Coruptia In Administratia Publica

UNIVERSITATEA ,, BABEȘ BOLYAI"

FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE , ADMINISTRATIVE ȘI ALE COMUNICĂRII

SPECIALIZAREA: ADMINISTRAȚIE ȘI MANAGEMENT PUBLIC

ANUL III , AN UNIVERSITAR : 2015/2016

DISCIPLINA: SEMINAR DE CERCETARE

TITULAR DE CURS : PROF. UNIV. DR. SORIN DAN ȘANDOR

STUDENT : BELDEAN ANDREEA CRISTINA

GRUPA I

CORUPȚIA ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ DIN ROMÂNIA

– PLANUL LUCRĂRII –

CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE

CAPITOLUL I . CONCEPTUL DE CORUPȚIE. CORUPȚIA ÎN ADMINISTRAȚIA

PUBLICĂ

1.1 FACTORII FENOMENULUI DE CORUPȚIE

1.2 CAUZELE CARE FAVORIZEAZĂ APARIȚIA CORUPȚIEI

1.3 CONSECINȚE ALE CORUPȚIEI

1.4 MĂSURAREA FENOMENULUI DE CORUPȚIE.

EVALUAREA – DIMENSIONAREA FENOMENULUI DE CORUPȚIE

CAPITOLUL II . ASPECTE TEORETICE LEGATE DE CORUPȚIE

2.1.MODELE DE ANALIZĂ CANTITATIVĂ A CORUPȚIEI ÎN ADMINISTRAȚIA

PUBLICĂ

CONCLUZII FINALE

CORUPȚIA ÎN ADMINISTRȚIA PUBLICĂ DIN ROMÂNIA

Considerații introductive

Lucrarea prezentată este structurată pe mai multe capitole pornind de la analiza corupției,de la concept la fenomen , unde vor fi identificate formele și cauzele care au dus la apariția corupției, pe parcursul capitolelor va fi tratată corupția în România, prevenirea și combaterea acesteia, văzută ca un factor de risc la adresa siguranței naționale, iar la finalul lucrării voi prezenta concluziile cercetării și unele sugestii ale studiului efectuat. În lucrare , voi analiza abordările teoretice și metodele de cercetare, voi argumenta ce consecințe se pot desprinde în ceea ce privește înțelegerea corupției din fiecare abordare teoretică..Preocuparea studierii acestui fenomen este justificată de nevoia cunoașterii dimensiunilor și implicațiilor pentru societate,în scopul stabilirii strategiei de prevenire și controlare a acesteia, devenind obiect al unor studii, anchete și cercetării efectuate în ultima vreme în România de către instituții și organizații guvernamentale , atât din țară cât și din străinătate. Obiectul pe care acestă lucrare și-l propune este analizarea fenomenului corupției în instituțiile publice din România, pornindu-se de la analiza fenomenului corupției pentru a înțelege dimensiunile și consecințele acestui fenomen .

În vederea elaborării lucrării s-au folosit mai multe metode de cercetare în funcție de caracterul fiecărui capitol, aceasta fiind documentată din surse bibliogafice care fac parte din diferite domenii studiate cum ar fi sociologia, științele juridice, economie. Datele obținute au fost analizate din punct de vedere cantitativ și calitativ, utilizându-se tehnicile cele mai potrivite pentru tema lucrării.

Cap. I Conceptul de corupție. Corupția în administrația publică

Într-o primă abordare ,noțiunea de corupție este definită în legătură cu conceptul de interes public. Vorbim de corupție ori de căte ori un personaj deținător al unei funcții publice, printr-o recompensă financiară sau de altă natură, care nu este prevăzută de lege, este îndemnat să acționeze în favoarea celui care a furnizat recompensa, prejudiciind în acest fel interesul public. Cel de-al doilea tip de definiții, au ca element central conceptul de îndatorire publică sau îndatorirea celui care lucrează într-o funcție publică, având un comportament care deviază de la îndatoririle oficiale în scopul de a obține câștiguri personale.Corupția este stare de abatere de la normalitate, de la datorie. Ea înseamnă folosirea abuzivă de către o persoană a funcției de intermediar sau de decizie pe care o îndeplinește pentru a-i acorda celui care corupe sau comunității de interese pe care acesta o reprezintă, un avantaj economic sau administrativ în schimbul unei sume de bani. Din punct de vedere juridic, în legislația românească nu există o definiție a corupției, ci conține doar actele care intră în această categorie precum și sancțiunile corespunzătoare în categoria actelor de corupție.

Din punct de vedere sociologic, corupția este un fenomen antisocial și deviant cu multiple consecințe la nivel social. Ea poate fi definită ca un ansamblu de activități imorale, ilegale, realizate nu numai de indivizi cu funcții de conducere, ci și de diverse grupuri și organizații publice și private.

Fenomen social grav, corupția erodează principiile unei administrații eficiente și credibilitatea cetățenilor în instituțiile statului. Pentru prevenirea și combaterea corupției, un prim pas necesar îl reprezintă adoptarea unei legislații specifice, eficiente și clare, capabilă să elimine ilegalitatea și abuzul în funcționarea instituțiilor și a autorităților publice și în relația acestora cu cetățenii.

Realizarea unor cercetări care să abordeze fenomenul corupției din multiple perspective se impune ca o necesitate menită să fundamenteze elaborarea și implementarea unor politici eficiente de combatere a corupției.

Scopul acestui studiu este de a contribui la măsurarea percepției cetățenilor asupra fenomenului corupției și de a propune o interpretare a datelor obținute, din perspectiva eticii și a integrității funcționarilor publici. Studiul propune totodată identificarea rolului cetățenilor în prevenirea faptelor de corupție.

Prima parte prezintă metodologia folosită pornind de la o scurtă descriere a valorilor de bază, a codului de conduită profesională a funcționarilor publici, precum și cadrul legislativ.Conceptele vor fi concretizate într-un chestionar a cărui structură va fi prezentată împreună cu alte date despre cercetarea care a stat la baza realizării cercetării, metoda și instrumentul.

Principalul nivel de analiză este cel individual, în care vorbim despre etică individuală și valori profesionale, încadrat în context organizațional (cultură organizațională, comunicare, transparența procesului decizional, cod de etică, managementul calității și a resurselor umane, al serviciilor publice, condiții de muncă bune etc.) La nivel național, serviciile publice oferite de administrația publică sunt guvernate de principiile democrației, care stă sub semnul responsabilității funcționarilor publici față de calitatea serviciului oferit.

Valorile și normele sociale, cultura , istoria și sistemul juridic și politic dau contextul manifestării și schimbării valorilor etice.

1.1 Factorii fenomenului de corupție

În fapt, formele, cauzele și intensitatea fenomenului de corupție diferă în funcție de anumiți factori economici, sociali, culturali și comportamentali. În privința instaurării mecanismului corupției se conturează, în ultima perioadă, o concepție care definește acest fenomen că ar fi caracteristic societăților în care predominantă este proprietatea publică, , continuând până la asigurarea predominanței sectorului privat, având ca efect formarea de profituri, de venituri bănești fictive prin scurgerea fără echivalență a averii, a capitalului din proprietatea publică în cea privată. Corupția nu poate fi desprinsă de ceea ce se petrece în societate , atât în sens pozitiv cât și negativ. Astfel o primă cauză este negarea ordinii sociale și a legilor. În acest context, condiția socială de bază a corupției este gradul real și normativ de influență a funcționarului asupra situației privind afacerea importantă pentru o altă, oarecare persoană particulară .Persoana particulară se străduie să-și asigure un rezultat favorabil, încălcând normele existente și în acest scop îi promite, oferă sau dă funcționarului o remunerație.

O altă cauză a corupției nu mai puțin majoră, este remunerarea joasă a funcționarilor publici.De aceea,deseori mulți funcționari cinstiți rămân dezamăgiți în privința remunerării muncii lor și se lasă duși în ispită de folosirea metodelor ilegale pentru a-și ridica câștigurile până la acel nivel pe care-l consideră corespunzător îndatoririlor de serviciu pe care le suportă și pregătirii lor profesionale. Rezultă că factorii corupției sunt multipli.O categorie destul de numeroasă de persoane din sfera puterii, a funcționarilor publici, managerilor societăților și alte persoane fizice considerând câștigul nemeritat prin orice mijloace, inclusiv prin eludarea legii, o stare de normalitate.

1.2 Cauzele care favorizează apariția corupției

Corupția este un fenomen prezent în toate țările lumii, în toate tipurile de regim și sistem politic. Au fost astfel identificate câteva cauze care generează sau influențează gradul de răspândire a acesteia.

Comportamentul sau natura umană.Se consideră că responsabile pentru proliferarea fenomenului de corupție sunt natura umană, respectiv comportamentul celor aflați în funcții oficiale. Opinia răspândită în rândul specialștilor era că faptele neetice, apăreau atunci cănd o persoană necorespunzătoare, predispusă la rău ajungea în poziții publice, astăzi există o percepție substanțial modificată, comportamentul fiind considerat o cauză minoră a fenomenului corupției.

Capacitatea instituțională a statului de a impune reguli. Se poate întâmpla ca de multe ori eforturile necesare pentru a ține sub control fenomenul corupției să depășească posibilitățile statului, este dificil să lupți împotriva celor care încalcă legea atunci când nu reușești să asiguri o salarizare corespunzătoare funcționarilor implicați în proces.

Construcția instituțională necorespunzătoare. Legislația deficitară și organizarea defectuoasă a unor instituții publice sau chiar a statului sunt principalele cauze generatoare de corupție, legislația poate fi excesiv de complexă, dificil de interpretat și aplicat, sau dimpotivă poate avea lacune care să permită ilegalități în ceea ce privește structura instituțiilor, pot exista de multe ori verigi intermediare inutile care să alimenteze corupția sau alte forme de proastă organizare care să afecteze funcționarea corectă a instituțiilor.

1.3 Consecințe ale corupției

Corupția are un impact puternic asupra securității economice și umane. Consecințele ei sunt multiple. Adesea este dificil de a delimita clar corupția de guvernarea proastă.

Consecințe sociale – corupția creează o povară fiscală excesivă asupra populației. Ea are un impact negativ puternic asupra păturilor vulnerabile ale societății, care nu au putere politică pentru a se proteja.

Consecințe economice – corupția facilitează creșterea economiei subterane și ridică costurile de tranzacție, ea reduce competitivitatea, descurajează investițiile, reduce eficiența economică, face țara mai vulnerabilă la crize economice, subminează economia națională.

Consecințe asupra securității politice a statului – formarea unei oligarhii politice și economice, care impune societății preferințele sale, ignorând necesitățile societății, contribuie la creșterea rapidă a datoriilor statului, limitând dezvoltarea economică a României, scade eficiența și legitimitatea instituțiilor statului, subminează încrederea populației în structurile statului.

1.4 Măsurarea fenomenului de corupție. Evaluarea- dimensionarea fenomenului corupției.

Ca metodă de cercetare putem alege chestionarul care arată aspecte care să reflecte opinia cetățenilor cu privire la cauzele care generează corupția și propunerile acestora de prevenire și

combatere a corupției, pe baza cunoștințelor despre fenomenul corupției și amplorea acestuia în instutuțiile publice din România.

Pornind de la premisa că cetățenii care interacționează mai des cu instituțiile și autoritățile statului sunt mai informați cu privire la activitatea și atribuțiile acestora, fiind mai activi din punct de vedere civic, am considerat că aceștia au o imagine mai bine conturată cu privire la practicile de corupție. Gradul de cunoaștere a fenomenului corupției este măsurat prin întrebări referitoare la exemple de instituții cu atribuții în prevenirea și combaterea corupției, tipuri de infracțiuni și acte de corupție, consecințe și efecte ale acesteia.Percepția cetățenilor cu privire la corupție este stabilită pe baza unor întrebări referitoare la imaginea pe care și-au creat-o aceștia despre instituțiile publice în ceea ce privește nivelul de corupție.

Realizarea scopului studiului are la bază următoarele obiective :

Măsurarea gradului de corupție

Cauzele corupției

Profilul funcționarului corupt

Efectele corupției asupra funcționării instituțiilor publice

Mecanisme de combatere a corupție.

Chestionarul va include întrebări despre cazuri concrete de corupție cu care s-au confruntat însăși persoanele intervievate, cum ar fi :

În ce măsură salarizarea influențează corupția

Sancționarea actelor de corupție influențează corupția

Care este influența birocrației excesive asupra corupției

Capitolul II Aspecte teoretice legate de corupție

Fenomenul corupției nu poate fi definit ca fiind propriu doar anumitor forme de guvernare.

Corupția este întâlnită atât în societățile democratice, cât și în cele totalitare. Deși există o oarecare tendință de a considera un regim autoritar ca fiind capabil să elimine corupția, realitatea este că într-un astfel de regim corupția este parțial limitată, ea regăsindu-se în anumite cercuri privilegiate, fiind accesibilă anumitor grupuri de indivizi.

Limitarea fenomenului corupției, stoparea totală a fenomenului sunt considerate ideale, de nedorit chiar, ținând cont că pot fi exacerbate alte fenomene sociale negative.Preocupați de amploarea fără precedent a acestui fenimen secular, poate mai mult ca niciodată în ultimii 10 ani, cercetătorii și analiști români ai fenomenului au acordat acestuia ample analize, revelatorii pentru amploarea corupției în societate, în general, și în societatea românească în special.

Am ales pentru o succintă prezentare 3 lucrării, dintre cele 60 aflate în Bibloteca Academiei Române. Grigore Ioan Prodan și Sebastian Sârbu propuneau în 2005 lucrarea Corupția, flagelul societății moderne cu o prefață de prof. univ dr Marian Enache, care nota că acesta ,, reprezintă o radiografie a fenomenului corupției ce macină societatea în toate sectoarele și pe toate treptele organizării administrative și economice. Lucrarea are un caracter teoretic, descriptiv, prezentând noțiuni generale despre corupție, precedente legislative și elemente de drept comparat, infracțiunile de corupție, prevenirea și eliminarea fenomenului de corupție.

Una dintre cele mai ample lucrării asupra fenomenului, publicată tot în anul 2005, este Corupția. Cauze – mecanisme – efecte – soluții, realizată de Pavel Abraham, analizează definirea, tipologia și măsurarea corupției, cauzele și consecințele corupției, mecanismele, instrumentele juridice internaționale și regionale pentru limitarea fenomenului, strategii de prevenire și combatere a corupției în Romînia, analiza statistică și percepția cazurilor de corupție, politica de combatere a corupției în România.

Punând interesul personal pe baza manifestării cu mare amploare a fenomenului la noi în țară după anul 1989, prof. univ. dr Pavel Abraham nota între argumentele prezentate că ,, practic în aproape toate domeniile de activitate, câștigul personal a fost ridicat la rang de scop general al existenței, nerespectarea atribuțiilor de serviciu, de către funcționarii publici devenind o stare de normalitate, vorbindu-se cotidian de această boală socială, despre corupția administrativă, corupția economică, politică și mai recent despre corupția științifică, care au permis realizarea interesului personal în detrimentul celui general. În anul 2008, Tudorel Andrei, Ani Matei și Ion Gh. Roșca publică la Editura Economică studiul ,, Corupția. O analiză economică și socială, în care după ce analizează aspectele generale legate de corupție, cu accent pe relaționarea fenomenului, propun o metodologie de analiză a corupției.

Lucrarea, bazată pe concluziile proiectului de cercetare CEEX, Corupția și calitatea serviciilor din sectorul public în perspectiva integrării europene, descrie apoi modelul de analiză cantitativă a corupției din administraâia publică, propunînd un model de analiză a relației dintre corupție și stabilitate politică, pe baza unor evidențe legate de implicațiile corupției asupra activităților economice și a finanțării sectoarelor publice. Concluzia finală a studiului este legată evident de ,,globalizarea corupției în contextul integrării României în Uniunea Europeană.

2.1 Modele de analiză cantitativă a corupției în administrația publică

Analiza corupției este un domeniu important al cercetării economice contemporane. În ultimii ani, din partea mediului universitar și de cercetare există un interes sporit pentru estimarea nivelului corupției, a identificării cauzelor, a mecanismelor de transmitere a acesteia în cadrul unui sistem și de măsurare a impactului acesteia asupra proceselor economice și sociale dintr-o țară sau regiune de dezvoltare.

Dintre cele mai importante direcții ale cercetării din domeniul corupției menționăm următoarele:

– măsurarea nivelului corupției dintr-o țară sau dintr-un anumit domeniu de activitate

– identificarea cauzelor ce o generează într-un sistem public. Dintre cele mai importante menționăm: factori politici și juridici, istorici, sociali și culturali și factori economici

– estimarea efectelor acesteia asupra nivelului de dezvoltare a unui sector de activitate

– determinarea unei relații între nivelul corupției și sistemul de valori dintr-o societate

Pentru obținerea informațiilor necesare evaluării corupției și a implicațiilor acesteia asupra unor aspecte legate de dezvoltarea economică și socială a fost proiectată o cercetare pe baza sondajului statistic. Dimensiunea eșantionului a fost pe un număr de angajați în administrația publică locală, acesta fiind reprezentativ la nivel național.Chestionarul statistic aplicat a permis culegerea de informații pentru caracterizarea următoarelor aspecte importante legate de administrația publică:

– calitatea managementului din instituțiile administrației publice

– reforma funcției publice

– procesul de reformă din administrația publică

– corupția și implicațiile acesteia asupra dezvoltării economice și sociale

– calitatea birecrației și dezvoltarea economică

– informații diverse pentru caracterizarea eșantionului: vârsta, pregătirea profesională, tipul instituției etc.

Pentru analiza corupției sunt avute în vedere următoarele aspecte importante :

măsurarea nivelului corupției

identificarea cauzelor corupției

evoluția corupției asupra unoe domenii importante de activitate

contribuția unor elemente la reducerea corupției

caracteristici ale achizițiilor publice și impactul lor asupra corupției.

Figure – Intrebarea 1

Graficul de mai sus relevă datele obținute din prima întrebare din chiestionarul aplicat celor 30 de respondenți și opiniile acestora în legătură cu principalele 3 domenii, cele mai vulnerabile la corupție din cadrul administrației publice locale.

Figure – Intrebarea 3

Acest grafic relevă opinia respondenților cu privire la nivelul corupției din administrația publică locală, aceștia fiind de părere că va crește 6, că va scădea 7, va rămâne aceeași 6, iar restul au răspuns nu știu.

Figure – Intrebarea 4

Pentru întrebarea numărul 4, respondenții au avut 5 variante de răspuns de tip nominal, răspunsul acestora fiind împărțit aproximativ în mod egal, excepție făcând ,, atitudinea funcționarilor publici’’ cu 5 respondenți și ,, nivelul ridicat al corupției din instituții’’ cu cele mai multe răspunsuri 7.

Figure – Intrebarea 5

Pentru această întrebare, variantele de răspuns sunt în număr de 4, răspunsurile fiind în număr de 7 pentru 2 întrebări și în număr de 8 pentru celelalte 2.

Figure – Intrebarea 8

Pentru a lua măsuri împotriva corupției respondenții au ales între 4 variante de răspuns, dovedindu-se că toate variantele ar putea fi utilizate datorită unui număr aproximativ egal de răspunsuri.

Figure – Intrebarile 10 si 11

Având în vedere întrebările 10 și 11 adresate acelorași respondenți putem face o comparație despre cum privesc oamenii corupția din anul 2008 și ce speranțe au în anul 2016.

Figure – Intrebarea 16

Se poate observa în figura 7 că peste 60% dintre respondenți sunt de părere că cetățenii ar trebui să se implice împotriva corupției din administrație, 30 % fiind de părere că nu ar trebui să se implice iar 10 % au răspuns nu știu/nu răspund.

Figure – Intrebarea 17

În figura 8, respondenții au avut 3 variante de răspuns, după răspunsul acestora putem considera că toate cele 3 variante pot fi considerate acte de corupție.

Figure – Intrebarile 18 si 19

Se poate observa din comparația făcută mai sus, că corupția este la un nivel destul de ridicat, nivelul la varianta de răspuns numărul 1 (da) fiind cel mai mare dar într-un sens negativ deoarece în acest caz era favorabil un număr cât mai mic.

Figure – Intrebarea 20

La această întrebare cu 4 variante de răspuns, cei 30 de respondenți au considerat că nivelul general de încredere în instituțiile publice din județul Cluj este ,,mare " (6 respondenți), ,,scăzut" ( 9 respondenți), ,,foarte scăzut "(8 respondenți), iar cu ,, nu știu" au răspuns7 respondenți.

Concluzii finale

Studiile despre corupție realizate până în prezent au fost abordate din perspective diferite de la cea socială, a încrederii în instituțiile statului, la cea a științelor politice, pornind de la cicluri electorale sau cele bazate pe aspecte morale, ale eticii și integrității în administrația publică.

Cea din urmă perspectivă, mai puțin abordată până în prezent, completează rezultatele studiilor științifice sporind relevanța studiilor de percepție a cetățenilor cu privire la calitatea serviciului public oferit de instituțiile publice. Problema corupției a fost abordată în acest proiect, și deci și în prezentul studiu, pornind de la reguli și prin prisma principiilor de etică și integritate proprii puse în practică de funcționarul public, a cărui activitate se desfășoară într-un mediu în care transparența și comunicarea ar trebui să primeze și să constituie elemente esențiale în oferirea serviciilor cetățenilor. Este necesară, în acest context, o abordare complexă a corupției, atât la nivel individual, al funcționarului pus în situația de a alege în legătură cu posibilitatea de a cere sau a lua mită, cât și al contextului legislativ și structural care permite sau îngrădește astfel de practici și al sistemului de sancțiuni, mai mult sau mai puțin reglementat.

În continuarea studiilor realizate de alte instituții, rezultatele arată o frecvență crescută a interacțiunii cetățenilor cu instituții ca (primăria sau prefectura) și mai scăzută cu cele din sectorul non- guvernamental și public.Tipul de interacțiune preponderent este cel dintre solicitant (cetățean, persoană fizică sau juridică) și funcționar public și se rezumă la rezolvarea unor probleme ale solicitantului. De altfel, în combaterea corupției, Direcția Națională Anticorupție (puternic mediatizată) și instituțiile locale sunt percepute ca fiind cele mai eficiente.

În ceea ce privește prevenirea actelor de corupție, cetățenii cred că cea mai mare importanță o are, în mare măsură,, conștiința funcționarului. Conștiința morală a acestuia se presupune că ar putea contrabalansa deficiențele structurale ale sistemului.

BIBLIOGRAFIE

1.Chelcea, Septimiu, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, Editura Economică, București, 2001

2.Rotariu Traian și Iluț Petru, Ancheta sociologică și sondajul de opinie, Editura Polirom, București. 1997

3.Horia Diaconescu, Infracțiunile de corupție și cele asimilate sau în legătură cu acestea, Editura All Beck, București, 2004

4.Verginia Vedinaș, Deontologia vieții publice, Editura Universul Juridic, București,2007

5.Vasile Dobrinoiu, Corupția în dreptul penal românesc, Editura Atlas Lex, București,1995

6.Theodor Mrejeru, Dumitru Petre, Andreiu Florescu, Dan Safta, Marieta Safta, Infracțiuni de corupție. Aspecte teoretice și practice, Editura All Beck, București, 2000

7.Johnston Michael, Corupția și formele sale. Bogăție. Putere și democrație, Editura Polirom,

Iași, 2007.

8.Fundația Parteneri pentru Dezvoltare Locală, Sănătatea organizației. Un ghid practic de tratament și prevenire a corupției în administrațiile și comunitățile locale. Concepte și strategii Vol I. București, 2006.

9.Cherciu Elena, Corupția, caracteristici și particularități în România, Editura Lumina Lex, București,2006.

10.Grigore Ion Prodan, Sebastian Sârbu, Corupția, flagelul societății moderne, Editura Victor,

București, 2005.

11.Tudorel Andrei, Ani Matei, Ion Gh. Roșca, Corupția. O analiză economică și socială, Editura Economică, București, 2008.

12.Pavel Abraham, Corupția.Cauze – mecanisme – efecte – soluții, Editura Detectiv, București, 2005.

13. Emilian M. Dobrescu, Edith Sima, Marian Sima, Articol – Sensurile și existențele corupției, Academia Română, Eurolobby SRI