, fără alterări ale înălțimii sau intensității
sunetelor;
 înălțimea vocii/tonul trebuie să fie corespunzător vârstei și genului
vorbitorului: ar fi ciudat să auzi un copil care vorbește cu o voce de om matur.
 intens itatea vocii trebuie să fie adaptată la momentul în care se
realizează comunicarea, la numărul de ascultători și cu locul unde se desfășoară
actului comunicațional (aceasta înseamnă că intensitatea vocii poate fi variabilă în
funcție de parametrii pragmatici ai comunicării, spune Lec t. univ. dr. Carolina Bodea
Hațegan);

Craiova 2018 Page 13
 vocea trebuie să fie flexibilă; acest parametru vocii se referă la modul
în care se combină înălțimea și intensitatea în vederea marcării emfazei, a diferențelor
semantice, a componentei emoționale în actul discursiv;
 adaptabilitate vocală: acest parametru se referă la compatibilizarea
calităților vocii cu statutul social, profesional și cu nevoile fiecărui vorbitor.
Deci, atunci când vocea cuiva este
„enervantă” cel mai probabil vorbitorul nu poate
să își adapteze volumul vo cii la condițiile de
comunicare: nu respiră în mod corect, nu pronunță
corect cuvintele, nu reușește să aibă o flexibilitate
vocală prin care să poată controla înălțimea și
intensitatea vocii, sau toate acestea la un loc.
Vocea disfuncțională est e tipul de voce prin care vorbitorul atrage atenția asupra sa
într-un mod nedorit, deoarece calitatea vocii nu corespunde particularităților de vârstă,
dezvoltare, de gen sau alte caracteri stici sociale ale vorbitorului.
Orice vorbitor în public fie ca est e vorba despre un avocat, PR, om de radio sau de
televiziune pentru a avea o pronunție impecabilă înaintea unei apariții în public are nevoie de
un set de exerciții de încălzire a aparatului fonator. Mai exact trebuie să pună in mișcare
mușchi implicați în procesul de fonație.
Aparatul fonator este compus dintr -o serie de mușchi care, prin mișcările și contracția
lor,ajută la articularea și rostirea corectă a sunetelor, silabelor și cuvintelor. În timpul
exercițiilor de încălzire sunt puse in mișcare fieca re element al aparatului fonator: limba,
buzele, maxilarul interior, mușchii faciali etc.
Astfel pentru ca aparatul fonator să fie mobil este necesară:
 Rostirea unor propoziții repetate precum:„Oastea noastră poate scoate
puști pe roate”, sau ,,Oaia aia e a ei,ea e oaia.”
 Efectuarea e xercițiul ui fizic mișcând mandibula stânga -dreapta.

Craiova 2018 Page 14  Folosirea imaginației :,, Mesteci o gumă „imaginară” timp de 20 de
secunde,continui pană ajungi la 5 astfel de gume,iar exercițiul se va încheia când
ajungi la 10 gume mestecate.”
 Imitarea unor sunete:
 Trenul „s -s-s-s”-prelugit și șoptit
 Șarpele „s -s-s-s”-prelugit și rostit tare
 Albina „bâzz -bâzz” -repetat
 Cucul ,,cu-cu;cu -cu”-cu alternarea tonalității
 Șoricelul ,,chiț -chiț” -executat cu ritm alert .
Uneori apar anumite tulburări în voce,printre acestea se numără
fonasteniile,disfoniile sau afoniile. Acestea pot apărea fie la adulți ,cât si la copiii. Pentru a
prevenii diferitele afecțiuni vocale,este bine să fie respectate anumite reguli de igienă:
 Evitarea stri gătelor
 Evitarea vorbitului în șoaptă care presupune un efort mai mare decât
atunci când vocea este strigată
 Evitarea vorbitului când este un zgomot pe fundal
 Hidratarea corespunzătoare este esențială pentru voce
 Evitarea modificării contextuale a vocii,fe meile adesea au această
tendință atunci când vor să se impună
Exercițiile de terapie vocală derivă din latura logopediei, dar și din canto (ce vizează
înălțimea vocii).Acestea se rea lizează treptat, la început în ș edințe de durata mai scurta, sub
îndrumarea atentă a unu i terapeut vocal, treptat adăugându -se și alte tipuri de exerciții. La
final persoana reușește să exerseze individ ual menținându -și igiena vocală .

Craiova 2018 Page 15
CAPITOLUL II
CARACTE RISTICILE COMUNICAȚIONALE

2.1 Limba

Limba reprezintă un sistem complex, de comunicare verbală între oameni . Ea are
doua forme: orală (limba vorbită, exprimată cu ajutorul vocii ), bazată pe articularea sunete lor,
și o formă grafică prin scris.
Limbajul vorbit și cel scris reprezintă una din cele mai mari invenții colective ale
omului,întrucât prin absența limbii modul de gândire, relațiile dintre oameni, transmiterea de
informații dar si ceea ce înseamnă civilizație umană ar fi avut cu totul alt destin.
Chomsky (1986) a arătat că anumite dialecte ale limbii germ ane sunt foarte apropiate
de limba olandeză ,însă nu sunt înțelese de alți vorbitori ai limbii germane standard,așadar
limbile chiar dacă se aseamănă nu au aceleași înțelesuri și nu pot fi percepute de oricine.
Termenul „ discurs ” își are originea în retori că, dar a fost adoptat și de lingvistică . Unii
lingviști, prin discurs înțeleg mai ales o producție orală . Alții consideră că este un termen
generic pentru diverse tipuri de Vocea umană este o sursă de putere de putere în comunicarea
orală, este un instru ment de influență așa cum marii oratori sunt eroi glorioși ai armei numite
,,voce”.
Există voci memorabile,în cazul în care în timp nu au fost păstrate tehnic vocile, avem
transcrieri disponibile ale discursurilor orale. Ecuația generală este OC(comunicar e orală) =
Text comunicativ + voce. Indirect, vocea citește textul audibil sau direct acesta construiește
auditiv un discurs.
„Discursul oral este interpretarea vocală a unui text care poate fi planificat sau s -a
dezvoltat spontan ”așa cum spunea Dejica D aniel.
Un text spus de un profesor la un curs este d iferit de cel reprodus de un st udent în fața
colectivului,deci oamenii sunt diferiți ,iar ceea ce exprimă pot avea efecte variate înțelese de

Craiova 2018 Page 16 receptori. Vocea induce efecte de comunicare pe lângă cele te xtuale,influențează textul și
îndeplinește toate condițiile de realizare a unei comunicări fluente.
Prin examinările și opiniile influente ale unor specialiști din domeniu s -a constatat că:
 Vocea umană are 9 caracteristici comunicaționale de identitate:
 Frecvența (Fo)
 Registrul vocal
 Tonul (înălțimea)
 Intonația
 Volumul
 Accentul
 Dicția
 Timbrul fonării
 Fluxul verbal mediu
Frecvența și registrul vocal sunt fixe,neschimbate și sunt percepute având
caracteristici cantitative. Registrul vocal,tonul,accentul,dicția ,timbrul si fluxul verbal mediu
sunt calitative și se modelează in interior,deci sunt flexibile și în totală mișcare.

2.2 Frecvența fundamentală (Fo)

Sunetele și zgomotele de orice fel se deosebesc între ele prin trei caracter istici
principale: înălțimea, tăria (intensitatea) și timbrul . Cele trei mărimi nu sunt independente. La
nivelul percepției, tăria și înălțimea se influențează reciproc.
Înălțimea sunetelor se referă la frecvența de vibrație a coloanei de
aer, coardelor sau membranelor ce produc sunetul. Această caracteristică a sunetelor este
relativă, în funcție de înălțimea unui ton de reper, odată cu creșterea frecvenței crescând și
înălțimea.
Sunetul emis de o sursă are un caracter complex, deoarece, î n afară de sunetul
fundamental , sursele sonore emit și diferite armonici superioare (sunete ce au frecvențele
egale cu multipli ai frecvenței sunetului fundamental). Analiza structurii unui sunet permite

Craiova 2018 Page 17 obținerea unui spectru caracteristic fiecărei surse ( așa numita amprentă sonoră ). Această
proprietate permite recunoașterea persoanelor după voce.
Fo este considerată o amprentă pentru fiecare individ pentru că este dobândită în
funcție de sex și vârstă. Așa cum a arătat Ingo R. Titze, vocea vorbită sau disc ursul vorbit
(discurs exprimat) al unui bărbat adult are o "frecvență fundamentală" (Fo) între 85 Hz și 180
Hz, vocea unei femei adulte cade, ca frecvența fundamenta lă (Fo), între 165 Hz și 255 Hz.
Din f recvențele fundamentale vocea începe modelare a și mod ulare a vocală care fac
din "componentele de frecvență ale vocii umane să se extindă asupra câtorva 20 Hz și până la
32.000 Hz ”Frecvența mijlocie Fo, la aproximativ 160 -180 Hz, este numit ă și câmpul de sex
ambiguu. Adică ascultătorul de sex masculin va fi atras de un vorbitor a unei voci feminine .
Înălțimea voci i și identitatea vocală pot să creeze dificultăți ,mai exact emiț ătorul
fiind o persoană bătrân ă va avea vocea și o frecvența crescută dacă e ste bărbat,iar femeie
fiind o v a avea scă zută.
Și în muzică diferă vocea masculină de cea feminină. Astfel muzica bărbătească se
clasifică: tenor lejer sau liric,spint și dramatic,este întâlnită în creația mozartiană. În muzica
lui Mozart vocile de tenor primesc o partitură aparte dată fiind de perioada de d upă decedarea
,,modei castraților” în operă. În perioada tenorilor castrați reușitele lor se datorau fapt ului
fiziologic,laringele lor pă strând dimensiunile de copil. Tenorul lejer cu vocea clară,înaltă,
strălucitoare și clară este în trebuința tă de Mozart pentru rolurile de tineri îndrăgostiți.
Enrico Caruso – unul dintre cei mai mari tenori din istoria operei. A fost cel mai
popula r cântăreț în toate genurile muz icale ai primilor 20 de ani ai secolului XX, dar și unul
dintre pionierii muzicii înregistrate. Caruso avea o voce extraordinară, cunoscută mai ales
pentru frumusețea și intensitatea sa.
Muzica feminină se clasifică :sopran,tenor bas,alto,sunt folosite în toate formațiile
corale de voci mature. În corurile de copii sunt grupate după vârs tă:pe o singură voce,pe doua
voci,pe trei voci. Începând cu vârsta de 6 ani,copii pot începe studiul respirației, al
auzului,pronunția unor vocale sau consoane,vor putea învăța să cânte natural și simplu.
Maria Callas – Pe numele adevă rat Cecilia Sophia A nna Maria Kalogeropoulos,
Maria Callas este o soprană renumită, considerată de unii drept cea mai mare cântăreață de

Craiova 2018 Page 18 muzică de operă din a doua jumătate a secolului al XX -lea, denumită „La Divina” sau
„Regina della lirica ”
2.3 Registrul vocal

Registru l este o gamă a frecvențelor fonării în care toate tonurile sunt percepute ca
fiind produse în același mod și cu timbre vocal similare . Vocea nu este ca o sarcină a
creier ului,ea ajută la abilitate a noastră, în unele cazuri, la modela rea vocii , pentru ai da
diferite registre. Prelucrare a sonoră are două dimensiuni:
 dimensiunea înregistrării vocale
 dimensiunea de rezonanță vocală
Înregistrarea vocala se compune din câteva module individuale de tonuri generate în
același model de vibrație. Așadar , dimensiu nea vocală sau dimensiunea registrului au fost
definite fie 2, fie3 sau 4 module de ton. Deci, registrul este un modul de ton pe care
vorbitorul -cântăreț îl produce într -unul și același lucru fiind modelul vibrațional .
Produsul de fonație nu este modulat de o vibrare, este format din mai multe numindu –
se voci rezonatoare. Această dimensiune va forma produsul de bază al fonării care se va
deplasa în afară prin cavitățile bine cunoscute: pieptul, arborele traheal, laringele, faringele,
cavita tea orală, cavitatea nazală și sinusurile. Traseul despre dimensiunea resonării vocale a
fost numit "rezonanța tractului vocal"
Tot mai des auzim afirmația,,ce voce frumoasă are x -y !” , această remarcă nu face
referire la ceea ce este reprodus cu ajutoru l vocii,ci la timbrul său vocal. Vocea cuprinde 3
registre:
 Grav(sunete joase)
 Mediu
 Acut(sunete înalte)
Pentru ca aceste registre să fie puse în lumină este necesară corelarea cu registrul de
piept și registrul de cap

Craiova 2018 Page 19 Cea mai populară teorie a registrelor este cea a lui James McKinney. El crede că
există patru registre vocale: registrul frz, registrul modal,registrul falsetto și registrul
fluierului
O teorie importantă este cea a lui Robert Caldwell, în acest caz taxonomia registrelor
are trei componente (piept,mijloc, cap) cu două elemente, un auxiliar numit "fluier" și un
"eveniment" (Caldwell R., 2000).
McKinney arată că „ falsetto ”este un registru fo nal care ocupă un interval de
frecvență chiar deasupra registrului modal și care se suprapune cu el apro ximativ o octavă.
Este produsă prin vibrația marginilor ligamentoase ale corzilo r vocale, în întregime sau în
parțial.
Registrele vocale su nt însemnate pe plan intern pentru că prin ele apare vibrația . În
acest fel, tonurile joase produc vibrații puternice în piept, cele medii provoacă senzații în gât ,
iar cele înalte creează vibrații în cap. Pentru fiecare dintre aceste grupuri există un timbru
tonal similar și o adaptare specifică a mecanismul respirator. Pe această bază au fost stabilite,
pentru vocea fe minină, trei registre (piept ul, mijlocul și capul), în timp ce pentru vocea
masculină, două (mamă și mixtă).
Registrul pieptului (sau vocea toracică)se aplică și vocii femeii și bărbatului. Se
caracterizează printr -o tensiune scăzută a ligamentului vocal și o tensiune tot mai mare de la
cea acută până l a severă în musculatura vocală. Vocea de piept este ceea folosită î n vorbire.
Este numită “voce de piept”, deoarece se produce o vibrație în zona de sus a cavității
pieptului.
În general, vocile feminine fol osesc vocea de piept pentru atingerea notelor joase.
Foarte multe melodii pop se situează într-un registru ce permite folos irea vocii de piept
aproape pe î ntreaga melodie. Cu toate acestea , majoritatea vocilor feminine întâmpină
greutăți în momentul î n car e doresc sa atingă notele î nalte. D e cele mai mul te ori, sunetele
înalte devin gâ tuite, strânse, forțate, neplăcute și provoacă durere de gâ t.
Falsetto la femei include registrul capului (voce ușoară sau moale ) și se referă la
frecvențe înalte. Vocea masculină trece prin falsetto chiar și atunci când râde . Registrul mixt
este tranziția dintre vocea pieptului și falsetto, în cazul în care timbrul poate avea toate
nuanțele între ele. Vocea sylphid sau reg istrul mi c este întâlnit la femeile foarte înalte în
voce.

Craiova 2018 Page 20 "Vocal prăjitură" așa cum o numește McKinney sau vocea din"piept" cum o numește
Caldwell apare în vorbirea normală a bărbaților și a femeilo r, atunci când hotă rârile sunt
terminate într -o frecvență extrem de scăzută de fonație, astfel se poate percepe fiecare
vibrație separată a corzilor vocale. Fiecare registru are propriul câmp de note și, în final,
fiecare se suprapune pe cea care urmează,făcându -se recunoscute diferențele dintre vocea
bărbătească și cea feminină.
2.4 Tonul vocii

Sunetul simplu produs de o sursă care vibrează sinusoidal în intervalul dintre două
sunete situate la o distanță de o secundă se numește ton.
Tonul vocii este o caracteristică a unei persoane care vorbește p e un anumit ton: înaltă
(vocea este strălucitoare, ascuțită) sau joasă (vocea este dură, groasă). Sunetele înalte sunt
generate atunci când corzile vocale sunt întinse și sunetele j oase când sunt relativ relaxate.
De exemplu atunci când suntem tensionați sau neliniștiți, c orzile noastre sunt puternic
întinse, ca cele ale unei viori, iar vocea se înțepenește și devine stridentă. Când suntem
liniștiți, relaxați, tonul coboară, devine plin și sigur. Dacă suntem obosiți, primim o voce
dură. Frecvența fundamentală începe modelar ea și mod ularea vocii, ceea ce realizea ză
"componentele frecvenței vocii umane”
Michael Ashby și John Maidment consideră că pentru a estima gradul înălțimi vocii
este nevoie ca subiectul să sune pe un ton de pe o scală , fiind ghidat de un instrument sau de
vocea umană.
2.5 Intonația

Variația de înălțime a tonului în rostirea unui enunț se numește intonație. Intonația
constă în ridicarea sau în coborârea vocii care însoțește emiterea unei tranșe sonore. Ea nu
poate fi separată de sunetele care constituie enunțul, deoarece rostirea sunetelor și intonația
specifică acestui enunț reprezintă rezultatul aceluiași proces articulatoriu. Intonația este legată
de un complex de factori care caracterizează enunțul, printre care: melodia, intensitatea,
durata, ritmul, debitul, pauzele și accentul. Elementul central al intonației este însă variația de
înălțime a tonului de bază, care se produce ca rezultat al vibrării coardelor vocale.

Craiova 2018 Page 21 Intonația servește la organizarea comunicativă a enunțului, exprimând sensuri și
valori atât de natură gramaticală, cât și de tip conotativ. Ea îndeplinește mai multe funcții. O
funcție mai puțin observabilă, dar foarte importantă, este cea de actualizare, care constă în
faptul de a transforma cuvintele în enunțuri. O a doua funcție este f uncția modală. În acest
caz, intonația este elementul central care servește pentru a transmite informația gramaticală
despre tipul de enunț delimitat după scopul comunicării: propoziție enunțiativă, interogativă
sau imperativă. În sfârșit, o ultimă funcție este cea expresivă. Intonația este mijlocul care
exprimă informații de tip conotativ, legate de starea afectivă a emițătorului, de atitudinea
acestuia față de cele comunicate sau de interlocutorul său etc.
 Tiparul intonațional al unui enunț este determina t de mișcările tonului.
În limba română sunt posibile următoarele feluri de tipare intonaționale: tiparul
intonațional neutru (toate elementele enunțului sunt rostite cu o înălțime constantă / –
– /);
 tiparul intonațional ascendent (enunțul se poate ros ti printr -o ridicare a
tonului spre sfârșit / – ↑ /);
 tiparul intonațional descendent (enunțul este rostit cu o coborâre a
tonului spre sfârșit / – ↓ /).

Aceste tipare intonaționale se repartizează în felul următor după tipurile de enunțuri.
Tiparul des cendent este caracteristic propozițiilor enunțiative ( Vântul împrăștie norii. ),
propozițiilor interogative parțiale ( Unde pleci? ) și propozițiilor imperative ( Nu plânge! ).
Tiparul ascendent caracterizează propozițiile interogative totale ( Ai vorbit cu el? ), iar tiparul
ascendent -descendent este specific propozițiilor interogative alternative ( Ai de gând să mai
lucrezi sau pleci acasă? ).
2.6 Volumul vocii

Volumul vocii reprezintă intensitatea rostirii anumitor sunete. Volumul vocii este dat
de forța aerulu i prin corzile vocale. Dacă forța este mai mică, atunci vocea este slabă, lentă și,
dacă este mare, atunci vocea este puternică și fermă. Intensitatea minimă a vocii este 20 -25
dB la vorbitul în șoaptă. Vocea conversației este de 35 -40 dB. Heiri (2000) a s ubliniat:vocea

Craiova 2018 Page 22 umană generează o putere sonoră cuprinsă între 0,001 microwatt (șoaptă) și 1000 microwatt
(strigătul);puterea produsă la un nivel de putere sonoră de 70 dB.
Puterea unui singur instrument muzical poate fi în intervalul de la10 microunde pân ă
la 100 microunde.
Volumul de voce se intensifică în funcție de anumiți factori cum ar fi:
 Zgomotul de pe fundal. Atunci când este pornit radioul, televizorul sau
atunci când există zgomote în atmosferă și geamul este deschis.
 Dimensiunea camerei. Dacă aceasta este prea mare va fi nevoie de o
amplificare pentru ca toți participanți să se facă auziți.
 Împrăștierea grupului. În momentul în care membrii unui grup sunt
împrăștiați informația va trebui rostită mai tare pentru a fi perceputa.

2.7 Accentul

Accentul este modul în care pronunția este mai intensă,tonul înalt a unei silabe dintr –
un cuvânt sau a unui cuvânt dintr -un grup sintactic. El schimba sensul cuvintelor.
De exemplu „veselă”(stare de spirit) și „veselă”(totalitatea vaselor pentru pregăti rea
masei) sau „imobil”(nemișcat) „imobil”(neclintit).
Prin accent, conform termenului din latină, accentus , participiu al lui accinere, „a
cânta," se poate înțelege unul din ur mătoarele concepte și/sau semne:
 Pronunțare mai intensă sau pe un ton mai înalt a unei silabe dintr -un
cuvânt sau a unui cuvânt dintr -un grup sintactic.
 Semn grafic pus deasupra unei litere, pentru a marca fie locul și felul
accentului (1) într -un cuvânt, fie altă particularitate de pronunțare.
 Pronunțare cu forță mai mare a une i silabe dintr -un cuvânt. Limba
româ nă, la fel ca numeroase alte limbi moderne, are a. de intensitate. În cuvintele cu
mai multe silabe se distinge un a. de i. principal, mai puternic, și unul sau mai multe a.
de i. secundare, mai slabe, despărțite prin si labe total neaccentuate.

Craiova 2018 Page 23  Accent sintactic, accent care scoate în evidență un cuvînt dintr -o
propoziție sau o propoziție dintr -o frază.
 Accent muzical (sau melodic), pronunțare pe un ton mai î nalt a unei
silabe dintr -un cuvâ nt.
În numeroase lim bi ve chi (greaca , latina veche ), accentuarea se făcea
îndeosebi cu ajutorul a.m. (vocea se ridica aproximativ cu o cvintă). Accentul muzical
propriu -zis există, de exemplu, în limbile chineză și japoneză; adesea el se îmbină cu
accentul de intensitate, ca în limbile norvegiană, suedeză,sârbă sau lituaniană
Accentul se clasifică:
 Accent ascuțit
 a) (În limbile cu accent muzical) Ridicare a vocii pe silaba
accentuată sau pe partea finală a silabei accentuate dintr -un cuvâ nt.
 b) Semnul graf ic (') al acestui mod de pronunț are, care a primit
și alte întrebuințări. În franceză notează timbrul închis al vocalei e, în cehă
lungimea vocalei.
 Accent circumflex
 a) (În limbile cu accent muzical) Ridicare a vocii în prima parte
a unei silabe lungi accentuate, însoțită de o coborâ re a vocii în partea ei finală.
 b) Semnul grafic (^, în greacă ) al acestui mod de pronunțare,
care a primi t și alte întrebuințări. În româ nă este semnul diacritic al literei care
reprezintă vocala î; în franceză se pune, în general, pe vocalele lungi care au
fost urmate de o consoană sau de o vocală dispărută ulterior.
 Accent grav
 a) ( În limbile cu accent muzical) Menținere a aceluiași ton pe o
silabă care, în mod obișnuit, are accent ascuțit ; pronunțare cu tonul neridicat a
oricărei silabe li psite de accent ascuțit sau circumflex.

Craiova 2018 Page 24  b) Semnul grafic (') al acestui mod de pronunțare, care a primit
și alte întrebuințări. În franceză poate nota pronunțarea deschisă a vocalei e
sau diferențiază unele cuvinte omonime.

2.8 Dicția

Dicția este modul în care vorbitorul pronunță cuvintele corect. Ea este modelată prin
exercițiu și se acutizează prin educ ație fiind influențată parțial de accent. Însă dicția
contribuie mai mult decât accentul la claritatea discursului. Astfel un discurs devine neclar
din cauza tensiunii și a rigidității maxilarului sau a buzelor. Uneori, gâtul ne -relaxat și
contractat este o dovadă a maxilarului tensionat. Sunetele pronunțate cu gura ușor deschisă
vor fi neclare.
Omul este singura ființă care poate comunica nu doar prin su nete sau mișcări, ci e
capabil să transpună gândurile în cuvinte, adică în sunete articulate, iar Nicolae Iorga spunea
că cel mai frumos cuvânt din lume este „rostire”. inclusiv procesul de umanizare a fost
accelerat, spun specialiștii în medicină și antro pologie, prin dezvoltarea limbajului verbal și
paraverbal. Prin aceste două tipuri de limbaj am învățat nu doar să exprimăm nevoile de bază,
ci să transmitem mesaje mai subtile, cum sunt sarcasmul, ironia sau bucuria, sau chiar pentru
a manipula alte pers oane. Pentru foarte mulți oameni, vorbirea în public reprezintă o meserie
(prezentatori radio -TV, reporteri, avocați, politicieni, purtători de cuvânt etc.), iar dicția este
un element esențial pentru aceste categorii de persoane.
Vocea profesională are un mod special de vorbire. Profeții, învățătorii, slujitorii și
soldații au căi caracteristic fiind identificate datorită vocației lor profesionale. Acestea trebuie
să aibă o a numită postură a vocii atunci câ nd își fac meseria.
De exemplu:
Un profesor care î și are ca elev propr iul copil trebuie să aibă aceeași dicție fără
deosebi re de ceilalți copii. La școală trebuie să joace rolul de copil -profesor,acasă poate
revenii la relația părinte -copil .

Craiova 2018 Page 25 Deci masca ,,profe sională” influențează și modifică vocea. Există însă elemente în
voce pe care „măștile” nu le pot ascunde atunci când oferă diferite i nformații despre
personalitate. De exemplu Antonio Banderas când a fost invitat special într -un show tv cu
lacrimi în ochii spunea că trece prin clipe cumplite, căci cea mai dragă femeie din viaț a sa a
încetat din viață. Era vorba despre mama sa, Ana Banderas . Așadar ,chiar dacă a jucat roluri
memorabile și de succes cum ar fi:” Zorro,”Salvatorul Dali”,motanul încălțat din „Shrek” etc.
viața pe rsonală „bate filmul „ iar trăirile personale nu pot fi ascunse nici măcar de cei mai
buni actori.

2.9 Timbrul vocii

Timbrul se referă la calitățile de bază ale sunetului muzical care permite diferențierea
unor surse sonore mai mult sau mai puțin asemănătoare,precum vocile omenești sau
instrumentele muzicale. El este considerat ca fiind de o însemnătate la fel de mare pentru
personalitatea sunetului,cu acelea ale înălțimii desfășurării în timp (duratei) ș a intensității
sonore.
Timbrul muzical este definit ca fiind punctul culminant al unui stil de muzică. Astfel,
o persoană poate înțelege dacă face parte din acel stil sau nu.
Timbrul și intensitatea sunt însușiri ale vocii umane. Primul reprezintă rezultatul
îmbinării sunetului brut cu armonicele și apare la nivelul falduri lor vocale .Vocile se
deosebesc una de cealaltă datorită construcției aparatului fonator,dar și prin felul în care sunt
puse în rezonanță sunetele. Timbrul trebuie să fie intranz pentru a pătrunde în spațiu și gros
pentru a -și păstra volumul. Fiecare perso ană are un timbru diferit. Al doilea este un proces
apare de -a lungul cavităților bucale,coordone ază vibrațiile,și depinde de presiunea pe care
aerul o exercită asupra corzilor vocale în cursul expirării.

2.10 Fluxul verbal

Fluxul verbal se referă la cap acitatea omului în vorbire. Mai exact,fiecare persoană
are modul său de rostire(unii vorbesc mai repede,alții vorbesc mai rar) .Cu cât ritmul vorbirii

Craiova 2018 Page 26 este mai rapid ,receptorul v -a avea probleme în înțelegerea mesajului,pentru că vor avea
tendința folosiri i mai multor cuvinte pe minut.
Vârsta și sexul sunt doi factori care influențează fluiditatea verbală . În urma unor
cercetări s -a constat că o femeie vorbește cu 13.000 de cuvinte mai mult decât un bărbat într –
o zi motivul fiind o proteină din creier.
Studiul arată că femeile vorbesc în fiecare zi în jur de 20.000 de cuvinte, conform
Dail Y Mail. Cercetătorii de la Universitatea din Maryland au descoperit că proteina, botezată
FOXP2 (Forkhead -Box P2), este produsă de o genă cu același nume și joacă un rol esențial în
învățarea, dezvoltarea limbajului și exprimarea orală.
Oamenii de știință au realizat înainte mai multe experimente pe cobai și au comparat
apelurile de disperare ale puilor de patru zile despărțiți brutal de mama lor. Acolo, lucrurile
stau dif erit, astfel că masculii fac mai mult zgomot decât femelele, iar nivelul proteinei din
creier este mai ridicat.
Studiul a fost publicat în The Journal of Neuroscience și s -a desfășurat inclusiv pe un
grup de copii, rezultatul fiind că, la fetițe, cortexul cerebral este mult mai bogat în FOXP2.
Această proteină, precum și gena asociată, fac diferența, sunt de părere oamenii de știință
care au realizat studiul. Datele cercetării arată că fetele au un nivel cu 30% mai mare de
protei nă FOXP2 decât bărbații.
Psihologul Alexandru Oros consideră că „ persoanele de „vârsta a III -a” se
consemnează apariției unui declin fiziologic, psihologic, economic si so cial, cauzele acestuia
fiind atâ t de natura biologica, cat si sociala.
Îmbătrânirea sistemului nervos se manife stă prin distrugerile celulelor nervoase (
neuronii) și a celor non neuronale. În cursul vieții celulele nervoase suferă deteriorări și
reparații, mitoze și distrugeri.
În viața adultă persistă doar neuronii care reușesc să stabilească contacte funcț ional e,
o importantă rată neuronala generâ nd și disp ărând. Dar și neuronii efectiv funcționali treptat
se degradează , proporțional cu înaintarea în vârstă. Întregul creier scade în gre utate treptat,
ajungând ca la vârsta de 70 de ani să aibă greutatea cât a un ui copil de 7 ani.

Craiova 2018 Page 27 Atenția și concentrarea suferă și ele în ceea ce privește viața socială a unor oameni
înaintați în vârstă. De aceea tinerii vorbesc mai mult,capacitatea lor mentală fiind una fragedă
și în continuă dezvoltare. Un tânăr este capabil să spună un discurs coerent și să fie atent și la
cei din jur în timp ce un bătrân poate să uite ceea ce dorea să spună neavând răbdare să
asculte și părerile celor angrenați discuției.
Abilitatea de a utiliza caracteristicile vocale pentru a identifica o vo cală țintă în
prezența vocalelor concurente a fost evaluată la sugarii între 3 -7 luni și la adulți. Ascultătorii
auzeau două feluri de vocale simultan, una vorbită de un bărbat, cealaltă vorbită de o femeie.
Cele două vocale au avut o durată de 400 ms, cu 1200 ms între vocale, prezentate la un nivel
de 70 dB SPL . Fiecare grup de vârstă a reușit să răspundă selectiv la testele țintă . Ratele de
răspuns pentru studiile fără ținte și pentru probe nu au fost diferite indiferent de vârstă . Cu
toate acestea, doar aproximativ 40% dintre sugari au obținut cel puțin 80% răspunsuri la
testele țintă, cu cel mult 20% răspunsuri în studiile fără ținta, și numai aproximativ jumătate
dintre aceștia au obținut nu mai mult de 20% la 40 de studii. Astfel, sugarii și tinerii p ar să fie
capabili să înțeleagă sunete separate de vorbire pe baza caracteristicilor vocii. Cu toate
acestea, puțini copii ating un nivel ridicat de performanță în această sarcină. ”

Craiova 2018 Page 28
CAPITOLUL III
STDIU DE CAZ

3.1 Relația mamă -copil

Relațiile interumane influențează performanțele psihice ale persoanelor ,ambiția
relațională și climatul psihologic au o importanță în organizarea și conducerea energiilor
umane dar și în productivitatea grupului de muncă sau educație.
Prima relație interumană
este considerată ca fiind relația dintre
mamă și copil. Această relație este una
de atașament,copilul simțindu -se
protejat în preajma mamei. S trânsa
legătură dintre cei doi v -a funcționa ca
un prototip pentru relațiile următoare ,
determinând modul î n care se va
structura la n ivel psihologic
atașament ul și relaț ionare a .
Instinctul este cel care depășește bariera voinței,mama și copilul se ca ută unul pe
celălalt instinctiv, după naștere bebelușul reușește să ajungă la sânul mamei care l -a purtat
timp de 9 luni în burtă,îi v -a recunoaște glasul și mirosul încă de la prima întâlnire,mama
transmițându -i emoția nemărginită și iubirea eternă. Prin aceste momente se v -a pune
„temelia” copilului din punct de vedere emoțional și psiholo gic.
Primii ani din viață sunt esențiali pentru sănătatea fizică și emoțională a viitorului
adult. Astfel dacă mama a fost una pozitivă,atunci și copilul va avea încredere în a iniția și
susține ulterior relații interumane. Iar dacă mama a fost negati vă ,adultul de mai târziu va fi
temător și extrem de dificil în societate.

Craiova 2018 Page 29 În primii ani copilul este ca o „oglindă” a mamei,el resimte trăirile sale emoționale
conștiente sau inconștiente de suprafață sau profunde. Din această cauză copilul devine agitat
când ea este supărată și îngrijorată sau liniștit și vesel când ea se simte bine.

Există mame care nu reușesc să se apropie de propriul copil neoferindu -i
afecțiune a de care are nevoie . Chiar dacă conștient își doresc să aibă o relație cât mai bună
cu copilul experiențele trăite de -a lungul copilări ei le fac să reci și aspre.
Ele merg pe premisa „ Așa am crescut și eu,așa este mai bine . Probabil așa
trebuie ”.Această incertitudine îl va face pe copil să se simtă părăsit și speria t ,căutând în
permanență puțină afecțiune pentru a se simți iubit și protejat . Astfel copilul se va îndrepta
spre o altă relație care îl va ajuta să se simtă în largul său,spre exemplu relația cu tatăl, cu
bunicii sau frații.
De asemenea,există o diferență între atașamentul unei mame față de fiica sa,decât
atașamentul față de fiul său. O mamă își va înțelege mai bine fiica,deoarece este la fel ca ea
prin identitatea sa sexuală. În schimb, pentru o mamă este mai dificil s ă înțeleagă băieții
încercând să le anuleze masculinitatea. Acest lucru este mai evident în cazul mamelor care nu
și-au integrat pe deplin relația cu propriul tată și care ajung să nu -i respecte pe bărbați pentru
ceea ce sunt.
Pentru a e xista o comunicare bună între mamă și copil trebuie să aibă loc:
 un schimb de informații

Craiova 2018 Page 30  o decizie reciproc acceptată
 o construcție a î ncrederii
Pentr u a exista o cooperare între mamă și copil trebuie:
 să i se acorde at enția de care are nevoie
 să trateze copilul cu respect,neexistând sentimentul de superioritate
 să i respecte intimitatea copilului
 să fie o co municare bilaterală, iar mama să ascul te ce are de spus
copilul fără să î l întrerupă .
 să ajute copilul să înțelea gă ce este mai bine pentru el; blândețea ș i
empatia mamei îl relaxe ază și calmează,iar un copil relaxat devine cooperant.

3.2 Chestionar
CHESTIONAR

1.În copilăr ie cine era figura autoritară a familiei ?
a) Mama
b) Tata
c) Bunica/bunicul
d) Nu am avut o figura autoritară
2.Care erau ,,ritualurile” obișnuite pe care le făceai alături de mama ta înainte de
culcare ?
a) Mergeam să ne spălăm pe dinți,d upă care pregăteam patul împreună.
b) Mama îmi spunea povești până adormeam.
c) Nu aveam aș a ceva.Mama îmi st ingea becul și țipa să adorm mai
repede.
d) Altele…………………………………………………

Craiova 2018 Page 31 3.Aveați o zi dedicată mamă -fiică? Cum o petreceați?
a) Ne uitam la desene.
b) Mergeam la plimbare.
c) Ne jucam diverse jocuri.
d) Nu avea mama timp .
4. .Ce îți reproșa mama cel mai des atunci când erai mică ?
a) Că sunt prea încăpățânată.
b) Că nu voi reuși nimic în viață cu atitudinea mea delăsătoare.
c) Nu-mi reproșa nimic. Eram copilu l ei minunat orice aș fi făcut.
d) Altele……………………………………………..
5.În prima zi de școală mama ți -a fost alături ?
a) Evident! Nu avea cum să nu mă însoțească, eram într -o nouă etapă a
vieții.
b) Da, pentru că a rugat -o tata.
c) Nu,era prea obosită de la muncă.
d) Altele ……….…………………………………..
6.Despre ce discutai de obicei cu mama ta?
a) Despre orice subiect.
b) Nu cred că discuție era cuvântul potrivit. Mai de gr abă era un „conflict
apocaliptic” fără sfârșit.
c) Dezbăteam noutăți din viețile noastre.
d) Altele………………………………………………
7.Când mama a aflat că ești însărcinată ce reacție a avut ?

Craiova 2018 Page 32 a) A fost foarte fericită.
b) A spus că nu vrea să mă mai vadă.
c) A încercat să mă facă să înțeleg că un copil este o responsabilitate în
plus și că eu nu pot face față la asta.
d) Altele…………………………………………………
8.Ce admiri cel mai mult la mama ta?
a) Devotamentul și sinceritatea .
b) Răbdarea și voioșia .
c) Nu am ce să admir. ,niciodată nu am înț eles-o.
d) Altele…………………………………………
9.Experimentezi un eșec,ești capabilă să -i înțelegeți sensul ?
a) Da viața merge înainte,din greșeli învățăm.
b) Nu, mă simt total pierdut și nu găsesc o cale de întoarcere.
c) Da, dacă nu mă afectează pe plan financiar.
d) Altele …………………………………………
10.Crezi că te asemeni cu mama ta? Te comporți la fel ca ea în relația cu copilul tău ?
a) Da. Îi ofer sprijin și înțelegere cum am primit de la mama.
b) Nu. Vreau să fiu alături de copilul meu,chiar dacă a greșit.
c) Posibil,cred că e mai bine să nu -ți expui prea mult sentimentele. Copilul
se răsfață dacă primește prea multă atenție.
d) Altele……………………………………… ……

Craiova 2018 Page 33
3.3 Obiectivele studiului

1.Evaluarea metodei utilizate pentru a determina calitatea pe care o posedă mama
asupra copilului.
2.Evaluarea pe rcepției mamei în momentul interacțiunii cu copilul . Îmbunătățirea
stării de spirit și înțelegerea minții în diferite le momente.
3.Evaluarea mamelor în cadrul programului educațional „Școala părinților” din
Craiova

3.4 Ipoteza de lucru

Deși relația mamă -copil ar trebui să fie una puternică ,mama fiind prima ființă pe
care copilul o simte și o înțelege încă din pântece. Există și o anumită categorie de mame care
nu reușesc să pătrundă în gândirea și înțelegerea copilului ,devenind indiferente și
neafective.
În acest sens,pe de -o parte era necesar să fie chestionate mame care să spună despre
percepția lor asupra calităț ii actului de comunicare în relația cu copilul și ce propuneri de
îmbunătățire a comunicării ar avea.
Pe de a ltă parte era nevoie să se știe dacă mama chiar îl poate ajuta pe copil să se
desprindă de anumitel e temeri, ulterior copilul de azi,adultul de mâine devenind o adevărată
personalitate în relațiile cu lumea.
3.5 Metoda

În vederea realizării chestionarului ,au fost prezentate mamelor scopul și obiectivul
studiului fiindu-le cerut acordul.
1.Evaluarea metodei utilizate pentru a determina calitatea pe care o posedă mama
asupra copilului.

Craiova 2018 Page 34 Metoda utilizată în vederea realizării aces tui studiu a fost prin recrutare a unor
mame, bazată pe voluntariatul acestora.
Practic,în cadrul program ului educațional „Școala părinților” realizat în luna iulie
2017 la sediul CJRAE din Craiova,le -au fost prezentate mamelor toate metodele de lucru ș i
au fost rugate să participe . După definitivarea chestionarelor și a grilele de evaluare, au fost
trimise pe e -mail la sfârșitul lunii iulie tuturor mamelor care în prima fază au fost interesate .
Fiecare mamă interesat ă de participarea la studiu a primit câte un formular
urmând ca în per ioada 1-30 august 2017 să dea acordul completări chestionarelor .
S-a stabilit data de 2 septembrie 2017 pentru predarea chestionarelor și a grilelor de
evaluare completate urmând a fi prelucrate statistic și rezultatele analizate.
2.Evaluarea percepției mamei în momentul interacțiunii cu copilul. Îmbunătățirea
stării de spirit și înțelegerea minții în diferitele momente.
Deoarece mamele nu constituie un grup omogen,modul în care emit judecăți în
ceea ce privește buna relaționare cu copilul, va riază în funcție de așteptările pe care le vor
avea de la viitorii adulți . De aceea,cea mai eficientă și puțin costisitoare metodă de evaluare
a satisfacției copilului este dată de chestionare.
Chestionare le au fost concepute p ornind de la date consemnate primitive ale
perioadei copilăriei,considerate relevante pentru calitatea actului comunicațional dintre mamă
și copil. În chestionar au existat în trebări cu răspunsuri tipizate ,cât și întrebări cu răspuns
liber. De asemenea,chestionarul a conținut și o formu lă de informare și consimțământ.
Întrebările au fost puse într -o anumită ciclicita te pentru a le trece pe femei prin toate etapele
vieții din trecut pană în prezent.
3.Evaluarea mamelor în cadrul progra mului educațional „Școala părinților” din
Craiova.
Grila de evaluare și impact ul asupra calității actului comunicațional a fost adoptată
conform atribuțiilor pe care o femeie ar trebui sa o aibă în calitate de mamă. C riteriile de
evaluare pentru satisfacerea nevoi de afecțiune a micuțului au fost cuantificate pentru a avea
rezultate comparabile ,așadar fiecare mamă a obținut un punctaj pentru a înțelege din ce
categorie face parte.

Craiova 2018 Page 35
Așadar mamele se pot încadra în următoarele categor ii :
 mame „protectoare”
 mame „sincere”
 mame „afective”
 mame „ expenditive”
 mame „tiranice”
 mame „indisponibile emoțional”
 mame „sufocante”
 mame „combative”
 mame „cameleonice”
 mame „egocentrice”
 mame „neputincioase”

3.6 Prelucrarea statistică a datelor

Statistica datelor s -a efe ctuat utilându -se prelucrarea procentuală,deo arece alte
metode presupuneau existența unor martori . În această lucrare fiind evaluată atitudinea
mamei față de copil,mama retrăind sentimentului de copilărie și amintindu -și de relația pe
care a avut-o cu mama sa, am considerat ca fiind statistic semnificat ivă orice valoare ce
depășește 1 0%.

Craiova 2018 Page 36
3.7 Rezultate
La data efectuării studiul,au fost prezente 60 de mame. Din cele 60 doar 30 au
dorit să participe la efectuare a studiului. Acest număr de femei a reprezentat 50 % din
efectivul prezent.
Chestionarul conține și întrebări de autocunoaștere : ,,Chipul mamei” în viziunea fetiței
de ieri, femeii de azi care la rândul ei este mamă.
Acest chestionar are ca scop să repare și să mențină o bună relați i mamă -copil.
Mama după efectuare chestionarului v a înțelege dacă se comportă așa cum trebuie cu copilul
și dacă mama ei a avut vreo influență pozitivă sau nega tive asupra comportamentului pe care
îl are acum .
Întrebări le chestionarului
„1.În copilărie cine era fi gura de autoritară a familiei ?”. Această întrebare
sugerează faptul că mama este primul model de fem initate în viața unui copil.
Astfel,o f ată care o percepe pe mama ca fiind o persoană autor itară va consider a că
prin atitudinea de superioritate este o adevărată „putere feminină„ însă această percepție îi va
crea probeleme în viața social -emoțională. Iar un băiat care o vede pe mama ca fiind figura
autoritară va devenii o persoană tăcută și ti midă în prezența oricărei femei, va crede că
barbatul nu are un cuvânt de spus în fața femei ..
Graficul 1. – „Procentajul de
autoritate. ”

Craiova 2018 Page 37 „2.Care erau ,,ritualuri le” obișn uite pe care le făceai alături de mama ta înainte de
culcare ?”.În această peri oadă (înainte de somn) mintea și corpul sunt obosite.
De aceea,c opilul are nevoie de activități care să îl ajute să se deconecteze și să elimine
stresul acumulat pe parcursul zilei,pentru că doar așa va avea un somn odihnitor. Odihna îl va
ajuta să gândească lipede,iar pe viitor va devenii o persoană relaxată și perspicace.
Graficul 2.-,,Ritualurile de seară ”

,,3.Aveați o zi dedicată mamă -fiică? Cum o petreceați? ”. Activitățile copilăriei
alături de mama îl fac pe copil să se relaxeze simțindu -se iubit și împlinit emoțional .
O persoană care în copilărie a avut cât mai mul te momente petrecute cu mama sa,va fi
o persoană entuziastă și plină de compasiune .
Graficul 3. – „Activități cu mama .”

Craiova 2018 Page 38
„4.Ce îți reproșa mama cel mai des atunci când erai mică ? ”Aceast ă întrebare
va lucre la pe rcepția pe care o va avea copilul în ceea ce privește viața.
Un ins ult primit din partea mamei îl va face pe viitorul adult să se simtă incapabil de
orice activitate,având în permanență teama de a se explima în public.
Graficul 4. – „Reproșurile mamei. ”

„5.În prima ta zi de școală mama a fost cu tine ? ” Etapele vieții trebuie depășite
alături de cineva.
Când ești mic,familia este cea care te învață cum să faci față unui nou mediu.Mai
exact copilul se va simți strain,dar cu ajutorul familiei va trece pest e aceste această teamă a
noutății.
De aceea,prima zi de școală alături de mama este imporntantă pentru copii ea
redându -i ideea de comfort și siguranță
într-un nou mediu.
Un copil sigur pe propriile puteri
va devenii o persoană ingenioasă și
plină de inițiativă.
Graficul 5. „Prima zi de scoală .”

Craiova 2018 Page 39 „6.Despre ce discutai de obicei cu mama ta?” Într-o familie în care
atmosfera lingvistică este favorabilă,copilul este antrenat în procesul de comunicare și
reușește să progreseze mai rapid.
Dacă copilul este integrat corespunzător la orice discuție fiindu -i expli cate anumitele
greșeli ,crescând va ajunge să se exprime liber , devenind un bun comunicator dar și un bun
ascultător.
Așadar, prin comunicarea liberă primită în copilărie o persoană își va putea exprima
liber orice idee,va fi respectat și îi va respecta pe alții.

Graficul 6.- „ Discuție cu mama”

,,7.Când mama a aflat că ești însărcinată, ce reacție a avut ?” Sarcina este o
etapă impor tantă a vieții oricărei femei,încă din primele săptămâni femeia simte că trebuie să
protejeze micuțul oferindu -i tandrețe și afecțiune.
În timpul sarcinii femeia este mai sensibilă și are nevoie de sprijin atât fizic cât și
moral mai ales din partea mamei sale.
Orice femeie care este apreciată și sprijinită de cătr e mama sa în timpul sarcinii va fi
la rân dul ei o mamă blândă și iubitoare . Discuție
A
B
C
D

Craiova 2018 Page 40 Graficul 7. „Reacția mamei când a auzit
că va fi bunică. ”

„8.Ce admiri cel mai mult la mama ta?” Mama este cel mai scump cuvânt
din lume. O mamă poate trece peste orice,poate înțelege și cea mai mare greșeală făcută de
copilul său. Iubirea unei mame este necondiționată și nemărginită,ea ar face orice pentru
binele copilului său.
O persoană care o vede pe mama mai presus de tot,având o admira ție extraordinară
pentru modul î n care a reușit să treacă pe ste toate obstacolele pentru ai oferi o bună crește re
va fi la rândul ei o persoană loială și onestă.
Graficul 8. -„Admirație pentru mama. ”

Sarcină
A
B
C
D
Admirație față de
mama
A
B
C
D

Craiova 2018 Page 41 „9. Experimentezi un eșec,ești capabilă să -i înțelegeți sensul ?” Copilul
observă și reflectă orice „mișcare” când este bebeluș chiar dacă acest lucru n u este redat
decât prin mimica feței sau prin anumite gesturi pentru că nu poate vorbi .
Copilul trebuie să învețe de mic că în viață există pi edici și rezistențe de
neînvins.. Frustrarea poate fi acompaniată de emoții,iritare,tristețe sau furie care poate fi
încetată prin sprijin și întelegere. Mama este cea care îl poate ajuta pe copil să treacă peste
aceste frustrări,ea îi poate atrage atenția în mod educativ explicândui efectele p ro și contra ale
unei acțiuni .
Un copil care a avut pa rte de aceast atașament primit din patea mamei încă din
primele clipe ale vieții va fi o persoană care se va detașa ra pid de problemele întâmpinate
,fiind capabil să -și asume eventualele risc uri devenind un om astfel curajos și flexibil.
Graficul 9. -„Eșecul din viața ta. ”

„10.Crezi că te asemeni cu mama ta?Consideri că te comporți la fel ca ea în
relația ta cu copilul?”
,,O mamă te înțelege chiar dacă nu vorbești,te apără chiar dacă ai greșit …iartă tot ce
ai făcut și te iubeș te mai mult ca orice lucru pe acest Pământ. Pentru că nu există nimic în
lumea asta care poate schimba dragos tea unei mame pentru copilul ei!”.
Mama ar trebui să fie pentru fiecare dintre noi un exemplu demn de urmat,este
important să înțelegem că mama ne -a fost alături necondiționat și să ne amintim cu drag de
clipele petrecute alături de ea. Eșecul din viața ta
A
B
C
D

Craiova 2018 Page 42 Pentru ca relația mamă -copil să fie una de prietenie ,este necesară ascultarea
reciprocă,numai așa va relația va fi lipsită de secrete și minciuni.
Un copil care se simte ascultat de către mama sa , fără a primii reproșuri va fi un
adult sincer,generos și mulțumit d e tot ceea ce face .
În mod inevitabil o femeie ajunsă la rândul ei mamă va prelua în mod conștient sau
nu anumite gesturi și comportamente ale mamei sale.
Deci,un copil crescut în liniște și pace va devenii un părinte sinc er și iubitor față de
propria s a familie.

Graficul 10. – „Asemănarea c u mama. ”

3.7 Concluzii

1.Metoda de recrutare bazată pe voluntariat și aplicarea directă a chestionarelor
sunt cele mai potrivite metode pentru realizarea unui studiu privind efectele pozitive sau
negative ale unei mame asupra copilului său .
2.Co municarea între mamă și copil poate fi îmbunătățită ,ea poate devenii una
permanentă și lipsită de inhibiții.
3.Apropierea emoțională se poate restabilii. Copilul cu o stare emoțională stabilă
se va simți protejat și se va exprima liber în o rice situație. Asemănarea cu
mama
A
B
C
D

Craiova 2018 Page 43 4.Activitățile împreună cu copilului pot devenii un adevărat „ritual ” zilnic .
5.Comportamentul mamei redă o compatibilitate serioasă între ea și copil.
6.Mama va reuși să -l informeze corect copil și să -l lămurească anumitele
incertitudini ,ceea ce îl va ajuta să înțeleagă sensu l și cauzele unor situații de criză .
7.Atât mama cât și copilul vor simți că prin compatibilitatea dintre ei își pot uni
forțele pentru a devenii puternici și curajoși.
8.Mama va înțelege ce greșeli a făcut în creșterea copilului și va încerca să repare
această relație dificilă.
9.Orice copil are nevoie de siguranță. Un copil care se simte în siguranță se
dezvoltă frumos,iar toată energia și atenția sa sunt îndreptate spre învățare și descoperire.
10.Individul va fi mereu înclinat să se comporte după exemplul primit î n familie .
„Cei 7 ani de acasă sunt esențiali pentru fiecare dintre noi,educația se primește de acasă și se
acutizează în școală prin profesori .”
Dacă mama oferă căldură,sprijin și înțelegerea la fel va oferii și copilul ajuns la
maturitate ,însă în m od contrar va fi un om lipsit de afecțiune și închis în propria „carapace” .

3.8 Păreri și discuții

Modelul comunicațional al psihicului uman sugerează ideea că întreaga activitate
psihică este concepută ca o rețea de comunicar e informațională în o rdine interspecifică ( cu
alții, cu lumea) și intraspecifică (cu sine).
Procesele de comunicare se construiesc undeva la granița dintre psihologic și social.
Cele două elemente aduc în prim plan ideea că omul este o parte a lumii în interiorul căreia el
a reușit să structureze, împreuna cu semenii săi, o lume specifică a existenței.
Laura -Maria Cojocaru, președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire”,
este psihoterapeut și trainer în programare neuro -lingvistică . A studiat natura minții um ane
urmând 6 formări profesionale cu abordări diferite:

Craiova 2018 Page 44  psihoterapie integrativă
 hipnoză clinică,
 relaxare și psihoterapie ericksoniană,
 psihoterapie de cuplu și familie,
 psihologie clinică,
 neuro -programare lingvistică terapii florale Bach.
De peste 7 ani ghidează oamenii, atât în ședințe individuale, cât și de grup,
organizează cursuri și trening -uri în România, cu scopul de a -i face pe oameni să -și acceseze
și utilizeze la potențial maxim resursele interioare.
Laura-Maria Cojocaru c onsideră că o persoanele inflexibile sunt:
1. Persoane care merg pe ideea că „așa se face!” fără a mai explica modul de
facere..
2. Persoane care spun „nu e bine” fără să arăte prin propriul exemplu cum este
„binele” la care se referă.
3. Persoane care spun „nu ști u”,fără să facă un lucru concret pentru a învăța și
exersa noi aptitudini.
4. Persoane care spun „nu pot”,fără să facă un lucru concret legat de aspectul
respectiv.
5. Persoane care spun,”în glumă” că s -au săturat de reguli pentru a crea senzația
că sunt flexibile.
Puțini oameni rămân cu picioarele pe pământ, de aceea cel mai adesea devin
inflexibili. Această inflexibilitate duce la o comunicare precară, un comportament neadecvat
față de ceilalți și o viziune total diferită care nu face decât să îl pună pe individ într-o postură
nefavorabilă.
Am ales să analizez această opinie a psihoterapeutului Laura Cojocaru,întrucât
studiul meu de caz tinde să che stioneze persoane inf lexibile. Mamele se pot manifesta haotic
în relația cu copii lor . Acest comportament este datorat de educația pe care mama a primit -o
în copilărie. Așadar orice cauză are un efect, v ocea umană este cea care îl face pe om să
gândească. În absența ei nimic nu ar mai fi atât de clar . Prin vocea umană o persoană își poate
aduna gândurile,poate să -și amin tească și să meargă mai departe prin ciclicitatea vieții fiind
conștient de ceea ce este bine și cea ce este rău.

Craiova 2018 Page 45
CONCLUZII

Acest studiu a fost creat pentru a înțelege sensul vocii și modul în care ea este formată
și utilizată. Prin comunicare omul a evoluat din punct de vedere fizic, psihic și mental,a ajuns
să înțeleagă sensul unor idei și mai ales sensul său în viață. Vocea este elementu l cheie al
comunicării,fără ea,conversația nu ar exista iar omul nu ar mai fi cel de acum.
Omul este capabil să creeze și să dezvolte ceea ce există deja,lăsându -le semenilor săi
oportunitatea de a construi pe zi ce trece în domeniile culturii,științei,teh nicii sau artei. Istoria
se realizează în timp prin fapte reale,omul fiind generatorul întregului sistem.
De-a lungul devenirii omului ca ființă socială și culturală comunicarea deține un loc
fundamental însă nu poate fi reîntregită decât prin voce. Termen ul de comunicare are valențe
polisemantice: dacă inițial s -a discutat despre aceasta, făcându -se referire la comunicarea
orala, la limbaj, în zilele noastre,sensurile au devenit din ce în ce mai numeroase, astfel încât
comunicarea înseamnă chiar transmiter ea unei imagini sub diverse forme.
Dar, ce este de fapt, comunicarea? “Comunicarea este un mecanism esențial în
dezvoltarea relațiilor umane. Acest mecanism implica o interacțiune și poate utiliza vorbirea,
un limbaj, o serie de simboluri.
Comunicarea es te modul de transmitere a unor informații,fie că sunt redate în scris,
prin viu grai sau prin gesturi,ea este producătoarea ideilor care au ajutat la evoluția omului în
toate domeniile de activitate.
. Din punct de vedere psihologic comunicarea se poate re aliza și prin mijloace
nonverbale cu funcție de semnalizare, atitudini postuale, mimico -gesticulație, sunete
neverbale etc., ce însoțesc și completează comunicarea verbala.
Din punct de vedere sociologic comunicarea este înțeleasă ca un mod fundamental de
interacțiune psihosocială a persoanelor pentru a transmite o informație sau pentru a modifica
un comportament.
Animale folosesc doar organele de simț pentru a înțelege informațiile emise de către
om. Prin dresaj,animalele repetând succesiv anumite exerciț ii reușesc să -și redreseze unele

Craiova 2018 Page 46 greșeli comportamentale,și de asemenea pot înțelege mesajul transmis de către individ. Însă
omul este singura ființă care spre deosebire de alte viețuitoare poate să -și exprime ceea ce
simte și ce gândește prin viu grai. El poate să creeze șirul unor idei, poate reformula și poate
transmite în timp real celorlalți,cu ajutorul vocii umane.
Vocea umană reprezintă sunetul natural redat cu ajutorul organelor vocale. Acest
sunet poate fi redat prin vorbire,cântat sau prin grăir ea oricărui sunet cum este râsul,plânsul
sau oftatul.
Încă de la naștere prin plâns un bebeluș poate menține ore întregi intensitatea
sunetului fără să scadă întrucât vocea îi este antrenată doar pentru acest lucru. Însă la adulți
nu este la fel,dacă va cânta ore întregi,vocea sa va devenii răgușită,iar intensitatea nu va mai
avea același volum. Cu cât vocea este mai antrenată,cu atât va suna mai bine și va rezista mai
mult în condiții de forțare.
Urechea omului detectează instinctiv vocea umană,chiar dac ă mesajul transmis nu
este unul lucid și vorbitorul rostește incorect unele cuvinte sau chiar în șoaptă,acest sunet
redat de către individ este ca un magnet pentru un altul. Acesta este de fapt și motivul pentru
care se distinge foarte ușor vocea unui cânt ăreț acompaniat în timpul unui concert de o
orchestră întreagă,chiar dacă celelalte sunete prezente sunt mult mai puternice față de vocea
redată de om.
Condiția mentală și latura emoțională a unei persoane sunt reflectate de către voce.
Inflexiunile vocii pot trăda starea de sănătate dar și emoțiile trăite de vorbitor în momentul
rostirii.”Vocea umană”de Eduardo Ponti este o dramă romantică inspirată din piesa cu același
nume a lui Jean Cocteau spune povestea Angelei o femeie aflată la amurgul existenței sa le.
Ea trăiește clipe de mare intensitate emoțională, mai ales după ultima convorbire cu bărbatul
pe care ea îl iubește și care o părăsise pentru a fi cu altă femeie. Angela își schimba glasul în
momentul conversației cu bărbatul iubit dintr -o voce „dură” într-o voce dulce și suavă.
Pentru a perfecționa abilitățile comunicării într -un domeniu este nevoie de anumite
repere. La radio sau televiziune trebuie ținut cont de o mulțime de elemente aparent
nesemnificative cum ar fi:poziția corpului,ritmul și volumu l vocii.
Perfecționarea modului de citire este unul dintre cel mai importante în această
meserie. Lecțiile de dicție sunt cele care ajută la citirea fluentă și doar prin parcurgerea
tuturor etapelor de pregătire se poate spune că există un adevărat profesi onist înnăscut.

Craiova 2018 Page 47
Bibliografie

1. Vlăduțescu.Ș (2006a).Efabilul si inefabilul,ca locuri ale
comunicării.Analele Universității din Craiova.Seria Științe Filologice
Lingvistică.28(1 -2),240 -248.
2. Vlăduțescu, Ș. (2006b).Raportul dintre mesaj și discurs.Analele
Universității din Craiova.Seria Științe filologice.Lingvistică.28(1 -2),386 –
397
3. Vlăduțescu,Ș.(2007).Discursul impozitiv.Analele Universității din
Craiova.Seria Știinte Filologice.Lingvistică.29,(1 -2),371 -383.
4. Vlăduțescu,Ș.(2009). Concepte și noțiuni de comu nicare și teoria
mesajului.Craiova:Editura Sitech.
5. Vlăduțescu ,Ș. (2011).Feedback,between psyhology and
comunication.Revista de psihologie,57(4),359 -366.
6. Vlăduțescu,Ș.(2013a).Principle of the Irrepressible Emergence of the
Message Jokull Journal,63(8),186 -197.
7. Vlăduțescu,Ș.(2013b).What Kind of Communication Is Philosophy Jokull
Journal,63(9),301 -318.
8. Knapp,M.L.(1980). Essential of Nonverbal Communication.New
Zork:Holt,Rinehart & Winson
9. Knapp,M.L.(2008).NonVerbal Rhetoric.In W.Donsbach (Ed.),The
Internationa l Encyclopedia of Communication.Oxford,UK,and
Malden,MA:Backwell Publishing.
10. McKinnez,J.(1994).The Diagnosis and Coreection of Vocal Faults .Long
Grove,IL.
11. Meservy,T.O.,&Burgoon,J.K.(2008).
12. Paralanguage.In W.Donsback(Ed.),The International Enczclopedia of
Communication (pp.3496 -3501).Oxford,UK,and Malden,MA:Blackwell
Publishing.
13. Payatos,F.(2002).Nonverbal Communication across
Disciplines:paralanguage,kinesics,silence,personal and environmental
interaction.Vol2.Amsterdan/Philadelphia:John Benjamin Publishing
Company.

Craiova 2018 Page 48 14. Dima,I.C.,&Vlăduțescu Ștefan(2013).Some Consequences of tha
Negative Journalistic Communication in tha Austeritz Periods,Science
Seriers Data Raport,5,(7),2 -7.
15. Dima,I.C.,&Vlăduțescu Ștefan (2013).Certain Current Considerations on
tha Managerial C ommunication in Organizations Jokul Journal
1,63(8),24 -44.
16. Veronica Moldovan. -„Cântărețul profesionis și metode moderne de
evaluare a vocii” disponibil online la
http://tic.edituram ediamusica.ro/reviste/2011/Moldovan.pdf ,site accesat
la data de 10.01.2018.
17. Limba română/Intonația disponibil online la http://limba –
romana.ucoz.ro/index/intonatie/0 -714 ,site accesat la data de 12.01.2018
18. Enciclopedia liberă Wikipedia /Limba disponibil online la
https://ro.wikipedia.org/wiki/Limb%C4%83_(comunicare) ,site accesat la
data de 12.01.2018
19. Keith Wyatt & Carl Schroeder(1998).Harmony and Theory.Ed.Hall
Leonard.(p7) 160
20. Vocea Olteniei. Laura Cojocaru.Cum ne afectează fixiștii în viață?
Disponibil online la
https://www.vocea -olteniei.ro/2017/03/22/psihoterapeut -laura -maria –
cojocaru -cum-ne-afecteaza -fixistii -viata/ ,site accesat la data de
06.02.2018
21. Paula Clara Crișan. Despre vocea umana,vocalize, clasificarea vocilor
disponibil online la
http://www.academia.edu/20139436/Depsre_vocea_umana_voc alize_clas
ificarea_vocilor ,site accesat la date de 08.02.2018
22. Carmen Ivanov. Manual de dicție Șase sași în șase saci disponibil online
la http://www.dictie.ro/citeste -primele -15-pagini -din-manualul -de-dictie –
sase-sasi-sase-saci/ ,site accesat la data de 15.02.2018.
23. Carolina Bodea Hațeg.Logopedia.Terapia tulburărilor de limbaj.Structuri
deschise dispobinil online la https://books.google.ro/books?id=wiG –
DAAAQBAJ&pg=PT71&lpg=PT71&dq=1.+Aronson+,A;Bless,D(2009)
+Clinical+Voice+Disordes,Fourth+Edition,Theime+Medical,Publishers,I
nc.,New+york,USA&source=bl&ots=YrvaB7ZiNv&sig =hMBfWrp6sdV
MTsFaeMeqg3Dzhvs&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwictMWRz8jaAhUQ
fFAKHTMyBOwQ6AEIMDAB#v=onepage&q&f=false ,site accesat la
data de 24.02.2018

Craiova 2018 Page 49 24. Comunicarea verbală disponibil online la http:// www.la –
psiholog.ro/info/comunicare -verbala ,site accesat la data de 03.03.2018
25. Ce ne enervează la anumite voci disponibil online la
http://www.dictie.ro/de -ce-ne-enerveaza -anumite -voci/ ,site accesat la
data de 15.03.2018
26. Sultana Craia(2001).Dicționar de
comunicare,Ed.Ager,București,(p.31).235
27. Paul Popescu(1978).Dicționar de
Pshihologie,Ed.Albatros.București,(p.125) 784
28. Michael Ashby &John Maidment(2005).Introducing Phonetic
Science., London,(p165) 230
29. Citate despre mame disponibile online la
http://www.mesajefrumoase.com/mesaje -frumoase -despre -familie –
mam%C4%83 -te-%C3%AEn%C5%A3elege -chiar -daca-nu-vorbesti -a-
8157.html ,site accesat la date de 20.04.2018