Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul [621419]

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
1C U P R I N S
INTRODUCERE 4
Capitolul 1 SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR 7
1.1. Date din literatură 7
1.2. Prezentarea lucrărilor de ingrijre și conducere a arboretelor aplicate 10
1.3.Clasificare a lucrărilor de îngrijire și conducere a pădurii 12
1.3.1. Degajările și depresajul 14
1.3.2. Curățirile 17
1.3.3. Răriturile. 20
Capitolul 2 LOCALIZAREA STUDIULUI ȘISITUAȚIA TERITORIAL
ADMINISTRATIVĂ 28
2.1. Denumirea Ocolului și amlasarea lui in spațiul geografic și administrativ 28
2.2. Vecinătăți, limite, hotare 29
2.3.Terenuri acoperite cu vegetație fores tieră situate în afara fondului forestier 30
2.4. Specificul regiunii sub raportul factorilor social -economici si constituirea
ocolului 30
2.5. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului 31
2.6. Concluzii privind gospodărirea pădurilor 31
Capitolul 3 STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI 35
3.1. Metode și procedee de culegere a datelor de teren 35
3.2.Elemente generale privind cadrul natural 35
3.2.1. Descriere generala 35
3.2.2.Geomorfologie 36
3.2.3. Geologie 37
3.2.4. Hidrologie 38
3.2.5. Climatologie 39
3.2.6. Solurile 41
3.2.7. Relatii intre clima si vegetatie 46
3.2.8. Tipuri de statiune 48
3.2.9. Conclu zii privind conditiile naturale de vegetatie 49
3.2.10.Tipuri de pădure 50
Capitolul 4. LUCRĂRI EFECTUATE ȘI REZULTATE OBȚINUTE 52
4.1. Localizarea cercetărilor 52
4.2.Lucrări efectu ate în suprafața experimentală din ua 33A 54
4.3.Lucrări efectuate în suprafațele experimentale din u.a. 89 B 59
4.4. Lucrări efectuate în suprafața experimentală din u.a. 38 D 62
4.5. Lucrări efectuate în suprafața experimentală din u.a. 13 B 64
Capitolul 5. E VALUAREA ȘIEFICIENȚA LUCRĂRILOR PROIECTATE 67
5.1. Antemăsurătoarea lucrărilor proiectate 67
5.2. Calculul necesarului forței de muncă 68
5.3. Eficiența lucrărilor proiectate 68
Capitolul 6. CONCLUZII ȘIRECOMANDĂRI 70
BIBLIOGRAFIE 73

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
2Tehnologii de refacere a arboretelor din cadrul Bazei Experimentale Lechin ța
Avram Cosmin -Ionuț,Tăut Ioan
Universitatea de Stii nte Agricole si Medicina Veterinara
REZUMAT
Având în vedere importanța speciilor de cvercinee în compoziția arboretelor pure sau în
amestec și dificultățile care apar în momentul regenerării lucrarea de față și -a propus să -și
îndrepte atenția spre tehno logiile de îngrijire care se aplică arboretelor tinere de cvercinee
provenite din regenerari naturale în care apare cu preponderență fenomenul de cărpinizare,
manifestat printr -o lastarire extrem de abundenta a carpenului și o copleșire extraordinară, fap t
care determina eliminarea sau diminuarea considerabila din compozitia viitorului arboret a
speciilor valoroase de cvercineee, in special a gorunului din compozitia viitorului arboret .
Studiile, analizele și lucrările efectuate permit prezentarea unor par ticularități legate de
regenerarea cvercineelor din UP I Chiraleș și din Baza Experimentală Lechința au aratat ca
fenomenul de carpinizare a arboretelor tinere de cvercinee se manifesta relativ uniform pe toata
suprafata Bazei Experimentale Lechinta, ca de altfel in intreg Podisul Transilvaniei, neputand
diferentia anumite particularitati definitorii de la o zona la alta.
Pentru viitor recomandăm ca curățirile să aibă intensități mai puternice și să se
concentreze în plafonul superior, chiar dacă se produce o scădere a consistenței până la 0,7, știut
fiind faptul că carpenul este o specie mai rapidă în creștere în tinerețe decât gorunul. Dacă prima
intervenție a avut un caracter slab, atunci următoarea intervenție va avea un caracter forte, în
funcție de înch iderea masivului cât și de numărul de arbori nedoriți pe unitatea de suprafață.
Prin aplicarea curățirilor și mai departe a răriturilor, nu se va urmări înlăturarea
carpenului, ci menținerea lui în plafonul inferior, unde exercită o influență benefică asu pra
cvercineelor și a speciilor de amestec valoroase.

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
3Restoration technologies of the stands in the Lechința Experimental Base
Avram Cosmin -Ionuț,Tăut Ioan
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara
ABSTRACT
Given the importance of oaksspeciesinpurestandsor mixed composition and
regeneration difficulties that appear, this paperaimsto focusattention on the technologies of
carethat applies young trees from natural regeneration ofoaksinthehornbeaning phenomenon
occursmainlymanifested throughshootsextremely overwhelming abundance ofhornbeam and
extraordinary ,whichlead to the elimination orsignificant reduction offuturestandcomposition ofvaluable
speciesofoaks, especially Sessile oak offuturestandcomposition.
Studies,analyzes and presentation of the work carried enablefeatures related to
regeneration ofspeciesofoaksfrom UP ICHIRALES and from Lechința Experimental Base ,
showed that the hornbeaning phenomenon of young stands ofoaksoccursrelatively evenlyover
the entire surface Lechinta Experimental Base ,as in fact throughout Transylvanian Plateau ,
unabletodistinguish certain features definingone area to another .
For the future we recommend that cleansings have stronger intensity and focus in the
upper ceiling, even if there is a decrease in consistency to 0.7, knowing that hornbeam is a
species growing faster than sessile oak. If the first intervention had a weak character, then the
next action will have a strong character, depending on the closing ma ssif and the number of
unwanted trees per unit area.
By applying thecleaning and thinningon, it willfollowthe removal of hornbeam ,but
keeping it belowthe ceiling whereexert a good influence on species of oaks andvaluablespecies
mix.

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
4INTRODUC ERE
Regenerarea arboretelor, în special regenerarea produsă pe cale naturală constituie obiect
de studiu pentru diferite ramuri ale cercetării și producției silvice și sub diverse forme de
interpretare, în scopul realizării unei cât mai complete regeneră ri a arboretelor și pentru
asigurarea unei cât mai viguroase creșteri a noii generații. La elaborarea acestor metode de
regenerare stau observații asupra creșterii semințișurilor aflate în diferite condiții de mediu și de
arboret, create prin tăierile de r egenerare prevăzute de practica silvică.
Sporirea productivității pădurilor, concomitent cu ameliorarea celorlalte funcții nu se
poate realiza decât prin intervenții repetate în arboret, începând cu primele faze de dezvoltare ale
acestuia și pe parcursul dezvoltării sale prin lucrări de îngrijire în scopul unei cât mai bune
dirijări atât a raporturilor intraspecifice dar mai ales a celor interspecifice.
Sub presiunile continue exercitate de societatea umană asupra sa, pădurea a fost restrânsă
treptat, iar în zona noastră de studiu poate mai mult decât în alte regiuni, unde datorită
caracterului predominant agricol al zonei, s -a ajuns ca suprafețele păduroase să mai existe doar
pe culmile dealurilor mai înalte, improprii pentru agricultură și doar pe expozi țiile umbrite,
exprimat în procente -o pondere de cca 8% din suprafața regiunii.
Influențele antropice în evoluția și dezvoltarea pădurilor din zona geografică studiată (
zona cuprinsă intre Someșul Mic, Someșul Mare și Mureș), au fost intensificate până la o
degradare accentuată a componentei forestiere în toate planurile acesteia , iar rezultatul direct a
fost extinderea speciilor mezoxerofile și xerofile, fapt ce a dus la denumirea acestei zone de ,,
câmpie”și a unui regim climatic caracterizat climati c caracterizat prin uscăciune.
Pădurile din această zonă fac parte din etajele: deluros de gorunete, făgete și goruneto –
făgete (FD3) sau cea mai mare parte este încadrată în etajul deluros de cvercete și șleauri de deal
(FD2), majoritatea arboretelor fiin d șleauri de deal sau gorunete pure.
În sinteza tipologică, Pașcovschi S. definește șleaul ca “o pădure amestecată, în care
participă o specie din genul Quercus (uneori și două) și o serie de specii din alte genuri, dintre
care cele mai caracteristice sun t carpenul, jugastrul, ulmul, teiul, frasinul și altele. Când gorunul
depășește 0,5 din compoziție aceste arborete sunt goruneto -șleauri.”
Dar proporția de participare a cvercineelor (în special a gorunului și stejarului) este într -o
continuă diminuare, l ucru observat de silvicultori de multă vreme, existând tendința sa de

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
5înlocuire cu speciile așa -zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen,
Pașcovschi afirma că: “în condiții absolut naturale stejarul reușește să se mențină și să ia să
învingător din concurența cu speciile de amestec,. iar în acesta este ajutat în primul rând de
extraordinara lui longevitate”. Acest lucru este pus astăzi oarecum sub semnul întrebării,
deoarece nu prea știm cum să facem ca cvercineele să supraviețuiasc ă în prima parte a vieții lor,
în primele faze de dezvoltare pentru ca după aceea longevitatea lor să poată constitui cel mai
eficient mijloc de luptă cu speciile de amestec.
Acest fenomen este și mai activ în arboretele unde principala specie de amestec este
carpenul. Fenomenul de cărpinizare a cvercineelor se manifestă mai ales în arboretele de gorun și
stejar în amestec cu speciile de șleau caracteristice zonei și constă în creșterea proporției de
participare a carpenului în actul regenerării naturale, peste proporția specifică tipului natural
fundamental de pădure și peste proporția generației anterioare.
Acest lucru are efecte neg ative atât din punct de vedere ecologic prin modificări majore
ale unor ecosisteme forestiere aparent stabile și autoreglab ile, cât și economic prin diminuarea
valorii lemnului obținut la sfârșitul unui ciclu de producție (lemnul de cvercinee este de 5 -6 ori
mai scump decât lemnul de carpen, iar sortimentele obținute sunt net superioare).
Creșterea proporției carpenului, care este o specie nedorită în compoziția viitorului
arboret în proporțiile actuale se datorează în primul rând conducerii greșite a arboretelor din
trecut prin aplicarea unor tratamente inadecvate (regimul crângului aplicat pe scară largă până la
mijlocul sec olului trecut, sau a tăierilor succesive sau combinate, aplicate mai recent.
Trebuie reținut însă, că atâta timp cât carpenul joacă un rol secundar, păstrându -se în
etajul al doilea, prezența sa în arboretele de cvercinee are un efect favorabil, stimulând elagajul,
deci calitatea acestor arborete. Dar dificultățile apar în momentul când are loc succesiunea
generațiilor, în stadiul tânăr carpenul iese mereu cu vârful la lumină, realizează o consistență
plină sau aproape plină, daorită abundenței cu care rege nerează, iar în aceste condiții lumina
ajunsă la sol are o valoare de 2 -3% comparabil cu lumina în teren descoperit, iar puieții de
cvercinee pier, pentru că se știe că nu suportă umbrirea mai mult de 3 -4 ani (cam 2 ani în cazul
nostru).Fiind ținuți în umb ră, puieții de gorun și stejar răsar cu întârzâiere, se dezvoltă slab și
sunt atacați cu predilecție de făinare, din aceste motive nu se lignifică și pier masiv în urma
înghețurilor.
În aceste condiții, chiar și în cazul unor fructificații abundente a cve rcineelor, lucrările de
îngrijire, în special descopleșirile , degajările și curățirile sunt strict necesare a se executa până la
asigurarea compoziției țel și menținerii acesteia, cu atât mai multă atenție trebuie acordată

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
6acestor lucrări, datorită faptul ui că fructificațiile sunt rare și de multe ori ghinda este de calitate
inferioară, lucru ce se datorează slăbirii fiziologice a arboretelor din cauza secetelor, defolierilor
repetate, înghețurilor târzii, etc., sau diminuarii însușirilor genotipice.
Stabilirea cu exactitate a felului și a numărului de intervenții necesare a se aplica, corelat
cu elaborarea unor tehnologii adecvate de cultură și de exploatare constituie singura șansă ca
aceste arborete degradate să revină in timp la starea lor naturală ș i să asigure și în viitor lemn de
calitate, concomitent cu asigurarea funcțiilor protectoare ce le revin.
Aceste arborete sunt derivate din diferite tipuri naturale de pădure, iar cărpinizarea lor nu
a apărut ca un fenomen natural, deci de neînlăturat, ci este un fenomen care a apărut ca urmare a
unor presiuni antropice la care au fost supuse, iar el poate fi prevenit sau atenuat prin aplicarea
lucrărilor silvice adecvate, at ât ca mod de lucru cât și ca număr de intervenții.

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
7Capitolul 1. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR
Având în vedere importanța speciilor de cvercinee în compoziția arboretelor pure sau în
amestec și dificultățile care apar în momentul regenerării lucrarea de față și -a propus să -și
îndrepte atenția spre tehnologiile de îngrij ire care se aplică arboretelor tinere de cvercinee
provenite din regenerari naturale în care apare cu preponderență fenomenul de cărpinizare,
manifestat printr -o lastarire extrem de abundenta a carpenului și o copleșire extraordinară, fapt
care determina e liminarea sau diminuarea considerabila din compozitia viitorului arboret a
speciilor valoroase de cvercineee, in special a gorunului din compozitia viitorului arboret. In
cadrul lucrărilor de ingrijire, atentia a fost indeosebi concentrata în special asup ra degajărilor și
curățirilor și mai puțin asupra răriturilor, datorită faptului că primele reprezintă mijloace de
selecție in masă, iar ultimele se ocupă mai ales de o selecție individuală.
Scopul cercetărilor privind tăierile de îngrijire în arboretele tinere de cvercinee
cărpinizate din cadrul prezentei lucrări și -au propus să surprindă unele aspecte cum ar fi :
-modul in care se realizează extragerile prin degajări și curățiri;
-intensitatea intervențiilor;
-procentul de menținere a semițișului intr -un sezon de vegetație;
-stabilirea unui procent anual de copleșire a carpenului în surpafețele instalate anterior;
-urmărirea tehnicilor de executare în teren a lucrărilor de ingrijire ;
-analizarea efectului unor lucrări efectuate anterior;
-modificarea numărulu i de arbori și a suprafeței de bază, sau modificarea unor
elemente taxatorice;
1.1. DATE DIN LITERA TURĂ
Dintre speciile de foioase din țara noastră, cvercineele în general, dar mai ales gorunul și
stejarul pedunculat sunt speciile cele mai valoroase, chi ar daca sunt specii incet crescatoare, ele
asigură producții suficient de mari în condițiile unor arborete optim structurate. Dar faptul că in
trecut , datorită necunoașterii sau ignorării particularităților bioecologice ale cvercineelor ,
pădurile cu part iciparea acestora au fost supuse unor tratamente necorespunzătoare care au
compromis de cele mai multe ori regenerarea naturală și au condus la degradarea mai mult sau

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
8mai puțin avansată a arboretelor.Ca urmare marea majoritate a pădurilor din zonă s -au indepărtat
de la potențialul lor bioproductiv.
Având în vedere importanța ce s -a acordat gospodăririi pădurilor care au ca specii
compenente diverse specii de Quercus –în special cele cu bază în gorun și stejar pedunculat, au
fost efectuate numeroase cerce tări în legătură cu metodele de regenerare și promovarea acestor
specii valoroase, cercetări inițiate de prof. Marin Drăcea și continuate de I.Vlad, N.
Constantinescu, M. Badea, Șt. Purceleanu, I.Ciumac, St.Volonga, etc, cecetări care au urmărit
menținerea cvercineelor în limitele naturale de răspândire, procentul de 18 % pe care îl dețin
acestea la nivelul țării fiind unul neîndestulător.
Concluziile majorității acestor autori studiați sunt că această stare de degradare a
arboretelor de cvercin ee se datorează în primul rând interveției antropice, prin aplicarea unor
tratamente neadecvate, extragerea cu preponderență a exemplarelor de cvercinee valoroase,
neacordarea unei importanțe deosebite lucrărilor de îngrijire, în special în primele etape a le
dezvoltării semințișului, etc.
Referitor la metodele de îngrijire a arboretelor de cvercinee pure sau în amestec există o
fundamentare generală bine conturată prin norme și normative pentru producția silvică. În ceea
ce privește modul de aplicare a ace stor tăieri precum și periodicitatea și intensitatea lor, raportat
la diferite condiții locale specifice este nevoie de noi cercetări care să stabilească o corelație
directă între particularitățile ecologice și climato -edafice cu modul de aplicare a lucrăr ilor de
îngrijire.
Pentru gorunete și șleauri de deal, din cercetări făcute în perioada anterioară (Dămăceanu
1984) se apreciază că perioada de regenerare de 5 -7 ani a dat cele mai bune rezultate, fiind în
concordanță cu exigențele ecologice ale gorunului și cu necesitatea de punere în lumină a
semințișului. Este recomandat ca în aplicarea tratamentului tăierilor progresive să se deaschidă
ochiuri de 0,5 -1,5 H, dar numai prin extragerea subetajului și reducerea consistenței etajului
dominant la consistența 0,4-0,5, tăierea definitivă în perimetrul ochiurilor urmând a se executa
după 2 sau 3 ani. Cantitatea de lumină care ajunge la nivelul solului se situează undeva la 2% din
valoarea in teren descoperit, iar studiile efectuate au demonstrat că abia la o int ensitate de mai
mare de 10% a luminii putem considera că puieții se vor menține.
Studiind regenerarea naturală a șleaurilor de luncă din Oltenia, Constantinescu și Costea
(1962) au ajuns la concluzia că asigurarea penetrabilității optime pentru regenerare a șleaurilor
(consistența 0,5) încă de la deschiderea ochiului, prin rărirea arboretului și extragerea
subarboretului, are ca urmare crearea unor condiții favorabile de creștere și dezvoltare a

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
9semințișului de stejar pe o perioadă de 4 -5 ani, timp în care trebuiesc eșalonate tăierile de lărgire
și racordare, dar în același timp cu lucrări de îngrijire a semințișurilor instalate.
Analizând diversele tratamente aplicate pădurilor de șleau până în 1934, M.Petruț arată
că: “rezultatul metodei codru cu tăieri s uccesive, aplicată în arboretele de foioase, constă în
înlocuirea stejarului, ulmului și frasinului prin carpen, arțar și jugastru”. Aceste înlocuiri sunt
puse pe seama amenajamentelor sumare din acea vreme, care “au ignorat principii fudnamentale
ale regenerării naturale ale pădurilor de șleau și anume instalarea cu precădere a semințișului de
stejar și menținerea lui deasupra celorlalte specii”. Drept cale de urmat indică “aplicarea metodei
clasice a codrului cu tăieri în ochiuri, adaptată biologiei și ex igențelro speciilor”.
În legătură cu instalarea, creșterea și dezvoltarea semințișului de cvercinee s -a constatat
că acesta se realizează cel mai bine în ochiuri circulare, cu diametrul egal cu înălțimea medie a
arboretului (20 -25 m) și chiar în cadrul oc hiului există porțiuni mai favorabile pentru regenerarea
cvercineelor și altele mai puțin favorabile. Acestea diferă însă, în funcție de particularitățile
fiecărui tip de șleau.
Studii și cercetări din mai multe țări relevă că suprafața pădurilor de steja r și gorun cât și
participarea lor în arborete a scăzut mult în decursul vremii. J.Kostler arată că în silvicultura
ultimilor 150 ani, cvercineele au avut mult de suferit mai ales din cauza ciclului lung de
producție (până la 200 -250 ani), creșterea înceat ă a acestor specii fiind compensată de valoarea
ridicată a lemnului.
Este recunoscut faptul că orice specie crește mai bine când beneficiază de lumina
necesară și nu luptă pentru ea, de unde și necesitatea asigurării spațiului necesar pentru arborii
valoroși. Cercetări efectuate de Bauer arată că extragerile în cadrul unor limite raționale au efecte
benefice, vârsta exploatabilității se va realiza mai repede. Bryndum (prin Ciumac) arată că doar
atunci când suprafața de bază a arboretului se reduce sub 50% din cea maximă pentru vârsta
respectivă se înregistrează efecte negative asupra arboretului.
După Gh.Ciumac, revenirea cu a doua intervenție la curățiri este de 1 -2 ani în gorunete și
revenirea probabilă cu a 3 -a intervenție la 3 -4 ani dacă arboretul ar e între 10 -15 ani sau după 2 -3
ani de la a doua intervenție și se va reveni după 4 -5 ani.
În legătură cu intensitatea extragerilor, tot Ciumac constată că procentul extragerilor în
arborete mai tinere de regulă este mai mare decât în cele de vârste mai î naintate și că procentul
extragerilor în volum, în aceleași arborete este mi mic decât cel în raport cu numărul de arbori.
De regulă la exploatabilitate, în gorunete și stejărete pure sunt 350 -400 de arbori la hectar
iar în șleauri numărul arborilor este de 200-250. În consecință doar 3 -6% din puieți se regăsesc la

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
10maturitate (după Șt.Vlonga.). Așadar lucrările trebuie să se concentreze asupra unui nrumăr mai
mic de puieți asupra cărora se execută un număr mai mare de lucrări de îngrijire cu caracter
individual, ceea ce reduce și suprafața parcursă actualmente cu lucrări, deci implicit și costurile
acestora.
1.2. PREZENTAREA LUC RĂRILOR DE INGRIJRE ȘI CONDUCERE
A ARBORETELOR APLICA TE
Întreg ansamblul sistemic de măsuri vizează în primul rând intervențiil e asupra
arboretelor componente și prin aceasta asupra pădurii. Deși se acționează direct asupra
arboretului prin sistemul de lucrări silvotehnice aplicat se provoacă importante și evidente
modificări structurale atât asupra arboretelor cât și asupra între gii comunități de viață a pădurii,
pentru a-i dirija dezvoltarea în sensul dorit. Într -o gospodărie judicioasă a pădurii, arboretul va fi
luat cu precădere în considerație și, prin intervenții sistematice îndreptate asupra lui, se pot
rezolva și cele mai m ulte probleme ridicate de oricare din ceilalți factori ce participă la
constituirea pădurii. Oriunde și oricând este necesar, se poate acționa și asupra fondului geneetic
al speciilor de cultură, ca și asupra însușirilor solurilor forestiere, urmărind amel iorarea bonității
stațiunilor forestiere de cultură și, mai ales, prevenind orice formă de degradare a acestora sau de
diminuare ori degradare a fondului genetic forestier.
Prin aceasta se va putea evita în viitor întemeierea unor ecosisteme de cultură vul nerabile
la acțiunea unor factori perturbanți periculoși care acționează pe plan local sau se previne
deteriorarea și degradarea structurală și funcțională a ecosistemelor existente, evitând sau
diminuând costuri viitoare de reconstrucție ecologică a ecosi stemelor deteriorate.
Îngrijirea și conducerea pădurii se referă în sens larg la sistemul de lucrări și intervenții
silvotehnice privind dirijarea creșterii și dezvoltării pădurii de la întemeierea acesteia până în
apropierea termenului exploatării sale, î n vederea îndeplinirii obiectivelor fixate (I.
Florescu,1981)
Acest sistem de intervenții a primit denumirea de lucrări de îngrijire a arboretelor sau
operațiuni culturale.
Operațiunile culturale se concentrează îndeosebi asupra arboretului dar, prin mod ificarea
repetată a structurii acestuia se acționează, într -un fel sau altul, asupra tuturor componentelor
pădurii.
Operațiunile culturale acționează asupra pădurii în următoarele direcții principale:

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
11ameliorează permanent compoziția și structura genetică a populațiilor, calitatea arboretului,
starea fitosanitară a pădurii;
reduc convenabil consistența, lărgind treptat spațiul de nutriție al arborilor valoroși și
intensificând creșterile acestora (îndeosebi cea în grosime), fără însă a înrăutăți condițiile de
producere a elagajului natural;
reglează convenabil raporturile inter -și intraspecifice la nivelul arboretului și între diferitele
etaje de vegetație ale pădurii;
modifică treptat și ameliorează mediul pădurii cultivate, astfel încât programele sale p roprii
să conducă la o intensificare fenerală a funcțiilor productive și protectoare ale acesteia;
permit recoltarea unei cantități de masă lemnoasă valorificabilă sub forma produselor
lemnoase secundare.
Prin aplicarea sistematică a operațiunilor cultural e, se urmărește realizarea la termenul
exploatării (vârsta exploatabilității) unor păduri cât mai corespunzătoare țelurilor fixate și,
concomitent cu aceasta obținerea unor cantități de masă lemnoasă suplimentară, care, altfel, s -ar
pierde prin procesul de eliminare naturală a arborilor din pădure.
Eficiența operațiunilor culturale se judecă prin valoarea arboretelor conduse la termenul
exploatării și nu prin rentabilitatea produselor intermediare (secundare) care se obțin după fiecare
intervenție, deși ni ci acest aspect nu poate fi neglijat în producție.
Premisele bioecologice, tehnice și economice ale lucrărilor de îngrijire și conducere a
pădurii
Premisele biologice ale operațiunilor culturale constau din suma cunoștințelor despre
biologia arboretelor, despre modul în care vor reacționa arborii și arboretele în ansamblul lor la
diferitele intervenții practicate. În esență, prin rărirea selectivă a arboretelor se urmărește reglarea
convenabilă a stării de desime a acestora reducându -se sistematic desimea prea mare care
conduce la accentuarea concurenței și încetinirea creșterii arborilor, precum și la eliminarea
naturalaă a unui număr de exemplare care nu sunt întotdeauna dintre cele mai slab conformate
sau din speciile de mică valoare.
În proiectarea și executarea lucrărilor de îngrijire și conducere a pădurii se vor avea în
vedere, deci, variabilitatea individuală, dinamica competiției intra -și interspecifice și
neuniformitatea condițiilor de mediu, fapt care face ca în fiecare loc să fie promovate
exemplarele din specia valoroasă, cele mai bine susținute de mediul respectiv.

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
12Selecția (fenotipica) practicată prin lucrări de îngrijire și conducere a pădurii, bazându -se
numai pe rărirea arboretului și menținerea celor mai valoroși arbori ca specie și con formare, are
totuși un caracter limitat, deoarece nu acționează și asupra fondului genetic ereditar individual.
Premise tehnice. Aplicarea lucrărilor de îngrijire și conducere a pădurilor constituie o
latură a procesului de producție forestieră și, ca urm are, este necesară armonizarea cerințelor
biologice cu cele ale gospodăririi pădurii cultivate. În acest sens, în primul rând, trebuie
cunoscute mijloacele materiale (unelte și utilaje de lucru) de care se dispune sau care sunt
necesare pentru executarea a acestui gen de lucrări și prin a căror folosire să se reducă la
maximum pagubele care se pro produce în timpul exploatării.
Premise economice. Executarea lucrărilor de îngrijire și conducere a pădurii implică, în
plus, și alegerea unor tehnologii de lucru fundamentate economic. În acest caz, este necesar să se
urmărească atât eficiența economică imediată a fiecărei lucrări executate, cât și rentabilitatea
globală, obținută prin întregul ansamblu de lucrări prin care se dirijează pădurea până la termenul
exploatării.
Celedouă laturi ale eficienței economice trebuie atent corelate, având în vedere că, deși
primele intervenții în arboret sunt nerentabile sub raport economic, ele sunt hotărâtoare pentru
dirijarea pădurii cultivate în vederea sporirii eficienț ei sale culturale și economice.
1.3.CLASIFICAREA LUCRĂRI LOR DE ÎNGRIJIRE ȘI
CONDUCERE A PĂDURII
Ținând seama de obiectivele și premisele lucrărilor de îngrijire și conducere a pădurii,
acestea vor diferi ca scop și tehnică de execuție în diferitele faz e din dezvoltarea pădurii. Ca
urmare, lucrările menționate se diferențiază în funcție de structura pădurii, de stadiul de
dezvoltare în care aceasta se găsește, precum și de obiectivele urmărite prin aplicare.
Clasificarea lucrărilor de îngrijire și condu cere a pădurii
Tabelul 1.1
Denumirea tipului
LucrăriiStadiile de
dezvoltare în care
se executăScopul principal
A.Lucrări de îngrijire cu caracter sistematic (operațiuni culturale)
Degajări Semințiș, desiș * salvarea de copleșire și promovarea speciilor

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
13valoroase
Depresaje Semințiș, desiș * reglarea desimii regenerărilor naturale excesiv
de dese
Curățiri Nuieliș, prăjiniș * înlăturarea exemplarelor necorespunzătoare ca
specie și conformare
Rărituri Păriș, codrișor,
codru mijloci u* ridicarea valorii productive (cantitative și
calitative) și protectoare a pădurii
B.Lucrări de îngrijire cu caracter special
Lucrări de igienă Prăjiniș–codru
bătrân* realizarea și menținerea unei stări fitosanitare
cât mai bune a pădurii
Elagaj artificial Prăjiniș, păriș * ameliorarea accesului în arborete
* creșterea valorii lemnului la exploatabilitate
Emondaj Prăjiniș, păriș * menținerea calității lemnului
Îngrijirea marginii de
masiv (lizierelor)Toate stadiile * formarea unor liziere rezist ente la cțiunea
vânturilor periculoase
În arboretele echiene și relativ echiene acestea se aplică, cu caracter generalizat, în
succesiunea: degajări (depresaje) –curățiri–rărituri. Lucrările de îngrijire cu caracter special,
dinmotive evidente, se ap lică numai atunci când și acolo unde este oportun. În general,
operațiunile culturale cu caracter sistematic (în principal rărituri) nu se aplică în astfel de situații
până la atingerea termenului exploatării. Prin recomandările din normele tehnice în vigo are
intervențiile de acest gen se sistează dupăm parcurgerea a cca două treimi din vârsta
exploatabilității arboretului (la aproximativ 70 -80 ani).
În schimb, în arboretele relativ pluriene și pluriene , în care se urmărește realizarea și
menținerea struct urii neregulate de tip grădinărit, lucrările de îngrijire și conducere a pădurii se
aplică cu caracter continuu, parțial sau generalizat, pe întreaga suprafață, ca lucrările distincte
sau complexe de lucrări. Astfel, în porțiunile din arboret cu pâlcuri în faza de desiș se aplică
degajări sau depresaje; în grupele de arbori cu dimensiuni caracteristice fazelor de nuieliș și
prăjiniș se aplică curățiri, în timp ce în restul arboretului se aplică rărituri sau se extrag arborii
exploatabili, care au depășit di ametrul-țel (se intervine cu tăieri principale).

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
141.3.1. Degajările și depresajul
După realizarea stării de masiv, exemplarele speciilor arborescente trec de la existența
izolată specifică fazei de semințiș la existența gregară (în grup), constituind u n nou arboret, cu
toate atributele și funcțiile sale specifice.
Înarboretele amestecate , unele specii, datorită vigorii sporite de creștere în tinerețe, tind
să le copleșească pe celelalte, între ele începând să se manifeste o concurență intensă pentru
spațiu și hrană, atât în sol, cât și în atmosferă. În mod naturl, fără intervenția omului, din această
concurență nu ies întotdeauna învingătoare speciile cele mai valoroase din punct de vedere
economic.
Astfel, este necesar să se intervină în procesul nat ural de autoreglare a arboretului, prin
înlăturarea parțială sau integrală a speciilor sau exemplarelor copleșitoare.
Lucrarea de rărire a arboretului prin care se realizează acest obiectiv se numește
degajare, are un caracter de selecție în masă și se ex ecută în faza de desiș, având ca scop
salvarea de la copleșire și promovarea exemplarelor valoroase ca specie și conformare.
În arboretele pure, regenerate pe cale naturală și excesiv de dese, aflate în aceeași fază de
dezvoltare, se execută depresaje (operție de selecție negativă și educație colectivă), prin care se
urmărește rărirea convenabilă a acestora, precum și dirijarea raporturilor dintre exemplarele
sănătoase, viabile și cele preexistente, vătămate sau provenite din lăstari.
Cele două genuri de lucrări se pot executa în pădurile nou întemeiate, regenerate pe cale
naturală sau artificială, după constituirea stării de masiv pe întreaga suprafață sau numai pe
anumite porțiuni. Aplicarea lor durează până când începe producerea elagajului natural și
arboretul trece în faza de nuieliș.
În cazuri speciale, dacă s -a întârziat cu executarea degajărilor, se poae recurge la
intervenții și la începutul fazei de nuieliș, caz în care sunt denumite degajări întârziate .
Obiectivele urmărite prin aplicarea degaj ărilor pot fi, după împrejurări, următoarele:
dirijarea competiției interspecifice, prin ținerea în frâu a exemplarelor din speciile invadante,
repede crescătoare, care ar putea copleși (elimina), parțial sau integral, specia sau speciile
valoroase;
dirijarea competiției intraspecifice, prin ținerea în frâu sau înlăturarea din masiv a
preexistenților, a lăstarilor, a exemplarelor vătămate și promovarea exemplarelor viabile și
sănătoase;
ameliorarea compoziției și desimii arboretului și crearea unor condiții mai favorabile de
creștere și dezvoltare a desișului din specia sau speciile de valoare;

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
15ameliorarea mediului intern specific;
menținerea integrității structurale a arboretului (k≥0,8).
Tehnica de lucru. Prima degajare se execută la puțin timp după consti tuirea stării de
masiv a noului arboret. În cazul aplicării unor tratamente cu regenerare sub adăpostul arboretului
matur (parental), degajările pot începe, cu caracter parțial, în porțiunile cu starea de masiv deja
realizată, chiar înaintea înaintea înch eierii recoltării urltimilor arbori remanenți. Următoarele
intervenții se succed în funcție de ritmul creșterii și dezvoltării arboretului, până la trecerea în
stadiul de nuieliș urmărindu -se cu consecvență rezolvarea obiectivelor propuse.
În cazulfoioaselor, pentru a slăbi producerea lăstarilor și a nu modifica mediul natural al
arboretului, vârfurile exemplarelor copleșitoare se frâng sau se taie de la o înălțime astfel aleasă
încât cel puțin jumătate din înălțimea arborelui de protejat să rămână liberă.
În cazul rășinoaselor , exemplarele de extras se taie de jos. Aceeași metodă se recomandă
și în situația degajărilor întârziate, a renișurilor de salcie (în care mlădițele rezultate se pot
valorifica) sau pentru preexistenți care însă, dacă pot provoca vă tămări la doborâre exemplarelor
din jur, trebuie secuiți și lăsați pe loc.
Prin degajări nu se intervine asupra speciilor de amestec și arbuștilor, dacă aceștia se
mențin sub vârful exemplarelor valoroase și nu împiedică executarea lucrărilor, ori în porț iunile
de arboret unde speciile de valoare lipsesc.
Degajările se pot executa în diferite moduri și anume:
a.Degajări mecanice , realizate fie manual, fie folosind unelte tăietoare ușoare: cosoare,
topoare, foarfeci de grădină, foarfeci cu amplificatoare de forță pentru arbori cu diametre până la
40-45 mm.
Degajările mecanice se pot executa:
pe întreaga suprafață, a doua și următoarele degajări precum și în cazul amestecurilor
neregulate sau când speciile copleșitoare sunt neuniform distribuite în masa ar boretului;
parțial (pe suprafețe reduse), acestea se execută numai pe anumite coridoare sau benzi, cu
lățime de 1 -3 m, în jurul rândurilor cu specii principale de bază;
b.Degajări chimice . Constau din folosirea unor substanțe chimice care administrate în
pădure, produc vătămarea și uscarea masei exemplarelor din speciile nevaloroase. Substanțele
respective acționează prin contact sau sistemic.
Sezonul de executare a degajărilor depinde de metoda aplicată, de speciile existente,
precum și de condițiile de v egetație. La aplicarea degajărilor manuale , deși se consideră ca
optimă perioada 15 august –30 septembrie, totuși este de preferat ca lucrările să se execute

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
16diferențiat. Astfel, în arboretele amestecate, degajările se recomandă să se aplice doar în timpu l
sezonului de vegetație, când arborii sunt înfrunziți și speciile se pot recunoaște mai ușor. În
arboretele pure de rășinoase sau în amestecurile cu puține specii, lucrarea se poate executa și în
timpul repaosului vegetativ, primăvara devreme, înainte de apariția frunzelor, sau toamna târziu,
după căderea lor.
Degajările chimice se pot executa la începutul sezonului de vegetație, imediat după
înfrunzirea speciilor secundare și înainte de intrarea în vegetație a rășinoaselor.
Intensitatea degajărilor se exprimă prin raportul dintre numărul exemplarelor înlăturate
(Ne) și numărul de exemplare din arboretul inițial (Ni), exprimat în procente:
In = Ne/Ni * 100
Periodicitatea (intervalul de timp dup care se intervine cu o nouă degajare pe aceeași
suprafață) acestor lucrări depinde, de asemenea, de natura speciilor, de condițiile staționale, de
starea și structura pădurii. În general, periodicitatea degajărilor variază între 1 -3 ani, fiind mai
mică în arboretele constituite din specii repede crescătoare, cu te mperament de lumină, ca și în
amestecurile situate în condițiile staționale cele mai prielnice.
Periodicitatea degajărilor
Tabelul 1.2
Formația forestieră Periodicitatea intervențiilor
(ani)
Molidișuri 2-3
Brădete 2-3
Amestecuri de fag și rășinoase 1-3
Făgete 2-4
Goruneto -făgete, șleauri de deal cu gorun 1-3
Gorunete și stejărete 1-3
Șleauri de câmpie, șleauri de luncă, șleauri de deal cu stejar
pedunculat1-2(3)
Teișuri 1-3
Cerete, gârnițete, amestecuri cu predominarea cerului și gârniței 2-3
Salcâmete 1-3

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
17Amplasarea (alegerea suprafețelor de parcurs anual cu degjări sau depresaje) se face
numai pe baza observațiilor de teren și după stabilirea stării exacte a arboretelor aflate în faza de
desiș din fiecare unitate de producție. În raport cu Planul decenal al lucrărilor de îngrijire ,
adoptat prin amenajament și care trebuie actualizat, precum și cu Borderoul întocmit anual
pentru acest gen de lucrări, degajările sau depresajele se execută numai în arboretele cu
consistență plină (K≥0,9). Dacă e xistă un număr de astfel de arborete, se va acorda prioritate (vor
fi parcurse mai devreme) amestecurilor complexe situate în condițiile stațional cele mai
favorabile, precum și culturilor în care speciile valoroase sunt în mai mare măsură expuse
copleșirii de către cele pioniere sau de mai mică valoare economică.
Executarea degajărilor și depresajelor trebuie făcută cu muncitori cunoscători ai tehnicii
de lucru, precum și a problemelor specifice de tehnica securității muncii. Instruirea forței de
muncă se recomandă a se face în suprafețe demonstrative, în general de 1000 mp, de către
specialiști cu o bună pregătire și experiență în domeniu.
1.3.2. Curățirile
Curățirile (lămuririle) reprezintă intervenții aplicate în pădurea cultivată în fazele de
nuiel iș și prăjiniș, în vederea înlăturării exemplarelor necorespunzătoare ca specie și
conformare .
Scopul curățirilor este înlăturarea din arboret a exemplarelor copleșitoare din speciile de
valoare economică redusă, precum și a celor necorespunzătoare, indif erent de specie.
Ca obiective urmărite, din executarea curățirilor amintim:
continuarea ameliorării compoziției arboretului, în concordanță cu compoziția țel fixată,
cerință realizată prin înlăturarea exemplarelor copleșitoare din speciile nedorite;
îmbunătățirea stării fitosanitare a arboretului prin eliminarea treptată a exemplarelor uscate,
rupte, vătămate, defectuoase, preexistente, a lăstarilor, etc., având grijă să nu se întrerupă în
nici un punct starea de masiv;
reducerea desimii arboretelor pentr u a permite regularizarea creșterii în grosime și în
înălțime, precum și a configurației coroanei;
ameliorarea mediului intern al pădurii, cu efecte favorabile asupra capacității productive și
protectoare, ca și asupra stabilității generale a acesteia;
menținerea integrității structurale (K≥0,8).
Pentru aplicarea curățirilor sunt necesare următoarele etape:

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
18alegerea anuală a arboretelor de parcurs (prin elaborarea Borderoului de amplasare pentru un
anumit an de producție), în funcție de caracteristicile bio ecologice ale acestora, de Planul
decenal al lucrărilor de îngrijire , de accesibilitate, de fondurile și dotările existente;
alegerea exemplarelor de extras în fiecare arboret;
stabilirea condițiilor tehnico -organizatorice și economice pentru recoltarea și valorificarea
materialului lemnos rezultat.
Prima curățire se execută la câțiva (3 -5) ani după ultima degajare, când arboretul se
găsește în faza de nuieliș -păriș, iar înălțimea sa medie nu depășește, în general, 3 m.
Ca elemente de arboret care fac obiec tul extragerii prin curățiri sunt:
exemplarele uscate, atacate, rănite, bolnave (în special cele cu boli infecțioase evolutive gen
cancere);
preexistenți (adesea considerați ca primă urgență de extragere, datorită vătămărilor produse
arborilor remanenți la doborâre);
exemplarele speciilor copleșitoare, nedorite și neconforme cu compoziția -țel, dacă sunt
situate în plafonul superior al arboretului;
exemplarele din lăstari, provenite de pe cioate îmbătrânite sau din arborete cu proveniență
mixtă, care pot co pleși exemplarele mai valoroase din sămânță;
exemplarele din specia dorită, chiar de bună calitate, dar grupate în pâlcurile prea dese.
Curățirile se pot executa în mai multe moduri:
A.Curățiri mecanice , realizate prin tăierea de jos a arborilor nevaloroș i, respectiv
secuirea preexistenților, utilizând diferite utilaje.
B.Curățiri pe cale chimică , aplicate în special foioaselor și realizate, ca și degajările, în
trei modalități:
stropire directă (tratament foliar, în cazul arborilor de talie mică, la prim ele intervenții);
inelarea (secuirea) tulpinii până la cambiu (la exemplarele mai înalte, unde nu este posibil
tratamentul foliar prin stropire directă ) și aplicarea de arboricide;
injectare de arboricide (la câțiva cm deasupra nivelului solului, prin inc izii inelare sau orificii
punctiforme, situate la cca 5 cm distanță una de alta.
Sezonul de execuție al curățirilor depinde, ca și în cazul degajărilor, de metoda adoptată,
de speciile existente, precum și de condițiile de vegetație. Astfel, în arboretele amestecate , se
recomandă ca grifarea (însemnarea) arborilor de extras să se realizeze doar în perioada de
vegetație, această restricție eliminându -se în cele puresauamestecurile cu puține specii , când

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
19lucrarea se poate realiza și în repaosul vegetativ, p rimăvara devreme, înaintea apariției frunzelor,
sau toamna târziu, după căderea acestora.
Intensitatea curățirilor se stabilește numai pe teren, în suprafețe de probă instalate în
porțiuni reprezentative ale arboretului. În general, intensitatea se exprimă procentual fie ca raport
între numărul de arbori extrași și cel existent în arboret înainte de intervenție (i N= Ne/Ni x 100)
fie, în lucrările mai pretențioase, ca raport între suprafața de bază a arborilor extrași și suprafața
de bază a arboretului înai nte de curățire (i G= Ge/Gi x 100).
După intensitatea intervenției (pe suprafața de bază), curățirile se împart în slabe (i G≤
5%), moderate (i G= 6-15%), puternice (forte) (i G= 16-25%) și foarte puternice (i G> 25%),
În mod practic, intensitatea fiecărei curățiri se recomandă a fi moderată (uneori însă, când
condițiile de arboret o permit, chiar și forte sau foarte puternică) cu condiția ca, în nici un punct
al arboretului, consistența să nu se reducă după intervenție sub 0,8 (chiar 0,75), mai ales în
pădurile destinate să îndeplinească funcții de protecție a terenurilor și solurilor.
Periodicitatea curățirilor variază, în general, între 3 -5 ani, în funcție de natura speciilor,
de starea arboretului, de condițiile staționale și de lucrările executate anter ior.
Periodicitatea curățirilor
Tabelelul 1.3
Formația forestieră Periodicitatea intervențiilor (ani)
Molidișuri 4-5
Brădete (3)4-5
Amestecuri de fag și rășinoase 3-5
Făgete 3-5
Goruneto -făgete, șleauri de deal cu gorun 4-5
Gorunete și stejărete (3)4-5
Șleauri de câmpie, șleauri de luncă, șleauri de deal cu
stejar pedunculat1-3
Teișuri (4)5-6
Cerete, gârnițete, amestecuri cu predominarea cerului
și gârniței4-7
Salcâmete 3

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
20În pădurile noastre aflate în faza de nuieliș -prăjiniș, se recomandă s ă se execute, în general, între
2 și 3 curățiri/arboret, numărul acestora fiind redus chiar și la o singură intervenție în cazul
regenerărilor artificiale.
Deși se confruntă cu numeroase probleme economice, ca și degajările -depresajele, ar fi
greșit să se aprecieze doar rentabilitatea momentană a curățirilor, prin simplă comparare a
veniturilor și cheltuielilor. Este cert că eficiența acestor lucrări nu poate fi judecată în raport cu
valoarea momentană, ci în funcție de valoarea în perspectivă a arboretulu i care rămâne, de
punerea generalizată în practică a degajărilor și curățirilor depinzând de calitatea pădurilor
secolului următor.
1.3.3. Răriturile
Răriturile sunt lucrări executate repetat în fazele de păriș, codrișor și codru mijlociu și
care se pre ocupă de îngrijirea individuală a arborilor, în scopul de a contribui cât mai activ la
ridicarea valorii productive și protectoare a pădurii cultivate.
Răriturile sunt considerate lucrări de selecție individuală pozitivă, preocuparea de bază
fiind îndrept ată asupra arborilor valoroși care rămân în arboret până la termenul exploatării și nu
asupra celor extrași prin intervenția respectivă.
Răriturile devin astfel cele mai pretențioase, mai complexe și mai intensive operațiuni
culturale, cu efecte favorabil e atât asupra generației existente, cât și asupra viitorului arboret.
Obiectivele mai importante care pot fi urmărite și care se pot soluționa prin aplicarea
răriturilor sunt următoarele:
ameliorarea calitativă a arboretelor, mai ales sub raportul compozi ției, al calității tulpinilor și
coroanelor arborilor, al distribuției lor spațiale, precum și al însușirilor tehnologice ale
lemnului acestora;
ameliorarea structurii genetice a populației arborescente;
activarea creșterii în grosime (și deci în volum) a arborilor valoroși, ca urmare a răririi
treptate a arboretului, fără însă a afecta creșterea în înălțime și producerea elagajului natural;
luminarea mai pronunțată a coroanelor arborilor de valoare din speciile de bază, cu ocazia
ultimelor rărituri, pentru a crea condiții mai vaforabile pentru fructificație și, deci, pentru
regenerarea naturală a pădurii;

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
21mărirea rezistenței pădurii la acțiunea vătămătoare a factorilor biotici și abiotici, menținerea
unei stări fitosanitare cât mai bune și a unei stări de v egetație cât mai active a arboretului
rămas.
Există diverse tehnici de lucru care pot fi incluse în 2 metode de bază:
a.Rărituri selective (prin ele, în general, se aleg arborii de viitor, care trebuie promovați,
după care se intervine asupra celor de val oare mai redusă, care vor fi extrași). În această
categorie cunt incluse răritura de jos, răritura de sus, răritura combinată (mixtă), răritura
grădinărită, etc;
b.Rărituri schematice (mecanice, geometrice, simplificate) (când arborii de extras se
aleg după o anumită schemă prestabilită, fără a se mai face o diferențiere a acestora după
anumite criterii).
La noi se practică răritura selectivă mixtă pentru aproape toate pădurile echiene de codru
sau crâng, cu excepția culturilor uniforme de plopi euroameri cani, pentru care a fost adoptată
metoda răriturii schematice (prevăzută să se aplice încă din 1961).
Aceasta include principiile a două tipuri fundamentale de rărituri, respectiv răritura de jos
și răritura de sus. Din acest motiv, pentru înțelegerea mec anismului ei biologic și a metodologiei
specifice de aplicare, se vor detalia în prealabil principiile de bază ale celor două tipuri de
răritură din care este derivată.
Răritura de jos
Răritura de jos constă în extragerea arborilor rămași în urmă cu cre șterea (din clasele a
IV-a și a V-a Kraft) situați în plafonul inferior al arboretului. Dacă starea arboretului o impune,
se poate intervni și în plafonul superior, extrăgându -se numai exemplarele uscate, rupte, puternic
vătămate etc.
Prin aplicarea acest ui tip de răritură, adâncimea coronamentului se reduce treptat și
considerabil, plafonul inferior dispărând cu timpul, ceea ce conduce la realizarea de arborete
monoetajate, uniforme și cu închidere pe orizontală.
În cazul aplicării răriturii de jos, valo rile medii (diametrul, înălțimea, suprafașa de bază,
volum) ale arborilor de extras sunt inferioare celor caracteristice arboretului inițial.
Răritura de jos prezintă o serie de avantaje cum sunt:
pot fi realizate de un personal puțin numeros, fără o cali ficare deosebită;
ameliorează starea sanitară a arboretului
asigură reducerea concurenței pentru hrană și apă între arborii valoroși și cei nedoriți;

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
22conduc la creșterea (artificială) diametrului mediu al arboretului și reducerea substanțială a
simetriei c urbei de frecvență a diametrelor.
În același timp, aplicarea răriturii de jos este dezavantajoasă deoarece nu contribuie
substanțial la stimularea creșterii și rezistenței arborilor care rămân, produsele lemnoase
recoltate (volume mici pe lucrare și forma te din arbori cu dimensiuni mici), prezentând în
general un interes comercial redus.
Răritura de jos se recomandă să se aplice în special în arboretele pure de rășinoase, în
cele situate pe stațiuni sărace, sau chiar la primele rărituri în arborete cu spe cii de lumină.
Răritura de sus
Răritura de sus constă din extragerea arborilor necorespunzători și nedoriți din plafonul
superior al arboretului (exemplare din specii secundare, precum și arbori din specia de bază dar
rău conformați, atacați, cu coroane asimetrice sau lăbărțate, din clasele I -III Kraft), cu scopul de
a permite dezvoltarea cât mai activă a arborilor valoroși rămași în același plafon. Totodată, dacă
starea arboretului o cere, se extrag și arbori uscați, rupți, bolnavi, puternic vătămați di n plafonul
inferior.
În cazul răriturii de sus, raportul dintre diametrul mediu al arborilor de extras și diametrul
mediu al arboretului înainte de intervenție (d/D) este ≥ 1.
Răritura de sus prezintă o serie de avantaje:
se diminuează concurența pentru spațiul aerian și edafic al arboretului;
arborii cei mai valoroși și de mari dimensiuni sunt plasați într -o poziție ideală pentru a -și
exprima potențialul de creștere;
permite un ritm de selecție și ameliorare fenotipică mai activ;
este favorizată prezența subetajului, care poate deveni mai abundent;
se pun în valoare produse lemnoase secundare (intermediare) de dimensiuni mai mari care,
față de cele extrase prin răritura de jos, pot fi mai ușor comercializate.
Aplicarea sa prezintă însă și o serie de dezav antaje, cum sunt:
datorită dimensiunilor mai mari ale arborilor de extras pot crește vătămările produse la
exploatare;
se diminuează consistent capitalul lemnos pe picior, concentrând potențialul stațiunii doar pe
un număr redus de exemplare, considerate d e viitor;

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
23crește riscul de dispariție a speciilor principale de amestec și secundare, precum și al
pătrunderii speciilor de umbră, mai puțin valoroase, dar cu un potențial ridicat de creștere în
plafonul superior.
Răritura de sus a fost concepută și aplica tă la început în arborete de foioase cu baza în
cvercinee sau amestecuri de rășinoase și foioase, în care plafonul superior poate fi rărit, iar cel
inferior se prezintă suficient de des pentru a putea asigura protecția solului și producerea
elagajului natu ral.
Răritura combinată (mixtă)
Din practica conducerii arboretelor a rezultat că, în puține cazuri, se poate vorbi de o
intervenție în exclusivitate în plafonul superior (răritura de sus) sau plafonul inferior (răritura de
jos). Datorită acestei situaț ii, s-a impus necesitatea de a combina cele două tipuri fundamentale
de rărituri, pentru a realiza corespunzător scopurile urmărite, în special în arboretele cu un
anumit grad de neomogenitate sub raportul vârstei, al desimii sau al compoziției.
Astfel că la noi s-a generalizat răritura combinată, care constă din selecționarea și
promovarea arborilor celor mai valoroși ca specie și conformare, mai bine dotați și plasați
spațial, intervenindu -se după nevoie atât în plafonul superior, cât și în cel inferior.
Aceasta urmărește realizarea unei selecții pozitive și individuale active și, îndeosebi, a
următoarelor obiective:
promovarea celor mai valoroase exemplare din arboret ca specie și calitate;
ameliorarea producției cantitative și mai ales calitative a arb oretului;
mărirea spațiului de nutriție și a creșterii arborilor valoroși;
mărirea rezistenței arboretului la acțiunea factorilor vătămători biotici și abiotici;
menținerea unui ritm satisfăcător de producere a elagajului natural;
intensificarea fructifica ției și ameliorarea condițiilor bioecologice de producere a regenerării
naturale;
punerea în valoare a masei lemnoase recoltate sub formă de produse secundare etc.
Tehnica de executare a răriturii combinate. Specific acestui tip de răritură selectivă
estediferențierea în arboret a așa -numitelor biogrupe. În cadrul acestor mici unități structurale și
funcționale, arborii se clasifică în funcție de poziția lor în arboret precum și de rolul lor
funcțional.
Prin biogrupă se înțelege un ansamblu de 5 -7 arbori,aflați în intercondiționare în creștere
și dezvoltare, care se situează în jurul unuia sau a doi arbori de valoare (de viitor) și în funcție de

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
24care se face și clasificarea celorlalte exemplare în arbori ajutători (folositori) și arbori dăunători
(de extras). Uneori, se mai ia în considerare și a patra categorie, aceea a arborilor indiferenți
(nedefiniți).
Arborii de valoare se aleg dintre speciile principale de bază și se găsesc, de regulă, în
clasele a I -a și a II -a Kraft. Aceștia trebuie să fie sănătoși, cu trunchiuri cilindrice bine
conformate, fără înfurciri sau alte defecte, cu coroane cât mai simetrice și elagaj natural bun, cu
ramuri subțiri dispuse orizontal, fără crăci lacome, etc.
Aceștia trebuie să fie cât mai uniform repartizați pe suprafața arb oretului.
Alegerea arborilor de viitor se realizează, în general, în două moduri:
a.Prin desemnarea lor precoce, la finalul fazei de păriș și începutul celei de codrișor și
însemnarea lor cu benzi de plastic sau inele de vopsea, care să -i facă ușor de repe rat în cursul
lucrărilor de exploatare sau al următoarelor intervenții cu rărituri. Prezintă inconvenientul că o
parte dintre exemplarele desemnate pot fi rănite în cursul intervențiilor următoare cu răriuri, pot
să-și modifice poziția socială (clasa poziț ională) sau chiar pot dispărea brusc (cazul arborilor
doborâți de vânt).
b.Prin selectarea lor la fiecare nouă intervenție cu rărituri, caz în care se pot elimina o
parte dintre inconvenientele opțiunii anterioare.
Arborii ajutători (folositori) stimuleaz ă creșterea și dezvoltarea arborilor de valoare. Ei
ajută la elagarea naturală, formarea trunchiurilor și coroanelor arborilor de viitor, îndeplinind în
același timp rol de protecție și ameliorare a solului. Se aleg fie dintre exemplarele aceleiași specii
(cazul arboretelor pure) fie ale speciilor de bază sau de amestec, situate în general într -o clasă
pozițională inferioară (a II -a, a III-a sau a IV -a).
Arborii de extras sunt aceea care stânjenesc în dezvoltarea lor arborii de viitor și în care
se includ:
arborii din orice specie și orice plafon care, prin poziția lor, împiedică creșterea și
dezvoltarea coroanelor arborilor de viitor și chiar a celor ajutători;
arborii uscați sau în curs de uscare, rupți, atacați de dăunători, cei cu defecte tehnologice
evidente;
unele exemplare cu creștere și dezvoltare satisfăcătoare, în scopul răririi grupelor prea dese.
Arborii nedefiniți sunt cei care, în momentul răriturii, nu se găsesc în raporturi directe cu
arborii de valoare și, în concesință, nu pot fi încadrați în nici una dintre categoriile precedente.
Aceștia se pot găsi în orice clasă pozițională, fiind localizați de obicei la marginea biogrupelor.

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
25Este necesar de remarcat că, atât biogrupele, cât și clasificarea arborilor din biogrupe nu
au caracter stabil; e le se diferențiază numai pe teren și se revizuiesc înaintea fiecărei noi
intervenții cu rărituri, luându -se în considerare eventualele modificări produse în evoluția
arborilor (răniri, atacuri de boli și dăunători, rupturi și doborâturi de vânt, schimbarea poziției
sociale etc.).
Aplicarea răriturilor implică următoarea succesiune de operații:
alegerea anuală a arboretelor de parcurs cu rărituri, realizată prin întocmirea Borderoului de
amplasare a masei lemnoase în produse secundare, ținând seama de urgenț a de intervenție,
de accesibilitatea arboretelor, de nivelul posibilității de produse secundare, precum și de
mijloacele materiale și financiare ale fiecărei unități silvice;
alegerea și marcarea arborilor de extras prin rărituri din fiecare arboret cuprin s în borderoul
amintit. În mod evident, arborii de extras la fiecare răritură fac parte, în majoritate, din
categoria celor dăunători, la care se adaugă și unii indiferenți, precum și cei uscați sau în curs
de uscare, care oricum n -ar rezista în pădure pân ă la următoarea intervenție. Alegerea
arborilor de extras, prin care se va urmări să nu se reducă în nici un punct consistența
arboretului sub limita recomandată prin instrucțiunile în vigoare, este operațiunea cea mai
importantă în aplicarea răriturilor ș i de aceasta depinde eficiența momentană și de
perspectivă a respectivului tip de intervenție;
prelucrarea datelor de teren și întocmirea actelor de punere în valoare (APV) , estimându -se
cantitatea, sortimentele și valoarea masei lemnoase care urmează să fie exploatată sub formă
de produse lemnoase secundare –rărituri..
În situația răriturii combinate, raportul dintre volumul mediu al arborilor extrași și
volumul mediu al arboretului înainte de intervenție (Ve/Vi) este, în general, cuprins între 0,6 -0,9.
Alegerea arborilor de extras , care este obligatoriu însoțită de marcarea acestora, se face
numai în timpul sezonului de vegetație la foioase, pentru a se putea evalua cât mai exact gradul
de deschidere a masivului), respectiv pe durata întregului an la r ășinoase.
În situația în care numărul arborilor considerați dăunători este relativ mic, acești se vor
extrage integral la fiecare intervenție. În arboretele sănătoase și conduse anterior corespunzător,
pentru a stimula creșterea arborilor de valoare se p ot extrage și o parte din arborii folositori,
având grijă ca, în nici un loc, să nu se reducă consistența arboretului sub 0,8.
În arboretele cu o frecvență mai mare a arborilor dăunători, pentru a nu se degrada starea
de masiv, aceștia se vor extrage trep tat, în 2-3 nreprize mai des repetate, în prima urgență fiind
eliminați cei uscați, dezrădăcinați, rupți, lâncezi, etc.

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
26Exploatarea arborilor marcați, care se poate realiza în regia proprie a unităților silvice
sau prin terți, influențează în mare măsură reușita de ansamblu a fiecărei rărituri, precum și
calitatea masei lemnoase la exploatabilitate. Este necesar să se aplice procese tehnologice
adecvate, adaptate la realitățile fiecărui arboret parcurs cu rărituri și urmărindu -se riguros
respectarea strict ă a restricțiilor de ordin silvicultural impuse prin normele tehnice în vigoare.
Periodicitatea răriturilor este dependentă de diverse caracteristici ale arboretului
(compoziție, consistență, vârstă, clasă de producție, etc.), intensitatea lucrărilor, pre cum și de
condițiile staționale în care se lucrează. În general, în păriș (faza de alungire a tulpinilor) când
creșterea este mai activă, periodicitatea va fi mai mică, în timp ce în codrișor și codru mijlociu
(faza de îngroșare a tulpinilor), aceasta este mai mare. În condițiile țării noastre, periodicitatea
răriturilor vatiază între 4 -6 ani (în păriș, când sunt suficiente 2 -3 rărituri) și 6 -10(12) ani în fazele
următoare (numărul răriturilor, de asemenea de 2 -3).
Răritura schematică (simplificată)
În anumite situații (plantați tinere, dese, uniforme, de parcurs cu prima răritură, populație
omogenă, fără variație genetică, cum sunt culturile de clone, etc.) nu se mai justifică alegerea
arborilor de extras, caz în care se face apel la așa -numita răritură s chematică (adesea denumită și
răritură simplificată, mecanică sau geometrică). Aceasta se aplică, în general, în două variante:
răritura în linie, care este cea mai frecvent folosită și constă în faptul că se extrag rânduri
(linii, șiruri) întregi de arb ori, alăturate sau nu între ele, la intervale constante, pe suprafața
întregului arboret;
răritura din distanță în distanță, când arborii de extras se aleg în mod convențional, după o
regulă simplă, la distanțe egale pe fiecare rând.
Răritura schematică, p rin simplitatea sa, prezintă o serie de avantaje cum sunt:
se aplică ușor și nu necesită o tehnicitate mare în execuție;
se rezolvă devreme problema accesibilității interioare a arboretelor, permițând recoltarea mai
ușoară și cu costuri mai reduse a mater ialului lemnos rezultat;
este posibilă mecanizarea procesului de exploatare;
nu sunt necesare practicarea elagajului de acces și alegerea, respectiv marcarea arborilor de
extras, ceea ce reduce costurile de producție;
se reduc vătămările de exploatare (car e sunt mai mici ca la răriturile selective);
volumul exploatat pe hectar la fiecare intervenție este mai mare ca la răriturile de jos;
materialul lemnos extras la fiecare intervenție este de toate dimensiunile ș calitățile, pe când
la aplicarea răriturilo r selective se extrage material mai uniform și cantitativ mai slab;

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
27În același timp, răriturile schematice au și numeroase dezavantaje cum sunt:
se pot aplica numai în arborete tinere, dese și uniforme, fără goluri în coronament, în care
diferențele calita tive și de creștere dintre arbori sunt relativ mici;
efectul pozitiv (de accelerare) asupra creșterii în diametru a arborilor individuali se resimte
doar la exemplarele adiacente (alăturate) culoarelor deschise;
se produc pierderi semnificative față de arb oretele parcurse cu rărituri selective, care pot
atinge 5-15 mc/ha (5 -7% din producția totală, când intensitatea este de 33%, respectiv 10 –
15%, când intensitatea răriturii este de 50%), deoarece pe rândurile tăiate se extrag arbori
indiferent de mărimea lo r (din clasele Kraft de la I la V), rămânând pe picior inclusiv arbori
uscați, lâncezi, defectuoși, etc. (care însă s -ar putea extrage suplimentar);
tasarea solului și producerea rănilor la arborii rămași, când se aplică exploatări pe cale
mecanizată;
dezvoltarea lemnului de tensiune (reacțiune) pe partea dinspre linie a arborilor rămași.

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
28Capitolul 2 LOCALIZAREA STUDIULUI ȘISITUAȚIA
TERITORIAL ADMINISTRATIVĂ
2.1. DENUMIREA OCOLU LUI ȘI AMLASAREA LU I IN SPAȚIUL
GEOGRAFIC ȘI ADMI NISTRATIV
Ocolul Silvic care constituie obiectul prezentului studiu poartă numele de Baza
Experimentală Lechința, după denumirea localității de reședință. Din punct de vedere geografic
este situat in regiunea de dealuri și podișuri din partea de nord a Transilvaniei și cuprinde doua
bazine hidrografice distincte: cele ale Mureșului și Someșului și administrează pădurile situate
în sudul Câmpiei Someșene și sud -estul Dealurilor Bistriței
Figura 1.1 . Localizarea geografică

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
292.2. VECINĂTĂȚI, L IMITE, HOTARE
Tabelelul 2.1
Punctul
cardinal V e c i n a t a t i L i m i t e H o t a r e
NordO.S BECLEAN Naturale
ConventionaleRaul Somesul Mare pana la Beclean
Drum comunal Meles -Nuseni-Feleac
O.S. BISTRITA Naturale Culmea poienitei pana la raul Sieu si a poi
Valea Sieului pana la localitatea Sieu
EstO.S.BISTRITA Conventionale
NaturaleDrumul comunal Sieu -Posmus
Valea Pintic, Valea Roadesa, Culmea Pustiei
pana la drumul Pintic -Uila
O.S.REGHINNaturale Dealul Pustiei –Vf.Caprei –Dealul Ocnitei –
Vf.Maria din deal Dealul Milas
-Dealul Zapodei
SudO.S.REGHIN Naturale Dl.Zapoadei pana la drumul comunal
Urmenis-Craiesti
O.S. TG.MURES NaturaleDl.Urmenis pana la limita celor trei ocoale:
Tg.Mures, Ludus, Lechinta
O.S LUDUS Naturale Dl.Urmenis–Porumbeni -Silivas-Tagsor
VestO.S CLUJ Naturale Dealul Gorganului
O.S. GHERLA Naturale Dealul Rapau –Buza–Viilor
O.S. DEJ Naturale Dealul Vita –Vatastina
În unele cazuri vecinatățile directe ale pădurilor sunt terenuri agricole sau pășuni.
Odata cu apariția legii 18/1991 a aparut in cadrul ocolului fondul forestier privat,
delimitat de fondul forestier de stat prin borne și limite artificiale sau nat urale vopsite cu semne
de limită parcelară.

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
302.3.TERENURI ACOPERI TE CU VEGETAȚIE FORE STIERĂ
SITUATE ÎN AFARA FON DULUI FORESTIER
Pe raza teritorială a ocolului se intalnește vegetație lemnoasă constituită din arbori
izolati sau pâlcuri de pădure disp ersate în cuprinsul proprietăților particulare.
De menționat faptul că în cadrul legii 18/1991 s -au scos din fondul forestier de stat
păduri în suprafață de 2024,4 ha care s -au redat foștilor proprietari, constituindu -se in felul acesta
fondul forestier privat.
De menționat și mai ales de reținut faptul că și vegetația forestieră ce constituie fondul
forestier privat este supusă regimului silvic.
2.4. SPECIFICUL REGI UNII SUB RAPORTUL FA CTORILOR
SOCIAL -ECONOMICI SI CONSTI TUIREA OCOLULUI
Regiunea in care este situat ăBaza Experimentală Lechința cuprinde terenuri ce
alternează de la luncile văilor până la versanți moderat inclinați sau repezi.
Pădurile formează de obicei trupuri disperate de mărimi diferite, unele fiind constituite
și dintr-o parcelă izolată iar altele din grupuri de 5 –25 parcele. Pădurile îmbracă de obicei
partea superioară a versanților, culmile acestora lăsând în aval, pe terenurile cu pante mai
domoale, locuri pentru culturile agricole. Cea mai mare suprafață din întinderea ter itorială este
ocupată de terenuri agricole, suprafața paduroasă ocupând doar 15% din teritoriul administrativ
și 8%din suprafața regională, ceea ce conferă regiunii un pronunțat caracter agricol.Populația
este destul de numeroasă așezată în localitați di ferite. Ocupația principală a locuitorilor este
agricultura ăi creșterea vitelor, dar mulți locuitori lucrează și in unitatile industriale din zonă. Se
mentionează totuși faptul ca volumul lucrărilor forestiere în zonă este mic pădurile fiind tinere,
decineexploatabile, iar lucrările de împădurire se executa pe suprafețe mici. Un volum mai mare
de muncă solicită lucrarile de îngrijire (curățiri sau rărituri), suprafața paduroasă a regiunii fiind
mică in raport cu consumul local de material lemnos se inreg istreaza un important deficit de
masă lemnoasă, fapt ce îngreunează aprovizionarea populației cu material lemnos.
Față de amenajarea precedentă limitele teritoriale ale ocolului au suferit unele
modificări in sensul că s -a inclus U.P.VIII Rusi de la O.S.B istrița. Această preluare vine să
compenseze suprafața paduroasă cedată diverșilor proprietari conform legii 18/1997.

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
31Baza Experimentală Lechința e gospodărit ăîn cadrul a opt unități de producție a căror
limită teritorială e identică cu cea de la amena jarea precedentă.
Unitățile de producție au limite naturale evidente, condiții naturale omogene și căi
independente de acces. Întinderea unităților de producție variază de la 780,3 ha (U.P. VIII Ruși)
si 2.112,6 ha (U.P.II Albești).
2.5. CONSTITUIREA ȘI MATERIALIZAREA PARCE LARULUI ȘI
SUBPARCELARULUI
Fiecare unitate de producție este divizată in parcele care sunt delimitate, prin detalii
naturale evidente (culmi, pâraie) sau, in cazul vecinatății cu terenuri de altă folosință
(pășuni,fânețe,arabile) de către liziera pădurii. S -a păstrat parcelarul existent, inclusiv
numerotarea acestuia, parcelarul fostelor păduri comunale integrandu -se in parcelarul U.P.
Unitățile de producție careia ii aparținea teritorial, primind numere in continuarea celor
existente.
Parcelele ieșite din fondul forestier s -au radiat din amenajament. Materializarea
parcelarului s -a facut de catre personalul de teren al bazei experimentale .
Subparcelarul a rămas același s -au a suferit unele modificări in raport cu situatia
existenta in teren, si cu prevederile normelor tehnice in vigoare referitoare la constituirea
subparcelei.
Materializarea in teren a subparcelarului s -a facut de catre proiectanți.
Parcelarul este figurat pe hartile amenajistice la scara 1:20.000 si 1:50.000, ia r
subparcelarul numai pe cele la sc. 1:20.000.
2.6. CONCLUZII PRIVI ND GOSPODĂRIREA PĂD URILOR
Teritoriul Bazei Experimentale Lechința fiind populat incă din cele mai vechi timpuri,
pădurile au fost supuse defrișărilor pentru extinderea culturilor a gricole, făcând ca suprafața
acestora să scadă continuu cu consecințe nefavorabile in peisajul geografic al regiunii. Aceasta
stare de lucruri a fost oarecum stopata odata cu aparitia primelor reglementari privind padurile,
deci dupa 1774, dar gospodarir ea acestora s -a facut tot sub imperiul intereselor de moment
lucru ce s -a manifestat inclusiv dupa anul 1948.

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
32Taierile sistematice in crâng in arborete de diverse vârste, fără executarea lucrarilor de
ingrijire a dus la degradarea multora fie sub raportu l compozitiei, fie sub raportul productivității
sau stării lor de sănătate,in general al structurii de ansamblu a fondului forestier.
Ritmul tăierilor se reflecta in structura claselor de varstă:
Structura claselor de varstă
Tabelul 2.2
Anul
amenajariiCl a s e l e d e v a r s t ă ( % ) Total
padure I
(1-20)II
(21-40)III
(41-60)IV
(61-80)V
(81-100)VI->
(101>)
1974 19 55 15 5 3 3 9.623,7
1984 23 37 32 3 1 3 9.838,9
1994 23 24 42 9 1 1 10.614,9
Diferențele rezultate din tabel se datorează faptului ca tăierile au afectat toate clasele
de varsta pe de o parte, iar pe de altă parte ca suprafața pădurilor la care se referă aceasta
structura a fost diferită de la o etapă la alta. Cert este insa faptul ca la naționalizare aceste pad uri
aveau, in raport cu varstele, o structura corespunzatoare padurilor de crang cu un excedent in
primele clase de varsta ceea ce dezvaluie o intensificare a taierilor acum 40 -60 de aniperioada ce
corespunde sfarsitului celui de -al doilea razboi mondial s i primilor ani dupa nationalizare pe
fondul unei cereri accentuate de lemn. Puținele arborete bătrâne, rămase a constituit baza
genetica și a fost conservată prin următoarele amenajamente.
Gospodărirea prin taieri repetate in crâng a dus la modificarea su bstanțială a
compoziției arboretelor , lucru la care a contribuit ulterior si acțiunea de refacere și substituire a
arboretelor provizorii si subproductive.
Privită cu 30 de ani in urmă, compoziția a evoluat astfel:

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
33Dinamica compoziției specifice
Tabelul 2.3
Anul
AmenajariiSpecii % Total
Padure Go, StCaFaMoScDtDmDr
1974 45364-5343 9623.4
1984 44344-5625 9838.9
1995 4238523541 10614.9
Desi nu avem date complexe pentru etapele mai vechi de amenajare se poate spun e ca
imediat dupa nationalizare procentul cvercineelor a fost mai ridicat dat fiind faptul ca numeroase
arborete subproductive, reprezentand degradate au fost ulterior refacute. Dupa 1974 refacerile au
vizat mai ales arboretele derivate, fapt ce este pus i n evidenta de scaderea proportiei diveselor
specii moi(in special plop) si mai putina carpenului. Locul acestora a fost luat de catre rasinoase
in culturi in afara arealului, terenurile degradate preluate fiind impadurite in special cu salcam si
pin. Desig ur ca utilizarea rasinoaselor a constituit la prima vedere solutia cea mai sigura si usoara
de crea a noilor arborete, dar si rezultatul s -a dovedit unul gresit.
Acțiunea de refacere a arboretelor, necesara desigur a dus uneori la solutii pripite
introducandu -se la refacere arborete cu un procent ridicat de specii de valoare, unele de
productivitate superioara, dar mai ales datorita faptului ca se lucra pe suprafe te prea mari, se
impunea un volum ridicat de lucrari de ingrijire ce a depasit posibilitatea practica de realizare
ajungandu -se uneori la compromiterea totala a investitiei initiale.
Rezultatele refacerii arboretelor se reflectă sugestiv in evoluția prod uctivității
arboretelor urmarită in clasele de productie relative.
Dinamica claselor de producție
Tabelul 2.4
Anul
amenajariiClase de productie % Total
Padure I II III IV V
1974 3 24 38 25 10 9623.4
1984 1 17 55 22 5 9838.9
1995 – 14 57 23 6 10614.9

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
34Desi s-au obtinut rezultate notabile privind cresterea productivitatii padurilor, deci
diminuarea suprafetei arboretelor de productivitate scazuta, mai sunt inca suprafete insemnate de
astfel de arborete ce trebuie avute in vedere in etapele urmatoare .
Starea arboretelor in diferite momente ale evolutiei lor se poate desprinde si din
evolutia densitatii acestora.
Dinamica densității arboretelor
Tabelul 2.5
Anul
amenajariiCategorii de consistenta % Total
Pădure 0.1-0.3 0.4-0.6 0.7-1.0
1974 – 6 94 9623.4
1984 1 5 94 9838.9
1995 1 2 97 10614.9

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
35Capitolul 3 STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI
3.1. METODE ȘI PROCE DEE DE CULEGERE A DA TELOR DE TEREN
In raport cu normele tehnice in vigoare descrierea parcelara s -a facut prin parcurgerea
terenului, iar datele inscrise in fisele de descriere parcelara s -au obtinut prin masuratori si
estimatii.S -au cules datele referitoare la caracteristicile dendrometrice, biologice si fitosanitare
ale arboretelor din fiecare unitate amenajistica constit uita,pe baza carora s -au indicat lucrarile
necesare a se efectua in urmatorul deceniu.
Pentru fundamentarea naturalistică a soluțiilor propuse s -au efectuat cartari stationale la
scara mare in cadrul carora s -a facut un studiu amanuntit al s olurilor,ca elemente de baza ale
statiunilor, atat pe profile principale cat si pe profile de control datele fiind completate de
analize de laborator. Datele de teren au fost consemnate in fisa unitatii amenajistice si a
profilului de sol prin caduri si denumiri artificializate, ele constituind documentele primare ale
sistemului informatic al amenajarii padurilor.
In scopul cresterii preciziei de determinare a volumelor de masa lemnoasa, in arboretele
exploatabil s -au facut inventarieri statis tice(cercuri 500 m.p.) sau integrale , calculul volumelor
respective facandu -se prin metoda "seriilor de volume". Pentru restul arboretelor s -a utilizat
metoda tabelelor de productie simplificate, sau pentru cele puse in valoare de ocol preluându -se
volumele din actele de punere in valoare.
Majoritatea situatiilor statistice prezentate in amenajament au fost obtinute prin
prelucrarea datelor pe calculator.
In cadrul Bazei Experimentale Lechinta sunt amplasate piete de supraveghre p ermanente
(monitoring) a caror scop principal este urmarirea starii de sanatate a padurilor.
Amplasaresa acestora s -a facut in cadrul unui sistem unitar la nivel de tara la o densitate
de 2×2 km.
3.2.ELEMENTE GENERAL E PRIVIND CADRUL NAT URAL
3.2.1. Descriere generala
In peisajul geografic al Bazei Experimentale Lechinta se disting doua zone mai
importante:

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
36-dealurile inalte de podis;
-vaile (principale si secundare).
Dealurile i nalte fac parte din diviziunea dealurilor Bistritei si Reghinului cu altitudini
cuprinse intre 450 -650m.
Interfluviile sunt relativ inguste cu versanti dominanti cu intense procese de panta, in
special de alunecari de teren, eroziuni de suprafat a si adancime, aparand chiar rupturi de teren cu
perete deschis. Pantele versantilor au valori diferite, de multe ori cele mari fiind situate in partea
superioara sau mijlocie a versantilor fara a fi insa exlcusa chiar in partea inferioara a acestora.
Local apar cornise la desprindere pe linia rupturilor de teren, cu mameloane mari de
pamant inserate pe panta ca urmare a alunecarilor de teren si local cu eroziuni in adancime de
tip ravena. La baza versantilor au loc de obicei coluvionari , solurile sunt mai fertile,
maimpropice pentru agricultura.Cutarea lineara a dealurilor, culmile prelungi cu cumpene
inguste si sinuoase dau terenului aspectul unor creuzete de panta, adapostite de curenti reci,
avand microclimate favorabile dezvoltari i vegetatiei forestiere (chiar a fagului)
Vaile principale –Sieu, Dipsa, Meles, Sanmihai, Manic, etc. determina de obicei lunci
largi cu mai multe nivele de terasa. Luncile sunt in general drenate, cu configuratie plana sau
usor inclinata, st rabatute de meandre cu latimi ce variaza de la 300 m la 2500 m. In portiunea
preversantica luncile au panta ce ajunge pana la 10 grade.
Albiile sunt in general bine dezvoltate,dar sunt portiuni unde sunt complet colmatate fapt
ce determina in undatii si calamitati asa cum este Valea Melesului, Dipsei sau a Pinticului.
Vaile secundare formeaza o retea care imparteste teritoriul, avand distributii definite pe
anumite suprafete de teren. Apa de pe versanti transporta materialul eroda t si il depoziteaza in
aceste vai colmatandu -le.
3.2.2.Geomorfologie
In complexul geomorfologic existent, versantii cu diverse inclinari si expozitii raman
formele de relief predominante alaturi de care mai intalnim, culmea, i ar in culoarul vailor
principale, lunca (joasa sau inalta), terasa,etc.
Din evidenta 14.1.(2) se desprind urmatoarele sub raportul repartitiei suprafetelor in
raport cu inclinarea terenului:
-sub 16 grade -7.585,4 ha–62%
-intre 16–30 grade -4.306.0 ha –35%

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
37-intre 31–40 grade -355,5 ha -3%
-peste 40 grade -39,9 ha-
Total -12.286,8 ha -100%
Aceste date confirma relieful de podis si dealuri joase in care este amplasat ocolul.
Sub raportul expozitiei situatia se prezinta in felul urmator :
-insorita (S,SV) -2.416,8 ha –20%
-partial insorita (E, SE, V, NV) -5.118,9 ha -41%
-umbrita (N,NE) -4.751,1 ha -39%
Total -12.286,6 ha –100%
In ce priveste desfasurarea altitu dinala a padurilor se desprind urmatoarele trepte:
-intre 200 –400 m -1.906,9 ha –16%
-intre 401 -600 m -10.333,4 ha -84%
-intre 601 –800 m -46,5 ha–
Total -12.285,8 ha –100%
Rezulta ca majoritatea padurilor sunt distribuite in partea superioara a reliefului, dar nu
este de neglijat nici prezenta a 16% din suprafata fondului forestier in zonele mai joase, in
apropierea luncilor vailor principale.
3.2.3. Geologie
Din punct de vedere geologic teritoriul studiat s -a format dupa retragerea marii
Sarmatice din bazinul Transilvaniei. Dupa glaciatiunea din cuaternar prin actiunea energica a
retelei hidrografice, prin eroziune, transport si depuneri succesive, teritoriul a capatat
configuratia actuala.
Eruptiile vulcanice periodice din Calimani –Gurghiu care au avut loc in Sarmatian au
depus succesiv cenusa vulcanica de grosime 05 –10 m intercalandu -se cu depunerile de natura
sedimentara.
Din punct de vedere litologic pe versanti se intalnesc strate datand din sistemul neogen,
seria miocen,caracterizat prin argile marnoase cu intercalatii de nisipuri si tufisuri si argile
marnoase in alte rnanta cu nisipuri tufacee cu intercalatii conglomerate sau marne.
Campiile aluviale joase sunt formate din strate din sistemul cuaternar cu nisipuri si
pietrisuri peste care s -au depus materiale deluvio -coluviale fine.

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
383.2.4. Hidrologie
Baza Exper imentală Lechinta face parte din doua bazine hidrografice distincte -Somesul
si Muresul.
Spre Somesul Mare apele ce dreneaza zona respectiva sunt colectate de raul Sieu care
delimiteaza ocolul in partea nord -estica intre satele Sieu si Coasta. Principalu l afluent pe care il
colecteaza, in drumul sau spre Somes, este Valea Tigaului, vale ce rezulta din confluenta a doua
vai principale: Dipsa si Sanmihai.
Valea Dipsei are la origine Valea Pinticului si paraul Tecii, iar pe traseu colecteaza pe
parteadreapta Valea Albestilor iar pe partea stanga Valea Budurleni, paraul Taului si Valea
Ingusta.
Valea Sanmihaiului colecteaza intreaga retea hidrografica de la Micesti de Campie pana
la zona de confluenta cu Valea Dipsei. Pe partea dreapta beneficiaza de aportul vailor Brateni si
Potcoava, pe partea stanga de Valea Bungardului si Valea Lechintei.
In afara de aceste vai se mai intalnesc Valea Nusenilor, Valea Melesului si altele.
Aceasta ar fi reteaua hidrografica din Baza Experimentală Lechinta ce converge spre
Somesul Mare.
In Bazinul Muresului se scurg para iele din partea sudica a bazei experimentale . Dintre
acestea cele mai importante sunt: Raul Satului care curge de la Budesti spre Sarmasel precum si
Valea Silivasului .
Apele au in general un curs meandrat si nu reusesc in toate cazurile sa evacueze apele de
precipitatie in masura in care ar fi necesar astfel ca, uneori, mai produc inundatii, mai ales pe la
coturi de cursuri. Luncile vailor sunt de obicei plane cu multe forme depresionare, c u
intersectari .de cursuri, cu pante mici ale talvegurilor. Alimentarea raurilor din reteaua
hidrografica mixta. -pluvionala , deci din ploi si zapezi. O lunga parte din precipitatii se
infiltreaza si dau nastere panzelor freatice a caror adancime depinde de conformatia petrografica
si tectonica locala.
Paraiele interioare nu creaza probleme deosebite in privinta gospodaririi
padurilor.Prezenta marnelor relativ usor erozibile si existenta unui regim de precipitatii -destul
de bogat-face sa se produca o eroziune destul de accelerata a albiilor paraelor, in unele locuri
acestea au aspectul unor. ravene. Raurile interioare ce strabat teritoriul ocolului determina uneori
forme de eroziune ce dau nastere ,la ravene sau ogase.

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
39Cat priveste adancimea apelo r freatice aceasta e functie de formele de relief si de
alcatuirea stratului litologic.
Astfel, pe terasele superioare adancimea apei freatice depaseste 10 m, iar la baza
versantilor si in formele depresionare variaza intre limitele de 2,5m –9m. Debitul si adancimea
apelor freatice variaza lunar si anotimpul cand se percep variatii de nivel de 1 m sau chiar mai
mult. Lipsa padurilor de -a lungul vsailor vailor face ca reteaua hidrografica sa nu joace un rol
important direct asupra fondului forestier ins a nu trebuie ignorate influentele indirecte si mai ales
cele de eroziune laterala a malurilor. In contextul structurii geologice favorizeaza in unele situatii
–declansarea proceselor de eroziune a terenurilor invecinate.
3.2.5. Climatologie
Clima este in general aspra cu temperaturi medii anuale cuprinse intre 7 –8 grade C, cu
ingheturi timpurii si umiditate ridicata (600 –700 mm annual).
Din datele culese de la Statia meteorologica cea mai apropiata ( Bistrita) si din analiza
datelordin atlasul climatologic rezulta urmatoarele:
-temperatura medie anuala –+8,2 grade C;
-amplitudinea temperaturii medii anuale –29,4 grade C;
-temperatura maxima absoluta -+37,6 grade C;
-temperatura minima absoluta –30,8 grade C;
-temperatura medie in s ezonul de vegetatie -+ 15,4 grade C;
-inceputul perioadei bioactive –1.03;
-sfarsitul perioadei bioactive -15.11;
-durata medie a perioadei bioactive –260 zile;
-inceputul ,perioadei de vegetatie –21.04;
-sfarsitul perioadei de vegetatie -5.10;
-durata medie a perioadei de vegetatie –160 zile;
-data medie a primului inghet –4.10;
-data medie a ultimului inghet –24–29 aprilie;
-umezeala medie relativa a aerului:
.-iarna–85%
-primavara –67%;
-vara–73%;

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
40-toamna–81%;
-perioada de vegetatie -71%
-annual–74%;
-precipitatii medii:
-iarna–113 mm;
-primavara –166 mm;
-vara–250 mm
-toamna–151 mm
-sezon de vegetatie -435mm;
-annual–680 mm;
-data medie a primei ninsori –10 oct;
-data medie a ultimei ninsori –15 aprilie;
-numarul mediu annual de zile cu ninsoare –35;
-numarul mediu annual de zile cu strat de zapada –115;
-evapotranspiratia potentiala –629 mm;
-indicii de a riditate de martonne;
-primavara –35,2;
-vara–35,3;
-toamna 32,3;
-iarna–63,4;
-perioade de vegetatie –34,2;
-anual–37,3;
-frecventa medie a vantului pe anotimpuri;
-primavara –20%-16m/sec
-vara–20%-12m/sec.
-toamna–13%-10m/sec.
-iarna–20%-14 m/sec.
-perioada de vegetatie –16%-13m/sec
Concluzii privind conditiile climatice
Din datele prezentate mai sus rezulta ca conditiile climati ce sunt favorabile dezvoltarii
vegetatiei forestiere constituita din sleauri de deal cu gorun si a gorunetelor si se apropie de
valoarea limita inferioara a fagului.

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
41Dupa cum se observa din datele referitoare la precipitatii rezulta ca 64% din aceste a cad
in timpul sezonului de vegetatie, anotimpul cel mai secetos fiind iarna. Temperatura medie
anuala ( 8,2grade C) precum si indicele de ariditate ( 34,2 ) in sezonul de vegetatie indica
deasemeni conditii optime dezvoltarii gorunetelor si a sleaurilo r de deal cu gorun.
PadurileBazei Experimentale Lechinta sunt situate la adapostul Carpatilor Orientali unde
calmul reprezinta peste 56% ceea ce indica o circulatie atmosferica redusa.
Din punct de vedere al frecventei vanturilor predomina circulatia aeru lui din V si SV, iar
cele mai slabe valori se inregistreaza cele din directia SE.
Datele climatice prezentate mai sus ne indica existenta in zona a unui climat boreal
temperat tip continental.In cadrul acestui tip de climat functie de relief, se pot dife rentia mai
multe topoclimate din carea cele mai bine reprezentate ar fi:
-topoclimat de versant insorit si uscat;
-topoclimat de versant umbrit –cu minus de caldura si un plus de umiditate;
-topoclimat de terasa.
Functie de aceste topoclimate se observa si o distributie spatiala a speciilor forestiere.
Astfel versantii umbriti, adapostiti, pe vai inguste unde se canalizeaza curenti de aer reci apare
fagul, carpenul, jugastrul, iar pe coamele versantilor ( unde se inregistreaza un plus de lumina si
caldurase instaleaza gorunul.
Facand o analiza a factorilor climatici, hidrici si edafici, precum si a reliefului se poate
spune ca zona unde este asezat aBaza Experimentala Lechinta este favorabila dezvoltarii
activitatii economice diverse, agricultura, zootehnie, silvicultura, viticultura, etc.
Din pacate aceasta zona este moderat pana la puternic antropizata. Ecosistemele
forestiere au fost fragmentate fapt ce a determinat modificarea structurii arboretelor si chiar a
compozitiei peisagistice. In aceste pei saje vegetatia forestiera a fost inlocuita prin culturi
agricole.
Pasunile care alterneaza cu padurile sunt in general degradate, ca urmare a utilizarii
excesive.
3.2.6. Solurile
Studiul solurilor s -a facut in cadrul studiului complex al statiunilor am plasandu-se in
acest sens, in punctele cartacteristice, profile principale de sol.

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
42In afara de profilele principale s -au mai executat, unde s -a considerat necesar, profile de
control.
Conditiile climatice geomorfologice si de vegetatie existente corespu nd formarii unei
game relativ largi de soluri.
In urma studiilor facute in teren si a analizelor de laborator s -au identificat un numar de 5
tipuri de sol si 16 subtipuri
Insular mai apar si alte tipuri gertetice de sol, insa pe o suprafata restransa, el e ne fiind
semnificative pentru ocol.
Principalele caracteristici ale tipurilor de sol sunt urmãtoarele:
Clasa argiluviosoluri cuprinde soluri cu un orizont argilic Bt, dar fara orizont eluvial (E),
sunt formate pe luturi, argile, tufuri dacitice si ma rne, roci care au in compozitia lor materiale
fine. Sunt mai frecvente pe versanti insoriti si cu inclinari mai mari de 10 grade .
Cand panta este sub aceasta valoare solul capata caracterul de pseudogleizat .
Soluri brune argiloiluviale tipice .
Aceste sol uri sunt formate pe un material parental constituit din luturi, argile si tufuri.
Vegetatia forestiera e constituita din sleauri de deal cu sau fara fag si gorunete in marea lor
majoritate carpinizate.
Solul are un profil de tipul Ao -Bt-C, este morfologic profund cu o grosime fiziologic
utila cca. 45 -50 cm.
Textura este luto -argiloasa cu orizontul Ao cu un continut de argila de 20 -25%. Orizontul
Bt are o textura luto -argiloasa, cu un continut de argila de cca. 40%. In orizontul Ao structura e
glomerulara, iar in orizontul Bt prismatica. Drenajul extern si cel intern este normal.
Reactia solurilor este moderat la puternic acida, iar gradul de saturatie in baza de schimb
este de 55% in orizontul Ao si de 75% in Bt. Humusul este de tip moder avand un contin ut ce
variaza de la 0,77% la 1,96%.
Azotul total variaza intre 0,79% -1,24%, iar fosforul intre 4,26 –5,37 mg%, potasiul
asimilabil are valori pe profil cuprinse intre 36,25 –57,7 mg%.
Din datele prezentate mai sus se observa ca aceste soluri sunt mijlo ciu bogate in humus
si azot total si foarte bine aprovizionate in potasiu asimilabil, dar sarace in fosfor mobil.
Continutul in baze de schimb si substante nutritive este suficient de mare pentru a asigura
vegetatiei forestiere o productivitate superioara .Ca factori limitativi ai productivitatii arboretelor
mentionam:grosimea fiziologica mica determinata de prezenta superficiala a orizontului Bt,

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
43precum si cresterea procentului de schelet pe tufurile dacitice care pot micsora volumul edafic
util cu acelea si efecte negative pentru vegetatie.
Subtipul pseudorendzinic sunt soluri legate de conditiile specifice de material parental
reprezentat prin marne, marne argiloase, argile marnoase sau materiale provenite din acestea. Au
un profil de tipul Ao -Bt-Cpr.
Acestea reprezinta tranzitia dintre tipul caracteristic spre pseudorendzina.In ceea ce
priveste formarea, alcatuirea,proprietatile si fertilitatea acest subtip prezinta o situatie
asemanatoare tipului principal. Vegetatia forestiera inregistreaza o produc tivitate mijlocie spre
superioara, factorul limitativ fiind continutul de schelet in sol.
In cadrul acestui tip de sol, pe suprafetele mai restranse au fost identificate si alte
subtipuri: litic si pseudogleizat, care au un caracter insular in distributia spatiala a solurilor.
Solurile brune luvice sunt cele mai raspandite soluri in cadrul Ocolului Silvic Lechinta –
ocupand 63% din suprafata. Ca si cele precedente fac parte din clasa solurilor argiloiluviale cu
orizont Bt, deosebindu -se de ele prin prezent a orizontului eluvial (El) de podzolire.
Se intalnesc atat pe versanti insoriti cat si pe cei umbriti, puternic sau slab
inclinati.Materialul parental e constituit din luturi, pietrisuri, nisipuri, argile, marne, etc.In cadrul
acestui tip de sol au fost id entificate trei subtipuri: tipic, pseudogleizat,litic.
Solurile brune luvice tipiceau fost identificate pe o suprafata de 2.165,6 ha
(18%).Materialul parental e format predominant din argile in alternanta cu marne, uneori cu
gresii si tufuri dacitice.
Solurile au un profil de tipul Ao -El-Bt-C. Morfologic sunt soluri profunde, cu o grosime
fiziologica utila de 30 –35 cm. In orizonturile Ao si El textura este lutoasa cu un continut mediu
de argila de 20 –28%. In orizontul Bt textura este predominant argil oasa cu un continut de
argila de 35 –45%. In orizontul Ao structura este grontoasa, slab realizata. Orizontul El este
nestructurat, prafos sau slab structurat.
Orizontul Bt are o structura prismatica, mai rar bolovanoasa. Drenajul extern si intern
este normal, iar permeabilitatea este normala in primele orizonturi si mijlocie in Btr. Reactia
solurilor este de la puternic moderat acida (pH = 4,4 –5,5 ). Gradul de saturatie in baze de
schimb este de 45 -52% in orizonturile superioare si 70 –80% in orizontu l Bt. Pe grosimea
fiziologic utila continutul de substante nutritive organice si minerale variaza astfel:
-humus 1,20% -3,75 %
-azot total 0,102 –0,225%
-fosfor mobil 3,70 mg% -25,8 mg%

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
44-potasiu asimilabil 12,25 mg% -56,45 mg%
Dupa aceste valori se observa ca solurile sunt mijlociu bogate in humus si azotat total si
bogate in fosfor si potasiu asimilabil.Fondul de substante nutritive poate asigura vegetatiei
forestiere realizarea unei categorii de productivitate mijlocie spre superioara. Factorul limitativ
de temut este grosimea fiziologica mica determinata de prezenta superficiala a orizontului Bt
bogat in argila sau a unui continut bogat de schelet.
Solurile brune luvice pseudogleizate sunt localizate pe versanti slab pana la moderat
inclinati, cu expozit ii diferite.
Materialul parental e constituit din luturi, marne, argile, nisipuri sau pietrisuri,
predominante fiind totusi luturile si argilele. Profilul este de tipul Ao -Elw-Btw-C. Morfologic
sunt soluri profunde cu o grosime fiziologic utila de la submi jlociu la mare (36 –60 cm). Pe
tufurile dacitice si pe pietrisuri sunt uneori slab scheletice in primele orizonturi si semischeletice
in Bt.
Textura in orizonturile podzolite este predominant lutoasa, cu un continut de argila de
17,23%.In orizontul Btw t extura este luto –argiloasa cu un continut de argila de 35%. In
orizonturile superioare structura este grauntoasa, slab dezvoltata, iar in orizontul Btw este
prismatica.
Drenajul este normal, iar cel intern lent.
Orizontul Bt(w) este greu permeabil. Stare a fizica este buna pe grosimea fiziologic utila
si permite o activitate microbiologica destul de intensa.Reactia solului este puternic la moderat
acida pH = 4,6 –5,5
Continutul in substante nutritive organice si minerale variaza pe grosimea fiziologic uti la
astfel:
-humus–0,116–4,02%;
-azotat total –0,096–0,28%;
-fosfor mobil –5,83 mg% -13,30 mg%;
-potasiu asimilabil –6,12 mg% -23,2 mg%.
Dupa aceste valori solul este mijlociu la bogat in humus, azot si fosfor mobil si bogat in
potasiu asimilabil.
Insusirile fizico -chimice ale acestor soluri asigura vegetatiei forestiere posibilitatea de a
realiza o categorie superioara (spre mijlocie) de productivitate.
Ca factor limitativ mentionam prezenta superficiala a orizontului Btw bogat in argila si
cu continut excesiv de schelet.

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
45Vegetatia forestiera spontana (naturala) este constituita predominant din gorunete si
sleauri de deal cu gorun, mai mult sau mai putin carpinizate.
Solurile brune luvice litice sunt asemanatoare celui tipic, dar cu orizontul R a carui
limita superioara este situata intre 20 si 50 cm adancime.
Vegetatia forestiera instalata pe aceste soluri constituita din gorunete pure sau in amestec
cu alte specii –realizeaza o productivitate mijlocie spre inferioara.
Cambisolurile se caract erizeaza printr -un orizont diagnostic B –cambic. In cadrul
acestor soluri procesul pedogenetic a evoluat sub influenta materialului parental –bogat in
carbonat de calciu si a vegetatiei forestiere constituita in majoritatea cazurilor din fagete, fageto –
carpinete si sleauri de deal cu gorun si fag.A fost identificat un singur tip de sol brun
eumozobazic cu 5 subtipuri (tabel 4.3.2) din care cel molic si litic au o arie de raspandire destul
de mica.
Solurile brune eumezobazice tipice ocupa 3% din suprafa ta ocolului.Sunt localizate mai
frecvent pe versanti repezi cu procese de eroziune si alunecare, precum si pe pseudoterase, cu
expozitii diferite. Materialul parental este constituit din luturi, argile, gresii si marne calcaroase.
Profilul solului este de tipul Ao–Bv-C.
Morfologic sunt soluri profunde cu o grosime fiziologic utila mijlocie.Textura este relativ
uniforma pe tot profilul de la luto -nisipoasa la luto –argiloasa cu un continut de argila de la 16 la
34%. In orizontul Ao structura e glomerula ra, iar in orizontul Bv -prismatica.
Concluzii privind solurile din Baza Experimentala Lechinta
Tipurile si subtipurile genetice de sol identificate in raza B.E.Lechinta au fost prezentate
tabelar pe unitati de productie si descrise mai inainte.
Solurile sunt in general zonale, specifice conditiilo pedo -climatice a teritoriului studiat.
Frecventa cea mai mare o au solurile brune luvice care ocupa 63% din suprafata ocolului,
urmate de solurile argiloiluviale -24%. In legatura cu raspandirea tipurilor de sol in spatiul
geografic al Ocolului se pot face urmatoarele precizari:
-raspandirea pe suprafete mari a solurilor brune luvice a fost mult franata in substratul
litologic.
Prezenta argilei marnoase pe cea mai mare parte a suprafetei Bazei, a determinat o
evolutie a solurilor intr -un ritm mai lent, in directia acidificarii si podzolirii argilo -iluviale.
-pe pietrisuri –un substrat mai putin bogat in carbonat de calciu se observa un
grad mai ridicat de acidificare si podzolire.

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
46-se observ a un procent foarte ridicat al procesului de pseudogleizare –48% sunt putine
soluri care nu manifesta cel putin un proces de marmorare slaba in orizontul Bt sau Bv.
-subtipul pseudorendzinic apare in exclusivitate pe soluri degradate.
-solurile brune eu -mezobazice apar mai frecvent pe versanti umbriti cu inclinari
variate–de la moderat la foarte repede
-solurile argilo -iluviale se localizeaza in general pe terenuri orizontale sau pe versanti
slab inclinati
-nu s-a putut stabili nici o regula privind raspand irea altitudinala a solurilor zonale, din
acest ocol.
In legatura cu materialul pareantal sw fac urmatoarele precizari:
-nu s-a putut stabili nici o regula privind formarea unui anumit tip de sol pe un anume
material parental;
-depozitele in care predomina materialul fin ( luturi, argile, marne si chiar tufuri) dau
nastere solurilor cu textura mijlocie fina;
-daca in materialul parental predomina roci cu textura mai grosiera ( luturi nisipoase,
gresii nisipoase) solurile formate pe ele au o textura usoara s i mijlocie.
Natura materialului parental determina si unele particularitati in insusirile chimice ale
solurilor, astfel solurile formate pe tufuri sunt foarte bogate si chiar excesiv de bogate in potasiu
–gradul de saturatie in baze de schimb,de cele mai multe ori , mai mic la solurile pe substrat in
care predomina gresiile nisipoase sau pietrisurile.
3.2.7. Relatii intre clima si vegetatie
Datele climatice au fost analizate mai inainte. Cat priveste vegetatia se fac urmatoarele
precizari.
Conditiile fizico-geografice, climatice si pedologice favorizeaza existenta, cresterea si
dezvoltarea unui numar mare de specii forestiere. Spontan cresc urmatoarele specii de arbori
forestieri: gorunul, carpenul, fagul, paltinul, jugastrul, frasinul, ciresul, plop ul tremurator, salcia
capreasca, salcamul,etc.
Cea mai raspandita specie este gorunul (41%), carpenul (34%) si fagul (5%). Celelalte
specii sunt de amestec participand in diverse proportii in arboretele de sleau determinand
faciesuri ale arboretelor pure.

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
47Prin plantatii s -a introdus molidul, pinul negru, pinul silvestru, laricele, salcamul si chiar
dudul.
Arbustii sunt mai bine reprezentati in arboretele de cvercinee prin : macies, paducel,
salba moale, salba raioasa, sanger, lemn cainesc,alun si mai rar p atachina, darmox si caprifoi.
Dupa cum s -a mentionat inainte, climatul din zona este favorabil dezvoltarii unei
vegetatii forestiere variate.
Gorunul fiind o specie cu temperament de lumina se instaleaza in special in amuntele
versantilor unde formeaza de obicei arborete pure. Prefera versantii insoriti s -au partial insoriti.
Cat priveste fagul ca si pinul acestea au pretentii diferite fata de gorun referitor la climat.
Astfel fagul prefera un climat mai umed si cu o perioada de vegetatie mai scurta.
Precipitatiile trebuie sa intreaca evaporarea si in special sa fie suficiente in timpul perioadei de
vegetatie.In cazul ca acestea nu se realizeaza in cantitati suficiente pot fi compensate de
umiditatea reletiva atmosferica. Este o explicatie a faptului c a aceasta specie apare mai frecvent
pe Valea Sieului, pe versanti umbriti cu o circulatie mai mare a curentilor de aer.
Carpenul e o specie ceva mai continentala decat fagul avand o rezistenta insemnata la
actiunea gerurilor de iarna si a ingheturilor de primavara, rezistenta pe care nu o are fagul.El
poate creste in locuri mai reci sau cel putin mai bantuite de ingheturi, unde fagul dispare.Este o
specie de semiumbra, in tinerete avand nevoie de adapost lateral.
Prezentata printr -o traversa pedo -climatica si de vegetatie situatia Ocolului ar fi
urmatoarea:
-vaile si paraiele versantilor care se afla si sub umbra prelungita a unui deal
sunt ocupate de carpinete pure. Acest lucru ne indica un climat de deal adapostit, cu un plus
important de umiditate atmosf erica si minus moderat de caldura.
-o fasie ingusta de tranzitie, mai putin umbrita de dealul vecin, in care incepe sa
dispara treptat si apare fagul in amestec cu gorunul, iar climatul se distinge printr -un plus
moderat de umiditate (sub influenta vaii)
-partea mijlocie si superioara a versantului ocupata de gorunete cu un climat ce se
caracterizeaza printr -un plus de caldura si minus de umiditate.
-partea nordica a versantului ( umbrita si adapostita) purtand un sle au de deal cu sau
fara fag in diferite faciesuri.
Aceasta distributie spatiala sufera in anumite locuri modificari datorita in special
factorului antropic.

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
48Dealtfel starea actuala a padurilor din intreg Ocolul Silvic Lechinta poarta am prenta
interventi ei omului de -a lungul timpului si se concretizeaza prin carpinizarea arboretelor de
gorun , provenite aproape exclusiv din lastari,productivitate scazuta in comparatie cu potentialul
stational, fapt ce determina un evident deficit silvoproductiv, o necore spunzatoare proportie a
speciilor, etc. Daca mai adaugam la aceasta situatie nefericita si tendinta de inrasinare prin
crearea unor culturi instabile si neeficiente de molid avem imaginea unui fond forestier labil,
puternic atropizat.
3.2.8. Tipuri de sta tiune
Criteriile de grupare a unitatilor stationale in tipuri de statiune sunt indicate de insasi
definitia tipului de statiune. Aceste criterii sunt de natura fizico geografica,ecologica si
silvoproductiva.Deoarece tipul de statiune se caracterizeaza in rezultanta generala,printr -un
anumit specific ecologic si un anumit cadru fizico -geografic pentru stabilirea tipului de statiune
s-au avut in vedere rezultatele ecologice (echivalenta climatica, trofica, hidrica).
Tipurile de statiune s -au inscris folosin d indicativele de clasificare dupa sistematica
din1972, iar diagnoza lor s -a redat dupa lucrarea “Statiuni farestiere” (Chirita si colaboratorii) –
Bucurest, l977.
Variabilitatea in spatiu a conditiilor fizico -geografice si a factorilor ecologici
determina nti seinscriu in limitele a doua etaje de vegetatie si anume:
-etajul deluros de gorunete , fagete si goruneto -fagete (FD3) –6.999,2ha -57%
-etajul deluros de cvercete si sleauri de deal (FD2) -5.215,7ha -43%
Evidenta tipurilor de statiun e
Tabelul 3.1
Nr
CrtTipul de
statiune
(cod)Bo-
ni-
tateU n i t a t e a d e p r o d u c t i e
(Suprafata –ha ) T o t a l
I II IIIIV V VI VII VIII ha %
Etajul deluros de gorunete , fagete si goruneto -fagete (FD3)
15131 III -3.0 – – -15.0 74.4 52.4 143.8 1
25132 II55.1 370.0 – – – -383.6 30.5 839.2 7
35142 II262.5 128.4 – – – -981.4 -1372.3 11
45151 – – – – -275.8 26.3 -302.1 2
55152 II783.2 1104.6 -21.6 -290.0 327.8 362.0 2890.1 24

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
4965153 I742.2 381.3 – – -4.9 -25.7 1154.4 10
75233 II22.5 – – – -121.6 -144.1 1
85242 II36.7 11.5 – – – – – -48.2 –
95243 II -105.0 – – – – – -105.0 1
Total FD3 1902.5 2103.8 -21.6 -586.61915.1 469.6 6981.4 57
Etajul deluros de cvercete si s leauri de deal (FD2)
106131 III – -71.8 56.0 – – – -127.8 1
116132 II – -4.225.4 -54.8 – -84.4 1
126141 II – – – – -93.9 25.6 -119.5 1
136142 II – -181.0 75.8 22.0742.8 76.7 -1093.0 9
146143 I – -5.2 -289.8 – – -295.0 2
156152 II – -892.6 958.0 586.1 – -307.2 2748.7 23
166153 I – -154.4 90.2501.3 -1.4 -747.3 6
Total FD 2 – -1309.2 1205.4 1416.3 891.5 103.7 307.2 5233.5 43
Total general 1902.5 2103.8 1309.2 1226.5 1399.2 1478.1 2018.8 776.8 12215 100
Statiuni de bonit ate inferioara -271.6 ha , 2%
Statiuni de bonitate mijlocie -9746.6ha , 80%
Statiuni de bonitate superioara -2196.7 ha ,18%
3.2.9. Concluzii privind conditiile naturale de vegetatie
Geomorfologia, conditiile geologice, solurile si climatul gen eral, au favorizat
dezvoltarea unei vegetatii forestiere variate si valoroase.
Productivitatea superioara este determinata de existenta solurilor profunde de troficitate
superoara cu regim hidric si de aeratie echilibrat.Cu toate ca predominna substraturi litologice de
natura argiloasa, ce genereaza orizonturi B compacte, greu permeabile, faptul este compensat in
mare masura de un regim bogat in precipitatii si o scurgere de suprafata scazuta datorita pantelor
reduse ale terenului.
Factorii limitativi pe ntru dezvoltarea padurii se manifesta pe suprafete relativ
reduse,printre acestea putandu -se enumera regimul hidrologic, substantele nutritive,
compactitatea solului, sezonul de vegetatie relativ scurt,etc.
Speciile principale in cadrul Bazeiraman gorunu l si fagul alaturi de care nu trebuie sa
lipseasca ciresul, paltinul, ulmul, frasinul si chiar rasinoasele (larice,pin, molid). O atenti
deosebita trebuie acordata carpenului a carui proportie trebuie limitata pe considerente atat
economice cat si cultural e.

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
50Cat priveste salcamul acesta a fost introdus in special in terenuri supuse procesului de
alunecare si eroziune. Atata timp cat isi foloseste rolul pentru care a fost introdus e bine sa fie
mentinut.
In afara de aceste specii in cuprinsul ocolului se mai gasesc arbusti ca: alun,macies,
porumbar,paducel, lemn cainesc,etc.
Productivitatea arboretelor e in stransa concordanta cu bonitatea statiunii fapt aprobat de
existenta a putine arborete subproductive.
Impactul om -padure a influentat in buna masur a compozitia arboretelor facilitand
carpinizarea pe suprafeta mari.
Factorul principal al limitarii recoltelor de lemn si in special a produselor principale, este
dezechilibrul accentuat al claselor de varsta si in special deficitul de arborete exploata bile.
Padurile acestui ocol indeplinesc un rol important de protectie, tradus prin protejarea
terenurilor si solurilor contra eroziunii si un important rol de agrement.
Deasemenea–ca baza experimentala a Institutului Na țional de Cercetare -Dezvoltare î n
Silvicultură ”Marin Drăcea” –padurileB.E..Lechinta au constituit un vast camp de cercetari si
experiente privind tehnologii de exploatare, lucrari de ingrijire a arboretelor, refacerea
arboretelor degradate, regenerarea pe cale naturala a gorunului etc .
In razaB.E.Lechinta se mai gaseste o suprafata de 324,7 ha –rezervatii de seminte.
In concluzie asigurarea unei gospodariri corespunzatoare implica ameliorarea structurii
fonduluiforestier in raport cu functiile atribuite si in special a compozitie i claselor de varsta, a
modului de regenerare care trebuie sa fie preponderent natural. Ogospodarire rationala implica
de asemeni conservarea si dezvoltarea valorilor turistice, faunistice, stiintifice, etc. ale regiunii.
3.2.10.Tipuri de pădure
Evidenta tipurilor de padure
Tabelul 3.2
Tipul
de
stati
uneTipul de padure Productivitate
naturala (ha)T O T A L
cod Denumire Super
(ha)Mijl.
(ha)Inf.
(ha)ha %
0 1 2 3 4 5 6 7
5131 5132 Gorunet cu Poa nemoralis (I) – -143.8 143.8 1
51325131 Gorunet de coasta cu graminee si Luzula
luzuloides (m)-481.2 -481.2 4

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
515313 Goruneto -sleau cu fag (m) -169.0 -169.0 1
5323 Goruneto -sleau de prod. Mijlocie (m) -189.0 -189.0 2
5142 5121 Gorunet cu Carex pilosa (m) -1372.3 -1372.3 11
5151 5173 Gorunet de cumpana inalta ((i) – -302.1 302.1 2
51525113 Gorunet cu flora de mull (m) -860.5 -860.5 7
5314 Sleau de deal cu gorun si fag (m) -1219.8 -1219.8 10
5324 Sleau de deal cu gorun (m) -809.8 -809.8 7
51535111 Gorunet normal cu flora de mull (s) 930.8 – -930.8 8
5311 Goruneto -sleau cu fag (s) 164.9 – -164.9 1
5312 Sleau de deal cu gorun si fag (s) 58.7 – -58.7 1
5233 5221 Goruneto -faget cu Carex pilosa (m) -144.1 -144.1 1
5242 4214 Faget de prod mijlocie (m) -48.2 -48.2 –
52434211 Faget de deal cu flora de mull (s) 67.4 – -67.4 1
5211 Goruneto -faget cu flora de mull (s) 15.3 – -15.3 –
5312 Sleau de deal cu gorun si fag (s) 22.3 – -22.3 –
6131 5132 Gorunet cu Poa nemoralis (i) – -127.8 127.8 1
6132 5131 Gorunet de coasta cu graminee si Luzula
luzuloides (m)-84.8 -84.8 1
6141 5412 Goruneto -stejaret de prod. Infer. (i) – -119.5 119.5 1
61425113 Gorunet cu flora de mull (m) -17.1 -17.1 –
5121 Gorunet cu Carex pilosa (m) -399.9 -399.9 3
5221 Goruneto-faget cu Carex pilosa (m) -107.1 107.1 1
5323 Goruneto -sleau de prod. mijloc. (m) -66.8 -66.8 1
5411 Goruneto -stejaret de prod. mijloc. (m) -70.1 -70.1 1
5514 Sleau de deal cu gorun si stejar (m) -431.4 -431.4 4
Din datele prezentate in tabelul anterior se observă că cele mai răspândite tipuri de pădure
suntgorunetele cu Carex pilosa de productivitate mijlocie și șleaurile de deal cu gorun si fag de
productivitate mijlocie, fagul coborând insular la limita inferioară a arealului său.

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
52Capitolul 4. LUCRĂRI EFECTUATE ȘI REZULTATE OBȚINUTE
4.1. LOCALIZAREA CER CETĂRILOR
Cercetările au fost localizate în suprafața administrativă a Bazei Experimentale Lechința,
în cadrul U.P I CHIRALEȘ, unde au fost amplasate suprafețe experimen tale ,în diverse zone ale
unității de producție respective, pentru a surprinde cât mai bine fenomenul de cărpinizare.
Metoda de cercetare folosită a fost metoda observației cât și metoda experimentației.
Prin metoda observației s -au studiat atât pe itin erar cât și în staționar arborete situate în
diferite condiții staționale, de climă, de sol, de vegetație, etc, s -au analizat lucrările efectuate in
practica curentă, iar pentru caracterizarea modului de intervenție în arboret, s -a analizat variația
unor elemente taxatorice.
Prin metoda experimentației s -au înființat suprafețe experimentale in care s -a urmărit
efectul diverselor moduri de executare a degajărilor asupra semințișului de gorun.
Lucrările de birou au constat în documentări privind starea arbo retelor, istoricul acestora
precum și natura și intensitatea intervențiilor, prelucrarea datelor de teren și redactarea lucrării.
Lucrările de teren au constat în inventarieri cantitative ale semințișului, lăstărișului și ale
arboretului în suprafețele instalate, respectiv în ua 32B, ua 33A, ua 3A, unde s -a urmarit
procentul de menținere a puieților de gorun proveniți din regenerări naturale in urma aplicării
tăierilor principale. În ua 89 B a fost urmărit modul de executare a tăierii progresive de
însămânțare și luminare în cadrul celor 15 ochiuri materializate în teren anterior (în funcție de
starea semințișului), a fost analizat efectul acestei tăieri asupra semințișului de gorun precum și
pierderile datorate exploatării ale semințișului utilizabil.
Au fost instalate suprafețe în care s -a urmărit modul de executare a curățirilor și
intensitatea realizării acestora în ua 3A, 38 D ,13 B și ua 14.

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
53Localizarea cercetarilor
Tabelul 4.1
Nr crt Localizare Suprafata
-mp-Lucrari executate
UP Ua
1
I
C
H
I
R
A
L
E
Ș33A 7800 -tăieri progresive
-inventariere arboret
-inventarieri ale semințișului
2 89B 2348 -tăieri progresive
-inventarieri ale semințișului
-degajări și depresaj
3 37A 2000 inventarieri ale semințișului
-degajări și de presaj
4 32B 2000 -inventarierea arboretului
-inventarierea semințișului
-tăiere de lăstari pe toată suprafața
5 14 4000 inventarierea arboretului
-curatiri
6 13B 6000 inventarierea arboretului
-curatiri
7 3A 1585 inventarierea arboretului
-curatiri
-promovarea individuală a arborilor de viitor
8 2A 4000 inventarierea arboretului
-curatiri
-promovarea individuală a arborilor de viitor
9 38D 2500 inventarierea arboretului
-curatiri
-promovarea individuală a arborilor de viitor

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
544.2.LUCRĂRI E FECTUATE ÎN SUPRAFAȚ A EXPERIMENTALĂ
DIN UA 33A
În ua 33A, s -a amplasat o suprafață experimentală de durată cu o suprafață de 7800 mp,
intr-un arboret de gorun de 130 de ani. Pentru a cuprinde toate aspectele necesare studiului,
suprafața a fost materia lizată în teren cu vopsea (colțuri și limite).
Caracteristicile acestei suprafețe sunt următoarele:
-tip de stațiune: Deluros de gorunete, productivitate superioară, brun edafic
mare, cu Asarum -stelaria;
-tip pădure: Gorunet norm alcu floră de mull;
-tip sol: Brun argiloiluvial tipic;
-varsta arboretului este de 130 de ani.;
S-au executat următoarele lucrări:
-inventarierea tuturor arborilor din interiorul suprafeței și proiecția coroanei arborilor
marginali ochiurilor de regenerare;
-poziționarea față de laturi (x, y) a tuturor arborilor din suprafață;
-inventarierea semințișului în 8 benzi, pe jumătate din bandă, fiecare bandă având
lățimea de 2 m, suprafața inventariată în fiecare bandă fiind de 50 mp, totalul benzilor
400 mp, ceea ce reprezintă 5% din suprafața experimentală.
Natura și intensitatea intervențiilor efectuate
Tabelul 4.2
Anul Tipul intervenției Volum recoltat
McSuprafața
-ha-
1975 tăieri igienă 36 –
1977 tăieri igienă 32 –
1978 tăieri igienă 183 –
1978 accidentale 5 –
1979 combinate II 966 15
1981 combinate II 241 7,1
1982 tăieri igienă 44 –
1984 tăieri igienă 23 –
1987 taiere progresiva I 546 22,1

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
551988 accidentale 126 22,1
1986 semănăt.în cuiburi – 7,0
tăiat semințiș Ca – 2,0
1988 mobilizare sol – 7,0
1989 tăiat semințiș Ca
mobilizare sol- 5,0
4,0
1990 mobilizare sol – 2,0
1993 pr.definitiva 574 5,0
1996 pr.definitivă 760 3,6
1998 pr.definitivă 416 5,0
1999 pr.definitivă 473 25
1999 tăieri igienă 5 12,4
Inventarierea arboretului din ua 33A
Tabelul 4.3
Nr.
crt.Specia Diametrul
cmPoziționare Raza coroanei în
interiorul
ochiuluiG
Cmp
x Y
1gorun 60 19.95 13.55 – 2827
2jugastru 28 17.14 8.90 – 616
3gorun 56 11.60 14.82 – 2463
4gorun 52 6.35 7.55 – 2124
5gorun 60 43.80 18.45 – 2827
6gorun 44 39.73 21.30 – 1521
7jugastru 12 30.85 17.35 – 113
8gorun 56 37.25 40.23 3.30 2463
9gorun 66 34.97 28.20 5.65 3421
10jugastru 12 30.30 24.28 113
11jugastru 12 26.10 27.43 113
12gorun 64 18.10 23.15 8.30 3217

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
5613gorun 52 5.35 27.70 4.70 2124
14gorun 44 1.90 41.25 5.50 1521
15jugastru 12 18.60 47.0 4.83 113
16gorun 52 38.0 53.30 5.25 2174
17gorun 52 33.55 59.00 5.20 2174
18jugastru 16 20.20 53.56 201
19gorun 64 1.25 51.19 4.40 3217
20jugastru 12 9.32 47.28 113
21gorun 60 48.35 64.30 4.45 2827
22jugastru 16 12.98 68.12 201
23gorun 52 9.05 76.82 8.48 2124
24gorun 60 3.60 85.10 4.60 2827
25gorun 44 25.60 75.95 3.85 1521
26gorun 52 29.60 71.60 4.05 2124
27gorun 56 2.10 93.15 4.60 2463
28gorun 48 24.20 92.55 4.95 1810
29gorun 52 42.95 88.60 4.25 2124
30gorun 52 39.45 93.35 4.83 2124
31gorun 56 34.30 101.50 2463
32gorun 36 33.80 103.90 1018
33gorun 44 31.00 104.45 1521
34gorun 36 31.50 109.60 1018
35gorun 44 45.80 107.30 1521
36gorun 52 25.75 99.50 2124
37gorun 48 19.63 103.10 1810
38gorun 44 18,26 102,40 1521
39gorun 48 17.70 101.20 1810
40gorun 48 1.59 114.73 6.06 1810
41gorun 48 7.76 125.09 1810
42gorun 40 8.40 128.72 1810
43gorun 44 15.98 112.75 5.48 1257
44gorun 40 18.55 115.40 5.08 1521

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
5745gorun 44 18.70 117.55 5.30 1257
46gorun 40 27.0 121.50 4.02 1521
47gorun 56 32.15 115.85 3.53 2463
48gorun 48 31.50 122.76 3.45 1810
49gorun 44 45.35 122.80 3.69 1521
50gorun 40 45.65 123.18 1257
51gorun 56 46.65 116.75 2463
52gorun 64 49.75 112.85 3217
53gorun 64 19.55 133.30 3217
54gorun 60 134.00 5.75 2827
55gorun 60 138.24 6.15 2827
56gorun 56 147.65 6.15 2463
57gorun 52 138.55 5.32 2124
58gorun 40 135.40 2.70 1257
59gorun 48 146.00 4.22 1810
60gorun 52 3.55 141.38 3.08 2124
Inventarierea semințișului în ua 33A
Tabelul 4.4
Nr.
bandăSpecia Vârsta
aniProven-
iențaNr
pu-
iețiNr.
bandăSpecia Vârsta
aniProveni-
ențaNr.
puieți
1Go 1Lastari 11 Go 1Samanta 18
1Ju 1samanta 21 Ju 1Lastari 11
1Ju 2lastari 22 Ju 1lastari 13
2Go 1samanta 372 Ju 2lastari 2
2Ju 5lastari 12 Ju 3lastari 1
2Ca 1lastari 12 Ca 5lastari 1
3Go 1samanta 123 Go 2samanta 3
3Go 4samanta 13 Ju 1lastari 3
3Ju 2lastari 23 Ju 3lastari 2
4Go 1samanta 24 Ca 1lastari 1

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
584Go 2samanta 154 Ca 2lastari 1
4Ju 3lastari 34 Ju 4lastari 3
5Go 1samanta 85 Go 2samanta 6
5Ca 1lastari 65 Go 3lastari 2
5Ca 2samanta 75 Go 3lastari 1
5Ca 2lastari 55 Ju 1lastari 3
6Go 1samanta 185 Ju 3lastari 4
6Go 2samanta 106 Go 2lastari 2
6Go 4samanta 16 Ju 1lastari 3
6Ju 2samanta 16 Ju 2lastari 1
6Ju 3lastari 46 Ca 1lastari 4
6Ca 2samanta 66 Ca 2lastari 4
7Go 1samanta 277 Go 2samanta 3
7Ju 1samanta 27 Ju 1lastari 2
7Ju 2lastari 47 Ju 3lastari 3
7Ca 1samanta 27 Ca 1lastari 1
7Ca 2samanta 18 Go 1samanta 17
8Go 2samanta 48 Go 3samanta 1
8Go 4samanta 38 Ju 1samanta 4
8Ju 2lastari 18 Ju 3lastari 4
8Ca 1samanta 48 Ca 3lastari 3
Din datele prezentate se pot concluziona următoarele:
-ochiurile deschise (4 in suprafața experimentală) au diametrul cupr ins intre 22,5 si 29
m,in medie 25,8, reprezentând 1,1 H arbore
-indicele de desime este de 0,2 iar indicele de densitate 0,3
-suprafața ochiurilor raportată la suprafața de referință este de 26%, ceea ce conduce la
ideea ca și in restul arboretului, in afara ochiurilor s -au făcut extrageri de arbori prin tăieri de
igienă repetate sau prin aplicarea greșită a tratamentului
-numărul exemplarelor de semintiș este de 7400 puieti la hectar, din care 4800 puieți de
gorun,față de un necesar de 12000 (conform N orme Tehnice pt Cvercinee si Șleauri)
-structura semintișului de Go pe vârste se prezintă astfel: 71,9% de un an, 22,5 de 2 ani si
5,6 % de 3 ani.

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
59-din analiza lucrarilor executate in arboret rezultă că favorizarea instalării carpenului a
fost făcuta de de sele intervenții in arboret ,de diferite intensități (1978 -8,1 mc/ha,intervenție
forte).
-din istoricul interve nțiilor reiese că s -au aplicat tratamente inadecvate –tăieri combinate
in 1979 si 1981 si o tăiere progresivă pe toată suprafața in 1987, in fapt aplicându -se o tăiere
succesivă și nu o deschidere de ochiuri pe toată suprafața
-anterior acestei taieri s -au efectuat semănături cu ghindă in cuiburi,care în lipsa unor
lucrări de intreținere ulterioare a pierit.
-începand cu 1993 s -au aplicat tăieri progresive pe suprafețe mici .
Prin urmare lipsa regenerării naturale pe unele porțiuni din această suprafața se datorează
pe deoparte intervențiilor neadecvate, iar pe de altă parte menținerii arboretului provenit din
lăstari mult peste varsta normală a exploatabilității. Fata de situația existentă se poate
concluziona că asigurarea regenerării naturale a restului de arboret se poate realiza in 2 etape: –
intr-o primă etapă ,concretizată în mobilizarea solului in jurul puieților rezultați din semănături
directe,descopleșirea de buruieni si tăierea semințișului de carpen ,precum si tăieri pentru
lărgirea ochiurilor. Intr -o a doua etapa , dupa 2-3 ani ,pe masura cresterii semintisului de gorun
se va interveni cu lucrari de intretinere anuale ,si in conditii le unei ierni cu zapada abundenta sa
se extraga arborii dintre ochiuri (taiere de racordare) .
4.3.LUCRĂRI EFECTUATE ÎN SUPRAFAȚELE EXPERIME NTALE DIN U.A. 89 B
In U.P.VIII,u.a. 89 B s -au amplasat doua suprafete experimentale de durata, S1= 1118
mp,siS2=1230 mp,intr -un arboret de 90 de ani .Caracteristicile acestei suprafețe experimentale
sunt următoarele:
-tip de stațiune: Deluros de gorunete, productivitate mijlocie, brun slab mediu podzolit, edafic
mijlociu
-tip de pădure: Șleau de deal cu gorun de productivitate mijlocie
-tip sol: Brun luvic tipic
-expoziție estică, versant superior, altitudine 480 -520 m, înclinare 15o.
S-au efectuat urmatoarele lucrari:
-inventarierea tuturor arborilor din cele două suprafețe:
-inventarieri anuale ale semin tisului pe diagonale ( pe o latime de 2 m)
-pe intreaga suprafata a ua -ului au fost pozitionate opt ochiuri prin martelarea

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
60arborilor marginali,in functie de mersul fructificației gorunului.
-deschiderea ochiurilor materializate
-determina rea creșterilor anuale
Datele obtinute sunt prezentate in tabelele următoare:
Inventarierea arborilor din S1 si S2 ,u.a. 89 B
Tabelul 4. 5
Suprafata S1 S2 Total
Specia Ndm
-cm-G
-cm²-Ndm
-cm-G
-cm²-Ndm
-cm-G
-cm²-
Gorun 1929.613072 826.04248 2722.8 17320
Carpen 1223.65244 2821.910556 4022.7 15800
Cires –121.0 346 121.0 346
Inventarierea semintisului din S1 si S2, u.a. 89 B
Tabelul 4.6
Specia Gorun Carpen paltin Total
Inaltimi S1 S2 S1 S2S1S2Nr. puieti %
0-30 cm 239 245 -14-19 517 70
31-60 cm 12 17 11 9-50 99 13
>60 cm – 24 1 6-95 126 17
Total 251 286 12 29-164 742 100
% 72 5 23 100
Din datele prezentate in cele 2 tabele rezulta urmatoarele;
-compozitia arborertului este 59 CA 40 Go 1 Ci;
-numarul de arbori la hectar este d e 290,ceea ce reprezinta un indice de desime I desime
=290/558 = 0,5 (pe nr de arbori ) si I densitate = 14,25/28,5 = 0,5 (pe suprafata de baza).
-in cele 2 suprafete ,semintisul a fost inventariat pe diagonale,pe o suprafata de 189,2
mp in S1 si 202 mp in S2,ceea ce reprezinta 17%,respectiv 16% din suprafata pietelor de proba.

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
61-in S1 avem 15.063 de puieti de Go la ha si 1269 de puieti de carpe n si 11733 de puieti
de paltin.
-in S2 avem 11800 de puieti Go la ha si 990 de puieti de Ca.
Compozitia sem intisului se prezinta astfel: 54 Go 42 Pa 4 Ca
Structura semintisului pe clase de inaltime, deci implicit si pe varste se prezinta
astfel:67,5% in categoria 0 -30 cm (1 an), 9,6% in categoria 31 -60 cm (2 -3 ani),si 22.9% in
categoria > 60 cm (>3 ani),iar co mpozitia semintisului este 65 Go 27 Pa 8 Ca. De mentionat ca
aceasta compozitie se datoreaza faptului ca semintisul de carpen preexistent de dimensiuni mari
nu a fost inventariat,el urmand a fi extras ulterior inventarierii facute.
Procentul ridicat de carpen din compoziția actuală se datorează și faptului ca in cadrul
rariturilor a fost extras și gorunul alături de carpen , eliminarea carpenului neconstituind un scop
in sine.
În u.a. respectiv a fost executată în anul 20 09o tăiere progres ivă cu caracter de
însămânțare și luminare, deschiderea ochiurilor efectuându -se în 8 nuclee de regenerare
identificate anterior și materializate în teren. Diametrele ochiurilor deschise variază între 0,5 și
1,5 înălțimi de arbore (înălțimea medie a arbore tului fiind de 19 m..In urma inventarului din
2015s-au identificat un număr de 28712 de puieți de gorun la hectar.Inaltimea medie a acestora
este de 10 .
Sporul anual al puieților de gorun se datorează punerii in lumină a semințișului existent
în anul 20 14prin deschiderea de ochiuri, dar și ca rezultat al fructificației abundente din toamna
anului 20 15. Pentru menținerea acestui semințiș s -a executat in 20 16tăierea lăstarilor de carpen
in benzi in S1 si in jurul pâlcurilor cu semințiș în S2. Inainte de această operațiune s -a inventariat
lăstărișul de carpen. Caracteristicile acestuia sunt prezentate mai jos:
Nr de lastari pe cioată la carpen
Tabelul 4. 7
lăst/
cioată23456789101112Total
nr.
cioate.3876968342258
% 51413101610145733100

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
62Numărul mediu de lăstari pe cioată este de 6,4., iar numărul mediu de lăstari pe mp este
de 3,3. Inățimea medie a lăstaril or este de 80 cm, iar creșterea anuală de 35 cm.
4.4. LUCRĂRI EFECTUATE ÎN SUPRAFAȚA EXPERIM ENTALĂ DIN U.A. 38 D
În această unitate amenajistică a fost instalată o suprafață experimentală în anul curent
(2500 mp) în care s -a inventariat integral arbore tul pentru determinarea compoziției, s -au
inventariat cioatele de carpen pentru stabilirea numărului mediu de lăstari / cioată și s -au
determinat diametrele centrale ale suprafeței de bază pentru gorun și carpen și a fost executată o
curățire în anul 20 14.
Caracteristicile acestei suprafețe experimentale sunt următoarele:
Caracteristicile acestei suprafețe experimentale sunt următoarele:
-tip de stațiune: Deluros de cvercete, productivitate inferioară, brun edafic mic
-tip de pădure: Goruneto -șleau de produ ctivitate mijlocie
-tip de sol: Brun eumezobazic tipic
-expoziție SV, versant superior, altitudine 340 m, înclinare 20o.
Calculul diametrului central al suprafeței de bază
Tabelul4.8
Gorun
d
-cm-N
-buc-Gmultiplu
-cmp-Gcumulat
-cmp-
2 15 74,1 47,1
3 35 247,2 294,4
4 35 439,6 733,9
5 30 588,7 1322,7
6 30 847,8 2170,5
7 20 769,3 2939,8
8 15 753,6 3693,4
9 10 635,8 4329,3
Total 190 4329,3

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
63dgM = 5,5 + 2164,6 -1327,2= 6,5 cm
847,8
Carpen
d
-cm-N
-buc-Gmultiplu
-cmp-Gcumulat
-cmp-
2 70 21,9 21,9
3 125 883,1 905,1
4 215 2700,4 3605,5
5 235 4611,8 8217,4
6 240 6782,4 14999,7
7 180 6923,7 21923,5
8 100 5024,0 26947,5
9 75 4768,8 31716,3
10 30 2355,0 34071,3
12 5 564,2 34636,5
Total 1275 34636,5
dgM = 6,5 +17318,2-14999,7 = 6,9 cm
69232,7
Compoziția
78Ca11Go5Pa4Ci2Ju -după numărul de arbori
86Ca10Go4Div –după suprafața de bază
Inventarierea cioatelor de carpen
Tabelul 4. 9
Nr.lăstari 2 3 4 5 6
Nr.cioate 24 17 9 3 2
% 45 31 16 5 3
Nr.mediu de lăstari / cioată este de 2,9.

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
644.5. LUCRĂRI EFECTUATE ÎN SUPRAFAȚA EXPERIM ENTALĂ DIN U.A. 13 B
In aceasta parcelă au fost efectuate aceleasi lucrari ca si in parcela prezentata anterior
într-o suprafață experimentală de 6000 mp. Caracteristi cile acestei suprafețe experimentale sunt
următoarele:
-tip de stațiune: Deluros de gorunete;
-productivitate mijlocie,podzolit,pseudogleizat cu Carex pilosa;
-tip de pădure: gorunet cu Carex pilosa;
-tip de sol: brun luvic pseudogleizat;
-înclinare 10ș;
-expoziție sudică;
-altitudine 450 -520 m;
-vârsta medie 35 de ani;
Inventarierea arborilor înainte de curățire
Tabelul 4. 10
Diametre
(cm)Specia N G = gN
(cmp)gN
(cmp)
2Ca
Go
Ju
Sc
Pa186
10
26
1
4558
30
78
3
12558
30
78
3
12
4Ca
Go
Pa
Ju
Sc90
37
7
16
31170
481
91
208
391728
511
103
286
42
6Ca
Go
Pa
Ju
Sc50
25
9
1
21400
700
252
28
563121
1211
355
314
98
8Ca
Go29
221450
11004578
2311

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
65Sc 4 200 298
10Ca
Go
Sc10
24
1790
1896
795368
4207
377
12 Go
Sc18
1904
1135111
490
14 Go 2 308 5419
16 Go 2 402 5821
TotalCa
Go
Pa
Ju
Sc365
120
24
47
13-
–
–
–
-5368
5821
355
314
490
Compoziția înainte de curățire:
1.64Ca21Go8Ju4Pa3Sc –după numărul de arbori
2.44Ca47Go2Pa2Ju5Sa –după suprafața de bază
Inventarierea arborilor după curățire
Tabelul 4.11
Diametre
(cm)Specia N G = gN
(cmp)gN
(cmp)
4Ca
Go
Pa
Ju13
4
3
1169
52
39
13169
52
39
13
6Ca
Go
Pa
Sc38
24
8
11064
672
224
281233
724
263
28
8Ca
Go
Pa
Sc
Ju23
22
2
4
11450
1100
100
200
502683
1824
363
228
63

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
6610Ca
Go
Sc
Ju10
24
1
1790
1896
79
793473
3720
307
142
12 Go
Sc18
12034
1135754
420
14 Go 2 308 6062
16 Go 2 402 6464
TotalCa
Go
Pa
Sc
Ju90
96
13
7
3-
–
–
–
-3473
6464
363
420
142
Compoziția arboretului după curățire:
1.43Ca46Go6Pa3Sc2Ju –după număr arbori
2.32Ca59Go3Pa4Sc2Ju –după suprafața de bază
Intensitatea intervenției:
IN=360×100 = 52%; IG=1486×100 = 12%
569 12348

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
67Capitolul 5. E VALUAREA ȘIEFICIENȚA
LUCRĂRILOR PROIECTATE
Pentrustabilirea eficienței lucrărilor proiectate s -au avut in vedere atât beneficiile
economice , care pot fi cuantificabile prin diverse mecanisme economico -matematice, dar și cele
ecologice al caror efect va fi resimțit abia de generațiile viitoare.
Din punct de vedere economic parametrii urmariți au fost : volumul lucrărilor ( suma ua –
urilor luate in studiu), stabilirea necesarului forței de muncă, investiția specifică , durata de
amortizare a investiției.
5.1. ANTEMĂSURĂTOARE A LUCRĂRILOR PROIECT ATE
Tabelul 5.1
Nr
crtIndicativul
NormeiDenumirea fazei de lucru Unitatea
de
măsurăCantitatea
DEGAJĂRI
1C.60.b. Degajarea culturilor și semințișurilor
naturale prin tăierea speciilor copleșitoareArul 245
CURĂȚIRI
2F.7.b.1. Punerea in valoare la curățiri Ha 17,6
3C.63.A. II.a Tăieri de îngrijire -curățiri Ha 17,6
4C.64.II.a Strângerea și stivuirea materialului
lemnos rezultat din curățiri și alte tăieriGramada
Tip28,5

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
685.2. CALCULUL NECESA RULUI FORȚEI DE MUNC Ă
Tabelul 5.2
Nr
crtIndicativul
NormeiDenumirea
fazei de lucruUMCantN.P.Nr. Zile
om
necesareNr muncitori
necesari
DEGAJĂRI
1C.60.b. Degajarea culturilor și
semințișurilor naturale
prin tăierea speciilor
copleșitoareAr24512.319,91 2
CURĂȚIRI
2F.7.b.1. Punerea in valoare la
curățiriHa17,64.63,82 2
3C.63.A. II.a Tăieri de îngrijire -curățiri Ha17,60.2376,52 5
4C.64.II.a Strângerea și stivuirea
materialului lemnos
rezultat din curățiri și alte
tăieriGram
ada
tip28,51.5118,87 2
La stabilirea necesarului de muncit ori pentru fiecare lucrare în parte s -a ținut cont de
perioada optimă de lucru, atât economic cât și cultural.
5.3. EFICIENȚA LUCRĂ RILOR PROIECTATE
Tabelul 5.3
Nr
crtNatura
lucrăriiCheltuieli
(lei)Masa
Lemnoasa
(mc)UMCant Venituri obtinute Diferența
+ – unitar total
1degajari 4900 -ar245 – – – 4900
2curatiri 3520 159,0 ha17,6265,65 4675 1155 –
Total 8240 159,0 – -3745
Venituri suplimentare și pierderi evitate (Vp)
Vp = media compoziției actuale a seminț ișurilor valoarea pentru fiecare specie –media
compoziției țel valoarea pentru fiecare specie

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
69Vp = 75GO 120+ 25CA 40–52GO 120 + 36 CA 40 +12DS 40= 1380 lei/ ha
Vp = 27669 lei
Durata de amortizare a investiției (D)
D= Vr+Vp /cheltuieli c.f . deviz =23924/ 8240 = 3 ani

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
70Capitolul6.CONCLUZII ȘIRECOMANDĂRI
Este unanim cunoscut faptul c ă prin lucrările de îngrijire aplicate corespunzător în
arborete, valoarea economica a acestora crește în primul rând prin acumu larea unui surplus de
masă lemnoasă cât și prin creșterea procentului de lemn de lucru în arboretele ajunse la vârsta
exploatabilității. De asemenea prin lucrările de ingrijire se recoltează până la 50% din volumul
pe care îl are arboretul de vârsta expoat abilitații și care altfel s -ar pierde. Poate mai puțin
cunoscut este faptul că prin efectuarea lucrărilor de îngrijire se asigură regenerarea într -un timp
mult mai scurt comparativ cu suprafețele neparcurse cu lucrări de îngrijire, lucru care contează
foarte mult în economia pădurii. Dată fiind starea actuală a pădurilor din Câmpia Transilvaniei,
mai ales a celor cu bază în cvercinee, se poate spune că lucrările de în grijire, aplicate sistematic
mai ales în stadiile tinere constituie singura șansă ca acest e arborete să -și poată îndeplini funcțiile
ecologice și social -economice care le -au fost atribuite.
Studiile, analizele și lucrările efectuate permit prezentarea unor particularități legate de
regenerarea cvercineelor din UP I Chiraleș și din Baza Expe rimentală Lechin ța.
Fenomenul de carpinizare a arboretelor tinere de cvercinee se manifesta relativ uniform
pe toata suprafata BazeiExperimental eLechinta, ca dealtfel in intreg Podisul Transilvaniei,
neputand diferentia anumite particularitati definitor ii de la o zona la alta.
Calitatea regenerărilor naturale de cvercinee variază foarte mult in funcție de proveniență,
de condițiile staționale și de evoluția istorică a arboretelor.
Numărul de puieți de gorun la hectar este asigurat dacă tăierea de însăm ânțare sau de
deschidere a ochiurilor se face în anul cu fructificație abundentă sau în anul următor, iar tăierile
de dezvoltare să se execute la 2 ani după tăierea de însămânțare. Numărul acestor tăieri să fie de
două, maxim 3 tăieri, la intervale scurte (1-2 ani) iar tăierea definitivă să se realizeze la cca 4 -6
ani după tăierea de însămnțare, când puieții au în general înălțimi cuprinse între 30 -60 cm.
Arborii seminceri rămași nu mai reușesc să realizeze fructificații abundente și sunt afectați într -o
mare măsură de fenomene de uscare. Deci menținerea lor o perioadă mai îndelungată nu este
justificată.
Dată fiind raritatea anilor cu fructificație abundentă la gorun și stejar se recomandă ca la
aplicarea tăierilor principale să se țină cont și de fructif icațiile de intensități mijlocii
La lucrările de punere în valoare să se acorde o atenție deosebită grupelor de semințiș
instalate pentru ca acestea să constituie nucleele de regenerare.

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
71Diametrele ochiurilor cuprinse între 1 și 1,5 înălțimi de arbore s -au dovedi cele mai
potrivite pentru a asigura un număr suficient de puieți la hectar și pentru a le asigura protecția
ulterior.Dacă ochiurile deschise sunt mai mari decât 2 înălțimi de arbore nu este favorizat
semințișul de gorun ci lăstărișul de carpen, care beneficiază din plin de condițiile bioecologice
deosebit de favorabile și vegetează luxuriant, iat eliminarea lui devine și mai dificilă.
Exploatarea trebuie să se facă numai în condițiile unui sol înghețat și acoperit cu zăpadă
pentru ca prejudiciil e aduse semințișului să fie foarte reduse având în vedere concurența pe care
acesta o va avea de suportat ulterior și importanța fiecărui puiet de gorun individual în
compoziția viitorului arboret.
Degajările sunt absolut necesare în perioada regenerării naturale datorită puterii
extraordinare de copleșire a carpenului și a vitezei sale de creștere în primii ani. Datorită taliei
reduse a puieților de gorun, tăierea lăstarilor de carpen trebuie realizată de jos.
La prima tăiere de lăstari aceasta trebuie r ealizată pe toată suprafața regenerată, iar
ulterior trebuie să se concentreze în jurul pâlcurilor cu semințiș de cvercinee, dar și în jurul unor
exemplare izolate, care trebuiesc promovate. Această tăiere trebuie să se facă înainte de tăierea
de racordare .Suprafața astfel parcursă va reprezenta cca 40 -50% din suprafața totală, deci și
costul lucrărilor va fi mai redus.
În jurul pâlcurilor e semințiș sau a exemplarelor valoroase, lăstărișul se va tăia la cca 1 m
în jurul lor și nu doar în imediata vecinăt ate, deoarece carpenul crește în tinerețe mai mult în
lateral.
Când exemplarele ce urmează a fi degajate au înălțimi de peste 1,5 m se recomandă ca
tăierea să se facă de la jumătate, deoarece dacă se face tăierea de jos , exemplarele puse în
lumină fiind f oarte subțiri se indoaie sau se curbează.
În locurile unde nu s -a produs regenerarea naturală se va executa tăierea lăstărișului și se
va face o mobilizare a solului in vetre urmată de plantare în gropi. Dacă lăstărișurile de carpen
sunt pe suprafețe ex tinse se impune introducerea cvercineelor prin semănături directe în benzi
sau in cuiburi.
Periodicitatea degajărilor va fi anuală în primii 3 ani, iar ulterior la 2 -3 ani. Numărul
intervențiilor va fi în corelație cu realitățile din teren, în funcție de vigoarea de lăstărire a
carpenului, care este condiționată de vârsta cioatelor, generația, condiții staționale, etc.
Se poate observa că subarboretul (aproape inexistent) cât și pătura erbacee nu dezvoltă o
concurență care să împiedice dezvoltarea cvercin eelor, singurul concurent care cauzează
dispariția cvercineelor fiind carpenul.

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
72În ce privește curățirile, în parcelele luate în studiu s -a putut constata faptul că acesta se
concentrează cu preponderență în plafonul inferior, astfel că intensitatea pe su prafața de bază
este slabă și mijlocie, nedepășind 15%.
Compoziția arboretelor după aplicarea unei curățiri nu se modifică decât maxim în limita
a 20% (raportat la numărul de arbori) și maxim 10% dacă raportăm la suprafața de bază.
Pentru viitor recomand ăm ca curățirile să aibă intensități mai puternice și să se
concentreze în plafonul superior, chiar dacă se produce o scădere a consistenței până la 0,7, știut
fiind faptul că carpenul este o specie mai rapidă în creștere în tinerețe decât gorunul. Dacă pr ima
intervenție a avut un caracter slab, atunci următoarea intervenție va avea un caracter forte, în
funcție de închiderea masivului cât și de numărul de arbori nedoriți pe unitatea de suprafață.
Prin aplicarea curățirilor și mai departe a răriturilor, nu se va urmări înlăturarea
carpenului, ci menținerea lui în plafonul inferior, unde exercită o influență benefică asupra
cvercineelor și a speciilor de amestec valoroase.

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
73B I B L I O G R A F I E
1.Ciumac, Gh. -Ameliorarea prin operațiuni cultural e a arboretelor cărpinizate, 1976.
2.Ciumac, Gh .-Contribuții privind tăierile de îngrijire a arboretelor de cvercinee din Podișul
Transilvaniei. Institutul Politehnic Brașov (teză de doctorat), 1968.
3.Ciumac, Gh –Contibuții la studiul regenerării naturale a gorunetelor, goruneto –stejăretelor
și a șleaurilor de deal . Edit Tehnică București, 1967
4.Constantinescu N –Tratamente indicate pentru pădurile de stejar, Edit Ceres, București
5.Chirță C .-Stațiuni forestiere II, Editura RSR, 1977
6.Dămăceanu, C –Cercatări privind refacerea pădurilor degradate din Podișul Central
Moldovenesc, Editura Agro -Silvică, 1984
7.Florescu, I –Silvicultura, Editura Didactică și pedagogică, 1981
8.Giurgiu, V .Decei, I., Armăsescu, S., -Biometria arborilor și arboretelor din Român ia.
Ed.Ceres București.
9.Giurgiu, V .-Conservarea pădurilor. Ed.Ceres București.
10.Giurgiu, V .-Pădurea și viitorul. Ed.Ceres București.
11.Lupe, Z–Refacerea, substituire ași ameliorarea cvercetelor degradate din nord vestul țarii –
Editura Agro -Silvică, 19 75
12.Mădăraș, I .-Cercetări privind conducerea arboretelor tinere de cvercinee în vederea evitării
cărpinizării și realizării compoziției țel.
13.Negulescu, E .,Stănescu, V., Florescu, I., Târziu, D. -Silvicultura. Ed.Ceres București.
14.Pașcovschi, S -Succesiun ea speciilor forestiere, Ed. Agrosilvică, Bucureșri 1967
15.Păcuraru I .–Pedologie și stațiuni forestiere, Editura AcademicPres Cluj -Napoca,2005
16.Petcuț M –Regenerarea prin sămînță a arboretelor de șleau. Revista Pădurilor, nr 3 din
1972
17.Petrescu, L –Tehnologii îmbunătățite de îngrijire a arboretelor de fag, stejar și șleau în
condițiile exploatării mecanizate a lemnului, Ed. Tehnică Agricolă 1984
18.Popescu, I -Tehnologii de refacere ,substituire și ameliorare a cvercetelor slab productive.
Ed. Ceres Bucureș ti 1990
19.Popescu, I –Cercetări privind refacerea și ameliorarea sub adăpost a cvercetelor slab
productive din zonele de câmpie și deal, Ed. Tehnică Agricolă 1986

Cosmin-Ionuț AVRAM Tehnologii derefacere a arboretelor din cadrul
Bazei Experimentale Lechința
______________________________________________________________ _______________________________
7420.Popescu Gh. –Pădurea și omul, Editura Mușatinii Suceava,2005
21.Purcelean Șt –Cercetari privin d regenerarea naturală a stejarului pedunculat și gorunului în
pădurile de șleau de deal din Podișul Târnavelor. C.D.F. -1965
22.Stugren, B .–Ecologie teoretică. Ed.Sarmis, Cluj -Napoca, 1994.
23.Vlonga Șt .–Reconstrucția ecologică a arboretelor de cvercinee cărpinizate . Edit Tehnică
București, 2001
24.***-Revista Padurilor
25.***-Analele I.C.A.S., 2002
26.***-Norme tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor. București, 2000.
27.***-Îndrumări tehnice pentru reconstrucția ecologică a pădurilor. București, 2000
28.***-Indrumări tehnice pentru compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor.
București, 1987.
29.***-Amenajamentul OSE Lechința, UP I –2015.
30.***-Amenajamentul O SE Lechința –Studiu General –2015.