ANEXA nr. 1 METODOLOGIE CADRU PRIVIND PREVENIREA $LINTERVENTIA ÎN ECHIPĂ MULTIDISCIPLINARĂ ȘI ÎN REȚEA ÎN SITUAȚIILE DE VIOLENȚĂ ASUPRA COPILULUI ȘI VIOLENȚĂ ÎN FAMILIE 1. INTRODUCERE LiL. Preambul Scopul acestui document este de a stabili un cadru metodologie comun pentru autoritățile responsabile cu protecția copilului și a familii împotriva violenei, Furnizorii de servicii din acest domeniu si profesioniști care lucrează direct cu copii, familile acestora și presupusii fiptuitori/ agresori. Documentul se adresează profesioniștilor din domeniul protectei copilului și a familiei, asistenței sociale în general, precum și celoralti profesioniști care întră în contact direc cu copilul. „Acest document reunește principalele aspecte ale metodologiilor și. procedurilor de lucru conforme cu legislația în vigoare si specificului fiecărei instituții implicate în prevenirea și intervenția î cazurile de violență asupra copilului 1.2. Obiectivele metodologiei cadru 48) Să ofere un instrument de lucru pentru toi profesionișii care inter intervenția în cazurile de violență asupra copilului și violență în familie; î) Săsustină intervenția iterinstituțională și multidisciplinară in acest domeniu: ©) Să promoveze activitățile de prevenire a tuturor formelor de violență asupra copilului, precum si a violent în familie. in în prevenirea și perifieații Metodologia cadru prezentă reflectă prevederile Convenției ONU cu privire la drepturile copilului, care a fost ratificată de România prin Legea nr.18/1990, precum și ale Legii nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului și Legii nr.217/2003 pentru prevenirea și Combaterea violenței în familie. Totodată se bazează pe recomandările Raportului ONU privind violența asupra copilului (2006). Documentul de față: +“ Reuneie principile de lucru care trebuie respectate în intervenția din domeniul preveniri și combaterii violenței asupra copilului și violenței în familie; e. Redă succint datele esențiale despre principalele forme ale violenței asupra copilului i violenței în familie pe baza literaturii de specialitate, studiilor si experienței câștigate în practica din serviciile de specialitate pe această problemă; + Deserie aciunile necesare pentru protecția co larg al asistenței sociale din România; +. Subliniază rolul si responsabilitiile diferi prevenirea și rezolvarea cazurilor, e. Stabilește proceduri de colaborare intra- i interinsituțională în acest domeniu; ‘Subliniazd importanța formării profesionale inițiale si continue pentru toi profesioniști care intervin în această problemă, precum si a pregătirii acestora în echipe multidiseiplinare si interinstitutionale. Pe baza acestui cadru metodologie comun, fiecare Direcție Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) va iniția semnarea unor convenții de parteneriat cu celelalte institut ilor și famililor în caz de violență, în contextul or institut și ale profesioniștilor implicați în publice și organisme, private acreditate (OPA) relevante în domeniu din județul/ sectorul Municipiului Bucuresti pentr implementarea, detalierea și diseminarea prevederilor prezente. În acest context, o atenție specială trebuie acordată copiilor cu dizabilități și celor a protecție specială, care sunt mai expuși i violenței, ntâmpinând, in ‘cela timp, dificultăți in a semnala aceste situații sau a obyine protecție adecvată. Metodologia cadru este complementară cu următoarele document 3), Standardele minime obligatorii pentru Telefonul Copilului, pentru Serviciul de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat si exploatat, pentru Centrul de resurse comunitare pentru prevenirea abuzului, negiijării si exploatării copilului (Ordinul Secretarului de Stat al “ANPCA nr.177/2003); +) Standardele minime obligatrii privind Cenirul de primire în regim de urgență pentru copilul abuzat, neglijat și exploata (Ordinul Secretarului de Stat al ANPCA nr.89/2004); ©) Standardele minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecției drepturilor copilului (Ordinul Secretarului de Stat al ANPDC nr.288/2006). 4) standardele de calitate pentru serviciile sociale din domeniul protecției victimelor violentei în familie (Ordinul ministrului muncii solidarității sociale și familii nr.383/2004). ©) Metodologia de intervenție multidisciplinară și iterinsituțională a copiilor exploatați și la risc de exploatare prin muncă, copiilor victime ale traficului de persoane si copiilor români migranți victime ale altor forme de violență pe teritoriul ator sate. 11. PRINCIPII DE LUCRU. CADRU CONCEPTUAL LAL. Prineipii de lueru Particularități vieii copilului implică respectarea unor principi si valori de către persoanele ‘care sunt responsabile cu creșterea, îngrijirea, protecția și educarea lui. In consecință, profesioni Care intervin în situații de violență asupra copilului si violenei în familie trebuie să respecte urmatoarele principii specifice: 1. Respectarea interesului superior al copilul acesta; 2.. Evitarea și combaterea intervențiilor care revictimizeazA copilul: 3, Partciparea copilului si a părintelui protector sau, după caz, a persoanei de îngrijire în procesul de rezolvare a situației de violență: Paniciparea adultului victima si, după caz, a futorelui acesteia, în procesul de rezolvare a situații de violent in toate acțiunile si decizi care îl privesc pe 4. Munca în echipă multidiseiplinară, în rețea interinstituțională i în parteneriat cu fami 5. Asigurarea unei intervenții unitare și specializate pentru copil și/sau adultul victimă, presupusul fiptuitor/ agresor din cadrul sau din afara familie și membrii familie, 6. Asigurarea gi facilitarea accesului la servicii de sprijin și de specialitate pentru toi copiii din 7.. Asigurarea stabil in îngrijirea, creșterea și educarea copilului; Sprijinirea adultului victimă în păsrarea domiciliului până la finalizarea procedurilor egale; 8. Respectarea confidențiaitții si a normelor deontologice profesionale, fără prejudicierea activității de semnalare a situațiilor de violență sau a activității de instrumentarea cazurilor. 112. Cadru conceptual înțelegerea comună a semnifi esențială pentru o comunicare Muentă si inteligibilă între profesioniști care lucrează. copilul si familia, în domer care nu lucrează direct cu copilul ii mass-media activitatea pe care o desfășoară, au implicații asupra vieții copilului și familiei În vederea stabilirii unui cadru conceptual comun, documentul prezent: 1.. Promovează utilizar terminologiei recomandate de Raportul Mondial cu privire la violenta. asupra copiilor realizat de ONU în anul 2006; 2. Recomandă utilizarea definițiilor existente în legislația internă; 3.. Propune o serie de definiti operaționale pentru diferitele forme de violent asupra copilului Asu, violența asupra copilului reprezintă un concept complex și integrator pentru diversele for de abur fc, verbal, emoional, sexual, negare, exploatare economică exploatare prin thunk explotare sexual, răpire sau dispare, migrate in situații de ie, trafic, violent prin Internet ge rportindse Ia toate medile cu care copilul se af în rela: famile intuit Ver medial, de preci, medi de cerceare a infaciuilr si de reabilitare detente, intent, ise media, locu de munc medii porive, comunitate te In funcție de particuariaie În er metalul violent respectiv de portul între agresor și copil, lat aceste forme de violență ‘Sup copilului pot i subsumate umtoerelor pur de violet vilen asupra propriei persoane, olen interpersonal i violent eolectiv ‘Documentul prezent se aplică penru toți cop Jusiv copii români migranți victime ale Ma pe tarul ator tate precum și opilorctaeni sin, cu sau fr stat d efuiat, Mla pe riul Români conform prevederilor Legii m 272/2004 (ar. lt) Ast, legat de Pein imieraț pe teritoriul Românie, exit trl aspecte cere trebuie avut în vedere: i Sua actinea rin care o persoană Ii stable reședința obișnuită pe teritoriul unui tr pen 0 periondă Ge cl puri 12 lun, după ee, în prealabil a av reședința bition alt at membru sau într-o ară eră: azi tote aspectele legate de procedura de acordare a une forme de protecție regimul jor al rănilor pe parcursul procedurii e acordare a une forme de protecție, precum și după obținerea acest mega mirare umanitară prin care se acordă aut de refugia, la cerere inu ude eh, datorit nel temea bine intemeiate de afi persecutt pe considerente de fan, religie nație, partenen aun anumit grup social sau Opinie politică se fa fara gri sale de origine ȘI cre nu poate primi au, datorită aceste temeri, nu dorește protect acestei fr videa familie cupinde o parte comună eu violența supra copilului, respectiv abuzul zi, mona su psihologie, esua i neglijarea înfăptuite e prinți au reprezentantul legal, i 6 că adultului Victima Violența asupra copilului Violența asupra copilului reprezintă forme de rele tratamente produse de către părinți sau orice ‘alts persoană aflată în poziție de răspundere, putere sau in relație de încredere cu copilul, care produc vătămare actuală sau potențială asupra Sănătății acestuia si i pun în pericol viața, dezvoltarea, demnitatea și moralitatea. Th funcție de caracteristicile și gravitatea faptei, violența asupra copilului. antrenează răspunderea civilă, disciplinară sau penală a fipuitorului/ agresorului principalele forme de violență asupra copilului sunt: abuzul, neglijarea, exploatarea i traficul de copii. A. Abuzul Abuzul este definit în Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului (ax. 89, alin.) si poate imbrăca diferite forme, find clasifica ca abuz fizic, emotional, psihologic; sexual și economic. Din punct de vedere criminologic, abuzul împotriva copilului este comis cu intenție, direct sau indirect. a) Abuzul fizic constă în vătămarea corporală a copi repeat, cu o persoană afată în poziție de răspundere, putere sau în relație de incredere cu acesta, fiind un rezultat al unor act intenționate care produc suferință copilului in prezent sau în vito. ‘b) Auzul emotional constă în expunerea repetată a copilului la situați al căror impact emoțional depășește capacitatea sa de integrare psihologică. Abuzul emoțional vine din partea unui ‘adult care se află în relație de încredere, răspundere sau putere cu copilul. În mod concret, aceste acte pot fi umilir verbale si dări, amenințări, terorizări, restrângeri ale libertății de actiune, denigrări, acuzații nedrepte, discriminări, ridiculiziri și alte atitudini ostile sau de respingere fal de copil. Dacă abuzul emoțional este repetitiv si susținut duce la afectarea diverselor paliere ale psihicului copilului (e ex. structura de personalitate, afecte, cogntile, adaptarea, percepția) devenind abuz Psihologic, care are consecințe mai grave decât abuzul emoțional și pe termen lung asupra dezvoltării copilului „Copilul care este martor al violenței în familie suferă indirect un abuz emoțional și/sau psihologic. ) Abul sexual reprezintă implicarea unui copil sau adolescent minor dependent si imatur din punct de vedere al dezvoltări psiho-sexuale în activități sexuale pe care nu este în măsură să le îmeleagă, care sunt nepotrivite pentru vârsta sa sau pentru dezvoltarea sa psiho-sexuală, activități sexuale pe care e suportă find constrâns prin violenf sau seducție oricare tansgresează tabu-urile sociale legate de rolurile familile; aceste activități includ, de regulă, contact fizic, cu sau fără penetrare sexuală. În această categorie pot într: © molesare sexuală, expunerea copilului Ia injurii sau limbaj cu conotație sexuală, precum și atingerea copilulu în zonele erogene cu mâna sau pin sărut, indiferent de vârsta copilului: e situaile care duc la satisfacerea nevoilor sexuale a unui adult său a unui at copil care se află într-o poriți de responsabilitate, putere sau în relație de încredere cu copilul victimă; + atragerea sau obligarea copilului la acțiuni obscene; ‘© expunerea la materiale obscene sau i se furnizează astfel de materiale etc; ‘© căsătoria timpurie sau logodna copiilor care implică relații sexuale (mai ales în comunitățile de romi); + mutilarea genital; © hărțuirea sexuală, definită pentru locul de muncă, pentru copiii care lucrează in sistemul formal flat fie sub incidența Codului Muncii, fie sub incidența Codului Civil B. Neglijarea Neglijarea este definită în Legea nr.272/2004 pr copilului (art 89, alin.2) „Neglijarea se poate prezenta sub mai multe forme: +. neglijarea alimentară — privarea de hrană, absența mai multor alimente esențiale pentru creștere, mese neregulate, alimente nepotrivite sau administrate necorespunzător cu vârsta copilului; © neglijarea vestimentară — haine nepotrivite pentru anotimp, haine prea mici, haine murdare, lipsa hainelor; neslijarea igienei — lipsa igienei corporale, mirosuri respingătoare, paraziți: neglijarea medicală — absența îngrijilor necesare, omiterea vaccinărilor si a vizitelor de control, ncaplicarea tratamentelor prescrise de medie, neprezentarea la programe de recuperare; + meșijarea educational substimulare, instabilitatea sistemului de pedepse și recompense, lipsa de urmărirea progreselor școlare; ‘© neglijarea emoțională — lipsa atenției, a contactelor fizice, a semnelor de afecțiune, a cuvintelor de apreciere. Pârăsinea copilului/Abandoaul de familie reprezintă cea mai gravă formă de nel protecția și promovarea drepturilor jae, C. Exploatarea copiilor Exploatarea copilor corespunde definiției exploatării unei persoane din Legea nr.678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane (art2 pet.2), 4) Exploatarea sexuală a copiilor reprezintă o practică prin intermediul căreia o persoană, de regulă un adult, obține o gratificație sexuală, un câștig financiar sau o avansare, abuzând de/ ‘exploatind sexualitatea unui copil, încălcând drepturile acestuia la demnitate, egalitate, autonomie ȘI bunăstare fizică si psihică; exemple: prostituția, turismul sexual, comerțul cu căsători (inclusiv prin poștă), pornografia, striptease-ul. Prostittia copiilor și pornografia infantilă sunt definite de Protocolul Facultativ Ia Convenția ONU eu privire la drepturile copilului, referitor In vânzarea de copii, prostituția copiilor și pornografia infantila, adoptat de Adunarea Generală ONU în 6 septembrie 2000 (ar.2 lib sie) și Tatifcat prin Decretul Președintelui României nr.600/2001. ‘b) Exploatarea copilului prin muncă corespunde definiții celor mai grave forme de muncă a copilului din Convenția Organizației Intemaționale a Muncii (LO) nr.182/1999 privind interzicerea elor mai grave forme ale muncii copiilor si acțiunea imediată în vederea eliminării lor (an.3), ratificată prin Legea nr.203/2000, precum si in prevederile Convenției ILO nr.138 privind vârsta minimă de angajare (vezi glosar) Dali privind prevenirea și combaterea exploatării copilului prin muncă, complementare cu documentul prezent, se regăsesc în anexa specifică ~ Metodologia de intervenție multdisciplinară și interinstitujionala a copiilor exploatai și l rise de exploatare prin muncă, a copiilor victime ale traficului de persoane si copiilor romi jetime ale altor forme de violență pe teritoriu altor state D. Traficul de copii “Traficul de copii corespunde definiției traficului de minori din Legea nr.678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane (ar.13 pet.1). Conform definiției, traficul de Persoane, inclusiv de minori, se face cu scopul exploatării. Metodologia cadru prezentă promovează Eintagma “trafic de copii” în domeniul protecției copilului, al asistenței sociale în general, in acord cu prevederile Convenției ONU privind drepturile copilului ‘Un alt aspect demn de menționat este includerea exploatării sexuale în scop comercial (prostituția și pornografia infantil) și a traficului de copii printre cele mai grave forme de exploatare prin muncă (Convenția ILO nr.182) Observații 4) Prin definiiile menționate anterior, metodologia cadru prezentă recunoaște că abuzul, neglijarea, exploatarea și traficul de copii, precum si celelalte forme de violență asupra copilului, pot fi comise de edtre părinți, persoane cunoscute de copil sau străine acestuia, precum și de alți copii decât copilul victima. Astfel, aceste acte se pot produce atăt în Familie, câ și în insituți public ori private, adresate copilului si/sau familii, precum și în afara acestora, de exemplu la locul de muncă. b) Această delimitare între diferitele forme de violență asupra copilului este doar de ordin teoretic, deoarece, în realitate, frecvent, există o combinație între ele, de exemplu: abuzul fizic este însoțit de abuz emotional, abuzul sexual presupune, de regulă, abuzul fizic și emoțional. E. Forme particulare acestuia de a bea băuturi tuia 4) Intoxicatii non-accidentale ale copilului ca urmare a bligări alcoolice sau a înghiți tranchilizante pentru a obține calmul sau somnul copilului, precum și nou-născutului din mamă toxicomand. ‘) Sindromul copilului scuturat este o forma de abuz fizic asupra copilului cu vârsta sub un an se datorează scuturărilor bruste și brutale, voluntare sau datorate unor comportamente inadecvate ‘le părițilr/ator persoane, unele dintre acestea find considerate o formă de joacă cu copilul. ‘Aceste scuturări conduc la apariția hemoragiilor intracraniene (cu precădere hematom subdural si hemoragii retiniene) ‘) Sinăromul Manchausen prin transfer reprezintă crearea artificială de către părinte (de regulă mama) a unei boli a copilului; boala este indusă prin administrarea voluntară a unor medicamente au substanțe ori prin susfinerea existenței unor simptome la copil care nu au fost niciodată confirmate de către specialist. În ambele cazuri, părinții solicită medicilor numeroase investigații medicale sau chirurgicale, victimizând repetat copilul. Orice semn functional poate fi invocat de ttre părinți pentru a obține investigații și proceduri dureroase i intruzive pentru copil. ‘d) Sindromul Stockholm, cunoscut în psihologie ca fenomenul prin care victima exprimă adulațe, gratitudine si alte sentimente pozitive fafa de abuzator aparent irațional în lumina pericolului și a riscurilor suportate de către victimă (descoperit inițial la ostateci). Acesta poate face identificarea abuzului, e) Violenja prin internet se produce prin it cuprinde următoarele categori „conținut ilegal și/sau ofensator (pornografie, pornografie infantilă, imagini erotice tip fotografi sau desene cu copii — de exemplu, fenomenul Lolita, desene animate erotice și/sau. pornografice -, rasism si xenofobie, discriminare, intimidare) = Contacte online și în lumea reală (prin chat și e-mail, agresorul câștigă increderea copilului, tare furnizează informații care pot duce la identificarea copilului si sau a adresei unde Tocuieste, cu comiterea ulterioară de abuzuri si nfiacțiuni, prin întâlnirea față în față cu copilul sau nu); … dependența de jocuri si internet (utilizarea excesivă a caleulatorului si navigarea pe internet mai mult de 4 ore pe zi au efecte devastatoare asupra sănătății fizice, performanțelor școlare, capacității de socializare a copilului și relațiilor cu părinții): = comer, și publicitate (comerțul electronic fără supravegherea părinților poate conduce la utilizarea frauduloasă a datelor personale, de exemplu utilizarea ilegală a cărților de credit, furtul de identitate) termediul calculatorului sau a telefonului mobil i Violența în familie Violența în familie este definită de Legea nr.217/2003 (ar.2), Subliniem diferența între termenul violent domestică referitor la violența între partener și violența în familie care se referă Ja Violența îndreptată împotriva oricărui membru al familii. Cu ate cuvinte, conceptul de violență domestică ese inclus în conceptul de violență în familie, care cuprinde atăt violența dintre parteneri, ie ei soți sau concubini, cât și violența asupra copiilor, persoanelor vârstnice sau altor rude din familie, Pentru operajionalizare in vederea monitorizării, violența in familie se clastic în: 2) Violența fizică – constă în atingeri sau contacte fizice dureroase, inclusiv intimidarea fizică îndreptată asupra victimei. Forme de manifestare: împingerea, plesnirea, trasul de păr, risucirea brațelor, desfigurarea, provocarea de vânatăi,contuzi, arsuri, bâtă, lovituri cu pumnul, palma sau piciorul, aruncarea în victimă cu diverse obiecte, izbirea de pereți si mobilă, folosirea armelor, Violența fizică include și distrugerea bunurilor care aparțin victimei sau pe care cei doi prteneri le stăpânese și le utilizează împreună. ‘b) Violența psihologică – precede si acompaniază celelalte forme de violent/ abuz, dar se poate manifesta și izolat prin injurii, amenințări, intimidăr, uciderea animalelor domestice preferate, privarea de satisfacerea nevoilor personale esențiale (mâncare, somn etc). Aces tip de violență 6 cuprinde șase. componente importante: fiica, depersonalizarea, privarea, supraincdrcarea cu responsabilități, degradarea și distorsionarea realității. Totodată, reprezintă un factor central în controlul și manipularea partenerului ©) Violența sexuală – constă în comentarii degradante la adresa vietimei, diverse injurii în timpul sau în legătură cu actul sexual, incluzând si violul mari 4) Violența prin deprivare/ neglijare reprezintă forma non-fzică a violentei. Se manifesta prin incapacitatea sau refuzul agresorului de acordare a celor necesare persoanei pentru toate aspectele vieții sale: sănătate, educație, dezvoltare emoțională, nutriție, adăpost, siguranța vieții — în contextul ingeri neplăcute și în care Familia sau ingrjtorul legal are acces la resursele necesare. Include nesupravegherea și lipsa protecției! ajutorul persoanei în faja pericolului, lipsirea de libertate, abandon de famile, nerespectarea măsurilor privind incredintarea minorului, alugarea de la domiciliu șa, e) Violența economică – se manifestă prin controlul accesului victimei la bani sau lucruri personale, hrană, mijloace de transport, telefon, si alte surse de protecție sau îngrijire de care ar putea beneficia. Duce la scăderea resurselor și autonomiei victimei 1. FACTORII DE RISC ȘI DE PROTECȚIE. CAUZELE VIOLENȚEI. TIPOLOGII. CONSECINȚELE VIOLENȚEI 1-1. Factorii de rise și de protecție Dependenjele și limitele sociale Ia care sunt supuși copii de situați care îi predispun la riscul de a f vietime ale violentei. Pe lângă aceste si factori care acționează in favoarea copilului, în sens protector. De asemenea, ariile manifestă riscurile pot constitui tot atâtea arii de intervenție, iar situaile de rise pot iși factori de ‘eclangare a semnalării. Factorii de risc si de protecție menționați mai jos sunt valabili atât pentru violența asupra copilului, cr i pentru violența în familie. Factorii de rise racteristici ale copilului: prematurtate sau greutate mică la naștere, probleme perinatale, dezvoltare (de exemplu, tulburări de atașament), de sănătate, dizabilități, probleme sau tulburări de comportament, copil din afara căsătorii șa. Efectul Cenușăresei definește incidența crescută a violenfei împotriva copiilor din afara căsătoriei comisă de către mamăvtată vitreg față de violența generală impotriva copiilor naturali. Conceptul a fos extins i asupra copiilor adoptați sau în plasament familial. (cae e suta ma titi ia educațional scăzut, experiență tmumatică în Slarie, consum de alcool, droguri, vărsta mică a mamei a nașerea primului copil, probleme de sănătate mintală, privare de libertate a unuia dintre părini/ membru de familie, dizabilități sau by cronice, empati față de agresor, instabilitatea structurii familiale, număr mare de co ilie ‘monoparentaltatea violență în familia de origine, izolarea de familie și de prieteni de exprimare a furiei și impulsiv, așteptări nerealiste în privința copiilor, reacție agresivă la Sires, frecvență ridicată a mutărilor dinte-un lo în altul, absența modelelor civice șa. Caracteristici. socioculturale: sărăcie, șomaj, convingeri culturale privind. autoritatea or, toleranță crescută față de violența in familie, deținerea de arme, violena instituțională, violența socieală, violenta din domeniul audiovizual 1.1.2. Factori de protecție Dezvoltarea copilului într-un mediu care oferă elemente protective poate duce la prevenirea consecințelor abuzului, negljării și exploatării, mai ales a celor pe lungă durat și chiar a abuzului Caracteristici ale copilului: starea bund a sinitii, reziliența, gradul de dezvoltare, atu securizant,abilitiile sociale, stima de sine șa. b) Factori protectivi ai adultului victimă/ familiei: existența si implicarea familiei lrgite, familie armonioasă afectiv, sprijinul, credibilitatea gi respectul familiei față de copi, interaciuni diverse și pozitive, activități comune in familie 5. <) Factori protectivi în comunitate: gradul de informare și sensibilizare a comunității rejeaua de suport social, valorizare personală, existența serviciilor comunitare de sprijin si de specialitate și accesibilitatea copiilor și famililo a acestea, aptitudini sociale puternice șa. ‘Cunoasterea factorilor de rise și de protecție este deosebit de importantă pentru profesioniști care intractioneaza cu copilul pentru a putea evalua riscul expunerii lao situați de abuz, neglijare, Și exploatare. De aceea ese de preferat utilizarea unor instrumente de evaluare a riscului. 2. Tipologii Unii membri ai familiei sunt mai vulnerabili a violență decăt ceilalți și anume: femeile, copiii, vârsnicii și persoanele cu dizabilități. Totodata, se deseriu portrete ale victimei și agresorului precum și diverse tipologii ale agresorului, care sunt redate mai jos. 1112.1, Violența asupra femeii in familie Vunerabilitatea femeii este dată de caracteristicile “sale _bioconsttutionale și psihocomportamentale. Prin tradiție, feminitatea desemnează o serie de trăsături de personalitate specifice femeii, precum: sensibilitate, activitate ordonată, preocupări pentru estetic, emotivitate, îmcligență analitică, atitudini educaționale. Dar tot pin tradiție, imaginea femei în raport cu cea a bărbatului (locul și rolul e în sistemul activității familile și sociale) a fost în general defavorizată, bărbații, mai ales ei căsătoriți, având drepturi depline de aplicare a sanciunilor axate pe agresiune fizică. Femeia a trebuit să suporte de-a lungul timpului variate forme de umilie, desconsiderare si chiar maltratare toate acestea ca urmare a unor norme socio-culturale acceptate și promovate de ‘grupurile și macrogrupurile de apartenență. Formele de victimizare Ia care a fost supus femeia au Varia de la o cultură la alta, de la o etapă istorică la alta, de la forme de agresivitate redusă ca intensitate și mod de manifestare și până la forme violente, responsabile de producerea unor traume, psihice și fizice. "Violența asupra femeii se manifestă in toate domeniile: social, cultural, politic, economic religios. Abuzul in sine este universal și are loc în țările dezvoltate, industrializate, cu acceași frecvență ca în țările în curs de dezvoltare, iar în spațiul național se regăsește la toate nivelurile sociale (atăt cele defavorizate, cât și cele de mijloc sau bine situate): Portretul Femeii victimă. + pierderea încrederii nealijență personală, mai ales de igienă și nutri ‘tes ridicat și fiică ducând la declanșarea unor boli psihosomatice (ulcer, migrene etc); agravarea bolilor cronice (astm, bolile coronariene ele): creșterea consumului de droguri și de alcool, mai ales în cazurile î care existau tendințe de consum al acestora; + posibilitatea deplasării furiei asupra copiilor, devenind violentă la rândul său. 11122. Violența asupra copilului in familie în plus faă de formele clasice și particulare descrise la capitolul Il, există o serie de aspecte specifice legate de violența asupra copilului in familie pe care profesioniști este de dorit să le aibă în vedere Ia identificarea și rezolvarea cazurilor: - Perceperea negativă a copiilor de eitre proprii părinți, uneori chiar de la naștere, conduce la ierte grade de respingere a copiilor: sunt trecuti cu vederea, ridiculizayi, respinși sau văzuți ca sursă a problemelor părinților. _ Ameninara repetată a copilului cu pedeps, cu părăsirea su slungarea conduc n o sare de cani rea copilul cu i face fa și cae lash urme pe termen lun, ee Car ut condica adeca a Aumar e responsabiti peur care copii na unt Suncare facă fj rept consecnj, nu le mai ramine deci foarte puțină energie i i pe care Să O inveseaseh în Joacă, în relțle cual copi Și în învă, Mul e observate probleme de demite le acestor copi ae contentizii propriei valor ale identi seal. Cup consumatotir de droguri sunt afecta deja de a niveul vei intrauterine, Sindromul de RR fea se caracterizate prin: iionomie specific, malformații congenital, tulburări de etc a tend minal. Tn cazul mamelor care consumă droguri în timpulsacni, exis de ed faut ca montat să dervlesimpome de absinni: temut, agitate moter, vomă, diaree, crampe abdominale. În cazul copiilor mai mari, aceștia observă că adulții sunt prea Tree pap me, de propel lr neve probleme, Încă nu mai pot avea gr de ei și de nevoile lor. Drept consecință, copiii își asumă responsabilități în locul părinților, În plus, Dealeri de droguri logat adesea negarea si prea ca mecanism de apărare. As, neagă. na i rafonalizee abuzul pe car 1 săvârete Se întâmplă adesea ca acea care im drogul scale preiau pr copilu, pe care sar putea sl facă să se simtă ar de orice problema a apărea. Un consumator de droguri poate ditrsion percepia Copilul oupr eal FI e mul ca un print psihotice a non-organic ds dezvoltare ete defn ca rm d egiare emotional a clei consecință st rani nege i greutte. Este cunoseut în piara copilului ca tulburare de atagment prima ce are rot onseinănanismulsaturo ponderi aul exe nat momen taumatizant pet capil care poate conduce Ia abuz emoțional ‘Ante opis vid anc in mileul uni conflict cron în care unu dine părinți cuz pe Alu pei sun fora! sia prt unu dnt ei. Copll devine anxis gi se întâmplă adesea Sita sendmente one, El pede un rn fr iil permis fe nec su să Cer și să ca shor, Fra soca eu aceea și disperarea copilului descr nu sunt exprimate det, ere deveninddeprimatsisau diel El ce perun proces care poate feta legăturile cu cei ironia n-a mod nepativ si pe tmp îndelungat otf ieniicae ea abuz emotional: Spl dervldo ansitateeronicd de separare si sentimentul devin deoarece a fost de partea iad pai 1) copilul 2 fost folosit în mod content sau incogtien spre a ajuta finch de exemply, trimiterea de mesae,splonare ele} în asemenea iva cevolatulurtpsthosomatce și d comportame e) cau aii epi sau a separ legal acestia de unl dnt pi 6) can in care prin se at în prezen copii. copilul va 111.23. Violența asupra bărbatului în familie Violența femeilor asupra bărbaților apare ca reacție a celor dintâi la comportamentul violent al bărbatului, manifestându-se cu preponderență sub forma violen{ei psihologice. Factorii care favorizează apariția violenței asupra bărbaților jin atit de caracteristicile bărbatului, cât și de cele ale femeii: = tiecvența actelor de violență ale bărbatului asupra femei - severitatea abuzului produs asupra femei + abuzuri sexuale asupra femei “ abuzuri ale bărbatului repetate asupra copiilor; “ abuzul de alcool și alte substanțe; = tendință de suicid a femeii. 1112.4, Violența asupra vârstnicului Portretul vărstnicului victimă a violenei în fami + persoană peste 65 de ani {cel mai adesea femeia singură: 1 persoană fără roluri în societate, marginalizare și excludere social, discriminarea pe criteriul vârstei: + prezența afecțiunilor fizice, mentale și senzoriale, cronice sau acute; ‘+ capacitatea de apărare diminuată; 1 mobilitate diminuată, pierderea autonomiei, incapacitatea de autoingrjire, necesități de îngrijire care depășesc capacitățile îngijitorului + sociodependenta. În cazul violenței asupra varstnicilor, există o serie de aspecte specifice care trebuie luate în considerare: ifcultățle economice: adeseori, cuplurile care au în îngrijire persoane virstnice trebuie să se ocupe în paralel și de proprii copii, iar nevoile crescute (de ex. îngriirile medicale) si solicitările persoanei vârstnice, uneori în mod revendicativ și sresant, contribuie la precipitarea actelor de Violență împotriva ei. Asemenea acte apar, de cele mai multe ori, în familile unde părinții sunt ‘complet dependenți de proprii lor copii, unde nu există nicio posibilitate de a angaja persoane care să se ocupe de îngrijirea lor. - Mentalitatea: persoanele vârstnice sunt privit ‘ale căror probleme impun măsuri medicale gi sociale distincte. * pierderea satusului de persoană activă: prin pensionarea si neimplicarea în alte tipuri d activități “Transmiterea transgenerațională a abuzului: studiile arată că o parte însemnată entează părinții au fost ei înșiși victime ale violenței exercitate de aceștia. "Determinarea persoanei vârstnice de a ceda bunuri, locuința, ate valori în schimbul promisiunii de ‘ise acorda îngrijire: unii dintre susținători recurg la tot felul de ate de presiune și violență pentru ‘ abjine bunurile chiar înainte de decesul proprietarului * Conhietul dintre generații și tendinja vărtnicilor de a-și trata copiii aduli ca si cum ar fi încă copii, contestându-le dreptul de a lua decizii, manifestând iraseiblitate în diferite situați, motiv pentru care se instalează un climat de tensiune. Aces Climat este și mai conflictual, cu cât între Copii și părinți există incompatbilități în ceea ce privește valorile, atitudinile religioase, politice, moral și nu există preocuparea pentru achitarea reciprocă a unor obligații financiare. "Tipul de personalitate a vârstnicului: poate influența, în cea mai mare măsură, reacțiile anturajului familial, determinând, în cazul tipului pasiv-dependent și a celui indiferent, tendințe frecvente de violent, agresivitate sau abuz. - Intemarea far acordul vârstnicului în societatea actuală ca fiind persoane fără ajutor, tr-un pita, azil, ospiciu reprezintă o alt formă de violență. 112.5. Portretul vietimei și al agresorului, tipologii ale agresorului A. Portretul victimei violenței în familie: ‘= Acuzarea unor dureri cronice, vizite frecvente la medic; Respect de sine scăzut; Experimentarea unor episoade de violen în timpul copilăriei; Dependență emotional față de partenerul agresor; Nevoile partenerului agresor mai presus decât propriile nev ‘Asumarea responsabilități pentru conduita partenerului agresor Folosirea tranchilizantelor și/sau abuzal de alcool; Existenja unor idei sau acte suicidare; Prezenja tulburărilor de somn: insomnii, coșmaruri violente; Agitți severă, anxietate, sare de nervozitate permanentă; Gândire confuză, incapacitatea de a lua decizii lipsă de concentrare; Opinii rigide cu privire la rolul femeii și al bărbatului 10 B. Portretul agresorului familial: e „Istorie personală cu abuz in copilărie * Nemulțumiri la locul de muncă; e. Consumul de alcool sau droguri; e Atracția pentru arme; o Neineredere în sine; e Instabilitate emoțională, imaturtate emoțională; e Temperament coleric; Atitudine critică, ionică, dominantă; Schimbul frecvent de partener: {nvinovajeste pe alții pentru eșecurile proprii, Genul gelos, posesiv; Abilit o ți scăzute în viața intimă, viață intimă agresivă: ta rolul femeii și a bărbatul rigide ou pri C. Tipologii ale agresorilor familiali În funeți de situati, există mai multe categorii de agresori familial 5) după caracteristicile generale ale agesorilor: +. persoane violente/ antisociale; acest grup cuprinde indivizii iolenți din punet de Vedere fizic, sunt manipulator și narisiti predispuși la consumul de alcool și droguri; +. personalități la limită: acest grup cuprinde indivizi cu atașament deficitar, impulsivi, pesociabili capricioi, hipersensibili, oscilează rapid între indiferență și furie; +. persoane instabile emotional; acest grup cuprinde 25% dintre persoanele violente si este alcătuit din indivizi al câror comportament este agresiv din punct de vedere emotional b) după riscurile la care este supusă victima: ‘+ agresorul cu rise scăzut ~ persoana pentru care ofensa prezentă reprezintă primul incident violent (confirmat de victimă); nu a abuzat emoțional în antecedent, nu a avut un comportament haotic sau disfunctional, nu a comis ofense pe perioada de separație: » agresorul cu rise mediu - persoana la care se regăsesc mai mult de doi factori de rise, d exemplu: abuz asupra copiilor, separări multiple, partener care a abandonat familia relay întâmplătoare multiple, plângeri ale victimei, amenzi sau arestări pe motiv de violență familie alte nfiacțiuni în antecedent, ră preter ‘+ agresorul cu rise înalt — persoana care prezintă unul din următorii factori de rise: ofense comise în perioada separării, probleme medicale, arestări pe motive de violență în famili probe admise pe perioada arestării, tentative de suicid sau omor, abuz de substanțe în antecedent sau stări de intoxicatie atunci când a fost comisă agresiunea, negarea oricărei agresiuni sau infracțiuni, refuzul de a-i elibera partenerul. implicațiile tratamentului asociat: ‘© agresorii care pot fi opriți cu metode psihoeducative legale de managementul furci si reajusarea itudinii ață de diferențele de gen; e agresorii care au probleme psihologice serioase (incluse disfuncțională și comportamentul obsesiv-compulsiv, disfun ind depresia, gândirea le paranoice, ate disfunci mintale serioase) și care necesită terapie individuală i de grup + agresorii care au comis alte infracțiuni și care ar putea fi diagnostiayi ca având personalitate antisocială. 1113. Consecințele violenței 111.1. Consecințele violenței asupra copilului Violența poate avea consecințe imediate și/sau pe termen lung asupra sănătății, dezvoltării bunăstării copilului. Pe termen lung, consecințele se răsfrâng si asupra Vieții de adult, fiind reflectate de dificultatea de a dezvolta sau menține relații intime cu sexul opus sau chiar rel sociale în general, de a-și găsi un loc de muncă stabil, de a avea atitudinile și abilitățile necesare ‘unui părinte suficient de bun sa. Nu numai actul in sine al violenței are consecințe, ci și contextul in care aceasta se produce. De obicei are Joc o interacțiune între mai mulți factori de rise care conduc la apariția consecințelor și creșterea impactului. Itervievarea/ audierea repetată a copilului ulterior descoperiri actului de violență poate, de asemenea, reviclimiza copilul. Consecințele se reflectă asupra dezvoltării copilului atit pe plan afectiv, cr și asupra celoralte aspecte ale dezvoltări și asupra adeptării școlare. = Pe plan afectiv: atașament atipic (dezorganizat, de tip D), carențe afective, afecte negative, agresivitate, stima de sine redusă șa. ‘+ Pe planul celorlalte aspecte ale dezvoltării: retard al creșter cognitivă și de limbaj, competent sociale redusa. + . Pe planul adaptării școlare: performanțe școlare reduse, dificultăți de învățare șa. intărzieri în dezvoltarea motori, A. Consecințele produse de abuzul fizic Abuzul fizic poate avea consecințe fizice, neurologice și poate conduce la apariția unei boli, fracturi, dizabilități si chiar a decesului. De asemenea, conduce fiecvent la instalarea unor! ‘comportamente agresive, probleme emofionale și de comportament și la dificultăți de învățare si de diminuare a performanțelor scolare. Contextul în care se produce abuzul fizic poate fi în familie, instituții diverse (de ex. școală, centru de reeducare, centru de plasament) in comunitate (de ex. pe stradă) și chiar societal. B. Consecinele produse de abuzul emoțional Abuzul emotional susinut are mai ales consecințe pe termen lung asupra dezvoltări copilului sănătății sale mintale, comportamentului si stimei de sine. Contextele producerii acestui tip de abuz Sunt de regulă cele legate de violența demestică/ în familie, de adulții cu probleme de sinstate mintală și de părinți cu abilitățile parentale scăzute. C. Consecințele produse de abuzul sexual Auzul sexual este descori recunoscut prin comportamente autongresive, depresii, pierderea stimei de sine si comportament sexual inadecvat vârstei copilului. Severitatea impactului este cu tit mai mare cu cât abuzul are o durată și intensitate mai mari, cu cât copilu este mai mare ca Vârsta, dacă există o componentă de premeditare, amenințare, coerciie, sadism ete. În cazul ‘buzului sexual, odată ce copilul a recunoscut și dezvăluit este vială prezența unui adult, mai ales a unui părinte protector sau a unei persoane de îngrijire, în care copilul are încredere i i ajută să facă față acestei experiențe dramatice și să înțeleagă ce i s-a întâmplat, oferinduri sprijin si protecție D. Consecințele produse de neglijare Negijrea severă mai ales a copiilor de vârstă mică afectează major creșterea si dezvoltarea ică și intelectuală a copilului, iar în cazurile extreme poate conduce la spitalizarea, instalarea unei dizabilități și/sau decesul copilului. 1113.2. Consecințele violenței în familie. Sindromul post-traumatic ca rezultat al familie jolengei in 12 Sindromul post-traumatic are două faze: a) faza acută nemijlocit, în perioada căreia victima se aflt in stare de criză, activitatea ei normală fiind dereglată: +) faza reorganizării, care are o durată mai mare, în care victima conștientizează importanța și urmările actului violent, a schimbărilor care au survenit in viața ci. Sindromul include reacții fiziologic, emoționale si comportamentale drept rezulat al agresiunii traite și al perculozităi recive, A. Faza acuta nemijlocita Faza acută nemijlocită generează un sir de comportamente specifice: „Reacția nemijlocită. Imediat după actul agresiv victima poate manifesta un comportament isteric si Tobie, Totodată, reacția fizică și emoțională poate fi atât de intensă, încât victima poate fi marcată de șoc și depresie. Se evidențiază două tipuri principale de reacții: exprimate si controlate. In cazul iului expresiv, în timpul interviului victima manifestă fobii, furie, ar in cazul stilului de control, reacțiile sunt dirijate și controlate, se comportă de parcă nu s-ar fi intimplat nimic, emoțiile reale simțului gustativ). * Reacția emoțională: victima se simte vinovată, njostă, rușinată, este marcată de fobie, stres, depresie și anxietate. Trările emoționale variază de la remușcări, degradare, vinovăție, rușine, discontori, până la fure, dorința de a se răzbuna, ură fai de partener. Varietatea triritor emoționale determin’ modificarea frecventă a dispoziție S"Reactia coeniivă. Victimele încearcă să se debaraseze de gândurile negative, dureroase, dar Constientizează că ele nu le dau pace. Se gândesc cum ar fi putut evita violența, ce ar fi trebuit să facă sau să nu facă pentru a nu o provoca. Se simt vinovate. Mult mai greu le vine victimelor care încearcă să-și controleze, să-și camulleze reacțiile și sentimentele. In exterior ele par a fi foarte calme, de parcă nu li sar i întâmplat nimie, interiorul însă este perturbat de emoții negative. Durata acestei faze are caracter individual, de la caz la caz ea poate dura de la căteva zile la câteva săptămâni, B. Faza reorganizări Faza reorganizării poate dura luni sau ani întregi. Sunt mai multe circumstanțe care asigură ieșirea din criză: stilul personal al victimei, pariculritățile ei psihologice, oamenii care 0 înconjoară, susținerea i ajutorul lor cât i atitudinea acestora fof de ea după incident. Pe parcursul procesului de reorganizare victimele trebuie să depășească următoarele momente: P Schimbări în stilul de viață. Unele victime continuă Să îndeplincască obligaile cotidiene, meng la Tuer, studii, dar se simt incapabile de a se încadra în activitate. O alta categorie de victime aplic alt stil de viață: preferă să-și petreacă timpul acasă, practic nu ies nicăieri, nu lucrează. Cel mai adesea caută ajutor la familia de origine, de Ia care este sigură Că va primi susținere și în cadrul căreia se simie în siguranță. Înalte cazari, victimele sim nevoia de a se mișca, de a pleca undeva, de a schimba locul de trai. Probabil această dorință este generată de nevoia de a fi în sigurantă, de fiica de partener și de acea își schimbă adres, numărul de telefon. «Visurile și coșmarurile reprezintă sindromul principal care continuă să se manifeste în perioada de reorganizare: coșmaruri care aetualizează actul de violență în urma căruia victima a avut de suferit (visează agresorul de care încearcă să se apere, dar nu reușește) si visuri care refectă faza terminală actului de violență (apar mai tărziu: victima ste cea care săvârșește actul de violență). = Fobiile dezvoltate ca mecanism de autoapărare. Vietima se teme să rămână singură, să aibă relații Sexuale, să se întâlnească cu agresorul. La evaluare, este necesar a se constata dacă fobiile sunt generate de realitate sau de fant eanția complexă la violenja în familie: depresia de lungă durată, abuzul de alcool sau utilizarea. tor substanțe psihoactive, comportamentul suicidal sau psihopat, regresie, refuzul de a răi o viață normală, dorința de a declanșa conflict familile. "Reacția slabă la violența în familie, Acest tip de reacție apare la victimele care nu vorbesc cu nimeni despre cele întâmplate, nu-și exteriorizează emotile. Ca rezulta, victima devine închisă în Sine. De aceea, l evaluare este necesar să i se adreseze o serie de întrebări adecvate situației, să i se însute curaj și optimism i să se înțeleagă motivele care determină o victima a violenței să păstreze tăcerea. “Tabel nr - Reacții generale conturate în comportamentul adulților victime ale violenței in familie (exemple) ES rica Tdea rămâne singură că va fi găsiva și pedepsivA de agresor că se va afla ce s-a întâmplat cu eVea + de propriei furie Vinovatie Tella greșit ed a incdleat normele religioase și culturale. Furie fade sine pentru că a „permis să se întâmple” fade ati care nu lau oeroiv au ocrotit-o - aa de societate + față de panener Rușine 2 se simte „murdar “are impresia că oricine poate afla ce i s-a întâmpla, doar uitându-se la Vea Tratare = din parca lui Dumnezeu + din partea statului - din parea partenerului Neincredere in sine capacitățile proprii de a aprecia oamenii și evenimentele + față de oameni, chiar față de cei care nu au ,tridat-o” Nepations 2 se giindeste „că niciodată nu va fi mai bine” ea nu-și poate dirija propri = eh afi femeie înseamnă îndoială = „oare într-adevăr aceasta s-a întâmplat?” „de ce mi sa întâmplat tocmai mie asta?” oc este intigav A, dar nu se poate plânge Dezorientare - memorizează slab IV, MANAGEMENTUL DE CAZ ÎN SITUAȚIILE DE VIOLENȚĂ ASUPRA COPILULUI SI VIOLENȚĂ ÎN FAMILIE Metoda managementului de caz pentru cazurile de violență asupra copilului se aplică conform prevederilor Ordinului secretarului de stat al Autorității Nationale pentru Protecția Drepturilor Copilului (ANPDC) nr.288/2006, care se completează cu aspectele specifice menționate in acest capitol 14 Managementul de cz ete un proces cae implică parcurgerea următoarelor sape principale, care unt parcularizatein cele ce urmeaza pentru situate de vilenă asupra copilului i violență în famile 1 Vdenticarea, semnalarea, evaluarea inal și reluarea cazurilor de cot respectiv adulți și/sau copi victime ale violent! în familie; Sarea dealt, comprehensivă și multidimensional situații capilor victime ale violenței, ‘Repeat a adulților iau copilot victime al violențe în familie, precum și a familii acestora și a presupusul fior eresor; 3S Planiicarea ariilor specializate și de sprijin, precum și a altor intervenții necesare penru reabltarea copia, victime ale violene, respect a adulilor sau copile victime ale violenței în is ncaa servicii sau interven sdresale familiei i presupusului Aptutr agresor; 4) Puizarea serviilr i & itervențiler asisarea Copiilor vet ale violenei, respetiv a ilor slsau copile veime ale violnfel în famile, precum si a familiei, în obținerea și Ulizareaseviilrnecesre și declanșarea la nevoie, a unar proceduri legale: 5) Moniterzaea gi reevalurea periodică a progreselor îregsrale, deizilor și intervenor specializate OF apa de încheiere sau etapa finală a procesului de fumizare a seniclr și intenvenților Speciltzate cu monitorizarea potsenicii și nchidere cazului Aceste cepe sunt interdependent, în unele cazuri se întrepătrund și nu se desfgoar în mod oblgaoru în ordinea prezentată ma sus, De asmenea, ese foarte important ca profesioniști să încuajez și să sună implicarea și partieparea copilului și a familiei în tate etapele acesui proces func când acest Ieru este posibil, iând cont de radu de maturitate al copilului și prin Pizarea unor modal adeevate. Același lucru ste valabil penru adultul victimă a vilene în familie, in fete de capacitatea de discernământ a acestia. pelo enumerate anterior sunt paiculrizate pentru echipa mulidiscplimară a compartmentui de Intervent in situații de abuz,nepire, trai, migrație și repare din cadrul DGASPC pretăzat de HG nr. 1434/2008 privnd abu si Regulamentul-cadru de organizare și funonare « Direcel Generale de Asienț Socială și Protetia Copilului cu modificările și Complete uleriotre. Aceste eae iebue respectat în activates oricărui servilu speilizat fentu proteqiacopiltt Importa vilenei asupra copilu. Se recomandă ca în structure Fompartmentuli de interveni în iuți de abuz, ncelare, trafic, migrație și repare, denumit în continue compartimentul specializat să se regăseasă: serviciu Telefonul Copilului cu echipa ie în cazute de urgent, reprezentanți DGASPC în Echipa ntersectrală Si combaterea expoaiii copilor prin muncă, serviciul social sradal penru capi stai și compartimentul violența în familie. Totodată, se recomandă ca seniciul eetonul Copilului să-i extindă stiviatea pentr stație de urgență refertoare ln violența familie, pur denumirea de ervicul Telefonul penru Copii Familie și având în componenta apei mobile de interventiespecialiti în domeniul preveniri si combaterii violent în familie chip Inersetorila Locală (EIL) pentru prevenirea și combaterea exploatări copile rin muncă poate avea abut și în domeniul vilenei asupra copilului și al vilenei în familie, EIL mu se prune pests ecipa mulidisipiară Și inernsituțională de evaluare su intervenție petra azure de Volenă asupra copilului i violent în familie. EIL are ol consulatv peniru managerii de az în cea ce privește patculartilecazurilor și cooperarea dinte inst participante la managementul de caz,precum si pentu fatorii de decizie î ceea ce privește elaborarea de Ves reviurca acestora, înfimarea de senici, realizarea de activititi de prevenire prin formularea unor recomandări IL se înimează prin Hotiir a Consiliului Județean! Local in cazul sectoarelor Municipiului Ducureii ee coordonată de DGASPC, conform prevederilor HG nr.867/2009, și are urmatoarea componență mi 1) DGASI 2) Inspoctoratul Jude(ean de Pie Inspectoratul General a Politei Române și secțiile de poliție de sector; victime ale violenței, 15 3) Inspectoratul de Jandar Bucuresti; 4) Direcția Județeană de Sănătate Public Directia de Sănătate Publică a Municipiul Bucureștii 5), Inspectoratul Școlar Județean! Inspectoratul Scolar General al Municipiului București 6), Inspectoratul Teritorial de Muncă; 7) Organizații neguvernamentale. Se recomandă totodată implicarea reprezentanților, primăriilor, sindicatelor, patronatelor, bisericii serviciilor de probațiune, unităților de medicină legală, unităților de primire în regim de urgenă și centrelor regionale ale MAI-ANITP. Între instituțiile membre EIL se încheie conve parteneriat pe o perioadă minimă de te ani Judetean! Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului EIL are următoarele responsat ‘La solicitarea managerului de caz, EIL oferă expeniză prin membrii săi (informații de specialitate, consultare pe caz referiri ctre alți specialiști, facilitarea implicării institutt în cazul respectiv); = La solicitarea managerului de caz, fciitează cooperarea dinre instituile participante la managementul de caz; = Analizează anual datele statistice realizate de DGASPC privind: abuzul și neglijarea copilului copii exploatați și l rise de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, copiii victime ale altor forme de violență pe teritoriul altor state și violenta în familie = Formulează recomandări privind îmbunătățirea activitijii din domeniul prevenirii si combaterii violenței asupra copilului si violenței în familie (Planuri de acțiuni, propuneri de a trategiilor și planurilor existente, înființarea de noi servicii, derularea de acțiuni diseminarea de bune practici, informarea publicului, formarea profesionișilor) pe care e înaintează factorilor de decizie de pe plan judeean in cadrul raporiărilr bianuale Întoemese rapoarte bianuale privind actvitatea din domeniul preveniri si combaterii violenței asupra copilului și violenței în familie în baza analizei datelor statistice, a bunelor practici colectate și a altor informații relevante; că exemple de bune practici în domeniu, în vederea diseminării acestora către profesioniști; + Panicipă la activități de prevenire în școli și comunități, precum și de informare a publicului, inclusiv prin mass media: instituile proprii și structurile din teritoriu cu privire la metodotogi cadru și ate acte normative în domeniu; = Panicipă la programe de formare a profesionistilor în domeniu; 2. ntocmese raportul anual privind activitatea din domeniul preve asupra cepilului si violeniei în familie pe care îl Copilului din cadrul Ministerului Muncii, Fami Raportul anual cuprinde recomandări privind monitorizare și bunele practici identificate. Responsabliăile EIL sunt trecute în fișa de post a fiecărui membru în parte. Pentru realizarea celor menționate anterior, se organizează lunar reuniuni de lucru, conform procedurilor interne ale fiecărei echipe aprobate de fiecare însuți in parte. și combaterii violenței mintează Direcției Generale Protect Protegiei Sociale (DGPC-MMFPS). bunătățirea legislației, a mecanismelor de IV. Identificarea, semnalarea, evaluarea inițială și preluarea cazurilor de violență asupra copilului, respectiv violență în familie Vv. Identificarea situațiilor de violență asupra copilului 16 Identificarea situaiitor de violență asupra copilului se realizează de către profesioniști care interacționează cu copilul în diverse domenii de activitate, în sistemul public sau privat: protect copilului, asistență socială, sănătate, educație, poliție justiție șa. Indicii cu privire la existența unei situații de violență asupra copilului, adesea, sunt identificate în primul rând de câtre profesioniști din sistemul educațional, de sindtate sau din asistenta socială, Acestia au avantajul de a avea atit contact direct cu copilul, câ și posibilitatea de a fi stabili 0 și familia sa, cunoscând astfel bine situația acestuia. Pentru asigurarea unei intervenții prompte si eficiente, in interesul copilului, obligatia prevăzută de Legea nr.272/2004 de a semnala posibile situații de violența asupra copilului va fi promovată la nivelul tuturor insituilor care interacționează cu copilul, precum si procedura de colaborare constantă cu instituțiile abilitate in investigare. Este deosebit de important să fie puse la îndemâna acestor persoane instrumentele care să le permită identificarea corespunzătoare a posibilelor cazuri de violență asupra copilului, precum si posibilități de consulare promptă a altor experți specialiști (psihologi, medii, juriști) în cazul în care ‘suspecteazi că un copil este victimă. Colaborarea între diverși profesioniști este esențială si pentru dunarea de informații necesare în vederea evaluări situațiilor de violență asupra copilu în anumite cazuri, o faptă care poate constitui infracțiune (de ex. copiii în conflict cu legea), dar nu abuz, eglijare sau exploatare per se, poste fi totuși un posibil indiciu de existență a unei e violenă asupra copilului, coroborată cu informații suplimentare referitoare la contextul Socio-familial al acestuia, precum si cu unul sau mai multe din semnele evocatoare descrise mai jos. În cazul în care nu există suficiente informații, se recomandă consultarea unui expert, cu păstrarea, confidențialității asupra identității copilului. În vederea unei insirumentări adecvate a acestor cazuri, autoritățile locale pot constitui liste cu ‘experi care pot fi consultați în situația în care acest lucru se impune: nist o serie de semne gi simptome care pot fi observate de către orice profesionist avizat si format în acest sens și care ridică un semnal de alarmă, mai ales când nu pot fi explicate îndeajuns sau justificate de părinți, persoana de îngrijire sau reprezentantul legal “Tabelul nr.2 - Semne evocatoare de violență asupra copilului 24] Tulburări de comportament (apatie, irtabilitate, impulsivitate, agresivitate, minciună, fugn de acasă, furtul, consumul de alcool, de droguri et.); “Tulburări de somn (insomnii, somnolenf, somn agitat, coșmaruri ee); “Tulburări e alimentație (anorexie, bli Autostigmatizare, autoculpabilizare; Ticuri (lipit, osul unghiilor etc.); Enurezis,encomprezis; în îndeplinire sarcinilor si incapacitate dea respecta un program impus Scaderea randamentului scolar, absenteism și abandon școlar; Stare depresivă, uneori cu tentative de suicid; Persistenja unor senzații olfactiv sau cutanate obsedante; Modificarea rapidă a dispoziție spozi a Semne evocatoare specifice abuzului fizic: » - Semne și simptome ale bolilor cu transmitere sexuală; e Comportament sexual inadecvat vârstei ete; e. Leziuni traumatice ale organelor genitale; Prezena unei sarcini lao adolescentă (care nu declară tat); Teama incontrolabila de brbați (în cazul fetelor). 7 Semne evocatoare specifice negli grave: Starea pielii (murdărie, excoriați, dermile); Stări de denutrije, de insuficiență ponderală carențe alimentare; Hipotrofie staturo-ponderlă non-organică; Lipsa dezvoltării limbajului, abiliilor specifice vârstei Aceste semne nu sunt obligatoriu datorate unei situații de violență asupra copilului, însă ridică suspiciunea asupra unei astfel de situații si trebuie corelate cu alte date (Contextul in care s-a întâmplat abuzul, informați de la ați. profesioniși, eventuale probe ete.) pentru a afla cauza acestora. Indiferent de posibilitățile profesionistului de a afla cauza acestora, acesta este obligat să semnaleze la DGASPC și verificările vor fi realizate ulterior pentru a stabili dacă este sau nu Vorba despre violență asupra copilului. Cu ate cuvinte se semnalează atât suspiciunea, ci și cazul 1V.1.2. Identificarea situațiilor de violență în familie fntificarea situațiilor de violență primii în contact cu adultul victimă în următoarele domenii de Jandarmerie și asistență socială (unitățile de prevenire și combatere a violenței în familie publice, Sau private). Totodată, identificarea situațiilor de violență în familie se realizează de către SPAS/ persoanele cu atribuții în asistență socială prin colectarea și verificarea informațiilor de la structurile Comunitare consultative și, unde nu există încă organizate, de la actorii sociali din comunitate: directorii unităților de învățământ, șefii de post, cadrele medico-sanitare (medicul de familie, asistenta medicală comunitară, mediatorul sanitar) preoții șa. ‘Atit profesioniști menționați anterior, cât și SPAS/ persoanele cu atribuții în asistență socială semnalează situafile de violență în familie a DGASPC. 1V.1.3. Semnalarea! Sesizarea situațiilor de violență asupra copilului și violență in familie Semnalarea este procesul prin care o situație de violență asupra copilului, respectiv violență în familie, este adusă la cunoștința autorităților abilitate să ia măsuri în interesul victimei, urmând ca acestea să asigure accesul acesteia la serviciile specializate din acest domeniu și o atitudine potr legii fade presupusul făptuitor/ agresor. A. Cine face semnalarea? Semnalarea suspiciunii sau a situației de violență poate fi făcută de câtre: © Copilul/ Adultul victimă; = Orice persoană care întră în contact cu copilul/ adultul victimă, în mediul familial, comunitar sau profesional. În consecință, această persoană poate fi un membru al familiei, o rudă, un vecin sau un alt cunoseut al familii, un martor, dar și profesioniști cu profiluri diferite, cum ar fi: personal medico-sanitar (medicul de familie, pediatri, asistentul medical comunitar etc.), psihologi, psihoterapeuti, cadre didactice (educatorii din ereșe, grădinițe, învățătorii din ciclul i școli, licee, școli profesionale ete), politist, jandarmi, personal din (servicii rezidențiale pentru copii, centre de reeducare gi penitenciare pentru minor și tineri) asistenții sociali din cadrul SPAS, persoanele cu atibufi În asistența socială de In nivelul comunelor, preoi, reprezentanți mass media șa. care există o îndoială cu privire la veri oportunității semnalării, acest obstacol poate fi depășit prin comunicarea cu alfi profesioniști cu precădere cu experții aflați în evidența DGASPC. Orice prezumție de pericol pentru copil trebuie să declanșeze un proces de semnalare către autoritățile abilitate, chiar dacă acesta nu se va confirma. Observați 18 8) Sunt freevente situațiile în care cazurile de violență asupra copilului ajung în dezbaterea mass mediei înainte de a fi semnalate autorităților abilitate side afi luate măsurile necesare și corespunzătoare în acord cu interesul superior al copilului în cauză. Acest tip de Semnalare are consecințe negative pentru copil, fie prin încălcarea dreptului său la intimitate, Și imagine, fc prin luarea de măsuri urgente inadecvate de către autoritățile abilitate. Din oest motiv, este necesar ca toți profesioniști, inclusiv din mass media, să cunoască Procedura internă nu trebuie să intirzie nejustificat sau excesiv semnalarea către autoritățile abilitate, ă îngreuneze sau să împiedice colectarea probelor; >. Procedura internă nu trebuie să excludă sau să interzică în vreun fel semnalarea către autoritățile abilitate; >. Procedura internă trebuie Să respecte principile de lucru enunțate de prezenta metodologie cadru și Convenția ONU cu privire la drepturile copilului: > În stuațle de urgență, de pericol grav, semnalarea către autoritățile abilitate va fi efectuată inaintea oricărei proceduri interne atit pentru cazurile de violență asupra copilului, cât și pentru cele de violență în familie. Totodată, regulamentul de organizare și funcționare al fiecărei instituții sau unități, publice sau private, care are ca obiect de activițate îngrijirea, protecția, educarea sau acordarea de orice fel de ici copiilor, va cuprinde proceduri de semnalare, de către angajati săi, a cazurilor de violență asupra copilului identificate in cursul activității profesionale, în conformitate cu prevederile metodologii cadru prezente. În cazul instituțiilor publice sau private în care activează profesioni care intră în contact primii cu adultul victimă a violenței în familie, precum și în cazul SPAS-urilor iilor în care activează persoanele cu atribuții în asistența socială, regulamentul de ‘rgunizare și funcționare va cuprinde proceduri de semnalare a cazurilor de violență în famile la autoritățile abilitate în conformitate cu prevederile metodologiei cadru prezente. B. Pe ce cale se face semnalarea? Semnalarea se poate face 1) Direct ~ Persoana care semnalează, inclusiv copilul/ adultul victima, se prezintă direct la una dintre aurorităie abilitate. 2) Prin intermediul telefonului ~ În această situație se pot utiliza următoarele tipuri de servicii telefonice: serviciul telefonie obișnuit al autorităților abilitate, serviciul Telefonul Copilului de la nivelul DGASPC (de ex. 983, 9652) 3) Cazarile de violență asupra copilului pot fi semnalate și la Asociația Telefonul Copilului, care define licența pentru implementarea numărului unic european de asistență pentru copii (116.111). Prin intermediul acestui număr de telefon se oferă informații și consiliere cu privire 19 1a promovarea i respectarea drepturilor copiilor, îndrumare către instituțiile în masură să acorde asistența necesară, urmărirea modului de soluționare a cazurilor, monitorizarea respectării drepturilor copilului în urma cazurilor înregistrate gi informarea instituțiilor abilitate cu privire îa problemele întâmpinate de copii. În baza protocoalelor încheiate, Asociația Telefonul Copilului semnalează cazurile de violență asupra copilului autorităților abilitate, – Cazurile de copii di ‘se semnalează la numărul de telefon 116,000 (numârul unic ‘european pentru disparti de copi = În scris — Persoana care semnalează face o sesizare scrisă a situației presupuse sau de violență pe care o înaintează autorităților abilitate. 4) Prin autosesizare de căure autoritățile abilitate — Profesioniști din cadrul acestor autorități e pot întâlni cu situații care relevă sau ridică suspiciunea unui act de violență asupra copilului, respectiv violență în familie, az în care trebuie să inițieze procedurile utilizate în mod obișnuit ovfel de stații O stație paiculară de utosesizare: generarea și vehicularea violenei prin net (mai ale cazurile de pomogrfie și prostituție) impun o insrumentare specifică și o monitorizare a acestui fenomen din parea profesionigilor din cadrul autorităților abilitate, cu precădere acelor din poliție. Violenja prin internet se poste sesiza la hotine-ul înfiat special pentru acest Icru, care cuprinde site-u www safemetso,e-mail-ulraportare@safemet.o și elefonul 021/310.31.16 Atunci când semnalarea la telefon sau în formă scrisă este anonimă, această situație nu se consitue într-un motiv de refuz al înregistrării semnalării sau al investigării situației semnalate dacă sunt destule elemente de identificarea copilului victimă (nume si adresă). C. Unde se face semnalarea? Semnalarea situațiilor de violență asupra copilului gi violență în familie se face la Direcția General de Asistență Socială și Protectia Copilului în situația în care semnalarea situații de violenă s-a cur la SPAS, pole sau parchet aceste autoriiablitate unt obligate să refere cazul la DGASPC, deoarece acesta est singura instituție responsabila în ceca ce priveste asigurau facilitarea accesului la servicii specializate pentru copilul vieima și famila sa. Referrea implică realizarea unui document, înregistrat în evidentle instituie i transmis la DGASPC, tă rect, căt i prin intermedia clientului (părintele reprezentantul lega) ir în unele situații și contactarea telefonică. Documentul srs va conține minim principalele informații despre cazu reali, conform modelul iei de semnalare i date efrtoare a aciunile care urmeză a îi întreprinse pe termen scurt și persoanele care le vor efectua. In acest scop, DGASPC, SPAS, polije $i parcht nominalizează persoane care să mențină contactul între aceste institu pe această problematică (date de contac). D. Tipuri de semnalare 1) Semnalarea obligatorie a situților de violență asupra copilului Ia DGASPC. Rolul SPAS in cadrul procesului de semnalare și luarea de măsuri Semnalarea obligatorie In DGASPC se face conform prevederilor Legii nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului (an.85, alin.3 i ar.91, alin.) Metodologia cadru prezentă prevede semnalarea tuturor suspiciunilor sau situațiilor de violent asupra copilului a DGASPC, Exploatarea și traficul sunt, în esență, forme de abuz asupra Copilului și intr în categoria cazurilor care trebuie semnalate la DGASPC. 2 După cum s-a precizat anterior, cazurile semaalte la SPAS (ar 8 alin din Lege 27/2008 refer ia semnarea efectuată de cadrele didactice) snt ulterior referit a DGASPC. Agile urgente se recomandă contactarea imediată a DGASPC prin intermedi serial Telefon! Copilul Tvormațile sut înregistrate de consilieri dn cadrul serviiull Telefonul pill intro fi care conține datele din figa de semnalare corespunzătoare, În lipsa serviciului ‘Tlefonl Copilul, poate apela telefonul obișnuit al DGASPC. În celelalte situați, transmiterea Astle face prin inermediul elor e smalare, completate în aces caz de ctre profesionstl Se SPAS! persncle cu atu de asistență socială în Baza înformaților furnizate de frofesonsti care identică iuți vez IV.13, Cine face semnalarea) 2) Semnalarea situajilor de urgență ‘Se recomandă utilizarea serviciului Telefonul Copilului pentru semnalarea situailor de violență asupra copilului, cu precădere a celor de urgență, și nu utilizarea sa pentru furnizarea de inform: consiliere sau al gen de solicitări ctre DGASPC. “Tabelul nr.3 – Situajile de urgență care trebuie semnalate imediat la servi din cadrul DGASPC Telefonul Copilului 1) Viața copilul ste în pericol: 2) Copilu este grav 3) Copilul a suferit un abuz sexual; 4), Copilul sub vărsta de 8 ani est lsat singur în casă; 5), Copilul solicită de urgență ajutorul 6) Copilul refuză să meargă acasă; 7) Copilul este grav negat; 3). Copilul este implicat în munci intolerable Situaile de urgență semnalate prin intermediul serviciului Telefonul Copilului sunt evaluate inițial d câtre echipa mobilă aată în componența acestui serviciu. Atunci când timpul de deplasare a echipei mobile ar depăși durata de o oră, consilierul contactează asistentul social de la nivelul SSPAS/ persoana cu atributi în asistență socială Decizia cu privire la demersurile ulterioare evaluării inițiale în caz de urgență (cu exceptia celor două situații menționate anterior, în care se preia automat cazul) se ia de câtre/ împreună cu consilierii din cadrul serviciului Telefonul Copilului i) Nu este necesar scoaterea copilului din familie sau îi)Este necesară scoaterea copilului dn familie (plasament în regim de urgență) Observai 4). Se va lua în considerare bunăstarea și siguranța tuturor copiilor din familie și nu numai ale copilului pentru care s-a făcut semnalarea; b) În teren, verificările in situaile de urgență se fac împreună cu poliia. Dacă datele obținute în teren indică săvârșirea unei ifiacțuni, lucrtorul de poliție din echipă ia primele măsuri si anunță de îndată lucrătorul de poliție desemnat în acest sens pentru intervenție rapidă si ereetarea faptei. Polițiști care investighează cazul pot face parte din echipa multidiseiplinară afată în coordonarea managerului de caz numit de DGASPC, Figele pentru semnalarea obligatorie a cazurilor de violență asupra copilului SPAS/ persoanele cu atribuții în asistență socială au obligația să completeze o fișă de semnalare obligatorie pe care o transmit la DGASPC in maxim 48 de ore de la identificarea cazului sau de la 2 primirea sesizări din partea profesionistlor care identifică situații de violență asupra copilului, Fespectiv violență în familie. Transmiterea se face prin fax, poștă sau email. Dat find faptul ca fișa cuprinde date confidentiale, DGASPC va preciza clar care este numărul de fax și adresa de email la are se transmit aceste fie; totodata, va desemna persoanele care au acces la aceste mijloace de comunicare și la acest tip de date. Fisele de semnalare sunt documente; , cuprinzând date relevante despre copil și familie, suspiciunea! situajia de violență. Totodată, fișele conțin informați cu privire Ja regimul conidențialități datelor si conservarea probelor incriminatori atunci când ele există. Pentru a putea identifica situații de violență asupra copilului, profesioniști Care interacționează cu copiii vor i informați cu privire la conținutul fșelor de semnalare, chiar dacă nu completează ei însisi aceste fișe. Figele de semnalare constituie un bun material de informare-formare a profesioniștilor, ir EIL pot derula această activitate de informare-formare cu privire la conținutul figclor de semnalare si metodologia cadru si metodologie specifice aferente Persoana care a făcut semnalarea va fi apoi informată in legătură cu acțiunile care urmează a fi întreprinse pe termen scurt și/sau va primi date de contact pentru obținerea acestor informații ulterior. Inform: în măsura în care nu sunt confidentale și nu periclitează. investigația Obligativitatea semnalării situațiilor de violență asupra copilului se va înserie în fișele de post ale tuturor profesioniștilor care interacționează cu copilu, 1V.L.4, Evaluarea inițială în timpul procesului de semnalare debutează subetapa evaluării inițiale. Evaluarea inițială reprezintă procesul prompt Și sumar prin care este colectată și verificată, într-o primă instanță, informația cu privire la suspiciunea sau situația de violență asupra copilului, respectiv violența în familie. Fișa de evaluare inițială a situailor de abuz gi neglijare urmează a fi aprobată prin ordin al ministrului muncii, familiei si protecției sociale Evaluarea inițială va putea stabil dacă: ) este într-adevăr un caz de violență și va fi preluat de către DGASPC; b) suspiciunea persistă (de ex. în cazul unui abuz sexual), dar nu poate fi probată situație în care DGASPC il va considera un caz. va prelua si va initia evaluarea detaliată: e). este un copil afat In rise de violență adult aflat la risc de violență in familie și DGASPC va referi cazul SPAS-ului/ persoanelor cu aribuții în asistență socială. 4) semnalarea este nejustificată și/sau, dacă este cazul, se va face referire de către DGASPC căure ate institu Cine realizează evaluarea inițial a cazului? Evaluarea inițială se realizează de către asistenții sociali din cadrul SPAS sau persoanele cu atribuții în asistență socială de la nivelul primăriilor comunale. În lipsa acestora, se recomandă vilizarea experților (asistenți sociali, psihologi) din cadrul servicilor, publice, sau private, specializate pentru copilul abuzat, neglija, exploata și/sau trafica, respectiv din cadrul unităților, publice sau private, pentru prevenirea și combaterea violenfei în familie. Exceptia o reprezintă Evaluarea in Situații de urgență care se realizează de către echipa mobilă de intervenție a serviciului Telefonul.“ Copilului. Situația semnalată se înregistrează la DGASPC și se distribuie compartimentului specializat, Șeful compartimentului specializat va desemna o persoană pentru a fectua demersurile necesare cu privire la evaluarea inițială. Aceasta va solicita, prin intermediul unei note telefonice, realizarea evaluări inițiale de căre persoanele menționate anterior. În cazul în care este vorba de o referire de la SPAS! persoane cu atribuții în asistență socială (Care au primit semnalarea), acestea vor trimite evaluarea îiială fără o solicitare prealabilă din partea DGASPC. În anumite situații, cu acordul șefului de compartiment, se poate decide ca evaluarea inițială să se realizeze de către SPAS) persoanele cu atribuții în asistență socială impreună cu persoana 2 desemnată din cadrul compartimentului DGASPC. La finalul evaluării inițiale, această persoană va tua decizia de preluare sau nu a cazului de către DGASPC: Pe parcursul evaluării inițiale se vor respecta aceleași recomandări cu privire la principile și modalitățile efectuării interviului cu copilu și cu persoanele de referință. 1V.2. Evaluarea detaliată, comprehensivă si multidimensionali a situației copiilor victime ale violenței, respectiv a adulților și/sau copiilor victime ale violenței în familie, precum și a familiei acestora sia presupusului Făptuitor/ agresor Oda cu înregistrarea fișei de semnalare, situația copilului respectiv devine subiect de evaluare. La fel și în cazul violenței în familie, odată cu înregistrarea cazului la DGASPC, adultul și/sau copilul victime ale violenei în familie devin subiect de evaluare. Directorul DGASPC desemnează/ rnominalizeaz8 un manager de caz, care poste să fie angajat al DGASPC, al unui organism privat acreditat (OPA) ONG-uri acreditate sau al unor forme independente de exercitare a profesiei de asistent social recunoscute de lege. 1V.2.1. Echipa multidiseiplinara și interinstitufionalt Situația unui copil victimă a violenței poate prezenta aspecte complexe legate de copil, familie si presupusul făptuitor/ agresor, asfel încât nu este suficient și nu este recomandabil ca un singur profesionist să o evalueze, Același lucru este valabil și în cazul adultului victimă a violenței în familie care poate pune probleme de locuit reintegrare socio-profesională si recuperare de lungă durată. Implicarea unei echipe mulidisciplinare în evaluarea acestor situații reduce presiunea asupra copilului, respectiv a adultului, și crește cantitatea și calitatea datelor obținute si pertinenta deciziei chipa mutidisciplinară și interinstituțională poate interven atât în procesul de evaluare, cât și în furnizarea serviciilor specializate „Nu există o formulă standard in ceca ce privește componența echipei în funcție de obiectivele acesteia — evaluare sau intervenție — însă există câteva categorii de profesioniști care fac parte din componența minimă obligatorie: 1) Asistentul social, care de regulă este si managerul de caz (dacă acesta are competențele cerute de legislate. 2) Psihologul (de regulă dintr-un comparimenv serviciu specializat al DGASPC). 3) Medicul. În cazul copilului victimă se recomandă includerea în echipă a unui medic pediatru specialist; în functie de caz, vor fi consultați si medici de alte specialități: oriopedie-chirurgie infantila, ginecologie-obstetricd, neurologie pediatrică, psihiatr infantil, radiologie et. În cazul adultului victimă, se recomandă includerea în echipă a medicului din serviciul de urgență, în situațiile care au necesitat o asfel de interveni sau a medicului arondat unității de prevenire si combatere a violenței în familie; în funcție de caz, vor fi consultați si medici de alte specialități: ginecologie-obstetrică, psihiatrie, medicina legală etc 4) Poltistul. În funcție de tipologia cazului, se poate colabora cu unul sau mai mul politi, cu predilecție din cadrul urmatoarelor structuri: Investigații criminale, Ordine publică (poliția de proximitate și posturile de poliție), Analiză, prevenire și cercetare, Cercetare penală si Combaterea Crimei Organizate, precum și ofițerul de polite care este membru desemnat in Comisia pentru Protecția Copilului (CPC). 5) Juristul (de regula juristul DGASPC). Se recomandă ca asistentul socal, psihologul gi juristul si fie angajați ai DGASPC, iar medicul si polițistul si participe la întâlnirile periodice ale echipei prin delegare din partea propriei instituții Sila invitația managerului de caz. DGASPC poate încheia convenții d colaborare cu institute din are provin membrii echipei muitidseiplinare, punndu–se la dispoziție o listă de persoane care pot face parte din echipă la un moment dat, în funcție de caz. Paniciparea în cadrul echipei va fi 23 responsabilitățile acestora în cadrul echipei vor fi incluse în fișele de post, După caz, în echipa multidiscipinară poate fi invitat cadrul didactic al copilului și/sau Consilierul școlar (obligatoriu pentru cazurile de exploatare prin muncă, trafic de copii i repatrierea, copiilor români migrant victime ale altor forme de violență pe teritorul altor sate) ‘Pe lingă membrii unei echipe minim constituite, por fi implicați și alți profesioniști care, prin pregătirea profesională sau vocație, pot aduce un plus de calitate serviciilor oferite de echipa multidisciplinară. Astfel, acești profesioniști devin membrii si rețelei de intervenție și pot fi: e. Cadre didactice; Medic legst; “Terapeuți specializați: de probațiune; Persoana de referință a copilului Managerul de caz este cel care asigură coordonarea echipei multidisciplinare și a fumizării serviciilor de către ceilalți profesioniști din rețeaua de intervenție si va fi informat inclusiv cu privire la fecare etapă procesual a cazului Pe parcursul managementului de caz, se recomandă întâlniri cel puțin săptămânale ale echipei multidisciplinare, convocările find în sarcina managerului de caz. La aceste întâlniri, în funcție de situație, pot participa si profesioniști din rețeaua de intervenție 1V.2.2. Principiile evaluării 2). Informație cu privire la rezultatele evaluări san confideni b) Rezultatele evaluării mu sunt cu tt definitiv; evaluarea trebuie reluată periodic; e), Evaluarea privește ansamblul nevoilor copilului, precum si perspectivele sale de progres; 4) Evaluarea trebuie să fie unitară, să urmărească si să opereze cu aceleași obiective, criterii, metodologii, pentru toți copii; e). Evaluarea presupune o muncă în echipă multidiscipinara și în rețea, cu participarea activa si responsabilizarea tuturor profesioniștilor implicații 1 Evaluarea se bazează pe un parteneriat autentic cu benefi copilu si persoanele care îl au în ocrotire direci si acestei activități Confidențialiatea >. Profesionist care evaluează copilul și/sau adultul victimă, precum si persoanele de referință, dezvăluie managerului de caz și echipei multidisciplinare acele informații relevante care pot duce Ia concluzii și luarea de decizii pertinent >. Rezultatele evaluări sunt documentate i dezvăluite familiei i copilului în funcție de gradul său respectiv adultului victimă în fancie de discernământ. Dezvaluirea acestor date se face după incheierea procesului de evaluare detaliată. Managerul de caz stabilește împreună cu dacă furnizarea informatilor se va face de dure fiecare membru al echipei, în funcție de ipul evaluării, sau de către managerul de caz. > Managerul de caz poste dezvălui date din procesul de evaluare altor profesioniști din cadrul rețelei de intervenție în cazul în care aceștia trebuie să participe la evaluarea detaliată sau la furnizarea de servici pentru copil și/sau adultul victimă, familie și alte persoane de referință Datele care pot fi dezvaluite sunt hotărâte de comun acord în echipa mulidisciplinară ‘Toate informațiile legate de caz sunt confidențiale față de publicul larg, mass-media si alti profesioniști care nu sunt implicați în cazul respectiv, cu excepția echipelor de control inspecție prevăzute de lege. v 24 >. Există date care nu pot fi dezvăluite nici echipei multidisciplinare, nici celorlalți profesioniști implicați în rezolvarea cazului așa cum este, de exemplu, numele persoanei care a semnalat suspiciunea sau situația de violență asupra copilului, respectiv violență in familie. Aces tip de informații nu pot fi dezvăluite decât instanței, a cererea expresă a acestea. Întrebări la care trebuie să găsească răspuns membrii echi x de violență asupra copilului Este sau a fost, ntr-adevir, copilul maltratat? Este situația copilului atăt de dramatică încât necesită scoaterea din mediul său? Ce argumente se pot aduce pentru a susține maltratarea copilului? Cum a reacționav reacționează copilu la maltratare? Există vreun rise pentru siguranta prezentă sau viitoare a copilului? Cât este de mare probabilitatea repetăii acestei situați? ‘Se poate presupune căi persoanele care îngrijesc copilul ar putea fi indrumate, prin intermediul unor servicii specializate, să-și modifice comportamentul față de copil si circumstanțele de viață ale acestuia, în condiții care nu pun în primejdie imediată viata sau ultidiscplinare în evaluarea care e afla el înainte de +. Este nevoie de implicarea parchetului sau a altor autorități pentru reglementarea situației copilului? riminarea legal a fptuitorilor/agresorilor? Ce fapte au comis cu adevărat presupușii iptutori/ agresorii? 10.23. Interviul “Contactul reslizat de către asistentul social, psihologul sau poliistul cu copitul/ adultul victimă poate marca semnificativ desfășurarea evaluării detaliate sia investigațiilor. Întrevederea cu copilul tere o adaptare constantă din partea adultului și o bună cunoaștere a modalităilor obișnuite de comunicare cu copilul asi recomandati in intervievare sunt urâte 3). Pregătirea interviului b). Stabilirea contactului cu copilul victimă a violen sdultu și/sau copilul victime ale violenței în familie; e). Cunoașterea caracteristcilr copilului, respectiv ale adultului victimă; 4) Explorarea problemei sia contextului; e), Însumarea celor exprimate de persoana intervievată; 1) Formularea unui diagnostic prezumtiv multidimensional; {8} Acordarea sprijinului și negocierea continua a relației cu copilul, respectiv cu adultul victimă. i părintele persoana protectoare, respecti A. Interviul cu copilul Intervievarea este 0 metodă de evaluare folosită de către psiholog si asistentul social (vezi 1V.2.4) eu scopul de a identifica nevoile copilului și ulterior necesarul de servicii de reabilitare și reintegrare socială, Interviul cu copilul trebuie făcut într-un loc perceput de cre acesta ca find sigur: acasă (numai dacă acesta nu este locul in care a avut loc abuzul/neglijarea/ exploatarea/ forma de violență), la Școală într-un cabinet ete, Cel mai indicat loc pentru intervievarea/ audierea copilului este cabinetul Psihologului, cabinet obligatoriu dotat cu oglindă unidirectional și sistem de înregistrare audio- Video. Aceste facilități trebuie furnizate obligatoriu în cadrul centrelor de con i 25 abuzat, nega i exploatat, public și private, conform prevederi i STANPCA nr. 17772004, Prin intermedi! cestor fct, e pot obine următoarele « aniciparea ator profesionist implica în rezolvarea cazului, in spatle linii unidiresionale, Gu Totalitatea anti interviulai în funețe de informație care sunt necesare conform profil profesional i căruia. +. Consinira unor probe audio-video, cu cosimțâmântul copilu folosite în instanță + Prevenirea revit mutsori in stația în care sut și ali copi implica în caz respectv, se poste pune în ds imerievarea o în grup. Acest luc ae și avantaje și dezavantaje are trebule cântărit bine de {hire evaluator De exemplh, Există avantaju ca investigarea să i facilitată de inercțunea dintre pli, der i ezavanaju iducerii nor răspunsuri eronate de la un copil l alu. De acea, se ‘evomandi abordarea inal individuala ulterior colectivă. Se recomand® ealizarea unorprotocoale d interviu (minimul îrebăilo necesare relevante) sdapate former de Violenă asupra copilului. Protocoalele de ineniu se realizează de ctre membrii cl mal implicați ai echipei multidiscipline ~ pshologu și polițistul, a care se adaugă masura (procure, judecător) implicati în asfel de cazuri. Acest protocoale vor avea avizul instr la care urează profesioniști în cauză. Se’ecomandi ca rea declarați copilului să aia le int-un mediu în care copilu se simte confor Și în ră, ca că ea a e sa d sie a sel păci Competente Î acest exz, plist sau procurorul se deplaseaza la cabinetul psihologului dotat cu ‘alnd unidirectional și sistem de înregistrare audio-video. Pate preferabil ca luarea declarației copilului să fle pregătită din timp, în colsborre cu manageri de caz. Atunei când st posibil este recomandată consultarea copilului cu pir la planificares audieri sale. ‘Conform Legii nr272[2004, la luarea declarații va lu parte obligatoriu psihologul care face arte din echipe mulidicipinar(4e regula psihologul angajat al DGASPC), precum și pin Teprezetatul legal penta copii cu vârsta sub 14 ani. În apte situați, pe lângă persoanele previzute de legs sc recomand să fe d fat o persoan cu care copilu a dezvolta o rele de Insredre, cu e de prin La solicitarea copilu cu vâna pește 14 ani, interval poste avea loc {ie coriul iau prezenta pin pirntl protector! reprezentantul egal „Toots ines, inclusiv fotogafieres, se realizează eu informarea și scordul copilului, tinând cont de graul său de matritate, precum. cu informarea Și consimțământul sis al pitino părimelu protector reprezentantului legal “otodal, se recomandă solitarea, In prealabil, e informații e a managerul de caz cu privire 1a sua copilul și oportunitatea ări unei declarații acestuia, consemnate în seis, precum și identificarea alor miloce de probă. Prine ert pe baza cărora se pote evalua dacă luarea direct a declaraiei copilului în ‘vedere utilizar ei a probă este oportună și în ce condi enumerăm: 2 Cucumsanele personale ale copilului (de ex. viet, gradul de dezvoltare, posibile abi, trauma suferit dacă acum se gst în siguranță, te); + Dacă eclraja stl objmut va io probă suficient de concludent și pertinent Ti și gravitateaabucthi, negli, exploatări isu traficului de copii și posibilele consecime al cestor împrejurările în care a avut loc fapta nlusiv relația copilului eu presupusul puto); Starea mental a copilului (de ex șoc sau ses posttraumatic) 5 Posibile temei referitoare intimidare sau incriminare Dacă copilu et dispus și cooperat în vederea luări une declarații al familiel sale, care pot fi izării repetate a copilului, în situația re-povestrii faptelor de abuz de ma învervievarea repetată trebue evitată! 26 nainte de luarea declarații, copilului i se va explica. i pe care acesta îl înțelege, scopul audieri. Persoana care in declarația se va prezenta si va explica care este rolul său și cum se va desfășura interviul. ‘Se recomandă ca primele întrebari să aibă ca scop stabilirea unei relații a nivel emotional cu copilul audiat. În continuare, se vor solicita deserieri detaliate a celor trite de copil, prin: a) descriere liberă, b) întrebari deschise și ) intrebari specifice. TInterviul cu copilul, respectiv audierea copilului trebuie să fie realizată de către profesioniști pregătiți în acest sens. Evaluarea gradului de veridicitate a mărturiilor copilului Membrii echipei și ai refelei de intervenție trebuie să fie preocupați de protejarea copilului si îmbunătățirea situației sale și, mai apoi de aflarea adevărului cu privire la existența unui caz de violență. În vederea asigurării veridicitații celor declarate sau identificate în interviul cu copilu și pentru aceasta se pot folosi următoarele mijloace: = Descrierea verbală sau comportamentală a abuzului, negli violență: e. Colecarea informației cu privire la context; ‘© Verificarea concordantei dintre reacția emotional a copilului si comportamentul descris, starea funcțională a copilului și circumstanțele interviului Se pot explora ipoteze alternative abuzului prin găsirea inconsisențelor în răspunsuri, relevarea elementelor neobișnuite sau improbabile sau găsirea altor explicații. în sprijinul afirmațiilor făcute de copil pot veni: ‘© Declaratia din parea presupusului fiptuitor/ agresor; + Datele medicale; ‘© Afirmațiile unor martor ‘© Alte probe furnizate de politi. si exploatării, alte forme de Ale tehnici de evaluare a copilului {In cazul copiilor mic și acelor cu dizabilități, cu precădere a clor cu dizabilități mentale se vor utiliza tehnici adecvate, de exemplu folosirea păpușilor anatomice, a desenului sau a jocului liber, Din cauza limitelor impuse de vârstă, respectiv de starea lor fizică și/sau psihică, posibilitatea acestora de a da o declarație cu privire la abuzul a căror victime au fost poate fi limitată, dar un caz nu trebuie să justifice respingerea afirmațiilor care indică existența unei situați de at neglijare, exploatare și/sau trafic de copii, alte forme de violență. Evaluarea medico-legală și psihologică pentru identificarea semnelor indicatoare ale violeniei asupra copilului au 0 mare importanță, precum și investigarea amănunțită a circumstanțelor socio-familale ale acestora. ’2) Papusile anatomice se folosesc cu precădere pentru copiii cu vârsta ntre 5 și 7 ani care au suferit abuzuri sexuale. Papusile reprezintă familia (mamă, tată, băiat, at) și sunt neacoperite de haine, având organele sexuale externe evidențiate. Avantajul acestei metode este de a ajuta psihologul să clarifice părțile intime denumite de copil cu diverse nume și, de asemenea, pot orienta ftenjia asupra atingerilor și/sau durerilor copilului la nivelul diferitelor segmente ale corpului Cercetările au arătat că folosirea pipusilor anatomice facilitează. rememorarea evenimentelor petrecute în viața reală a copiilor și mu stimulează fantezia lor sexuală, î) Desenul este un mijloc proiectiv non-verbal, utilizat adesea pentru diagnosticul copiilor care au suferit traume, Atât desenul liber, cât i cel tematic oferă date privind tările psihice interioare ale copiilor care au dificultăți în exprimarea directa a experiențelor lor. Exemple de desene tematice: ‘© Desenul pe care copilul își amintește că îl desena când era mai mic; e. Desenul măinilor; desenul mâinii care deranjează; 2 ‘+ Desenul prepriei persoane; desenul unei persoane; desenul familiei: » Desene anatomice ) Jocul liber este un mijloc de observare a preocupărilor copilului in timpul activităților cotidiene ale copilului, cum ar fi luarea mesei, baia, satul pe oi, pregătirea pentru culcare. Jocul demonstrează existența abuzului numai atunci când copilul face demonstrația abuzului la care este supus, B, Intervievarea părintelui persoanei protectoare în cele mai multe cazuri, părintele protector este mama, însă identificarea pirintelui/ persoanei protectoare se fice doar după observarea atașamentului copilului coroborată cu evaluarea ‘tasamentului adultului și stabilirea adevărului asupra celor întâmplate Indiferent de cine este părintele/ persoana protectoare este necesară intervievarea mamei pentu: + . Colectarea informației privitoare la dezvoltarea copilului și ate evenimente relevante: = A determina dacă mama este protectiv față de copil: = A elimina suspiciunea unei manipulări din partea mamei, deoarece de cele mai multe ori reacția acesteia în fafa unui abuz asupra copilului, mai ales de către tată sau concubin, este aceea de negare; +. A injelege dinamica evenimentelor din viața copilului Factorii care trebuie evaluai pentru a vedea dacă mama acționează în interesul copilului sunt: e. Calitatea relației dintre mamă și copil; 5. Gradul de dependență a mamei, mai ales față de presupusul făptuitor agresor atunci când acesta este soțul sau concubinul; » . Voina și capacitatea ei de a proteja copilul CC. Interviul/ audierea adultului victimă a violenței tn familie: ‘Profesionistul care intervievează adultul victimă va ine cont de următoarele recomandări: Adultul, victimă, precum si membrii familiei acestuia vor fi intervievați separat. Intervievarea e de preferat să aibă loc la sediul DGASPC. ‘© Adultul victima va fi asigurat cu privire la confident agresorul. Cu toate acestea, în cazul inițierii unei acțiuni în justiție, adultul vi ști că informațiile pe care le-a furnizat pot deveni publice ‘© Considerarea imposibilității de a vorbi cu adultul victimă drept un semnal de pericol ce poste avea legătură cu nivelul controlului exerctat de agresor asupra familiei, ceea ce poate impune oportunitatea protecției victimei în cadru unui adăpost. ‘+ Interviul cu adultul victima trebuie realizat de către profesioniști pregătiți in acest sens. tatea declarațiilor sale în rapori cu a trebuie să D. Interviul cu presupusul făptuitor/ agresor Evaluarea calității rela’ dinte presupusul apuitor agresor i copi este util din următoarele perspective: = Objinerea uneieventualereconcilir’emotonale inte acesta, chiar dacă fipmitoraagresorul este pedepsit conform legii ‘© Evitarea unei traumatizări a copilului în cazul pedepsirii unui faptuitor/ agresor fs de care copilul ese atașat În această stație, se recomandă consilierea și suportul pentru copil DE reținut că orice făptuitr/ agresor are tendnja de a ascunde anumite aspect ale color petrecute gi de aee furnizată de acestatebuie confruntat cu cea dinate surse În urma stabili identități presupusului apuitor/ agresor, autoritățile abilitate i pot cere să se implic atât în derularea invesigării cazului. cât și î propia recuperare prin terapie și reinsenie focal In consecină, lucrul cu presupusul fapuitor agresor se va realiza numai de către un 28 profesionist de regulă psihoterapeut speci de proba Fo ați special o constituie aceea in care presupusul apuitor agresor ste la rândul li cop i masurile recuperatorii trebuie să primeze asupra elor punitive. pentru acest gen de activitate, angajat al serviciilor 1V.24. Tipurile de evaluare Principalele tipuri de evaluare detaliată: Medicală: Juridică; Evaluarea riscurilor. A. B c. D. E A. Evaluarea medicală în cazul copilului, evaluarea medicală se referă la identificarea semnelor si simptomelor evocauoare și specifice diferitelor forme de violență asupra copilului. cu formularea unui diagnostic medical și evidențierea legăturii cauzale potențiale cu forma de abuz respectivă. În cazul adultului Victima, Violența fizică este cel mai des întâlnită, iar evaluarea medicală poate releva următoarele Tini/ traumatisme: contuzi, zgârieturi, facturi sau luxați, răni sângerânde, rupturi vaginale sau anale, leziuni interne, lovituri, perforate de timpan, ruptură de splină sau rinichi, plămân perforat, contizi severe, urme de strangulare pe git, fracturi sau fisuri ale mandibulei, brațelor, oaselor pelviene, coastelor, elaviculei sau picioarelor, păr smuls, arsuri cu igara, la mașina de git sau cu Tichid fierbinte. Violența asupra femeii gravide este, de asemenea, des întâită, cu consecinte negative atât asupra femei, cât și asupra fătului (este una dintre principalele cauze de avari) și, tlterio, asupra dezvoltării normale fizice și psihice a copilului. De refinut că tulburările emoționale dezvoltate la copi și adulții victimă sunt adesea asociate cu abuzul fizic și pot cauza probleme comportamentale serioase. Diagnosticul medical al sindromului de copil bătut, de copil neglijat sau de copil supus unor abuzuri sexuale, precum si cel în relație cu violența in familie, este dificil de stabilit, deoarece multe dinre semnele clinice pot fi cauzate și de traumatisme accidentale sau boli cu determinare organică. În plus, în timpul anamnezei si a examinării, următorii indicatori comportamentali pot ridica suspiciuni cu privire la violența în familie: 1 agresorul însoțește victima și insist să ie de față și să răspundă la întrebări în locul ei; victima nu dorește să vorbească cu agresorul sau este în dezacord cu el; 7. negarea sau minimizarea rănilor de cure victimă și/sau agreso wii al victimei fața de violența agresorul 7. gelozie sau posesivitate exagerate mărturisit de vi 7. discrepanțe intr explicaile date de victimă și natura rânilor pe care le prezintă; 1 teama sau neîncrederea victime; aceasta poate evita contactul Vizual (atenți, acest lucru poate fi și o problemă culturala) se îndepăriează de persoana cu care vorbește sau respinge examinarea fizică: -.. prezentarea cu întărziere la serviciile de specialitate pentru a primi + dezacordul cu privire la tratament; = neprezentarea lao consultajie programată: 2. imposibilitatea de asi procura sau utiliza medicațiapreserisă; lipsa posibilităților dea se deplasa independent; lipsa banilor sau a accesului la telefon; = eee în utilizarea prezervativulu sau a altei metode contraceptive. Echipa multidișeiplinară stabileste relația de (posibilă) cauzalitate între semnele medicale si siuuaia semnalată. În acest caz, prin corelarea tuturor datelor de evaluare, echipa va putea stabili un grijii medicale; 29 diagnostic complet medico-psiho-social care să ateste dacă este vorba de o situație de violentă asupra copilului, respectiv Violență în familie. Un rol important revine serviciilor medico-legale, care sunt responsabile de eliberarea certificatelor medico-legale la cererea victimelor sau a onstatrilor și expertizelor medico-legale, la cererea organelor de justiție în cazul in care victima s- a adresat mai întâi organului de justiție unde a depus plângere. Examinarea medical a copilului/ adultului victimă nu trebui să constituie o traumă în plus, ci 0 modalitate profesională a consolidări stării lui de bine, Dacă nu există semne de boală acută sau de traumă severă, examinarea medicală poate să mai aștepte câteva ore, până când se ia legătura cu medicul specialist indicat în situația respectivă, B. Evaluarea psihologică Informatile privind siuatile de violență asupra copilului, respeciv violență în familie se obțin prin observarea și adresarea directă (interviul) copilului și/sau adultului victima, precum și a celorlate persoane relevante. 4) Observarea se referă la urmărirea comportamentului, non-verbal al copilului, care poate indica o posibilă situație de violență (vezi semnele evocatoare).[n cazul violențe în familie, se urmărește în plus relația părinte-copil, cum ar fi receptvitatea părintelui la nevoile copilului, disponibilitatea, de’a răspunde, exprimarea atenției față de copil, dovedirea unei atitudini afectuoase, calde sau dimpotrivă, a uneia reci, distante și eventual amenințătoare. La acestea se pot adiuga informații privind tonul și exprimarea facială (mimica) în cadrul comunicării, precum și atitudinile gestuale și Corporale manifestate de părinte/ persoana de îngrijire, respectiv răspunsurile copilului la toate cette manifestări non-verbale. În cazul adultului victimă, observarea se referă la urmrirea relației ‘cu agresorul, situați în care psihologul va evalua nivelul de putere și control al agresorului asupra victimei (de ex. insofirea permanentă a victimei, vorbește în locul ei, atitudinea umilă a victimei ete). t) Intervievarea a fost relatată pe larg anterior. Rezultatele evaluării psihologice se vor constiui din datele objinute prin observare si întervievare, precum și prin aplicarea unor tehnici speciale (vezi păpușile anatomice, desenul si jocul liber pentru copi) și diverse este psihologice. Informațil obținute prin aplicarea testelor și a chestionarelor, bazate de fapt pe autoevaluarea subiecților, sunt orientative și nu sunt suficiente, pentru a face aprecieri diagnostice. Informațiile obținute astfel wrebuie integrate în diagnosticul multidimensional și raporate în primul rând la ceea ce a exprimat copilul/ adultul victimă despre experiențele sale. Totodată, trebuie men} copilului adultului victimă C, Evaluarea socială Evaluarea socială presupune analiza, cu precădere, a calității mediului de dezvoltare a. locuință, hrană, imbrăcăminte, elenă, &sigurarea securității zice și psihic ete.) În plus, in cazul adultului victimă a violențe în familie, se au în vedere următoarele: = Voinja persoanei de a utiliza sprijinul profesioniștilor pentru îmbunătățirea, eliminarea formelor, de violență în familie; ‘+ aradul de integrare al persoanei în comunitate (sentimentul de apartenență Ia grupurile sociale, Fesponsabiltjile asumate în cadrul comunității, modul de utilizare a resurselor comunitare pentru a răspunde nevoilor personale sau familiale etc.) ‘© aspectele de natură intelectuală (modul de utilizare al informațiilor pentru injelegerea propriei persoane, a problemelor și a celorlalți, modalitatea de folosire a informațiilor și cunoștințelor pentru a lua decizi etc.) 30 + aspectele economice (disponibilitatea resurselor și capacitatea de a administra și aloca bs necesari plății bunurilor și serviciilor tc.) în ancheta socială. Ancheta socială adaptată lent în familie urmează a fi aprobată prin ordin al ministrului mu Familiei si protecției sociale. Evaluarea psihosocială (a familii) Evaluarea psihologică este deseori combinată cu cea socială si poate duce, la rândul său, la evidențierea legăturii potențiale de cauzalitate dintre simptomatologia copilului și situatia de violență asupra copilului Evaluarea familiei este sistemică și centrat pe funcționarea actuală a acesteia, vizând: ‘© Comportamentele care due la un rise de abuz în cadrul familii: Resursele familiei pentru a îndeplini sarcinile de bază, necesare vieții de zi cu zi, sarinile de asigurare a dezvoltării copilului i sarcinile de protecției Comunicarea in cadrul familiei Rolurile și responsabil Relatile dintre membrii familiei, Exprimarea și implicarea afectiva; Relația cu rudele; Situaile în care membrii familiei au mai beneficiat de suportul servi care au fost folosite; e. Controlul comportamentului D. Evaluarea juridică Evaluarea juridică privește identificarea problemelor de drept relevante in speță, iar când sunt implicați copii, privește în plus identificarea drepturilor și obligațiilor copilului si reprezentanților sii egali, a altor persoane fizice sau juridice, precum si a modurilor de exercitare a acestor dreptu Și obligații. Ea are drept scop planificarea. unor interventii adecvate interesului superior al copilului, Tespectiv interesului adultului victimă, din punct de vedere juridic, atât pe termen scurt, cât si pe termen lung. Acestea pot privi: e Situafia familială: cine exercită drepturile părintești și în ce condiții este cazul decăderii din drepturi a părinților este cazul luări unei măsuri de protecție; dacă familia a beneficiat de servicii de prevenire sau ce seriei și prestații pot fi acordate, potrivit legi ‘© Situația școlară profesională i socială: copil integrat școlar; nivelul educational al vi discriminare sau lipsa accesului la anumite servicii, ce servicii pot fi acordate, potrivi Kg: e. Situația economic: există surse de venit ale copilului și/sau familiei; primeste prestațiile sociale la care are dreptul; dacă adult victima are loc de muncă; ce servici pot fi acordate, potrivit legii: «© Inifierea procedurilor judiciare atunci când fapta poate constitu o infracțiune, identificarea, cadrări juridice corecte, oferirea de asistență juridică, în situația în care acest lucru se impune, inclusiv prin îndrumarea părinilorireprezentanților legalivictimei în ceea ce priveste formularea unei sesizări ctre autoritățile competent (plângere, plângere prealabilă sau denun) Evaluarea juridică se efectuează, de regulă, de etre juristul angajat al DGASPC. E, Evaluarea riscurilor Concomitent cu tipurile majore de evaluare, în situațiile de violență asupra copilului și violență în familie este necesară și evaluarea riscurilor. 31 Evaluarea riscurilor începe de la primul contact cu situația de violență si continuă pe tot parcursul intervenției. Se recomandă utilizarea unor instrumente pentru evaluarea riscurilor pentru a putea preveni apariția de noi forme de abuz gi repetarea acestor act, precum si pentru ajustarea intervenției în acest sens. Riscul producerii unei noi forme de abuz n cazal în care un copil a fost supus violenței într-un anumit mediu, este necesară evaluarea riscului de a suporta noi forme sau situații de acest gen prin rămânerea în acel mediu, Aceste! temarei nu se rele la situațiile de urgenf care presupun plasamentul in regim de urgent și care se referă în primul rând la siguranța copilului și a supraviețuirea sa. i de violență se amplifică frecvent abuzul emoțional din cauza =. Copilul/ Adutul victima este supus la interviuri și investigații repetate: 3. Copilul nu este erezut de către cei de care este atașat Adultul victimă nu este crezut și sprijinit de familia git Copilul/ Adultu victimă este acuzat sau responsabilizat pentru cele petrecute sau dezvăluite; Copilul/ Adultul victimă începe să fie respins de cure persoanele apropiate; Copilul/ Adultul victimă este supus unor presiuni pentr a retacta declara Copilul/ Adultul victimă este expus public prin încălcarea confidențială Sunt luate măsuri nepotrivite, cu impact asupra mediului protectiv al copilului et. ‘Trebuie menționat că, atăt timp cât factori psihologici, sociali și economici care au favorizat violența. asupra copilului, respectiv violența în familie, rămân prezenți în mediul de viață al victimei, riseul ivirii unei noi forme de violență, precum și al repetării abuzului se mențin. Riscul de repetare (cădere) Următorii factori trebuie luți în considerare pentru a evalua riscul de repetare a actelor de violență: gravitate, frecvență, durată, factori agravanți (amenintarea, santajul ete); e Vârsta copilului: de exemplu, pentru abuzul fizic cu cât vărsta copilului este mai mică, cu atât riscul este mai mare și invers pentr abuzul sexual; =. Relația dinre presupusul ăptuitor/ agresor si copilul cu att este mai probabilă recăderea: ‘© Numărul de vietime ale presupusului fptuitr/ agresor: cu cât sunt mai multe victime, cu atât este mai dificil pentru presupusul făptuitor! agresor să se oprească din repetarea actelor fără ajutor specializat Numărul presupușilor făptuitri/agresori: cu cât sunt mai mulți și mai ales din familie; presupușii Tăptuitori/ agresori reprezintă o amenințare continuă la adresa copilului adultului victima; e Reacția părintelui protector: cunostnfele sale despre violență, relația cu copilul, gradul de dependent față de posibilul făptuitor agresor, voința de acțiune: «Reacția presupusului fiptuitor/ agresor: când acesta neagi sau refuză să colaboreze, riscul recăderii este mai mare; ‘© Existența altor probleme în familie: de exemplu, bolile psihice, abuzul de substanțe etc. sunt factori de rise pentru repetarea actelor de violență: violența domestică în familie reprezintă un factor de rise pentru violența asupra copilului; e. Calitatea muncii echipei multidiseiplinare: de exemplu, monitorizare slabă, măsuri terapeutice discontinue sau inadecvate te. ma: cu cât este mai apropiată relația, 32 1V3. Planificarea serviciilor specializate și de sprijin, precum si a altor intervenții necesare pentru reabilitarea copiilor victime ale violențe, respectiv a adulților și/sau copiilor victime fie violenței în familie, inclusiv servicii sau intervenții adresate familii și presupusului fiptuitor/ agresor Odată cu finalizarea evaluări detaliate a situației e violență asupra copilului, respect violență în familie, echipa mulkiiseiplinard formulează o diagnoză clar cu privire la: 1. care este forma de violență asupra copilului este un caz de violență în fam 2. nevoile copilului/ adultului victimă în contextul larg a familii și comunității; 3; prioritățile intervenției pentru copil adultul victimă, familie și presupusul fptitor! agresor „Toate acese aspecte sunt consemnate de managerul de caz în raportul de evaluare detaliată care va fi întocmit în maxim 30 de zile de la înregistrarea cazului la DGASPC. Modul de întocmire iespectă prevederile standardelor minime obligatorii privind. managementul de caz în domeniul protecției drepturilor copilului aprobate prin Ordinul secretarului de sat al ANPDC nr.268/2006, Raportul de evaluare dealiată conține obligatoriu propuneri documentate referitoare la: ) decizia unei măsuri de protecjie pentru copii sau nu/ găzduirea împreună a mamei și Copilului Victime ale violenței în familie sa a adultului victimă a violențe in familie; b) servicile necesare copilului/ adultului victimă, familie și persoanelor apropiate copilului 2) intervenția necesară pentru presupusul fiptutor/ agresor atât de natură judiciară, cât și în ceea ce privește serviciile de care acesta are nevoie. “Toate aceste propuneri vor lua forma unui plan de reabilitare și/sau reintegrare socială, care este anexă a raportului de evaluare detaliată. 1V.3.1. Decizia luării unei măsuri de protectie pentru copilul victimă a violenței Cu exceplia situațiilor declarate urgente încă de la preluare si pentru care se instituie plasamentul în regim de urgență, după evaluarea inițială, managerul de caz se poate confrunta cu Tivuații care să impună decizia unei măsuri de protecție pentru copil după evaluarea detaliată, dar și pe pareursul intregului proces de rezolvare a cazului. De exemplu: Pammbii părinți sunt decăzuți din drepturi sau tn imposibilitatea acordării ingrijiilor necesare Copilului (de exemplu, sunt deținuți preventiv sau execută o pedeapsă privtivă de libertate, sunt interna într-o unitate pitalicească): „ intervine pe parcurs o situație de urgență, apreciată pe baza acelorași criterii menționate în acest document: ! situația de violență asupra copilului continuă în ciuda implementării si adaptării repetate a planului e reabilitare și/sau reintegrare socială ete. 1V32. Gizduirea împreună a mamei si copilului adultului victimă a violenței în familie ictime ale violenței în familie. Găzduirea în cazul violenței in familie, copilul poate fi victimă, împreună cu mama, alți frați sau adulți membri a familii, sau martor. În fapt, situația de martor a copilului nu este neutră, el suferind un sbuz emotional psihologi indirect. De acea, în situația în care copilul este victimă sau maror, iar mama este, de asemenea, victimă a violenței in familie, regula generală este de a proteja copilul împreună cu mama sa Gazduirea victimelor violenței în fa victimei de agresor și există două alterat 2) centre pentru adăpostirea victimelor violenței în familie (adăposturi); by centre de recuperare pentru Victimele violenței in familie se face în cazurile în care este necesară separarea 33 8) Găzduirea victimelor violentei familie in adaposturi publice sau private se face numai în caz AGEN Servite minime ere în cadrul unu adapos sunt uitare ăzduire (între 7 – 60 e uree e social, consiliere psinologiă, consiliere ji 5 îngrire mewn e piei webuie să sigure securitatea Și iguana victimelor, ă aibă pi asigurată, în a ATS or publce aceasta find de competenta Poliției Comunitare De asemeni fiecare Cara pes eblgnia de a incheia o conveni de colaborare cu un sil st Cl 9 ata unitate Sdapoat n edeea asigurării ingrijirii medical si, dupa caz, psihiatrie ar în vie tulf este secretă, tt ago centrului, et și celți spec “a intră în cone odă avănd obligaia de păstrare a confident cu privire l locația adăpostului Sila datele d identificare ale victimelor și copiilor acestora î) Găzduirea vietimelor violent ie în centre publice sau private de recuperare pentru >) Glades vin amie oe ace îm stale în care viile nevesith interne de ung ictal violet ete care au fost găzăute inal în adăposti pot fi găzâuie ‘ulterior în durată incheie cine Service minime oferte în cadrul ami centr, de rupe, Ct cence de ret (maxim 90 ile în sti excepționale, maxim 180 zl) asist socială, vioaie: le Consilere jul, reise social i educațional profesional, asistență si inerire 1V33 Planul de reablitare sisau reintegrare socială pentru copilul victimă A violenței, Feepectivadultul ș/sau copilul victime ae violenței în familie pe tac aor e evaluare deal, managerul de caz teme un plan indi oo etry nen 4 Cei cu mă da grows, rutean pan de ret: Se prez (A, pen COT ian fie sa găzdui impreună cu mama lor În te centru de recuperare si pentru adulții victimă a violenței în familie care rămân in familie sau nu. În cu e ee mica plan de ir, ăn în pu picat pc fap PI conține i Abele pannus coltare echipa malic li prt petra i e” peria nel, n umile Diet Rprezentanul legal si, după caz a cop m familie Tle, de asmenea, 0 condiție Mesestră tui de reabilitare, funcție de discernământ acestui ee ie din acs două pur de plan e secară wt cou, 8 (mii mp Pre ee pesometrinprane pen cop i presuppose reprezentanti leg, et ie, prestaile 9 sevice se adresează at acestuia căt Și fame și presupusu fulton agresor pent intocmirea parle se recomanda respectarea prvedrlor Normelor mitologice cpt ia «Orin ecou des al ANPDC nr 2002006 ave în nene coil cu ură de rue, se recomandă ca einegarea esua în ul E SE PETE mal dul se obiectivele PIP a fs indepinte, ir insane sot famile să se relee Pur deasă faptul că preou pet copia eat As pin {uit eee cc e unr servi de ners i, după tz de char a eae Rr familie, documentate de cre DGASPC in PP. a Emile, documentare gVsau reinegare socială pentru copilu tin 2 ga Se Pete cop și mana aime de lene cae sunt gli împrenă e Tevomandd avizarea li de ctre CPC: mand avizare e it in implemenarea planului îi dezvoltă propriul Poa 46 FETE, Sel cea in gre, pei domeniului sl de state și rare inerente, intors cae progr ale iit în implementarea iezi, Să periodic managerul, rca oe In ci, ar periodice să Be sabi de comun aco cu recomandă can sta urgente se comunică meat cu managerul de caz. ionul acoperă mai multe niveluri 34 4) Individual, prin tratarea copilului/ adultului victimă ca un întreg în relație cu persoanele pe care ele consideră importante; b) Comunitar, prin implicarea managerului de caz, care intervențiilor cât mai aproape de domiciliul copilului și cu sprijinul rețelei sociale a copilului și familie; ©) Interinstitutional, prin intermediul managerului de caz care facilitează, comunicarea, si coordonarea activităților circumscrise cazului prestate de profesioniști aparținând de instituții IV-A. Furnizarea serviciilor Managerul de caz are responsabinitatea facilitării accesului copilului/ adultului victimă si fami la serviciile cuprinse în plan, prin sprijinul permanent acordat acestora, inclusiv acompaniere atunci când este cazi, comunicare cu membrii echipei si restul profesioniștilor din rețea, medierea conflictelor ete. În cazul serviciilor de reabilitare propuse pentru presupusii fiptuitori/ agresori care nu sunt in urmărire penală, managerul de caz va asigura negocierea cu aceștia și legătura cu profesioniști care oferă aceste servicii. Aceste situații sunt în general valabile pentru presupușiifaptuitori/ agresori din rândul părinților. În cazul în care copilul și familia doresc inițierea procedurilor legale pentru pedepsirea. presupusului făptuitor agresor sau în situațiile grave care impun acest lucru, profesionistul abilitat va prezenta instanței propunerile de senicii de reabilitare și/sau reinserie Social, care sunt consemnate tt în planul de reabiltae si/sau reintegrare socială. ndeplinirea cu succes a obiectivelor planului de reabilitare și/sau reintegrare socială presupune implicarea și responsabilizarea nu numai a profesioniștilor implicați, dar si a familiei. Oferiea senicilor se va face în baza unui contract cu familia în cazul copilului victimă, respectiv în baza ‘unui contract pentru acordarea de servici sociale în cazul adultului victims, care oferă posibilitatea participării la luarea deciziei si responsabilizăii pânilor implicate. Modelul contractului pentru acordarea de servicii sociale este prevăzut în Ordinul ministrului muncii, solidarității sociale si familii nr.73/2005 și se recomandă adaptarea acestuia i pentru contractul cu famila. “Rolul instiuțilo? implicate în managementul de caz si serviciile care pot fi oferite în caz de violență in familie sunt detaliate în capitolul VI Contractul eu familia CContractl cu familia este un document scris încheia între managerul de caz si unul sau ambii părin oră reprezentantul legal al copilului, in care se menționează condițiile în care se vor oferi Senicile și responsabilițile specifice pe care fiecare parte implicată le are de îndeplinit în perioada de timp stabilită Managerul de caz are responsabilitatea de a prezenta i explica familii i, dupa caz, copilului: ‘© scopul acestui contract; ‘© responsabilitiile părților; . în care acest contract se poate modifica sau rezilia. Coniractul cu familia este revizuit periodic și modifica de eltre managerul de caz de câte ori ese nevoie, în funcție de progresele care intervin sau schimbările survenite în derularea planului. Familia și profesioniști implicați în derularea intervențiilor specifice de caz vor comunica i de caz orice schimbare care intervine și care poate aduce modificări ale planului și implicit a contractului cu familia, IVS. Monitorizarea si reevaluarea periodică a cazului Monitorizarea cazului est tt în responsabiliatea managerului de caz și presupune următoarele: > Urmărirea îndeplinirii celor înscrise în planul de reabilitare și/sau reintegrare socială, respectiv în planul individualizat de protecție, si adaptarea acestuia în funcție de progresele sau 35 dificultățile întâmpinate pe parcurs. Acest lucru implică în subsidiar și adaptarea contractului cu familia’ contractului pentru acordarea de sociale, precum și raportirile din partea profesioniștilor responsabili menționate anterior. > Evaluarea riscurilor — prezentată anterior — contribuie și ea la adaptarea planului, Mai mult, se poate pune problema la un moment dat de a separa copilul de familie, dacă, în ciuda implementării și adaptării repetate a planului, copilul continuă să se afle într-o Situație de violență. Același lueru este valabil și pentru adultul victimă care inițiala rămas în familie. > Organizarea întâlnirilor de caz în mod special pentru reevaluarea cazului. Se recomandă organizarea a cel puțin una la mijlocul implementări planului, dacă nu sunt semnalate probleme adaptarea acestuia si de câte ori ste necesar reajustarea majoră a planului. Acest Iucru presupune schimbarea a mai mult de jumătate din plan sau necesitatea unei măsuri de protecte specială pentru copil. > Reevaluarea situației copilului se realizează o dată la tei luni, conform legii, și managerul de caz împreuna cu echipa multidiseiplinară decide, la nevoie, revizuirea planului. Se recomandă aceeași perioadă de reevaluare pentru situația adultului victimă a violenței în familie. > Documentarea cazului 1V6. Închiderea cazului și copilul urmează să fie reintegrat familie, școală si comunitate, respectiv adultul victimă urmează Să fie reintegrat socio-profesi responsabilul de caz prevenire elaborează planul post-servicii. Monitorizarea post-servicii se realizează pe o perioada de șase luni pentru a preveni recidiva, timp în care responsabilul de caz. prevenire efectuează vizite periodice la familie în cazul reintegrării copilului la (noul) domiciliu al adultului care a fost victimă a violenței în familie. După terminarea acestei perioade cazul este considerat inchs. În situaia copilului/ adultului victimă care se constituie ca parte vătămată sau ca martor în cadrul procesului penal, monitorizarea post-servici se prelungește pe toată durata procesului și șase luni după ce decizia instanței devine defniivă și irevocabilă. În cazul în care copilul/ adultul victimă beneficiază de măsuri speciale de protecție a martorilor, monitorizarea post-servicit se prelungeste până la decizia Oficiului Național pentru Protecția Martorilor privind înlturarea oricăror situații de pericol. IV. Supervizarea Supervizarea este deseori confundată sau limitată la îndatoirea șefului ierarhie de a supraveghea activitatea subalternului, de a-l ghida sau sprijini atunci când este nevoie ete. Însă supervizarea este o metodă bine definită pentru sprijinirea profesionigtlor care lucrează direct cu clienții in general cu scopul de a evita sau ameliora efectele sindromului de epuizare profesională (ourn-out și care ese realizată de specialit în acest domeniu. interacțiunea profesională care are loc în procesul supervizării se bazează pe: confruntarea unor motivații conștiente și inconștiente ale tuturor celor implicați, confruntarea unor isorii personale diferite, a sarcinilor organizailor din care provin, a scopurilor acestora. Supervizarea este un proces dinamic, care presupune schimbări, achizii care au drept rezultat ameliorarea condițiilor de muncă în sensul creșteri eficienței sia satisfactiei personalului Obiectivele supervizării sunt următoarele: 7. Ameliorarea transparenței i a înelegerii sarcinilor și acțiunilor proprii in cadrul organizaiei și în afara acestei > Creșterea capacității de acțiune în propriul domeniu profesional, ca si a potențialului de conduită autonomi si de colaborare; 36 > Ameliorarea calități muncii si, î același timp, a gradului de satisfacție în muncă: limitelor personale și structurale, ale competențelor, sarcinilor care trebuie îndeplinite, > Identificarea si reprezentarea propriei. pozi probleme sau conflict. ‘Competenjele supervizorului sunt următoarele: a. Competenfe de relaionare — capacitatea empatică, grija, lexbiltatea si manifestarea unui sti suport de supervizare; b.. Competențe de coordonare — persoană de incredere, care acordă atenție amânuntelor si se concentrează pe rezultate; e. Competențe de orientare – stil directiv în sensul acționarii spre realizarea unui obiectiv, a unui rezultat dorit: 4. Competențe de dezvoltare ~ creativitate, asumarea de riscuri, caracter novator, Spirit de colaborare și îndrăzneală politică (la nivel comunitar). În concluzie, un supervizor eficient, trebuie să fie capabil să-i exprime propria viziune despre echipă dar și să prezinte personalului perspectiva organizației. Trebuie să fie capabil de interacțiune. cu alte servicii din sistemul de asistență socială si de protecție a drepturilor copilului și să colaboreze cu acestea. și a capacități de intervenție în cadrul unor V. MANAGEMENTUL INFORMAȚIEI Monitorizarea copiilor victime ale violenfei/ adulților s/sau copiilor victime ale violenjei în familie presupune un flux organizat de informatie de la nivel local (comunitate) etre nivelul județean și național și invers, de la nivel național către cl județean, respeciv local. 2) Lanivel local, SPASI persoanele cu atribuții d asistență socială au următoarele obligații: = completează si transmit fișele de semnalare corespunzătoare (de ex. fișa pentru semnalarea cazurilor de abuz sisau neglijare a copilului, figa pentru semnalarea cazarilor de exploatare a copiilor prin muncă) la DGASPC în baza semnalritor/ sesizărilor de Ia profesioniști din comunitate sau prin autosesizare: ~ în cazul în care realizează evaluarea inițială la solicitarea DGASPC, completează fișa de evaluare inițială a situațiilor de abuz și/sau neglijare a copilului, pe care o trimit la DGASPC; = în vederea identificării copiilor Ia rise de exploatare prin muncă, exploatare sexuală și trafic. completează matricea riscurilor și transmit trimestrial fișa centralizatoare corespunzătoare la DGASPC. b) La nivel județean, profesioniști implicați în managementul de caz si monitorizarea cazurilor de violență asupra copilului și violență în familie au următoarele obliga = consilierii din cadru serviciului Telefonul Copilului din cadrul DGASPC completează fișa de evaluare inițială a situațiilor de abuz si neglijare a copilului, parte a dosarului copilului – managerul de caz numit de DGASPC întocmește raportul de evaluare detaliată care include și planul aferent în baza muncii depuse de echipa multdisciplinară; = angajații compartimentului de monitorizare din cadrul DGASPC completează fișele centrlizatoare corespunzătoare (de ex. fișa centralizatoare a cazurilor de abuz și nezlijare a copilului, fișa centralizatoare a cazurilor de exploatare prin muncă și a copiilor la rise de exploatare prin muncă, exploatare sexuală, trafic de copii, fișa centralizatoare a cazurilor de trafic de copii, intern și transfrontalier) și e trimit la MMFPS-DGPC; în baza figelor centralizatoare, realizează datele statistice privind cazarile de copii victime ale violenței asupra copilului și cazurile de violență în famil = IL coordonată de DGASPC intocmeste rapoartele anuale privind violența copi upra i violena în familie, cu anexe specifice privind exploatarea copilului prin 37 muncă, traficul de copii și copiii români migranți victime ale altor forme de violență pe teritoriul altor sate (vezi responsabilități EIL din capitolul IV), ©) La nivel central, DGPC-MMFPS are următoarele obligații: = centralizează datele primite de la DGASPC privind întreaga problematică a violenței asupra copilului, în baza figelor centralzatoare menționate anterior, = intocmeste rapoartele anuale privind violența asupra copilului și violența în famile, în baza raportărilor EIL și a compartimentelor de monitorizare din cadrul DGASPC; = contribuie la întocmirea rapoartelor de țară referitoare la diferitele forme de violență asupra copilului si violență în familie; -. formulează propuneri pentru modificarea legislație Instrumentele de lucru (fișele de semnalare, evaluare inițială, centalizatoare, planul de reabilitare și/sau reintegrare socială, ancheta socială adaptată, matricea riscurilor) menționate în metodologia cadru urmează a fi aprobate prin ordin al ministrului familii și protectei sociale. ‘Un alt aspect care trebuie avut în vedere, mai ales cu scopul prevenirii violenței, este informarea, tizarea și formarea profesionistlor din diverse sisteme, care interacționează cu copiii, respectiv a profesioniștilor care intervin in soluționarea cazarilor de violent în familie prevenirea acestora, cu privire la metodologia cadru prezentă, care include anexe specifice. a politicilor din domeniu. VI. PREVENIREA SITUAȚIILOR DE VIOLENȚĂ ASUPRA COPILULUI SI VIOLENȚĂ ÎN FAMILIE {In vreme ce intervenția în cazurile de violență asupra copilului se axează in principal pe copilul victimă sau traumatizat, prevenirea se adresează in principal adulților: părinți, persoanele care îngrijese copilu, profesioniștii ie pentru copii si familie, politicienii i administrator comunității Pin acțiunile care oferă un sprijin și asistă familile în sarcina lor de creșterea copiilor, ‘mai mult decât prin cele menite doar să întărească supravegherea i depistarea cazurilor, prevenirea, rămâne cea mal visbilă strategie pentru diminuarea extinderii și a severității problemei violenței supra copilului. În ceea ce privește violența in familie, acțiunile de prevenire se adresează {amililor și comunicați ‘Gravitatea fenomenului de violență asupra copilului și violență în familie, prin consecințele lui care durează în timp, traversând generațiile, impune o urgentă si bună organizare a prevenirii în ‘acest domeniu. Este evident că o bună prevenire presupune mobilizarea de resurse in societate. Este mai cost-eficient să previi decât să combati fenomenul. Avantajele preveniri situațiilor de violență asupra copilului și violență în fam 3) Reducerea cheltuielilor guvernamentale/ locale; costurile programelor se compensează prin reducerea cheltuielilor publice, ca de exemplu a celor implicate, mai târziu, în sistemul judiciar și de recuperare a vietimelor; b) Profitul Societății este mai mare decât economiile realizate de guvern/ autoritățile locale, acest lucru referindu-se cu precădere Ia scăderea delinevenjei si la sănătatea (inclusiv mentală) a populației Prevenirea presupune următoarele: – blocarea manifestării cauzelor, = întrenuperea legăturilor dintre cauze și subiecți. = reducerea influenței cauzelor (consecințelor), = repararea răului produs. VILL. Tipuri de prevenire In mod tradiinal, prevenirea se împarte in te caegorii 1. Primari (universală) 2. Secundară (electivă) 38 3. Teriară (de indice) VILLA. Prevenirea primară Are ca scop împiedicarea apariției problemelor. Se adresează populației generale de regulă sub formă de măsuri de infonmare-educare comunicare, urmărind sensibilizarea copiilor și a famililor ta riscurile pe care le presupune violența asupra copilului, respectiv violența în familie: Exemple de activity de prevenire primară : ‘© campanii de sensibilizarea opinii publice; + programe de prevenire timpuri (pentru copii preșcolari și școlari): ‘+ programe de educație a populației (de ex. educație pentru sănătate, educație parentală – “scoli pentru părinți », completarea studiilor/ formare profesională, programe pentru prescolari și școlari) eficiente mai ales pentru prevenirea abuzului fizi/ violenței fizice; ‘+ programe pentru părinți (de ex. programe informative, consiliere profesionala): ‘© programe de vizite la domiciliul famililor, * programe de prevenire a sărăciei + programe de informare, formare și dezvoltare profe Avantajele programelor de prevenire timpurie: câștiguri ale copilului pentru dezvoltarea emoțională si cognitivă; îmbunătățirea rezultatelor școlare; mai mare autonomie economic a adulților; îmbunătățirea nivelului de imunizare al copilului și al stiri generale de sănătate. Disciplina pozitivă Legat de educația parentală, dar și de formarea profesională, conceptul de disciplină pozitivă a copiilor ocupă un loc important. iplinarea copilului reprezintă o serie de măsuri folosite de adulți pentru a contura comportamentul unui copil și a impune anumite norme, pentru a stabili limite și a educa. Ea nu presupune folosirea violenței. Disciplina poate include impunerea unor sancțiuni, dar non-violent. pedeapsa nu este o forma eficientă de disciplinare a copilului pentru că ea elimină doar pentru ‘moment un comportament nedorit al acestuia, nu îl învață cum să realizeze un comportament pozitiv constant. Diseiplinarea eficientă îl învață pe copil să realizeze comportamente pozitive, adecvate, constante pentru tot restul vieții. Disciplinarea eficientă are consecine benefice: e ÎI ajută pe copil să se dezvolte într-un mod echilibrat și sănătos din punct de vedere emoțional și social; + ÎLajută să devină responsabil, autonom și independ + Tl ajută pe copi să aibă încredere în sine i să fie mulțumi de el Exemple de metode de disciplinare pozitivă, care se adaplează vârste copilului: stabilirea de reguli, oferirea de recompense, oferirea de alternative, implicarea în activități comune șa. Exemple, de sancțiuni non- violente restrieționarea unor activități dorite de copi în mod excesiv (de ex. jocuri video, televizor, reguli noi în susinerea regulilor încălcate. Formarea profesională Formarea profesională reprezintă un factor cheie în prevenirea primară a violenței asupra copilului. Pe lângă metodele de disciplinare pozitivă, profesioniști trebuie să deprindă atitudini, sblități si comportamente non-violeate. Acestea vizează aplicarea profesii din perspectiva protecției copilului impotriva violenței, aât în ceca ce privește relația cu copilu, cât și metodele e profesiei. De exemplu: 3 = cadrele didactice ar fi de dorit să aleagă metodele de disciplinare pozitivă a copilului și nu pedepsele corporale sau psihologice, ambele interzise prin lege (art.28, ar.48 alin. și ar.90 din Legea nr.272/2004); = personalul medico-sanitar ar fi de dorit să aleagă metodele non-invazive de intervenție, precum și modalitatea non-violentă de aplicare a metodelor invazive atunci când acestea Sunt necesare (de ex. voce calma, gesturi Plânde, explicații privind procedura); = personalul judiciar ar fi de dorit să aibă un comportament non-violent în relația cu / agresor minor, conform prevederilor. Convenției ONU. privind si Legea nr.272/2004. VIL.1.2. Prevenirea secundară Are ca scop identificarea timpurie a factorilor de rise si prevenirea dezvoltării problemelor. Acest tip de prevenire are ca țintă grupele vulnerabile (cu risc, în dificultate). Prevenirea secundară este benefică pentru copii și familile acestora prin impactul imediat și prin consecinele pe termen lung — reducerea posibilității de apariție a tulburărilor de comportament, reducerea riscurilor de maltratare și delincvență. În prevenirea secundară activitățile sunt menite să prevină dezmembrarea și disfuncțiile in rândul famililor identificat ca prezentând rise de violență ‘Un exemplu elocvent de prevenire secundară îl consttuie grupurile de sprijin pentru familile la rise, Multe dintre activități sunt aceleași ca și la prevenirea primară, dar sunt destinate famililr și copiilor la rise. Riscul se identifică de către asistenții sociali din cadrul SPAS/ persoanelor cu atribuții în asistență socială sau de către experții din comunitate, prin utlizarea unor instrumente specifice. Programele de prevenire secundară sunt importante si din perspectiva creșteri rezilenței copilului. Reziliența este un concept care descrie adaptarea reușită după expunerea la factor de psihosociali sau la evenimente stresante și care implică expectajia unei ușoare susceptibili Viitor factori de stres, Reziliența este O caracteristică individuală în care intervin factorii de protecție (vezi capitolul ID. VIL1.3, Prevenirea terțiară Are ca scop reducerea, posibilităților de repetare a situației de violență asupra. copilului respectiv de violență in familie, precum și a consecințelor acestora. În prevenirea terțară efonurile de tratare sunt menite să rezolve situații In care maltratarea a avut deja lo, cu scopul de a impiedica, malratări viitoare și de a evita efectele dăunatoare ale violenței. Programele constau în tratamentul cfetiv pentru diminuarea efectelor violenței și în estimarea gradului de rise sau siguranță pentru a confirma condiile de securitate în care teste copilul Exemple de activități de prevenire terțiară : . de reablitare a copiului/ adultului victimă a violenței: =. serviciile de reabilitare a presupusului Mptuitor/ agresor; +. monitorizarea rentegrării în fami Senicile de reabilitare trebuie si dispună de: personal specializat și cu experiență în domeniul prevenirii si combaterii violenței asupra, Copilului și violenței în familie, conform leislției în vigoare, inclusiv a standardelor minime obligatori și a standardelor de calitate; =. protocoale de lucru: = sistem de înregistrare a datelor privind cazurile de violență; = . mecanism lar de colaborare cu celelate servci din rețea. VIL2. Activități de prevenii VIL2.1. Campanii de sensibilizare a opiniei publice Campaniile trebuie evaluate atât prin son practicieni (edueatori, profesori, psihologi, asistenți sociali, juriști, poi tezolvarea cazurilor de violență asupra copilului, respectiv violență in familie, precum si a unor ‘tdministratori) decidenți locali. Sondajele de opinie pot avea loc pe stradă, prin telefon si prin chestionare diseminate prin poștă sau in locuri publice, in mod aleatoriu. Aceste evaluări vor indeplini un rol de feed-back permițând ajustarea campaniei in curs pentru o maximă eficientizare a ci. De asemenea, ele pot evidența nevoia unor noi subiecte sau noi zone de sensibilitate public. Pentru asigurarea unei bune strategii a campaniilor, se va colabora, atunci când este posibil, cu universitățile și celelate structuri avizate pentru formarea si dezvoltarea profesională, în sensul structurii unor programe educative comunitare eficiente. În colaborare cu profesioniștii din serviciul specializat, precum și cu universitățile și Inspectoratele Seolare, uilizind și materiale similare de proveniență străină, dar dispunând de dreptul de utilizare a lor, se vor crea. materiale informative de popularizare pe tema campaniei (oroșuri, pliante, cursuri practice, afișe), Campaniile vor beneficia de o intensă publicitate prin mass-media în vederea lansării dar si a desfășurării acțiuni ‘Campanile se pot desfășura sub forma unor întâlniri, conferințe, diseminare de materiale scrise (brosur, pliante, afișe et.) i prin implicarea mass-mediei in funcție de posibilitățile comunității. În relație cu campania, in serviciile pentru copii (grădinițe, școli, Spitale, centre de plasament ac.) pot funcționa cutii de colectare a mesajelor copiilor. Totodată, cutii de colectare pentru mesajele venite din comunitate pot funcționa, de regulă în permanență, în locuri publice ca: săli de septare, oficii poștale, magazine alimentare et. Prin intermediul mesajelor primite in aceste cutii se asigură un feed-back eficient, spontan din partea beneficiarilor. La nivel comunitar se recomandă implicarea structurii comunitare consultative, care, chemată să analizeze barierele, să caute soluii, să investigheze nevoile și resursele comunitare în domeniul prevenirii violenței asupra copilului si violenței în familie, va sprijini căutarea și generarea tesurselor (umane, materiale, financiare) necesare destăgurării unor aciuni preventive utile, Comunitate (intai, sărbători, evenimente speciale cu părinții și copiii tabere tematice eu părinți ivel județean, national sau internațional se recomandă organizarea de mese rotunde, seminarii, conferințe, care vor fi amplu mediatizate. Participanții ini Jeni, administratori decidenții locali si naționali care vor prezenta rapoarte și VIL2:2, Educația parentală = „Școlile pentru părinți Părinții trebuie să fie ajutați să înșeleagă rolul familiei în „nașterea” psihologică a copilului. Pentru a realiza acest obiectiv, în cadrul „scolilor pentru părți” temele vor fi atât de ordin teoretic (dezvoltarea copilului, interacțiunea cu Copilu dificil, tipul de atașament și dezvoltarea copilului, comunicarea emoțională cu copilul ete.) cât și practic (sărbătorirea copilului, organizarea timpului Tiber în familie, organizarea sărbătorilor, organizarea bugetului familii, alcituirea priorităților în viaa familiei, participarea la acțiuni cultural-sportive, popularizarea altor resurse pentru bunăstarea, familiei, existente în comunitate) Școlile pentru părinți pot fi utilizate atât în prevenirea primară, cât programe de educație părentală subliniază unicitatea de a fi părinte și i ajută pe aceștia să înfeleagă Ca abilitățile parentale se învață si nu sunt instinctive. Conceptul cheie este acela de „părinte suficient de bun” (good enough) — nu este nevoie să fi un părinte perfect ci un părinte suficient de bun, Programa de formare trebuie să cuprindă cel puțin noțiuni despre etapele de dezvoltare a copilului, psihologia copilului și metodele alternative pedepselor fizice ca metode de disciplinare a in cea secundară. Aceste 41 copilului. Programa poate fi adaptată in funcție de vârsta copiilor, respectiv se poate axa pe informații despre copilăria timpurie sau pe problemele specifice adolescenților. ‘Astfel de programe oferă ajutor direct părinților, dar si oportunități de socializare, sansa de a avea noi prieteni și de a urmări noi interese/ scopuri în viață. Aceste oportunități sunt mai importante în cazul prevenirii secundare, deoarece părinții la rise dezvoltă un comportament parental de izolare care trebuie să fe înturat. Metodologia pentru organizarea educației parentale in afara sistemului educational, precum si curriculum cadru aferent vor fi elaborate de MMEPS-DGPC și aprobate prin ordin al ministrului “munci, familiei și protecției sociale. În baza curriculum-ului cadru MMEPS-DGPC va aviza programele de formare din acest domeniu. VIL2.3. Programe pentru preșcolari și școlari Programele pentru preșcolar se pot structura sub forma atelierelor. Atelierele de prevenire a abuzului vilenjei sunt eficace pentru creșterea nivelului de cunoștințe 5 al abilităților copiilor de a face față unei situații de abuz violență. Acest tip de activitate se adresează preșcolailor și scolarilor din clasele primare, precum si adulților de lângă ei — părinților si personalului din grădinițe, i rele vor avea în vedere: lor prin informare referitoare la drepturile lor, prin învățarea de, strategii care să le permită să facă față abuzurilor; ‘© Deprinderea unor tehnici de autoapărare prin intermediul cărora copiii vor fi capabili să se apere verbal i fizic de presupusul ptutor/ agresor; ‘© Organizarea unor piese de teatru tematice, prin intermediul cărora copiii vor putea să povestească faptele prin care au recul sau pe care trebuie si le prevină; + . Informarea adulților implica prin descrierea detaliată a atelierului copiilor înainte de începerea acestuia, folosind 0 abordare și un limbaj simplu pentru a discuta problema violenței și râspunzân ta eventualele întrebări; + Sensibilizarea adulților în legătură cu responsabilitțilr lor prin oferirea de informați referitoare la violență și prevenirea acestuia, prezentând activități de prevenire pentru școală și pentru acasă și definind rolul fiecăruia în prevenire; +. Abilitarea adubjlor să recunoască situații de violență; de exemplu: identificarea unui copil abuzat informații privind semnalarea unui az ete; ‘© Oferitea de ajutor copiilor victime ale violenței. În timpul atelierului animatori sunt atenți la semnele de anxietate ale copiilor și le oferă posibilitatea de a sta de vorbă, individual, după atelier, Aceste întâlniri copil-animator oferă posibilitatea schimbului de idei în legătură cu situație tite sau despre care copiii au auzit vorbindu-se, experimentarea unei soluții pentru problemele care apar, punerea în practică a tehnicilor învățate în timpul atelerului și alegerea persoanelor cărora li se poate cere ajutorul (copiilor li se oferă o listă de persoane resursă ale Comunității) Dacă este cazul animatori vor orienta copii către specialiști care vor continua să-i ajute. Se necomandă organizarea succesivă a următoarelor tipuri de ateliere de prevenire, animate de profesioniști special formați: 1. un atelier de 2 ” h, cu doi animatori, care se va adresa personalului din grădinițe și/sau școli. Accentul se va pune pe prevenirea si identificarea situațiilor posibile de violență asupra copilului, precum și pe intervenția in Situații de criză ; 2. un atelier de 3 h, cu doi animatori, care se va adresa piringilor. Se va pune accentul pe prevenirea situațiilor de violență asupra copilului si pe importanța bunei comunicări cu copilul; 3. un atelier cu tri animatori, care se va adresa copiilor i care întotdeauna va avea loc după primele două amintite mai sus; atelierul se va realiza prin discuții de grup. prin puneri in Situafie cu marionete, jocuri de ro; atelierul se va desfășura astfel: 42 pe durata a ee zile consecutive, câte 30 minute pe zi, pentru preșcolar (copii de la rupe pregătitoare); ‘a pentru scolari (copiii din clasele primare). VIL2:4. Grupuri de sprijin Un exemple de intervenție pentr familie la rise sunt grupurile de sprijin, de regulă familii de sprijin din comunitate, capabile și dornice s își ofere primul moral penru una sau două fami la rise (cu violență, alcoolism, bol psihice te). Gasrea unor aste de familii resursă și implicarea lor în prevenirea secundară va conduce in final la auto-genrarea unor pirehii comunitare pentru abordaressitafilor de dificultate prin care tree unele fami, va recrea Spinu de solidaitate Organizarea grupurilor de sprijin se va realiza în funcție de specificul fiecărui grup de fami la rise. Mal jos sunt redate căteva dn caracteristicile grupurilor de sprijin în funcție de rupl ints 4) Mame singure, mame adolescent, Întlnrle acestor grupuri vor avea ca scop, nu doar aiitțite lor parentale, ci mai ales creșterea simei de sine, a sentimentului de competent Întlnrile vor trebui să ie momente în are să se simté bine, să iasă di izolare și să se simtă ‘alorizate. ini acestor grupuri, desi având teme fixate inainte vor avea în alai imp un ad mai mare de Mexibltae, în funcie de interesele particulare ale famililr, umirindu-se scopurile mai sus menționate, Așadar scopul cestor inn va fi d a spori abia parentale pin însușirea unor iehnici adecvate de intraciune cu copilul, dar și pin desfășurarea nor acțiuni în grup care să le facă să se simtă valorizate (exemplu: a pregitiimpreund o masă penru 0 slrbitare,sirbaorcea cuiva din grup ct.) 3) Pain și copii provenind din medii defavorizate. În aceste grupuri aciwviățiie se vor desigura atăt în comun, prin find incurajai să interacționeze pozitiv sub formă de oc să se ace cu copii lor, să se Bucure de ei, ct și spart, imp în ar părin vor f ajutați ă găsească Cele mai adecvate condute instal inele, iar copi vor desfășura jocur, înto altă incapere Se vor organiza tabere tematice pens părinți și copii din program, aste incit, pe perioada unui an, fiecare familie din program să aibă Ocazia de a bencficia de o săptămână petrecută într-o astfel de abăr, Se recomandă solctarea sprijinului și a aricipări bse situații de ie. Acest grupuri Vor funcționa în erădințe, șoli, servic ile grupului de copii, cu vârste asemanătoare, vor avea loc săptămânal. Scopul integrării sau a reintegrării în familie, sprijinirea copiilor ai căror părinți sunt în proces de a se separa sau care s-au Separat iar copilu continuă să sufere. 4) Copiii provenind din familii dezorganizate (violente, pe cale de a se separa sau care s-au separat, cu părinți cu boli mentale sau aflați în închisoare). Se vor initia comunitate unor programe de tipul „big brother. Se vor organiza cu acești copii vulnerabili, în masura posibilităților, tabere tematice, în timpul vacanfelor. Scopul acestor variate acțiuni destinate copiiler afați în situații de rise este acela de a face să crească rezilienta lor, capacitatea de a face fă situațiilor difcile/ suferinței fără a înregistra scăderi prea mari ale stării de sănătate sau în dezvoltarea lor. 43 ANPCA ANPDC cec DGASPC HG MMEPS-DGPC ONU OPA PIP SPAS ABREVIERI Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului si Adoptie Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilul “Comisia pentru Protectia Copilului Direcția Generală de Asistență Sociala i Protecția Copilului Echipa inersectorială pentru prevenirea și combaterea exploatării copiilor prin muncă Hotărâre de Guvern, Ministerul Munci, Familiei și Protecției Sociale – Direcția Generală Protecția Copilului Organizația Națiunilor Unite (Organism privat acreditat Plan individualizat de protecție “Serviciu public de asistență socială GLOSAR Definițiile Organizației Mondiale a Sanaa 1) Abuzul asupra copilului sau maltratarea lui reprezintă toate formele de ele tratamente fizice si sau emoționale, abuz sexual, neglijare sau tratament neglijent, exploatare comercială sau de alt tip, trafic, ale căror consecințe sunt daune actuale sau potențiale aduse sănătății copilului, supraviețuirii dezvoltări sau demnității lui, în contextul unei relații de răspundere, incredere sau putere. 2) Abuzul fizi reprezintă actiunea sau lipsa de acțiune (singulară sau repetată) din parea unui părinte sau a unei persoane aflată în poziție de răspundere, putere sau încredere care are drept consecință vătămarea fizică actuală sau potențială. 3) Abuzul emotional reprezintă eșecul adultului de care copilul est foarte legat de a oferi un mediu ‘de dezvoltare corespunzător sau și acte comportamentale care pot dăuna dezvoltării fizice, mentale, spiritual, morale sau sociale. 3) Abuzul sexual este implicarea unui copil într-o activitate sexuală pe care el nu o înțelege, pentru care nu are capacitatea de a-și da încuviințarea informată, pentru care nu este pregătit din punct de ‘vedere al dezvoltării sau care încalcă legile sau tabuurile sociale. Abuzul sexual asupra Copilului presupune antrenarea copilului într-o activitate realizată cu intenția de a produce plăcere sau de a Eatsface nevoile unui adult sau unui a copil care, prin vârstă și. dezvoltare se al față de el într-o relație de răspundere, încredere sau putere. 5) Neglijarea este incapacitatea adultului de a asigura dezvoltarea copilului î toate sferele: sănătate Fizicd si psihică, educație, nutriție, condiții adecvate și sigure de viață, în situația în care există resurse acceplabile 6) Violența domesică reprezintă abuzul fizic, psihologic sau sexual asupra partenerului adult cu care se intrețn relay Alte definiții: 1 “Bullying” definește intimidarea în școală de către un at coleg. 2. Fenomenul „Loita” – se referă la legătura posibil între modeling si erotografa infantilă ansată atinci când fetițele modele pozează cu expresivitatea fizică si vestimentația cu tentă eroică a femeilor din modeling, iar pozele acestora ajung pe internet fiind exploatate — unele sate o subsumează pornografiei 3. ,Grooming-ul” reprezintă un mod de acțiune prin care, 0 persoană cu înclinații pedofile, pregătește transferul relației cu un minor, de pe ecranul calculatorului, în lumea real, în scopul săvârșirii, față de acel minor, a unei infracțiuni privind vina sexuală, 4. Intervenția reprezintă acțiunile și activitățile derulate de profesionișii din echipa iplinară și dn rețeaua de intervenție cu scopul evaluării, formulării unei diagnoze imensionale și implementării PIP/ planului de reabilitare și/sau reintegrare social. 5. „Loliconi — desene animate erotice și/sau pornografice care folosese imagini ale fetțelor. 6. „Mobbing” – forma de abuz emotional asupra unui copil, care este în mod constant discreditat, intimidat psihologic, agresat psihic, jignit, luat în derădere, batjocorit, izolat, persecutat, teroriza de ctre un grup de colegi în școală sau la locul de muncă. 45 7. Parinte protector este părintele care nu este implica in situația de violență asupra copilului si care dorește să se implice în reabilitarea copilului 8. Părinte suficient de bun. La origine, conceptul se referă la „mama suficient de bună”, respectiv mama care se afi permanent lângă copii când e mie și să spațiu” în ca i copil când e mai mare, astfel încât acesta să-și poată dezvolta autonomia și încrederea. contextul violenței în familie si altor forme de violență indreptate împotriva propriului copil, părintele suficient de bun reuseste să igi conțină violența și să nu o exteriorizeze asupra copilului, iar momentele în care nu reugeste Sunt situații de criză in care copilul le face faă rămânând rezilient. 9.. Persoana de îngrijire reprezintă adultul care asigură îngrijirea copilului, cu acordul părinților (de ex. rudă, baby sitter) sau din punct de vedere legal (de ex. asistentul maternal). 10. Persoana de referință este persoana față de care copilul este atașat in cadrul serviciilor rezidențiale 11, Experi din domeniul prevenirii și ipa copilului sunt acei specialist cu pregătire în acest domeniu, care activează în institu servicii publice și private și fac parte dn rețeaua de intervenție. Conform metodologiei cadru, DGASPC întocmește o listă cu acești experți în baza unor criterii aprobate de MMEPS-DGPC în consultare cu ONG- urle din domeniu. Experți pot fi consultați si pot interveni în orice moment al managementului de caz. 12. Reabilitarea copilului reprezintă procesul prin care un copil victimă și/sau care a suferit o traumă datorită violenței ajunge la parametrii dezvoltării armonioase, profesioniști care intervin urmărind rezilența copilului 13. Rezilenja – tendința pe care 0 are un copil/ adult să-și revină după circumstanțe sau evenimente sresante în Vederea reluării activităților obișnuite 14, „Shotacon” – desene animate erotice și/sau pornografice care folosesc imagini ale bieților Corespondența dintre formele de violență asupra copi Codul Penal și alte legi, pe de altă parte ii și violență în familie, pe de o parte, și Forma de viiență Poate const întreținea dex Ț Text ineriminator Abuzul fizic asupra opiu Omar “Art. 174 Cod Penal ‘Violen zică in familie “Omor calcat ‘ARITS Cod Penal ‘Omor deosebit de gr ‘Af. 176 Cod Penal Princucideres ‘Agt.177 Cod Penal Uciderea din culpă ‘Af. 178 Cod Penal E ‘Lovie sau alte violeje ‘Aft. 180 Cod Penal ‘Vatamare corporală An. 181 Cod Penal Vitămare corporală grav An 12 Cod Penal Lovin sau vtămari cauzatoare BE | Art. 183 Cod Penal moare ‘Vatimare corporal din cupă. ‘AA 184 Cod Penal ‘ele tatamenteaplicate minowulai | Art306 Cod Penal ‘Exclusiv abuzul zie supra copilului | Purarea abuzivă An 250 Cod Penal Torura An 267 Cod Penal 46 Abuz emoțional asupra copula” Determinarea sau Talesnies ‘AA179 Cod Penal Violența psihologică în familie sinuciderii Amenințarea Ar 185 Cod Pera aul ‘An.198 Cod Penal ‘Violarensecretululcorespondenjet | Ar.195 Cod Penal Bizamia Ar. 305 Cod Penal ele tatamente aplicat minorulai | Art306 Cod Penal Nerespetarea măsurilor privind | Art307 Cod Penal incredimarea minorului Tmpiediarea liberi caltelor ‘A318 Cod Peas Uitaj contra bunelor moravuri și | Ant321 Cod Penal iburarea inti publice Exchsivabuzulemofional asupra | Lipsire deliberate in mod legal | An-189 Cod Penal sopiutui “Abandonal defame ‘A305 Cod Penal Paza sexual asupra copilu | Viola! An. 197 Cod Penal ‘Violen sexuala în famile Pl sexual E un nor ‘AAL198 Cod Penal Seductic ‘Af199 Cod Penal Perveniune sexual An.201 Cod Penal Corupția sexuala An. 202 Cod Penal Tacestl An 205 Cod Penal Contaminarea venerică și Ar: 305 Cod Penal vransmiterea sindromului imunodefiitar dobândit ‘Exclusiv abunal sexual asupra Hanuirea sexuală 72051 Cod Penal copilului ‘Neglijareacopilulai VioTenja prin | Abandonul de famile “Aa 305 Cod Penal deprivare nega în familie ele waiamenteapicas minorului | An. 306 Cod Penal Punerea în primejdie a unei persoane | Art 314 Cod Penal în neputință de ase Ings sarea fără ajutor Ar 315 Cod Penal sarea fră ajutor prin omisunea de | Art316 Cod Penal ingingare “Alungarea de doric Tegea ar 6/1991, a2 pet30. Exchsi violenja prim deprivae? | ipeirea de berate n mod legal | Art 189 Cod Penal neglijare în familie împoriva dual Sclaia 27190 Cod Penal Supunerea a muncă fort sau | Ant191 Cod Penal obligatorie ‘Votes economia în fami ‘Violarea de Grei Ar 192 Cod Peal “Pedepsrea unor furturilaplingerea | Art.210 Cod Penal prealabilă Taiaria ARZI Coa Penal Abuzul de Toeredere An213 Cod Penal Distrugerea An217 Cod Penal “Tulburarea de posse Ari220 Cod Penal [Nerespectarea houiririudechoreyi_| Art.271 Cod Penal “Tulburarea folosințe locuinței în 320 Cod Penal Exploatareacopilor pin mune inclusiv exploatarea sexuală i rafcul de copii 47 a) slave ȘI prac similare, ca vânzarea de au Comerțul Eu cop, sevittea PER dior servitor, precum și munca fora sau obligatorie, inch vedere wilizării lor în conflictele armate. ȘI munca de recrutarea fortat sau obligatore a copiilor în ‘Sein ‘A190 Cod penal Traficul de minori An.13 din Legea nr 675 ‘Genta pera datori și munca de] Rel tratamente apare norului | An.306 Cod Penal senator) Supunerea mun TO sau | ANTOT Cod Penal obligatorie ‘by ulizare, reertarea au ofeviea unui copi în scopul pros, produefel de material pornografie sau specacole pornografice Terosituța infanta) Proxeneti ‘AA329 Cod Penal Pornoprafa infant ‘Art. 10 Legea nr 19/3003 =) ilizare,reeratarea su Ornea unui copi în scopul unor ati Hic, ma les pentru producția și traficul de stupefiante. Certara “A132 Legea ar 7727200 munca fio formă contractuală Încadrarea a muncl a minorlor cu | An 280 Codul Mani reglementată de lege) erespectarea cndiilrlegale de Vârtă sau a regimului de muncă al minorilor “Traficul de supefiante An 312 Cod Penal uncie car, pr condiție în care se deshșoar, precum și prin durata mans, sunt susceptible să Guneze sănătai,securități sau morali copilului (munci periculoase) i Î Coniave Ari HG ar 86772009 48
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Costelyna@ymail.com 249 Tema De Rezolvat Copil Maltratat Text (ID: 700155)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
