COSILIERE PASTORAL Ă ȘI ASISTENȚĂ PSIHOSOCIALĂ AN 2 [600646]

UNIVERSITATEA BABE Ș – BOLYAI
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ
COSILIERE PASTORAL Ă ȘI ASISTENȚĂ PSIHOSOCIALĂ AN 2

VIAȚ Ă DE FAMILIE ȘI SEXUALITATE

VIZIUNEA DESPRE INTIMITATE A TINERILOR ÎN SOCIETATEA POSTMODERN Ă

MASTERAND: [anonimizat]

1. Introducere
Am ales să tratez o astfel de temă, care nu se regăsește în fișa disciplinei, deoarece, de
ceva timp încoace mă preocupă această problematică a lumii contemporane și anume,
problematica vieții tinerilor, excesele de ,,zel” apărute la acest nivel de vârstă și totodată
sexualitatea care acum pare mult mai prezentă și mult mai accentuată.
Eu consider că această temă are o relevanță socială pentru că, tinerii de azi sunt bătrânii de
maine, adică mai bine zis, ei, peste ceva timp vor repre zenta societatea de mâine. Așadar voi
încerca pe parcursul acestei lucrari să arăt problemele legate de viața sexuală și nu numai
apărute la tineri și vom încerca împreună să formulăm niște concluzii, sau poate chiar soluții
la problemele actuale.
,,Tinere țea omului începe cu un fel de tendință de independență, iar când începe să se
contureze cumva altfel, se fac niște schimbări în existenta omului; numai că aceste schimbări
sunt de puțin timp și nu s -au statornicit în timp îndelungat precum în cazul bătrân eții. De ce?
Pentru că un om în vârstă nu mai poate fi schimbat și nu se mai poate schimbă nici el însuși.
De ce? Fiindcă el a devenit și devenirea aceasta s -a făcut în timp îndelungat și omul a ajuns să
fie format așa și nu mai poți să scoți din el unul n ou‟‟, spune Părintele Teofil Părăian.1
Deosebirea între tânăr și omul în vârstă este că omul în vârstă s -a realizat, sau a putut
ajunge să se realizeze, sau este cum este după o viață întreagă; pe când tânărul – având în spate
doar copilăria care în general este considerat ă vârsta la care din punct de vedere moral ar
trebui să rămânem în toate fazele existenței noastre, pentru că în Împărăția lui Dumnezeu intră
cei ce sunt ca și copiii:,, De nu veți fi cum sunt copiii, nu veți intră în Împărăția lui
Dumnezeu ‟‟ (Matei 18,3) – este preocupat realmente de viitor.2
Copilul în general nu duce o viață dirijată, ci duce o viață spontană. În copilărie, fiecare
dintre noi i -am reprezentat mai mult pe părinții nostrii decât pe noi înșine. La tinerețe începe
să urmeze u n fel de detașare de antecesorii noștrii, de părinții noștrii, de bunicii noștrii.
Începem să ne conturăm ca existente, ca entități individuale, cu specific personal, la această,
bineînțeles, ajutând și educația pe acre o primim și pe care o folosim, educ ație dirijată prin
școală sau prin familie. Educația format+oare sau deformatoare, dată de societatea din jurul
nostru, cu ideile care circulă, cu manifestările care sunt, cu atitudinile pe care le au cei din

1 Arhimandrit Teofil Părăian , Cuvinte către tineri, Editura Omniscop, Craiova, 1998, p.101
2 Ibidem, p. 97.

jurul nostru, și pe care de multe ori ni le im primă și nouă. Așa încât omul, până la urmă, este
un produs al înaintașilor săi, un produs al propriei sale existente și un produs al societății în
care trăiește.3
În majoritatea țărilor dezvoltate, tinerii intră în contact cu povestirile biblice și învăță turile
religioase, în general, prin intermediul filmelor și programelor de televiziune, astfel încât
mijlocul principal de interpretare și explicare a realității înconjurătoare nu mai este literatura,
ci cinematografia. Aceștia sunt conștienți de cultura populară și își găsesc o mare parte a
expresiei lor spirituale în muzica pop, în filme, în programele de televiziune și pe internet.
Marile ecrane cinematografice și spațiul virtual creează un alt tip de experiență, care
înlocuiește frecventarea lăcașurilor de cult și devine o bogată sursă de religiozitate
contemporană pentru noile generații.4
Religia și mass -media nu au fost niciodată mai conectate una de cealaltă ca astăzi. Prin
intermediul celei de -a doua, o mare parte din religia și spiritualitatea conte mporană este făcută
cunoscută tinerelor generații. Mulți tineri cresc în familii cu părinți absenți, divorțați sau care
își petrec majoritatea timpului la serviciu, ceea ce înseamnă că sunt lăsați într -o oarecare
măsură nesupravegheați și petrecând mult ti mp în compania jocurilor video, uitându -se la
televizor, navigând pe internet, ascultând muzica pop, dance, house, în general bucurându -se
de ofertele și plăcerile culturii pop. Aceștia trăiesc astăzi într -o eră a globalizării susținută de
avansarea rapidă a mass -mediei și a tehnologiilor de comunicații, iar acest aspect are un
impact asupra modului în care copiii și adolescenții se implică în viața religioasă, atât în
termeni de credință, cât și de practică.5
Așadar, o dimensiune esențială și un element di stinctiv al religiozității tinerilor de astăzi îl
reprezintă îmbrățișarea mijloacelor mass -media digitale. Mass -media reconfigurează
perspectivele unui impresionant număr de cititori sau spectatori peste tot în lume, astfel încât
a devenit un mijloc prin c are noile generații își construiesc identitatea religioasă. Dacă, de
regulă, adulții, care se presupune că au deja formată o identitate clară, aleg ce să citească sau
să vizioneze, pentru tineri însă mass -media exercită o influență deloc neglijabilă, oferi ndu-le
paradigme după care aceștia își structurează viața, inclusiv cea religioasă. În mass -media

3 Ibidem, p. 98.
4 http://ziarullumina.ro/lumina -cunostintei/mass -media -si-spiritualitatea -tinerilor -de-azi
5 Ibidem

contemporană, tinerii caută, de fapt, răspunsuri și explicații la problemele și frământările cu
care se confruntă în această perioadă de viață.6
Pe de altă pa rte afirmăm că tinerii, prin structura lor, prin năzuințele lor, prin felul de a se
angaja în anumite acțiuni, sunt mai aproape de fericire, sunt mai aproape de realizări care să le
dea mulțumire și fericire. Tinerii mai sunt într -un fel fericiti, în sensu l că nu au un trecut lung,
care să fie pătat de gânduri rele, de fapte necuviincioase, de vorbe nelalocul lor, pentru că
tinerețea este mai aproape de copilărie, iar copilăria este într -un fel idealul crestinului. Nu în
sensul să rămânem la copilărie ca fa ză de început, ci în înțelesul să ne menținem în sfera
copilăriei în ceea ce privește seninătatea, nerăutatea sau răutatea fără durata și în ceea ce
privește nevinovăția, câtă este în copilărie.7
Dar oare se mai poate aplică în zilele noastre ceea ce a af irmat mai sus Părintele Părăian?
Oare mai există la tinerii acestei lumi, distruse din anumite puncte de vedere de către mass –
media , nevinovăția, seninătatea, nerăutatea? Oare tineri lumii moderne mai păstrează
principiile creștine? Vom încerca pe parcurs ul acestui capitol să dezbatem diferite
problematici ale tinerilor la anumite etape ale vieții, vom dezbate sexualitatea prezentă la
nivelul acestei perioade de viață a omului, încercând să ne răspundem la toate aceste
întrebări.

2. Tinerii și viața sexuală

Lipsa unor studii asupra problemelor pe care le ridică viața sexuală are consecințe
negative din multe puncte de vedere asupra viziunii creștine a vieții, dar mai ales asupra vieții
însăși, a felului de a trăi. Cu știință sau fără știință, acest d omeniu extrem de sensibil și
complex a fost abandonat aproape în întregime în mâinile necredincioșilor, care cu multă
plăcere l -au transformat rapid în monopol. Astfel încât orice educație în această direcție
poartă pecetea unei concepții, nu numai necreșt ine, ci de -a dreptul păgânești, sub semnul unui
vulgar și scandalos pansexualism. Explozia de materiale ,, informative‟‟, care beneficiază de o
publicitate fără zgârcenie pe toate canalele de comunicare în masă, vizează mai curând
exploatarea nemiloasă și ineresata a slăbiciunilor umane venite din direcția sexualității în

6 Ibidem
7 Arhimandrit Teofil Părăian , op.cit., p. 144.

beneficiul unei industrii ,, specializate‟‟ a placeriilor, decât educarea corectă și sănătoasă a
tinerilor în problemele sexuale. Nu intaplator oamenii de bună credință se rușinează a aduc e în
discuție și a arăta vreo preocupare legată de problemele sexualității. Demersul diavolului a
reușit aproape în întregime. Relația trupească a ajuns a fi terfeliata până la identificarea cu
răul, cu murdăria, cu păcatul prin excelență, încât, cu greu m ai îndrăznește cineva o evaluare
pozitivă a acesteia, fie și minimală.8
Astăzi, problema sexualității se pune deschis și fără acea rezervă care stăpânea altădată
lumea . A continua să o ignorăm înseamnă a face politica struțului. Însă tot atât de absurd ar fi
și dacă, în năzuința de a informa tineretul în această delicată chestiune, nu am pune toată grija
în alegerea mijloacelor. Oare nu vedem astăzi etalându -se pretutindeni o literatură care
pretinde să satisfacă această cerință, dar care în realitate nu este altceva decât o continuă
provocare și un indemn permanent la desfrânare? Deci chestiunea este atât de gingașă, încât
călăuzitorul care își ia o asemenea sarcină trebuie să fie foarte prudent, foarte ,, meșter‟‟ , ca
să poată fără primejdie să iniție ze tineretul în asemenea probleme.9
Așadar , pentru a întelege mai bine această problematică a vieții sexuale a tineretului
modern, trebuie să întelegem mai întâi perspectivele teoretice cu privire la viață . Astfel,
foarte pe scurt, afirmăm că există trei perspective teoretice care explorează și încearcă să
explice sexualitatea umană: cele evoluționiste, cele psihologice și cele sociologice. În cadrul
perspectivei evoluționiste există sociobiologia, conceptul de evoluție referindu -se la faptul că
toate ființele vii dețin o formă actuală care se datorează modificărilor graduale petrecute de -a
lungul timpului în materialul genetic al generațiilor anterioare. Adică aceste vietăți au evoluat
astfel până au ajuns în forma actuală; Apoi, în cadrul perspectivei psihologice avem trei tipuri
de teorii: teoria psihanalitică în centrul căreia stă conceptul de libidou10, concept care
evoluează, conturând personalitatea umană, teoria cogniti vă care se referă la totalitatea
modalităților de gândire care influențează comportmentul sexual, modul în care gândirea
influențează emoțiile implicate în sexualitate, și teoriile învățarii care au în vedere faptul că
oamenii învață să își manifeste insti nctul sexual și deci, comportamentele sexuale sunt

8 Prof. V.V. Zenkovsky, Convorbiri cu tinerii despre sexualitate , trad. Pr. Dimitria Balaur, Editura Bizantin ă,
București, 1998, pp. 8 -9.
9 Cuvânt ul Pr. Dimitrie Balaur la lansarea cărții ,, Convorbiri cu tinerii despre sexualitate’’ , apud, Ibidem, p. 13
10 Conceptul de libidou reprezină în teoria freudiana energia care orientează și susține pulsiunile sexuale. Dupa
Jung noțiunea de libidou desemnează "energia psihica", în general, prezentă în tot ceea ce este "tendință către",
"apetitus". Din această îng emanare a rezultat și sensul cel mai larg al cuvântului care desemna dorința sexuala.

preluate de la semeni; Cea ce -a treia, perspectiva sociologică, se centrează pe modul în care
societatea stimulează sau inhibă anumite manifestări sexuale.11
Astfel zis, sexualitatea concentrează în sine c eea ce este mai întunecos și mai
înfiorător în om, ca și ceea ce este mai luminos și mai creator în el. Sexul este, interferența
înălțimilor senine și a adâncurilor întunecoase. De pe platforma lui fie ne înălțăm și devenim
niște aștrii strălucitori de lu mină și sfințenie, fie cădem în prăpastia întunecoasă a păcatului și
a crimelor. Chestiunile privitoare la sex trebuie tratate foarte amănunțit, ținând seama de
însemnătatea lor extraordinară în ceea ce privește dezvoltarea sufletului și a trupului, precum
și de primejdiile mari printre care alunecă viața sexuală.12
Cu toate atributele ei pozitive, iubirea sexuală are limite și inconveniențe. Iubirea
implică o alegere și faptul de a alege o anumită persoană iar nu altă persoană, poate fi, în mod
subiectiv, j ustificat prin corespondența dintre persoana aleasă și idealul pe care cel care alege
îl poartă cu sine. Dar în mentalitatea tânărului apare dilema pe cine să iubești? Să le iubești
pe toate, sexual, sau pe niciuna? Răspunsul ar fi să nu iubești niciuna, sau să depășești iubirea
sexuală în care trupul joacă rolul esențial și delimitativ pentru un alt fel de iubire: este ceea ce
propune fecioria .13
După câte se poate vedea , fecioria este învingerea limitelor strâmte ale unui fel de
iubire spre o formă superioară de iubire. Va fi vorba, în consecință, de o iubire eminamente
spirituală , în care trupul nu are niciun rol important de jucat; caracteristic spiritului fiindcă,
spre deosebire de trup, se poate adresa unui număr nelimitat de persone. Fecioria are un mare
acces la frumusețe. Aceasta se explică prin faptul că ea dilată spațiul contemplării, prin
eliberarea minții atât de obsesiile trupului cât și de cele ale lumii înconjurătoare .14
În legătură cu fecioria există mai multe opinii. Opinia cea mai f recventă este că
fecioria este recuperarea stării paradisiace, atât cât poate fi ea realizată pe pământ. Stare în
care nu există concupiscență așa cum o cunoaștem noi, adică febra sexuală proprie fiecărei
fiinte născute în păcat, și fără de care nu există căsătorie; și aceasta pentru că, concupiscența
se întemeiază pe placere; or, plăcerea nu exista pe vremea lui Adam și a Evei, exista doar o
bucurie transcendentă, supranaturală, superiara oricarei placeri. Acesta are consecințe

11 Diana Lucia Vasile , Introducere în psihologia familiei și psihosexologie , Editura fundației România de mâine,
București, 2007, pp. 68 -70.
12 Prof. V.V. Zenkovsky, op.cit. p. 16.
13 Georges Habra , Iubire și senzualitate , Editura Anastasia, București, 1994 , p. 155.
14 Ibidem, pp. 156 -159

incalculabile; așadar, numa i dupa ce au păcătuit, adică dupa ce mintea lor s -a răsculat
împotriva lui Dumnezeu, abia atunci și trupul s -a revoltat împotriva minții, și cei doi au
devenit conștienți de goliciunea lor ( ,,ochii li se deschiseră‟‟ – Facere 3,7, ceea ce nu înseamnă
că li s-au deschis ochii sensibili – aceia erau deschiși – ci ochii minții care au luat aminte că
ceva neobișnuit s -a întâmplat în trupurile lor) : ,,Odată petrecută călcarea poruncii și
pierzându -și hainele minunate în care se găseau înveșmântați – cele ale sla vei și ale
bunăvoinței Celui de Sus – au realizat de îndată goliciunea trupului lor și au fost cuprinși de o
nespusă rușine „‟ ( Sfântul Ioan Hrisostom – Omilia 16 la Facere) 15
Adesea Părinții numesc fecioria copie a rânduielii îngerești și a impasibilităț ii divine:
,,Mare lucru este să nu te înhami la jug si sa -ți păstrezi fecioria și a fi socitit în rând cu îngerii
sau cu Natura Unică; mă sfiesc a zice și în rând cu Hristos Care, voind să fie născut din cauza
noastră care suntem născuți, S -a născut dintr -o fecioara, valorificând astfel fecioria. Că ceea
ce ne înalță mai presus de lume sau, mai curând, face trecerea dintr -o lume într -alta, din cea
perzentă în cea viitoare‟‟.16
Mai mult putem spune că , fecioria înlătură și moartea: ,,Degradarea se perpetu ează
prin naștere: cei care s -au abținut să procreeze, prin feciorie, au oprit în ei înșiși granițele
morții, împiedicând -o să treacă, prin ei, mai departe și punându -se pe ei înșiși granița între
viață și moarte. Dacă aici, moartea nu poate să treacă pest e feciorie, ci se oprește și se dizolvă
în ea, este clar că fecioria este mai puternică decât moartea; de aceea un asemenea trup este
numit incoruptibil, pentru că nu slujește funcțiunilor vieții păcătoase, nici nu acceptă să
devină organul unei continuit ăți muritoare. .17
Din ceea ce am afirmat mai sus reiese importanța majoră pe care o are fecioria în viață
unui tânăr. Dar oare, tinerii din ziua de astăzi mai prețuiesc fecioria ? Sau pentru ei fecioria
este ceva relativ, ceva nesemnifiactiv. În continuare vom încerca să răspundem acestor
întrebări arătând rezultatele dezastruase pe care le implică nerespectarea fecioriei în râdul
tinerilor.
Astăzi sexualitatea nu este privită numai ca act de procreere. Ea a devenit o
sexualitate de recreere, astfel având în vedere că actul sexual este o formă a relațiilor
interumane, psiho -fiziologice, știința modernă recomandă relațiile sexuale în momentul în

15 Ibidem, p.164
16 Despre căsătoriile adultere, I,9 – P.L.XL, p. 457, apud. Georges Habra, Iubire și senzualitate –, Editura
Anastasia, București, 1994, p.166.
17Sfântul Grigore de Nyssa, Tratat despre feciorie, 13 – P.G.XLVI, p. 377 apud. , Ibidem., p.169.

care cei doi tineri sunt capabili să cunoască și să -și asume implicațiile și responsabilitățile
vieții sexuale, s ă aprecieze calitățile și valorile oamenilor din jor. Astfel Biserica, venind în
completarea afirmației făcută de știință, spune că actul sexual trebuie să înceapă odată cu
căsătoria, astfel fiind împlinite toate cele stabilite de către știință. În consec ință această viață
sexuală în afara căsătoriei, se numește desfrânare sau concupiscență.
După consumarea actului sexual se întâmplă ceva ciudat din moment ce actul sexual a
fost redus la o nevoie strict organică, cum ar fi foamea și setea, care dispare o dată satisfăcută,
o dată cu consumarea actului se evaporă, la fel de repede cum au apărut, toate iluziile create
pentru o clipă de un creier supraîncălzit: atunci ura, singură , supraviețuiește, inevitabilă,
imposibil de ascuns .18
Așadar, efectele desfrâulu i sunt, atât pentu trup cât și pentru suflet, devastatoare: ,, Ca
să poți păstra povețele ieșite din gura mea și învățătura buzelor mele s -o ți la tine. Căci buzele
femeii străine picură miere și cerul gurii e mai alunecător decât untdelemnul. Dar la sfârș it ea
este mai amară ca pelinul și tăioasă ca o sabie cu două ascuțișuri. Picioarele ei coboară spre
moarte și pașii ei duc de -a dreptul în șeol‟‟ ( Pilde 5,2 -5). Mai întâi, sufletul se regăsește –
după ce plăcerea l -a amăgit promițându -i ,,câte -n luna și în stele‟‟, căci nimic nu este mai
mincinos și mai fanfaron decât plăcerea – se regăsește, deci, în întunericul cel mai adânc,
pentru că trupul, material în general, este ea însăși izolată în întuneric și este luminată numai
de duh; astfel că desfrânarea, ca orice alt păcat care este o abdicare de la duh, aruncă sufletul
în acest întuneric într -o manieră cu totul specială din cauza legăturii intime a acestui păcat cu
trupul.19
În tinerețe nu poți trăi lăsându -te pradă oricăror impulsiuni. Cu privire la ac eastă
perioada, cuvintele Apostolului Pavel :”…luați seama, cu grijă, cum umblați” (Efeseni 5,15) se
potrivesc de minune. Precum vedem, tinerețea este o perioada de cumplită dezorganizare în
cea mai tainică și mai adâncă sferă a ființei omenești. Sufletu l, potrivit naturii sale, este în
căutarea căii de integrare, de contopire cu un alt suflet, dar adeseori, tocmai atunci când
necesitatea iubirii este mai puternică, sufletul nu are pe cine să iubească. Sunt cazuri când
iubirea se aprinde cu atâta putere, încât omul își pierde, cu desăvârșire, orice stăpânire de sine.
De obicei, însă, și aceasta este starea normală, vlăstarul iubirii crește și se dezvoltă numai
atunci când simte căldura din afară a unui sentiment care răspunde, cel puțin în mica măsură,

18 Ibidem, p. 235.
19 Ibidem, p. 238.

necesităților sale. Un sentiment fără de nici o nădejde se aprinde numai în anumite firi foarte
puternice, pe care le -am putea numi “eroice” și care sunt capabile să străbată calea tragică a
sentimentului lor, până la capăt, fără nici un răspuns din afară.20
Viața în căsătorie înmănunchiază laolaltă trei laturi: biologică, socială și spirituală, iar
aceste trei laturi nu ne sunt date separat una de alta, ci, în condiții normale, ele constituie un
tot armonic. Bifurcarea sexualității și a erosului, în afara căs ătoriei, marchează o adevărată
dezordine în sfera sexului în perioada de tranziție până la maturitatea sexuală și chiar și mai
târziu, când căsătoria nu urmează la vreme. În căsătorie, adică în viața de familie normală , ea
dispare cu desăvârșire. Sexualit atea și erosul revin la starea lor normală, cea dintâi
supunându -se întru totul celui de pe urmă, iar unitatea lor intimă devine un izvor de forțe noi,
care descoperă calea nouă a vieții. Sfântul Apostol Pavel folosește cuvinte de o deosebită
însemnătate, atunci când vorbește despre căsătorie. Vom reproduce aici numai câteva dintre
acestea, și anume pe acelea cu care el caută să definească taină căsătoriei. Astfel, el zice
:”Taina această mare este.”(Efeseni 5,32).21
Familia este revelația normală a tainei s exului în noi; pentru viața de familie ne -a fost
hărăzită viața sexuală, precum și toată împlinirea legată de ea, care este cu neputință de înțeles
în alt fel, iar energia sexuală sănătoasă se descoperă pentru prima dată în familie, în cea mai
concretă for mă de înflorire și de exprimare. Adevărul acesta îl putem exprimă și în alt mod, și
anume : în afară de viața de familie nu există și nu poate există o viață și o exprimare normală
a sexualității. Căci orice fel de relație în afară de familie nu este decât o incorectitudine, o
denaturare, o nedreptate care are ca urmare desfigurarea naturii noaste și călcarea în picioare a
legilor vieții. 22
Viața sexuală dinainte de căsătorie, în afară de primejdiile nespus de mari în ceea ce
privește sănătatea, despre ca re am vorbit mai înainte, ascunde în ea o adevărată otravă; ea
zdruncină temelia firii noastre omenești. Calea curăției, calea abstinenței până la căsătorie este
dictată nu numai de cerințele moralei, ci și de natură însăși a sexului, de legea internă a vi eții
sexuale, de legea imperioasă a armoniei dintre cele două laturi de manifestrare a sexului,
dintre sexualitate și eros. 23

20Prof. V.V. Zenkovsky, op.cit. pp. 40-41
21Ibidem, pp. 45-46
22 Ibidem, p 52
23 Ibidem, p 66

La vârstă tinereții, când nu există o trăire deplină și integrală a sexului – deoarece
aceasta se realizează numai în viața de fam ilie – trezirea imaginației sexuale se face în chip
deosebit de ușor. Tocmai pentru aceasta, trebuie luptat din toate puterile împotriva ei, pentru a
nu i se da nici un strop de libertate. Îndeosebi în ceea ce privește dezvoltarea viciului ascuns
despre ca re am vorbit, imaginația sexuală are un rol imens..24
Dezvoltarea nereținută a imaginației, rupându -se de lumea reală, ne poate duce la
pierderea echilibrului sufletesc. Tirania ei este cu atât mai primejdioasă, cu cât pune stăpânire
totală asupra sufletulu i nostru, dăruindu -i un fel de desfătare supremă. Într -adevăr, emoțiile
estetice, de care sufletul fiind desfătat, poate atinge limitele incomparabile ale bucuriei, nu pot
fi accesibile sufletului nostru, dacă nu lucrează în noi imaginația. Pe de altă part e, nu este mai
puțin adevărat că în activitatea imaginației există todeauna cel puțin o mică parte din această
îmbătare estetică; e de ajuns să ne gândim la starea aceea plăcută a reveriilor. Imaginația este
o forță uriașă, creatoare ,dar în același timp ș i sinistră și înfiorătoare pentru suflet. Ca atare,
este imperios necesar că ea să fie stăpânită de noi, dar nu există nici un alt mijloc de a o putea
stăpâni, decât dându -i o îndrumare corectă. A înăbuși mișcarea imaginației este ceva
primejdios, iar uneo ri absolut cu neputință. 25
Recunoscând primejdia pe care o prezintă imaginația, ținând seama de dezvoltarea ei
posibilă, nu cred că trebuie să o înăbușim definitiv. De altfel, așa cum am arătat, mai întâi de
toate, acest lucru este cu neputință. În cultu ra contemporană, totul lucrează asupra imaginației
și numai asupra imaginației. A te ascunde sau a te deroba de contemporanritate este cu
neputință; cu atât mai mult cu cât de la o impulsiune ocazională, imaginația se poate simți în
elementul ei și atunci este cu neputință a o stăpânii.26

3. Privire personală asupra peroblematicilor de sorginte sexuală a tinerilor din ziua
de astă zi

Înainte de a formula concluziile acestei lucrarii, aș dori să formulez o opinie personală
asupra acestei sensibile tematici ,,viata sexuală a tinerilor‟‟.

24 Ibidem, p 69
25 Ibidem, p 72
26 Ibidem, p 75-76

Din pun ctul meu de vedere traim într -o lume aproape total scăpată de sub control.
Toate valorile cultura -relogios -morale sunt întoarse cu susul în jos.
Ceea ce propune astăzi societatea tinerilor, din punctul de vedere al re lațiilor intime
ante-mariale este total contra viziunii Bisericii, asupra acestei tematici. Pornografia,
educația sexuală greșită, televiziunea, internetul, și altele, constituie uneltele prin care
tânărul de astăzi poate să își formuleze singur premise ( de multe ori greșite) despre cum
trebuie să își înceapă, sau mai grav să -și ,,întrețină ‟‟ viața sexuală, sau raportarea sexuală.
Mass -media este factorul ,,cel mai ‟‟ negativ, daca se poate spune așa, pentru simplul
fapt că stârnește curiozitatea tinerilor, care la această vârstă, de cele mai multe ori, nu au
capacitatea, de a deosebii daca această viață scăpată de sub control îi va face bine sau rău.
Dacă se observă contextul actual în care mass -media își desfășoară activitatea, atunci
cu siguranță se poate observa descreditarea tuturor valorilor pe care aceasta o face.
În altă ordine de idei, putem afirma că tinerii nu mai aprobă ,nu mai dau valoare
principiilor morale creștinești, ei își trăiesc viața, chiar și din punct de vedere sexual, la
,, maxim ‟‟. Se observă că astăzi , mai mult ca oricând ni se cere noua, ca Biserică, și nouă
ca părinți să rupem legăturile ce sunt puse pe această tematică și să reușim să spunem
lucrurilor pe nume.
Din experiența pastorală, pot afirma că tinerii sunt dornicii să cu noască lucruri noi, și
nu este nimic rau în acest fapt. Însă din punct de vedere al vieții sexuale, se observă o
lipsă de pudoare din partea lor, chiar dacă ne rezumăm la simplul fapt declarativ, darămite
la actul în sine.

4. Concluzii

În încheiere, vom spune, după cum am observat în cele expuse mai sus, că, tinerețea
este pragul cel mai fragil al vieții fiecărui om. În această perioadă apar multe ,,ispite ” atât
din exterior, din mediul social, cât și din intimitatea casei fiecărui tânăr.
Tinerețea es te perioada din viața fiecăruia dintre noi în care suntem foarte fragili la
animiți factori din mediul în care traim, suntem vulnerabili la majoritatea ,,bolilor‟‟
acest ui veac. Tinerii în general nu reușesc și mai ales nu vor să înteleagă, că această viaț a
încărcată de sexualitate, pe care media o promovează în zilele noastre, nu este o viață
tocmai sănotoasă, este plină de ,,gropi‟‟ , pe care el, tânărul poate nu este capabil să le
acopere.
Se constată totodată că în general, întâlnirea dntre doi tineri, a deseori se concretizează
într-un act sexual, care de cele mai multe ori duce la o altă concluzie ,, lipsa de împlinire
în acest soi de viață sexuală, ce nu își are cadrul în viața de familie, în căsătorie.
Totodată am observat că factorul media de cele mai multe ori, influențează negativ
tinerii dar nu numai, care neinițiați fiind , într -o lume bulversată de -a dreptul, cad pradă
tentațiilor pe care , culmea, chiar media le promovează.
Încheind astfel aceast ă scurtă lucrare, nu tocmai cuprinzătoare, a fenomenului actual al
tineretului postmodern, spunem că, poate, nu este atât de important că tinerii cad pradă
acestor experiențe trecătoare, important este tocmai acest fapt, ca aceste experiențe ale
tinereții să fie depășite. De dorit ar fi să nu rămânem la această etapă a vieții și după ce ea
a trecut, căci doar așa vom putea avea, fiecare dintre noi o viață sănotoasă și exhilibrată
din punct de vedere social, spiritual și nu numai.

5. Bibliografie

1. Biblia s au Sfânta Scriptură
2. Arhimandrit Teofil Părăian , Cuvinte către tineri, Editur a Omniscop, Craiova, 1998
3. Prof. V.V. Zenkovsky, Convorbiri cu tinerii despre sexualitate , trad. Pr. Dimitria
Balaur, Editura Bizantin ă, București, 1998
4. Diana Lucia Vasile , Intro ducere în psihologia familiei și psihosexologie , Editura
fundației România de mâine, București, 2007
5. Georges Habra, Iubire și senzualitate , Editura Anastasia, București, 1994
6. Vasile Nițescu, Adolescenta, Sexualitate intre normal și patologic, Editura Științifică
și Enciclopedică, București, 1985
7. http://ziarullumina.ro/lumina -cunostintei/mass -media -si-spiritualitatea -tinerilor -de-azi