Coruptia In Mediul de Afaceri

CUPRINS

1. Introducere 9

2. Coruptia in mediul de afaceri 10

2.1. Delimitari conceptuale privind coruptia 10

2.1.1. Definitii ale coruptiei 10

2.1.2. Forme ale corupției 11

2.1.3. Cauze ale fenomenului de corupție 12

2.1.4. Efectele corupției 12

2.1.5. Stadiul actual al corupției în România 13

2.2. Integritate versus corupție 14

2.2.1. Elemente ale integrității 14

2.2.2. Elemente ale corupției 16

2.2.3. Factori determinanți ai corupției 18

3. Studiu de caz privind compania Imperium Product Omnia International S.R.L. 19

3.1. Prezentarea companiei Imperium Product Omnia International S.R.L. 19

3.2. Metodologie 19

3.3. Interpretarea rezultatelor 20

3.4. Concluzii 28

3.5. Recomandări 29

4. Concluzii 30

5. Listă bibliografică 30

6. Anexe 30

CORUPȚIA ÎN MEDIUL DE AFACERI

Rezumat: În lucrarea de față ne-am propus să analizăm care este înțelesul termenului de corupție, ce formele poate avea corupție, dar și cele a integrității pentru a înțelege exact ce este de fapt corupția, cauzele corupției și efectele ei, analizarea situației în care se află România când vine vorba de corupția în mediul de afaceri actual, dar și un studiu de caz realizat la o companie pentru a evidenția comportamentul și raționamenul membrilor mediului de afaceri din România. În urma chestionarului completat de angajații firmei analizate, putem spune că în cadrul companiei Imperium se manifestă predominant un comportament etic și moral. Subiecții sunt conștienți de mediul economic corupt din România, dorind o schimbare și posibil să o și reușească prin comportamentul lor moral. Concluzionarea studiului realiza este că mediul de afaceri din România este pe cale de a combate corupția, necesitatea combaterii pentru a prospera și pentru a avea succes fiind înțeleasă de managerii firmelor, însă neavând know-how-ul necesar pentru a aplica într-un ritm mai alert acest proces de curățare a sistemului economic românesc.

Cuvinte cheie: integritate, etic, corupție, cauză-efect

Cod/uri JEL: Se va trece un cod sau mai multe coduri JEL pe domeniul de interes în care poate fi inclusă lucrarea, din perspectiva subiectului abordat (maxim 3 coduri). Lista codurilor poate fi găsită la adresa: https://www.aeaweb.org/econlit/jelCodes.php?view=jel

K42 Illegal Behavior and the Enforcement of Law

Introducere

La nivel mondial, cât și la nivelul României, corupția este un fenomen larg răspândit și susținut atât de societate cât și de organizații. Cele mai multe organizații din România se confruntă din ce în ce mai des cu anumite cazuri de corupție în mediul de afaceri, fără a cunoaște metodele prin care ar putea să combată acest act neetic.

Mediul de afaceri, influențat fiind și de mediul politic, oferă numeroase oportunități membrilor societății române care au un comportament neetic și sunt ușor influențabili la anumite presuni a diverselor persoane cu un comportament asemănător lor.

Combaterea corupției trebuie să devină una dintre principalele preocupații a companiilor românești, în încercarea de a curăța sistemul actual.

Așadar, managerii companiilor din România au nevoie de o viziune clară, subiectivă, etică și principii morale bine puse la punct din punct de vedere etic pentru a aduce un plus de valoare firmei pe care o conduc.

Coruptia in mediul de afaceri

Delimitari conceptuale privind coruptia

Definitii ale coruptiei

În literatura de specialitate regăsim mai multe moduri prin care este definită corupția. Corupția reprezintă folosirea abuzivă, activă ori pasivă, a puterii de către oficialii publici numiți sau aleși în scopuri personale sau pentru a obține alte avantaje. Conform definiției formulate de către Friedrich „vorbim despre corupție ori de câte ori un deținător al puterii, un funcționar public sau orice ocupant al unei funcții publice, este determinat prin recompense financiare sau de altă natură, de exemplu promisiunea unei promovări, care nu sunt prevăzute de lege, să întreprindă acțiuni care îl favorizează pe cel care oferă recompensa,  cauzând în acest fel prejudicii publicului și intereselor sale”.

O altă definiție mult mai importantă datorită posibilității înțelegerii și combaterea fenomenului de corupție este cea din perspectiva economică, redată de Caiden “corupția este un proces de transfer de la un sistem prestabilit de prețuri spre mecanisme caracteristice pieței libere”.

Definirea corupției din perspectivă economică ne oferă o explicație și pentru numărul mai frecvent de cazuri de corupție întalnite în țările sărace sau aflate în tranziție spre democrație, unde resursele financiare sau de altă natură sunt mai puține, remunerațiile funcționarilor publici mai mici și aplicabilitatea legii este mai puțin eficientă, deci șansa ca cel care va săvârși un act de corupție să fie pedepsit conform legii este redusă.

Celebra formulă a corupției aparținând lui Robert Klitgaard este evidențiată în figura 1.

Figura 1

Forme ale corupției

În țara noastră fenomenul corupției s-a extins de-a lungul anilor, în special după tranziția României de la comunism la democrație, în majoritatea domeniilor de activitate și în toate ramurile activitățiilor. Formele corupției sunt relatate în cele ce urmează:

Corupția economică constă în acțiuni precum înșelăciune, abuz de putere, fraudă în gestiune. Acest tip de corupție cuprinde mai multe sectoare vulnerabile la corupție, cum ar fi sectorul financiar-bancar, metalurgie-siderurgie, petrolier, agricultură-silvicultură.

În sectorul financiar-bancar factorii de risc pot fi acordarea unor credite în condiții ilicite, eșalonarea rambursării creditelor sau emiterea de documente de plată fără a exista garanția sau acoperirea reală.

În sectorul de metalurgie-siderurgie se pot enumera factori de risc precum creșterea artificială a prețurilor la utilaje sau materii prime, licitații pentru vanzarea sau achiziția lucrărilor de investiții sau privatizări.

În sectorul petrolier factorii de risc pot fi neîncasarea contravalorii produselor vândute la agenții economici sau modificarea destinației finale a fondurilor alocate de la stat pentru importul de țiței.

Agricultura-silvicultura este înca un sector vulnerabil, având ca factori de risc privatizarea, subvenționarea, concesionările sau vânzările ilicite de terenuri.

Corupția profesională constă în acțiuni ilicite ale funcționarilor publici care își exercită atributiile în mod preferențial. Acest tip de corupție mai include și delictele de serviciu sau făptuite în timpul serviciului de funcționari sau de alte persoane integrate în sectorul public, cum ar sectorul de sănătate, poliție sau justiție care încalcă normele etice profesionale. În cazul acestor fapte de corupție, funcționarii fie primesc avantaje materiale, ori își bazează decizia de a săvârșii fapta pe baza unor promisiuni care le vor aduce anumite avantaje materiale sau morale după realizarea acesteia. Pe baza sondajului realizat de organizația Transparency International în țara noastră, cele mai frecvente cazuri de corupție se regăsesc în sectorul securității publice, acest sector fiind urmat de sectorul sănătății și cel juridic.

Corupția politică constă în abuzuri de putere și folosirea influenței politice în scopuri personale de către oameni politici. În cadrul acestui sector se includ faptele neetice precum finanțarea campaniilor electorale, cumpărarea voturilor, promovarea în funcție a anumitor persoane pe criterii politice, înființarea unor partide politice. Corupția politică este legată de activitățiile partidelor politice și activitățiile parlamentului, acuzându-se în special efectele negative vizând imunitatea parlamentară. Principalele forme prin care corupția își face simțită prezența în sectorul politic sunt mituirea, delapidarea sau frauda.

Corupția apare astfel, diferențiându-se de toate cele forme ale criminalității, ca un sindrom de adaptare. Comportamentul este asemănător atât în mediul economic căt și în cel politic. Ceea ce este cu adevărat frustrant pentru oamenii din societate cu un comportament etic nu este comportamentul persoanelor corupte dintr-un anumit mediu, ci ușurința cu care sunt acceptate acestea fără ca membrii societății să opună rezistență.

Cauze ale fenomenului de corupție

În literatura de specialitate regăsim diverse cauze care ajută ca fenomenul corupției să existe și să se extindă.

Capacitatea statului de a se impune prin reguli și legi

Capacitatea statului de a face față fenomenului corupției este de cele mai multe ori depășită. Remunerarea necorespunzătoare a responsabililor implicați în combaterea fenomenului corupției creaza un impediment în atragerea, formarea și păstrarea unor persoane competente pentru a crea un mediu imun la tentații. Deseori autoritățile publice nu sunt capabile să concureze cu mediul infracțional extins și dezvoltat. Apariția unor noi căi de infracționalitate creaza dificultăți pentru autorități în ceea ce privește combaterea lor.

Implicarea statului în societate

Domeniul economic este cel mai important în ceea ce privește acest aspect. Pentru a obține foloase materiale sau morale trebuie utilizată poziția publică, ceea ce duce la fapte de corupție. Cu alte cuvinte, șansele expansiunii gradului de coruptie creste o data cu numărul pozițiilor publice sau oficiale. Prin tentativa exercitării unei surse de putere în scopul de a controla anumite aspecte ale vieții sociale se manifestă caracterul extensiv al puterii.

Aspecte tradiționale și culturale

Când legislația este prea puțin dezvoltată sau în absența autorității statului, membrii societății își dezvoltă practici proprii și își dezvoltă norme proprii. Contradicțiile sau chiar conflictele pot apărea în acest domeniu, dacă autoritățiile publice decid să reglementeze un asemenea domeniu.

Tipul de regim politic

Conform cercetărilor statistice putem spune că regimurile prezidențiale nu sunt foarte compatibile cu democrația consolidată, adică funcționarea instituțiilor democratice pe termen lung. De asemenea, se poate spune că regimurile prezidențiale sunt mai afectate de corupție decât cele parlamentare. Există și câteva exemple de succes în ceea ce privește combaterea corupției cum ar fi Singapore sau Hong Kong, acestea fiind ambele conduse de un regim autoritar.

Efectele corupției

Corupția este una din principalele cause pentru creșterea sărăciei în societate și contribuie negativ la furnizarea de servicii mai slab calitativ prin plata unor sume de bani neoficiale pentru mai multe servicii publice, cum ar fi învățământul sau sănătatea. Serviciul public de sănătate devine inaccesibil persoanelor neînstărite financiar dacă acesta este cuprins de corupție.

Acapararea statului influențează modul de formare și punere în aplicare a legilor și reglementărilor. Numeroase întreprinderi se declară afectate de acest efect. Acest efect este legat strâns de majoritatea problemelor cu care se confruntă companiile în activitatea economică pe care o desfășoară.

În mediul de afaceri, corupția reprezintă o adevărată povară pentru intreprinderile cuprinse în acest cerc vicios. Firmele declară că sunt obligate a face plăți ilegale și neoficiale unor inspector de stat sau controlori. Cu cât serviciile de stat sunt mai puțin apreciate de indivizii societății, cu atât aceștia se plâng mai puțin de eficiența acestora.

Pentru a reduce dimensiunile acestui neajuns, întreprinderile se declară dormice a plătii costul implicit al reducerii corupției în mediul economic.

Punctele slabe din administrația public sunt breșele prin care corupția este alimentată. În mediul economic, reformele anticorupția se bucură, din păcate, de puțină credibilitate din partea administrației publice, ajutând astfel fenomenul să se extindă. Deși există numeroase idei de reducere a corupției care sunt sprijinite, dar nu îndeajuns, există prea puțină încredere în seriozitatea structurilor politice.

Stadiul actual al corupției în România

Corupția este una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă țara noastră. Cercetările sociologice efectuate în cadrul societății de către organizațiile specializate în domeniu semnalează existența acestei probleme care e în plină dezvoltare. O altă problemă evidențiată de aceste cercetări sociologice este pesimismul populației când vine vorba de evoluția corupției în România. Astfel peste 50% din populația României crede faptul că situația țării cu privire la mediul corupt în care trăim s-a înrăutățit de-a lungul timpului iar perspectivele sunt din ce în ce mai negative pentru viitor.

Cei tentați să comită fapte ilegale sunt conștienți de faptul că și alte persoane din jurul lor sunt corupte, ceea ce impulsionează pe cei dornici să comită fapta. Pericolul de a fi pedepsit într-un astfel de mediu devine cu atât mai redus cu cât numărul de persoane aflate în ilegalitate este mai mare. Prin urmare, fenomenul corupției este autoalimentat de societate prin faptele ilicite săvârșite de aceasta și acceptarea lor.

Situația României a devenit din ce în ce mai gravă în timpul regimului comunist, din cauza numirilor unor persoane exclusiv subiective în funcții publice și lipsa accentuată de bunuri și servicii de care societatea avea nevoie pentru a se dezvolta firesc. Paradoxal democrația instaurată după 1990, libertatea și piața liberă au favorizat corupția.

În general, românii învață repede, fapt ce a dus la apariția unei oportunități pentru delincvenții de acest tip.Procesele lente și greoaie de construire intituțională de prevenire și control a acestui factor extrem de important în viața socială românească au fost depășite foarte rapid de tehnicile și metodele specifice marii corupții, penetrând astfel cu ușurință tinerele democrații. Pe acea vreme era o regulă generală pentru a accede la nivelurile superioare a funcțiilor publice să dețină carnet de partid. Când vine vorba de cealaltă caracteristică negativă și anume lipsa bunurilor și serviciilor a influențat populația să comită fapte de mită sau trafic de influență pentru a obține aceste lipsuri resimțite din greu. Un amestec între foștii comuniști convinși, securitate și supraviețuitorii ai partidelor istorice a apărut în România la începutul anilor ’90 precum o nouă clasă politică. Aceasta însă a fost depașită de situație, neavând știința și nici voința de a delimita politica de economie, mai specific de a separa propriile afaceri de politică.Rezultatul acestui îndelung regim corupt duce la acceptarea faptelor ilegale chiar și în zilele noastre cel mai probabil din obișnuința și inerția perioadei de atunci.

Încă o mare problemă cu care se confruntă România zilelor noastre este implementarea legilor existente. Rapoartele Comisiei Europene evidențiază faptul că sistemul juriciar întâmpină mari dificultăți, cele mai frecvente ar fi calitatea slabă a personalului sau chiar lipsa acestuia în comparație cu nevoile societății românești. Din aceste motive eficiența și eficacitatea instanțelor este deficitară.

În figura 2 este prezentată evoluția indicelui de percepție a corupției în România în comparație cu media Uniunii Europene, conform Transparency International.

Figura 2

Integritate versus corupție

Elemente ale integrității

Integritatea este trăsătura cea mai importantă spre care aspiră mediul de afaceri și căruia i se acordă cea mai mare atenție în domeniul eticii afacerilor. Integritatea poate fi definită precum un principiu moral, fiind calitatea de a fi “necorupt” sau “un întreg”, văzută ca o componentă importantă în construirea relațiilor de succes în afaceri pe termen lung. Un individ integru și-a dezvoltat un cod moral strict, incluzând virtuți morale precum curajul sau sinceritatea.

În paragrafele următoare se prezintă succint domenii de afaceri în care integritatea primează:

Activități financiare

Integritatea activităților financiare depinde de doi factori importanți în atingerea succesului in mediul de afaceri, și anume construirea încrederii cu stakeholderii financiari cheie și asigurarea integrității prin sistemele de control intern. Comunicarea cu stakeholderii, cum ar fi acționarii și creditorii se consolidează pe baza unor informații financiare cu privire la situațiile companiei.

Câștigarea încrederii stakeholderilor se va realiza prin furnizarea de informații precise cu privire la situațiile financiare, în timp util si în cel mai transparent mod posibil. Cauza costurilor mai mari de finanțare este lipsa integrității și pierderea totală a încrederii stakeholderilor în companie, ceea ce va duce inevitabil la falimentul afacerii.

Mecanismul de asigurare a integrității situațiilor financiare este oferit de sistemele de control intern. Acolo unde există sisteme de control inadecvate sau ineficiente apare inevitabil si corupția datorită oportunității oferite de aceste sisteme deficitare. Pentru ca sistemele financiare să poată fi susținute și pentru a rămâne subiective, toate tranzacțiile trebuie înregistrate în mod corect și precis. Existența unor conturi ascunse în cadrul unei companii ar trebui strict interzisă. Scopul acestor sisteme este de a consolida cadrul intern pentru asigurarea integrității în afaceri, de a preveni corupția prin construirea unor relații transparente și responsabile.

Integritatea în relațiile cu furnizorii

Companiile duc adevarate campanii în care se doresc construirea unor relații solide cu furnizorii lor, bazate pe încredere și respect. Factorii care conduc compania spre integritate sunt construcția relațiilor de incredere cu furnizorii, asigurarea integrității furnizorului și etica aprovizionării. În vederea construirii relației bazate pe încredere cu furnizorii trebuie evitate mita, comisioanele ilegale, cadourile cu ocazia diverselor achiziții publice. Angajații firmei care sunt achizitorii în cadrul unei achizitii publice trebuie să actționeze în cel mai bun interes al firmei de care aparțin.

Lipsa de integritate în relația cu furnizorii duce la o reputație degradată și pierderea unor oportunități. Pentru a asigura integritatea furnizorului, întreprinderile dețin un program de responsabilitate prin care compania trebuie să comunice procedurile sale față de partenerii săi din lanțul de aprovizionare. Acest program este o încercare de a reglementa practicile de aprovizionare etice. Etica aprovizionarii de la surse mențin relații de munca , astfel relația dintre furnizor și afacere trebuie bazata pe incredere pe masură ce lanțurile de aprovizionare la nivel mondial devin standardizate.

Integritatea în relațiile de muncă

În Europa, relațiile de muncă dintre companii și angajati sunt bazate pe o rețea densă a legislației, care ofera soluții pentru diversele probleme și dispute ce pot apărea în cadrul organizației. În scopul construirii integrității în relațiile de munca, factorii care ajută la atingerea acestui scop sunt tratamentul echitabil si procedurile corecte, participarea si implicarea angajaților, libertatea de exprimare.

Conform lui Leventhal, există 6 reguli care ar trebui aplicate pentru a oferi un tratament echitabil angajaților și anume consecvența, înabușirea discriminării, acuratețea informațiilor, corectabilitatea, caracterul sugestiv și moralitatea. Procedurile echitabile în cadrul relațiilor de muncă sunt vitale pentru promovarea și încurajarea unei culturi de integritate în afaceri.

Implicarea și participarea angajaților în influențarea luării deciziilor cu privire la sarcinile și mediul de lucru sunt îndelung dezbătute în Europa.

Tehnicile de management participativ încurajează conceptul ca angajații să fie cât mai participativi și acest proces poate genera rezultate pozitive companiei din care aceștia fac parte. Managementul participativ poate crește inovarea, creativitatea, motivația și responsabilitatea angajaților.

Libertatea de exprimare a tuturor cetățenilor este protejată prin cadrul legislativ în majoritatea statelor. Confidențialitatea anumitor operații din mediul de afaceri poate intra în conflict direct cu libertatea de exprimare cetățenească, protejată prin lege. Cu toate acestea, ar trebui în cadrul organizațional să existe politici interne și proceduri pentru a proteja libertatea de exprimare a angajaților, nelezând interesele organizației.

Integritatea în recrutarea forței de munca

Una dintre principalele funcții ale managementului este cea de recrutare și selecție. Acest lucru implică cercetarea și selectarea candidaților externi potriviți pentru a ocupa anumite posturi sau poziții în cadrul organizației. Corectitudinea ar trebui să primeze în cadrul acestui proces decizional etic. Printre activitățile ce pot distorsiona rezultatul unei selecții subiective sunt nepotismul, favoritismul sau discriminarea. Consecvența și onestitatea ar trebui de asemenea să fie baza construcției acestui proces decizional etic în afaceri.

Integritatea în relația cu clienții

Relaționarea de lungă durată și în condiții benefice ambelor parți cu clienții organizației este unul dintre cele mai importante obiective pe care le pot avea managerii. Dacă relația este una de succes, integritatea dintre client-afacere este și ea una de succes. Pentru a asigura integritatea acestui sector, de relatții cu clienții, managerii trebuie să fie constienți de potențialele probleme etice aparute în cadrul sectorului și să încerce medierea lor.

Stabilirea prețului este o zonă de conflict în care este normal ca interesele să difere dintre client și companie. Interesele clientului urmăresc prețul cel mai redus posibil pentru un anumit produs sau serviciu, pe când managerii urmaresc să genereze cele mai ridicate profituri posibile din vânzări. Stabilirea prețului este de asemenea folosit ca un instrument de marketing vital pentru capturarea clienților. Lipsa integrității în cadrul acestei relații client-organizație poate avea efecte extrem de negative asupra succesului viitor al organizației.

Figura 3

Elemente ale corupției

În cele ce urmează vom prezenta elementele ce discreditează integritatea și favorizează corupția:

Corupția

Conform Transparency International dă definiția corupției ca “abuzul de putere încredințată prentru scopuri personale”. Banca Mondială consideră că singurul obstacol în dezvoltarea economico-socială este corupția. Corupția este factorul nociv care distorsionează piețele libere și a competiției care incetinește creșterea economică și descurajează investitorii să își deschidă noi afaceri pentru a susține economia de piață. Faptele de corupție fac ca încrederea societății în sistemul democratic și în statul de drept sa scadă drastic.

Conflictele de interese

Conform Transparency International definește conflictul de interese ca fiind “o situație în care un individ sau o entitate pentru care lucrează, indiferent că este guvernul, mediul de afaceri, media sau organizații ale societății civile, se confruntă cu alegerea între obligațiile și cerințele postului sau alegerea propriilor interese”. Corupția se diferențiază față de conflictul de interese prin înțelegerea conflictului de interese ca fiind o simplă situație, nefiind înțeles ca o acțiune prin care o persoană este constientă de faptul comiterii unei fapte și este evident că individul se poate afla într-o situație de conflict de interese fără ca acesta să fie de fapt coruptă. Dacă individul aflat într-o situație de conflict de interese fără a fi corupt apare acolo unde a existat înainte un interes personal, trebuie luat la cunoștiință că acel interes a influențat negativ preformanțele individuale.

Procesele de achiziție publică

Transparency International definește achizițiile publice ca fiind “mediul propice în care marea corupție operează, cu evidențieri în sectoarele de apărare, al construcțiilor și petrolier, sectoare unde se întâlnesc majoritatea practicilor de mare corupție”.

Lobbying-ul

Definiția pe care OECD ne-o oferă privind lobbying-ul este “comunicarea scrisă sau orală cu

funcționarii publici pentru a influența legislația, politica, sau deciziile administrative, adesea

focusată pe domeniile legislative de nivel național și sub-național. Oricum se regăsește și în

domeniul executiv, spre exemplu pentru a influența adoptarea regulamentelor sau forma

proiectelor și contractelor. Termenul de funcționari publici include angajații și deținătorii

funcțiilor publice în domeniile executiv și legislativ, indiferent că au fost aleși sau numiți”.

Lobbying-ul subminează legitimitatea democrației prin lipsa de transparență, aspect care nu poate fi neglijat. Se poate spune că lobbying-ul poate fi considerată ca o posibilă “corupție legală” datorită regulilor și legile neclar formulate.

Finanțarea partidelor și donațiile politice

Definirea dată de Transparency International privind corupția politică este subliniată ca fiind “abuzul de putere încredințată, de către liderii politici, pentru obținerea de foloase proprii”. Donațiile politice pot duce la comportamente discutabile din partea celor angajați in partidele politice și pot afecta grav imaginea campaniei politice.

Înlesnirea plăților

Această faptă de corupție este comisă pentru accelerarea unei tranzacții de afaceri pe baza unei plăți facute unui funcționar public.

Înlesnirea plăților este diferită față de termenul de mită în sistemele legale a multor state. Numeroase companii se folosesc de această diferențiere când utilizează această formă de corupție.

Darurile și donațiile

Dăruirea unor cadouri sau donațiile sunt un cadru ce necesită o atenție sporită când vine vorba de integritatea în mediul de afaceri. Oferirea de cadouri a fost întotdeauna un jucator important în facilitarea relațiilor de afaceri. Departajarea clară dintre cadou și mită poate fi discutabilă și poate duce cu ușurință la practici lipsite de etică sau la acuzații de comportament ilegal.

Discriminarea

Definiția discriminării poate fi sintetizată ca fiind “tratamentul diferențial al unor indiviti sau grupuri bazat pe criterii abuzive și de clasificare”. Cazurile de discriminare comune sunt discriminările de gen, de vârstă, de orientare religioasă sau de orientare sexuală. Discriminarea își face simțită prezența în cadrul unui mediu al muncii atunci când indivizii sunt apreciați nu datorită performanțelor profesionale.

Nepotismul sau favoritismul

Favoritismul reprezintă un tratament preferențial pentru un anumit individ pe niște criterii ce nu au directă legătură cu abilitățiile individului sau cu performanțele sale, ci mai degrabă cu apartenența sa în anumite organizații sau cluburi. Nepotismul este un termen frecvent folosit în societatea românească, însemnând favorizarea rudelor indiferent de performanțele sau abilitățile lor.

Factori determinanți ai corupției

Cele două elemente determinante care duc la apariția și evoluția gradului de dezvoltare a corupției sunt factorii motivaționali și existența oportunității, ceea ce fac faptele de corupție în schimbul foloaselor aduse de această faptă foarte atractivă.

Factorii motivaționali ai corupției

Corupția este un act neetic îndreptat în propriul interes al individului și de care acesta este complet conștient și răspunzător. Câștigarea unor foloase materiale personale este cea mai importantă motivație a funcționarilor publici de a deveni corupți și de a săvârși fapte neetice. Comportamentul neetic a funționarilor poate fi interpretat ca un rezultat al calculelor economice. Combaterea corupției trebuie focalizată pe oportunitățile din domeniul economic public și pe inițiativele economice care conduc funcționarii publici spre un asemenea comportament corupt. Factorii motivaționali care determină un comportament corupt al funcționarilor pot fi presiunea din partea evazioniștilor, standardele morale și etice, probabilitățile reduse de a fi descoperită fapta sau pedepsele reduse vis-a-vis de acest comportament.

Creșterea nivelului mitei oferite de contribuabili funcționarilor publici generează motivarea corupției prin prezența evaziunii fiscale. Contribuabilii dornici de a săvârși fapte de evaziune fiscală consideră pedepsele date pentru acest act permisibil, prin ideea că și dacă sunt descoperiți se vor putea evita pedepsele sau alte tipuri de sancțiuni prin mituirea auditorilor.

Gradul evaziunii fiscale din economia unei țări este în strânsă legătură în special cu cadrul fiscalității legale, nu cu cadrul ce ține cont de încasările bugetare efectiv realizată. Nivelurile din ce în ce mai ridicate a evaziunii fiscale sunt datorate în cea mai mare măsură de nivelurile mari ale taxelor și impozitelor sau a serviciilor publice de calitate inferioară. La baza faptelor de corupție din domeniul fiscal stau nivelurile ridicate a fiscalității.

Deși România deține printre cele mai ridicate cote de impozitare din Uniunea Europeană pentru contribuțiile sociale cât si pentru taxa pe valoare adăugată, România este pe ultimul loc în Uniune când vine vorba de veniturile colectate ca pondere în produsul intern brut. Evaziunea fiscală din România, fiind la niște cote ridicate, este principala cauză al acestei clasări între țările membre ale Uniunii. Luând în considerare și calitatea scăzută a serviciilor publice, tendința naturală a evaziunii fiscale este de creștere și în următoarea perioadă.

Oportunități pentru corupție

Cu toate că în mediul de afaceri funcționarii sunt predispuși să realizeze acte de corupție sau să manifeste comportamente neetice, fapta în sine nu se poate concretiza dacă nu există oportunitate. Proporțional cu oportunitățile oferite va crește și nivelul coruptibilității din mediul de afaceri. Oportunitatea pentru corupție poate depinde de factori precum complexitatea sistemului fiscal, absența controlului în administrația fiscală, absența vigilenței în administrația fiscală, discreția funționarilor publici.

În țările în curs de dezvoltare, o practică obișnuită în sistemul fiscal a acestora e schimbarea personalului pe criterii politice. În aceste țări legislația muncii este absentă sau este formulată deficitar. Stabilitatea instituțiilor este zdruncinată în cazul acestor schimbări masive ale personalului. În companiile unde frecvența schimbărilor de personal public este la un nivel ridicat, cei care sunt repartizați politic temporar pe acele funcții rămase vacante văd această mutare ca o oportunitate de scurtă durată pentru a se îmbogății rapid prin fapte ilicite.

În rândul funcționarilor indicele corupției crește datorită practicilor de recrutare bazate pe orice alt criteriu în afară de criteriul de performanță și merit, absența mecanismelor care să protejeze funcționarii de abuzuri sau de acte de șantaj. Chiar dacă în unele cazuri există mecanisme împotriva acestor tipuri de comportament neetic, funcționarilor nu le este adus la cunoștiință drepturile și obligațiile din cadrul întreprinderii.

Studiu de caz privind compania Imperium Product Omnia International S.R.L.

Prezentarea companiei Imperium Product Omnia International S.R.L.

Organizația Imperium Product Omnia International S.R.L. a fost înființată la data de 20.07.1992, având ca obiect de activitate comerțul cu ridicata a materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare. Având o experiență vastă în domeniul comerțului cu materiale de construcție, firma Imperium a realizat o extindere a afacerii prin deschiderea a încă două depozite de marfă în două puncte stategice importante, și anume în București și Iași în anul 2014. De-a lungul timpului, compania și-a format un portofoliu de clienți fideli datorită profesionalismului și calității produselor comercializate.

Din anul 1999, organizația a fost unic distribuitor a produselor fabricate de compania internațională Lindab pe partea vestică a României. Din 2005 Hormann România a semnat un contract de parteneriat cu Imperium, aducând o altă categorie de produse și tot odată o mai mare masă de clienți interesați de produsele distribuite. Anul 2006 aduce un nou val de produse pe piața timișeană prin intermediul Imperium, fiind anul în care s-a realizat parteneriatul cu întreprinderea Velux România. În 2010, s-a realizat cel mai mare pas în vederea dezvoltării afacerii, prin contractarea companiei Fatra din Cehia, completând astfel catalogul de produse a firmei cu sistemele de hidroizolație de înalta calitate.

Odată cu această contractare, compania Imperium a devenit unic distribuitor pe piața României a produselor Fatra cunoscute pentru calitatea lor în întreaga Europă. Cifra de afaceri a companiei a explodat odată cu aceste produse integrate în catalog, făcând posibile ridicarea a nu mai puțin de 200 de proiecte importante pe teritoriul României, printre care ridicarea mall-urilor, săli polivalente, diverse hăli destinate hypermarket-urilor în orașe importante precum Timișoara, Târgu Mures, Cluj-Napoca, Oradea, București, Sibiu sau Brașov.

Metodologie

Instrumentul prin care s-a realizat analiza companiei Imperium din Timișoara este chestionarul. Acesta s-a aplicat personalului firmei, fiecare chestionar fiind format din 10 întrebari, cu mai multe de variante de răspuns, la sfârșit fiind adresate încă 4 întrebări generale pentru identificarea unor date despre persoana căreia i-a fost adresat chestionarul.

Eșantionul pe care s-a realizat studiul de caz este format din 22 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 50 de ani, femei și bărbați, cu diferite funcții în cadrul firmei.

Interpretarea rezultatelor

În continuare vor fi prezentate pe secțiuni și întrebări, rezultatele obținute în urma administrării chestionarului la cei 22 de subiecti.

Pe langă întrebările despre etica în afaceri adresate subiecților, am considerat important pentru acuratețea studiului realizat obținerea informațiilor despre vechimea, vârsta, sexul și funcția ocupată în organizație. Aceste detalii de la subiecți ne pot oferi informații importante cu privire la maturitatea personalului sau tratarea ideii de corupție din experiența profesională.

În următorul tabel, tabelul 4, am evidențiat intervalele de vârstă a angajaților si genul acestora.

Tabel 4

În figura 5 am evidențiat repartizarea angajaților pe funcții în cadrul companiei.

Figura 5

În figura 6 distribuția pe sexe și interval de vârstă în procente din cadrul firmei

Figura 6

În figura 7 am evidențiat în procente distribuția pe sexe a angajaților Imperium.

Figura 7

În tabelul 8 am repartizat angajații în funcție de vechimea în cadrul Imperium.

Tabel 8

În figura 9 am dorit să evidențiez vechimea angajaților Imperium procentual.

Figura 9

Întrebarea 1: “Considerați România ca fiind o țară coruptă?”
Prin această întrebare am urmărit să scot în evidență faptul că societatea românească și indivizii sunt constienți de existența corupției în România, variantele de răspuns la această întrebare fiind “Da”, ”Nu”, ”Nu știu”.

Figura 10

Angajații au avut un răspuns unanim, din păcate, la această întrebare, răspunzând 100% (22 persoane) afirmativ.

Întrebarea 2: “Considerați mediul de afaceri din România ca fiind unul corrupt?”

Prin această întrebare am dorit să analizez dacă membrii ai mediului de afaceri din România, din care și ei fac parte, conștientizează sau nu corupția și comportamentul neetic din acesta, variantele de răspuns la această întrebare fiind “Da”, ”Nu”, ”Nu știu”.

Figura 11

Părerile angajaților rămân neschimbate și când vine vorba de corupția în mediul de afaceri românesc, fiind cu toții de acord în proporție de 100% (22 persoane) că fenomenul corupției este prezent în acest sector.

Întrebarea 3: “Considerați compania din care faceți parte ca fiind una coruptă?”

Prin această întrebare am dorit sa aflu dacă angajații Imperium conștientizează că, fiind o companie românească, aceasta poate fi de asemenea coruptă și am dorit să vad dacă ei consideră firma pe care o reprezintă la fel precum consideră țara sau mediul de afaceri din România, variantele de răspuns fiind “Da”, ”Nu”, ”Nu știu”.

Figura 12

În ciuda răspunsurilor anterioare, angajații susțin prin răspunsurile lor negative în proporție de 100% (22 persoane) că firma pe care o reprezintă este pe deplin una etică și lipsită de orice faptă de corupție.

Întrebarea 4: ”Compania Imperium are un regulament de ordine interioară?”

Scopul acestei întrebări a fost evidențierea importanței pe care angajații și mangerii o acordă unui regulament de ordine interioară într-o organizație, aducerea sa la cunoștiința acestora și respectarea sa, variantele de răspuns fiind “Da”, “Nu”, “Nu știu”.

Figura 13

Și de această dată, toți cei 22 de angajați (100%) susțin faptul că în cadrul firmei Imperium există un regulament de ordine interioară, ceea ce ne demonstrează că managerii firmei sunt preocupați de disciplina angajaților săi.

Întrebarea 5: ”Compania Imperium are un regulament/cod/ghid de etică în afaceri stabilit la nivelul grupului de firme din care face parte?”

Prin această întrebare am dorit să aflu dacă Imperium, parteneră fiind unui grup numeros de firme, deține un ghid de etică în afaceri care să fie prezentat angajaților, variantele la această întrebare fiind “Da”, ”Nu”, ”Nu știu“.

Figura 14

Conform răspunsurilor majoritare în valoare de 63% (14 persoane) putem spune că managerii Imperium aduce la cunoștiința angajaților săi noțiunile de etică prin un anume regulament sau ghid de etică, dar sunt și personane care nu știu de existența acestui ghid în proporție de 27% (6 persoane) și există si 2 persoane (9%) care neagă complet existența unui asemenea ghid în cadrul firmei lor.

Întrebarea 6: ”În cadrul companiei pe care o reprezentați există un departament de etică și conformitate sau există o persoană desemnată să asigure funcția de ofițer de etică și conformitate?”

Această întrebare a fost adresată pentru a afla dacă în cadrul companiei se acordă o atenție mai special eticii în afaceri sau aceasta este tratată doar conform unui ghid de etică în afaceri, variantele acestei întrebari fiind “Da”, ”Nu”, ”Nu știu”.

Figura 15

Angajații firmei ne răspund predominant negativ acestei întrebari în proporție de 91% (20 angajați), iar cei 2 angajați (9%) spun că nu au auzit în cadrul firmei de un asemenea departament, nici un angajat răspunzând afirmativ.

Întrebarea 7: ” În cadrul companiei pe care o reprezentați. există proceduri prin care să fie prevenită mita (mită = situația în care angajații companiei dau sau primesc mită din exteriorul sau interiorul companiei pentru a obține contracte comerciale sau a face ceva ce intră în atribuțiile lor de serviciu sau ceva ilegal)?”

Prin această întrebare am dorit să aflu dacă Imperium tratează sau nu cu un real interes problemele printre cele mai des întâlnite în România, și anume darea de mită, variantele de răspuns fiind “Da”, ”Nu”, ”Nu știu”.

Figura 16

La această întrebare, subiecții studiului răspund predominant în proporție de 73% (16 angajați) afirmativ la întrebarea care vizează dacă organizația previne corupția de la cea mai frecventă metodă de corupție, și anume mita, 6 angajați (27%) sugerează că nu au la cunoștiință vreo procedură de prevenție, nici un angajat afirmând că nu exista nici o prevenție impotriva corupției.

Întrebarea 8: “În cadrul companiei pe care o reprezentați (persoanei juridice înregistrată în Romania) a avut loc în ultimul an (2015) cel puțin un curs de etică pentru angajați sau manageri?”

Prin această întrebare am dorit să aflu dacă Imperium oferă angajaților o îndrumare profesională în ceea ce privește etica în afaceri, variantele de răspuns la această întrebare fiind “Da”, ”Nu”, ”Nu știu”.

Figura 17

Angajații Imperium ne evidențiază lipsa atenției managerilor în ceea ce privește etica în afaceri, subiecții sugerând predominant în proporție de 73% (16 persoane) faptul că în ultimul an nu a existat nici măcar un curs de etică în cadrul firmei, 6 angajați (27%) neavând cunoștiință de un asemenea curs, nici un angajat neputând răspunde afirmativ la luarea părții unui curs de etică în afaceri.

Întrebarea 9: “Compania pe care o reprezentați are mecanisme interne prin care angajații pot sesiza anonim incidentele de natură etică, corupție sau conflicte de interese?”

Scopul acestei întrebări a fost dorința de a afla dacă în cadrul companiei Imperium există unul sau mai multe mecanisme de combatere a corupției sau a comportamentelor neetice, variantele de răspuns fiind “Da”, ”Nu”, ”Nu știu”.

Figura 18

Părerile devin împarțite când vine vorba de mecanismele interne pentru sesizarea incidentelor de natură etică, 36% (8 angajați) răspunzând chestionarului că nu există un astfel de mecanism important în cadrul firmei, 36% (8 angajați) neștiind de asemenea mecanisme în firmă, doar 27% (6 angajați) putând afirma existența lor.

Întrebarea 10: “Care din următoarele situații le-ați sesiza, în mod anonim sau nu , dacă le-ați întâmpina în cadrul organizației?”

La această întrebare am oferit angajațiilor Imperium două variante de răspuns “Da” și ”Nu” la următoarele situații de comportament neetic în cadrul organizației din care fac parte : “Nepotism”, ”Discriminare”, ”Favoritism”, ”Șantaj”, ”Oferirea de cadouri”, ”Donații” pentru a evidenția care sunt comportamentele la care angajații sunt mai sensibili din punct de vedere etic și care le consideră normale din punctul lor de vedere.

Figura 19

Această întrebare a împarțit cel mai mult parerile celor 22 de subiecți, 36% susținând faptul că nu ar sesiza un act de nepotism, fiind contraziși de cei 64% dintre angajați care nu ar avea nici un fel de problemă în a acționa moral la acest capitol. Când vine vorba de discriminare, doar 18% dintre cei analizați ar trece cu vederea un asemenea comportament, 82% acționând împotriva unei fapte de discriminare. Favoritismul este ,de asemenea, un comportament considerat neetic de angajații Imperium, 90% dintre aceștia ar acționa etic în cazul unei fapte de favoritism, doar 10% considerând irelevant pentru bună starea firmei acest comportament. Șantajul este revocat de 90% din angajați, doar 10% privind șantajul cu indiferență. Oferirea de cadouri nu este considerat un comportament corupt de o parte a angajaților (45%), majoritatea însă nu ar lăsa ca un asemenea act să se petreacă fără a lua măsuri împotriva sa (55%). Donațiile sunt predominant considerat neetic de subiecți (64%), doar 36% susținând că acest act nu poate fi considerat un act de corupție.

Concluzii

Cu privire la rezultatele întrebării 1 “Considerați România ca fiind o țară coruptă?”, considerăm că angajații Imperium sunt conștienți că situația prin care trece România nu este o situație propice dezvoltării economice, dat fiind faptul că toți cei 22 de angajați recunosc corupția din România.

Conform rezultatelor întrebării 2 “Considerați mediul de afaceri din România ca fiind unul corupt?”, putem trage concluzia că toți cei 22 de subiecții consideră și mediul de afaceri din România ca fiind unul corupt, ceea ce trage un semnal de alarmă economiei, deoarece proprii membri ai mediului recunosc existența comportamentelor neetice din acesta.

Cu toate că toți cei 22 de angajați bifează la întrebarea 3 “Considerați compania din care faceți parte ca fiind una coruptă?” în dreptul raspunsului “Nu” când vine vorba de corupția în compania din care fac parte, putem trage concluzia că Imperium este un exemplu de comportament etic și cu o conduită anticoruptă, din punctul de vedere al angajaților.

Faptul că toți cei 22 de subiecți din compania Imperium admit existența unui regulament de ordine interioară la întrebarea 4 ”Compania Imperium are un regulament de ordine interioară?”, nu este un lucru neobișnuit, dat fiind faptul că majoritatea companiilor de pe teritorul României au un asemenea regulament. Nu este nici de neglijat pentru că ghidarea angajaților este absolut necesară în mediul de afaceri pentru a avea success, de unde putem trage concluzia că managerii Imperium oferă angajaților un tratament special angajaților din punct de vedere organizatoric și disciplinar.

După analizarea răspunsurilor întrebării 5 ”Compania Imperium are un regulament/cod/ghid de etică în afaceri stabilit la nivelul grupului de firme din care face parte?”, putem spune că managerii Imperium nu este pe deplin atentă când vine vorba de etica în afaceri, pentru că chiar dacă majoritatea angajaților afirmă existența unui ghid de etică în afaceri, se pare că acesta nu este adus la cunoștiința angajaților precum ar fi nevoie, în jur de 10 subiecți neștiind de existența sa sau sunt nesiguri în ceea ce îl priveste.

Prin centralizarea răspunsurilor de la întrebarea 6 ”În cadrul companiei pe care o reprezentați există un departament de etică și conformitate sau există o persoană desemnată să asigure funcția de ofițer de etică și conformitate?”, putem trage concluzia că Imperium nu are în componența sa un departament de etică sau măcar desemnat un ofițer de etică pentru coordonarea angajaților spre comportamente etice și morale în cadrul companiei.

Cu privire la întrebarea 7 ” În cadrul companiei pe care o reprezentați. există proceduri prin care să fie prevenită mita (mită = situația în care angajații companiei dau sau primesc mită din exteriorul sau interiorul companiei pentru a obține contracte comerciale sau a face ceva ce intră în atribuțiile lor de serviciu sau ceva ilegal)?” adresată subiecților, putem spune că Imperium a dezvoltat un prim pas împotriva corupției în mediul de afaceri, prin restrictivitatea fermă pe care o au managerii vis-a-vis de luarea sau darea de mită, faptă des întâlnită în mediul de afaceri românesc, 16 angajați răspunzând afirmativ la această întrebare iar restul de 6 spunând ca nu știu de existența unei proceduri anti-mită.

Concluzia pe care o putem trage dupa raspunsurile întrebării 8 “În cadrul companiei pe care o reprezentați (persoanei juridice înregistrată în Romania) a avut loc în ultimul an (2015) cel puțin un curs de etică pentru angajați sau manageri?” este că managerii Imperium, chiar dacă tendința de a combate corupția nu este una negativă, firma neglijează explicarea și probabil și aplicarea eticii în afaceri în cadrul acesteia.

Conform răspunsurilor subiecților la întrebarea 9 “Compania pe care o reprezentați are mecanisme interne prin care angajații pot sesiza anonim incidentele de natură etică, corupție sau conflicte de interese?” nu putem trage o concluzie elocventă în ceea ce privește mecanismele interne de sesizare a incidentelor neetice a Imperium, procentajele răspunsurilor fiind aproape egale la cele 3 categorii de răspunsuri „Da”, ”Nu”, ”Nu știu”.

Analizând răspunsurile întrebarii 10 “Care din următoarele situații le-ați sesiza, în mod anonim sau nu , dacă le-ați întâmpina în cadrul organizației?” putem trage concluzia că procentajele după centralizare sunt toate peste pragul de 50%, ceea ce ne ajută să ne formăm o idee despre integritatea angajaților. Din aceste răspunsuri am constatat faptul că angajații sunt mai sensibili la anumite comportamente neetice, cum ar fi discriminarea, favoritismul sau santajul, iar scorurile procentajelor categoriilor nepotism, oferirea de cadouri sau donații sunt puțin mai strânse, cu o ușoară înclinație către comportamentul etic.

Per total, subiecții analizați în compania Imperium au o tendință benefică mediului de afaceri, abordând cu seriozitate problema eticii în afaceri, încercând să îndrepte situația bine cunoscută în care se află mediul de afaceri românesc.

Recomandări

Cu toate că, la prima vedere, compania Imperium deține un personal cu un comportament predominant etic, firma ar trebui să fie mai atentă atunci când vine vorba de etica în afaceri. Având un personal responsabil, conform chestionarului aplicat acestora, angajații ar trebui ghidați prin cursuri de etică spre adevăratul comportament etic și punerea codurilor de etică în practică pentru a crea o cale spre combaterea corupției în mediul de afaceri. Cursurile de etică prezentate angajaților ar fi un pas important în aducerea lor la cunoștiință la riscurile la care s-ar expune săvârșind o faptă de corupție, dar și beneficile aduse practicii etice și integritatea lor în ceea ce priveste mediul de afaceri.

De asemenea, firma ar trebui să se gândească serios la înființarea unui departament de etică în afaceri, dat fiind faptul că este partener cu Lindab, unul dintre cei mai importanti producători de materiale de constructii din Europa. Un departament de etică ar face mult mai ușor accesul ofițerilor de etică la angajații firmei. Instruirea și ghidarea trebuie să elemente de bază în formarea unui grup integru.

Calea pe care se află compania este una bună, dar anevoioasă, necesitând eforturi pentru a reuși combaterea fenomenului de corupție. Firma ar trebui să formeze viitorii angajați pe aceleași principii etice, morale, aceștia formându-se pe lângă angajații cu experiență din firmă, cei care deja dețin această calitate de a fi integru.

Totodată ar fi benefice pentru imaginea companiei o campanie prin care să își arate realul interes care îl au în combaterea corupției public.

Având în vedere că puține companii au în componența lor un personal etic și bine intenționat, cu principii morale solide, Imperium ar trebui să exploateze la maxim această calitate rar întâlnită în mediul economic românesc.

Angajatii firmei ne arată, prin răspunsurile lor, conștientizarea situației grave în care se află România, dar ne arată și dorința lor de a combate acest fenomen al corupției prin comportamente etice de urmat.

Printr-o investiție relative mică, Imperium poate deveni un exemplu de urmat al mediului de afaceri din Timișoara, ca apoi acesta să se facă cunoscut în mediul de afaceri românesc, ca marile companii românești sau multinaționale să abordeze strategii de combatere a fenomenului corupției asemănătoare companiei Imperium.

Concluzii

Se au în vedere toate condiții specificate la secțiunea ”Introducere”.

Listă bibliografică

Se au în vedere toate condiții specificate la secțiunea ”Introducere”.

Anexe