Cosereanuaura27@yahoo.com 966 Co%3fereanu (cojocaru) Georgiana Aura Management Text

MINISTERUL EDUCAȚIEI UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANȚA Ba. Mamaia nr. 124 900527 Constanța, România ‘Tel/Fax: +40241 606407, +4 0241 606467 Ema: esterat ai: snidivsroWeb page: Facultatea de Psihologie si Științele educației Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic PORTOFOLIU DE ABSOLVIRE a Programului de formare psihopedagogie: iu Sesiunea: iunie-iulie 2021 Nume și prenume: Coyereanu (Cojocaru) Georgiana Aura Facultatea: Științe Economice Specializarea: Management Scmnitura sbsohvenei: Coral AUDITUL VALORILOR COMPORTAMENTALE ȘI VIOLENȚA ÎN ȘCOI Introducere În Ivrarea de ață, am ales să dezbat despre faptul că fenomenul de bullying atit de mult mediatizat nu este un fenomen recent i nu aluat amploare în ultimul timp. Majoritatea analizelor subliniază ideca că agresivitatea tine mai mult de instinct, în imp ce violența ese dependentă de culura, educație și context. Dincolo de părerile și cuvintele agtemute pe hârtie ale oamenilor mari, impresionante și foarte la object sunt părerile copiilor despre violență, mai ses atunci când au simțto pe propria piele e „Oamenii olosese violența pentru a se rdzbuna sau pentru a arăta că ei sunt mai presus de ceilalți, că sunt mai puternici „(elev lasa a VII-a); + = Violența este folosită ca armă impotriva cuiva care muti face pe plac.” (elev clasa V-a) Simuaie conglictuată/Violență: De cele mai multe ri, atunci când se vorbește despre agresivitate și violență, in imediata apropiere apare i sintagma situate conflituald, de aceea am considerat că este bine să pun oarecum sub lup și noțiunea de conflict Foarte interesantă și extrem de sugestivă ese părerea lui D. Sapiro, care asociază confitul cu un arbore, asfel: ¥ solul – mediul social în care izbueneste conflict (familia, colectivul, societatea); rădăcina – cauzele multiple ale conflictlui; tulpina = diferite păr) = pările implicate în confit; scorbura – problema clar definită a conflictului; Morile – emoție propri poziiv și negative ale clor implica î conflict; frunzele – acțiunile concrete ale persoanelor implicate: fructul – soluția rezolvării conflictului În cercetare intitulată „Violența în școală” (lucrare eslzată în 2006 de specialist ai Institutului de Știne ale Educației și Ministerului Educației si Cercetări și publicată cu sprijinul financiar al Reprezentanței UNICEF în România), Aurora Liiceanu afirma ex: „Celor care consideră că violența școlară este un fenomen recent trebuie să li se aminteased faptul că, în perspectiva istorică, școala a fost întotdeauna asociată cu violena. Istoria educației, a praxisului educațional — indiferent că vorbim despre spațiul pivat al familiei sau de cel institționalizat, al scolilor si interatelor -evidențază acest lucru. Este un fapt recunoscut cd, in vechea Europă în coli domnea brutalitatea,o brutalitate tolerată, considerată Ss ss ss mecesară pentru disciplinarea elevilor, din amichiate și pint în perioadele relativ recente..Recentul interes pentru violența școlară are loc în contextul în care 0 schimbare profunda si continuă a avu loc în eoria și practica educaională. Violenja împotriva copiilor nu mai este tolerată iar faptul ca ea a exista în trecut nu justifică utilizarea ei în prezent. Astăzi, ochiul societăți privește atent ceea ce altădată era netransparent și secret, în familie sau in spațiul închis al instituției școlare.”. De câțiva ani se to vehiculează concepte gen „școala prietenoasă”, „scoala cu porile deschise”, școala cu ferestrele deschise” și e normal ca din-o aste de școală să răzbată spre exterior ecouri ale procesului ce are lo în interior, după cum € la fel de normal ca pe ușile și ferestrele deschise să intre cu ușurință dificultățile cu care se confruntă comunitatea/ societatea din care școala respectivă e parte integrantă. Din această listă fac parte și agresivitatea sau violența. Violența în școală nu numai că există, dar parcă ia amploare pe zi ce trece, atingând rata cea mai înaltă a nivelul învățământului gimnazial și liceal. Există mai multe teorii psibologice J. Pintl, R. Muechielli, T. Hirschi, M. Gotiredson) conform cărora se poate coniura un portret al unei persoane cu comportament deviant, datorat unor aste de factori individuali: © egocentrism; intoleranf a frustrare; autocontrol deficiar; impulsivitate; „absența sentimentelor morale indiferență și dispreț față e activity sociale utile; imagine falsă despre lume; dorința realizării unei vieți ușoare, fără muncă: devalorizarea de opoziția față de normele juridice. În majoritatea cazurilor aceste trisituri apar încă din copilărie si se amplifică în preadolescență și adolescență. Asfe că violenja poate îmbrăca mai multe forme, precum: + violența verbală care se folosește pentru a controla o persoană sau emotile acestei + În violența psihologică sunt incluse si comportamente pe care le trecem foarte ușor cu vederea: refuzul de a comunica, refuzul de a primi sau oferi ajutor, refuzul de a da curs soliciuărilor, indiereața, ignoranja et. (forme ale violejei psihologice: excluderea, respingerea izolarea criticarea, amenințarea, coruperea ec) esssceecse Diterențele structurale gi functional la nivel hormonal și cerebral marchează diferente Inte fete si bei in comportamentele manifestate fn contextele de nteraciune social Numirul redus de comportamente agresive și competitive l fet se explică prin prezența unei mai mari cantități de estrogen. Testosteronul est un hormon secretat în canităi mai mari la băieți. EI favorizeard prezența manifestărilor agresive în situații confictale, compeitive dar și a încrederii in free propri In Declarația de la Salamanca se spune că “jcoala obișnuită, cu orientare incluzivă reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare, un mijloc care crează comunități primitoare, constriese o societate incluziva și oferă educație pentru toți” Mediul social conține numeroase surse de influent de natură să inducă, să simuleze și să Intrejnd violenja olari, cum ar fi: situația economie morale, săbiciunea mecanismelor de contol social care să vegheze la aplicarea legilor. mass- media, lipsa de cooperare a insituților implicate în educația și protegia copiilor et. Specialiștii spun că într-o țară fost comunistă cum e România, creșterea violenței poate fi pusă pe seama unui complex de factori precum: liberalizarea mass-media, lipsa exercițiului democrati, creerea libertăți generale de mișcare, slăbirea autorii satului șia insituților angajate în respectarea legi, accesul la mijloace de agresiune (LRadu, 1994)G, Basiliade vorbeste și despre: contradicție inre adie diferite de dezvoltare socio-economi țării, dintre diferitele modele socio-culturale, dintre normativele morale ale societății globale și moralitatea unor categorii de grupuri și persoane, dintre valorile moral-cetățenești si jurudice și modul individual sau coeciv de raportre la cle. Cat de ușor a trebui să le fie adolescenilr să afle ce iși dores să fe și cum își dores să e, Into societate inconseevent in cerințele pe care le emite și care se afl înro continuă schimbare, list fn urma valori vechi și adoptând altel noi? Atita vreme cât se iu decizii arbare cu privire la trtarea unor situați problemă și peroane adulte, nu e de mirare Că tineri sunt derutai și încearcă si-i manifeste supărarea și frustrarea cum le e ma la îndemână În categoria factorilor care in de contextul social un rol aparte i au grupurile din care elevi fac parte sau alfel spus anturajul. Pot fi grupuri de prieteni, de cunoscui su grupuri aflate în imediata apropiere a școlilor sau liceelor. Dorința de a face parte dint-un grup cu o anumită identate implică dovezi de lilitate ia patciparea sau protectin față de acele de violență po i aste de dovezi Ceretrle arată că elevii violent prefer grupul mi împrișirea acelorași valor și pin satisfacția dată de exprimarea eului Aderarea la un astfel de grup are la baza nevoia de comunicare prin relaționare cu semenii lor, in afara mediului scolar și a familii. Asel copii își pot compensa constrângerile i stările inegaliățile sociale, criza valorilor zonelor care ei se simt solidari prin condiții de grup. familiale sau școlare si igi pot manifesta tendințele de autoafirmare sau exersarea unor comportamente dorite violența se poate declanșa pe diverse paliere. Dacă, în fazele de început ale educației scolar, predomina violenja profesorului asupra elevilor, ea practică de disciplinare, democratizarea educației a schimbat sensul violenței mai mult inspre elevi spre elevi si dinspre elevi spre profesori O analiză in profunzime a relațiilor dintre elevi-profesori sau profesori-elevi scoate la iveală faptul că poate fi vorba fie despre un conflict între generații, fie despre un confict de status (ol) sau chiar despre amândouă. Elevii Profesorii – vor să fie tratați ca fine mature, responsabile: = percepelevii ca find dependenți de știința lor = dorese un stil al disciplinei școlare bazat pe – preferă stilul bazat pe supraveghere și control negociere, care să țină cont de capacitatea lor de excesiv: amodiijare: – pun pret pe ualitatea imediată a cunostinelor, – valorizează instrucția școlară. cultura. și care în ajută să se îndrepte spră profesia dorită: . moralitatea – dorese răspunsuri la întrebări din viata de zi cu – au o materie de predat, după o ammită iși mu îi interesează teoria: programă. căci „vine inspecția în control”; sum interesați mai ales de notă decât de ceea ce – sunt interesați mai ales de achiziție elevilor în imață: plan cognitive; – își dorese profesori. înelegători. apropiați, – și dorese elevi lniștp și conformist, care să mu deschiși la dialog, empatici, capabili să mai comunice meanzorizați, pe subiecte care sunt personalizeze relația pedagogică. înafara ecției Conhictul intre generații este un conflict inevitabil datorat evoluției societății în general si se referă la creșterea distanței culturale dintre „biurâni” si „tineri” din cauza accelerării în special a progresului tehnic. Fiecare conflict care se naște între generații are profilul socio- cultural al perioadei istorice pe care o traversează. Conflictul de status între profesori și elevi se explică prin faptul că profesorii sunt perceputiin special prin prisma rolului lor de evaluatori și mu de formatori. Oameni de la catedră suntprivți în foarte puține cazari drep persoanele care te ajută să-ți găseși un drum în viață. $i apoi, metodele si procedeele folosite în procesul de învățare fac apel la constrângere, careingrideste dezvoltarea liberă si creativă a personalității elevilor, sau la participare, ceea ce solicită un efort crescut din partea elevilor, efor pe care mulți mu sunt pregătiți sau nu doresesă i facă. Uneori, profesorii iși exprimă puterea” printr-o atitudine de superioritate sau prin ierență. Aceste atitudini nu fac altceva decât să accentueze descurajarea și lipsa încrederii fortele propri a unora dinte copii. Rezultatele se văd imediat n felul în care aceștia răspund: sunt pasivă la lecție sau perturb orele, au atitudini ostile, provocatoare, refuză să comunice absentează ete Auditul valorilor comportamentale: Valoarea, ca măsură a unui comportament autonom, ghidează individul în relație cu ceilalți și declanșează reacile la mediu. Are căteva caracterstci importante, de loc de neglijat Pentru că se dezvoltă de timpuriu în viață si este rezistentă la schimbare, se dezvoltă din experiențele directe cu oamenii și în special cu membri familiei, se formează în mediul socio- cultural, după comportamente și atitudini si „nu după ceea ce ni se spune”. Valorile sunt acele comportamente, procese de gândire, caracter, pe care societatea le consideră intrinsec bune, cu rezultate dezirabile, care merită să fie preluate de alții $i aici se ridică problematica relației dintre morală si voința liberă de optiune a individului Dezvoltarea caracterului moral al tinerilor este o condiție esențială pentru continuarea civilizației. Astfel, educaia devine un element imporant atât timp cât comportamentul moral necesită empatia și creativitatea celoriai O întrebare fundamentală este aceca care apare la Emile Durkheim „cum se pot constitui lementele moralităii?” (Durkheim, 1925). Răspunsul lui Durkheim este unul tranșant: nu putem deveni fiinje morale decât asimilându-ne societății. Transcendenja Deitiii este înlocuită de transcendenja subiectului, de transdisciplinartatea mesajului și de creativitatea recepție tinerii în școală. lar puterea aceasta a opțiuni in rezolvarea de probleme este motorul educației. Și acest lucru se întâmplă pentru că problemele nu sunt niciodată obiective, ci dimpotiva, sunt înrădcnate adâne în subiectivitatea lumii. Această dilemă subiectiv/obiectiv în identificarea problemei si afirmarea puterii alegeri libere, reprezintă astăzi una din sursele principale ale problemelor societale. Impunerea ,binelui” de către uni distorsionează comportamentul celor care reprezintă obiectul impuneri. Astfel, valorile nu se schimbă și nici măcar nu se adapiează. Acestea se constituie in credințele unui grup sau ale unei persoane numai dacă au o investiție emațională.Fără o subiectivizare a „binelui! de cre educator, rezultatele procesului educativ formal sunt nesemnificative sau produc divizări majore între școlari, ceea ce determină o polarizare culturală. Experi î Programare Neuro-Lingvisicd (NPL. au ajuns la concluzia că setul de valori, credințe și reguli pe care fiecare dintre noi îl avem, este punctul de plecare în teoria motivării Valorile și credințele stabilesc modul în care noi acordm semnificație luerurilor dn jurul nostru si nouă înșine. În consecință, selectăm anumite programe mentale și comportamente in Identificarea problemei în lumea reală este aceea pentru care ar trebui să fie educați conformitate cu limitele pe care ni le auto-impunem prin credințe, valori si reguli. Putem să alegem credințe, valori și reguli care să fie potentatoare, care să ne confere forță și motivare sau, dimpotrivă, putem să le alegem în așa fe încât să fie ln La preșcolar conștiința morală este controlată de sentimente și este strâns legată de imaginea de sine, iar imaginea de sine se formează după cum înțelege fiecare copil atitudinile, tive! Specials spun că „adolescența este cea mai sensibilă gi mabil perioada de evolu fizică, psihic și sociala a tinerilor, ceșia schimbându-se nu doar de la un an a ltl, nu doar de ln o luna ln ala ci chiar dela 0 z n ala, și, cea ce ste ma important, schimbă nu numai una sau alta dintre componentele personalități, ci inteaga personalitate, inteaga conduită. Pe bună drepte am putea considera adolescența ca ind „abortoru de pile a personali”, cizelarea și implinirea ei având loc mai târziu. În adolescența tineri se studiază aflindu-se intro permanentă căutare de sine, umosescoperire, autovaloriiare i utoimplicare în visa socal. Intrebarea „Cine unt ex?” devine obsedantă În cadrul iieracținii dinte profesor-elev apere inevi pihologie cu o importanță covâritoare în transmiterea de valori de ln primul către cel de-al doilea, și anume tctul pedagogic. Al. Kairov consideră tctul pedagogie drept toalitea caracteristicilor măiestriei pedagogice, măiestrie condiționată de: a) atiudinea creea fal de elev (are să exprime respect pentru persoalitea cri elev, înțelegere și exigență pedagogică în deplină concordanță cu particularitajile individuale ale acest): b.) profesionalism (stăpânirea perfectă a metodelor și tehnicilor necesare desfășurării actului ditacie) Violența în yoald este o ceri „coneretizează” în incidente abia perceptibile, uneori, de natură emoțională. Deși, realitatea existentă in școală nu are la bază statistici si analize foarte susținute, totuși în ultimii ani, sensibilizarea si conștientizarea opinici publice față de violența în școală a crescut, alimentată uneori și de mass media. Un grad ridiat de intoleran fă de vilena În școală se manifest în sod vizibil, ape care a condus i In considerarea acestia ca prioritate a polilor publice educaționale, Deși Curea Europeana Drepturile Omului artă că pedepsele corporale jin de domeniu scutului, ar toate rile europene au asăzi legi care interzic lovirea copiilor de către profesor, totuși studiile indică statistici care prezintă aspecte îngrijorătoare ale punerii în practică a legislației O problema major în Europa sunt agrestrile în coal. Aproape toate țările au avut cazuri copi și ines care s-au sinucis ca urmare a faptului că au fot ages. Spre exemplu în il un fenomen socio- ine, care se derulează” între actorii acesteia și se Anglia, Fundația „Linia Copilului” a raportat primirea a 500 de telefoane în fiecare an de la i care doreau să se sinucidă, în condiție în care mulți copii nu doresc să comunice problemele pe care le trăiesc. Studile mai arată și că fetele sunt agresate mai des decât baiti și băieții inițiază 85% dintre atacuri. Există puține studii despre fetele care agresează. 80% din violență este realizată de copii între 21-16 ani Violenja în școli este una dintre cele mai vizibile forme de violență asupra copiilor. Șeclile nu pot îndeplini rolul important de învățare și socializare, dacă acestea sunt un mediu în care se manifestă agresivitatea, intimidarea, violența. Bullying sau Violență? Bullying este de fapt tot violență, care se pare că a crescut destul de mult în ultimii an. ‘Au apărut incidente, mai ales a nivelul școlilor. Se consideră că cei care provoacă bullying” sunt acele persoane care nu primesc suficientă atenție, care doresc astel să iasă în evidență, să ‘braveze si acționează în consecință. Lipsa de afecțiune, de aprobare, de îndrumare, de feedback pozitiv, lipsa iubiri, neglijarea, incurajarea unor noi stiluri de viață, noi moduri de impunere, sun factori acilitatori pentru bullying. Nevoia de putere și de dominare ac dn victimă o țintă, iar agresorii vor râni fizic, social sau emoțional pe ceillți. De cele mai multe ori, cei care hărțuiesc, au fost bărțuiți sau sunt ci înșiși hari, d colegi, de famil Se spune că atunci când esti nefericit ai nevoie să vezi pe cineva mai nefericit dec tine. (Crothers & Levinson, 2004) Copii sau persoanele care sunt agresori (bullies) sunt de fapt cei care vor să demonstreze, în forță, din păcate, că au o stimă de sine OK, că defin controll și sunt superiori celoralți. Familiile unde se folosește adesea pedeapsa corporală, constituie un mediu „prilnic” pentru dezvoltarea comportamentelor deviante de tip bullying, inadecvate adaptării la cerințele sociale, incapabile de injelegere a discipline pozitive gi respectării unor reguli pentru buna funcționare, Multe studii conchid că invidia si resentimentele pot fi motive care produc bullying. Există dovezi care sugerează că un deficit d stimă de sine contribuie semnificativ la actele de tip bullying, ca si stările de anxietate sau de vinovăție. Lipsa abilităților sociale, utilizarea forte, dependența de comportamente agresive, mânia si furia, statutul în grupul de apartenență, existența unor antecedente de aces tip în copilărie sunt factori de ris. ‘Un exemplu din Austra “Studies and projects on aggression at school”, Mechthild Rotter of the AUVA (General Accident Insurance Institute, nominated for the “Violence at schoo!” experts’ group by the BMUK (Federal Ministry of Education and Cultural Affairs): “Nu este vorba de o accentuare a violenfei din parte tinerilor, ci o dramatizare din partea mass-media, a presei sia generației adulte” © cercetare efectuată în rândul elevilor, profesorilor gi a părinților a demonstrat că violena fizică, sub forma bătăilor între copiii de aceeași vârstă, are acelasi nivel ca în ultimii SO de ani. Cauzele violenjelor pot fi găsite nu doar în mediul social al copiilor, ci si în caracteristicile claselor de elevi. Exista o legătură semnificativă între atmosfera negativă din clasă, lipsa de încredere între profesori și elevi și un nivel ridicat de agresiune în clasă. În opozitie, clasele cu probleme minore de agresiune sunt caracterizate de o coeziune crescută, de 9 relate pozitivă eu profesori gi de abordări constructive ale conflictelor (Klicpera & Gateger ~ Kicpera 1994). Percepția violenfei în școli s-a schimbat in utimii 10 ani atăt în țările din Uniunea Europeana, cât și în Statele Unite ale Americii. Deși aiele serioase de violență sunt extrem de rare, ele atrag atentia mass media și a opiniei publice, Mult mai frecvente sunt comportamentele agresive și antisociale considerate de “nivel scazut” ironii, băi, porecle, rdiculizar, amenințări si ate forme de intimidare și harjuire. Acestea au loc în mare măsură la toate nivelurile de educație, dar mai ales a nivel gimnazial (Heaviside, 1998; Nansel, 2001). 75% dintre adolescenți declară că au fost agresaț la un moment dat, ar 10-15% sunt agresați periodic (Banks, 1997). Din păcate, această abordare se concentrează pe comportamente negative și este reactivă, în sensul că masurile enumerate sunt doar reacții la comportamente nedorite si nu vizează o strategie proactivă care să prevină astfel de comportamente În pus, o serie de cercetări indică faptul că atmosfera de suspiciune, infexibliaea cadrelor didactice și clasele supravegheate sunt factori care nu favorizează învățarea (Renate Nummela Caine, prof, de Psihologie Educațional, Univ, California). O abordare pozitivă a prevenirii violenței în școala este în contrast cu abordarea inital, abordarea pozitivă constă in dezvoltarea aspectelor emoționale și sociale care sunt incompatibile cu comportamentele antisociale: + empatia și respectul pentru ceili, + sima de sine, + stabilirea unei conexiuni într elev și colegi, șooală si comunitate Dacă abordarea tradițională era centată pe problemă, cea pozitivă este preventivă, centrată pe soluții și sistemică (Studiu CMAP Bucuresti, 2004-2005). Concluzii Fiecare copil trebuie înțeles ca un participant activ la învățare pentru că fiecare aduce cu sine, în procesul complex al învățării si dezvoltării, o experiență, un stil de învățare, un model social, o valoare; d aceea se impune introducerea unei educați incluzive fn coli Un sistem de management al comportamentului pozitiv poste susine și menține tn mediu e învățare sigur i optim, permite profesorului să evidentieze și să consolideze punctele tar ale elevilor și să le ofere indrumări de comportament adecvat. Sprijinirea comportamentului elevilor, menținerea unui mediu de învățare calm și furnizarea de rutine previ oferirea/erearea condițiilor de învățare optime. le ajută la BIBLIOGRAFIE: 1… Carțișiarticole științince: 1.) “Diterențe de gen în eresterea și educarea copiilor”, Cental Parteneriat pentru Egalitate, 2004; 2) Golu, P, Zlate, M,Verza, E.. Normale, EDP, R.A. București, 1995; 3.) $chiopu, Z., Verza E. Psihologia vârstelor, EDP, Bucuresti, 1995. TL Siteuri: 1.) Reducerea violenței in școală un ghi al schimbării, Copiii i violența, COE, Chris Gitins, 2007; ~ 2) httpy/wow.antibullying net; 3.) http:/wow.antbullyingweek co.uk; 4) htp fs. gov- uk bull ing: 5.) îtp: ea. bbs. uk/sshoolvbullying. logia copilului, Manual pentru clasa a XI-a, Școli PROIECT DE LECTIE~FORMARE ȘI PRICEPERE: Date generale Data: 25.03.2021 Clasa: a X-a A Disciplina: Economie ‘ith lecție: Piața – întalnire a agenților economici “Tipul leeie: Formare de priceper și deprinderi Timp: $0 minute Locul de desfășurare: Salrde clasă Obiectivul fundamental: Formarea de priceperi și deprinderi privind tipologia piețelor și a agenților economici. Rezultate ale învățării: Cunoștințe: compararea unor fenomene și procese specifice dinamicii economice; . adecvarea comportamentului economic propriu la cerințele unui mediu coneurențial: Abilități: „ nterprearea rezultatelor evaluării unor fenomene economice din perspectivă micro si macroeconomică sau individuală și socială; – recunoașterea caracteristcilor generale ale pi acestea: Actitud „caracterizarea diferitelor forme de piață pornind de la obiectul tranzacțiilor realizate; – utilizarea cunoșințelr economice în rezolvarea unor sarini de lucru prin cooperare cu ceilalți: Competențe specifice vizate: > Definireapiețelor sia agenților economici; > Clasificarea piețelor și a agenților economici; i în diferite forme concrete de manifestare a > Identificarea piețelor și a agenților economici. “Strategii didactice: Metode de învățământ: conversația euristică, exercițiu, explicația, expunerea. Mijloace didactice: fișe de lucru, postere, carioci Forme de organizare a activității: frontal, pe grupe, individual Evaluarecobservare curentă, evaluare orală. Bibliografie:Manualul pentru clasa a X-a Economie, de Maria Liana Lăcătuș, George-Paul Moment organizatorie | -face prezenia: Cine lipsește “catalogul | conversația 2 min. «notează absenți. astăzi? clasei euristică pentru lecție. ‘ Verificarea întreabă pe clei ce lecție | -rispundla | Solicită clevilor| tabla; | -conversafia [frontal | -evaluare cunoștinelor din lecția. | au avut de pregătit; întrebările | [să răspundă la cele |-laptop [euristică orală anterioară -serie pe tabl Piața – profesorului. | patru întrebări din 10 min. întâlnire a agenților aplicația: economici; KAHOOT cudresează întrebări elevilor din lecia anterioară prin intermediul: KAHOOT. Pregătirea elevilor | realizează o scurtă discuție |-răspundla | Solieităelevilor |-laptop | -conversafia “frontală pentr asimilarea noilor | pe baza unui material video | întrebări să vizioneze căteva cunoștințe. pentru a capta atenția și secvențe dintr-un 2 min. interesul elevilor. video de pe site-ul: www youtube.com, Precizarea titlului] -prezintă cuvinte cheie: “Noțiuni generale |-tablă: “expunere Ț-frontală Meojei și «serie petablatitul lege desprepință. cerea: competenelor competențele. aie de 2 min. notite Prezintă noul conținut | solicit elevilor să studieze — |-studiază PPT-ul | Relația dintre |- punere | frontal 20 min, PPT-u gi să și însușească | si continutul conyinurul acestuia: acestuia – schițarea ideilor finale ale ‘concurential;* fish de teqi la tabl cu ajutorul – Formele pieței: lucru – solicită elevilor să rezolve echilibrelor și aplicațiile din fișa de Icru. dezechilibrelor recizaea temei pentru | = grupează elevi câte 2 ~noteazi în alee [conversa | frotala acasă – prezintă conținutul caiete cerințele notițe euristică 4 min. referatului. -rețin precizările -explicația tacute de echipă. fntrebările adresate elevilor din lecția anterioară prin intermediul KAHOOT: 1.) Completați spațiile libere Pe piața bunurilor și serviciilor cererea provine de la ir oferta dela, Răspuns: onsumatr/producător. ‘ 2) Realzai corelaia între cele două coloane: x B 2 piata monetară? 1) obligatuni; pia financiară; 2 salariu: e. pina muncii; 3.) consumatori; a) cerere. 4) monedă: 3.) Reserieți afirmația de mai jos corect: a.) Cererea de monedă ese o cerere directă de bunuri și servcii, care apare pentru că banii nu mijlocesc schimbul. b.) Pe piața financiară au loc tranzacții doar cu obligațiuni. Raspuns: Cererea de monedă este o cerere directă de bunuri si servici, care apare pentru că banii mijlocese schimbul. Pe piața financiară au oc. cu obligațiuni, acțiuni, fonduri monetare. 4.) Definiti următorii termini: cerere de muncă, ofertă de muncă. . Răspuns: Cererea de muncă reprezintă nevoia reală de muncă salariat care se formează la un moment dat într-o economie. Oferta de muncă reprezintă munca pe care o pot depune membrii societății în condi salariale. Ea este asigurată de esyrsee de muncă existente pe piață. FISA DE LUCRU: 1.) 0 firmă, care acționează pe o piață cu concurență pură, înregistrează următoarele costuri unitare: 1 30 75 30 2 23 EI co Ey 3 5 ELI 0 EI] 7 Ts EI 3735 E) 3 E) Ei 7 3 6 75 30 375 EI) a) Pe termen scurt, firma ar trebui să producă, sau nu, în condi b:) Dacă da, cât de mult ar trebui să producă? în care pe piață produsul respectiv se vinde cu un pre de 35 u.m.? Explicai. e. Ce profit ar realiza la nivelul de producție respectiv? 4.) Ce se întâmplă cu profitul firmei dacă prețul scade la 30 u.m.? Dar dacă crește la 40 um.? )% d.) P=30, Pr=-29, P=40, Pr=90. 2.) Cit de mulți bani sunt necesari pentru tranzactionarea unei cantități de 100.000 de bupuri, dacă un bun se vinde cu prețul de 20 wm. si fiecare unitate monetară mijloceste 4 tranzacții Răspuns: $00,000 u.m (20 u.m/4 tranzacții x 100,000 bunuri): 3.) O bancă acordă credite in valoare de 250 de milioane um. pe an, cu 0 rată a dobânzii de 12%. Aceasta plătește deponentilor o dobândă de 4%. Ce profit obține banca, dacă cheltuielile sale sunt de 10 milioane u.m. pe an? Răspuns: 10 milioane u.m (250.000.000 = 8% = 20.000.000 ~ 10.000.000 = 10.000.000); rem de notare fșă de lucru: 12 puncte 2-05 puncte; b~O5 puncte; e 05 puncte; 4-05 punete 23 puncte; 3)4 puncte; *1 punet din oficiu PROIECT DE LECȚIE-EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR: Date generale Data: 25.03.2021 Clasa: a X-a A Disciplina: Economie Titlul ecței: Piața -intdlnire a agenților economici Tipul leciei: Verificarea cunoștințelor Timp: 50 minute Locul de desfășurare: Sala de clasă „Obiectivul fundamental: Verificarea cunoștințelor privind tipologia piețelor Rezultate ale învățării: Cunoștințe: – compararea unor fenomene și procese specifice dinamicii economice: – adecvarea comportamentului economic propriul cerințele unui mediu concurengial; Abilis – interpretarea rezultatelor evaluării unor fenomene economice din perspectivă micro și macroeconomică sau individuală și socială: – recunoașterea caracteristici lor generale ale pieței în diferite forme concrete de manifestare a acesteia: Atitudini: – caracterizarea diferitelor forme de piață pornind de la obiectul tranzaciilor realizate: – utilizarea cunoștințelor economice in rezolvarea unor sarcini de lucru prin cooperare cu celal; Competențe specifice vizate: > Definirea piețelor sia agenților economici; > Clasificarea piețelor și a agenților economi > Identificarea piețelor și a agenților economici. Strategii didactice: Metode de învățământ: : conversaia euristică, evaluarea scrisă, expunerea, explicația. Mijloace didactice: test de evaluare, barem de corectare gi notare. Forme de organizare a activității: frontal, individual, Evaluare: observare curentă, evaluare orală și scrisă. ‘ Bibliografie: Manualul pentru clasa a X-a Economie, de Maria Liana Lăcătuș, George-Paul Lăcătuș, editura Corint. Evaluare sumativă! ~ CAP. II Piața = întâlnire a agenților economici: 1.) Ce reprezintă pia financiară? 2.) Ce reprezintă piața monetară? „Evaluarea va fi susținută prin intermediul Google Forms. Bps:/forms.ge/oN po MbegyzV9, 4.) Bunuri care se vând cu 10 u.m. bucata sunt tranzacționate prin intermediul a 1 mil. u.m, Datorită creșterii prețului la 12,5 u.m. cantitatea de bunuri oferte spre vânzare scade cu 10%, Care este cantitatea de bani necesară tranzactilor în acest caz, dacă viteza de circulație a banilor a rămas constantă, si anume 2 rotații pe an? Răspuns: 1.125.000 um; 5) a Intr-un an, o bancă acordă credite in valoare de 250 milioane um. din banii atrași de la deponenți. Banca plătește dobânda de 20% și încasează dobinda de 30%. Rezerva obligatorie a băncilor este 20%, Ce profit net objine banca pe an, dacă cheltuielile sale anuale sunt de $ milioane u.m., iar statului fi plătește un impozit pe profit de 25%? . Ce venit aduce o obligatiune posesorului ci, dacă modificarea ratei dobânzii pe piața morieară de la 10% la 12% duce la modificarea cursului cu 0,1 Răspuns: 2) 5.625 milioane um.; b)06um; 6.) Un agent economic se decide să-și transfere capitalul de la întreprinderea X la întreprinderea Y. Astfel, el transmite agentului său de bursă ordinul să vândă la termen cele 100 de acțiuni pe care le deține la firma X si, cu banii încasați,să cumpere, tot la termen, acțiuni la firma Y. Acțiunile firmei X. se vând la un curs de 4 u.m,, iar cele ale firmei Y la un curs de 8 um. La scadență, cursul acțiunilor firmei X este de 3,5 um., iar cel al firmei Y este de 8,1 um. În urma acestor tranzacții, agentul economic câștigă, sau pierde? Cât de mult? Răspuns: Câștigă 55 u.m, 7) Prețul unui bun crește de la 10 li a 12 lei. Acest fapt determină creșterea cantității oferite pe piață cu 10%. Ce fel de oferă există pe piață? Răspuns: Eot