Covercă Francesca-Nicole [615568]

Covercă Francesca-Nicole

Seria 1, Grupa 2

Aronson – Disonan
ț
a

-Când exemplul e
ș
uează: ipocrizia
ș
i motiva
ț
ia pentru auto-integritate-

Teoria
din
care
este
derivată
ipoteza
studiului
este
ideea
conform
căreia
disonan
ț
a

rezultată
în
urma
unui
comportament
ipocrit
poate
fi
redusă
prin
două
alternative:
una
directă,

schimbarea
comportamentului
pentru
a
o
face
mai
pu
ț
in
ipocritică,
ș
i
una
indirectă,
afirmarea

unui aspect pozitiv al sinelui.

Articolul
prezintă
modul
în
care
oamenii
apelează
la
diferite
strategii
pentru
a
reduce
disonan
ț
a

(disconfortul
psihologic).
Acest
disconfort
psihologic
poate
fi
redus
prin
modificarea
elementelor

cogni
ț
iilor
discrepante
(strategie
directă)
sau
prin
activită
ț
i
ce
reduc
disonan
ț
a
fără
a
modifica

elementele
discrepan
ț
ei
(strategie
indirectă).
Oamenii
sunt
flexibili
atunci
când
vine
vorba
despre

alegerea
unei
strategii
pentru
reducerea
disonan
ț
ei,
acest
lucru
rezultând
din
faptul
că
strategiile

directe
ș
i
cele
indirecte
s-au
dovedit
a
fi
eficiente.
Cercetarea
acestui
articol
se
bazează
pe
modul

în
care
oamenii
aleg
să
reducă
disonan
ț
a
rezultată
în
urma
unui
anumit
tip
de
discrepan
ț
ă
–
un
act

de ipocrizie.

Primul
experiment
face
referire
la
procedurile
de
prevenire
a
SIDA.
La
acest
experiment

au
participat
68
de
femei
ș
i
44
de
bărba
ț
i,
care
au
fost
recruta
ț
i
pentru
un
studiu
privind

“sănătatea
ș
i
persuasiune a”.
Participan
ț
ii
au
fost
persoane
cu
vârste
cuprinse
între
18-25
de
ani,

ce
au
raportat
că
au
fost
heterosexual
activi
în
ultimele
3
luni.
Un
procentaj
de
87%
au
participat

la
un
curs
par
ț
ial
de
credit
ș
i
au
primit
4$,
experimentul
durând
mai
mult
de
o
oră,
iar
restul
de

13%
au
primit
5$
pentru
simpla
participare.
Experimentatorul
1
le-a
cerut
participan
ț
ilor
să

înregistreze
un
discurs
pentru
un
program
de
prevenire
a
SIDA
în
ș
coli
despre
importan
ț
a

folosirii
prezervativului
pentru
prevenirea
acestei
boli.
O
parte
din
discursul
participan
ț
ilor
urma

să
fie
folosită
într-un
colaj
video
pentru
“Programul
universal
de
prevenire
a
SIDA”.

Experimentatorul
1
a
vrut
să
identifice
scuzele
pe
care
oamenii
le
foloseau
pentru
nefolosirea

prezervativului
prin
intermediul
unei
liste
construite
pe
baza
motivelor
oferite
de
participan
ț
ii
la

1

Covercă Francesca-Nicole

Seria 1, Grupa 2

cercetările
anterioare,
cerându-le
să
adauge
eventualele
“scuze”
pe
care
le-au
folosit
ei
ș
i
nu
erau

pe
listă,
asigurându-i
că
listele
respective
vor
rămâne
anonime.
Mai
târziu,
experimentatorul
2
a

intrat
în
sediul
central
ș
i
le-a
oferit
participan
ț
ilor
bancnote
fie
de
5$,
fie
de
1$
pentru
participare.

Studiul
la
care
lucra
experimentatorul
2
era
despre
oamenii
fără
adăpost,
partician
ț
ii
putând
dona

dacă
voiau
să
facă
acest
lucru,
dona
ț
iile
fiind
complet
anonime.
Mai
târziu,
experimentatorul
2
a

anun
ț
at
că
participan
ț
ii
la
studiul
privind
prevenirea
SIDA
vor
putea
cumpăra
prezervative
la

pre
ț
uri
mai
mici
dacă
erau
interesa
ț
i.
Participan
ț
ilor
la
condi
ț
ia
directă
sau
indirectă
le-a
fost

oferită
o
chitan
ț
ă
cu
ambele
op
ț
iuni
(dona
ț
ie
ș
i
cumpărare
de
prezervative),
din
care
puteau

alege,
cerându-li-se
să
indice
suma
cheltuită
pentru
prezervative
sau
dona
ț
ie,
iar
pentru
cei
la

condi
ț
ia doar indirectă, pe chitan
ț
ă a apărut o singură op
ț
iune (cumpărare de prezervative).

În
experimentul
2,
participan
ț
ilor
le-au
fost
oferite
trei
alternative
de
reducere
a

disonan
ț
ei:
unei
treimi
din
participan
ț
i
li
s-a
oferit
oportunitatea
de
a-
ș
i
restabili
auto-integritatea

printr-o
dona
ț
ie
către
un
proiect
pentru
cei
fără
adăpost,
o
treime
a
avut
posibilitatea
să-
ș
i
afirme

valoare
de
sine
globală
prin
cumpărarea
de
prezervative
la
reducere,
iar
cealaltă
treime
a
avut
de

ales
dintre
alternativa
directă
(dona
ț
ia)
ș
i
cea
indirectă
(cumpărarea
prezervativelor).
La

experiment
au
participat
27
de
persoane
ce
au
fost
recrutate
pentru
a
participa
la
un
studiu

privind
implicarea
comunită
ț
ii
ș
i
au
primit
câte
5$
pentru
participare,
toate
raportând
că
nu
au

făcut
activită
ț
i
de
volun tariat
în
prezent
în
comunitate.
Participan
ț
ilor
li
s-a
spus
că
scopul

cercetării
este
acela
de
a
încuraja
implicarea
comunită
ț
ii
prin
utilizarea
unui
anun
ț
de
serviciu

public.
Cercetătorul
strângea
casete
video
ale
studen
ț
ilor
cu
discursuri
convingătoare
despre

importan
ț
a
voluntariatulu i.
Pentru
a
ajuta
la
dezvoltarea
discursurilor,
participan
ț
ilor
le-au
fost

oferite
informa
ț
ii
despre
activită
ț
ile
de
voluntariat
ale
studen
ț
ilor.
Pentru
ca
ace
ș
tia
să
fie

con
ș
tien
ț
i
de
propriile
e
ș
ecuri
în
voluntariat,
au
fost
pu
ș
i
să
enumere
toate
activită
ț
ile
la
care
s-au

angajat
în
timpul
liber.
Experimentatorul
a
explicat
că
a
fost
interesat
să
afle
mai
multe
motive

pentru
care
oamenii
nu
fac
voluntariat,
după
care
le-a
dat
participan
ț
ilor
o
listă
cu
activită
ț
i
pe

care
le
pot
face
studen
ț
ii
în
timpul
liber,
în
final,
ace
ș
tia
fiind
pu
ș
i
să
facă
o
listă
cu
activită
ț
ile
pe

care
le
făceau
ei
în
timpul
liber,
răspunsurile
fiind
anonime.
În
condi
ț
ia
doar
indirectă,

experimentatorul
a
explicat
că
a
fost
implicat
ș
i
în
cercetarea
privind
prevenirea
SIDA,
iar
în
cea

2

Covercă Francesca-Nicole

Seria 1, Grupa 2

directă
că
SVC
sprijinea
cercetarea
sa
asupra
voluntariatului.
SVC
avea
un
program
numit
“mese

pe
ro
ț
i”,
la
care
puteau
contribui
ș
i
participan
ț
ii
printr-o
dona
ț
ie.
În
final
au
fost
colectate

op
ț
iunile
participan
ț
ilor
de
a
dona
bani
sau
de
a
cumpăra
prezer vative
cu
acela
ș
i
tip
de
chitan
ț
e

din experimentul 1.

Ca
rezultate
ale
experimentului
1,
când
dona
ț
iile
pentru
proiectul
referitor
la
oamenii
fără

adăpost
a
fost
singura
op
ț
iune
de
reducere
a
disonan
ț
ei,
participan
ț
ii
pentru
care
motivele
au
fost

încadrate
ca
personale
(ipocrizia)
au
fost
semnificativ
mai
predispu
ș
i
să
facă
dona
ț
ii
(83%),
fa
ț
ă

de
cei
care
au
donat
când
motivele
erau
normative
(52%).
În
plus,
mai
multe
persoane
au
făcut

dona
ț
ii
atunci
când
op
ț
iunea
indirectă
era
singura
cale
de
a
reduce
disonan
ț
a,
comparativ
cu
cei

care
aveau
două
op
ț
iuni.
În
cele
din
urmă,
20%
dintre
participan
ț
ii
care
au
sus
ț
inut
doar
discursul

au
folosit
banii
fie
pentru
a
cumpăra
prezervative
(10%),
fie
pentru
a
dona
către
proiectul
pentru

oamenii fără adăpost (10%).

În
urma
experimentului
2,
67%
dintre
participan
ț
i
au
donat
când
dona
ț
ia
a
fost
singura

op
ș
iune
disponibilă,
iar
44%
au
cumpărat
prezervative
când
aceasta
a
fost
singura
op
ț
iune,
iar

când
cele
două
op
ț
iuni
au
fost
oferite
împreună,
67%
au
ales
să
doneze
ș
i
numai
11%
au
ales
să

cumpere prezervative.

Pot
exista
mecanisme
cognitive
importante
ș
i
diferen
ț
e
individuale
care
mediază
modul
în
care

oamenii
aleg
diferitele
căi
de
reducere
a
disonan
ț
ei.
În
cele
din
urmă,
aten
ț
ia
aparentă
la
modul
în

care
a
fost
redusă
disonan
ț
a
a
fost
determinată
de
problema
comportamentală
specifică

responsabilă de disconfort (folosirea prezervativului, voluntariatul).

În
opinia
mea,
datele
experimentale
ob
ț
inute
pot
fi
folositoare
în
domeniul
medical,
dar
ș
i

în
domeniul
voluntariatului
deoarece,
după
părerea
mea,
pe
de
o
parte,
i-ar
putea
face
pe
oameni

să
fie
mai
precau
ț
i
în
ceea
ce
prive
ș
te
folosirea
sau
nefolosire a
prezervativului,
astfel
putând

evita
bolile
precum
SIDA,
iar
pe
de
altă
parte,
referitor
la
voluntariat,
ar
putea
încuraja

implicarea
comunită
ț
ilor
în
diferite
programe
pentru
acordarea
ajutorului
oamenilor
fără
adăpost

sau alte ac
ț
iuni caritabile.

3