Coruptia în Sistemul Mass Media din România

UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Drept, Jurnalism, Psihologie și Științe ale Educației

Departamentul de Jurnalism

LUCRARE DE LICENȚĂ

Corupția în sistemul mass-media din România

Coordonator științific:

Prof. univ. dr. Ion Marin

Absolvent:

Ursache Diana

CUPRINS:

Șantajul de presa, mita și calomnia

Șantajul, forma de apărare

Mita, o necesitate in România?

Calomnia, afirmații mincinoase, neadevăr

Este mass-media coruptă?

2.1 Presa în declin

2.2 Influența presei asupra societății

Mass-media, rol de informare sau manipulare?

Este presa liberă ?

Corupția în presa scrisă, informatii false sau incomplete

Influenta partidelor politice ale patronilor de presa asupra presei

Corupția, un fenomen social grav

4. Media. Despre cauzele de corupție în presă – studiu de caz

INTRODUCERE

Corupția este un abuz în mod direct sau indirect al funcționarilor publici pentru a obține numeroase avantaje financiare, cat și alte beneficii de interes personal sau de grup, într-un mod ilegal. Ea este întâlnită des în societate, chiar și în politică, învățământ și în mass-media, și nu numai. Toate aceste activități imorale, ilegale si ilicite sunt ceea ce numim “corupție”.

Primirea unor foloase necuvenite, traficul de influență, luarea sau darea de mita sunt infracțiuni de corupție care se pedepsesc potrivit Legii nr. 78/2000 din Articolul Principal.

Chiar și în mass-media corupția este la nivel înalt și ia amploare. Este un fenomen grav pe care îl întâlnim până și în presa scrisă și în televiziuni, luând o amploare deosebită și manifestându-se în societatea din România zi de zi cu forme variate și complexe.

Coruptia este folosita din ce in ce mai mult in Romania. Este un concept ce pare ca nu poate fi inlaturat cu nimic si este un fenomen a carui “eficienta” este tot mai mare in societatea noastra. Lupta impotriva acesteia este tot mai mare si mai grea deoarece tot mai multe institutii din Romania o practica, presa nefiind exclusa din numarul institutiilor trecute pe lista celor care practica coruptia.

Unul dintre subiectele principale pe care le auzim zi de zi la televizor, la știri, le citim și pe rețelele de socializare și le discutam, este chiar corupția din România care este o amenințare pentru democrație și care încalcă in acest fel drepturile omului.

Corupția este foarte extinsă și reprezintă o mare problemă și chiar și o provocare pentru România, și este prezentă atât la nivel central, cât și la nivel local.

Șantajul, mita sau calomnia este un subiect despre care se vorbește non-stop, epuizat deja fiind dar fara nici o rezolvare, un fenomen necontrolat care ia amploare mai mult și mai mult in țara noastră.

În fiecare an, România pierde 25 de miliare de euro. Una din cauzele acestei pierderi este corupția, un fenomen social foarte grav, care se manifesta la nivel înalt in țara noastră.

Sunt diverse surse de informare cum ar fi: ziarul, radioul, televiziunea și site-urile de socializare, revistele, iar adevărul despre realitatea istorica și cea prezentă este de fapt ce caută oamenii zi de zi.

Santajul, mita si calomnia sunt niste forme de coruptie, iar in presa din Romania sunt tot mai multe cazuri prin care aceasta este santajata sau manipulate, sau chiar la randul ei, presa sa santajeze sau sa manipuleze publicul. Pe langa faptul ca si asa fatada presei este ditrusa de problemele de natura politica si economica, santajul, mita si calomnia o degradeaza si mai mult.

Presa este a patra putere in stat. Asta nu inseamna ca este controlata de stat. Presa trebuie sa fie institutia care da incredere in oameni, care informeaza clar si correct publicul.

Rolul acesteia este de a informa publicul si de a da acestuia sterile si informatiile cat mai precise. Este institutia pe care oamenii ar trebuii sa se bazeze sis a-si puna increderea si sperantele.

Presa poate influenta opinia publica, iar acesta este un mijloc de comunicare a carui forta de raspundire a informatiei este foarte puternica.

Desi presa este o institutie puternica si are un caracter de convingere, aceasta institutie din nefericire apeleaza si ea la foloasele necuvantatoare si la fapte neortodoxe. Tocmai presa care ar trebuii sa scoata la iveala adevarul, tocmai ea, pe langa celelalte institutii, este cea care apeleaza la mita, santaj si calomnie.

Faptul ca mass-media a devenit si se numara printer institutiile care apeleaza la lucrurile mai putin corecte, care apeleaza la luarea si la darea de mita si la santaj si calomnie, acest lucru face ca presa sa fie corupta si sa fie etichetata ca o institutie corupta.

Din moment ce pana si presa este corupta, increderea publicului si asteptarile acestuia sunt suprimate. Increderea scade, iar oamneii nu isi mai pot pune sperantele si nu semai pot baza pe aceasta.

Interesele presei nu mai sunt aceleasi. Daca interesul si scopul presei era sa informeze publicul, sa le castige increderea, acum, in ziua de azi, scopul acesteia este de a se imbogati, de a avea avantaje si de a avea mai multa putere.

Presa este in declin din cauza acestor scopuri gresite. Metamorfozarea presei este tot mai vizibila si ia amploare tot mai mult din cauza coruptiei, iar presa romaneasca nu mai este in plina ascensiune si nu mai promoveaza jurnalismul authentic si de calitate, nu mai promoveaza si nu mai pune pe primul plan sip e primul loc interesele, dorintele si nevoile oamenilor, ale publicului, ci pe ale lor.

Desi mass-media, presa trebuie sa prezinte si sa dea informatia si stirea cat mai clara, cat mai reala, cat mai inteligibila si cat mai complete, publicul, societatea este tot mai nemultumita de aceasta institutie. Ea ar trebuii sa contribuie la formarea opiniei publice sis a-l informeze cat mai bine si mai clar.

Idealul presei ar fi obiectivitate. In societatea noastra moderna in fiecare zi vin cantitati mari de informatii si pentru presa, obiectivitate si impartiabilitatea sunt imposibile de atins.

Sunt foarte multi factori care pot influenta si pot schimba modul de gandire si opinia publicului, cum ar fi televiziunile patronilor de presa care sunt si in govern, senatori, deputati si care sunt in politica, dar si presa poate schimba sau poate influenta anumite decizii juridice sau politice din pricina unor informatii aparute in presa. Si totusi presa trebuie sa fie independent pentru a face fata unor informatii de natura politica, economica sau de natura sociala.

Televiziunea poate manipula cel mai mult publicul, deoarece selectia informatiei este limitata si cu masura, si nu toate detaliile ajung la telespectatori. Deci putem spune ca presa nu are rolul numai de a informa publicul, ci voit sau nu, are rolul si de a manipula publicul.

In trecut presa lupta pentru ca adevarul sa iasa la iveala si publicul sa afle adevarul si sa fie informat cu privire la tot ceea ce se intampla in societate. Acum in ziua de azi si in societatea noastra moderna, presa nu mai pune accent atat de mult pe informatiile care sunt cu adevarat importante si care sunt si adevarate, nu false.

1.Șantajul de presa, mita si calomnia

Ce este șantajul, mita și calomnia?

Șantajul este o forma de manipulare, o constrângere exercitată asupra unei persoane sau a unui grup, prin care persoana respectivă este intimidată și amenințată prin diferite mijloace de divulgare a unui secret,având ca scop dobândirea unor alte informații, favoruri sau a unor lucruri materiale, ca de exemplu banii.

Cu scopul de a determina o persoană sa încalce legea pentru un avantaj personal, mita reprezintă de fapt banii sau diferitele obiecte așa-zise “dăruite ”. Luarea de mită sau darea de mită se pedepsește cu închisoarea conform Legii în vigoare.

Calomnia reprezintă de fapt minciuna, neadevărul, și este o afirmație mincinoasă. Persoana învinuită de acest fenomen o practică pentru a se apără.

Foarte mulți patroni de presă, de televiziune care sunt și oameni politici, folosesc din ce în ce mai mult șantajul ca formă de impunere pentru a manipula publicul.

Șantajul de presă nu se referă sau nu îi privește în mod direct doar pe patronii de presă sau diverși oamnei de televiziune, ci pe întreaga instituție media care dese ori obține anumite informații la adresa cuiva, de cele mai multe ori compromițătoare, șantajându-l pe individ în favoarea intereselor politice sau economice.

Santajul, mita si calomnia sunt fenomene cu care nu numai intreaga noastra societate se confrunta. Si presa ca institutie se confrunta cu aceste probleme, neputand sa le combata si sa le rezolve. Santajul, mita si calomnia sunt probleme pe care le intalnim din ce in ce mai des si cu care ne confruntam in fiecare zi in Romania.

Presa, desi vorbeste foarte des despre aceste lucruri neortodoxe folosite in societatea noastra, si in fiecare zi vedem si citim prin ziare, tabloide, stiri, si auzim si la radio, tocmai ea (presa) este cea care foloseste aceste „obiceiuri” rele si care au un impact negativ asupra oamenilor,a intregului public si a intrgii societati.

Presa ar trbuii sa fie un exemplu pentru public in aceasta privinta si ar trebuii sa lupre impotriva luarii si darii de mita, impotriva calomniei si a santajului.

Vedem peste tot ca aceasta practica nu mai este ceva de care sa te ascunzi si ca toata lumea o practica. Aceasta practica ia amploare zi de zi si presa, din nefericire este partasa la acestea.

Luarea de mita si darea de mita este ilegala. Cu toate acestea, se practica foarte des si este intalnita zi de zi in orice domeniu si in orice situatie.

Teoretic presa condamna aceste practici si de ochii lumii si ai publicului, aceasta pare sa ia atitudine impotriva celor ce dau sau iau mita, impotriva celor ce santajeaza sau a celor ce transmit informatii false si neadevarate.

Practic, pana si presa este si ea acaparata de acest fenomen, de coruptie si pana si ea ia parte la aceste practici.

Un exemplu concret si de luat in considerare si care nu contesta ca pana si in presa aceste lucruri neortodoxe se practica, este intamplarea angajatilor retelei de publicatii „ Gazeta din Transilvania”. Cei cinci angajati ai aceste publicatii au fost pusi sub acuzare si arestati pentru estorcarea de bani.

Sunt foarte multe exemple de genul acesta si sunt unele chiar si mai grave, acestea degradand foarte mult fatada presei, ea devenind incet incet o institutie prin care publicul nu se mai poate baza si in care publicul nu mai poate avea toata increderea.

Scopul pentru care acestia recurg la astfel de foloase este de a se imbogatii, de a avea mai multi bani, de a primi numeroase avantaje si lucruri de care acestia se pot folosi.

Un alt exemplu prin care demonstram ca presa este corupta si ca si ea recurge la mita, calomnie si santaj este istorisirea despre directorii de firme care au fost santajati si abuzati puprivire la publicarea privatizarilor mai putin legale, acestora cerandu-li-se mai multa publicitate,iar oamenii care lucrează in domeniul mass-media stiu ce inseamna sa vorbesti despre veniturile luate din publicitate. Si in acest caz este vorba de santaj si abuz la adresa unor persoane.

1.1 Șantajul, formă de apărare

Din nefericire, România ia parte la asemenea practici necuvenite.

Șantajul este o forma de apărare și de manipulare. Pe langă faptul că este o formă de manipulare, este si o infracțiune care se padepsește conform Legii din Noul Cod Penal.

Dese ori șantajul este folosit de către funcționării publici pentru a obține și a avea puterea mult dorită și numeroase avantaje față de adversarul său. Din nefericire, mass-media este un domeniu care nu face excepție de la această formă de manipulare,luând amploare tot mai mult.

In România, mass-media se confruntă adesea cu problema șantajului.

Alexandru Lăzescu, președintele-director general al TVR, pune o întrebare la care fiecare jurnalist și persoană care lucrează în acest domeniu ar trebuii sa se gândească: “În ce masură media mai e medie și jurnalismul mai e jurnalism?” in condițiile în care până și în mass-media există corupție.

Acest fenomen al șantajului,a mitei și a calomniei degradează foarte mult starea și fațada mediei și așa șubrezită de alte probleme de natură economică sau politică.

Santajul este un alt fenomen pe care tot mai multi oameni, tot mai multe institutii, inclusiv presa il practica tot mai mult. Multi apeleaza la santaj pentru a se apara, pentru a avea de castigat si pentru a ascunde alte lucruri urate, sau pe care lumea nu trebuie sa le afle.

De exemplu, presa daca are niste informatii pe care nu le vrea publice si de care publicul nu trebuie sa afle, atunci aceasta apeleaza la santaj. Ii santajeaza pe cei care dein si care au informatiile respective cu privire la presa, dandu-le bunuri de care se pot folosi, dandu-le bani si diferite avantaje, doar pentru ca acestia sa nu divulge informatiile respective iar oamenii sa nu afle ceea ce presa vrea sa ascunda si sa tina secret.

Realizatorul TV, Andrei Badin este pus sub acuzare si urmarit penal pentru ca a recurs la santaj.

De cele mai multe ori cei care recurg si practica dese ori astfel de lucruri, mita, santaj si calomnie, sunt oamenii de sus, oamenii din mass-media care au functiile cele mai inalte, patronii de presa,acestia fiind totodata si politicieni.

1.2. Mita, o necesitate în România

Sunt foarte multe persoane care iau sau care dau mită in România. Până și liderii și cei care ne conduc și conduc această tară, politicieni și parlamentari dau mită. Fiecare urmărește să dea mită pentru a obține în schimb numeroase avantaje financiare, avantaje prin care pot obține mai multă putere, numeroase beneficii personale sau chiar pentru a avea publicul de partea aceluia care dă mită și pentru a-l sprijinii.

Printre nenumăratele instituții din România care iau mită se numără și presa, așa numită a patra putere in stat.

Dese ori persoanele publice, vedetele, politicienii, parlamentarii sau chiar unii oameni de afaceri care au o influență puternică, dau o anumită sumă de bani oamenilor de televiziune, patronilor sau radiourilor pentru a-i difuza mai mult și a-i face mai cunoscuți, aceștia căpătând prin acest mod numeroase avantaje prin care lumea, telespectatorii și întregul public sa fie de partea lor.

De cele mai multe ori, televiziunile și posturile de radio care iau mită de la acești indivizi, difuzează numai partea bună a respectivului care a dat mită și numai lucrurile bune pe care le-a făcut,având ca scop și de cele mai multe ori reușind să schimbe părerea oamenilor și a publicului,ba chiar putând să-l influențeze.

Prin simplul fapt că până și mass-media care este a patra putere în stat și care este o instituție puternică cu caracter de convingere,dacă ia mită, putem spune că și aceasta este o altă cauză pentru care România încă mai este o țară coruptă.

1.3 Calomnia, afirmații mincinoase, neadevăr

Informația ajunge la public prin ziare, emisiuni TV, radio, rețelele de socializare, etc.

Chiar daca o persoană nu are de a face și nu lucrează în domeniul mass-media, asta nu înseamnă că nu poate să publice o informație sau să facă o afirmație de natură calomnioasă . Dacă vrea și dacă reușește să publice o afirmație mincinoasă și demigratoare prin intermediul presei, atunci săvârșește o infracțiune de calomnie.

Persoana care încearcă să folosească presa ca mijloc de exprimare, cu siguranță are și un public țintă sau un număr mare de persoane care trebuie să afle și să ia la cunoștință afirmațiile sale.

Persoanele care sunt din afara activității publicistice propriu zise, sunt cei care pot introduce informatii mincinoase și calomnioase printr-o scrisoare adresată unei publicații, unui cotidian sau a unui ziar, într-un interviu, în cadrul unei conferințe de presă sau a unei dezbateri televizate sau chiar în cadrul unor manifestări publice.

Presa este un mijloc de comunicare a cărui forță de răspândire este foarte puternică și chiar poate influența opinia publică.

Foarte multe informații ne pot atrage atenția prin simplul fapt că sunt fascinante și interesante. Dar sunt oare toate știrile adevarate? Foarte multe informații ne pot deruta și sunt foarte mute știri pe care le asimilăm deodată, lucru care ne poate face confuzi. Oare sunt chiar toate știrile false?

În ziua de azi tot mai multă lume se întreabă dacă știrile și informațiile pe care le aud și le citesc sunt reale sau nu. Mai ales în lumea mondenă și nu numai, sunt tot mai multe știri false și informații neadevărate sau parțial neadevărate, iar acest lucru pune sub semnul întrebării rolul și intențiile presei.

Limbajul calomnios și insulta prin presă sunt lururile cel mai des folosite zi de zi prin care se vede clar că în mass-media este și există corupție la nivel înalt.

2. Este mass-media coruptă?

Ce rol are de fap mass-media in societate?

Să informeze publicul. Să dea informțtii cât mai reale și adevărate cu privire la tot ceea ce se întâmplă în societate și în întreaga lume.

Corupția a acaparat mass-media ca instituție, dezinformând totodată și punând publicul într-o stare confuză, interesul ei nemaifiind acela de a informa și de a pune publicul la curent cu toate lucrurile noi care s-au petrecut.

În ziua de azi când totul este într-o continuă mișcare și într-o continuă schimbare, când toată lumea aspiră la bani și la ideea de îmbogățire, trusturile și corporațiile media sunt forțate să producă din ce în ce mai mulți bani, să schimbe sisteme politice, să manipuleze și să santajeze, astfel încât scopul real acela de a informa publicul să se schimbe, urmărind banii. În situația asta nu mai putem sune că mass-media este autentică, clasică, jurnalismul nu mai este de calitate, devenind doar o afacere ce urmărește banii și puterea.

Între televiziuni este deja o competiție acerbă de natură politică din cauza patronilor de presă care sunt totodată și oameni politici. Această competiție este toxică și ineficientă, transformând presa in politică și într-o instituție care își pierde scopul adevărat, își pierde încrederea și pierde la final și publicul.

De ce spunem că mass-media este coruptă?

Interesele nu mai sunt aceleași, scopul nu mai este același.

Pe primul plan sunt puși banii și puterea, iar pentru asta patronii de televiziuni, oamenii care lucrează în acest domeniu, în mass-media recurg la lucruri neortodoxe, la santaj, la dare și luare de mită, la astfel de infracțiuni, încălcând totodată și drepturile omului.

O dată cu aceste schimbări nu tocmai plăcute și cu aceste transformări în rău ale presei, nici jurnalistii nu mai sunt așa de interesați de subiectele reale ale societății, devenind tot mai slabi în a-și face meseria.

Încă din 1992, presa (mass-media) nu a fost fruntașă și nu a urcat niciodată pe primele louri ca instituție de încredere în care populația să se poată baza pe aceasta și să o privească ca pe un lucru util și de bază.

2.1 Presa în declin

Libertatea presei s-a suprimat in România. Potrivit clasamentului internațional anual privind libertatea presei, România s-a situat in anul 2014 pe locul 52, fiind în declin cu 7 locuri față de 2013, an precedent când aceasta era situată pe locul 45.

Transformarea presei este tot mai vizibilă și ia tot mai multă amploare,mai ales din cauza corupției din această instituție care este la un nivel alert și foarte ridicat. Presa devine și putem spune deja că este un instrument de propagandă, acest lucru fiind vizibil mai ales într-un an electoral.

Din ce în ce mai des apar noi cazuri de corupție în presă, fiind implicați tot mai multi patroni de televiziune, administratori de presă dar și jurnaliști. Aceștia fac evaziune fiscală și pun presiune pe justiție folosindu-se de mass-media.

Ziarele, radiourile, posturile de televiziune nu mai sunt în plină ascensiune, ba din contă, sunt în declin. Presa românească nu mai promovează jurnalismul autentic și de calitate.

România are o presa partial liberă. În zilele noastre presa mai mult deservește interesele patronilor și a oamenilor de televiziune care sunt si în politică decât pe cele ale publicului său.

În ultimii ani publicațiile tipărite, ziarele, gazetele si revistele nu au mai fost atât de bine vândute, volumul vânzărilor scăzând drastic.

Atât presa scrisă cât și presa de televiziune sunt încontinuă scădere la nivel profesional, cauza acestor scaderi fiind datorată în mare parte a corupției din întregul sistem.

Prin simplul fapt că în ziua de azi rolul presei s-a cam schimbat, în loc de a informa publicul, acum manipuleaza publicul, mass-media este în declin.

Nemai având aceleași scopuri, mass-media nu se mai concentrează pe informația în sine și pe public, iar acest lucru îl constatăm și în informațiile și știrile false pe care ni le oferă.

2.2 Influenta presei asupra societății

Unul dintre principiile esențiale ale democrației îl reprezintă libertatea presei.

Schimbarea subiectelor, alegerea acestora și modul de prezentare a informațiilor influentează publicul țintă.

Mass-media este principalul mijlloc prin care se difuzează informatiile, iar radioul, ziarele, publicațiile tipărite si televiziunea facilitează comunicarea și accesul cât mai rapid și mai promt a acestora.

Mass-media are obligația de a informa cât mai bine cu putință consumatorii, cât mai inteligibil și într-o manieră cât mai completă, pentru ca publicul să poată întelege informația și evenimentele de natură politică, economică.

Presa este un “organism de control” și trebuie să ajute și să contribuie la formarea opiniei publice, având ca și contribuție plasarea informațiilor corecte și cât mai coerente.

Oamenii sunt împarțiți și au opinii diferite referitor la partidele din sistemul guvernamental din care iau parte și patronii de televiziune și de presă. Automat publicul care simpatizează și care tine cu un anumit partid politic și a carui patron de televiziune sau de presă face parte din el,acesta este direcționat și tinde să își obțină informațiile doar de la acea televiziune sau publicație tipărită condusă de către omul politic.

Este o mare cantitate de informații ce vin zi de zi în societatea noastră modernă, iar idealul ce constă în obiectivitate și imparțiabilitate să fie greu și aproape imposibil de atins.

De fiecare dată un jurnalist face o selecție preliminară a tuturor informațiilor pentru că expunerea acestora și cantitatea tuturor evenimentelor este foarte mare, însă acest lucru poate implica și un grad de manipulare a populației, lucru imposibil de evitat.

Presa are de îndeplinit niște obligații. Dacă aceasta are influențe politice sau economice, automat imposibilitatea de a realiza un punct de vedere jurnalistic cât mai concret, mai obiectiv și imparțiabil fără a fi manipulate, este evidentă.

Una dintre drepturile de bază ale democrației și o parte foarte importantă, o componentă necesară a mass-media, a presei, este dreptul la libertatea de exprimare.

Deși în mod teoretic libertatea de exprimare și dreptul la libera alegere îl poate avea orice persoană sau orice instituție, practic la noi în România există anumite reglementări care pot limita într-un fel sau altul libertatea presei.

2.3 Mass-media, rol de manipulare sau informare?

Sunt foarte mulți factori care pot influeța și pot schimba opinia și modul de gândire a unui individ. De la simple cuvinte, imagini, semne, până la comportamentele celor din jur și chiar și la opiniile acestora.

De ce spunem că mass-media este a patra putere în stat?

Din moment ce rolul presei este de a informa sau manipula opinia publică, și are puterea de a schimba modul de gândire și părerile noastre în mod indirect, noi considerându-le ideile noastre, originale, idei proprii acestea fiind de fapt rezultatul informațiilor date de presa,de știrile pe care la vedem, le auzim și le citim, putem spune atunci in mod clar și fără îndoiala că mass-media reprezintă a patra putere în stat.

De foarte multe ori, apariția unor informații în presă, poate schimba sau influența anumite decizii juridice sau politice. Aceasta este încă o cauză și o dovadă că a patra putere în stat este ocupată de presă.

Putem spune clar că mass-media,presa nu este obiectivă.

Până la urmă în acest domeniu lucrează oameni care, mai mult sau mai puțin sunt sau pot fi influențați și li se pot schimba opiniile, părerile în funcție de patronii de presă care sunt și oameni politici, în funcție de gradul de cultură, de experiență profesională și de multe altele.

Presa trebuie să fie independentă pentru a face fața unor informații de natură politică, economică și socială, fără a fi presată sau influențată într-un fel sau altul, scopul fiind obiectivitatea și prezentarea informațiilor cât mai coerente și mai adevărate.

Informația nu mai este dată completă, multe lucruri nu se mai spun la televizor datorită influențelor politice și datorită altor interese pe care le au televiziunile și oamenii din presă care lucrează și în politică.

Unealta cea mai manipulativă în presă este televiziunea, deoarece selecția informației este limitată și cu măsură. Astfel telespectatorul este „obligat” să se uite doar la anumite canale și să vadă doar anumite știri date de către televiziune. Și acest lucru este o manipulare a presei către public.

Toată lumea este liberă să aleagă la ce canale de știri să se uite,dar știrile data sunt ori false, ori sunt limitate.

În felul acesta mass-media acționează în umbră, fără ca noi să conștientizăm că de fapt acest lucru este un alt mod de manipulare a oamenilor.

Romanii au nevoie de siguranta si de a putea sa-si puna increderea intr-o institutie statala, mai ales in stat. Desi mass-media, presa a castigat increderea romanilor, in ziua de azi putem spune ca presa joaca mai mult rolul de manipulare, nu de informare si nu de a da informatiile cat mai exacte si cat mai concrete.

Este de fapt cel mai uzual si cel mai convenabil pentru presa sa manipuleze publicul prin informare. Raspandirea informatiilor si mediatizarea acestora cat mai mult, permite si manipularea publicului respectiv.

3. Este presa liberă ?

Nu mai este o noutate faptul că presa și-a cam schimbat scopul. Liberatea presei este suprimată din start,dacă scopul acesteia este sa facă bani și să aibă putere.

În trecut presa ducea o luptă pentru ca adevărul să se afle și să fie cunoscut și de către public, și pentru libera alegere și libera exprimare. Constatăm din nefericire că acest lucru nu se mai întâmplă și că până și mass-media ia parte la manipularea în masă a oamenilor.

Instituțiile mass-media sunt în concurență și acum ele se luptă mai mult pentru bani și putere.

Desi exista o justitie libera si o lege clara libertatii de exprimare, libertatea presei este suprimata si incalcata in mod direct sau indirect. Libertatea presei este tot mai atacata si din ce in ce mai des,jurnalistii cad victime abuzurilor facute de proprietarii de presa sau chiar si a autoritatilor.

Este o incalcare grava a libertatii presei prin acuzatiile violente la adresa jurnalistilor si a unor trusturi de presa independente sau chiar prin monitorizarea ziaristilor.

Nu multi jurnalisti au curajul de a vorbi deschis despre lucrurile nu tocmai placute din spatele televiziunilor si din intregul domeniu. Nu au curajul sa vorbeasca despre lucrurile murdare si urate,despre mita care se da sau se ia,despre santajul si calomnia prezenta in presa, si chiar despre umilinta suportata de acestia.

Nu doar lipsa curajului de a vorbi in public despre neregulile din presa este un motiv. Indiferenta sau banii sunt un alt motiv. Unii jurnalisti si oameni din presa prefera sa taca si sa nu spuna,sa ascunda lucrurile incorecte in favoarea banilor.

Presa nu este controlata de stat. Si totusi este controlata de ceva sau cineva. Mai exact este controlata de bani.

Multi oameni din presa si jurnalisti sunt atrasi de bani in loc sa fie atrasi de adevar si de lucrurile bune pe care le pot face. Banii au pus stapanire pe aceasta institutie, pe marii jurnalisti, pe patronii de televiziune si nu numai,iar acest lucru ii face pe acestia sa recurga la fapte neortodoxe, la santaj, mita si calomnie.

3.1 Coruptia in presa scrisa, informatii false sau incomplete

Exista o problema si o neintelegere chiar intre oamenii care lucrează in mass-media,rezultatul fiind prezentarea acelor infomatii, incomplete sau chiar neadevarate, mai ales informatiile si stirile de senzatie. Din aceasta cauza telespectatorii, cititorii si intregul public ramane neinformat, confuz in privinta unor stiri, informatii si nestiind daca putinele informatii date de catre presa sunt si adevarate.

De exemplu, comunicatul de presa este vazut si inteles in mod diferit de catre specialistii in relatii publice si comunicatul de presa fata de jurnalisti.

Jurnalistii spun si ii acuza pe specialistii in relatii publice si comunicatul de presa ca acestia prezinta stirile si informatiile in comunicatele de presa neclare, nestructurate, dese ori informatia este prezentata intr-un mod eronat, iar in corpul acestor comunicate de presa sunt si apar greseli de ortografie si greseli de exprimare.

Din punctul de vedere al specialistilor, jurnalistii nu ofera publicului in comunicatele de presa subiecte cu valoare de stire, nu ofera informatiile si stirile la timp, iar informatia nu este atat de interesanta, sau stirea este de inteles restrans.

Voit sau nu, jurnalistii preiau informatia din comunicatele de presa, dar publicului i le sunt adresate si prezentate informatiile incomplete, iar specialistii ce fac si organizeaza comunicatele de presa aleg subiecte prin anumite criterii, uneori ignorand informatiile importante, indreptandu-se, dand si prezentand publicului informatiile si stirile senzationale si cancanurile.

In presa din Romania exista o coruptie sistematica, iar in ultimii ani informatia si obiectivitatea unei stiri s-a cam deteriorat.

In ziua de azi, informatia nu mai este suta la suta clara si adevarata. Presa se concentreaza mai mult de a atrage publicul tinta, indiferent prin ce metode, indiferent ca przinta stirile partial adevarate, acestia dand mai multe stiri de senzatie.

3.2 Influenta partidelor politice ale patronilor de presa asupra presei

Care dintre cele doua, detine putere? Presa sau politicienii?

Intr-adevar, presa este a patra putere in stat si datorita ei, noi cetatenii, suntem bine informati cu privire la ceea ce se intampla zi de zi in tara noastra, si nu numai.

De ce ii includem si pe politicieni in intrebarea de mai sus?

Multi dintre patronii de televiziune, ca de exemplu OTV-ul (fosta televiziune a lui Dan Diaconescu), Antena 3 si nu numai, sunt si pliticieni, probabil adversarii altor partide sau chiar intre ei. Acestia au o mare influenta asupra posturilor de televiziune pe care le conduc, si automat televiziunea respective este pro sau contra unui partid, de regula tinand cu partidul in care este si patronul televiziunii respective.

Angajatii unei televiziuni condusa de catre un patron care totodata este si politician, pot fi influentati de acesta, schimbandu-si perspectiva si gandirea despre anumite partide, si pot fi directionati in favoarea lui. Acestia ssunt angrenati pentru a tine cu un anumit partid, de regula cu partidul de unde face parte si patronul televiziunii respective.

Ptronul unei televiziuni care este si politician poate influenta in mod sigur continutul editorial. Potrivit unui studio realizat de catre US Institute for Public Relations si Forum International Communications, patronul canalului media sau a televiziunii, are o influenta mare asupra continuturilor editorial.

Automat, daca patronul unei televiziuni este si politician, sterile si continuturile editorial sunt influentate, avand propozitii, fraze si paragrafe intregi pro sau contre fata de un partid.

4. Media. Despre cauzele de coruptie in presa – studiu de caz.

Coruptia ne priveste pe toti, iar majoritatea institutiilor au deaface cu aceasta problema,printer care si presa.

Coruptia este un fenomen grav si din nefericire pana si in presa dese ori practica acest lucru,efectul fiind neincrederea cetatenilor in institutiile statului si in presa.

Acest lucru degradeaza si erodeaza fatada statului si pune in dificultate cetatenii ca mod de gandire vorbind si opinia acestora. Pentru rezolvarea, combatere si prevenirea coruptiei, trebuie sa se dea o lege mult mai inteligibila, clara si eficienta fata de legea actual.

Romania, fiind un stat birocratic, acest fenomen de coruptie este inevitabil. Este un fenomen des intalnit si in restul tarilor birocratice.

Coruptia are un impact direct asupra societatii si a cetatenilor, asupra dezvoltarii economice si sociale, iar aceasta reprezinta si o amenintare asupra democratiei, suprimand-o. Tara noastra este foarte serios afectata de acest fenomen grav, dovada ca in fiecare zi cel putin 10 romani se lovesc de acest fenomen in diferite institutii in care intra.

Tot o data, coruptia suprima si economia de piata, avand un impact negative asupra societatii, iar institutiile statale fiind puse in pericol din toate punctele de vedere.

Sunt mai multi factori care genereaza si amplifica fenomenul de coruptie, printer care slaba influenta a normelor legale si vechile structure si grupari ale vechiului regim. Starea de saracie, creiza economica si birocratia sunt principalii factori si principalele cause ale coruptie din tara noastra si din fiecare institutie din Romania.

In presa, un factor care genereaza si amplifica coruptia, este dorinta de inavutire, de imbogatire si pentru acest lucru oamenii din presa, oamenii care lucreaza in domeniul mass-media incalca legea si recurg la lucruri necuvenite, la furt si la minciuna.

O cauza morala este dorinta de parvenire si imbogatire prin mijoace ilicite. Necinstea, lacomia si imoralitatea unor oameni din presa duce la sfarsirea unor fapte ilegale si fapte de coruptie.

Un caz de coruptie care s-a intamplat in presa, in televiziunea romaneasca, este cel a lui Dan Diaconescu si a postului sau de televiziune OTV. Este un caz concret si o dovada ca si in presa din Romania exista coruptie.

Dan Diaconescu este un ziarist roman, un politician, un prezentator si fondatorul televiziunilor OTV si DDTV.

Aceste televiziuni fondate chiar de catre Dan Diaconescu l-au facut celebru si cunoscut in toata tara, mai ales emisiunile facute si difuzate despre cazul Elodiei Dinescu.

Postul de televiziune OTV a fost emis si a functionat timp de 11 ani. Pe parcursul acestor ani, fondatorul postului OTV, Dan Diaconescu, a avut diverse problem cu CAN (Consiliul National al Audiovizualului).

Dan Diaconescu a inchiriat un apartament in Piata Romana, in anul 2000, unde a inceput sa difuzeze emisiuni televizate. In acel apartament si-a facut un studio si a infiintat OTV-ul, unde a inceput sa faca si sa prezinte chiar el insusi emisiuni cu divesi invitati care mai de care, in care nu a mai tinut cont de nici o regula, avand ca si consecinta pana la sfarsitul anului 2013 inchiderea postului de televiziune.

Pana la inchiderea acestui post, in toti acesti ani, din 2000 si pana in 2013, OTV-ul a fost amendat de nenumarate ori.

In toti acesti ani, telespectatorii au putut viziona imagini cu un puternic impact emotional asupra acestora, ca de exemplu imaginea focalizata pe un mort in sicriu, si nu numai, si chiar escrocarea prin diverse metode a telespectatorilor.

OTV-ul a fost un post de televiziune controversat si o televiziune despre care fiecare roman care s-a uitat, a avut ceva pro sau contra de spus.

In anul 2000 Dan Diaconescu a infiintat postul de televiziune, iar in 2007 actionar la OTV a devenit omul de afaceri Sorin Ovidiu Vintu. Tot in aceeasi perioada si in acelasi an, postul de televiziune a celebrului politician si ziarist a avut si a atins uriasa cifra de afaceri de 7,9 milioane de lei, iar profitul a fost favorabil, acesta fiind de 1,4 milioane de lei.

Prima oara cand I s-a retras licenta OTV-ului, afost in anul 2002. Licenta pentru dreptul de a fi redeschisa televiziunea si pentru a putea emite si difuza emisiuni, a primit-o dupa mult timp. OTV-ul a fost sanctionat luandu-i-se licenta pentru minciunile practicate.

In sedinta din 12 septembrie, Consiliul National al Audiovizualului a decis suspendarea licentei, deoarece s-au facut niste sesizari cu privire la emisiunile difuzate din 31 iulie si 10 septembrie 2002.

Postul de televiziune a lui Dan Diaconescu a fost suspendat intre anii 2002 si 2004, timp in care acesta nu a mai avut voie sa difuzeze emisiuni sis a isi continuie activitatea.

Pe data de 8 aprilie 2004, televiziunea OTV a fost redeschisa si a putut sa-si continuie activitatea sis a difuzeze in continuare emisiuni.

Sub masca unui partid politic, pentru ca Dan Diaconescu nu era doar fondatorul acestei televiziuni ci si un om politic, OTV-ul a profitat de acest lucru, castigand votul a milioane de romani, fiind copiata de mai multe televiziuni si avand rating-ul in crestere. Dar, pe langa aceste castiguri atat financiare cat si populiste, televiziunea acestui om politic, a fost si blamata, ironizata si criticata aspru.

De ce spunem ca a fost blamata, ironizata si aspru criticata?

Multe dintre emisiunile si reality-show-urile difuzate de OTV au incalcat anumite legi, anumite reguli, Consiliul National al Audiovizualului fiind nevoit sa amendeze de nenumarate ori atat televiziunea cat sip e patronul acesteia, Dan Diaconescu.

Au fost si moment de glorie ale OTV-ului.

Prin difuzarea anumitor stiri si emisiuni, OTV-ul a castigat telespectatori mai multi, iar ratingul a crescut.

De exemplu, in anul 2004, dup ace I s-a dat televiziunii licenta inapoi si aceasta a avut voie si a putut din nous a difuzeze emisiuni, Dan Diaconescu a difuzat un reality-show, prin care a reconstituit sinucuderea unui om de afaceri. Acesta a gasit un manechin din plastic, pe care l-a aruncat pe geamul unei vile, de la etaj, de mai multe ori intr-o piscine goala.

Prin acest gest, Dan Diaconescu incerca sa demonstreze faptul ca omul de afaceri Mihai Erbasu nu avea cum sa cada in cap in piscine.

In aceasta emisiune in care s-a vorbit despre sinuciderea omului de afaceri si prin gesturile facute de fondatorul OTV-ului, totodata si realizatorul aceste emisiuni, au adus un rating mare si atras tot mai ulti telespectatori, facandu-l tot mai cunoscut pe Dan Diaconescu.

O alta emisiune facuta de Dan Diaconescu, care i-a atras pe oameni si prin care a facut un show inedit si iesit din comun, a fost serialul “Elodia”.

Dan Diaconescu a facut si a realizat 240 de episoade pe care le-a si difuzat, obtinand numeroase avantaje. Pe plan financiar, pentru ca rating-ul era in crestere, iar venitul si profitul televiziunii crestea totodata, sip e plan populist, pentru ca Dan Diaconescu devenea tot mai cunoscut in Romania datorita emisiunilor difuzate despre disparitia Elodiei si datorita tamtamului facuta pe aceasta tema.

De foarte mutle ori, fondatorul televiziunii care era si realizatorul acestor emisiuni, facea mult spectacol, show in direct, rezultatul fiind atragerea cat mai multor oameni.

Tot legat de serialul “Elodia”, intr-o emisiune, Dan Diaconescu a adus un lighean cu acid sulfuric in studioul OTV-ului, vrand sa faca un experiment. Pentru ca exista suspiciunea ca Elodia a fost omarata de catre politistul Cristian Cioaca si apoi pusa in acid sulfuric pentru a dizolva cadavrul acesteia, Dan Diaconescu a facut acest experiment in direct, punand un picior de la un animal, mai exact de la vaca, in acidul sulfuric pentru a vedea in cat timp se dizolva.