Corupția în Fotbalul Romănesc și European

=== be94692500596fc3cebb805ef4898f3fae12b7b1_677795_1 ===

CORUPȚIA ÎN FOTBALUL ROMÂNESC ȘI EUROPEAN

Delimitări conceptuale

Așa după cum a reliefat-o realitatea ultimilor ani, corupția se dovedește a fi un adevărat fenomen complex, ce implică nu numai latura socială și cea politică, ci și marea majoritare a restului domeniilor, cu influențe manifestate la nivelul întregii societăți, percepută ca un adevărat întreg.

Fenomenul corupției se manifestă diferit de la un stat la altul, el reușind însă să afecteze marea majoritate a fundamentelor specifice instituțiilor democratice, urmare a denaturării proceselor electorale, a subminării statului de drept, dar și al determinării unui complex aparat birocratic, prin intermediul căruia se justifică, în diverse moduri, solicitările de mită.

În domeniul dedicat definirii corupției se remarcă abordarea regăsită în conținutul Report from the Commission to the Council and the European Parliament, EU Anti-Corruption Report, (februarie, 2014) Bruxelles, aceasta fiind definită drept abuzul de putere ce determină obținerea diverselor câștiguri private.

România, ca și restul statelor din Uniunea Europeană, se confruntă (conform informațiilor regăsite în documentul anterior menționat) cu o serie întreagă de provocări și probleme, dintre care amintim:

Dimensiunea politică actuală, cu toate implicațiile determinate de aceasta

Responsabilitatea politică, mai ales integritatea la nivelul domeniului politic

Modul de finanțare/sponsorizare al partidelor politice, ca și al marilor cluburi sportive

Angajarea răspunderii, etc.

Fenomenul de corupție, indiferent de formele sale de manifestare, are, din păcate, capacitatea de a vulnerabiliza destul de serios statul, efectele putând fi multiple, cu influențe și asupra:

Potențialului dezvoltării statului

Bunei guvernanțe

Deciziilor luate în folosul cetățenilor români, ca și a comunităților din care aceștia fac parte

Încrederii în instituțiile statului

Încrederii în actul de justiție

La nivel extern, în situația persistării fenomenului corupției, se poate sesiza o diminuare semnificativă a credibilității pe care o are țara noastră în fața altor state, indiferent de zona în care acestea se poziționează.

Politicile în domeniul sportului la nivel european

Este cunoscut faptul că în domeniul dedicat sportului, la nivelul Uniunii Europene responsabilitățile aferente pot fi considerate ca aflându-se încă în faza de început, acestea conturându-se ulterior intrării în vigoare, la finele anului 2009, a Tratatului de la Lisabona.

În acest context, Uniunii Europene îi revine sarcina elaborării diverselor politici, special dedicate sportului, acestea având întotdeauna la bază doar date concrete și studii și analize temeinic realizate. În paralel, Uniunea Europeană are în vedere, în permanență, și stimularea cooperării diverselor inițiative dedicate nu doar sprijinirii activităților fizice, ci și sportului în statele membre, implicit cu gestionările aferente.

În ceea ce privește temeiul juridic ce stă la baza competențelor aferente domeniului sportului, anterior intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona (decembrie 2009), Comisia Europeană a reușit să delimiteze politicile specifice Uniunii Europene prin intermediul Cartei Albe a Sportului, elaborată la jumătatea lunii iulie a anului 2007, ca și prin intermediul planului de acțiune denumit „Pierre de Courbertin” (2008).

Ulterior intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la nivelul Uniunii Europene s-a reușit dobândirea diverselor competențe ce sunt specifice domeniului sportului, aspect ce se reflectă în cadrul art. 6 (mai precis al literei e)) al T.F.U.E. (Tratatul vizând funcționarea Uniunii Europene), în acest fel Uniunii Europene fiindu-i conferite competențele necesare desfășurării diverselor acțiuni privind sprijinirea ori completarea acțiunilor realizate de statele sale membre în domeniul dedicat sportului.

În același timp se impune a se aminti în acest context și conținutul articolului 165 din același act dedicat funcționării Uniunii Europene, în care sunt stabilite diversele detalii dedicate realizării politicii din domeniul sportului. Astfel, în conținutul alin. 1 al acestuia, se menționează că Uniunea Europeană va contribui la promovarea diverselor obiective europene ce sunt stabilite în domeniul sportului, avându-se în vedere atât caracterul specific, cât și structurile ce au la bază acțiunile de voluntariat, ca și funcțiile educative și sociale ale sportului.

În conținutul aceluiași articol este precizat, de asemenea, și faptul că acțiunile Uniunii Europene urmăresc dezvoltarea dimensiunii europene a sportului, obiectiv ce poate fi realizat prin intermediul promovării spiritului echității, ca și al deschiderii manifestate în cadrul diverselor competiții sportive, avându-se în vedere cooperarea strânsă între diversele organizații ce au responsabilități în cadrul domeniului sportiv.

În același timp, pentru dezvoltarea dimensiunii europene a sportului, Uniunea Europeană urmărește și protejarea, în permanență a integrității fizice a sportivilor din statele sale membre, ca și a integrității morale a acestora, un accent deosebit fiind pus pe cei mai tineri dintre sportivi.

Ca urmare a instituirii, prin intermediul tratatului anterior menționat, a competențelor specifice Uniunii Europene în domeniul sportului, aceasta a reușit să-și dezvolte în ultimii ani diversele posibilități de intervenție și acțiune, în acest moment continuându-se diversele demersuri dedicate realizării tuturor obiectivelor impuse în vederea:

Promovării corectitudinii în toate competițiile derulate în statele membre

Realizarea unei cât mai bune protejări a integrității fizice a sportivilor din statele membre

Promovarea unei deschideri deosebite în cadrul tuturor competițiilor sportive ce se derulează pe teritoriile statelor sale membre

Protejarea integrității morale a tuturor sportivilor

În ceea ce privesc evoluțiile diverselor politici ale Uniunii Europene în domeniul dedicat sportului, se impune a se menționa importanța elaborării Cartei albe privind sportul, ca și renumitul plan de acțiune Pierre de Coubertin, acestora adăugându-li-se dezvoltarea permanentă a dimensiunii europene a laturii sportive.

La nivelul Uniunii Europene se apreciază că sportul:

Are capacitatea de a contribui în mod decisiv la realizarea diverselor obiective considerat a fi strategice pentru Uniunea Europeană, mai ales în contextul valorii educaționale și culturale a acestuia

Este perceput a fi vectorul integrării europene, el adresându-se tuturor cetățenilor europeni, oricare ar fi genul acestora, religia, originea etnică, vârsta, condiția socială ori naționalitatea

Nu este suficient reprezentat în cadrul populației de sex feminin, practicarea acestuia de către femei nefiind apreciată în mod corespunzător

La nivel european, de-a lungul timpului, s-a reușit elaborarea mai multor concluzii, mai precis:

Impunerea necesității ca toate statele membre ale Uniunii Europene să ia în calcul expertiza foștilor sportivi în momentul în care aceștia își doresc să urmeze cariera de antrenori

Imperiozitatea ca toate statele membre ale Uniunii Europene să instituie diverse parcursuri specifice dedicate sportivilor ce iau decizia de a urma cursurile unor instituții de învățământ superior, în paralel cu desemnarea unor tutori ce trebuie să se ocupe cu monitorizarea progreselor înregistrate

Impunerea necesității implicării active a voluntarilor în cadrul procesului dedicat derulării armonioase a diverselor evenimente sportive organizate la nivelul Uniunii Europene

Includerea în cadrul responsabilității tuturor statelor membre a promovării multiplelor beneficii pe care sportul le conferă sănătății

Impunerea acordării unei atenții deosebite, pe teritoriul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, asupra problemei dopajului, asupra rasismului, asupra mobilității sportivilor, asupra violenței în sport, ca și a rasismului

Impunerea imperativității prevenirii diverselor infracțiuni ce se constituie în adevărate amenințări pentru sport, cum ar fi:

Infracțiunea de spălare de bani

Traficul de persoane

Aranjarea meciurilor

Exploatarea minorilor

Impunerea necesității interzicerii de către toate statele membre ale Uniunii Europene a accesului pe stadioane a tuturor persoanelor ce s-au manifestat cu violență ori care au înțeles să adopte un comportament de tip discriminatoriu

În plus, ulterior, cu ocazia derulării sesiunii speciale dedicate domeniului sportiv, s-a reușit adoptarea în cadrul E.Y.C.S. a New work plan for sport pentru perioada 2017-2020, între principalele obiective ale acestuia numărându-se și:

Asigurarea integrității în domeniul sportiv, o atenție specială fiind acordată:

Bunei guvernanțe

Măsurilor dedicate protejării minorilor din statele membre ale Uniunii Europene

Combaterii constante a tentativelor de aranjarea meciurilor

Combaterii corupției în domeniul sportiv

Combaterii dopajului

1.3Corupția în fotbalul european

În ultimele decenii, s-a remarcat faptul că fotbalul, poziționat în topul sporturilor din întreaga lume, a reușit să se delimiteze nu doar într-un spectacol, ci și într-o adevărată afacere, deseori sesizându-se și o serie întreagă de incidente violente, de episoade de rasism, dar și de acte de corupție, ce au vizat uneori sume fabuloase.

În acest moment, în cadrul marii majorități a cluburilor și organizațiilor europene dedicate fotbalului, se remarcă existența așa numitului model al fotbalului european, ce este serios afectat nu doar de absența unor reguli stricte și cât mai clare, ci și de influența deosebită reprezentată de puterea financiară. Și din păcate, tot mai frecvent, în fotbalul european sunt sesizate nu doar incidente de o violență deosebită, ci și acte de corupție, cu efecte greu de prognosticat pe termen mediu și lung.

Cel mai recent caz de corupție la nivelul fotbalului european s-a sesizat la mijlocul lunii mai a acestui an, când în cadrul celebrului canal S.I.C. din Portugalia s-a dat publicității ancheta jurnalistică ce viza cunoscutele cluburi Sporting Lisabona și Benfica. Presupusul act de corupție ar fi fost comis în cadrul unui meci derulat în cadrul campionatului din perioada 2015-2016, între cunoscutele echipe Benfica și Maritimo Funchal, al cărui rezultat final a fost de 2-0.

Partida, derulată în penultima etapă, era apreciată de către specialiști ca fiind una decisivă în vederea stabilirii echipei ce era declarată campioană în acel campionat. În aceste condiții, conform unor declarații ale căror surse nu au fost date publicității, prin intermediul cunoscutului impresar Cesar Boaventura, ca și al lui Paulo Gonçalves, echipa Benfica a reușit să contacteze mai mulți jucători din cadrul echipei Maritimo Funchal, cărora li s-ar fi oferit sume apreciabile (respectiv câte 40.000 euro), ca și diverse contracte avantajoase, în schimbul cărora aceștia trebuiau să nu își apere pe teren, pe perioada derulării partidei, șansele în mod corect.

În același timp, tot în cadrul declarațiilor unor surse ce nu au fost făcute publice, au circulat informații conform cărora și echipa Sporting Lisabona le-ar fi făcut unele promisiuni fotbaliștilor de la Maritimo Funchal, incluzând plata unei sume totale în valoare de 400.000 de euro în cazul câștigării partidei cu Benfica.

Aceleași surse au susținut că Jorge Jesus, care în acea perioadă era antrenorul la Sporting, a luat personal legătura cu Romain Salin (portar la echipa Maritimo Funchal), promițându-i suma de 150 de mii de euro în situația în care acesta apăra toate atacurile pe poarta sa.

Demn de precizat este faptul că în luna martie 2018, directorul juridic al echipei Benfica, Paulo Gonçalves, a fost reținut, arestat și ulterior judecătorii au decis punerea sa sub control judiciar, cazul fiind încă în curs de derulare.

Ulterior, conform mediei sportive, Benfica a făcut obiectul „d'une enquête pour „corruption sportive” et le stade a notamment fait l'objet d'une perquisition”, principala acuzație constând în „des dons d'argent à des joueurs d'autres clubs pour qu'ils se surpassent contre le rival du Benfica, le FC Porto”, cu mențiunea că investigația a fost deschisă „pour «corruption active et passive, trafic d'influence et obtention ou offre d'avantage indu»”.

Cu această ocazie, în cadrul complexei anchete realizate au fost realizate mai multe percheziții în diverse locații, respectiv „dans le stade lisboète, l'Estadio de la Luz, mais aussi dans les locaux de trois autres clubs portugais, le Vitoria Setubal, le Desportivo das Aves et le Paços de Ferreira, cibles soupçonnées de cette corruption”.

Demn de menționat în cuprinsul prezentului referat este faptul că anterior acestui eveniment ce a fost preluat de către marile agenții de presă, președintele clubului Benfica, Luis Felipe Vieira fusese acuzat de către autorități de trafic de influență.

De asemenea, se impune a se preciza că acest scandal de corupție nu este un caz singular, de-a lungul anilor numeroase fiind situațiile în care situații similare au fost sesizate inclusiv în interiorul F.I.F.A., acestea ajungând frecvent în atenția specialiștilor Consiliului Europei. Cel mai răsunător scandal din ultimii ani a fost cel ce l-a vizat pe Zdravko Mamici, președintele clubului Dinamo Zagreb, care a fost acuzat că, alături de alte persoane, a comis mai multe acte de evaziune fiscală, mită și delapidare, în cadrul transferurilor realizate în cadrul clubului, cel mai important fiind cel din cursul anului 2008, al jucătorului Luca Modrici (suma vehiculată fiind de peste 16 milioane lire sterline).

Corupția în fotbalul românesc

Nici țara noastră nu face excepție, de-a lungul anilor media sesizând numeroase suspiciuni sau chiar acte dovedite de corupție în cadrul fotbalului din România.

De departe însă, cel mai răsunător caz a fost cel denumit de media „Dosarul transferurilor”, instrumentat de către Direcția Națională Anticorupție (D.N.A.), în urma căruia fiind trimiși în judecată (mai precis la începutul lunii octombrie a anului 2008) mai multe „nume grele” din fotbalul românesc, respectiv George Copos, verii Victor și Ion Becali, Jean Pădureanu, Mihai Stoica, Gheorghe Popescu, Cristi Borcea, dar și Gheorghe Nețoiu.

Conform procurorilor anti-corupție, inculpații au fost implicați în mai multe tranzacții ilegale ce au vizat o serie de transferuri ale unor jucători în cadrul unor cluburi sportive de peste hotare, prejudiciul total estimat ridicându-se la valoarea de 1,5 milioane dolari pentru statul român și la valoarea de 10 milioane dolari pentru mai multe cluburi sportive.

Astfel, în perioada anilor 1999/2005 au fost realizate un număr de 12 transferuri cu jucători ai cluburilor Rapid București, Dinamo București, Oțelul Galați și Gloria Bistrița, dintre care:

Cristian Dulca, ce a fost transferat de la clubul Rapid București la clubul Pohang Steelers din Coreea de Sud pentru suma de 600.000 de dolari – valoarea declarată oficial fiind de 150.000 dolari – fiind inculpat Gheorghe Copos

Cosmin Contra – transferat de la clubul Dinamo București la clubul Deportivo Alaves, pentru suma de 1,8 milioane dolari – valoarea oficial declarată fiind de 800.000 dolari – inculpați fiind Cristi Borcea și Ioan Becali

Iulian Arhire, transferat de la Oțelul Galați tot la anteriorul club menționat, Pohang Steelers, pentru suma de 700.000 dolari – valoarea oficial declarată fiind tot de 150.000 dolari – inculpat M.M. Stoica

Ionel Ganea, transferat de la clubul de fotbal Gloria Bistrița la clubul VfB Stuttgart, Deportivo Alaves, pentru suma de 2 milioane dolari – valoarea oficial declarată fiind de 600.000 dolari – inculpați fiind Jean Pădureanu și Ioan Becali

Paul Codrea, transferat de la clubul Dinamo București la clubul italian Genoa Cricket and Spa, pentru suma de 2,6 milioane dolari – valoarea oficial declarată fiind de 70.000 dolari – inculpați fiind Ioan Becali, Cristi Borcea, Victor Becali

Florin Cernat, transferat de la clubul Dinamo București la clubul ucrainean Dinamo Kiev, pentru suma de un milion de dolari – valoarea oficial declarată fiind de 600.000 dolari – inculpați fiind Ioan Becali, Cristi Borcea, Victor Becali

Bogdan Mara, transferat de la clubul Dinamo București la clubul Deportivo Alaves, pentru suma de 1,2 milioane de dolari – valoarea declarată fiind cu 200.000 de euro mai mică, caz în care au fost inculpați tot Cristi Borcea și Ioan Becali

Nicolae Mitea, transferat de asemenea de la clubul Dinamo la clubul Ajax Amsterdam, pentru suma de 700.000 de euro

Lucian Sânmărtean, transferat de la clubul Gloria Bistrița la clubul sportiv grecesc Panathinaikos Atena, pentru suma de 600.000 de dolari, valoarea declarată oficial fiind înjumătățită – în acest caz au fost inculpați Jean Pădureanu, fostul jucător de fotbal Gheorghe Popescu, ca și impresarul Ioan Becali și vărul acestuia Victor Becali

Florin Bratu, transferat de la clubul Rapid București la clubul Galatasaray Istanbul, pentru suma de 2,75 milioane dolari, valoarea declarată fiind de 630.000 dolari, cu inculparea lui Gheorghe Popescu, Ioan Becali, dar și George Copos

Dan Alexa, transferat de la clubul Dinamo București la clubul chinez Guoan Beijing, pentru suma de 730.000 dolari (valoarea declarată fiind mai mică de ½), cu inculparea lui Gheorghe Nețoiu, Ioan Becali și a lui Cristi Borcea

Adrian Mihalcea, ce a fost transferat pentru suma de 600.000 de dolari (valoarea declarată fiind de numai 250.000 dolari) de la clubul Dinamo București, la clubul coreean Chunnam Dragons, cu inculparea ulterioară a lui Ioan Becali și Cristi Borcea

După mai bine de șase ani de cercetări și judecată în diverse faze, la începutul lunii martie a anului 2014 magistrații Curții de Apel București s-au pronunțat definitiv în acest amplu caz de corupție în fotbalul românesc, pedepsele aplicate inculpaților fiind unele deosebite, respectiv:

Ioan Becali, condamnat la pedeapsa de 6 ani și 4 luni cu executare

Cristi Borcea, condamnat la pedeapsa de 6 ani și 4 luni cu executare

Victor Becali, condamnat la pedeapsa de 4 ani și 8 luni cu executare

George Copos, condamnat la pedeapsa de 3 ani și 8 luni cu executare

Gigi Nețoiu, condamnat la pedeapsa de 3 ani și 4 luni cu executare

Jean Pădureanu, condamnat la pedeapsa de 3 ani și 4 luni cu executare – acesta fiind ulterior eliberat după mai bine de un an de executarea pedepsei

Mihai Stoica, condamnat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni cu executare

Gică Popescu, condamnat la pedeapsa de 3 ani, 1 lună și 10 zile cu executare – cu mențiunea că fostul jucător de fotbal a fost condamnat definitiv cu doar câteva ore înainte de desfășurarea alegerilor la care acesta se înscrisese pentru a deveni președintele Federației Române de Fotbal

BIBLIOGRAFIE

Autori consultați:

Ion Pâlșoiu, Studii de securitate, Editura Autograf, Craiova, 2010

Alexandra Sarcinschi, Elemente noi în studiul securității naționale și internaționale, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2005

Nicolae Uscoi, Securitatea internațională, Editura Antet, București, 2002

Site-uri consultate:

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A12007L%2FTXT

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52007DC0391&from=RO

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52007SC0934

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A12012E%2FTXT

http://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:41f89a28-1fc6-4c92-b1c8-03327d1b1ecc.0007.02/DOC_1&format=PDF

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52007DC0391&from=RO

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52007SC0934

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A52012IP0025

http://www.consilium.europa.eu/en/council-eu/configurations/eycs/

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A42014Y0614%2803%29

https://www.lequipe.fr/Football/Actualites/Benfica-enquete-et-perquisitions-pour-corruption/915443

https://www.slbenfica.pt/pt-pt/agora/noticias/2017_2018/06/25/comunicado-sport-lisboa-e-benfica

http://portal.just.ro/2/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=200000000307062&id_inst=2 http://portal.just.ro/93/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=400000000281211&id_inst=93

Gică Popescu, condamnat cu EXECUTARE cu o zi înaintea alegerilor de la FRF