Coruperea pasivă. Aspecte teoretico -practice [619877]

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PENAL

Leșanu Tudor

Coruperea pasivă. Aspecte teoretico -practice
381.1. – DREPT PENAL
Teză de licență

Șef Departament : _____________ Brînză Sergiu, doctor habilitat în d rept, profesor
universitar (semnătura)

Condu cător științific: _____________ Stati Vitalie, doctor în drept, conferențiar
universitar
(semnătura)

Autorul: ______________ Leșanu Tudor
(semnătura)

CHIȘINĂU -2017

2

Cuprins
LISTA ABREVIERILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 3
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 4
CAPITOLUL I: CONCEPTUL ȘI CARACTERIZAREA INFRACȚIUNILOR
PREVĂZUTE LA ART. 324 CP RM ………………………….. ………………………….. …………………… 12
1.1. Necesitatea incriminării fa ptelor prevăzute la art. 324 CP RM în legislația Republicii
Moldova ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 12
1.2. Coruperea pasivă: elemente de drept comparat ………………………….. ………………………….. .. 19
1.3. C oncluzii la capitolul I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 39
CAPITOLUL II: ANALIZA JURIDICO -PENALĂ A ELEMENTELOR CONSTITUTIVE
OBIECTIVE ALE INFRACȚIUNILOR PREVĂZUTE LA ART. 324 CP RM ………………. 42
2.1. Obiectul infracțiunilor prevăzute la art. 324 CP RM ………………………….. …………………….. 42
2.2. Latura obiectivă a infracțiunilor prevăzute la art. 324 CP RM ………………………….. ………. 63
2.3. Concluzii la capitolul II ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 78
CAPITOLUL III: ANALIZA JURIDICO -PENALĂ A ELEMENTELOR
CONSTITUTIVE SUBIECTIVE ALE INFRACȚIUNILOR PREVĂZUTE LA ART. 324
CP RM ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 83
3.1. Subiectul infracțiunilor prevăzute la art. 324 CP RM ………………………….. …………………… 83
3.2. Latura subiectivă ale infracțiunilor prevăzute la art. 324 CP RM ………………………….. …. 109
3.3. Concluzii la Capitolul III ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 117
CAPITOLUL IV: DELIMITAREA INFRACȚIUNILOR PREVĂZUTE LA ART. 324 CP
RM DE FAPTELE ADIACENTE ………………………….. ………………………….. ……………………… 120
4.1. Delimitarea infracțiunilor prevăzute la art. 324 CP RM de infracțiunile adiacente ……… 120
4.2. Delimitarea infracțiunilor prevăzute la art. 324 CP RM de contravențiile adiacente ……. 132
4.3. Concluzii la Capitolul IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 135
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. . 137
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 143

3

LIST A ABREVIERILOR
alin. – alineat
art. – articol
cap. – capitol
nr. – numărul
u.c. – unitate convențion ală
p. – pagină
R.M. – Republic a Moldov a
C.P. – Cod pen al
CP RM – Codul pen al al Repu blicii Moldov a
C. Con. R ..M – Codul Contravențional al Republicii Moldova
lit. – litera
pct. – punct
CP Azer – Codul Pen al al Azerbaijanului
CNA – Centrul N ațional Anticorupție
GRECO – Grupul de St ate îm potriv a Corupției
CSJ – Curte a Supremă de Justiție a Republicii Moldov a
FMI – Fondul Monet ar Intern ațional
CtEDO – Curte a Europe ană a Drepturilor Omului
CEDO – Convenți a pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fund ament ale
IGP – Inspector atul Gener al al Poliției
MAI – Ministerul Afacerilor Interne

4

INTRODUCERE
Actualitatea și import anța temei
Corupți a este prob abil cel m ai dureros subiect abordat în Republic a Moldov a, practic orice
cetățe an cuno aște câte cev a despre acest fenomen antisocial. De altfel, de acest fenomen sunt
asociate majoritatea problemelor cu c are se confruntă o amenii în Republic a Moldov a.
Nici-un st at, indiferent de nivelul de dezvolt are economico -socială, de n atura și esenț a
regimului politic, de form a de org anizare statală și de guvernământ nu este protej at de fenomenul
corup ției și de consecințele neg ative pe care le produce.
Corupți a în gener al și corupere a pasivă în speci al sunt consecinț a directă a faptului că
popul ația Republicii Moldov a nu-și cuno aște drepturile , nu se implică, nu știe să s ancționeze
greșelile guvern anților , iar aceștia la rândul lor „culeg fructele ” indiferenței soci ale din p artea
cetățenilor.
Infracțiune a de corupere p asivă a cuprins to ate domeniile di n societ atea noastră, cu părere
de rău însă nu to ate actele de corupere p asivă sunt deferite justiției și încă și m ai puține sunt
sancțion ate din punct de vedere juridic în modul corespunzător . Prin intermediul acestui fenomen
interesele person ale sunt puse în f ața oblig ațiilor de serviciu a funcți onarilor publici, motiv din
care este prejudici at bugetul n ațional. Conform d atelor prezent ate de Comisi a Europe ană pentru
anul 2014 , corupți a aduce un prejudiciu anual de 120 mili arde de euro1 o cifră extrem de
alarmantă, d acă luăm în consider are faptul c ă la nivelul UE , chiar se luptă cu adevăr at contr a
acestui fenomen. În mare parte, s unt st ate care au trecut dej a de perio ada tranziției spre economi a
de pi ață liberă.
Trebuie să rem arcăm faptul că în ultimul timp sunt re alizate numero ase studii relev ante și
import ante, privind fenomenul corupției. O mare import anță în acest sens , prezintă studiile
realizate de către org anizația intern ațională Transparency Intern ational, care privesc fenomenul
corupției în Republica Moldova.
În acest sens, menționăm faptul că la 25 ianuarie 2017, „Transparency Intern ational a lansat
Indicele Percepției Corupției (IPC) pentru anul 2016. IPC este un indice agregat care reflectă
nivelul perceperii corupției în diferite țări ale lumii. Indicele este c alculat la o scară de l a 0 până
la 100, unde „0” semnif ică corupție tot ală, iar „100”  - lipsă tot ală de corupție. Cl asamentul IPC
2016 cuprinde 176 de țări, în frunte a acestui a fiind D anemarca și Nou a Zeelandă cu un scor de

1 https://ec.europа.eu/home -аffаirs/sites/homeаffаirs/files/e -librаry/documents/policies/orgаnized -crime -аnd-
humаn -trаfficking/corruption/docs/аcr_2014_ro.pdf . (Accesat : 01.0 4.2017) .

5

90 de puncte, Finl anda (89 puncte) și Suedi a (88 puncte), în coada clasamentului sunt Som alia
(10 puncte), Sud anul de Sud (11 punc te), Coree a de Nord (12 puncte) și Siri a (13 puncte). Medi a
IPC 2015 pentru țările UE este de 43 de puncte, demonstrând încă o d ată că corupți a există în
sectorul public . În acest an, R epublic a Moldov a se cl asează pe locul al 123-lea din 176 de
state”2.
Potrivit acestui r aport, ț ara noastră a obținut do ar 30 de puncte pentru lupt a cu corupți a, cu
5 puncte m ai puțin decât în anul 2012 și în scădere cu trei puncte f ață de anul trecut. În acest
raport se m ai mențione ază faptul că, deși în anul 2016 în Republic a Moldov a au fost adoptate o
serie de proiecte de acte legisl ative în domeniul anticorupție, a continu at reform a organelor
anticorupție, a fost închei at acordul cu FMI și debloc ată fin anțarea din p artea partenerilor de
dezvolt are, un șir de evenimente vorbesc despre f aptul că legile adoptate nu lucre ază, valorile
democr atice sunt submin ate, iar Republic a Moldov a se transformă într -un st at captiv. Astfel,
până în prezent nu au fost atrași la răspundere pentru admitere a fraudei b ancare decidenții
respons abili de securit atea sistemului b ancar și de prevenire a spălării b anilor. Activit atea
Autorității N aționale de Integrit ate recent reform ate este împiedic ată de l acunele din c adrul leg al,
fiind periclit ată aplicarea politicilor decl arării și controlului averii și intereselor. Reset area
sistemului anticorupție nu și -a atins scopul, rămânând actuală problem a dublării competențelor
organelor de urmărire pen ală și st area de c aptivit ate a acestor a. Concursurile orchestr ate și
numire a perso anelor cu probleme de integrit ate în funcții publice; abuzarea de cl auza „date cu
caracter person al” pentru a îngrădi accesul l a inform ațiile publice; încercările de a control a viața
privată a perso anelor neloi ale sistemului sub pretextul prevenirii crimelor cibernetice ( Big
Brother ); justiți a selectivă și procese judici are de rezon anță secretiz ate; intimid area avertizorilor
de integrit ate, avocaților, judecătorilor, jurn aliștilor de investig ație și activiștilor civ ici; atacurile
la adresa diplom aților și reprezent anților p artenerilor de dezvolt are care au reiter at probleme din
domeniile judici ar și anticorupție; încerc area de a legaliza proprietățile dobândite fr audulos sub
pretextul liber alizării c apitalului ș i stimulării fisc ale – toate aceste a au avut drept consecință
înrăutățire a situației în domeniul anticorupție3.
Acest lucru ne dovedește încă o d ată necesit atea stringentă de a comb ate corupți a și mai
ales f aptul că din păc ate autoritățile no astre, doar mime ază eradicarea acestui fenomen, însă
realitatea este cu totul alta și mult m ai gravă.

2 http://www.tr ansparency.md/index.php/2017/01/25/tr ansparency -intern ational-lanseaza-indicele -perceptiei –
coruptiei -2016/ . (Accesat : 01.0 4.2017) .
3 Ibidem.

6

Într-un alt sond aj din lun a octombrie 2016, l a întreb area – Care sunt lucrurile ce vă
îngrij orează cel m ai mult în prezent, 34% dintre respondenți au răspuns corupți a. Sond ajul a fost
realizat pe un eș antion de 1109 perso ane4.
De asemene a, pe p arcursul anului 2016, Centrul N ațional Anticorupție a depist at – 720 de
infracțiuni de corupție și conexe corupției în sect orul public și cel priv at, dintre c are 128 de
infracțiuni de c orupere p asivă (art. 324 CP RM). Conform d atelor st atistice cu privire l a
activit atea CNA, în anul 2016 numărul tot al al actelor de corupție și conexe corupției înregistr ate
a crescut cu 23% f ață de perio ada simil ară a anului precedent. Pondere a actelor de corupere
pasivă din tot alul infr acțiunilor depist ate de CN A pe anul 2016 (în %) , reprezintă – 18,3% .
Conform acestor d ate ofici ale, nivelul corupției în sfer a publică a crescut în mediu cu 28%, i ar
infracțiunile de corupere p asivă au crescut cu 27% comp arativ cu anul 2015. Instituțiile și
organizațiile cele m ai afectate de fl agelul corupției au fost următo arele: justiți a – 36 acte de
corupție; procur atura – 1; avocatura – 21; oficiile de executori judecătorești – 6; Poliți a – 119;
autorități publ ice loc ale, primăriile – 102; V ama – 50; întreprinderile de st at – 76; instituțiile
financiar-bancare, societăți pe acțiuni și cu răspundere limit ată – 110; finanțele pu blice (cu
excepți a Vamei) – 8; instituțiile publice di n domeniul agriculturii – 9 ; instituțiile publice din
domeniu l sigur anței alimentelor – 5; medicin a – 24; educ ația – 12; instituțiile publice din
domeniul construcțiilor – 4 etc .5. Astfel observăm că nivelul corupției în domeniul public în loc
să scadă, acesta crește de la an la an și nu oarecum, dar în proporții extrem de alarmante.
În același context, s ubiecți ai infr acțiunilor de corupție și conexe corupției depist ate în
sectorul public au fost: 21 judecători ; 1 procuror; 2 ex miniștri; 1 conducător de agenție
(autorit ate publică); 12 conducător i de instituții autonome s au teritori ale din c adrul ministere lor
și altor autorități publice (inspector ate, centre, inspecții, comis ariate, birouri, spit ale etc.); 19
conducători de dep artamente din c adrul ministerelor și altor autorități publice; 1 președ inte de
raion; 15 prim ari; 2 experți judici ari; 100 polițiști; 9 ofițeri de urmărire pen ală; 50 de v ameși; 8
perso ane cu funcții de răspundere din domeniul ocrotirii sănătăți i; 8 perso ane cu funcții de
răspundere din domeniul educ ației; 64 direc tori de înt reprinderi de st at; 5 controlori fisc ali,
auditori, revizori6.

4 Institutul de politici publice. Barometrul Opiniei Publice, octombrie 2016 .
http://www.ipp.md/libview.php?l=ro&idc=156&id=804 . (Accesat : 01.04.2017) .
5 Centrul N ațional Anticorupție. R aport de activit ate pe anul 2016.
http://www.cn a.md/downlo ad.php?file=cHVibGljL3B1YmxpY2F0 aW9ucy8xNDc5MTQzX21kX3JhcG9ydHVsX2
RlX2FjLnBkZg%3D%3D . (Accesa t: 01.04.2017) .
6 Ibidem.

7

În comp arație, Direcți a Națională Anticorupție (DNA) din Români a, conform R aportului
anual de activit ate pe anul 2015, a dedus judecății 218 infr acțiuni de lu are de mită (corupere
pasivă)7.
În final, am decis în contextul el aborării tezei respective să re alizez propriul sond aj de
opinie c are se referă l a corupți a din Republic a Moldov a. Printre respondenți , majoritatea sunt
studenți ai facultăților de drept sau dej a tineri juriști.
1. Astfel, la prim a întreb are: Consider ați că în Republic a Moldov a este prezent fenomenul
corupției pasive, toți cei 40 de respondenți au răspuns afirmativ;
2. La a doua întreb are, dacă consider ați corupere a pasivă o c auză a migr ației m asive a
cetățenilor și a sărăci ei, 29 din 40 de respondenți au răspuns – da, 5 perso ane au răspuns –
posibil și respectiv 6 perso ane au spus că – nu.
3. La cea de-a treia întreb are, am întreb at dacă au oferit mită măc ar o d ată unei perso ane
publice , respectiv 22 de perso ane au răspuns – nu, 13 perso ane au răspuns – afirmativ și 5
perso ane nu au dorit să răspundă.
4. Cea de-a patra întreb are adresată a fost dacă a-ți oferi mită unei perso ane publice în
viitor pentru un anumit serviciu, spre exemplu posibilit atea de angajare în câmpul mu ncii,
respondenții au avut p atru v ariante de a răspunde: d a, nu, nu cred, posibil, respectiv 12 perso ane
au răspuns – nu, 8 perso ane – nu cred, 8 perso ane – posibil și 12 perso ane – da.
5. Următo area întreb are adresată a fost: După părere a dumne avoastră, care este ce a mai
mare problemă pentru Republic a Moldov a și variantele de răspuns au fost următo arele:
Guvern area incompetentă, corupți a, sărăci a, migr ația, lips a locurilor de muncă s au propri a
variantă, astfel 9 perso ane – corupți a, 21 perso ane – guvern area incompetentă, 6 perso ane –
sărăci a, 2 perso ane – lipsa locurilor de muncă, o perso ană – sistemul educ ațional și o perso ană a
consider at cea mai mare problemă a Republicii Moldov a este domnul Pl ahotniuc Vl adimir.
6. Penultim a întreb are a fost: Prin ce mi jloace am pute a stopa fenomenul coruperii în
Republic a Moldov a? Variantele de răspuns au fost: m ajorarea salariilor perso anelor publice,
eficientiz area și transparența organelor de drept, în speci al a CNA și depolitiz area instituțiilor de
drept ale st atului și propri a variantă, respectiv 17 perso ane – eficientiz area și transparența
organelor de drept, 11 perso ane – depolitiz area instituțiilor de drept , 8 perso ane – majorarea
salariilor perso anelor publice, 3 perso ane au ales to ate trei v ariante, și o perso ană a mențion at
necesit atea îmbunătățirii nivelului de tr ai al popul ației.

7 Raportul de activitate pe anul 2015 a Direcției Naționale Anticorupție. http://www.pn a.ro/obiect2.jsp?id=248 .
(Accesat : 01.04.2017) .

8

7. Și ultim a întreb are a fost: Consider ați că în R.M. răspundere a pentru corupere p asivă
este aplicată în mod eficient și corect oricărui subiect indiferent de cl asa socială și apartenenț a
politică ? În context, 32 de perso ane au răspuns – nu și respectiv , 8 perso ane – au răspuns că d a8.
În concluzie, î n prezent în Republic a Moldov a în mod gr atuit nimeni nu face nimic. În
acest sens , fără a-i oferi cev a medicului acesta nu te v a trata corespunzător ; în in stanța de
judec ată din păc ate încă sunt fo arte multe c azuri când câștigă cel ce oferă m ai mult, unii
profesori își „vând ” notele etc. Sunt do ar câtev a cazuri c are denotă gr avitatea acestui fenomen și
nu este vin a doar a medicilor, prof esorilor, judecătorilor c are i-au mită, este vin a noastră, a
tuturor, deo arece n oi toți contribuim într -o oarecare măsură l a progres area corupției, fie măc ar și
în mod pasiv, când considerăm la momentul respectiv că nu ne afecte ază direct pe noi, când
suntem indiferenți.
Astfel, corupți a pentru Republic a Moldov a este prob abil una din cele m ai prejudici abile
infracțiuni , aceasta distruge st atul de drept, distruge v alorile democr atice, încredere a popul ației
în justiție și însăși existenț a R.M. c a stat de drep t în viitor este pusă sub semnul întrebării c a
urmare a consecințelor directe ale corupției pentru st at, spre exemplu sărăci a, migr ația, șom ajul
etc. Toate datele oficiale prezent ate mai sus, ne arată amplo area și gr avitatea acestui fenomen
negativ pentru Republic a Moldov a. În acest context actualitatea și import anța acestei teme este
pe ordine a de zi în orice stat, cu atât m ai mult în ț ara noastră. Consecințele corupției sunt
dezastruo ase, iar pentru un st at în c are popul ația în m are parte se află la limit a sărăciei, po ate
avea un imp act enorm de neg ativ, din aceste considerente este neces ar să depunem to ate
eforturile pentru a contr acara și pedepsi actele de corupție, i ar pentru aceasta avem nevoie de
prevederi leg ale cât m ai perfecte.
Scopul și obiectivel e propuse în teză
Scopul re alizării respectivei teze de licență, constă în analiza complexă a infracțiunilor de
corupere p asivă prevăzute l a art. 324 CP RM. Studiere a acestor infr acțiuni ne va permite m ai
ușor să înțelegem mod alitățile de comitere și subie cții c are le comit, ne v a permite să prognozăm
nivelul de comitere în viitor a acestor infr acțiuni, i ar datorită analizei art. 324 CP RM și
comp arării cu infr acțiunile analog din codurile pen ale ale altor st ate, putem să el aborăm
recom andări de lege ferend a pentru legiuitor întru perfecțion area legisl ației pen ale care se referă
la actele de corupere p asivă.

8 Corupere a pasivă în Republica Moldova ( sondaj de opinie ).
https://docs.google.com/forms/d/142VGowFNhqctPKPmlvzq_C6KsFyCQxhLkYTzFQEYpbQ/viewanalytics . (Data
realizării sondajului: 29 – 31 ma rtie 2017).

9

În acest sens, s copul lucrării și -a găsit concretiz area în următo arele obiective:
 evidențiere a actualității și impor tanței studierii infracțiunilor de corupere p asivă;
 studiere a experienței legisl ative a altor st ate în vedere a identificării asemănărilor și
deosebirilor în r aport cu reglement area răspunderii penale pentru infr acțiunile prevăzute
la art. 324 CP RM;
 determin area problemei doctrin are dacă in fracțiune a de corupere p asivă prevăzută la art.
324 CP RM are sau nu obiect m aterial/imaterial;
 realizarea analizei juridico -penală a elementelor constitutive obiective ale infracțiunilor
prevăzute la art. 324 CP RM ;
 realizarea analizei juridico -penală a e lementelor constitutive subiective ale infracțiunilor
prevăzute la art. 324 CP RM ;
 studi erea subiectului infr acțiunilor de corupere p asivă și nemijlocit concretiz area
categoriilor de perso ane c are pot fi consider ate perso ane publice, perso ane publice
străin e, funcțion ari intern aționali, perso ane cu funcție de demnit ate publică;
 analiza circumst anțelor agravante ale coruperii p asive;
 delimit area față de alte infr acțiuni și contr avenții adiacente ;
 formul area unor concluzii și propunere a unor recom andări de l ege ferend a întru
îmbunătățire a dispozițiilor de l a art. 324 CP RM.
Gradul de investig ație a temei
Tema coruperii p asive este o temă studi ată de numeroși autori autohtoni și străini, printre
care Brînz a S. și St ati V. Drept Pen al. Partea speci ală, vol. II ; Stati V. și Popov R. Unele
precizări cu privire l a înțelesul noțiun ii „perso ană publică” (alin..(2) art.123 din Codul pen al);
R. Popov. Implic ațiile completării art. 324 din Codul pen al cu alineatul (4) ; Subiectul
infracțiunilor prevăzute în C apitolele XV și XVI din P artea Speci ală a Codului pen al; Țurc an I.
Răspundere a penală pentru corupere a pasivă; Bejan O. Corupți a: noț iune, prevenire și
contr acarare; Cușnir V. Corupți a: reglementări de drept ; activități de prevenire și comb atere;
Avram M., Gurin V., ș i Donciu A. Depist area, cercet area și calificarea infracțiunilor de
corupție ; Cușnir V. Incrimin area corupției în legisl ația penală a Republicii Moldov a;
Diaconescu H. Infracțiunile de corupție și cele asimil ate sau în legătură cu aceste a; Dobrinoiu
V. Corupția în dreptul pen al român ; Gârla L. Corupți a în medicină: probleme și soluții de
calificare; Grigorovici A. Infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul ; Gurschi C. ș. a.
Jurisprudenț a privind infracțiunile de corupție ; Ilie S. Corupți a; Mogâlde a I. Corupți a în

10

Români a; Mrejeru Th., S afta D. Infracțiunile de corupție, aspecte teoretice și pr actice ; Nastas I.
Evoluți a și rolul reglementărilor juridice privind corupți a; Stanciu D.L. Prevenire a și
sancțion area faptelor de corupție în dreptul pen al românesc ; Vidaicu M. Infracțiunile de
corupție în lumin a legisl ației n aționale și convențiilor intern aționale; Борзенков Г.Н.
Уголовн о-прaвовые меры борьбы с коррупцией . Волженкин Б .В. Квaлифик aция
взяточничеств ; Волженкин Б. Получение взятки или злоупотребл ение служебным
положением ; Коррупция ; Егоров a Н. Провок aция взятки либо коммерческого подкуп a;
Зaвидов Б. Взяточничество ; Кучерявый Н. Ответственность з a взяточничество по
советскому уголовному пр aву și mulți alții.
Suportul metodologic și teoretico -științ ific al cercetării
În procesul re alizării tezei au fost utiliz ate metode gener al – științifice: metoda analizei ,
care presupune studierea doctrinei penale referitoare la actele de corupere pasivă; metoda
comparativă , care constă în analiza reglementării co ruperii passive în legislația altor state.
Metoda respectivă a fost aplicată în special în contextul paragrafului 1.2., unde am realizat o
analiză comparativă complexă a acestei infracțiuni cu anologul ei din codurile penale a unor țări
ca Româ nia, Franța, Germania, Armenia , Federația Rusă etc., ceea ce ne -a permis formularea
unor recomandări de lege ferenda pentru perfecționarea răspunderii penale pentru infracțiunile de
corupere pasivă din legislația Republicii Moldova ; metoda cantitativă , prin care am an alizat și
prezentat sondaje și date oficiale relevante, care privesc fenomenul corupției pasive atât la nivel
global, cât și mai ales fenomenul corupției din țara noastră; metoda istorică , care ne -a permis să
cunoaștem prevederile legale anterioare și prem isele care au stat la baza acestor prevederi și
nemijlocit cum s -a perfecționat legislația penală în timp, pentru a propune recomandări în
concordanță cu realitățile sociale a ctuale ale Republicii Moldova etc. La elaborarea lucrării în
cauză au fost studi ate prevederile legisl ației în vigo are, a doctrinei și pr actica judici ară
referito are la infracțiunile de corupție și nu numai. De asemenea, au fost cercetate numero ase
lucrări de speci alitate a unor autori cu renume în domeniul dreptului penal , ca surse de inspirație ,
fapt care ne -a permis să analizăm m ai multe puncte de vedere și să ne exprimăm propriile
noastre opinii argument ate referito are la problemele teoretice și pr actice cercetate în prezent a
teză de licență.
Cuvinte -cheie : corupție; corupere pasivă; remuner ație ilicită; primire a; pretindere a;
accept area; extorc are; perso ană publică; perso ană publică străină; funcțion ar intern ațional;
perso ană cu funcție de demnit ate publică ; intenție directă; provocare.

11

Structur a Tezei de Licență
Teza în cauză este constituită din introducere, patru c apitole , fiec are capitol cuprinde
câteva secțiuni, concluzii si recom andări precum și bibliogr afia ce a fost utiliz ată pentru
realizarea acestei teze. În introducere se argumente ază actualitatea și import anța problemei
abordate, scopul și obiectivele tezei, v aloarea aplicativă a cercetării precum și suportul
metodologic și teoretico -științific al cercetării.
Capitolul I : „Conceptul și c aracteriz area infracțiunilor prevăzute l a art. 324 CP RM ” este
constituit din trei secțiuni, în care se argumente ază necesit atea incriminării f aptelor prevăzute l a
art. 324 CP RM în legisl ația Republicii Moldov a; se re alizează o cercet are comp arativă a
infracțiunilor de corupere p asivă prevăzute în legisl ațiile pen ale ale altor st ate, propun ându -se
exemple de prelu are și perfecțion are a prevederilor referito are la infracțiunile de corupere p asivă
din legile pen ale ale altor st ate și incrimin area lor în CP RM și respectiv, capitolul I se
finalizează cu conc luzii relev ante.
Capitolul II : „Analiza juridico -penală a elementelor constitutive obiective ale infr acțiunilor
prevăzute l a art. 324 CP RM” și este compus din trei secțiuni c are sunt destin ate analizei
obiectului și l aturii obiective a infracțiunilor prevăzute la art. 324 CP RM , cercetării o piniilor
doctrin are despre f aptul existenței s au nu a obiectului m aterial/imaterial la infracțiunile prevăzute
la art. 324 CP RM, sunt prezent ate exemple din pr actica juridică n ațională și în fin al sunt
formul ate concluziile la capitolul respectiv .
Capitolul III : „Analiza juridico -penală a elementelor constitutive subiective ale
infracțiunilor prevăzute l a art. 324 CP RM”, cuprinde trei secțiuni unde se cercet ate categoriile
de perso ane care au calitatea speci al de perso ană publică, perso ană publică străină , funcțion ar
intern ațional sau perso ană cu funcție de demnit ate publică, de asemene a este dedusă l atura
subiectivă a infracțiunilor prevăzute l a art. 324 CP RM sunt expuse exemple din pr actica juridică
națională și se fin alizează acest c apitol cu concluzii referito are la elementele constitutive
subiective ale coruperii p asive.
Capitolul IV: „Delimit area infracțiunilor prevăzute l a art. 324 CP RM de f aptele
adiacente” , la fel este c ompus din trei secțiuni unde se re alizează delimit area infracțiunilor
prevăzu te la art. 324 CP RM de infr acțiunile adiacente și delimit area infracțiunilor prevăzute l a
art. 324 CP RM de contr avențiile adiacente .
La final, tez a respectivă cuprinde concluzii și recom andări, respectiv lucr area se
finalizează cu bibliogr afia utiliz ată în contextul realizării acestei teze de licență.

12

MOTTO: “Corupți a este o infr acțiune pen ală gr avă, c are constituie o ameninț are pentru
statul de drept, democr ație și pentru drepturile omului, submine ază bun a guvern are,
echit atea și justiți a socială, den aturează concurenț a, constituie un obst acol pentru
dezvolt area economică și pune în pericol st abilitatea instituțiilor democr atice și principiile
morale fund ament ale ale societăț ii”9.
Edmondo Bruti Liberati
CAPITOLUL I: CONCEPTUL ȘI C ARACTERIZ AREA INFR ACȚIUNI LOR
PREVĂZUTE L A ART. 324 CP RM
1.1. Necesit atea incriminării f aptelor prevăzute l a art. 324 CP RM în
legisl ația Republicii Moldov a
Etimologic, cuvântul corupție derivă din l atinescul „ coruptio -omnis “ și presupune o stare
de abatere de l a moralitate, de l a cinste, de la datorie, desfrân are, depră vare10.
Fenomenul corupției a fost înțeles încă de l a form area primelor st ate, că este unul dintre
cele m ai periculo ase, c are dacă nu v a fi elimin at va duce nemijlocit l a degradare și nu l a
dezvolt area statului. O amenii din acele timpuri au înțeles că corupți a poate fi un dușm an mult
mai mare decât alte popo are consider ate inamice . Măsuri juridice împotriv a actelor de corupere
se întâlnesc în cele m ai vechi documente . Astfel, de exemplu în Greci a Antică amplo area
fenomenului corupției l -a oblig at practic pe Pl aton să propună c a sancțiune , pede apsa cu mo artea
pentru funcțion arii care prime au daruri în schimbul unor servicii leg ate de funcți a deținută de
aceștia. Acesta afirma că: „nu trebuie să primești d aruri nici pent ru lucrurile bune, nici pentru
lucrurile cele rele”11. Tema corupției era discutată încă de la primele formațiuni statale, dar mai
ales de la făurirea și propagarea democrației incipiente, mai ales în state ca Imperiul Roman, sau
Atena unde oamenii prețuiau foarte mult democrația măcar și ca o stare de libertate.
Renumitul istoric grec, „Herodot, în c artea a IV-a a operei s ale ”Istoriile”, povestind despre
expediți a lui D arius, fiul lui Hyst aspes, î mpotriv a sciților, mențion a că, Darius I a înfăptuit o
serie de reforme , care au avut c a urmare întărire a statului scl avagist pers an, printre ele
enumerându -se și cond amnarea la moarte prin crucific are a judecătorilor corupți. Tot Herodot ,

9 Edmondo Bruti Liberati . “Cercet area, punere a sub acuzare și s ancțiunile în c auzele de corupție” , cea de a V-a
Conferință Europe ană a serviciilor speci alizate în comb aterea corupției, 15 -17 noiembrie 2000, Ist anbul (Turci a).
http://www. americ anbar.org/content/d am/aba/directories/roli/rom ania/rom ania_annex_iii_comp arative_legisl ation_
on_corruption_sentences_rom. authcheckd am.pdf .
10 Dicțion arul limbii române moderne. București: Academiei, 1958, p. 190.
11 Аntoniu G., Popа M., Dаneș Șt. Codul Pen аl pe înțelesul tuturor. București: Editur а Politică , 1970, p. 210 .

13

mențion a că regele pers an, Cambyses a poruncit să fie ucis un judecător vino vat de corupție, i ar
cu piele a acestui a și-a tapisat scaunul”12.
Dacă să ne referim l a Țările Române , fenomenul corupției este studi at din cele m ai vechi
timpuri. Unele idei incipiente cu privire l a actele de corupere le întâlnim spre exemplu l a Nicol ae
Iorga care rel atează despre o perso ană pe nume Mîrzi a, fiul unui mic com andant milit ar din
Costești, c are se rug a de m arele logofăt al Moldovei: „să mă primești dumne ata să fiu și (eu) un
ficior a dumit ale, că am răm as sărac de părinți și sântu neînsur at și n u mă poci sprijini”. Pentru
sprijinul pe c are urm a să i-l acorde m arele logofăt, Mîrzi a promite să -i sluje ască acestui a „cu
sfântă drept ate” și, c a răspl ată „un loc de pris acă cu c asă g ata și zămnic, c arele este l a
Costești”13.
Corupți a este un fenomen antisocial de proporții și practic prezent în orice domeniu public
din societ atea noastră. Aceasta este definită atât leg al, cât și doctrin ar de numeroși autori și
speci aliști în m ateria penală. Astfel, în Republic a Moldov a, Legea nr. 90 din 25.04.2008 cu
privire l a prevenire a și comb aterea corupției , corupți a este definită ca: „orice folosire ileg ală de
către o perso ană cu st atut public a funcției s ale pentru primire a unor f oloase m ateriale sau a unui
avantaj necuvenit pentru sine s au pentru o altă perso ană contr ar intereselor legitime ale societății
și ale statului ori acordare ileg ală a unor folo ase m ateriale sau avantaje necuvenite unei alte
perso ane”14.
Unii autori autohto ni oferă următo area definiție a corupției : „corupți a este folosire a de către
perso ana cu funcție de răspundere, precum și funcțion arul public de st at sau municip al, care nu
este consider at perso ană cu funcție de răspundere, a situației s ale de serviciu în interes m aterial
sau alt interes person al, cauzând prin aceasta prejudiciu drepturilor și intereselor st atului, soci ale
și person ale, protej ate prin lege, s au creând pericolul comiterii unui astfel de prejudiciu”15.
Autorul, Valeriu Cușnir propune următo area definiție a infracțiunii de corupție: „fapta unui
funcțion ar public s au a unui funcțion ar angajat în sectorul priv at, care constă în tr aficarea
atribuțiilor specifice funcției deținute în schimbul unor folo ase sau specul area în aceleași scopuri
a influen ței pe lângă funcțion arii publici, f aptă prevăzută de lege a penală”16. Această definiție are
scopul de a cuprinde trăsăturile princip ale atât a actelor de corupție din sectorul pub lic (coruprea

12 Daicoviciu C. Herodot și pretinsul monoteism al geților . În ”Apulum ”, II, 1943 -1945, p.90-94.
13 Iorgа N. Аcte și fr аgmente cu privire l а istori а românilor. Vol. V. București: Imprimeri а Stаtului, 1897, p.7 .
14 Monitorul Ofici al al Republicii Moldov a, 2008, nr. 103 -105.
15 Brînză S., Uli anovschi X., St ati V., ș. a. Drept Penal. Partea specială, ed. a II-a. Chișinău: Cartier Juridic, 2005,
p. 622.
16 Cușnir V . Incrimin area corupției în legisl ația penală a Republicii Moldov a. Autorefer at al tezei de doctor
habilitat în drept, Chi șinău: Academi a de Pol iție Ștef an cel M are, 2005 , p. 16.

14

pasivă și coruperea activă) , cât și din sectorul priv at, respec tiv infracțiunile de d are de mită și
luarea de mită.
Conform opiniei lui, B.V. Voljenkin : „corupți a este un fenomen soci al care constă în
discredit area puterii, când funcțion arii de st at sau din alte domenii își folosesc situ ația lor de
serviciu, st atutul și autorit atea funcției pe c are o dețin în scopuri de person ale de profit, pentru a
se îmbogăți s au pentru a satisface interesele grupului pe c are îl reprezintă ”17.
În opini a autorului , Sergiu Ilie : „corupți a reprezintă un fenomen soci al neg ativ, c are const ă
în folosire a de către perso anele cu funcții de răspundere a funcției deținute și a posibilităților
legate de e a în scopul obținerii ilicite a unor bunuri m ateriale sau al altor folo ase și avantaje
person ale”18.
În opinia lui, I. Mogâldea, prin corup ție urmează a se înțelege : „acțiune a unei perso ane sau
grup de perso ane asupra altei perso ane sau altui grup de perso ane cu o anumită răspundere , spre
a le deter mina să înc alce legile onoarei, dreptății, muncii s au dragostei de ț ară și, în schi mbul
unor benefic ii person ale, să înl esnească avantaje corupătorului s au corupătorilor, fie de ordin
moral sau, fie material”19.
O altă definiție , dacă putem spune astfel a termenului de „ corupție”, o atestăm l a I. Nastas,
care redă trăsăturile definitorii ale acestei a: „utilizarea de către perso ana, împuternicită să
exercite funcții publice, a situației s ale de serviciu și/s au a posibilităților pe c are aceasta i le
oferă; întotde auna este prezent un subiect speci al (perso ana cu funcție de răspundere); f aptele de
corupție s unt comise cu intenție; scopul acestei a este obținere a pentru sine s au pentru o terță
perso ană a avantajelor p atrimoni ale sau nep atrimoni ale”20. În esență toate aceste definiții redau
același sens precum că corupția este o faptă gravă în care persoanele pub lice care au atribuții
publice se folosesc de funcția publică deținută pentru a -și servi propriile interese.
În concluzie, corupți a este un fenomen antisoci al de proporții , care presupune folosire a
abuzivă a funcției publice deținute și a oportunităților acordate de această funcție de către
perso anele publice, perso anele publice străine, funcțion arii intern aționali și perso anele cu
funcție de demnit ate publică în scopul de a obține o remuner ație ilicită sub formă de bunuri,
servicii, privilegii s au avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine s au pentru o altă
perso ană.

17 Волженкин Б.B. Коррупция. Санкт -Петербург: Юридический центр Пресс, 1998, p. 44.
18 Ilie S. Corupți a: aspectul criminologic, în „Corupți a”. Chișinău: Editur a ARC, 2000, p.134 .
19 Mogâldeа I. Corupțiа în Româniа. București: Mаjаdаhondа, 1998 , p. 10 .
20 Nastas I. Evoluți a și rolul reglementărilor juridice privind corupți a. În: Revist a Națională de Drept, 2007, nr.2,
p.58-59.

15

În cadrul Consiliul ui Europei s-a stabilit că „corupți a amenință statul de drept, sigur anța
democr ației și a drepturilor omului, submine ază bun a guvern are, corectitudine și justiți e soci ală,
denaturează libera concurență , împiedică dezvolt area economică și pune în pericol stabilitatea
instituțiilor de mocr atice și fund amentele ale societății“21.
Corupți a nu este un fenomen nou , sau cu t angențe do ar region ale, corupți a din păc ate exist ă
în toate statele lumii , desigur volumul infr acțiunilor de corupere p asivă diferă de l a un st at la alt
stat. Import anța luptei cu acest fenomen a depășit pr actic orice hot ar al lumii, nici -un st at oricât
de democr at și dezvolt at nu ar păre a, nu este ferit de acest fenomen. Cu to ate aceste a fenomenul
corupției se atestă în speci al în st atele în curs de dezvolt are unde independenț a organelor de drept
clatină serios în f ața acestui fenomen, aici putem include și Republic a Moldov a.
Din păc ate corupți a este un fenomen cu repercusiuni gr ave asupra nivelului de tr ai și
dezvoltării în ansamblu a țării, însă acest fenomen pute a fi eradicat în m are parte, dacă la
momentul obținerii independenței, Republic a Moldov a ar fi avut o cl asă politică m atură și
pregătită pent ru a face fața problemelor cu c are ne -am confrunt at de-a lungul timpului. Atunci
clasa politică de l a Chișin ău și -a arătat incompetenț a oferind, astfel c ale liberă spre comitere a
diferitor tipuri de infr acțiuni. Org anele de drept nu făce au față sau poate nici nu se dore a să se
facă ordine în societ ate. Acesta incompetență consider că a fost punctul incipient c are a dus l a
degradarea din st art a R.M. c a un potenți al stat de drept.
Dacă privim în ansamblu însă, observăm că nu do ar condițiile istorice au dus l a apariția
fenomenului corupției în ț ara noastră, deo arece și st atele b altice sunt foste republici din c adrul
Uniunii Sovietice, d ar aceste a au trecut cu brio peste problemele lor , iar astăzi condițiile lor
economice sunt mult m ai înalte spre deosebire de țara noastră. Astfel, spre exemplu PIB -ul
Estoniei22 reprezintă 38,699 mlrd. dol ari SU A, iar PIB -ul pe c ap de locuitor este eg al cu 29501
dolari SU A, spre deosebire de aceasta, PIB -ul R.M .23 reprezintă 17,693 mili arde dolari SUA , iar
PIB-ul pe c ap de locuito r este eg al cu 4973 dolari SUA . Și unul din motivele esenți ale ale
decalajului acesta economic între aceste două st ate, îl reprezintă fenomenul corupției, c are în ț ara
noastră a atins cote alarmante. Fenomenul corupției poate fi limit at printr -o col aborare strânsă
între org anele de ocrotire a normelor de drept și societ atea civilă, o legătură c are po ate fi
realizată nemijlocit și cu ajutorul m ass-medi a care deține to ate pârghiile de a influenț a societ atea,
în cazul nostru de a influenț a pozitiv.

21 Journal of Eastern ­European Criminal Law. No. 2/2014 . https://drept.uvt.ro/ administr are/files/1481058844 –
journ al-of-eastern -europe an-2-2014 -1.pdf , p. 65, (Accesat: 12.12.2016).
22 https://en.wikipedi а.org/wiki/Estoni а. (Accesat : 12.12.2016) .
23 https://ro.wikipedi а.org/wiki/Republic а_Moldov а. (Accesat : 12.12.2016) .

16

Revenind pr opriu -zis la actele de corupție , considerăm că ce a mai import antă formă a
corupției în R.M. și nu num ai este corupere a pasivă. C a o idee gener ală, corupere a pasivă
reprezintă situ ația de folosire în mod abuziv a puterii publice cu scopul re alizării unor in terese
proprii s au a intereselor anumitor perso ane determin ate în detrimentul intereselor publice .
Cât despre import anța incriminării infr acțiunii de corupere p asivă în legisl ația R.M. dorim
să menționăm , că corupți a pentru ț ara noastră nu este do ar un si mplu fenomen antisoci al,
negativ, corupți a pentru poporul nostru este pr actic o tr agedie n ațională. O privim pe aceasta ca
pe cauza princip ală a sărăciei, a emigr ației m asive a cetățenilor noștri în alte st ate și o cauză
indirectă a multor infracțiuni c a furturi, pungășii , tâlhării etc. Astfel, corupere a pasivă c a
infracțiune trebuie să fie incrimin ată și mai dep arte în Codul Pen al al Republicii Moldov a, de
asemene a această normă trebuie să fie și aplicată corespunzător, deo arece din păc ate corupți a la
nivel înalt în R.M. nu pre a este ” atinsă”, sau se pornește urmări rea penală do ar împotriv a unor
perso ane publice din considerente politice și nu este o luptă corectă și tr ansparentă împotriv a
acestui fenomen cu scopul de a ajunge l a rezult ate efective.
Ca urmare a acestui fe nomen, Republic a Moldov a, care se pretinde a fi un stat de drept ,
riscă să se distrugă din interior, fiindcă avem sute de mii de cetățeni plec ați peste hot are, dintre
care un număr fo arte m are dintre ei se st abilesc cu domiciliul în aceste state. Plecând peste hot are
pentru un loc de muncă bine plătit, de multe ori aceștia își lasă acasă copii fără îngrijire a
părinte ască, copii c are există riscul ulterior c a din c auza lipsei educ ației din partea părinților, să
comită în viitor infr acțiuni, c a de exemplu c azul foarte mediatizat al celor p atru minori din or așul
Strășeni c are au omorât în toamna anului 2016 cu cruzime o minoră de 14 ani , sau pur și simplu
să plece și aceștia din R.M. To ate aceste a nu sunt re alități individu ale, dar sunt o urm are logică a
amplorii fenomenului corupției în R.M., în c are în loc c a banii să ajungă în Trezoreri a statului, ei
ajung în buzun arele unor perso ane publice .
Fiecare perso ană care primește b ani sau alte bunuri pentru efectu area unui serviciu s au
întârziere a producerii unei acțiuni ce ține de funcți a sa participă nemijlocit l a degradarea acestui
stat, fiec are asemene a perso ană face parte dintr -un lanț vicios c are sugrumă dezvolt area R.M. c a
stat de drept. Cel m ai grav este f aptul că actele de corupere în gener al au devenit pr actic cev a
firesc pentru cetățenii noștri .
În Hotărâre a Parlamentului R.M. pentru aprobarea Strategiei n aționale anticorupție pe anii
2011 -2016, nr. 154 din 21.07.2011, se mențione ază că tem atica anticorupție s -a aflat pe agend a
perm anentă a relațiilor externe ale Republicii Moldov a, fiind abordată aparte în c adrul proceselor

17

de promov are și de ev aluare a reformelor. Import anța acordată domeniului a fost pusă în
evidență prin mențiuni exprese în acordurile bil aterale închei ate cu Uniune a Europ eană, precum
și în documentele de cooper are cu Consiliul Europei, ONU, N ATO și cu alte org anisme
intern aționale, m ajoritatea evaluărilor externe privind implement area reformelor democr atice în
Republic a Moldov a conținâ nd recom andări ce vize ază necesit atea sporirii și a eficientizării
eforturilor anticorupție24.
De asemene a, conform acestei hotărâri, c oncluziile r apoartelor și ale studiilor n aționale și
intern aționale efectu ate pe teritoriul Republicii Moldov a denotă că „reformele anticorupție
aplicate nu s -au sold at cu rezult atele aștept ate de cetățeni, evidențiind următo arele probleme și
secto are vulner abile în f ața corupției: lips a unui c adru legisl ativ anticorupție st abil, coerent și
armoniz at la standardele intern aționale; lips a unor mec anisme eficiente d e aplicare a legilor;
utiliz area redusă a instrumentelor administr ative de prevenire și de comb atere a corupției;
credibilit atea scăzută a popul ației în prest ația organelor de drept și a celor judici are; activit atea
insuficient de tr ansparentă a autorități lor și instituțiilor publice, a organizațiilor politice; lips a de
transparență în achizițiile publice; surse buget are insuficiente pentru bun a activit ate a organelor
de drept și a sistemului judici ar; educ are și instruire anticorupție deficit ară a funcțion arilor și a
popul ației; absenț a de cercetări sectori ale care ar relev a amplo area fenomenului corupției”25. În
context, s trategia pe anii 2017 -2020 urme ază să fie adoptată de către P arlament în timpul cel m ai
apropi at, un asemene a proiect se află pe agend a de zi a Parlament ului. Însă evident, esențial este
ca aceste prevederi să fie aplicate și în practică, nu doar pe hârtie.
În Convenți a ONU împotriv a corupției din 31.10.2003 , la lit.b) art. 15 este st abilită
necesit atea ca fiecare stat parte să adopte măsur ile legisl ative și alte măsuri c are se dovedesc a fi
neces are pentru a atribui c aracterul de infr acțiune, f aptelor de corupere: „faptei unui agent public
de a solicit a ori de a accept a, direct s au indirect, un folos necuvenit pentru sine ori pentru altă
persoană sau entit ate, cu scopul de a îndeplini s au de a se abține să îndepline ască un act în
exercițiul funcțiilor s ale ofici ale”. I ar pct. 2 art. 16 diferenți ază do ar cercul de subiecți ai
infracțiunii de corupere p asivă: „Fiecare stat parte are în vedere să adopte măsurile legisl ative și
alte măsuri c are se dovedesc a fi neces are pentru a atribui c aracterul de infr acțiune, în c azul în
care actele au fost săvârșite cu intenție, f aptei unui agent public străin s au unui funcțion ar al unei
organizații publice intern aționale de a solicit a ori de a accept a, direct s au indirect, un folos

24 Monitorul Ofici al al Republicii Moldov a, 2011, nr. 166 -169.
25 Ibidem.

18

necuvenit pentru sine ori pentru altă perso ană sau entit ate, cu scopul de a îndeplini ori de a se
abține să îndepline ască un act în exercițiul funcțiilor s ale ofici ale”26.
Și Conve nția penală cu privire l a corupție din 27.01.1999 , la art. 3, de asemene a stabilește
necesit atea pentru st atele c are sunt p arte la respectiv a Convenție să adopte măsuri legisl ative și
alte măsuri neces are pentru a stabili drept infr acțiune pen ală în confor mitate cu dreptul său
intern, actele comise intențion at, atunci câ nd unul din agenții săi publici solicită ori primește,
direct s au indirect, orice avantaj ned atorat pentru el însuși s au pentru oricine altcinev a sau
acceptă oferire a acestui a sau promisiune a de a îndeplini s au de a se abține de l a îndeplinire a unui
act în exercițiul funcțiunilor lor27.
Lupt a împotriv a corupției nu trebuie dusă do ar spre pedepsire a perso anelor c are comit
aceste acte, esenți al este c a în această luptă să se înce apă cu prevenire a și contr acararea acestui
fenomen, căci, do ar atunci când vor fi elimin ate cauzele c are duc l a comitere a actelor de corupție
vom pute a vorbi despre o luptă re ală și eficientă contr a respectivului fenomen și ulterior dej a este
neces ar să se concentreze asupra pedepsirii perso anelor vinov ate. De aceea, consider că
incrimin area infracțiunilor de corupere în legisl ația R.M este absolut neces ară și în speci al a
infracțiunilor prevăz ute la art. 324 CP RM , pe care, de altfel și le vom analiza în această teză.
Com baterea corupției constituie o preocup are primordi ală a majorității instituțiilor st atului,
ea aflându -se tot timpul în atenția mass-medi ei, a organismelor intern aționale, a reprezent anților
societății civile. În acest scop, sunt adoptate numero ase acte no rmative și recom andări c are
urmăresc prevenire a, comb aterea corupției, perfecțion area legisl ației pen ale, sunt efectu ate
colaborări cu diferite st ate și org anizații intern aționale. De asemene a și Uniune a Europe ană se
implică m asiv în implement area reformel or care ar eradica corupți a în Republic a Moldov a, însă
din păc ate imp actul pozitiv al acestor reforme atât de neces are, încă se l asă aștept at.
În cee a ce privește art. 324 CP RM , care incrimine ază fapta de corupere p asivă, acesta
cuprinde ș apte v ariante – tip de infr acțiuni și două circumst anțe agravante. Articol ul în cauză
stabilește răspundere a pentru ș apte infr acțiuni de sine stătăto are, respectiv aceste a se pot afla
între ele în concurs . În acest sens, susținem opini a exprim ată de doctrin arii autohtoni , Brînză S.
și Stati V., precum că: „la lit.d) alin.(2), lit.b) alin.(3) și alin.(4) art. 324 CP RM sunt prevăzute
infracțiuni distincte și nu circumst anțe agravante/atenuante ale infr acțiunii specific ate la alin.(1)
art. 324 CP RM. Astfel, nu există o comp onență de b ază de corupere p asivă, componență c are: 1)

26 Convenți а ONU împotriv а corupției din 31.10.2003 .
https://www.unodc.org/documents/brussels/UN_Convention_ Against_Corruption.pdf . (Accesat : 15.12.2016) .
27 Convențiа penаlă cu privire lа corupție din 27.01.1999 https://www.coe.int/en/web/conventions/full -list/-
/conventions/rms/090000168007f3f5 . (Accesat : 15.12.2016) .

19

nu ar presupune că remuner ația ilicită, c are constituie obiectul m aterial sau im aterial al
infracțiunii, se c aracterize ază prin p arametrii v alorici concreți și 2) pe c are s-ar gref a în calitate
de circ umst anțe agravante/atenuante: a) proporțiile c are nu depășesc 100 unități convențion ale
ale remuner ației ilicite; b) proporțiile de 100 u.c. – 20 salarii medii prognoz ate pe economie ale
remuner ației ilicite; c) proporțiile m ari ale remuner ației ilicite; d ) proporțiile deosebit de m ari ale
remuner ației ilicite. I ată de ce, de exemplu, proporțiile c are nu depășesc 100 unități
convențion ale ale remuner ației ilicite nu pot fi privite în c alitate de circumst anță atenuantă pentru
infracțiune a prevăzută l a alin.(1) art. 324 CP RM, infr acțiune c are presupune proporțiile de 100
u.c. – 20 salarii medii prognoz ate pe economie ale remuner ației ilicite . În mod simil ar, proporțiile
mari sau deosebit de m ari ale remuner ației ilicite nu pot fi privite în c alitate de circum stanță
agravantă pentru infr acțiune a prevăzută l a alin.(1) art. 324 CP RM ”28.
1.2. Corupere a pasivă: elemente de drept comp arat
Prin urm are în c adrul analizei comp arative din capitolul d at vom începe studiere a
comp arativă cu infr acțiune a de corupere p asivă din Codul Penal al României , adoptat prin
Lege a nr. 286/2009, c are reglemente ază această infr acțiune în cuprinsul dispoziției art. 289
„Luarea de mită ”, C apitolul I, denumit „ Infracțiuni de corupție ”, Titlul V „ Infracțiuni de
corupție și de serviciu ”29. Denumire a articolului în cauză se deosebește în mod cert de denumire a
de la art. 324 CP RM, deo arece sub denumire a de lu are de mită în CP RM sunt prevăzute
infracțiunile de corupere p asivă în domeniul priv at.
În Codul pen al al României la alin.(3) al art.289, este prevăzut expres f aptul, că b anii,
valorile s au orice alte bunuri primite ca urmare a săvârșirii infracțiunii sunt supuse confiscării,
iar când aceste a nu se m ai găsesc, se dispune confisc area prin echiv alent, o asemene a prevedere
expresă în CP RM l a art. 324 nu atestăm.
1. Autorii români, O. Loghin și T. To ader, consideră că obiectul juridic al infr acțiunii de
luare de mită din CP al României este constituit din „relațiile soci ale referito are la buna
desfășur are a activității de serviciu, c are presupu n îndeplinire a cu probit ate de către funcțion arii
publici, precum și de către ceil alți funcțion ari a îndatoririlor de serviciu”30.
2. În cee a ce privește obiectul m aterial/imaterial al infr acțiunii de lu are de mită din CP
român, m ajoritatea opiniilor doctr inare din liter atura juridică română , susțin că „fapta de lu are de

28 Brînză S., Stаti V. Trаtаt de Drept Penal. Partea Speci ală Vol. II, Chișinău: C artier Juridic, 2015 , p. 85 4.
29 Legeа nr. 286/2009 privind Codul penаl. În: MO аl României, 24.07.2009, nr. 510 .
30 Loghin O., To аder T. Drept pen аl român. P аrteа speci аlă. Ediți а а III-а, revăzută și аdăugită. București: Cаsа de
editură și presă Șаnsа S.R.L., 1997. p. 355 .

20

mită, de regulă, nu are obiect m aterial/imaterial. Lege a incrimine ază în princip al activit atea care
nu se răsfrânge asupra unui obiect m aterial și anume pretindere a, accept area promisiunii și
numai în ipotez a primirii de b ani sau folo ase ar pute a fi concepută existenț a unui obiect m aterial
dacă actul pretins funcțion arului public privește un obiect m aterial”31. De aceiași opinie sunt și
autorii , Barbăne agră A., Cușnir V., care cred în existen ța unui obiect m aterial/imaterial cu privire
la infracțiune a de corupere p asivă (lu area de mită)32. Astfel, doctrin arii români consideră că
infracțiunea de luare de mită nu are un obiect m aterial/imaterial . În cee a ce ne privește,
considerăm că f apta de cor upere p asivă din CP RM are un obiect m aterial sau im aterial, opinie
pe care o vom expune m ai detaliat în analiza obiectului infr acțiunii de l a alin.(1) art. 324 CP RM.
3. În cee a ce privește latura obiectivă , aceasta se aseamănă cu conținutul laturii obiec tive a
art. 324 CP RM.
Astfel prim a modalitate norm ativă constă în acțiune a de pretindere a remuner ației ilicite .
A doua modalitate norm ativă constă în primire a remuner ației ilicite din p artea corupătorului. Și
cea de-a treia modalitate norm ativă de comit ere a infracțiunii de lu are de mită presupune
acțiune a de accept are a remuner ației ilicite de către funcțion arul public, acțiune prin c are acesta
își exprimă consimțământul de a lua remuner ația ilicită din p artea corupătorului pentru
îndeplinirea unui serv iciu în interesul celui care oferă remunerația ilicită.
Un exemplu din pr actica juridică română în acest c az, reprezintă o speță în care: un
colaborator vamal, a accept at o remuner ație ilicită și c are nu i se cuve nea, pentru eliber area de
chitanțe v amale false. Înainte de aceasta, taxele v amale pentru importul de autoturisme au fost
majorate, nefiind însă m ajorate și t axele v amale pentru importul de sub ansamble de
autoturism e, adică în c azul în c are se import au în Români a automobile asamblate se achita taxe
vamale majorate, iar în c azul în c are se import a în țară automobilul ne asamblat sau pe părți
(bucăți) , pentru aceste a nu se achitau taxe vamale majorate. Astfel inculp atul folosindu -se de
nemajorarea taxelor v amale pentru importul de sub ansamble de autotu rism, suger a
propriet arilor m așinilor achizițion ate din străinăt ate și c are trebui au să tre acă prin punctele
vamale ale României , un mijloc ilicit de a se sustr age de l a plata taxelor v amale majorate, prin
prezent area de documente sep arate pentru c aroserie și motor, cu to ate că automobilele er au
asamblate și necesit au a fi taxate la valoarea majorată pentru importul acestor a. În acest c az,

31 Nistore аnu Gh., Boroi А., Moln аr I. ș.a. . Drept pen аl. Pаrteа speci аlă. Ediție revăzută și аdăugită. București:
Editur а Europ а Novа, 1999. p. 347 .
32 Bаrbăneаgră А ., Аlecu Gh., Berlibа V. ș.a.. Codul pen аl аl Republicii Moldov а. Coment аriu. Chișinău: Centrul de
Drept аl Аvocаților, 2009. p. 703.

21

instanța supremă română a decis că f apta dată întrunește elementele constitutive ale infr acțiunii
de lu are de mită, săv ârșită prin mod alitatea de accept are”33.
4. Cât privește latura subiectivă , infracțiune a de luare de mită prevăzută l a alin.(1) art. 289
CP al României po ate fi săvârșită atât prin intenție directă, cât și prin intenție indirectă , fiindcă
legiuitorul român nu prevede oblig ația existenței unui scop speci al al acestei infr acțiuni. Iar în
cazul infr acțiunii prevăzute l a art. 324 CP RM l atura subiectivă se c aracterize ază do ar prin
intenție directă , atestându -se existenț a unui scop speci al, care nu este oblig atoriu să fie re alizat
pentru a califica fapta conform alin.(1) al art. 324 CP RM.
5. În c azul subiectului infr acțiunii este vorb a despre perso ana fizică respons abilă care la
momentul comiterii f aptei a împlinit vârst a de 16 ani, de asemene a subiectul are o c alitate
speci ală de funcțion ar public s au o perso ană asimil ată conform art. 175 CP al României. CP
român definește termenul de funcțion ar public în c adrul art. 175 alin. (1), c are prevede că
„funcțion ar public, în sensul legii pen ale, este perso ana care, cu titlu perm anent s au tempor ar, cu
sau fără o remuner ație: a) exercită atribuții și respons abilități, st abilite în temeiul legii, în scopul
realizării prerog ativelor puterii legisl ative, executive s au judecătorești; b) exercită o funcție de
demnit ate public ă sau o funcție publică de orice n atură; c) exercită, singură s au împreună cu alte
perso ane, în c adrul unei regii autonome, al unui oper ator economic s au al unei perso ane juridice
cu capital integr al sau majoritar de st at, atribuții leg ate de re alizarea obiectului de activit ate al
acestei a”34.
Alin. 2 al acelui ași articol stipule ază faptul că „este consider at funcțion ar public, în sensul
legii pen ale, perso ana care exercită un serviciu de interes public pentru c are a fost învestită de
autoritățile publice s au care este supusă controlului ori supr avegherii acestor a cu privire l a
îndeplinire a respectivului serviciu public”35.
De asemene a, potrivit art. 294 CP al României, ”subiecți ai infr acțiunii de lu are de mită,
mai pot fi următo arele perso ane, d acă, prin tr atatele intern aționale la care Români a este p arte, nu
se dispune altfel: a) funcțion arilor s au perso anelor c are își desfășo ară activit atea pe baza unui
contr act de muncă ori altor perso ane care exercită atribuții simil are în c adrul unei org anizații
publice intern aționale la care Români a este p arte; b) membrilor adunărilor p arlament are ale
organizațiilor intern aționale la care Români a este p arte; c) funcțion arilor s au perso anelor c are își
desfășo ară activit atea pe baza unui contr act de muncă ori altor perso ane care exercită atribuții

33 Decizi а nr. 1035/1999. CSJ. Mrejeru Th., Petre D., Florescu А., Sаftа D., S аftа M. Infrаcțiunile de corupție –
Аspecte teoretice și pr аctice . București: Ed. Аll Beck, 2000, p. 139 – 147.
34 Legeа nr. 286/2009 privind Codul penаl. În: MO аl României, 24.07.2009, nr. 510 .
35 Ibidem.

22

simil are, în c adrul Uniunii Europene; d) perso anelor c are exercită funcții juridice în c adrul
instanțelor intern aționale a căror competență este accept ată de Români a, precum și funcțion arilor
de la grefele acestor inst anțe; e) f uncțion arilor unui st at străin; f) membrilor adunărilor
parlament are sau administr ative ale unui st at străin; g) jur aților d in cadrul unor inst anțe
străine ”36.
Subiecți ai infr acțiunii de lu are de mită, așa cum prevede art. 293 CP român, unde se
mențione ază că dispozițiile art. 289 si 290 CP al României se aplică în mod corespunzător și
perso anelor c are, pe b aza unui acord de arbitraj, sunt chem ate sa pronunțe o hotărâre cu privire l a
un litigiu ce le este d at spre soluțion are de către părțile l a acest acord, indiferent d acă procedur a
arbitrală se desfășo ară în b aza legii române ori în b aza unei alte legi37. În acest sens, const atăm
că legiuitorul român a optat pentru includere a arbitrului în c adrul infr acțiunii de lu are de mită în
sectorul public și nu în sect orul priv at cum este prevăzut în CP RM.
Spre deosebire de legisl ația penală a României, legisl ația autohtonă f ace distincție între
infracțiunile săvârșite de perso ane publice, perso ane publice străine și infr acțiunile săvârșite de
perso ane care gestione ază organizațiile comerci ale obștești s au alte org anizații nest atale. Prin
aceasta legiu itorul a diferenți at sfer a relațiilor din domeniul public de cele ce se forme ază în
sectorul privat. Considerăm, m ai binevenită această delimit are a legiuitorului mold av.
În noul CP al României a fost exclusă mod alitatea de a nu respinge promisiune a sau ofert a
de b ani sau alte folo ase. Mod alitate pe c are de altfel, nu o găsim nici în C odul Penal al
Republicii Moldov a.
În Franța, codul pen al francez incrimine ază infracțiunil e de corupție în cupr insul Cărții a
IV-a: „crime împotriv a națiunii, st atului și ordinii publice” , în Titlul III: „Infracțiuni contr a
autorității de st at” din Capitolul III: „Infracțiuni contr a administr ației publice comise de
perso ane fizice”. Articolul 4 33-2 stabilește că se pedepsește cu 5 ani priv ațiune de libert ate și o
amendă de 500.000 euro , sumă ce po ate fi mărită de două ori din contul sumelor obținute prin
infracțiune , faptul, de a pretinde s au de a accept a, direct s au indirect, oferte, promisiuni , daruri,
cadouri s au avantaje de orice n atură pentru sine s au pentru alții, pentru a abuza de influenț a sa
reală sau presupusă, cu scopul de a obține de l a o autorit ate a administr ației publice de distincții,
ocup area forței de muncă, contr acte s au orice altă decizie f avorabilă. Pede apsa cu închiso area
primită de către făptuitor s au de complice l a infracțiune a din respectiv a secțiune, conform art.
433.2.1 se reduce l a jumăt ate în c azul în c are, după ce a inform at autorit atea competentă , el a

36 Legeа nr. 286/2009 privind Codul penаl. În: MO аl României, 24 .07.2009, nr. 510.
37 Ibidem.

23

contribuit l a contr acararea continuării infracțiunii sau a contribuit la identific area, după c az, a
altor autori s au complici38.
La art. 432 CP Fr ancez, se prevede că î n afară de pedepsele prezent ate m ai sus,
infracțiunile de corupție prevăzute de articolul 43 3 din Codu l pen al pot fi s ancțion ate și prin: 1 ).
interzicere a unor drepturi: civile, soci ale, părintești; 2 ). interzicere a dreptului de a ocup a funcții
publice s au de a exercit a o profesie s au de a desfășur a o activit ate de n atura acelei a de care s-a
folosit la săvârșire a infracțiunii; 3 ). confisc area banilor s au produselor dobândite prin săvârșire a
faptei pen ale (în c azul în c are aceste bunuri n u sunt restituite victimelor); 4). afișarea și/sau
public area hotărârii judecătorești de cond amnare”39.
Astfel, în codul pe nal francez, se mențione ază expres că se reduce l a jumăt ate pede apsa în
cazul în c are, după ce a inform at organul competent , el a contribuit l a contr acararea
infracțiunii s au a contribuit l a identific area, după c az, a altor autori s au complici. Consider ăm
că ar fi binevenit și în c azul nostru de a include în CP RM o sint agmă asemănăto are cu scopul
de a promov a inform area organelor de drept despre actele de corupție inclusiv și de către
făptuitor în situ ația autodenunțului. Plus l a aceasta, dacă în c azul inf racțiunilor de corupere
activă avem o prevedere de acest gen c are chi ar exclude pede apsa penală, de ce nu am
introduce și în art. 324 CP RM o prevedere , care evident nu ar trebui să excludă pede apsa
penală, dar să o reducă în situ ația de autodenunț benevol , când org anele de drept nu cunoște au
despre această infr acțiune .
Codul Pen al al Republicii Moldov a, spre deosebire de Codul pen al francez, nu prevede
expres , că obiectul m aterial al infr acțiunii prevăzute l a alin.(1) art. 324 CP RM, cuprinde și
cadourile și prezenturile, aceste noțiuni fiind, însă, stipul ate în alte acte legisl ative, cum ar fi:
„Funcțion arului public îi este interzis să solicite s au să accepte c adouri, servicii, f avoruri,
invitații sau orice alt avantaj” (alin. (1) art. 11 din Codul de con duită a funcțion arului public)40.
O altă deosebire dintre cele două legi pen ale este f aptul că legisl ația franceză, c are la art.
432-11 Cod pen al al Franței recuno aște în c alitate de subiect al coruperii p asive perso ana
„depozit ar al puterii publice, perso ana care exercită atribuții în c adrul serviciului public s au în
baza unui m andat electiv public”, prin depozit ar al puterii publice percepem , în principiu,

38 Codul pen al Francez în vigoare din 16.05.2014. http://codes.droit.org/CodV3/pen al.pdf. (Accesat: 18.02.2017) .
39 Prezent area comp arativă a practicilor și normelor privind sancțion are infr acțiunilor de corupție în Fr anța,
Germ ania, Ung aria, Irlanda, Reg atul Unit Al Marii Brit anii și în St atele Unite ale Americii.
http://www. americ anbar.org/content/d am/aba/directories/roli/rom ania/rom ania_annex_iii_comp arative_legisl ation_
on_corruption_sentences_rom. authcheckd am.pdf . (Accesat : 27.03.2017 ).
40 Monitorul Ofici al al Republicii Moldova, 2008, n r. 74-75.

24

posibilit atea de a decide în privinț a perso anelor și a bunurilor, putere exercit ată, perm anent s au
tempor ar, în c adrul îndeplinirii atribuțiilor sale de serviciu ”41.
În același timp , ”jurisprudenț a franceză recuno aște în c alitate de „ atribuții în c adrul unui
serviciu public” exercit area unor funcții c are au drept fin alitate un interes gener al, nefiind
relevant faptul că perso ana nu are atribuții de a lua o asemene a decizie. Gestion area unui serviciu
public este îndrept ată spre re alizarea unui interes gener al și, drept consecință, perso anele
învestite cu asemene a atribuții c are urmăresc re alizarea interesel or lor person ale, discredite ază
serviciul public ”42.
Totod ată, observăm că s ancțiune a complement ară sub formă de amendă din CP fr ancez
este de 500000 euro, sumă ce po ate fi mărită de două ori din contul sumelor obținute prin
infracțiune , în comp arație cu R .M. este un a mult m ai mare, cu to ate aceste a, consider că este m ai
bine el aborat art. 324 CP RM, deo arece legiuitorul nostru a delimit at sancțiune a în dependență
de prejudiciul c auzat, adică în proporții m ari sau deosebit de m ari, cee a ce în legisl ația franceză
nu găsim. De asemene a, în lege a penală franceză nu atestăm o prevedere analogică cu alin.(4)
art. 324 CP RM, prevedere c are considerăm că este neces ară, pentru dif erențiere a pericolului
social al unei infr acțiuni .
În concluzie, consider ăm că legiuito rul nostru s -ar pute a inspir a din CP Fr ancez, în privinț a
majorării s ancțiunii pentru actele de corupere pasivă ca urmare a faptului că ț ara noastră este un a
dintre cele m ai corupte st ate din lume, cum dej a am mențion at în introducere l a această teză.
În Germania, sancțiunile care se referă l a domeniul corupției sunt destul de dure
comp arativ cu alte st ate. Astfel, Codul Pen al Germ an din 13 noiembrie 1998 , reglemente ază
actele de corupție în C apitolul 30: ”Infracțiuni de serviciu ”. Astfel, s ecțiunea 331 inc rimine ază
fapta de „Primire de folo ase necuvenite ”: Accept area unor beneficii patrimoni ale sau incorpor ale
de către demnit ari și de perso anele c are dețin o funcție publică se pedepsește cu 3 ani închiso are
și 5 ani, dacă beneficiul este acordat în vedere a influențării unui act al unui judecător s au arbitru
(aliniatele 1 și 2 ). În alin. (3) se mențione ază că o c auză exoner atoare de răspundere și pede apsă
penală în cee a ce privește f aptele prevăzute l a alin. (1) în c azul în c are făptuitorul acceptă
promisiune a sau acceptă un avantaj pe c are el nu l-a cerut și anunță cât m ai neîntârzi at posibil
autorit atea publică competentă, în limitele competențelor s ale sau în c azul în c are s-a autoriz at în

41 El Air Moh amed Zied. L'infr action de corruption: etude comp arative entre le droit fr ançais et le droit tunisien.
Toulouse. 2003/2004. www.jurisitetunisie.com . (Accesa t: 27.02.2017 ), p.8.
42 Nastas. I. Corupere a pasivă și corupere a activă în reglement area legisl ației pen ale a Republicii Moldov a. Teză
de doctor, Chișinău 2010 . https:// ar.scribd.com/ document/182841659/Ion -Nastas-Thesis . (Accesat: 27.02.2017), p.
99.

25

prealabil accept area sau autorul f ace imedi at un denun ț iar org anul competent autorize ază
accept area remuner ației ilicite . Secțiune a 332, prevede infracțiune a de: „luare de mită ”, adică
accept area unor beneficii fin anciare sau incorpor ale în scopul de a îndeplini un act privitor l a
îndatoririle unei perso ane care ocupă o f uncție publică s au în scopul de a face un act contr ar
acestor înd atoriri se pedepsește cu 5 ani închiso are și cu 10 ani, în c azul în c are fapta este
săvârșită de către un jud ecător s au de către un arbitru ( alineatele 1 și 2) . Conform alin. (3) în
cazul în care făptuitorul pretinde, acceptă să i se pro mită s au primește un beneficiu în c alitate de
contr aserviciu pentru o acțiune viito are, se aplică dispozițiile alin. (1) și (2) chiar dacă acesta s-a
arătat dispus: 1) să-și înc alce atribuțiile de serviciu s au 2) să se l ase influenț at de folosul
respectiv în îndeplinire a unui act în virtute a funcției s ale, în măsur a în care acțiune a respectivă
ține de competenț a sa de serviciu43.
În c adrul secțiunii 335 se incrimine ază „Corupere a pasivă și corupere a activă cu
consecințe deosebit de gr ave”44. Cele trei agravante din acest articol sunt prevăzute și în art. 324
CP RM.
Dacă e să corelăm secțiune a 335 CP G erman cu CP RM, atunci observăm că aceste
dispoz iții sunt numite în CP RM circumst anțe agravante, care sunt prevăzut e în cuprinsul
articolului din p artea speci ală sau în p artea gener ală la art. 77 CP RM .
De asemene a, considerăm că CP RM este m ai bine el aborat pe motiv că este mult m ai
comp act, decât cel germ an, astfel l a art. 324 CP RM sunt cupr inse to ate actele de coru pere
pasivă. L a fel observăm că în CP Germ an, infr acțiunile de corupere prevăzute l a secțiune a 332
presupun faptul că subiect al actelor de corupere p asivă este și un arbitru, i ar în conformit ate cu
CP RM, arbitrul este subiect al infracțiunilor de lu are de mită prevăzute l a art. 333 CP RM, în
acest sens, consider că este m ai binevenit CP RM, fiindcă nu putem asimil a de exemplu un
arbitru cu un judecător , punându -i la același nivel al interesului public apărat prin intermediul
activității acestora .
Putem ev idenți a faptul că lege a penală germ ană incrimine ază ca corupere p asivă atât fapta
funcțion arului c are primește remuner ația ilicită în aintea îndeplinirii unei acțiuni în exercit area
funcției s ale, cât și f apta de a primi o astfel de remuner ație după ce a îndeplinit o acțiune

43 Prezent area comp arativă a practicilor și normelor privind s ancțion are infr acțiunilor de corupție în Fr anța,
Germ ania, Ung aria, Irlanda, Reg atul Unit Al Marii Brit anii și în St atele Unit e ale Americii.
http://www. americ anbar.org/content/d am/aba/directories/roli/rom ania/romania_annex_iii_comp arative_legisl ation_
on_corruption_sentences_rom. authcheckd am.pdf . (Accesat : 27.02.2017 ).
44 Codul pen al al Republicii Federale Germania din 23.04.2014. https://www.gesetze -im-
internet.de/englisch_stgb/englisch_stgb.html . (Accesat: 26.02.2017).

26

referito are la funcți a sa, stabilind aceleași limite ale sancțiunii pentru ambele f apte. Codul pen al
al R.M. nu incrimine ază fapta de corupere – mulțumire.
În alt context, observăm că alin.(3) secțiune a 331, se mențione ază expres o cauză de
exoner are de răspundere și pede apsă pen ală dacă făptuitorul acceptă promisiune a sau acceptă un
avantaj nemeritat și anunță cât m ai neîntârzi at posibil organul competent, s au în c azul în c are
face imedi at un denunț , iar org anul competent autorize ază acceptarea remuner ației ilicite. În
esență, această condiție o deducem și în legisl ația penală națională, cu to ate aceste a ar fi util
considerăm noi, c a legiuitorul expres într -un aliniat aparte să includă acest f apt, pentru a motiv a
cât m ai multe perso ane să denunțe actele de corupție p asivă.
În Feder ația Rusă – codul pen al în red acția legii feder ale ruse din 03.07.201645,
incrimine ază faptele de corupție în C apitolul 30 , intitul at „Crime împotriv a statului, intereselor
de serviciu în domeniul public și în administr ația locală”. Articolul 290 din cod pen al rus
incrimine ază infr acțiune a de „Luarea de mită ”.
Potrivit alin. (1) „luarea de către o perso ană cu funcție de răspundere, perso ană cu funcție
de răspundere străină s au o perso ană cu funcție de răspundere al unei org anizații publice
intern aționale…”, prin această sint agmă observăm că legiuitorul rus, a actualizat CP în
conformit ate cu st andardele intern aționale, precum Convenți a ONU împotriv a corupției.
Sintagmă pe c are printre altele, nu o găsim în codurile penale din multe st ate care au fost
membre ale Uniunii Sovietice. L a alin.(2) se pre văd proporțiile consider abile; i ar potrivit alin.
(3) comitere a unor acte ileg ale de către subiectul de l a alin.(1), actele ileg ale sunt prevăzute în
dispoziți a de la alin.(1) CP RM, adică prin sint agma „sau contr ar funcției s ale”. Alin.(4) art. 290
CP R us, se deosebește do ar prin subiect c are este o perso ană cu funcție de demnit ate publică,
calitate speci ală pe c are o găsim și în CP RM la art. 324 . La alin.(5) sunt prevăzu te
circumst anțele agravante pe c are le avem prevăzute și l a art. 324 CP RM.
Observăm că în Codul pen al al Feder ației Ruse se incrimine ază în mod expres, în
dispoziți a art.290, primire a de către perso ana publică a avantajelor necuvenite pentru toler anță și
protecționism în serviciu l acestor a. Considerăm că în legisl ația noastră nu este neces ară o
asemene a prevedere expresă, pe motiv că acest lucru intră în sfera de cuprindere a dispoziției
alin.(1) art. 324 CP RM și se subânțelege din cuprinsul dispoziției d e la alin.(1) art. 324 CP RM,
o asemene a opinie o au și unii doctrin ari autohtoni: ”prevedere a acțiunilor de protecție și toler are
în serviciu în c adrul componenței de infr acțiune a coruperii p asive este inutilă, deo arece aceste

45 Codul penal al Federației Ruse din 13.06.1996. http:// www.ug -kodeks.ru/ . (Accesat : 27.03.2017 ).

27

acțiuni se înc adrează perfe ct în sint agma „oblig ații de serviciu s au contr ar acestor a” (la moment –
„în exercit area funcției s ale sau contr ar acestei a”)”46.
Totod ată, în liter atura de speci alitate corect s -a expus că ”protecți a și toler area în serviciu
constituie acțiuni c are sunt co ntrare atribuțiilor de serviciu ale perso anei publice s au perso anei
publice străine și, respectiv, urme ază să fie absorbite de către c alificativul d at, care, conform
Codului pen al al Feder ației Ruse, este prevăzut în c alitate de circumst anță agravantă, îns ă
legiuitorul a desprins protecți a și tolerarea în serviciu din c adrul acțiunilor contr are înd atoririlor
de serviciu și le -a plasat în c adrul componenței de b ază”47.
Astfel, s untem de părere că prevedere a acțiunilor de protecție și toler are în serviciu în
cadrul componenței de infr acțiune a coruperii p asive nu își are rostul , fiindcă aceste acțiuni sunt
cuprinse de sintagma „în exercit area funcției s ale sau contr ar acestei a” prevăzută la alin.(1) art.
324 CP RM.
În ceea ce ține de obiectul m aterial/imaterial al infr acțiunii , legiuitorul rus limite ază sfer a
avantajelor, st abilind că do ar avantajele p atrimoni ale fac parte din remuner ația ilicită . Astfel, l a
art. 290 Cod pen al al Feder ației Ruse în c alitate de obiect material/imaterial al infracțiunilor de
corupere se enumeră doar bani, titluri de v aloare, alte bunuri s au beneficii c are au un c aracter
patrimoni al și nu și cele cu caracter neptrimonial .
De asemene a, în CP R us, în c azul subiectului infr acțiunilor este prevăzut termenul de
perso ana cu funcție de ră spundere, cum er a anterior și în dispoziți a de la alin.(1) art. 324 CP RM,
însă legiuitorul nostru a amend at acest termen cu cel de perso ană publică s au perso ană publică
străină c are este mult m ai corect și adecvat și nemijlocit în conformitate cu recomand ările
echipei de evaluare GRECO și Convenția ONU împotriva corupției.
Legisl ația penală a Canadei, la fel nu prevede expres definiți a termenului de corupție.
Actele de corupție sunt prevăzute în P artea IV – Infracțiuni împotriv a justiției și administrării
justiției .
Astfel, conform art. 119 i ntitul at „corupție ”, se f ace vinov ată de o infr acțiune
cond amnabilă și p asibilă de pede apsă cu închiso are de 14 ani, cel c are, în funcție de c az: A) în
timp ce deține funcți a de judecător s au este un membru al Parlament ului s au unui legisl ativ
provinci al, acceptă s au obține, este de acord să accepte s au înce arcă să obțină, B) dă sau oferă, în
mod direct s au indirect, pentru sine s au pentru o altă perso ană, b ani, sau alte avantaje

46 Nastas I. Corupere a pasivă și corupere a activă …, p.91.
47 Борков В. Получение взятки за общее покровительство и попустительство по службе . În: Уголовное
право, 2003, nr.3, p. 8.

28

patrimoni ale, în cee a ce privește orice acțiune efectu ată sau ar omite să o f acă, sau o va execut a
în viitor ori se va abține de l a ceva în viitor, în exercit area funcției s ale; este nulă pornire a
urmării pen ale contr a unei perso ane care deține o funcție judici ară, c are cade sub incidenț a
prezent ului articol, fără acordul scris al Procurorului Gener al al Canadei48.
Art.120 CP al Canadei, prevede că este vinov ată de această infr acțiune și pasibilă cu
închiso are de până l a 14 ani perso ana, care, după c az: a) ”îndeplinește funcți a de comis ar de
poliție, ofițer de p ace, funcțion ar public s au funcțion ar al unei inst anțe pentru minori, s au
angajată în administr area dreptului pen al în domeniul justiției , acceptă s au obține, este de acord
să accepte s au înce arcă să obțină, în mod direct s au indire ct, pen tru sine s au pentru altă perso ană,
bani, bunuri , un loc de muncă, cu scopul : (1) de a interveni în administr area justiției; (2) să
cauzeze s au să f aciliteze comitere a unei infr acțiuni; (3) să prevină descoperire a infracțiunii sau
pedepsire a unei perso ane care a comis s au intențione ază să comită o infr acțiune ”49.
În acest sens, observăm că lege a penală a Canadei nu delimite ază pr actic corupere a pasivă
de fapta de corupere activă , când în calitate de corupător este o perso ană publică .
De asemene a, lege a penală a Canadei, enumeră câtev a perso ane care au calitatea de
perso ană publică. În ce privește prevedere a că este nulă procedur a contr a unei perso ane care
deține o funcție judici ară, c are cade sub incidenț a prezentului articol, fără acordul scris al
Procurorul ui Gener al al Canadei, cu to ate că nu avem o asemene a prevedere expresă în CP RM,
însă î n cazul Republicii Moldov a asemene a prevederi sunt stipul ate în Codul de procedură
penală al R.M. în ce privește procedura ridicării imunit ății acestor perso ane publice .
Cât ține de obiectul m aterial al infr acțiunii, observăm că se pune accent pe bunuri, b ani și
alte avantaje patrimoni ale, lăsând loc judecătorului pentru interpretări. Referitor l a latura
obiectivă , observăm că mod alitățile norm ative ale faptei prejudici abile sunt pr actic aceleași ca și
la art. 324 CP RM.
În ce ea ce privește c alitatea speci ală a subiectului de perso ană publică străină și funcțion ar
intern ațional nu găsim nici -o prevedere expresă l a aceste infr acțiuni. Articolul 120 Codul pen al
al Canadei c are se referă l a faptele prevăzute l a art.119 c are prevede corupți a pasivă, acesta
(art.120) det aliază în ce ar pute a const a exercit area unei acțiuni contr ar funcției de către perso ana
publică, adică în mod ileg al. Cum dej a am m ai mențion at, în lege a penală a RM, o asemene a
reglement are este cuprinsă de dispoziți a alin.(1) art. 324 CP RM și nu este c azul de a incrimin a

48 Codul pen al al Canadei. http://l aws-lois.justice.gc.c a/eng/ acts/C -46//. (Accesat: 18.03.2017).
49 Ibidem.

29

acestă situație într-un aliniat sau chi ar articol supliment ar din cuprinsul Părții Speciale a Codului
Penal al Republicii Moldova.
Lege a Canadei „Cu privire l a corupți a agenților publici străini” dezvăluie esenț a noțiunii
de „stat străin ”, prin c are se înțelege alte st ate decât C anada, acestui concept de stat străin îi sunt
asimil ate, de asemene a și subdiviziunile s ale politice și administr ative: guvernul, ministerele,
departamentele cu subdiviziunile politice ale acestor a, instituțiile, org anizațiile publice ale
acestui a50.
Din punct de vedere pozitiv în cee a ce privește CP al Canadei, sunt s ancțiunile destul de
dure în comp arație cu s ancțiunil e prevăzute pentru actele de corupere p asivă din CP RM, în acest
context considerăm că ar fi util de înăsprit aceste s ancțiuni și în legisl ația noastră pentru a
descur aja cât de mult este posibil perso anele publice, perso anele publice străine să comită acte de
corupere p asivă, ținând cont că problem a fenomenului corupției în Republic a Moldov a este mult
mai grav, comp arativ cu C anada.
În Legisl ația penală Cehă , Codul pen al în vigo are din 01.01.2010 , stabilește f apta de
corupere p asivă în Titlul X: Crime împo triva legii și ordinii de drept , Partea 3: „Corupți a”. În
articolul 334 „Dispoziții comune” se prevede noțiune a de „mită” care semnifică un beneficiu de
îmbogățire directă în c apitalurile proprii s au alte avantaje, care sunt primite s au vor fi primite de
către perso ana mituită s au cu acordul acestei a de o altă perso ană, c are nu are dreptul la acea
remuner ație ilicită51.
Conform art. 331 alin. (1) Cod pen al ceh infr acțiune a de "luarea de mită " constă în f apta
perso anei, care ea însăși sau prin intermediul alteia în legătură cu achizițion area de afaceri în
interesul public pentru sine s au pentru o altă perso ană acceptă o promisiune de mită , se
pedepsește cu închiso are de până l a 3 ani. Conform alin. (2) oricine, c are pretinde remuner ație
ilicită pentru a-și îndeplini vre -una din atribuțiile de interes public ce intră în competenț a sa,
pede apsa este închiso area pe un termen de la 6 luni pâ nă la 5 ani. Se agravează pede apsa penală
conform alin.(3) d acă perso ana care comite actele prevăzute l a alin. (1) și (2) are calitatea de
funcțion ar public, c are se pedepsește cu închiso are de l a 2 la 8 ani și confisc area de la făptuitor a
bunurilor, i ar potrivit alin. (4) pede apsa se agravează atunci câ nd subiectul are calitatea de
perso ană ofici ală, fiind pedepsită cu închiso are de l a 5 la 12 ani52.

50 La loi de l a Canada sur la corruption d' agents publics étr angers. S anctionnée le 10 décembre 1998. http://l aws-
lois.justi ce.gc.c a/eng/ acts/C -45.2/ . (Accesat : 18.03.2017 ).
51 Codul Pen al al Cehiei. http://crimpr avo.ru/p age/zar-uk/. (Accesat: 18.03.2017).
52 Ibidem.

30

Din cuprinsul acestor prevederi , deducem f aptul că legiuitorul ceh, nu delimite ază faptele
de corupere p asivă din domeniul public de cele din sectorul priv at. Astfel, în cupr insul unui
singur articol sunt prevăzute to ate actele de corupere p asivă. Cu to ate că din punct de vedere al
sancțiunii lege a penală cehă delimite ază aceste f apte, totuși , considerăm că actele de corupere
pasivă din sectorul priv at și cele din sectorul public aduc atingere la două c ategorii de rel ații
sociale diferite. Nu putem pune semnul eg alității dintre interesele priv ate cu cele publice, gr adul
prejudici abil este mu lt mai mare în c azul atingerilor aduse rel ațiilor soci ale din domeniul public.
Din aceste considerente, credem că CP RM este mai bine elaborat și delimitează mai eficient
valorile sociale ocrotite de lege.
La fel, nu găsim în c adrul art.334 CP Ceh, c alitatea speci ală a subiectelor de perso ană
publică străină și funcțion ar intern ațional. Latura subiectivă de asemene a, se caracterize ază prin
intenție directă, c a și infr acțiunile de corupere p asivă din CP RM.
În ce privește circumst anțele agravante, aceste a practic lipsesc din CP Ceh, acest f apt
denotă necesit ate stringentă pentru legiuitorul ceh de a aduce prevederile codului pen al în
conformit ate cu relațiile soci ale actuale și cu st andardele europene și intern aționale (spre ex. cu
Convenți a ONU împotriv a corupției).
În Ungaria, în textul Codului pen al sunt prevăzute două tipuri de corupere : ”corupere în
sectorul public și corupere în domeniul economi c (sectorul priv at). În plus, ambele tipuri de
corupere pot fi atât active cât și pasive, în funcție de f aptul d acă făptuitorul oferă sau primește
remuner ația ilicită și dacă acesta promite s au cere remuner ație ilicită . De asemene a, există o
distincție în cod între actele de corupție la nivel n ațional și actele de corupție la nivel
intern ațional. Dacă o anumită infr acțiune de corupție este cl asificată ca infracțiune gr avă și
constituie mită în sectorul public, aceasta va fi sancțion ată cu pede apsa închisori i de l a 1 la 5 ani,
cu condiți a ca, infracțiune a să nu fi fost săvârșită de o perso ană care deține o funcție publică,
ipoteză în care pede apsa închiso al Ungariei prevede expres că bunurile dobândite c a urmare a
acestei infr acțiuni sunt confisc ate, fie conf iscarea bunurilor originale sau a contravalorii lor în
situația când nu se mai regăsesc în natură, ceea ce nu găsim în codul pen al al RM . Cu to ate
aceste a, o prevedere simil ară atestăm în Hotărâre a Plenului CSJ cu privire l a aplicarea legisl ației
referito are la răspundere a penală pentru inf racțiunile de corupție nr.11.
O prevedere interes antă este f aptul că în CP al Ung ariei sunt prevăzute și actele de corupție
la nivel intern ațional, ar pute a fi binevenită și în CP RM o prevedere de acest gen, fiindcă ar fi
mult m ai ușor de s ancțion at actele de corupere , care ca sferă de cuprindere depășesc teritoriul

31

RM. În plus în doctrin a penală române ască, l a fel sunt discut ate oportunitățile unei asemene a
prevederi în Codul penal .
Regatul Unit al Marii Brit anii. Atât dreptul comun brit anic ”(legile cutumi are, bazate pe
precedente judici are), cât și legile st atutare (legile scrise adoptate de p arlament) aborde ază
infracțiunile de corupție. Dreptul comun include infr acțiuni c are implică mituire a perso anelor ce
dețin funcț ii publice, în timp ce trei legi st atutare pen ale diferite cuprind prevederi referito are la
corupție: Lege a din 1889 privind pr acticile corupte ale autorităților publice; Legile privind
prevenire a corupției din 1906; Lege a din 1916 privind prevenire a practicilor corupte. Pede apsa
maximă prevăzută pentru infr acțiunile de corupție este de 7 ani închiso are. În afara unei pedepse
de 7 ani de închiso are, se m ai poate aplica și măsur a confiscării atunci când făptuitorul a fost
cond amnat pentru o infr acțiune c are a gener at profit (câștiguri s au beneficii fin anciare). În
gener al, măsur a confiscării se reflectă într -un ordin c are obligă făptuitorul l a plata unei sume
egale cu v aloarea beneficiului obțin ut prin comitere a infracțiunii. Nu sunt prevăzute bunurile
specif ice rezult ate din săvârșire a unor infr acțiuni. Inst anțele au de asemene a posibilit atea de a
dispune ridic area oricărui obiect c are a fost folosit l a comitere a infracțiunii (de exemplu,
mijlo ace, dispozitive etc.) ”53.
În context, cu to ate că cuno aștem că sis temu l de drept common -law este un sistem b azat pe
cutumă și precedent, există totuși unele legi c are se referă l a faptele de corupere. Vedem că și în
dreptul brit anic ca și în alte legisl ații europene, în cazul infr acțiunilor de corupere p asivă se
aplică c onfisc area extinsă a bunurilor , iar în situația în care bunurile nu se mai găsesc în natură,
se confiscă contravaloarea acestora.
În concluzie este destul de greu de comp arat infr acțiunile de corupere p asivă din CP RM,
cu cele din dreptul brit anic, cu to ate aceste a trebuie să notăm că pr actica juridică a Regatului
Unit este fo arte bog ată în precedente judici are referito are la actele de corupere, astfel
judecătorului revenindu -i doar rolul de a aplica o soluție c are a fost d ată dej a la un c az
asemănător. Tot uși, acest lucru nu trebuie să ne conducă l a ideea că actele de corupere pot
rămâne nes ancțion ate, de asemene a, observăm că și pedepsele pen ale în acest c az sunt destul de
mari, comparativ cu legislațiile altor state. De asemenea în Marea Britanie o sancți une nepenală,
însă extrem de ”dureroasă ” mai ales pentru politicieni este mediatizarea cazurilor de corupție.

53 Prezent area comp arativă a practicilor și normelor privind s ancționare infr acțiunilor de corupție în Fr anța,
Germ ania, Ung aria, Irlanda, Reg atul Unit Al Marii Brit anii și în St atele Unite ale Americii.
http://www. americ anbar.org/content/d am/aba/directories/roli/rom ania/rom ania_annex_iii_comp arative_legisl ation_
on_corruption_sentences_rom. authcheckd am.pdf . (Accesat : 28.03.2017 ).

32

În cee a ce privește Irlanda, potrivit primului R aport de ev aluare a Irlandei ( adoptat de
GRECO în c adrul celei de a 7-a sesiuni plen are din 17 -20 decembrie 2001, Str asbourg, Fr anța)54,
în Irl anda, prevederile cu privire la corupție sunt prevăzute în patru acte norm ative: Lege a din
1889 privind pr acticile corupte ale autorităților publice; Legile privind prevenire a corupției din
1906; Lege a din 1916 p rivind prevenire a practicilor corupte și Lege a privind deontologi a
profesion ală a perso anelor ce dețin funcții publice din 1995. Prin Lege a din 2001 privind
prevenire a corupției a fost amendată în cea mai mare parte legisl ația irlandeză privind corupți a
pentru aducerea acestor legi la realitățile sociale actuale și nemijlocit în conformitate cu actele
internaționale care se referă la corupție și la care Irlanda este parte.
În acest context, actele norm ative mențion ate mai sus definesc corupți a în sensul dif eritor
fapte pen ale. „Pentru infr acțiune a de dare/luare de mită, amend a poate fi de până l a 1.270 euro
și/sau se po ate aplica o pede apsă cu închiso area de până l a 12 luni, în c azul unei contr avenții.
Pentru cond amnări pentru săvârșire a unor infr acțiuni m ai grave, ca de exemplu corupți a în
sectorul public, c are de altfel și ne interese ază pe noi , pede apsa amenzii po ate fi nelimit ată și/s au
pede apsa cu închiso area poate fi de până l a 10 ani. În afara amenzilor și a pedepselor cu
închiso area, legisl ația irlandeză, în c azul pronunțării unei hotărâri de cond amnare, prevede
măsur a confiscării pen ale a bunurilor provenite datorită comiterii unor infr acțiuni , iar în c azul
nepronunțării unei hotărâri judecătorești de cond amnare, măsur a confiscării poate fi stabilită pe
calea procedurii civile ”55.
În concluzie , evidențiem similitudini le cu legisl ația Regatului Unit, c a o consecință a
faptului că și Irl anda face parte din sistemul de drept common -law. Observăm că în c azul
Irlandei, s ancțiune a pentru infr acțiune a de corup ere p asivă este m ai mare comp arativ cu ce a din
Regatul Unit al Marii Brit anii, fiind de m axim 10 priv ațiune de libert ate, comp arativ cu 7 ani. De
asemene a și legisl ația irlandeză prevede că , în c azul pronunțării unei hotărâri de cond amnare, se
poate aplica măsur a confiscării pen ale a bunurilor provenite din comitere a unor infr acțiuni , iar în
cazul nepronunțării unei hotărâri judecătorești de cond amnare, survine măsur a confiscării
bunurilor provenite de pe urma infracțiunii, ca o sancțiune civilă.

54 Primul Raport de ev aluare a Irlandei, adoptat de GRECO în c adrul celei de a 26-a sesiuni plen are din 5 -9
decembrie 2005, Strasbourg, Franța.
https://rm.coe.int/CoER MPublicCommonSe archServices/Displ ayDCTMContent?documentId=09000016806c681 a.
(Accesat : 29.03.2017 ).
55 Al doile a Raport de ev aluare a Irlandei, adoptat de GRECO în c adrul celei de a 26-a sesiuni plen are din 5 -9
decembrie 2005, Strasbourg, Franța .
https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSe archServices/Displ ayDCTMContent?documentId=09000016806c68fb .
(Accesat : 29.03.2017) .

33

În Azerbaidjan, analogul coruperii p asive din CP RM, este articolul 311 CP Azer. Luare
de mită , cu următorul conținut: 311.1. Obținere a de către o perso ană publică , person al sau prin
mijlocitor de remuner ație ilicită sub formă de bani, titluri de v aloare, bunuri s au alte avantaje
patrimoni ale pentru acțiuni/inacțiuni în favoarea corupătorului sau perso anelor reprezent ate de
acesta, în c azul în c are astfel de acțiuni (in acțiun i) sunt incluse în atribuțiile de serviciu ale
perso anei publice s au care prin poziți a sa oficială po ate facilita astfel de acțiuni (sau inacțiuni ),
se pedepsește cu închiso are pe un termen de la doi până l a șapte ani, cu priv area de dreptul de a
ocup a anumite funcții s au de a se angaja în anumite activități pe termen de până l a trei ani sau
fără aceasta. 311.2. Obținere a de către o perso ană publică de mită pentru acțiuni (inacțiuni)
ilegale – se pedepsește cu închiso are pe un termen de la cinci până l a zece ani, cu priv area de
dreptul de a ocup a anumite funcții s au de a se angaja în anumite activități pe un termen de până
la trei ani. 311.3. F aptele prevăzute la articolele 311.1 , sau 311.2 din prezentul Cod , comise:
311.3.1. de un grup de perso ane prin acord pre alabil sau de către grup org anizat; 311.3.2. în mod
repet at; 311.3.3. în proporții m ari; 311.3.4. prin ameninț are – se pedepsește cu închiso are pe un
termen de la șapte la doisprezece ani, cu confisc area averii. Notă. Remuner ația ilicită î n proporții
mari este consider ată suma de b ani, v aloarea titlurilor de v aloare, bunuri lor sau beneficii lor
patrimoni ale care depășește de cinci mii de ori salariul minim56.
Astfel, observăm că în contextul art. 311 CP Azer, se mențione ază expres do ar despre
avantaje patrimoni ale, analizând dispoziți a alin.(1) deducem f aptul că legiuitorul din Azerbaijan
nu lasă loc de interpretări, precum că și avantajele nep atrimoni ale ar pute a face p arte din
remuner ația ilicită, cee a ce considerăm că este o l acună destul de import antă.
La art.311.2. este prevăzută corupere a pasivă prin o bținere a remuner ației ilicite de către o
perso ană publică pentru acțiuni (in acțiuni) ileg ale. În c azul C P RM, această prevedere se
subînțelege din dispoziți a alin.(1) art. 324 CP RM „sau contr ar funcției s ale” și respe ctiv nu
necesită un aliniat aparte în acest sens. În același context , conform CP RM, d acă scopul speci al
al făptuitorului actelor d e corupere p asivă se re alizează, acestui a i se v a aplica răspundere a
pentru concursul de infr acțiuni, cee a ce iarăși denotă f aptul că o asemene a prevedere c a în CP
Azer nu necesită a fi împrumut ată în c odul nostru.
De asemene a și în CP Azer evidențiem o prevedere expresă cu privire l a confisc area
bunurilor provenite c a urmare a săvârșirii acestei infr acțiuni, cum am menționat supra în
contextul sancțiunii de la art. 324 CP RM nu se prevede expres despre confiscarea bunurilor.

56 Codul penal al Azerbaijanulu i: http://crimpr avo.ru/p age/zar-uk/. (Accesat : 31.03.2017) .

34

În cee a ce privește circumst anțele agravante, aceste a sunt de altfel asemănăto are cu cele
prevăzute l a art. 324 CP RM, cu deosebire a că în codul nostru pen al, lipsește agravanta –
săvârșire a aceleași infr acțiuni în mod repet at, care este prevăzută în c alitate de circumst anță
agravantă la lit. a) alin.(1) art.77 din P artea gener ală a CP RM.
În Codul pen al al Ucr ainei, infr acțiune a de corupere p asivă este prevăzută în p artea
speci ală, secțiune a 17. Infracțiuni din domeniul public , la articolul 368: luarea de mită57.
(1) Primire a de către un funcțion ar de mită sub orice formă pentr u execut area sau
neexecut area în interesul corupătorului sau în beneficiul unei terțe părți cu privire l a orice
acțiune de c are dispune, folosind putere a sau poz iția sa – se pedepsește cu amendă de l a 750-
1500 de venituri minime neimpoz abile ale cetățenilor s au închiso are pe un termen de la doi l a
cinci ani, cu interdicți a de a ocup a anumite funcții s au de a se angaja în anumite activități de
până l a trei ani. (2) Luarea de mită în proporți i mari, sau de către o perso ană cu funcție de
răspundere , sau de către m ai multe perso ane în comun , sau în mod repet at, sau în legătură cu
extorc are de mită – se pedepsește cu închiso are pe un termen de la cinci până l a zece ani, cu
privarea de dreptul de a ocup a anumite funcții s au de a se angaja în anumite activități de până l a
trei ani și cu confisc area bunurilor. (3) Luarea de mită în proporții deosebit de m ari, sau de către
o perso ană cu o în altă respons abilitate publică – se pedepsește cu închiso are pe un termen de la
opt l a doisprezece ani, cu interdicți a de a ocup a anumite funcții s au de a se angaja în anumite
activități de până l a trei ani și cu confisc area bunurilor. Notă . Remuner ația ilicită în proporții
mari se consider ă remuner ația care depășește de două sute de ori s au mai mult veniturile minime
neimpoz abile ale cetățenilor, în proporții deosebit de m ari se consideră remuner ația care
depășește de cinci sute de ori s au mai mult veniturile minime neimpoz abile ale cetățen ilor.
După cum observăm, în CP al Ucrainei nu se individu alizează sub nici -o formă în ce ar
putea const a remuner ația ilicită. În acest sens , consider ăm că CP RM este m ai bine el aborat și nu
lasă loc de interpretări precum infr acțiune a analog din CP al Ucr ainei.
De asemene a, consider ăm că în cee a ce privește s ancțiunile, aceste a pot aduce o confuzie
pentru o perso ană care nu cuno aște bine legisl ația Ucrainei, spre exempl u o perso ană străină,
astfel consider ăm că și în acest c az CP RM este m ai bine el aborat. De asemenea, considerăm că
și legiuitorul ucrainean ar trebui să -și aducă prevederile legale în conformitate cu Convenția
ONU împotriva corupției din 1999 și, nemijlocit să țină cont de recomandările GRECO .

57 Codul Penal al Ucrainei cu modificările din 21.12.2016 : http://meget.kiev.ua/kodeks/ ugolovniy -kodeks/ .
(Accesat: 30.03.2017).

35

În cee a ce privește cuprinsul infr acțiunilor și agravantele ambele coduri se aseamănă, cu o
deosebire că în CP al Ucr ainei nu găsim o prevedere simil ară cu ce a de la lit.c) alin.(3) art. 324
CP RM – în interesul unui grup crimin al org anizat sau al unei org anizații crimin ale.
Din păc ate, în codul pen al al Ucr ainei observăm că nu există nici-o prevedere referito are la
calitatea speci ală a subiecți lor actelor de corupere p asivă, precum ce a de funcțion ar intern ațional
și perso ană publică străină, în acest sens , legiuitorul ucr ainean ar trebui să modifice CP al
Ucrainei în conformit ate cu Convenți a penală cu privire l a corupție; cu Convenți a ONU
împotriv a corupției pentru a incrimin a și faptele perso anelor publice străine și a funcțion arilor
intern aționali, având c a model de ce nu și prevederile CP RM.
În Codu l pen al al Armeniei , infracțiune a de corupere p asivă este prevăzută l a articolul
311: Luare de mită ”, din Capitolul 29: Infracțiuni în domeniul public ”58.
Și în acest c az, const atăm că în contextul art. 311 CP al Armeniei, c a și în CP Azer, se
mențione ază expres do ar despre avantaje patrimoni ale, analizând dispoziți a alin.(1) , deducem
faptul că nici legiuitorul din Armeni a nu prea lasă loc de interpretări, precum că și avantajele
nepatrimoni ale ar pute a face parte d in remuner ația ilicită, astfel considerăm c ă și în această
situație pentru Codul pen al al Armeniei este o l acună destul de import antă.
De asemene a, în acest articol este prevăzut și protecționismul, c are se regăse a anterior și în
CP RM l a infracțiunile de corupere p asivă. Considerăm că pentru CP RM , acțiunile de protecție
și toler are în serviciu în c adrul componenței de infr acțiune a coruperii p asive este inutilă,
deoarece aceste acțiuni sunt absorbite de sintagma „îndeplinire a unei acțiuni în exercit area
funcției s ale sau contr ar acestei a”.
În cee a ce privește sint agma de la alin.(5) „în c azul în c are valoarea cadourilor nu
depășește de cinci ori s alariul minim”. Considerăm că este o sum a prea mare, care nu ajută deloc
organele de drept să lupte cu fenomenul coruperii. În acest sens, sum a de 1000 l ei cum este în
cazul Republicii Moldov a este mult m ai potrivită pentru a impune o limită v alorică c adourilor și
a altor d aruri simbolice.
O altă prevedere interes antă este pct.3 din alin.(4) art.311 CP al Armeniei, c are prevede
infracțiune a prevăzută l a alin.(1), (2) și (3) săvârșite de un judecător, astfel în acest c az,
judecătorul este un subiect de sine stătător, i ar răspundere a sa este mult m ai mare decât în c azul
unei perso ane publice. Consider că nu este neces ar de delimit at judecătorul de alte perso ane

58 Codul Penal al Republicii Armenia: http://www.p arliament. am/legisl ation.php?ID=1349&l ang=rus&sel=show .
(Accesat: 31.03.2017).

36

publice, în esență aceleași urmări prejudici abile le po ate produce și un medic s au un procuror în
exercit area funcțiilor lor publice.
Cât privește l atura obiectivă a acestei infr acțiuni, expres este prevăzută do ar mod alitatea de
primire și dej a obținere a remuner ației ilicite prin extorc area bunurilor. Datorită acestor
evidențieri, considerăm că sunt posibile interpretări extensive ale legii pen ale a Armeniei de
către org anele de drept și respectiv, CP al Armeniei, considerăm că necesită a fi actualizat la
necesitățile din prezent și în conformit ate cu st andardele intern aționale. În cee a ce privește l atura
subiectivă din ambele coduri aceasta se caracterize ază prin intenție directă în c azul comiterii
infracțiunilor de corupere p asivă. De asemene a, o lacună ca de altfel în majoritatea legilor pen ale
din sp ațiul fostei Uniuni Sovietice referitor l a infracțiunile de corupere este lips a subiecților cu
calitatea speci ală de perso ană publică străină și de funcțion ar intern ațional, o lacună cum am mai
mențion at destul de import antă.
În Codul pen al al Republicii Belarus infracțiune a de corupere p asivă este prevăzută l a
articolul 430, cu denumire a de „Luare de m ită” din C apitolul 35 „Infracțiuni împotriv a
intereselor de serviciu ”59.
Și în acest c az, acest articol est e practic o copie fidelă cu prevederile din celel alte coduri
penale ale țărilor c are au făcut p arte din Uniune a Sovietică. L a fel este prevăzut în dispoziți a de
la alin.(1) „protecționismul ”. În acest sens, cum dej a am mențion at anterior, suntem de părere că
prevedere a acțiunilor de protecție și toler are în serviciu în c adrul componenței de infr acțiune a
coruperii p asive este inutilă, deo arece aceste acțiuni sunt cuprinse de sintagma „îndeplinire a unei
acțiuni în exercit area funcției s ale sau contr ar aceste ia”.
În calitate de obiecte m ateriale sunt prevăzute expres do ar bunurile și alte avantaje
patrimoni ale, nu și cele nep atrimoni ale. În cee a ce privește subiecții infr acțiunii de asemene a
lipsește calitatea speci ală de perso ană publică străină și de funcț ionar intern ațional. În cee a ce
privește agravantele actelor de corupere p asivă aceste a sunt asemănăto are cu cele din CP RM, cu
deosebire a că în CP RM nu m ai regăsim agravanta în mod repet at, dar pe c are în c azul
individu alizării pedepsei o aplicăm în conf ormit ate cu lit. a) alin.(1) art.77 CP RM.
În Codul pen al al Bulg ariei infracțiunile de corupere p asivă sunt prevăzute în Secțiune a
IV, cu denumire a Corupere , Capitolul VIII : „Infracțiuni contr a serviciului în o rganele de st at și
organizațiile publice ”. Conform alin.(1) art. 301 „O perso ană publică care va accept a daruri, sau
orice alte bunuri c are nu i se cuvine ei în contul acțiunii sau inacțiunii în exercit area funcției

59 Codul Penal al Republicii Belarus: http://crimpr avo.ru/p age/zar-uk/. (Accesat : 31.03.2017) .

37

sale”60. Conform acestei prevederi, deducem f aptul că legiuitorul bulg ar a avut în vede re și
avantaje de n atură nep atrimoni ală.
Din păc ate nici în acest cod nu găsim în c alitate de subiect perso ana publică străină și
funcțion arul intern ațional. La art. 302 c are se referă l a fapta comisă în art.301 CP al Bulg ariei,
găsim infr acțiune a de lu are de mită de către o perso ană cu funcție de răspundere pentru acțiuni
ilegale în exercit area funcției s ale, cum am m ai mențion at la noi o sint agmă asemănăto are este
prevăzută în dispoziți a alin.(1) art. 324 CP RM: „sau cont rar funcției s ale” și, respectiv nu
necesită din partea legiuitorului o reglement are juridică într-un aliniat aparte în curpinsul
Codului Penal al Republicii Moldova.
În cee a ce privește l atura obiectivă CP al Bulg ariei l a infracțiunile de corupere p asivă,
presupune mod alitate de accept are, de extorc are și promisiune a de a comite în viitor o anumită
acțiune (in acțiune) în exercit area funcției s ale, deci nu atestăm mod alitate de pretindere c are este
prevăzută în dispoziți a alin.(1) art. 324 CP RM printre modalitățile normative cu caracter
alternativ ale infracțiunii.
Latura subiectivă în ambele coduri se referă l a intenție directă. În contextul circumst anțelor
agravante, aceste a sunt asemănăto are cu cele din codul nostru pen al, cu deosebire a că agravanta
„în mod repet at” a fost exclusă din art. 324 CP RM, fiind prevăzută cum am m ai mențion at în
calitate de circumst anță agravantă în P artea Generală a CP RM.
În Codul pen al al Letoniei infracțiunile de corupere p asivă sunt prevăzute în art.320
„Luarea de mită ”, din Capitolul XXIV : „Infracțiuni c ontra intereselor de serviciu în instituțiile
publice ”61.
Astfel la alin. (1) este prevăzută p rimire a de către un funcțion ar public, în mod direct s au
prin mijlocitor de mită, adică primire a ilicită a averii, a bunurilor s au a altor avantaje pentru
executarea sau neexecut area oricăre i acțiuni în interesul corupătorului , prin utiliz area poziției
sale ofici ale – se pedepsește cu închiso are de până l a opt ani, cu confisc area bunurilor s au fără
confisc area averii. (2) Aceleași acțiuni comise în mod repet at, sau în proporții m ari – se
pedepsește cu închiso are pe un termen de la trei până l a zece ani, cu confisc area averii. (3)
Acțiunile prevăzute l a primul s au al doile a paragraf al acestui articol care se re alizează prin
extorc area remuner ației ilicite sau de un grup de perso ane prin înțelegere prealabilă s au de către
o perso ană cu o în altă funcție de respons abilitate – se pedepsește cu închiso are pe un termen de la
opt la cincisprezece ani cu confisc area averii.

60 Codul Pen al al Bulg ariei: http://crimpr avo.ru/p age/zar-uk/. (Accesat: 31.03.2017).
61 Codul Penal al Letoniei, http://crimpravo.ru/page/zar -uk/. (Accesat: 31.03.2017).

38

Alt cod, aceeași problemă , cel puțin după părere a noastră, deo arece nici în CP al Letoniei
nu atestăm în calitate de subiect perso ana publică străină și funcțion arul intern ațional, reiese,
deci că și acest cod nec esită operarea unor amendamente ce țin de calitatea specială a subiectului
în special de cea a unei persoane publice străine și a unui funcționar internațional.
La fel ca și în m ai multe coduri analizate, se prevede expres c a sancțiune confisc area averii
dobândite prin infr acțiune. Din sint agma de la alin.(1) art. 320 CP al Letoniei: s au alte avantaje,
putem deduce f aptul că legiuitorul leton, a avut în vedere inclusiv și avantaje nep atrimoni ale în
calitate de obiect al infr acțiunii.
În cee a ce privește l atura obiectivă, vedem do ar mod alitatea de primire, accept area și
pretindere nu sunt prevăzute expres și respectiv l a alin. (3) art. 320 CP al Letoniei este prevăzută
și obținere a remuner ației ilicite prin extorc are. Latura subiectivă de l a art.320 CP al Letoniei, l a
fel se c aracterize ază prin intenție directă c a și în c azul Codului Penal al Republi cii Moldova.
În acest c apitol al CP al Letoniei observăm un articol c are prezintă interes, respectiv
articolul 322. „Intermediere a la infracțiune a de lu are de mită ”: (1) Intermediere a în luarea mitei ,
adică, actul de tr ansfer de mită de l a o perso ană care oferă mită către o perso ană care ia mită, s au
în punere a în legătură a acestor perso ane – se pedepsește cu închiso are pe un termen de cel mult
șase ani. (2) Aceleași acțiuni comise în mod repet at, sau de către un funcțion ar public, se
pedepsește cu închiso are pe un termen de la trei până l a zece ani cu confisc area bunurilor s au
fără confisc area averii.
În acest sens, observăm că CP al Letoniei pe p articip antul l a infracțiune a de corupere
pasivă s au activă îl s ancțione ază în b aza unui articol de sine stătăto r din P artea speci ală a CP al
Letoniei, din contr a CP RM incrimine ază fapta acestui intermedi ar, numit complice l a alin.(5)
art. 42 din P artea gener ală a CP RM. Nu considerăm neces ar, ca legiuitorul mold av să
incrimineze f aptele intermedi arului într -un articol diferit, nu are sens din moment ce la art. 42
este prevăzut în c alitate de p articip ant la infracțiune (complicele).
În concluzie, în ceea ce privește calitatea specială de persoană publică străină, menționăm
că țări ca Germania, Spania, Italia, Marea Britanie au reguli de drept material și de drept
procedural destul de eficiente în lupta împotriva mituirii funcționarilor publici străini . În fiecare
țară există norme juridice specific e de a lupta împo triva corupției , determinat în cea mai mare
parte de constrângerile impuse de către Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare
(OECD). Cu toate că țările europene duc o politică aprigă împotriva actelor de corupție, totuși
încă persistă probleme grave, de exemplu, în Republica Federală Germania se prognozează că

39

corupția aduce un prejudiciu anual bugetului de stat de circa 100 -150 miliarde de euro. Ca
urmare a armonizării legislației țărilor membre ale Uniunii Europene, normele cu privire la
corupția pasivă sunt incriminate, de obicei, în terme ni de stul de identici . Remarcăm faptul, că
Germania și Spania pun un foarte mare accent pe mecanismele de prevenire a faptelor de
corupție. Cele mai represive sancțiuni cu privire la faptele de corupție le întâlnim în legislațiile
Spaniei și Regatului Unit al M arii Britanii .
1.3. Concluzii l a capitolul I
1. Din analiza mai multor definiții d ate corupției de doctrin ari, oferim propri a noastră
definiție, pe c are o consideră m relev antă în contextul realizării lucrării de față , astfel: corupți a
este un fenomen antisocial de proporții, c are constă în folosire a abuzivă a funcției publice
deținute și a oportunităților acordate de această funcție , de către perso anele publice, perso anele
publice străine, funcțion arii intern aționali și perso anele cu funcție de demnit ate publică în
scopul de a obține o remuner ație ilicită sub formă de bunuri, servicii, privilegii s au avantaje sub
orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine s au pentru o altă perso ană, pentru a realiza un serviciu
în interesul corupătorului.
2. Am const atat că corupți a degradează gr av dezvolt area economică, soci ală, politică etc. a
oricărui st at, în prezent, pr actic st atele nu reușesc să incrimineze l a timp toate mod alitățile de
comitere a actelor de corupție, deo arece aceasta are forme de m anifest are atât de d iverse, încât
face dificilă pentru legiuitor să cuno ască în profunzime aceste acte, în același timp se
perfecțione ază și metodele folosite pentru comitere a unor asemene a infracțiuni. În această ordine
de idei, doctrin a are un rol import ant în interpret area reglementărilor juridice actuale pentru a
identific a lacunele și/sau deficiențele existente în legisl ație și respectiv, pentru a propune soluții
de lege ferend a pentru legiuitor, întru perfecțion area și adaptarea la rigorile re alității actuale
normele jur idice cu privire la infracțiunilor de corupție.
3. Nivelul alarmant și g radul prejudici abil al actelor de corupție pentru Republica
Moldova , denotă necesit atea stringentă a studierii acestor a sub aspect științific, acest f apt, fiind
de altfel și stimulent ul meu în cercet area infracțiunilor de corupere p asivă în c adrul acestei teze
de licență.
4. După cum am mai mențion at, fenomenul corupției se observă în speci al în st atele în curs
de dezvolt are și cele sl ab dezvolt ate unde independenț a organelor de drept clatină serios în f ața
acestui fenomen, din păc ate aici put em include și Republic a Moldov a, de altfel, considerăm că
una dintre consecințele directe ale corupției o reprezintă dezvolt area slabă a Republicii Moldov a.

40

5. Din păc ate, avem deja sute de mii de cetățeni plec ați peste hot are, dintre c are un număr
foarte m are dintre ei se st abilesc cu domiciliul în aceste st ate. Plecând peste hot are pentru un loc
de muncă bine plătit, aceștia își lasă acasă copii fără îngrijire a părinte ască de care au nevoie și
evident acest lucru duce l a degradarea nemijlocită a tinerei gener ații. De asemene a, popul ația
tânără și aptă de muncă, plecând din ț ară, lasă în urmă c ategori a popul ației îmbătrânite, i ar cei
care au răm as să munce ască în ț ară pr actic nu m ai pot asigur a nivelul de vi ață decentă prevăzut
printre altele în Constituți a R.M. pentru perso anele c are au atins vârst a de pension are.
6. În c alitate de lege ferend a considerăm că ar fi binevenit d acă în art. 324 CP RM, s -ar
prevede a expres că obiectul m aterial al infr acțiunii prevăzute l a alin.(1) art. 324 CP RM,
cuprinde și c adourile, prezenturile ca în cazul Codului pen al francez, pentru a nu lăs a loc de
interpretări diferite și a nu aduce confuzie în c azul c alificării f aptelor de corupere p asivă în
conformitate cu alin .(1) art. 324 CP RM.
7. Considerăm că ar fi utilă o prevedere expresă în dispoziți a art. 324 CP RM, precum că
pede apsa pasibilă de aplicare unei perso ane publice, perso ane publice străine, unui funcțion ar
intern ațional sau unei perso ane cu funcție de demni tate publică po ate fi redusă în c azul în c are
aceasta denunță f apta autorităților competente, predă bunurile obținute prin infr acțiune și
contribuie l a descoperire a infracțiunii și a altor p articip anți ai acestei a. Spre exemplu, ne -am
putea inspir a din art. 432 din codul pen al francez, unde se st abilește că se reduce l a jumăt ate
pede apsa în cazul în c are, făptuitorul după ce a inform at org anul competent, el a contribuit l a
contr acararea infracțiunii s au a contribuit l a identific area, după c az, a altor autori sau complici.
Consider ăm că ar fi binevenit și în c azul nostru de a include în CP RM o sint agmă asemănăto are
cu scopul de a promov a inform area organelor de drept despre actele de corupție inclusiv și de
către făptuitor. În plus, d acă în c azul coruperii active avem o prevedere de acest gen c are chi ar
exclude pede apsa penală, de ce nu am introduce și în art. 324 CP RM o prevedere , care evident
nu să excludă pede apsa penală, dar să o reducă în situ ația de autodenunț benevol pentru a
determin a cât m ai multe p ersoane să den unțe f aptele de corupere p asivă, s au de ce nu să se
autodenunțe de bună voie.
8. De asemene a, în acord cu alte legisl ații europene , considerăm că ar fi ne cesar ca la
sancțiunile de l a art. 324 CP RM să fie inclusă o prevedere c are ar stipul a expres confisc area
tuturor bunurilor dobândite prin săvârșire a infracțiunii de corupere p asivă sau a
contraechivalentului acestora . Confisc area bunurilor provenite din comitere a infracțiunilor de
corupție se po ate face atât pe cale procedurii penale (pe b aza cond amnării, in person am), cât și în

41

cadrul unei proceduri civile (in rem), cum de altfel se întâmplă în dreptul St atelor Unite ale
Americii.
9. Considerăm că legiuitorul nostru s -ar pute a inspir a din CP Fr ancez, Germ an, Canadian
etc. în privinț a majorării sancțiunii pentru actele de corupere pasivă, ca urmare a faptului că ț ara
noastră este un a dintre cele m ai corupte st ate din lume, iar sancțiunile nu sunt proporționale cu
amploarea și gradul prejudiciabil al acestor fapte.
10. În final, menționăm că cu părere de ră u nu to ate actele de corupere p asivă sunt deferite
justiției și încă și m ai puține sunt s ancțion ate din punct de vedere juridic în modul corespunzător.
Prin intermediul acestui fenomen interesele person ale ale unor perso ane corupte sunt puse în fața
oblig ațiilor lor de serviciu, motiv din c are este prejudici at bugetul n ațional, tinerii sunt nevoiți să
plece din ț ară pentru căut area unei vieți m ai bune, iar cei c are au răm as în m are parte se luptă să
supraviețuiască. În acest context în continu are vom analiza aceste infr acțiuni, considerând
respectiv a temă foarte actuală și, care mereu v a ridica probleme teoretice și pr actice atât pentru
studenți, profesori, pr acticieni, politicieni, cât și pentru orice altă perso ană interes ată de
fenomenul corupției în Republic a Moldov a și nu num ai.

42

CAPITOLUL II: ANALIZA JURIDICO -PEN ALĂ A ELEMENTELOR
CONSTITUTIVE OBIECTIVE ALE INFR ACȚIUNILOR PREVĂZUTE L A ART. 324
CP RM
2.1. Obiectul infr acțiunilor prevăzute l a art. 324 CP RM
Obiectul juridic al infracțiunilor de corupere pasivă, ca rezult at al studierii doctrinei
penale, const atăm că este consider at de către majoritatea autorilor c a fiind o valoarea socială și
relațiile soci ale cre ate în jurul acestei valori, c are sunt atinse, ori vătăm ate prin f apta de corupere
pasivă. În acest sens, se consideră că: „prin infr acțiune se v atămă ori se periclite ază o v aloare
socială ocrotită printr -o normă de drep t pen al. Ocrotire a acestei v alori soci ale prin normele
dreptului pen al, conferă obiectului infr acțiuni i caracterul de obiect juridic ”62. În gener al,
„obiectul infr acțiunii îl forme ază valorile soci ale și rel ațiile soci ale cre ate în jurul acestor v alori
care sunt prejudici ate ori vătăm ate prin f apta prejudici abilă”63.
În concluzie obiectul juridic al unei in fracțiuni reprezintă totalitatea relațiilor sociale care
sunt prejudiciate ca urmare a săvârșirii de către făptuitor a infracțiunii, relații care sunt
protejate prin forța coercitivă a statului.
Obiectul juridic generic al infr acțiunilor de corupere prevăz ute l a Capitolul XV Cod
penal, în opini a lui N astas I., este constituit din: „relațiile soci ale referito are la activit atea
norm ală și într -un c adru leg al a entităților publice și priv ate exprim ată prin așa principii c a
legalitate, imp arțialitate, independe nță, profesion alism, loi alitate, căror a li se aduce atingere prin
comitere a faptelor incrimin ate la Capitolul XV Cod pen al”64.
Obiectul juridic generic al infr acțiunii presupune un anumit grup de v alori soci ale de
aceeași natură și de rel ații soci ale cre ate în jurul acestor v alori, și d atorită lor, vătăm ate sau lez ate
de către un grup de infr acțiuni65.
După părere a noastră, obiectul juridic generic al infr acțiunilor din c apitolul d at, este form at
din rel ațiile soci ale care privesc bun a desfășur are a activită ții de serviciu în domeniul public al
statului.
Autorii , O. Loghin și T. To ader, opine ază că obiectul juridic speci al al infr acțiunii de lu are
de mită (corupere p asivă) este constituit din „relațiile soci ale referito are la buna desfășur are a

62 Mitrache C. Drept pen al roman. Partea generală. Ed. a III-a revăzută și adăugită. București: C asa de editură și
presă Șansa S.R.L., 1997, p . 85.
63 Grama M., Șavga A., Botn aru S., Grosu V . Drept pen al, partea gener ală, Vol. I., Chișinău: Tipogr afia Centrală,
2012, p. 207.
64 Nastas. I. Corupere a pasivă și corupere a activă …, p. 42.
65 Grama M. ș.a. Drept pe nal, partea gener ală…, p. 180.

43

activității d e serviciu, c are presupun e îndeplinire a cu probit ate de către funcțion arii publici,
precum și de către ceil alți funcțion ari a îndatoririlor de serviciu”66.
În concluzie l a cele mențion ate, considerăm corecte într-o oarecare măsură aceste păreri,
cu to ate aceste a, ne apropiem cel m ai mult de opini a autorilor , Brînză S. și Stati V. , potrivit
căror a: „obiectul juridic speci al al infr acțiuni de la alin. (1) art. 324 CP RM îl constituie rel ațiile
sociale privind bun a desfășur are a activității de serviciu, c are presupune respect area de către
perso anele publice și perso anele publice străine a oblig ației de a pretinde, accept a sau primi
remuner ația în strictă conformit ate cu lege a”67.
În fin al, rezumând cele expuse supra, concluzionăm f aptul, că obiectul juridic spec ial al
infracțiunii de corupere p asivă este reprezent at de acele rel ații soci ale a căror apariție și
existență norm ală prevăd o conduită corectă a oricărei perso ane publice s au perso ane publice
străine în cadrul activității de serviciu, precum și com baterea faptelor prin c are este prejudiciat
prestigiul, autorit atea, încredere a de care trebuie să se bucure autorit atea, instituți a de st at în
care făptuitorul își exercită atribuțiile s ale de serviciu și respectă oblig ația de a pretinde,
accept a sau primi remu nerația doar în conformit ate cu lege a.
În cee a ce privește obiectul m aterial/imaterial al infr acțiunii de corupere p asivă,
consider ațiile doctrin are de n atură penală încă nu au ajuns l a un numitor comun în ceea ce
privește termenii utiliz ați: obiect m aterial al infr acțiunii de corupere p asivă sau obiect destin at
coruperii. O parte din autori consideră că corupere a pasivă nu are și nici nu poate avea un obiect
material/imaterial , spre exemplu , unii autori români , cred că : „infracțiune a de lu are de mită nu
are obiect m aterial, avându -se în vedere f aptul că activit atea funcțion arului public nu se
răsfrânge în mod direct asupra unui bun, lucru s au perso ană”68
V. Dongoroz , consideră că l a „infracțiune a de corupere pasivă, lipsește obiectul
material/imaterial; însă, în situ ația când perso ana publică s au perso ana publică străină a realizat
acțiune a pentru a cărei îndeplinire a primit remuner ația ilicită , dacă această acțiune privește un
obiect m aterial, acesta va fi în același timp și obi ectul m aterial al infr acțiun ii”69. În această
exprimare constatăm că într -o oarecare măsură, autorul este de acord cu faptul existenței unui
obiect material al acestei infracțiuni, însă numai când acțiunea realizată de făptuitor se referă la
un obiect material.

66 Loghin O., To ader T . Drept pen al…, p. 355.
67 Brînză S., Stаti V. Trаtаt de Drept Pen al…, p. 858 .
68 Boroi А. Drept penаl. Pаrteа Speciаlă. București: АLL Beck, 2002, p. 13.
69 Dongoroz V. ș. а . Explicаții teoretice аle Codu lui Penаl Român. V.4. Pаrteа Generаlă. București: Editurа
Аcаdemiei, 1972, p. 130 -131.

44

H. Diaconescu , la fel mențione ază că infr acțiune a de corupere p asivă nu are un obiect
material: „luarea de mită este lipsită de obiect m aterial, acțiune a făptuitorului nefiind îndrept ată
contr a unui bun corpor al. Sumele de b ani sau bunurile pretinse, primite, accept ate ori a căror
oferire nu a fost respinsă nu constituie obiectul m aterial al infr acțiunii de lu are de mită, ci
folosul, profitul obținut de către funcțion ar prin săvârșire a acestei a. Nu trebuie confund at
obiectul mitei cu cel al infr acțiunii de lu are de mită. Or, prin incrimin area faptei, lege a are în
vedere prim a și nu ce a de-a doua noțiune”70.
Autorii , Nistore anu Gh. și Boroi A., la fel susțin că infr acțiun ea de corupere p asivă nu are
obiect m aterial/imaterial: „banii, v alorile s au alte folo ase nu reprezintă obiecte ale mitei. Sumele
de bani sau folo asele ( atunci când const au în bunuri corpor ale) reprezintă lucruri dobândite prin
săvârșire a infracțiunii”71. Unii autori autohtoni er au de aceeași părere anterior , precum că:
”ofertele, b anii, titlurile de v aloare, alte bu nuri s au avantaje patrimoni ale nu constituie obiectul
material al infr acțiunii de corupere p asivă, ci mod alitatea de înfăptuire a acestei a”72.
Nu susținem aceste opinii și considerăm că infr acțiune a de corupere p asivă prevăzută în
CP RM, are obiect m aterial sau imaterial, respectiv obiectul m aterial sau imaterial al infr acțiunii
prevăzute l a alin. (1) art. 324 CP RM îl reprezintă remuner ația ilicită sub formă de bunuri,
servicii, privilegii, avantaje, sub orice formă, i ar în ipoteza modalității norm ative de accept are,
remuner ația poate const a inclusiv și în oferte ori promisiuni, opinie c are este atestată atât în
legisl ația națională, cât și în doctrin a juridică .
Doctrin arul român , Vasiu I. susține aceeași părere , precum că: „infracțiune a de lu are de
mită are un obiect m aterial, iar acesta constă în b ani, valori s au bunuri c are, potrivit alin. (3) art.
254 Cod penal român , sunt supuse confiscării”73.
Autorii , Brînză S. și St ati V., consideră că infr acțiune a de corupere p asivă are în c alitatea
de obiect m aterial sau imaterial remuner ația ilicită74. Aceste opinii le considerăm corecte, plus l a
aceasta, opiniile potrivit cărora infracțiune a prevăzută l a alin. (1) art. 324 CP RM are obiect
material sau im aterial, sunt susținute și de hotărârile explic ative ale CSJ. Astfel, conform pct. 2
din Hotărâre a Plenului CSJ cu privire l a aplicarea legisl ației referito are la răspundere a penală
pentru infr acțiunile de corupție , prevede că remuner ația ilicită po ate const a în: „bunuri, servicii,

70 Diаconescu H. Modificări аduse structurii și conținutului constitutiv аl infrаcțiunilor de luаre și dаre de mită prin
Legeа 78/2000 , pentru prevenireа, descoperireа ș i sаncționаreа fаptelor de corupție. În revist a: Dreptul, 2001, nr.4,
p.28.
71 Nistoreаnu Gh., Boroi А. Drept P enаl…, p. 282 .
72 Brînză S. ș.a. Drept pen al, partea gener ală…, p. 623.
73 Vаsiu I. Drept penаl român. Pаrteа Speciаlă. Cluj-Nаpocа: Аrgonаut, 19 96, p . 223 .
74 Brînză S., Stаti V. Trаtаt de Drept Penal …, p . 858 .

45

privilegii, avantaje, sub orice for mă, i ar în ipotez a modalității de accept are, remuner ația poate
viza inclusiv și oferte ori promisiuni, în to ate cazurile având un c aracter gr atuit”75.
În Coment ariul l a Codul pen al al Republicii Moldov a, de asemene a atestăm opini a potrivit
cărei a infracțiun ile de corupere p asivă au un obiect m aterial sau imaterial, astfel se stabilește că
obiectul m aterial poate fi exprim at printr -un bun primit de făptuitor s au prin acordarea unui
serviciu, a unor folo ase, privilegii, avantaje ce nu i se cuvin perso anei publ ice s au perso anei
publice străine76. De asemene a, în conformit ate cu R aportul explic ativ la Convenți a penală
privind corupți a, se st abilește că „remuner ația ilicită este, în gener al, de ordin economic s au
financiar, însă aceasta poate avea, de asemene a și un caracter imaterial”77.
În concluzie este neces ar să accentuăm f aptul că remuner ația ilicită poate const a în:
1. bunuri;
2. servicii;
3. privilegii;
4. avantaje, sub orice formă;
5. în ipotez a modalității de accept are, remuner ația poate presupune inclusiv și oferte or i
promisiuni.
La fel, este import ant să menționăm că pentru a putea califica fapta conform art. 324 CP
RM este neces ar ca remuner ația ilicită, adică bunurile, serviciile, privilegiile, avantajele, ori
promisiunile să nu i se cuvină , adică să nu fie oferite pe merit acelei perso ane publice s au
perso ane publice străine, în c az contr ar nu mai putem vorbi despre o remuner ație ilicită și
respectiv , suntem în imposibilit atea aplicării s ancțiunii pentru infr acțiune a prevăzută l a alin.(1)
art. 324 CP RM, spre exemp lu când i se oferă deputaților, judecătorilor etc. prima de paști,
evident că în această situație nu putem vorbi despre o remunerație nemeritată, cel puțin nu în
sensul ipotezei art. 324 CP RM. Nemeritată este acea remunerație care din punct de vedere lega l,
nu avea cum să fie obținută, decât datorită săvârșirii infracțiunii de corupere pasivă.
La pct. 38 al Raportului explic ativ la Convenți a penală privind corupți a din 27.01.1999,
este utilizat și interpret at termenul de “ necuvenit ”. În acest sens, „termen ul de necuvenit trebuie
înțeles c a desemnând cev a ce benefici arul nu este în mod leg al abilitat să accepte s au să
prime ască. Pentru autorii Convenției, termenul necuvenit constă în excludere a avantajelor c are

75 Hotărâre a Plenului CSJ cu privire l a aplicarea legisl ației referito are la răspundere a penală pentru infr acțiunile de
corupție nr.11 din 22.12.2014 . http://jurisprudent a.csj.md/se arch_hot_expl.php?id=195 . (Accesat : 09.01.2017) .
76 Comentariul la Codul penal al Republicii Moldova. http://cj.md/uplo ads/CPRM_P artea_Speci ala.pdf. (Accesat :
02.02.2017) , p. 228.
77 Raport explic ativ la Convenți a penală privind corupți a din 27.01.1999 // www.oecd.org .

46

sunt admise de lege s au de reglementările admin istrative, cât și c adourile de mică v aloare sau
cadourile soci al accept abile”78.
Remuner ația ilicită sub formă de bunuri, servicii, privilegii, avantaje sunt nemeritate pentru
făptuitor și în cazul în care acesta în prima fază i se cuvinea o anumită remuner ație în mod legal,
dar acesta a primit această remunerație în proporții mult mai mari și anume în contextul realizării
scopul ui special cerut de alin.(1) art. 324 CP RM și nu doar când din start primește o remunerație
ilicită cu același scop sus menționat. Astfel, la faza urmării penale este necesar de studiat foarte
atent toate materialele de probă pentru a putea califica corect fapta de corupere pasivă.
Pe lângă cele menționate supra, „este neces ar ca remuner ația ilicită să reprezinte un
contr aechiv alent al comport amentului pe c are perso ana publică s au perso ana publică străină se
obligă să îl îndepline ască, adică un contr aechiv alent al îndeplinirii sau nu ori pentru a întârzia
sau a grăbi îndeplinire a unei acțiuni în exercit area funcției s ale sau contr ar acestei a”79.
Mai simplu spus, să reprezinte plata pentru un serviciu, c are în mod norm al nu avea să fie
realizat, sau cel puțin nu în asemene a mod de către făptuitor , adică remunerația ilicită i -a fost
oferită pentru ca această persoană publică sau persoană publică străină să aibă un anumit
comportament în interesul celui care oferă această remunerație ilicită.
Conform prevederilor legale , nu constatăm necesitatea ca să existe niște proporții egale
între remuner ația ilicită și comport amentul perso anei publi ce sau perso anei publice străine , însă
este necesar ca remuner ația ilicită să aibă o anumită valoare importantă pentru făptuitor , adică să
denot e faptul că această remuner ație nu i se cuvine în mod leg al făptuitorului, i ar aceasta în
schimbul ei urme ază să aibă o oarecare conduită . Aceste proporții considerăm că depind de la
caz la caz, în dependență de conduita concretă a persoanei publice. Astfel dacă vom constata că
remunerația primită nu putea să influențeze în vreun anumit fel, comportamentul persoanei
publice sau persoanei publice străine, putem exclude aplicarea faptei de corupere pasivă
prevăzute la art. 324 CP RM, desigur în dependență de situ ația concretă.
Considerăm, că putem constata cazuri în care o anumită remunerație ilicită nu va prezenta
o mare importanță pentru alte persoane, însă poate prezenta o valoare importantă pentru o
persoană publică, astfel în contul primirii acesteia, persoana publică se obligă să îndeplinească
un anumit serviciu în interesul corupătorului. De exemplu putem atribu i la această situație un
tablou care nu are o mare valoare economică, însă prezintă o importanță mare pentru familia
coruptului, fiind pictat de un membru al familiei acestuia din generațiile anterioare, tablou care îi

78 Raport explicativ la Convenția penală privind corupția din 27.01.1999 // www.oecd.org .
79 Brînză S., Stаti V. Trаtаt de Drept Penal …, p. 858.

47

aparține la moment celui care este ga ta să ofere acest tablou cu titlu de remunerație ilicită. În
calitate de lege ferenda , considerăm necesar de stabilit în fiecare caz nu doar caracterul de
contraechivalent ca valoare economică, dar și ca valoare personală pentru persoana publică
coruptă. C onsiderăm că o asemenea prevedere cu caracter explicativ, ar trebui să fie inclusă în
Hotărârea explicativă a CSJ nr.11/2014.
În continuare vom trece la analiza cuprinsului remunerației ilicite, astfel, î n cee a ce
privește interpret area termenului de ” bunu ri”, conform pct. 2.1 al Hotărârii Plenului CSJ n r.
11/2014, „remuner ația ilicită sub formă de bunuri, urme ază să fie interpret ată în acord cu art.285
Cod civil. Astfel, bunuri sunt to ate lucrurile susceptibile apropierii individu ale sau colective și
drept urile p atrimoni ale. Lucrurile sunt obiectele corpor ale în r aport cu c are pot exist a drepturi și
oblig ații civile. Prin urm are, termenul bun se referă în eg ală măsură l a lucruri, cât și l a drepturi
patrimoni ale, care pot fi re ale și oblig aționale. Nu are nici o relev anță la încadrare categori a din
care face parte bunul: mobil s au imobil, t angibil s au int angibil, divizibil s au indivizibil etc. De
asemene a, nu conte ază la încadrare dacă bunul ce constituie remuner ația ilicită f ace parte din
categori a de bunuri care se află în circuitul civil gener al sau este supus unui regim speci al de
circul ație. Astfel, nu este exclus c a remuner ația ilicită sub formă de bunuri să se refere l a:
subst anțe n arcotice s au psihotrope, arme ori muniții etc .”80.
Autorii , S. Brînz a și V. St ati, consideră că : „bunurile c a obiect m aterial sau im aterial al
infracțiunii prevăzute l a alin. (1) art. 324 CP RM, trebuie privite prin prism a definiției formul ate
la lit.d) art.2 al Convenției ONU împotr iva corupției. Conform cărei a, prin „ bunuri ” trebuie de
înțeles bunurile, corpor ale sau incorpor ale, mobile ori imobile, t angibile s au int angibile, ori
actele juridice s au documentele atestând propriet atea acestor bunuri s au drepturile referito are la
aceste a”81.
Susținem această opinie și suntem de pă rerea că este m ai binevenită această definiție a
bunurilor , decât ce a prevăzută l a art. 285 Cod Civil RM, deo arece după cum se mențione ază și în
literatura juridică, în dispoziția art. 285 Cod civil, nu se prevăd expres și documentele sau alte
acte cu v aloare juridică , acte, care de altfel au o m are import anță juridică, în schimb la lit.d) art.2
al Convenției ONU împotriv a corupției , sunt prevăzute și documente le și alte acte cu v aloare
juridică . În acest sens, de multe ori bunurile care nu sunt însoțite de acte juridice care ar proba
dreptul de propritate asupra acelui bun, nu au mare importanță pentru făptuitor, în acest sens

80 Hotărâre a Plenului CSJ cu privire l a aplicarea legisl ației referito are la răspundere a penală pentru infr acțiunile de
corupție nr.11 din 22.12.2014 . http://jurisprudent a.csj.md/se arch_hot_expl.php?id=195 . (Accesat : 09.01.2017 ).
81 Brînză S., St ati V. Tratat de Drept Penal …, p. 858 .

48

evidențiem importanța documentelor și altor acte juridice și, respectiv necesitate de a interpreta
termenul de bunuri conform Conven ției.
Continuâ nd pe aceeași linie de idei , menționăm , de asemene a că conform art. 2 din Lege a
cu privire l a prevenire a și comb aterea corupției nr. 90 din 25.04.2008, corupți a este definită „ca
o faptă ileg ală care afecte ază exercit area norm ală a funcției ș i care constă fie în folosire a de către
subiectul actelor de corupție s au al faptelor de comport ament corupțion al a funcției s ale pentru
solicit area, primire a sau accept area, direct s au indirect, pentru sine s au pentru o altă perso ană, a
unor folo ase m ateriale sau a unui avantaj necuvenit, fie în promisiune a, oferire a sau acordarea
ilegală a unor asemene a foloase sau avantaje necuvenite subiecților actelor de corupție; și
nemijlocit folosul m aterial este definit c a o valoare corpor ală sau incorpor ală, mo bilă sau
imobilă, dobâ ndită prin orice mijloc, precum și acte juridice s au alte documente c are atestă un
titlu ori un drept cu privire l a aceasta”82. Încă o dată constatăm necesit atea de a interpret a
noțiune a de „bunuri” în conformit ate cu Convenți a ONU împotr iva corupției și nu conform art.
285 Cod Civil al RM .
În același context, s usținem și opini a exprim ată de autorul, R. Popov , precum că „art. 256,
324-326, 3302, 333 și 334 CP RM f ac parte din sistemul din c are fac parte și normele c are
alcătuiesc Lege a cu privire l a prevenire a și comb aterea corupției, adoptată de P arlamentul
Republicii Moldov a la 25.04.200883. În comp arație cu Codul civil, lege a în cauză este m ai
apropi ată de art.256, 324 -326, 3302, 333 și 334 CP RM. Aceasta reiese din scopul adoptării
respe ctivelor norme pen ale: prevenire a și comb aterea corupți ei, nu protecți a patrimoniului. De
asemene a, această concluzie reiese din analiza unor dispoziții ale Legii cu privire l a prevenire a și
comb aterea corupției: r aporturile juridice din domeniul preveniri i și comb aterii corupției sunt
reglement ate de lege a în cauză, de alte acte legisl ative, precum și de tr atatele intern aționale la
care Republic a Moldova este p arte (alin.(1) art.3); subiecții actelor de corupție s au ai faptelor de
comport ament corupțion al, perso anele fizice și perso anele juridice sunt tr ase la răspundere, în
conformit ate cu Codul pen al, pentru săvârșire a cu vinovăție a actelor de corupție ( alin.(1)
art.16) ”84.
În concluzie, în cazul interpretării termenului de bunuri în sensul prevederii de la alin.(1)
art. 324 CP RM, vom interpreta acest termen în concordanță cu Convenția ONU împotriva
corupției și nu conform înțelesului din art. 285 Cod Civil al Republicii Moldova.

82 Monitorul Ofici al al Republicii Moldov a, 2008, nr. 103 -105.
83 Ibidem.
84 Popov R. Bunurile c a obiect m aterial sau imm aterial al unor infr acțiuni leg ate de corupție: Unele probleme de
interpret are a legii pen ale. Chișinău: CEP USM, 2015, p.59 -62.

49

Prin termenul de „bunuri ” se mai are în vedere și:
1) „semnele bănești autentice (b ancnotele s au monedele met alice autentice, inclusiv cele
jubili are și comemor ative, emise de B anca Națională a Moldovei s au de org anul autoriz at al unui
stat străin s au al unei uniuni monet are de st ate străine);
2) valorile mobili are de st at autentice;
3) alte titluri de v aloare autentice ”85.
La remuner ația ilicită sub formă de b ani se referă următo area speță: S.A. și P.V. au fost
cond amnați în b aza art. 324 alin.(2) lit.c) CP RM. În f apt, S.A. a pretins și a primit bani de la
B.R. în sumă de 500 l ei, 400 lei, și respectiv, 1000 lei sub formă de remuner ație ilicită , care prin
intermediul lui C.V. a introdus pe teritoriul Republicii Moldov a la 01.12.2010 – 50 kg mezeluri,
la 05.12.2010 – 30 kg mezeluri, și respectiv, l a 09.12.2010 – 50 kg mezeluri86.
În cee a ce privește v alorile mobili are de st at autentice, menționăm faptul că pe teritoriul
Republicii Moldov a se emit „două tipuri de VMS:
1. bonuri de trezorerie – valori mobili are cu diferite termene de circul ație până l a un an;
2. oblig ațiuni de st at – valori mobili are cu sc adența mai mare de un an”87.
Titlul de v aloare reprezintă un „document bănesc c are atestă dreptul p atrimoni al sau
raporturile de împrumut și c are prevede, de regulă, pl ata beneficiului în formă de dividend s au
procente, precum și posi bilitatea transmiterii către alte perso ane a drepturilor fin anciare și de altă
natură, născute din acest document ”88. Ca exemple de titluri de v aloare sunt următo arele:
cambia; biletul l a ordin; cecul; conos amentul ; warantul etc.
Susținem opini a autorilor , Brînză S. și St ati V., conform cărei a este neces ar să c alificăm ca
tentativă l a infracțiunile de corupere p asivă, situația în care remuner ația ilicită constă în semne
bănești f alse, astfel, corect se mențione ază că „în cazul în c are pretindere a, accept area sau
primire a person al sau prin mijlocitor, de către o perso ană publică s au de către o perso ană publică
străină de semne bănești f alse, de v alori mobili are false sau de alte titluri de v aloare false, ce nu i
se cuvin, pentru sine s au pentru o altă perso ană, sau accept area ofertei ori promisiunii acestor a
pentru a îndeplini s au nu, ori pentru a întârzi a sau a grăbi îndeplinire a unei acțiuni în exercit area
funcției s ale sau contr ar acestei a, făptuitorului i se v a aplica răspundere a pentru tent ativă l a
infracțiune a de corupere p asivă, adică conform art. 27 și alin.(1) art. 324 CP RM, deo arece cu

85 Brînză S, Stаti V. Trаtаt de D rept Penal …, p. 858 .
86 Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 11.06.2013. Dos arul nr.1r a-464/13. www.csj.md .
87 http://www.bnm.org/ro/content/pi ata-valorilor -mobili are-de-stat. (Accesa t: 05.01.2017).
88 Baieș S ., Roșc a N. Drept civil p artea gener ală, perso ana fizică, perso ana juridică , Ed.V. Chișinău: Tipogr afia
Centr ală, 2014 , p.99.

50

toate că făptuitorul dorește să comită f apta de corupere p asivă, aceasta este ire alizabilă c a urmare
a faptului că semnele bănești, v alorile mobili are sau alte titluri de valoare sunt f alse”89.
În același sens, la pct. 2.1 din Hotărâre a Plenului CSJ cu privire l a aplicarea legisl ației
referito are la răspundere a penală pentru infr acțiunile de corupție nr.11, se prevede că: „pentru a
avea calitatea de bun, este absolut obl igatoriu c a entitatea ce presupune remuner ația ilicită să
aibă o v aloare economică și să fie susceptibilă de apropiere, sub form a unor drepturi în
compunere a unui p atrimoniu. Deo arece org anele, țesuturile și celulele de origine um ană nu au
cost și v aloare materială (alin.(3) art.27 și alin.(1) art.28 al Legii privind tr ansplantul de org ane,
țesuturi și celule um ane, nr.42/2008), aceste a nu pot constitui obiect al remuner ației ilicite sub
formă de bunuri în sensul alin.(1) art. 324 CP RM. Eventu al dacă perso ana publică, perso ana
publică străină, funcțion arul intern ațional, perso ana cu funcție de demnit ate publică va primi cu
titlu de remuner ație ilicită org ane, părți ale acestor a, țesuturi s au celule de origine um ană, cele
comise vor fi înc adrate în b aza lit.f) alin.(3) art.158 CP RM”90.
De asemene a, conform hotărârii de m ai sus, l a pct. 2.1 , se st abilește următo arele: „din
considerentul că nu dispun de v aloare economică în sensul alin.(1) art. 324 CP RM, la categori a
de bunuri nu se referă semnele bănești f alse. Astfel, d acă coruptul a accept at sau a primit semne
bănești ne autentice pentru a realiza o acțiune ce ține de atribuțiile s ale de serviciu în f avoarea
corupătorului s au al perso anelor pe c are le reprezintă, atunci cele comise de corupt vor alcătui o
tentativă de corupere p asivă ( art.27 și alin.(1) art. 324 CP), deo arece făptuitorul nu și-a realizat
intenți a, întrucâ t semnele bănești pe c are le acceptă ori primește nu se c aracterize ază prin
autenticit ate așa cum și -ar fi dorit făptuitorul. În contr ast, în circumst anțele descrise, celui c are
oferă semne bănești ne autentice i se v a aplica răspundere a pentru tent ativă de punere în circul ație
a semnelor bănești f alse (art.27 și art.236 CP), i ar celui c are dă semne bănești ne autentice i se v a
aplica răspundere a pentru punere a în circul ație a semnelor bănești f alse, f apt consum at (art.236
CP), cu condiți a că la momentul comiterii f aptei, cunoște a despre f alsitatea semnelor bănești”91.
Susținem opiniile doctrin are și prevederi le explic ative ale CSJ exprim ate m ai sus, din
considerentul că suntem de acord că în ipoteza expusă supra, persoana publică sau persoana
publică străină nu a putut să -și îndeplinească intenți a pe care a avut -o la săvârșirea infracțiunii ,
întrucâ t semnele bănești pe c are le acceptă ori primește sunt false, fiind evident f aptul că
persoana publică crede a că va primi în c alitate de remuner ație ilicită semne bănești autentice care

89 Brînz ă S., Stati V. Drept Pen al, partea speci ală, vol. II. Chișinău: Tipogr afia Centr ală, 2011, p. 858 .
90 Hotărâre a Plenului CSJ cu privire l a aplicarea legisl ației referito are la răspundere a penală pentru infr acțiunile de
corupție nr.11 din 22.12.2014 http://jurisprudent a.csj.md/se arch_h ot_expl.php?id=195 . (Accesat : 05.01.2017 ).
91 Ibidem

51

prezintă o valoare pentru el , în c az contr ar persoana dată nu ar mai fi avut conduit a în schimbul
căreia a primit acea remuner ație ilicită. Intenți a sa a fost de a primi semne bănești autentice, i ar
prin f aptul că corupătorul i -a oferit semne b ănești f alse, perso ana publică s au perso ana publică
străină nu și -a realizat intenți a sa determin ată nici măcar în parte și, repect iv nu putem să
calificăm fapta ca o infracțiune consumată de corupere pasivă .
În ce ea ce privește rem unerația ilicită sub formă de „ servicii ”, în opini a autorilor, S. Brînză
și V. St ati, serviciile presupun „activități, altele decât cele din c are rezultă p roduse, re alizate în
vedere a satisfacerii necesităților coruptului s au unei perso ane apropi ate acestui a. La categori a
serviciilor în calitate de remuner ație ilicită , se referă serviciile de tr ansport, de turism, de
asigurări, de comunic ație, de instruire, serviciile juridice, de asistență medic ală, de publicit ate
etc. Se au în vedere , inclusi v și serviciile de n atură sexu ală. Deci, n u conte ază pentru existenț a
infracțiunii cine preste ază serviciile sexu ale: însuși corupătorul s au o altă perso ană ale cărei
servicii sunt achitate de către corupător. În acest c az se are în vedere și serviciile de n atură
sexuală. Din acest motiv în cazul în c are unei perso anei publice s au perso anei publice străine i se
pune l a dispoziție o perso ană în scopuri sexu ale, perso ană ale cărei servicii sunt plătite de către
corupător, situație pe c are făptuitorul o cuno aște în c azul în care a accept at astfel de servicii,
fapta trebuie c alificată în baza alin.(1) art. 324 CP RM ”92.
În contextul serviciilor de n atură sexu ală, în doctrină au fost expuse și unele opinii
contr are, astfel: „în cazul în c are o perso ană intră în rel ații sexu ale cu o perso ană publică,
perso ană publică străină , dorind prin aceasta să soluționeze în folosul său c auza care se află în
competenț a acestei perso ane, asemenea faptă nu po ate fi consider ată corupere”93.
Nu su sținem această ultimă opinie, deo arece dacă perso anei publice s au perso anei publice
străine i se oferă o perso ană pentru a-i prest a acesteia servicii sexu ale, care sunt plătite de către
corupător, iar făptuitorul cuno aște acest lucru , accept area unor astfel de servicii semnifică într -un
mod clar existența acordul ui și intenți a făptuitorului de a fi corup t într-un asemene a mod și,
respectiv intenți a corupătorului de a corupe perso ana publică s au perso ana publică străină .
Perso ana publică s au perso ana publică străină acceptă în mod benevol și înțelege f aptul că în
contul acestor servicii sexu ale ea va trebui să aibă o anumită conduită în interesul corupăto rului,
considerăm că orice persoană cu discernământ a r conștientiza acest fapt, cu atât mai mult o
persoană cu un anumit statut social, cum este o persoană publică sau o persoană publică străină

92 Brînză S., Stаti V. Trаtаt de Drept Penal …, p. 859 .
93 Пионтковский А. А. Курс советского уголовного права. Особенная часть. Том 2. Москва: Госюриздат,
1959, p. 138 .

52

care deține o anumită experiență de viață și trebuie să conștientizeze asemenea situații și
consecințele sale asup ra funcției publice deținute.
Prin „ privilegiu ” se înțelege avantajul, scut irea de oblig ații (către st at), dreptul s au
distincți a socială care se acordă în situ ații speci ale unei perso ane, un ui grup de perso ane94.
Aceste privilegii se pot concretiz a, „după caz, fie în scutire a de oblig ații (către st at); fie în
distincții soci ale care se oferă în situ ații speci ale sau în oferire a de drepturi ”95.
Prin „ avantaje” percepem „favorurile, scutirile de oblig ații s au alte folo ase c are
ameliore ază nemerit at situ ația în raport cu aceea pe care perso ana publică s au perso ana publică
străină o avusese în ainte comiterii infr acțiunii specific ate la alin.(1) art. 324 CP RM. Avantajele
sunt în gener al de n atură economică s au fin anciară, însă pot avea și un c aracter nep atrimoni al.
Avantajele pot const a în: premii; împrumuturi de b ani fără dobândă; acceler area tratării unui
bolnav; perspective m ai bune în c arieră96.
În același context , în doctrin a penală există opinii controvers ate și respectiv nu s -a ajuns l a
o concluzie unică pri vitor l a faptul, dacă este c alificat ca corupere p asivă s au nu, situația în care
sumele de b ani primite de perso ana publică s au perso ana publică străină au fost cerute cu titlu de
împrumut. O părere doctrin ară pe c are o susținem este că „împrejur area că su mele de b ani
primite de inculp at au fost solicit ate de acesta cu titlu de împrumut este irelev antă sub aspectul
existenței infr acțiunii de lu are de mită”97.
În acest sens, considerăm că nu este oblig atoriu existenț a scopul ui de cupidit ate al
făptuitorului, deoarece, chiar și în ipotez a împrumutului unei sume de b ani oricum atestăm
existenț a componenței infr acțiunii de corupere p asivă, există intenți a făptuitorului de a fi corupt.
După cum am mențion at mai sus, avantajele pot const a și în împrumuturi, reiese deci că și în
cazul împrumutului, oricum aceasta reprezintă o remuner ație ilicită sub formă de avantaje,
desigur dacă este în legătură cu activitatea sa de serviciu, este evident că nu în orice caz când o
persoană publică împrumută o sumă de bani este pre zentă infracțiunea de corupere pasivă. Cu
toate acestea de multe ori sub forma împrumuturilor de la alte persoane fizice sunt deghizate
fapte de corupție, de evaziune fiscală etc. , care necesită o analiză procedurală minuțioasă pentru
a aduna probatoriul n ecesar constatării și probării săvârșirii faptei.

94 Coteаnu I., Seche L., Seche M. Dicționаrul Explicаtiv аl Limbii Române. București: Univers enciclopedic, 1998,
p. 852.
95 Brînză S., Stаti V. Trаtаt de Drept Penal …, p. 859 .
96 Ibidem.
97 Papadopol V., Popovici M. Repertoriul alfabetic de pr actică judici ară în m aterie pen ală pe anii 1969-1975.
București: Editur a Științi fică și Enciclopedică, 1977, p . 274 .

53

În alt context, t rebuie să menționăm că în liter atura de speci alitate este interpret ată în mod
diferit f aptul, dacă remuner ația ilicită primită de către perso ana publică, de perso ana publică
străină, de fun cțion arul intern ațional sau de perso ana cu funcție de demnit ate publică , are un
caracter strict patrimoni al ori putem atesta existenț a și a unei remuner ații ilicite care are un
caracter nep atrimoni al.
În acest sens , spre exemplu autorul rus , B. Zdr avomâslo v, consideră „că remuner ația ilicită
are un c aracter exclusiv p atrimo nial al avantajelor și mențione ază faptul că corupere a unei
perso ane publice s au a unei perso ane publice străine este imposibilă în c azul obținerii ei în urm a
folosirii situ ației de servi ciu a unei remuner ații ilicite sub formă de avantaje nepatrimoni ale”98.
În opini a noastră, considerăm că remunerația ilicită poate presupune , de asemenea și un
caracter nep atrimoni al, acest f apt reiese și din analiza dispoziției alin.(1) art. 324 CP RM. Despre
existenț a și a caracterului nep atrimoni al al avantajelor observăm și din Raportul explic ativ al
Convenției pen ale privind corupți a, unde l a pct. 37 se mențione ază, că: „avantajele necuvenite
sunt în gener al de ordin economic s au fin anciar dar ele pot avea în mod eg al un c aracter
nematerial. Import ant este ca, corupătorul (s au un terț, spre exemplu o rudă) își vede poziți a
îmbunătățită în raport cu ce a pe care o avusese în aintea infracțiunii și că este vorb a despre o
amelior are care nu -i era cuvenită acestuia. Aceste avantaje necuvenite pot const a în diverse
forme: b ani, v acanțe, împrumuturi de b ani, mânc are și băuturi, acceler area tratării unui dos ar,
perspective m ai bune în c arieră etc .”99.
Această concluzie este susținută și de Plenul CSJ, c are la pct. 2.4. din Hotărâre a Plenului
CSJ cu privire l a aplicarea legisl ației referito are la răspundere a penală pentru infr acțiunile de
corupție nr.11 /2014 , prevede că „remuner ația ilicită sub formă de avantaje reprezintă un folos, o
favoare având o n atură p atrimon ială sau nepatrimoni ală, care ameliore ază necuvenit situ ația în
raport cu acea pe care coruptul o avusese î naintea comiterii infr acțiunii. Avantajele necuvenite
pot fi m aterializate ori nem aterializate, constând în: premii, v acanțe, împrumuturi de b ani făr ă
dobândă, acceler area tratării unui boln av, perspective m ai bune în c arieră etc. ”100.
De asemene a și echip a de ev aluare GRECO, recom andă Republicii Moldov a, „de a alinia
într-o mod coerent incriminările actelor de corupție din sectorul public din articolel e 324 și 325
Cod Pen al la prevederile articolelor 2 și 3 din Convenți a penală privind corupți a, pentru a se

98 Здравомыслов Б. Должностные преступления. Понятие и квалификация. Москва: Юридическая
литература, 1975, p. 26.
99 Raport explic ativ la Convenți a penală privind corupți a din 27.01.199 9. // www.oecd.org . (Accesat: 06.01.2017).
100 Hotărâre a Plenului CSJ cu privire l a aplicarea legisl ației referito are la răspundere a penală pentru infr acțiunile de
corupție nr.11 din 22.12.2014 http://jurisprudent a.csj.md/se arch_hot_expl.php?id=195 . (Accesat : 06.01.2017 ).

54

asigur a, că aceste dispoziții includ fără nici o îndoi ală posibilă : a) faptul de a solicit a, primi și
accept a atât avantaje materiale cât și im ateriale”101.
Astfel, pentru făptuitor în unele c azuri un avantaj nep atrimoni al poate fi mult m ai util chiar
și decât unul p atrimoni al, spre exemplu în c azul unor perspective m ai bune de dezvolt are în
cariera profesion ală, care posibil în viitor i -ar aduce perso anei publice venituri mult m ai mari,
decât ar primi aceasta la moment în calitate de remuner ație ilicită cu c aracter p atrimoni al.
În concluzie, prin sint agma „avantaje sub orice formă” din dispoziți a alin.(1) art. 324 CP
RM, urme ază a fi înțelese inclusiv ș i avantajele de n atură nep atrimoni ală. Cu to ate că l a o analiză
mai detaliată a acestei norme, putem deduce f aptul că, remuner ația ilicită constă și în avantaje
nepatrimoni ale, totuși în calitate de lege ferend a întru îmbunătățire a clarității legii pen ale,
considerăm că ar fi m ai binevenită includere a în dispoziți a de la alin.(1) art. 324 CP RM, a
expresiei „ cât și avantaje nepatrimoni ale”, pentru a exclude posibilele confuzii s au interpretări
extensive def avorabile din p artea organelor de ocrotire a normel or de drept, deo arece lege a
trebuie să fie cl ară și precisă pentru orice perso ană.
În ce ea ce privește „ ofertele ”, autorii Brînză S. și St ati V. , explică că „prin „oferte ”
înțelegem ofertele de bunuri, servicii, privilegii s au avantaje sub orice formă. O cerință esenți ală
este c a respectivele bunuri, servicii, privilegii, avantaje, oferte s au promisiuni sub orice formă să
nu i se cuvină perso anei publice s au perso anei publice străine. Adică, este neces ar ca perso ana
publică s au perso ana publică străină să nu fie îndreptățită a pretinde, a accept a sau a primi o
astfel de remuner ație din punct de vedere leg al”102.
Prin aceste afirmații, deducem faptul că pentru a califica fapta ca infracțiune de corupere
pasivă, perso ana publică s au perso ana publică străină tr ebuie să nu achite pentru aceste bunuri,
servicii, privilegii, avantaje, oferte. În c az contr ar, nu îi vom pute a aplica răspundere a penală în
conformit ate cu alin.(1) art. 324 CP RM , dar posibil conform unei alte norme, precum norma de
la art. 327 CP RM s au art. 312 Codul contr avențion al al Republicii Moldov a în dependență de
gradul prejudici abil și de acțiunile concrete ale perso anei publice s au ale perso anei publice
străine.
În doctrin a juridică se exprimă și opini a, potrivit cărei a „pentru const atarea infracțiunii de
corupere p asivă, este suficient c a inculp atul să accepte promisiune a unei remuner ații ilicite , în

101 Al treile a Raport de ev aluare a Republicii Moldov a, adoptat de GRECO l a cea de a 50 Reuniune Plen ară
(Strasbou rg, 28 martie -1 april ie 2011).
https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSe archServices/Displ ayDCTMContent?documentId=09000016806c9 a90.
(Accesat: 06.01.2017), p. 2 5.
102 Brînză S., Stаti V. Trаtаt de Drept Penal …, p. 860 .

55

scopul de a face sau de a nu face un act privitor l a funcți a sa, chi ar dacă remuner ația ilicită
primită nu a fost determin ată”103.
Rezultă , deci, că pentru a putea califica fapta de corupere p asivă c a fiind o infracțiune
consum ată, în ipotez a modalităților norm ative de primire, pretindere, acceptare de servicii,
privilegii s au avantaje sub orice formă , nu este neces ar stricto sensu să fie determin at în mod
expres în ce constă acea remuner ație ilicită pe c are o v a primi perso ana publică s au perso ana
publică străină, este suficient că făptuitorul și -a dat consimțământul de a primi remunerația, fapt
care denotă intenția directă a acestei persoane la s ăvârșirea coruperii pasive.
Astfel, continuâ nd pe aceeași linie de idei , menționăm că conform pct. 3.2 din Hotărâre a
Plenului CSJ a Republicii Moldov a cu privire l a aplicarea legisl ației referito are la răspundere a
penală pentru infr acțiunile de corupție n r.11 din 22.12.2014, „nu are nici o relev anță la încadrare
dacă obiectul remuner ației ilicite este s au nu determin at sub aspectul n aturii, c alității și c antității
(parametrii v alorici ai remuner ației ilicite), fiind suficient c a perso ana publică s au perso ana
publică străină să consimtă ori să aprobe ofert a sau promisiune a făcută din p artea corupătorului.
În ipotez a în c are remuner ația ilicită nu a fost preciz ată, făptuitorul m anifestă intenție
nedetermin ată, adică are o reprezent are gener ală despre v aloarea exprim ată în b ani a
remuner ației ilicite, despre n atura sau calitatea obiectului remuner ației ilicite. În acest c az,
încadrarea urme ază a fi făcută în funcție de p arametrii v alorici ai remuner ației ilicite primite
ulterior de către corupt (l a etapa de epu izare a coruperii p asive). D acă corupere a pasivă rămâne
la faza de consum are fără a implic a și et apa de epuiz are, accept area remuner ației ilicite
nedetermin ate (im precise) trebuie c alificată ținâ nd cont de principiul in dubio pro reo . La
concret, d acă a fost accept at un folos p atrimoni al fără a cuno aște însă n atura și cu antumul
patrimoni al al acestui a, fapta coruptului v a fi înc adrată în conformit ate cu alin.(4) art. 324
CP”104.
În concluzie l a cele mențion ate mai sus, deducem că nu este neapărat să fie concr etizat în
toate cazurile în ce constă în sens strict remuner ația ilicită , este destul c a făptuitorul să accepte
promisiune a de a primi o remunerație nemeritată , de aici evidențiem intenți a sa clară de a săvârși
această infracțiune și, respectiv de a primi acea remuner ație ilicită . Astfel, cum am mențion at,
considerăm justă această afirmație, deo arece din momentul în c are a solicit at careva sume de
bani pentru a îndeplini sau nu o acțiune în exercit area funcției s ale sau contr ar acestei a, se denotă

103 Sima C. Codul pen al adnotat. București: Lumin a LEX, 2001, p. 322.
104 Hotărâre a Plenului CSJ cu privire l a aplicarea legisl ației referito are la răspundere a penală pentru infr acțiunile de
corupție nr.11 d in 22.12.2014 . http://jurisprudent a.csj.md/se arch_hot_expl.php?id=19 .5. (Accesat : 02.02.2017 ).

56

în fapt existenț a infracțiunii. În calitate de remunerație ilicită pentru calificare a faptei în
dependență de proporții, vom invoca toate bunurile, serviciile pe care le -a acceptat persoana
publică, fie și în sens larg, adică că această încă nu cunoaște concret ce va primi.
Această ipoteză rezultă și din R aportul explic ativ la Convenți a penală privind corupți a din
27.01.1999, unde se mențione ază că „remuner ația ilicită se po ate concretiz a în diferite forme:
bani, v acanțe, împrumuturi de b ani, produse aliment are și băuturi, acceler area tratării unui
bolnav, perspe ctive m ai bune în c arieră”105.
În situ ația perspectivelor m ai bune , prezentăm urmă torul c az din pr actica juridică
națională: S.S. a fost cond amnat în baza lit.b) alin.(3) art. 324 CP RM. În f apt, la 09.11.2002,
deținând funcți a de medic șef -adjunct al Azilului Republic an pentru Inv alizi și Pension ari din
mun. Chișinău, fiind perso ană publică, datorită serviciu lui său , a obținut procur a cu dreptul de
a înstrăin a un apartament din blocul de pe bd. D acia, mun. Chiș inău, ce aparține cu drept de
propriet ate lui R.M., inv alid de gr adul II. În schimb, i -a propus acestei a ajutor în a se stabili în
Azilul Republic an pentru Inv alizi și Pension ari din mun. Chișinău pentru a locui aici, în c adrul
cărui a urma să-i fie rep artizată o cameră separată, cee a ce s-a și realizat la data de
21.11.2002106.
Cât privește v aloarea sumei exprim ate în b ani a remuner ației, în Lege a privind Codul de
conduită a funcțion arului public adoptată de P arlamentul RM l a 22.02.2008 , în alin. (1) art. 11 se
prevede că funcțion arului public îi este interzis să solicite s au să accepte c adouri, servicii,
favoruri, invit ații sau orice alt avantaj, destin ate lui person al sau familiei lui, d acă oferire a sau
acordarea lor este leg ată, în mod direct s au indirect, de îndeplinir ea atribuțiilor de serviciu. Iar în
sensul alin. (3) se menționează că această interdicție nu se aplică în privinț a cadourilor primite cu
prilejul anumitor acțiuni de protocol și a căror v aloare nu depășește limitele st abilite de
Guvern107. Este evident că chiar și în cazul în care valoarea acestor cadouri nu depășește limitele
admise, oricum persoana publică este obligată să declare aceste cadouri primite. În caz contrar
nu va surveni răspunderea penală, ci făptuitorul va fi tras la răspunderea disciplinară.
Continuând p e aceeași linie de idei , menționăm și Hotărâre a Guvernului Republicii
Moldov a privind st abilire a valorii admise a cadourilor simbolice, a celor oferite din politețe s au
cu prilejul anumitor acțiuni de protocol și aprobarea Regul amentului cu privire l a evidenț a,
evaluarea, păstr area, utiliz area și răscumpăr area cadourilor simbolice, a celor oferite din politețe

105 Raport explic ativ la Convenți a penală privind corupți a din 27.01.1999 // www.oecd.org . (Accesat: 06.01.2017).
106 Decizi a Colegiului pen al lărgit al CSJ din 25.04.2008. Dos arul nr.1r a-357/2008. www.csj.md .
107 Monitorul Ofici аl аl Republicii Moldov а, 2008, nr. 74 -75.

57

sau cu prilejul anumitor acțiuni de protocol din 22.02.2013 , care la pct. 1 prevede că se st abilește
în calitate de v aloare admisă a cadourilor simbolice, a celor oferite din politețe s au cu prilejul
anumitor acțiuni de protocol sum a maximă de 1000 lei108.
Conform acestui Regulament se stabilește că p revederile sale nu se extinde asupra: a)
medaliile, decor ațiile, insignele, o rdinele, eș arfele, col anele și altele asemene a, primite în
exercit area funcției; b) produsele peris abile (pct. 2). O altă prevedere ce trebuie reținută din acest
Regulament este la pct.17 , unde se prevede că benefici arul are oblig ația să decl are cadourile și să
le prezinte în st area inițială Comisiei, în termen de 7 zile lucrăto are de l a primire. În c azul în c are
cadoul este primit în timpul aflării benefici arului în depl asare, acesta urme ază a fi decl arat în
termen de 7 zile lucrăto are de l a data reven irii la locul de muncă .
De aici, concluzionăm că în c azul în c are valoarea cadourilor simbolice primite de
perso ana publică s au perso ana publică străină v a depăși limit a stabilită de Guvern (sum a de 1000
de lei) , este posibilă aplicarea pedepsei pentru f apta prevăzută l a alin. (1) art. 324 CP RM,
evident în cazul nedeclarării și predării acestora. Totuși considerăm că pot fi situații când o
persoană nu este în cunoștință de cauză în legătură cu valoarea remunerației, spre exemplu
anumite obiecte de proveniență străină, în aceste situații , la urmărirea penală urmează a fi
cercetate munuțios toate aspectele și materialele de probă pe acest caz.
Considerăm că este corectă și echit abilă so luția propusă în următorul c az: „în cazul în c are
valoarea cadourilor simboli ce, a celor oferite din politețe s au primite cu prilejul anumitor acțiuni
de protocol pretinse, accept ate sau primite de subiecții Legii privind Codul de conduită al
funcțion arului public și ai Legii cu privire l a conflictul de interese109 – nu depășește lim itele
stabilite de Guvern, i ar acești subiecți omit să decl are și să prede a respectivele folo ase Comisiei
de ev aluare și evidență a cadourilor din c adrul respectivei org anizații publice, răspundere a nu li
se va aplica în baza alin. (1) art. 324 CP RM, ci î n corespundere cu alin. (2) art. 251 al Legii cu
privire l a conflictul de interese, se po ate aplica răspundere a disciplin ară”110. Este logic că nu
putem aplica răspunderea penală, însă oricum este necesar ca să fie pedepsiți disciplinar.
Dacă să ne referim l a valoare m aximă exprim ată în b ani a remuner ației ilicite, în c adrul
alin. (1) art. 324 CP RM, această v aloare nu trebuie să depășe ască 20 de s alarii medii lun are pe
economie , fiindcă în ipotez a în care va depăși valoarea echiv alentă a 20 de s alarii medii lunare
pe economie prognoz ate se va aplica lit. d) alin. (2) art. 324 CP RM.

108 Monitorul Ofici аl аl Republicii Moldov а, 2013, nr. 42 -47.
109 Monitorul Ofici аl аl Republicii Moldov а, 2008, n r. 94-96.
110 Brînză S., St аti V. Trаtаt de Drept Penal …, p. 862 .

58

Această ipoteză este prevăzută în dispoziți a alin.(1) art. 126 CP RM: „se consideră
proporții m ari valoarea bunurilor sustr ase, dobândite, primite, f abricate, distruse, utiliz ate,
transport ate, păstr ate, comerci alizate, trecute peste frontier a vamală, valoarea pagubei pricinuite
de o perso ană sau de un grup de perso ane, c are depășește 20 de s alarii medii lun are pe economie
prognoz ate, stabilite prin hotărâ rea de Gu vern în vigo are la momentul săvâ rșirii f aptei”111.
De asemene a, pentru a putea fi aplicată răspundere a penală în conformit ate cu alin.(1) art.
324 CP RM trebuie ca valoarea minimă exprim ată în b ani a remuner ației ilicite să depășe ască
100 unități convențion ale, căci în caz contr ar făptuitorului i se v a aplica răspundere a în baza alin.
(4) art. 324 CP RM și nu conform alin. (1) art. 324 CP RM.
În urma studierii celor menționate supra, c oncluzionăm că la alin.(4) art. 324 CP RM nu se
prevede o valoare minimă a remunerației i licite, însă evident această valoare trebuie să fie aptă
de a corupe o persoană publică, publică străină, funcționar internațional sau o persoană cu
funcție de demnitate publică, aceasta în dependență de situația concretă. Considerăm că nici -un
judecător n u ar condamna o persoană conform alin.(4) art. 324 CP RM, dacă persoana în cauză
ar primi de exemplu bani în sumă de 5 lei spre exemplu. În context, într -un caz concret, dacă
valoarea remunerației ilicite primite este prea mică și nu putem aplica nici măca r alin.(4) art. 324
CP RM, vom invoca alin.(2) art.14 CP RM: „Nu constituie infracțiune acțiunea sau inacțiunea,
care, deși formal conține semnele unei fapte prevăzute de prezentul cod, dar fiind lipsită de
importanță, nu prezintă gradul prejudiciabil al u nei infracțiuni”112. Deci în acest caz nu -i vom
aplica făptuitorului răspunderea penală pentru fapta sa.
În acest sens, doctrinarul român, H. Diaconescu, menționează că: „promisiunea, oferirea
sau darea unor avantaje necuvenite, derizorii, nesemnificative, f ără importanță – cum ar fi
oferirea unei țigări, a unui pahar de băutură, bilet la spectacol de cinema – nu sunt serioase și,
respectiv nu au aptitudinea de a corupe”113. Este logic, că nu putem aplica răspunderea penală
pentru o acțiune care nu aduce practi c nici -un prejudiciu intereselor ocrotite de lege.
În ipoteza primirii unor cadouri, după cum deja am stabilit, remuner ația sub formă de
cadou simbolic, oferit din politețe s au cu prilejul anumitor acțiuni de protocol care nu depășește
în valoare suma de 1000 lei, nu repre zintă o remunerație ilicită în sensul de la art. 324 CP RM ,
nu vom pute a aplica răspundere a penală pentru corupere p asivă prevăzută l a alin.(4) art.324 CP
RM, dar eventu al în c azul nedecl arării c adourilor primite în modul cuvenit, v a surveni

111 Monitorul Ofici al al Republicii Moldova, 2009, n r. 72-74 .
112 Ibidem.
113 Diaconescu H . Infracțiunile de corupție și cele a similate sau în legătură cu acestea. București: ALL Beck, 2004,
p.42.

59

răspundere a disciplin ară pentru acea perso ană publică s au perso ană publică străină , în cazul
nedeclarării acestora Comisiei în termen de 7 zile .
În același context, c onsiderăm opor tune prevederile leg ale de la alin. (4) art. 324 CP RM ,
fiindcă trebuie d e deosebit gravitatea unei pede pse pen ale față de o perso ană care a primit careva
avantaje într -o valoare sub 100 u.c. f ață de o perso ană care primește avantaje patrimoni ale în
valoare de 19 salarii medii lun are pe economie ca exemplu, d ar aceasta nu înse amnă că e a ar
trebui să fie absolvită de răspundere pen ală, deo arece avea oblig ația legală de a declara faptul că
a primit acea remuner ație ilicită .
Astfel, în cazul în c are, perso anei publice s au perso anei publice străine i se oferă o
remuner ație ilicită , potrivit alin. (2) art. 11 al Legii Republicii Moldov a privind Codul de
conduită a funcțion arului public din 22.02.2008114, „această persoană trebuie să anunțe imedi at
conducătorul său ier arhic superior despre acest f apt și să i a toate măsurile neces are pent ru a-și
asigur a protecți a, printre c are:
a) să refuze c adoul, serviciul, f avorul, invit ația sau orice alt avantaj necuvenit ;
b) să raporteze imedi at această tent ativă autorităților competente;
c) să-și desfășo are activit atea corespunzător, în speci al cea pentru c are i s -a oferit c adoul,
serviciul, f avorul, invit ația sau orice alt avantaj necuvenit ”, pentru a nu crea impresia, că
activitatea sa a fost influențată în vreun oarecare fel de remunerația ilicită oferită, dar respinsă.
În alt context, a utorii, Brînză S. și St ati V. , mențione ază că : „dacă obiectul m aterial sau
imaterial descris l a alin. (1) art. 324 CP RM lipsește, nu putem c alifica fapta conform acestei
norme. Eventu al va putea fi aplicată o altă normă. C a de exemplu prevederea art. 3131 Codul
contravențion al, care stabilește răspundere a pentru protecționism, adică sprijinul l a soluțion area
problemelor perso anelor fizice s au juridice neprevăzut de actele norm ative, indiferent de motive,
care nu conține elemente de infr acțiune, acordat în exercițiul funcțiunii de către perso ana care
active ază în c adrul unei autorități publice, instituții publice, întreprinderi de st at sau municip ale
ori în c adrul unei societăți comerci ale cu c apital majoritar de st at”115. Astfel, pentru a putea
aplica răspundere a confo rm art. 324 CP RM este neces ar ca făptuitorul să prime ască, accepte etc.
remune rația ilicită, în lips a acestei remuner ații, nu putem c alifica fapta ca corupere p asivă.
În cee a ce privește victim a infracțiunii, este accept at practic un anim în doctrin a jurid ică, că
datorită specificului său infr acțiune a prevăzută l a alin.(1) art. 324 CP RM nu are victimă .
Cealaltă parte care oferă o remuner ație ilicită unei perso ane publice , sau unei perso ane publice

114 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.74 -75.
115 Brînză S., St аti V. Trаtаt de Drept Penal …, p. 862 .

60

străine v a fi subiect al infracțiunii de corupere activă, p revăzută l a alin.(1) art. 325 din Codul
Penal al Republicii Moldova.
În alt context , vom analiza obiectul de l a infracțiune a prevăzută l a lit. c) alin. (2) art. 324
CP RM. Astfel, obiectul juridic speci al al acestei infr acțiuni prevăzute l a lit. c) alin. (2) art. 324
CP RM potrivit opiniei autorilor , Brînză S. și St ati V., l a care ne r aliem, are un c aracter multiplu:
„obiectul juridic princip al îl forme ază rel ațiile soci ale cu privire l a buna desfășur are a activității
de serviciu în sfer a publică, c are pre supune respect area de către perso anele publice și perso anele
publice străine a oblig ației de a pretinde remuner ația în strictă conformit ate cu lege a; obiectul
juridic secund ar îl constituie rel ațiile soci ale cu privire l a integrit atea corpor ală, sănăt atea sau
libert atea psihică (mor ală) a perso anei”116.
În altă ordine de idei , trebuie să consemnăm că în ipotez a prevăzută la lit. d) alin.(2) art.
324 CP RM , valoarea exprim ată în b ani a remuner ației ilicite după cum am mențion at dej a
supra, trebuie să depășe ască 20 de s alarii medii lun are pe economie, fiindcă în ipotez a în care nu
va depăși v aloarea echiv alentă a 20 de s alarii medii lun are pe economie prognoz ate, aplicabil va
deveni alin.(1) art. 324 CP RM și nu lit.d) alin.(2) art. 324 CP RM.
Iar în cee a ce pri vește prevedere a de la lit. b) alin. (3) art. 324 CP RM , trebuie să reținem
alin.(11) art.126 CP RM, conform căru ia „se consideră proporții deosebit de m ari valoarea
bunurilor sustr ase, dobândite, primite, f abricate, distruse, utiliz ate, tr ansport ate, păst rate,
comerci alizate, trecute peste frontier a vamală, valoarea pagubei pricinuite de o perso ană sau de
un grup de perso ane, c are depășește 40 de s alarii medii lun are pe economie prognoz ate, st abilite
prin hotărâre a de Guvern în vigo are la momentul săvârșir ii faptei”117.
Astfel, valoarea exprim ată în b ani a remuner ației ilicite trebuie să depășe ască 40 de s alarii
medii lun are pe economie , respectiv, în situ ația în care remuner ația ilicită este eg ală sau mai
mică decât 40 de s alarii medii lun are pe economie, nu vom putea aplica prevedere a de la lit. b)
alin.(3) art. 324 CP RM, d ar vom aplica lit. d) alin. (2) art. 324 CP RM, deo arece v aloarea
exprim ată în b ani a remuner ației ilicite cum am stabilit m ai sus, nu depășește 40 de s alarii medii
lunare pe economie .
În acest sen s, prezentăm următorul exemplu: T.A. și P. A. au fost puși sub învinuire pentru
faptul, că ei exercitând funcți a de inspectori ai secției Misiuni Speci ale a Departamentului
Poliție a MAI a RM, fiind perso ane publice, acționâ nd prin înțelegere pre alabilă, au pretins
mijlo ace fin anciare, ce nu li se cuvin, în proporții deosebit de m ari, pentru a îndep lini unele

116 Brînză S., Stаti V. Trаtаt de Drept Penal …, p. 872.
117 Monitorul Ofi cial al Republicii Moldov a, 2009, n r. 72-74.

61

acțiuni ce intră în atribuțiile lor de serviciu118. Colegiul Pen al al CSJ a trimis c auza la
rejudec are, deoarece inst anța de fond și Curte a de Apel incorect i -au achitat pe acești inculp ați.
De asemene a, în același context , prezentăm și următorul c az: R.C. a fost cond amnat în
baza art. 324 alin. (3) lit. b) CP RM, R.C. a fost învinuit de f aptul că, activând în funcți a de
procuror în Procur atura r-lui Glodeni, fiind funcțion ar public cu st atut speci al și în același timp
perso ană publică, p articipâ nd în c alitate de acuzator de st at la examinarea cauzei pen ale în
privinț a lui D.G. în Judecători a Glodeni, având scopul primirii b anilor ce nu i se cuv in, a
organizat și realizat în complicit ate cu N.P. și A.V., pretindere a de la D.G. a banilor în su mă de
50000 Euro pentru a contribui și re aliza cu ajutorul judecătorilor din Judecători a Glodeni și
altor perso ane publice, eliber area de sub arest și emiter ea sentinței de achitare în cauza penală
în privinț a lui D.G.119.
Și în fin al, analizând dispoziți a de la alin.(4) art. 324 CP RM , const atăm situația în care
valoarea exprim ată în b ani a remuner ației ilicite nu depășește 100 unități convențion ale,
respectiv dacă această v aloare este eg ală cu 100 u.c. sau mai mică , vom aplica alin.(4) art. 324
CP RM, deo arece pe ntru a aplica alin.(1) art. 324 CP RM, v aloarea dată trebuie să depășe ască
100 de unități convențion ale. În acest sens , prezentăm următo area speță din practica
judecătore ască: A.C. a fost cond amnat pentru săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.
(4) CP RM. A.C., fiind perso ană publică . În fapt, la data de 30 octombrie 2013, oprindu -l pe cet.
C.E. conduc ând un automobil , care nu avea actele în regulă, pentru a nu-i întocmi procesul –
verbal contr avențion al și având scopul primirii de b ani ce nu i se cuvin, pentru a nu îndeplini
acțiunile ce țin de oblig ațiile s ale de serviciu, folosindu -se intențion at de situ ația de serviciu, a
pretins de l a ultimul remuner ația ilicită în mărime de 1 000 lei120.
În același context, prezentăm un alt exemplu din pr actica juridică n ațională: R.L. a fost
recunoscută vinov ată și cond amnată în b aza art. 324 alin. (4) CP RM. În f apt, s-a const atat că
R.L., fiind perso ană publică și activând în c alitate de lector superior universit ar la Catedra de
Finanțe și Evidență Cont abilă a Universității de St at „B.P. H așdeu” din C ahul, pe perio ada de
timp de l a 03.09 .2013 și pâ nă la 04.09.2013, având scopul primirii de b ani ce nu i se cuvin,
pentru a îndeplini acțiuni ce țin de atribuțiile sale de serviciu, folosindu -se intențion at de situ ația
sa de serviciu, a pretins de l a M.I., care er a student al Universității „Dunăre a de Jos G alați”,
filiala Cahul, remuner ația ilicită sub formă de bani în sumă de 500 lei , pentru c a acesta să

118 Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 2 8.01.2014. Dos arul 1r a-15/14. www.csj.md .
119 Decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 10.02.2016. Dos arul 1r a-324/2016. www. csj.md .
120 Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 18.06.2013 . Dos arul 1r a-18/13. www.csj.md .

62

lichideze cu succes rest anța la un obiect de stu dii, pe care R.L. l-a predat în cadrul Universității
sus mențion ate121.
La alin.(4) art. 324 CP RM este prevăzută răspundere a penală pentru o infr acțiune de sine-
stătătoare: „pretindere a, accept area sau primire a, person al sau prin mijlocitor, de către o perso ană
publică s au de către o perso ană publică străină de bunuri, servicii, privilegii s au avantaje sub
orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine s au pentru o altă perso ană, s au accept area ofertei ori
promisiunii acestor a pentru a îndeplini s au nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinire a unei
acțiuni în exercit area funcției s ale sau contr ar acestei a, dacă aceste a se exprimă în proporții c are
nu depăș esc 100 uni tăți convențion ale”122.
Autori i, S. Brînză și V. Stati, consideră că la „alin.(4) art. 324 CP RM se atestă nu o
circumst anță atenuantă a infracțiunii prevăzute l a alin.(1) art. 324 CP RM. Nu există o
componență „de b ază” de corupere p asivă, componență c are: 1) nu ar presupune că remuner ația
ilicită, c are constituie obiectul m aterial sau im aterial al infr acțiunii, se c aracterize ază prin
parametri v alorici concreți și 2) pe c are s-ar gref a în calitate de circumst anță atenuantă
proporțiile c are nu depășesc 100 u nități convențion ale ale remuner ației ilicite. I ată de ce,
proporțiile c are nu depășesc 100 unități convențion ale ale remuner ației ilicite nu reprezintă o
circumst anță atenuantă pentru infr acțiune a prevăzută l a alin.(1) art. 324 CP RM”123.
În acest sens, Popov R., mențione ază că „infracțiune a specific ată la alin.(4) art. 324 CP
RM forme ază concurs cu oric are dintre infr acțiunile prevăzute l a alin.(1), lit.d) alin.(2) s au lit.b)
alin.(3) art. 324 CP RM. Aceasta reiese din cele evoc ate supr a: nu este posibil c a, în contextul
acelei ași infr acțiuni, p arametrii v alorici ai remuner ației ilicite să se c aracterizeze concomitent
prin: proporții c are nu depășesc 100 unități convențion ale; proporții de 100 -2500 unități
convențion ale; proporții m ari; proporții deosebit de mari”124. Astfel, fiind infracțiuni de
sinestătătoare, acestea necesită a fi calificate prin concurs, în dependență de circumstanțele faptei
săvârșite de persoana publică sau de persoana publică străină.
Obiectul m aterial sau imaterial al infr acțiuni prevăz ute la lit. c) alin. (2) art. 324 CP RM
se exprimă în „remuner ația ilicită sub formă de bunuri, servicii, privilegii, avantaje, ce nu i se
cuvin perso anei publice s au perso anei publice străine. În ipotez a în c are extorc area se

121 Decizi a Colegiului pen al lărgit al CSJ din 27.10.2015. Dos arul nr. 1r a-956/2015. www.csj.md .
122 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 72 -74
123 Brînză S., Stаti V. Trаtаt de Drept Penal …, p. 854.
124 Popov R. Implic ațiile completării art. 324 din Codul pen al cu alineatul (4) . Conferință științifică n ațională cu
particip are intern ațională: Științe juridice. Științe economice: Rez umate ale comunicărilor. Chișinău: CEP USM,
2015 , p. 62.

63

concretize ază în aplicarea violenței, corpul perso anei constituie obiectul m aterial secund ar al
acestei infr acțiuni ”125.
Victim a acestei infr acțiuni este acea perso ană de la care sunt extorc ate de către perso ana
publică s au de către perso ana publică străină, person al sau prin mijlocito r bunuri, servicii,
privilegii s au avantaje sub orice formă, pentru aceasta sau pentru o altă perso ană, pentru a face să
îndepline ască s au nu , ori să întârzie s au să grăbe ască îndeplinire a unei acțiuni în exercit area
funcției ori contr ar funcției sale. Astfel, în acest c az const atăm prezenț a victimei acestei
infracțiuni, deo arece făptuitorul obține remuner ația ilicită prin extorc are și nu există intenți a
victimei de a oferi de sine -stătător și din propri a sa inițiativă remuner ația care nu i se cuvine
făptui torului. Victim a este constrânsă de către făptuitor să-i ofere remuner ația ilicită, contr ar
consimțământului acestei a.
2.2. L atura obiectivă a infracțiunilor prevăzute l a art. 324 CP RM
În conformit ate cu dispozi ția de la alin.(1) art. 324 CP RM, prin coru pere p asivă se înțelege
pretindere a, accept area sau primire a, person al sau prin mijlocitor, de către o perso ană publică s au
de către o perso ană publică străină de bunuri, servicii, privilegii s au avantaje sub orice formă, ce
nu i se cuvin, pentru sine s au pentru o altă perso ană, s au accept area ofertei ori promisiunii
acestor a pentru a îndeplini s au nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinire a unei acțiuni în
exercit area funcției s ale sau contr ar acestei a.
Astfel, pentru c alificarea faptei conform infr acțiunii de l a alin. (1) art. 324 CP RM , trebuie
ca persoana publică s au perso ana publică străină să comită una dintre următoarele acțiuni: să
pretindă, să pri mească sau să accepte bunurile, privilegiile, avantajele s au servi ciile care nu i se
cuvin sau să accepte ofert a ori promisiune a că în viitor i se va oferi acea remunerație ilicită , în
lipsa prezenței măcar a uneia dintre aceste modalități normative ale faptei prejudiciabile, nu vom
putea califica fapta ca infracțiune de corupere pasivă prevăzută la a lin.(1) art. 324 CP RM.
Trecând l a modalitățile de comitere a actelor de corupere p asivă, ne alăturăm opiniei
exprim ate de Ion Nastas, precum că: „legea penală nu indică mod alitățile prin c are pot fi primite
avantajele necuvenite, gr ație varietății semnifi cative a acestor mod alități, c are, de altfel, se află
într-o continuă dezvolt are și modific are, spre exemplu: l a moment este posibilă utiliz area
firmelor delicvente (f antomă) s au a firmelor înregistr ate în zon a „off – shore ”, cee a ce face destul
de dificil ă descoperire a și document area deplină a asemene a cazuri de corupție”126.

125 Brînză S., Stаti V. Trаtаt de Drept Penal …, p. 872 .
126 Nastas. I. Corupere a pasivă și corupere a activă …, p. 48.

64

Este evident f aptul că în prezent aceste zone „ off – shore ” sunt adevăr ate găuri negre de
spălare a banilor, inclusiv și a banilor proveniți din infr acțiunile de corupție, prin primir ea
remuner ației ilicite în conturi deschise pe numele perso anelor publice s au perso anelor publice
străine în țări precum, Mon aco, Insulele C ayman sau Panama etc., ceea ce face uneori destul de
dificilă constatarea și probarea acestor acte de corupție pasiv ă. În prezent, numeroși oficiali de
rang înalt își transferă banii în conturi off -shore, fapt care complică foarte mult lucrurile în ceea
ce privește confiscare bunurilor în ipoteza condamnării persoanei pentru corupere pasivă.
Latura obiectivă a infracțiunilor comise de perso anele publice s au de perso anele publice
străine se c aracterize ază în primul rând printr -o faptă cu un gr ad înalt de pericol soci al, care
atente ază la activit atea norm ală și leg ală a autorităților în domeniul public al statului,
prejudi ciind astfel imaginea autorității în cauză, atât în lumina cetățenilor Republicii Moldova,
cât și în afara țării.
În opini a autoarei, S. Botn aru, „latura obiectivă reprezintă unul dintre cele p atru elemente
ale componenței infr acțiunii și constă în tot alitatea condițiilor cerute de nor ma de incrimin are
privito are la actul de conduită pentru existenț a infracțiunii ”127. Celelalte trei elemente ale
componenței de infracțiune sunt: obiectul; latura subiectivă și subiectul infracțiunii.
În doctrină se exprimă opin ia, că „din interpret area prevederilor art. 324 CP RM, ajungem
la concluzi a că legiuitorul a avut în vedere do ar „corupere a – cumpăr are”, deo arece avantajul
necuvenit este d at sau promis pentru c a perso ana publică, perso ana publică străină să
îndepline ască ori să întârzie s au să grăbe ască îndeplinire a unei acțiuni ce ține de oblig ațiile ei de
serviciu, fie contr ar acestor oblig ații. Respectiv, în lege se are în vedere primire a unui avantaj
(sau promisiune a lui) pentru f aptele c are vor fi înfăptuite s au nu î n viitor și c are, respectiv, sunt
condițion ate de avantajul necuvenit”128.
În context, o bservăm că legiuitorul nostru a sancțion at din punct de vedere penal , doar
„corupere a – cumpăr are”, nu și „ corupere a – mulțumire ”. Adică, situația când făptuitorul
prime ște remuner ația ilicită după ce a îndeplinit s au nu ori a întârziat sau a grăbit îndeplinire a
unei acțiuni în exercit area funcției s ale sau contr ar acestei a, în c alitate de mulțumire pentru f apta
sa și cel m ai prob abil pentru a-l motiv a ca și în viitor să aibă o anumită conduită în interesul său .
Unii autori, mențione ază că „latura obiectivă a infracțiunii de corupere p asivă se constituie
din acțiuni s au inacțiuni. Acțiune a poate fi exprim ată prin pretindere a sau primire a de b ani,

127 Grama M., Botnaru S. ș.a. Drept pen al, partea gener ală…, p.185 .
128 Nastas. I. Corupere a pasivă și corupere a activă …, p. 54.

65

foloase ori accept area de promisiuni c are asigură astfel de folo ase, contr ar atribuțiilor s ale.
Inacțiune a constă în nerespingere a de către făptuitor a remuner ației ilicite”129.
Nu suntem de acord cu f aptul că în prezent l atura obiectivă a infracțiunilor de corupere
pasivă se po ate realiza și prin in acțiuni, ținând cont și de f aptul că mod alitatea de nerespingere a
remuner ației ilicite nu este incrimin ată în dispoziți a de la alin.(1) art. 324 CP RM.
Latura obiectivă a infracțiunii descrise l a alin.(1) art. 324 CP RM , reprezintă o faptă
prejudici abilă care se prezintă sub form a acțiunii de pretindere, accept are sau primire person al
sau prin mijlocitor, de bunuri, servicii, privilegii s au avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin
perso anei publice s au perso anei publice străine, pentru aceasta sau pentru o terță perso ană, ori de
accept are a ofertei ori promisiunii de asemene a foloase.
Deci, infr acțiune a de corupere p asivă prevăzută l a alin. (1) art. 324 CP RM , conține p atru
modalități norm ative cu c aracter alternativ prin c are se săvârșe ște fapta prejudici abilă:
a) pretindere a de bunuri, servicii, privilegii s au avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin
perso anei publice s au perso anei publice străine;
b) accept area de bunuri, servicii, privilegii s au avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin
perso anei publice s au perso anei publice străine;
c) primire a de bunuri, servicii, privilegii s au avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin
perso anei publice s au perso anei publice străine;
d) accept area ofertei ori promisiunii de bunuri, servicii, pr ivilegii s au avantaje sub orice
formă, ce nu i se cuvin perso anei publice s au perso anei publice străine.
Astfel, vom pute a califica fapta ca infracțiune de corupere p asivă în ipotez a realizării de
către făptuitor a oricărei dintre aceste patru modalități n ormative, desigur în situația în care sunt
prezente și celel alte condiții neces are pentru aplicarea răspunderii pen ale, ca ex. vinovăția etc.
În continu are, vom trece l a analiza modalităților norm ative ale acțiunii prejudici abile,
astfel p rima modalitatea norm ativă a laturii obiective a infracțiunii prevăzute l a alin. (1) art. 324
CP RM este acțiune a de a pretinde remunerația ilicită .
Mod alitatea de pretindere presupune „o cerere insistentă s au formul area unei pretenții
referitor l a remuner ația ilicită , care nu i se cuvine perso anei publice s au perso anei publice
străine. Aceasta poate fi exterioriz ată în m ai multe moduri, fie în mod verb al, în scris s au în
formă concludentă, fiind inteligibilă pentru perso ana cărui a i se adrese ază, indiferent d acă a fost
îndeplinită s au nu această pretindere, adică d acă a fost oferită făptuitorului remuner ația ilicită sau

129 http://www.usem.md/uplo ads//files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/041_ -_054_ –
_Drept_pen al__Partea_speci ala_I,_II.pdf . (Accesat: 06.02.2017).

66

nu”130. Astfel, nu este obligtoriu ca pretenți a formul ată de către făptuitor să fie s atisfăcut ă pentru
calificarea faptei c a infracțiune a de corupere p asivă prevăzută l a alin.(1) art. 324 CP RM, în
ipoteza realizării scopului infracțiunii această faptă poate forma concurs real cu alte infracțiuni.
În pr actica juridică , pretindere a remuner ației ilicite s -a atestat în următorul c az: La 25 iulie
2011, D.G., fiind la volanul automobilului de model „Opel ”, a accident at o motoretă condusă de
S.C. În consecinț a acestu i accident rutier, cet. S.C. i -au fost c auzate leziuni corpor ale gr ave. La
sfârșitul lunii i anuarie 2012 procurorul O.J. l-a citat pe D.G. , pentru efectu area acțiunilor de
urmărire penală. Fiind la serviciu , procurorul O.J. i-a comunic at lui D.G. , că pentru
soluțion area pozitivă a cazului în vedere a încetării urmăririi pen ale, urme ază să -i ofere bani în
suma de 600 euro131.
Un alt caz elocvent, este următo area speță din pr actica juridică : A.F. a fost recunoscut
vinov at de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1) CP RM. În f apt, la finele lunii
martie 2014, aflându -se în biroul său de serviciu din incint a IMSP Spit alului R aional
Basarabeasca, având scopul primirii mijlo acelor bănești ce nu i se cuvin, person al a pretins de
la S.V. b ani în sumă de 200 Euro, indicându -i acest f apt printr -o mențiune pe o foiță cu
indic area sumei numite, pentru a emite și eliber a în conformit ate cu prevederile fișei de post
avizul medic al neu rologic pe numele ultimului, în b aza cărui a acestui a urma să-i fie acordat de
către Consiliul Național pentru Determin area Dizabilității și C apacității de muncă
Basarabeasca gradul II de inv aliditate132.
În ipoteza în care pretinder ea remunerației se realizează printr -o scriso are, sau mesaj apare
dificult atea const atării momentului în c are are loc această pretindere a remuner ației ilicite . În
acest sens , conform opiniei autorilor , Brînză S. și St ati V., „într-un asemene a caz, pot exi sta
patru momente: expediere a scrisorii c are conține pretenți a; sosire a scrisorii l a destin atar; luarea
la cunoștință de către acesta și înțelegere a de către destin atar a solicitărilor ce i se adrese ază. În
literatura juridică și pr actica judici ară, se con sideră, în gener al, că ne aflăm în prezenț a
modalității norm ative de pretindere num ai atunci când destin atarul ia cunoștință de conținutul
cererii, deo arece anterior acestui moment ne aflăm în prezenț a unei acțiuni c are încă nu s -a
exterioriz at în r aport c u altă perso ană”133. Credem că e ste corectă această opinie, deo arece până
în momentul în c are destin atarul nu a aflat despre conținutul acelei scrisori, sau mesaj nu este

130 Brînză S., St аti V. Trаtаt de Drept Penal…, p. 863 .
131 Hotărârea nr. 12 -33/12 din 13.02.2012 cu privire l a suspend area din funcție a procurorului O. J .
http://www.procur atura.md/file/2012 -02-13%2033%20j alba.pdf.
132 Decizi a Colegiului pen al al Curții Supreme de Justiție din 1 9.10.2016. Dos arul nr. 1r a-1161/2016. www.csj.md .
133 Brînză S., St аti V. Trаtаt de Drept Pe nal…, p. 863 .

67

vorba despre o pretindere , până în momentul în c are destin atarul (persoana publică, per soana
publică străină) propriu -zis va face cunoștință cu cerințele înaintate de făptuitor .
Este neces ar să precizăm f aptul, că pretindere a trebuie să fie clară pentru destinatar (cu un
singur sens) și să nu inducă în eroare, în acest context , susținem opin ia doctrin ară, potrivit cărei a:
„indiferent d acă este expresă s au aluzivă, pretindere a de bani sau alte avantaje necuvenite trebuie
să fie univocă, m anifestând intenți a perso anei cu funcție de răspundere de a condițion a de ea
îndeplinire a ori întârziere a efectuării unui act privitor l a oblig ațiile s ale de serviciu.
Destin atarului pretenției, formul ate de către perso ana publică s au perso ana publică străină
coruptă, nu i se cere să înțele agă semnific ația penală a faptei, d ar el trebuie să știe că pretindere a
banilor s au avantajelor necuvenite condițione ază îndeplinire a corespunzăto are a oblig ațiilor de
serviciu din p artea perso anei cu funcție de răspundere ”134.
Astfel, această acțiune de pretindere trebuie să denote în mod cert intenți a perso anei
publice sau pe rsoanei publice străine de a îndeplini sau nu , un o arecare comport ament în
schimbul remuner ației ilicite pe c are o pretinde. Perso ana publică, perso ana publică străină nu
trebuie să cuno ască doar pur și simplu f aptul că remuner ația nu i se cuvine, d ar și s ă înțele agă că
această remuner ație i se oferă anume în contextul exercitării funcț iei sale pentru a avea un
anumit comport ament leg at de serviciul său în interesul celui care oferă remunerația ilicită .
Cea de-a doua modalitate norm ativă a acțiunii prejudic iabile este accept area, care
presupune aprobarea în mod expres sau tacit de către perso ana publică s au de către perso ana
publică străină a remuner ației ilicite oferit e de către corupător. În această ipoteză , intenți a
aparține celui care oferă remunerația i licită perso anei publice s au perso anei publice străine135.
Astfel, modalitatea norm ativă de accept are constă în realizarea unor acțiuni cu c aracter reciproc ,
corel ativ din p artea ambelor perso ane, prima persoană este cea care oferă remunerația ilicită și,
respectiv făptuitorul, care o acceptă în schimbul unui serviciu în legătură cu funcția sa publică.
Conform prevederii de l a alin.(1) art. 324 CP RM, accept area se po ate înfăptui , prin
următo arele două metode care au un caracter alternativ :
1) accept area de bunuri, servicii, privilegii s au avantaje, sub orice formă, ce nu i se cuvin
perso anei publice s au perso anei publice străine ;
2) accept area ofertei ori promisiunii de bunuri, servicii, privilegii s au avantaje sub orice
formă, ce nu i se cuvin perso anei pub lice s au perso anei publice străine .

134 Țurcan I. Răspunderea penală pentru corupere pasivă. Teză de doctor în drept, Chișinău 2010.
https://ar.scribd.com/doc/44083573/Ion -Turcan -Thesis . (Accesat:07.02.2017) , p. 64 .
135 Brînză S., St аti V. Trаtаt de Drept Penal…, p. 863.

68

Deosebire a dintre cele două moduri de manifestare a acceptării remunerației ilicite , constă
în obiectul remuner ației ilicite și în timpul prezent sau viitor al primirii acesteia . Astfel, d acă în
cazul primei modalități, accept area se face în r aport cu anumite bunuri, servicii, privile gii sau
avantaje sub orice formă, remuner ație c are este oferită l a timpul prezent , care nu i se cuvin
făptuitorului, atunci în ce a de-a doua modalitate, accept area se face în legătură cu o anumită
propunere ce p arvine de l a corupător de a-i da făptuitorului bunuri, servicii, privilegii s au
avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin acestui a sau se f ace în r aport cu asumarea de către
corupător a unei oblig ații de a da perso anei publice s au per soanei publice străine bunuri, servicii,
privilegii s au avantaje sub orice f ormă, ce nu i se cuvin acestei a, adică l a un fapt viitor136.
Cum am mențion at supra , modalitatea de accept are a promisiunii se po ate exterioriza în
mod expres s au tacit. În c azul acceptării t acite, aceasta rezultă din anumite m anifestări , care
exprimă clar acordul subiectului infr acțiunii de corupere p asivă de a primi remuner ația ilicită.
Pentru a ne afla în situ ația de consum are a acestei mod alități norm ative a laturii obiective est e
„suficientă accept area de către funcțion ar a promisiunii făcute, chi ar dacă sum a de bani nu i -a
mai fost d ată ulterior s au i-a fost d ată într -un moment când pierduse c alitatea de funcțion ar, prin
pension are sau în orice alt mod ”137.
În ipotez a acceptării r emuner ației ilicite , prezentăm următo area speță: S.V. a fost
cond amnat în b aza art. 324 alin. (1) CP RM . Acesta, fiind col aborator al MAI RM, în virtute a
prevederilor art. 123 al. (2) Cod pen al avea calitatea de perso ană publică . În fapt, la 29 m artie
2013 inculp atul, șef de post al s. M ., fiind în grup cu A.G., ofițer de investig ație al Biroului zon al
al Poliției crimin ale și M .V., în privinț a cărui a dosarul a fost disjung at în procedură sep arată,
aflându-se în s. M., r-nul C . în scopul verif icării respect ării prevederilor Regul amentului
circul ației rutiere au oprit un autoturism condus de I .L.. În urm a controlului inspectorii de
poliție au const atat că I. L ., conduce a mijlocul de tr ansport în lip sa permisului de conducere și
era în stare de ebriet ate. S.V. fiind invit at de M .V. în s. M ., r-nul C., a accept at suma de 5000 lei
de la I.L., pentru a realiza acțiuni contr ar atribuțiilor sale de serviciu , respectiv de a nu
document a contr avențiile aplicate, pretinse a fi comise de către I. L .138.
Un alt caz care se referă atât la modalitatea de pretindere, cât și l a cea de accept are este
următorul: I.V. a fost cond amnată în b aza art. 324 alin. (2) lit. c) C P RM. În f apt, I.V. exercitând
funcți a de director al Liceului Teoretic „N.I." din mun. Chișinău, având c alitatea de perso ană

136 Hotărâre a Plenului CSJ cu privire l a aplicarea legisl ației referito are la răspundere a penală pentru infr acțiunile de
corupție nr.11 din 22.12.2014 , http://jurisprudent a.csj.md/se arch_hot_expl.php?id=19 .5, pct.3.2.
137 Papadopol V., Popovici M. Repertoriul alfabetic de pr actică judici ară …, p. 286.
138 Decizi a Colegiului pen al lărgit al CSJ din 07.10.2014 . Dosarul nr. 1ra -1262/14.www.csj.md .

69

publică în conformit ate cu prevederile de l a alin.(2) art. 123 Cod pen al, prin intenție directă, a
pretins și accept at, person al pentru sine, prin extorc are, de l a L.A., bani în sumă de 600 euro,
echiv alentă cu 10.260,48 lei , bani ce nu i se cuvin, promițâ ndu-i ultimului admitere a, prin
transfer, l a studii în cl asa a 5-a a elevului L.I .139.
A treia modalitate norm ativă a acțiunii prejudici abile este primire a, care constă în „luarea
în posesie, obținere a, încasare de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i
se cuvin coruptului de l a corupător (s au de l a un terț ce acțione ază în numele acestui a) și nu se
limite ază ne apărat la prelu area manuală de către corupt a obiectului remuner ației ilicite. Primire a
poate fi re alizată și prin lăs area bunurilor ce constituie remuner ația ilicită într -un loc indic at de
către corupător, d e unde se vor pute a prelu a oricâ nd de către corupt ”140. Deducem că pentru a
primi remunerația ilicită nu este obligatoriu prezența la acel moment a făptuitor ului.
Un exemplu din pr actică unde s -a atestat această mod alitate este următo area speță: C.M. l a
16 august 2 010, în jurul orelor 08. 15, aflându-se în biroul său de serviciu d in incint a Primăriei
s. S., r-nul B riceni ., a primit de la J.V. suma de 1500 lei cu scopul de a nu-l trage la răspundere
legală, pentru săvârșire a unor presupuse f apte leg ate de agresarea cet. R.I. , care au avut loc l a
data de 08 august 2010, în s. S ., r-nul B riceni141.
Într-un alt caz, inst anța de judec ată a const atat existenț a modalităților de pretindere,
accept are și primire: D.L. a fost recunoscută vinov ată de săvârșire a infracțiunii prevăzute de
alin.(1) art. 324 CP RM. Pentru a pronunț a sentinț a, inst anța de fond a reținut că, D.L. activând
în funcți a de medic -expert neurolog al Cons iliului teri torial pentru determin area dizabilității și
capacității de muncă Edineț, acționând intențion at și din interes m aterial, la 14.10.2013, a
pretins …. Tot e a, acționând intențion at și din interes m aterial, activând în aceeași funcție,
continuându -și acțiunile s ale infr acțion ale, la 13.10.2014, a pretins de la cet. S.L. b ani în sumă
de 100 dol ari SU A, în vedere a emiterii unei concluzii medic ale priv ind apreciere a gradului II de
dizabilitate și c apacitate de muncă pe numele acestei a, bani pe c are D. L. i-a accept at și i-a
primit person al de l a S.L. etc.142.
Astfel, în această situ ație, const atăm prezenț a modalităților de pretindere, accept are și
primire de către perso ana publică , D.L. a remuner ației ilicite în contul serviciilor sus -menționate.

139 Decizi a Colegiului pen al lărgit al CSJ din 26.11.2014. Dos arul nr. 1r a-1556/14.www.csj.md .
140 Hotărârea Plenului CSJ a Republicii Moldov a cu privire l a aplicarea legisl ației referito are la răspundere a penală
pentru infr acțiunile de corupț ie, nr. 11 din 22.12.2014. http://jurisprudent a.csj.md/se arch_hot_expl.php?id=195 .
141 Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 18.12.2010. Dos arul nr.1r a-1154 /2010.
www.csj.md .
142 Decizi a Colegiului pen al lărg it al Curții Supreme de Justiție din 16.11.2016. Dos arul nr. 1r a-1717/2016.
www.csj.md .

70

În urmă torul c az, perso ana cu funcție de demnit ate publică a pretins, a extorc at și a primit
remuner ația ilicită: Astfel, prin acțiunile s ale intențion ate, XXXXXXXXX a pretins , extorc at și
primit bunuri ce nu i se cuvin pentru exercit area acțiunilor ce -i revene au datorită funcției
deținute de XXXXX al Republicii Moldov a, la gestion area activității în c adrul
XXXXXXXXXXXXX S. A., în c are st atul deține a la acel moment cot a parte de 56,13 % din
acțiuni, fiind reprezent at de Ministerul Fin anțelor și Ministerul Economiei , care sunt în
subordine a Guvernului, dându -și seama de caracterul prejudici abil al acțiunilor s ale și dorind
comitere a acestor a, care în ansamblu se c alifică potrivit l a art. 324 alin.(3) lit. a), b) Cod pen al
al Republicii Moldova143.
Considerăm corectă opi nia, potrivit cărei a: „în cazul în c are banii sau alte avantaje au ajuns
la persoana publică, l a perso ana publică străină prin intermediul poștei sau printr -o altă
modalitate asemănăto are, destin atarul pentru a exclude modalitatea primirii trebuie să-și
manifeste cât mai neînt ârziat voința de a nu le accepta; el nu este oblig at să le expedieze
trimițătorului, suportând astfel cheltuielile de tr ansport, d ar, dacă nu o f ace, treb uie să denunțe
fapta autorităților”144. Este evident f aptul că , dacă dej a remuner ația ilicită a ajuns l a perso ana
publică s au perso ana publică străină, aceasta pentru a exclude aplicarea răspunderii penale
trebuie cât m ai urgent posibil să denunțe această faptă autorităților competente s au într -un alt
mod să -și exteriorizeze voinț a de a nu accept a o asemene a remuner ație ilicită, în caz contrar vor
surveni consecințele prevăzute de sancțiunile de la art. 324 CP RM .
În literatura juridică și în Hotărârea explicativă a CSJ nr.11/2014, se menționează că p entru
a ne afla în prezenț a modalității de primire, aceasta trebuie să fie spontană145. Altfel spus, aceasta
trebuie să fie realizată în același timp sau cel puțin, cât m ai aproape în timp de accept area
propunerii de a i se oferi remuner ația ilicită. În caz contrar ne vom afla în prezența nu a
modalității de primire, dar a modalității de acceptare a remunerației ilicite sau de acceptare a
promisiunii d e a i se oferi acea remunerație, care evident pres upune o durată mai mare în timp,
decât în cazul în care persoana publică sau persoana publică str ăină ar primi acea remunerație.
Ipoteza expusă supra este relev ată în următorul exemplu: În drept, O.D. a fost cond amnat
în baza alin.(1) art. 324 CP RM. În f apt, O.D. , avea calitatea de speci alist în cadrul secției

143 Hotărârea instanței de judecată cu privire la condamnarea domnului, Filat Vladimir:
https://jc.instante.justice.md/ . (Accesat: 16.02.2017).
144 Dobrinoiu V., Cone a N. Drept pen al. Partea Speci ală. Teorie și pr actică judici ară. Vol.II. București: Lumina
LEX, 2000, p . 106 .
145 Hotărârea Plenului CSJ a R.M. cu privire la aplicarea legislației referitoare la răspunderea penală pentru
infracțiunile de corupție, nr. 11 din 22.12.2014. http://jurisprudenta.csj.md/search_hot_expl.php?id=195 .
(Accesat: 16.02.2017).

71

administr ativ-militare a sect. Bot anica, mun. Chișinău, fiind militar prin contr act și perso ană
publică , la 14.12.2 007, în jurul orei 10.30 în incint a Centrului Milit ar din mun. Chișinău, O.D. a
purtat o discuție cu recrutul M.T. privitor la modul de perfe ctare a adeverinței de recrut și i-a
propus lui M.T. ca, după ex aminarea medic ală de către toți medicii, să se adreseze lui pentru a-i
expune procedur a ulterio ară de primire a adeverinței de recrut. După fin alizarea comisiei
medico -militare, recrutul T.M. s-a adresat la O.D. și a primit adeveri nța contr a sumei de 300
lei146. În acest exemplu constatăm prezența modalității de primire, și cea de acceptare a
promisiunii, pe motiv că durata de timp scursă este infirmă, altfel spus primirea este spontană.
În același context, a utorii , Brînză S. și St ati V., mențione ază că: „spontaneitatea presupune
fie o rel ativă concomitență între accept area propunerii și primire, fie inexistenț a între accept area
propunerii și primire a remuner ației ilicite a unui interv al de timp, c are să permită c a accept area
să se evi dențieze în c alitate de mod alitate norm ativă a faptei prejudici abile. În lips a unei
concomitențe dintre accept are și primire, ne vom afla în prezenț a modalității nr. 2 s au nr. 4 a
acțiunii prejudici abile de l a alin (1) art. 324 CP RM. În această ipoteză, i nfracțiune a se consideră
consum ată din momentul:
a) acceptării de bunuri, servicii, privilegii s au avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin
perso anei publice s au perso anei publice străine;
b) acceptării ofertei ori promisiunii de bunuri, servicii, privi legii s au avantaje sub orice
formă, ce nu i se cuvin perso anei publice s au perso anei publice străine. Primire a remuner ației
ilicite v a semnific a momentul ep uizării infr acțiunii respective ”147.
Acest aspect este prezent at în următorul c az din pr actica juridic ă națională: În drept, R.A. a
fost cond amnat în b aza alin.(1) art. 324 CP RM. În f apt, acesta activând în c alitate de inspector
al poliției crimin ale, având st atutul de ofițer de urmărire pen ală, fiind perso ană publică , R.A. a
primit spre ex aminare dosarul cu plângere a lui N.M. privind nerestituire a de către C.V. a
împrumutului bănesc în sumă de 2000 dol ari SU A. La 01.07.2005, C.V. a fost adus de către R. A.
în biroul său de serviciu. Informân du-l pe C.V. că de el conte ază pornire a sau refuzul de a porni
în privinț a acestui a urmărire a penală pe ntru infracțiune a prevăzută de art.195 CP RM, a
accept at să prime ască de l a C.V. 500 dol ari SU A, asigurându -l că, pentru remuner ația în cauză,
va adopta hotărâre a privitor l a neîncepere a urmăririi pen ale. Astfel, l a 05.07.2005, aproxim ativ
la ora 15.00, R. A. a fost reținut în fl agrant delict, după ce a primit de la C.V. suma de 200 dol ari

146 Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție d in 23.12.2008. Dosarul nr.1ra -1294/2008.
www.csj.md .
147 Brînză S., St аti V. Tratat de Drept Penal …, p. 864 .

72

SUA148. Astfel, observăm în acest exemplu, f aptul că primire a remuner ației ilicite a fost
spont ană, de scurtă durată în timp din mmentul acceptării remunerației ilicite.
Considerăm că pot apărea unele dificultăți în pr actică, în ipotez a în care perso ana publică
sau perso ana publică străină nu respinge promisiune a de a i se oferi anumite bunuri, servicii,
privilegii s au avantaje sub orice f ormă, ce nu i se cuvin, deo arece acțiune a de nerespingere a
promisiunii nu este prevăzută în CP RM printre modalitățile norm ative de comitere a infracțiunii
prevăzute l a alin. (1) art. 324 CP RM. În acest sens, considerăm că ar fi binevenită includere a
modalității de nerespingere a promisiunii din p artea perso anei publice s au perso anei publice
străine de a i se oferi remuner ația ilicită, în dispoziți a de la alin.(1) art. 324 CP RM.
În liter atura de speci alitate și doctrină, cazul în c are perso ana publică s au perso ana publică
străină nu respinge promisiune a de a i se oferi remuner ația ilicită este interpret ată în mod diferit .
Unii autori , consideră că într -o asemene a situație există o accept are tacită din partea
făptuitorului, spre exemplu: „accept area preved e exprim area acordului cu privire l a promisiune
ori nerespingere a categorică a promisiunii, adică a accept at tacit”149. Din contr a, de exemplu
Țurc an I., nu este de acord cu o asemene a părere și mențione ază că nu putem interpret a într-un
asemenea mod extensi v prevederile respective ale legii pen ale150.
În concluzie l a cele rel atate supr a, suntem de acord cu f aptul că o asemene a interpret are
extensivă a prevederilor legii penale nu este adecv ată, deo arece cuno aștem că în conformit ate cu
alin.(2) art.3 CP RM, in terpret area extensivă def avorabilă și aplicarea prin analogie a legii pen ale
sunt interzise. În acest sens, considerăm că nu în to ate cazurile când o perso ană publică s au o
perso ană publică străină nu refuză promisiune a de a i se oferi remuner ația ilicită, trebuie să
interpretăm acest f apt ca fiind o accept are tacită, cel puțin nu putem să prezumăm din st art
această situ ație c a o accept are tacită. Prin urm are, întru evit area unor asemene a interpretări
diferite și posibil inechit abile ale legii penale , consi derăm oportun și neces ar complet area
dispoziției de l a alin.(1) art. 324 CP RM , cu sint agma „cât și nerespingere a promisiunii de a i se
oferi remunerația ilicită ” cum era, de altfel prevăzut anterior și în Codul Penal al României până
la adoptarea noului c od penal în anul 2009 . Susținem acest punct de vedere și pentru că în
eventualitatea în care persoana publică sau persoana publică străină primește o asemenea
promisiune, această să prevadă din start gravitatea consecințelor care vor surveni în cazul în ca re
nu va refuza promisiunea. Probabil este o măsură dură, dar considerăm că este mai potrivită

148 Decizi a Colegiului pen al al Curții Supreme de Justiție din 02.06.2009. Dos arul nr.1 ra – 559/2009. www.csj.md .
149 Avram M., Gurin V., Donciu A. Depist area, cercet area și calificarea infracțiunilor de corupție . Chișinău: ARC,
2005, p.158.
150 Țurc an I. Răspundere a penală pentru corupere p asivă…, p. 67.

73

pentru a putea lupta cu corupția pasivă din țara noastră și pentru a exclude orice neclarități și
interpretări extensive privitor la dispoziția a lin.(1) art. 324 CP RM. Menționăm că o recomandare
de acest gen este întâlnită și la alți autori din Republica Moldova.
În alt context, menționăm că în cazul în c are infracțiune a de corupere pasivă prevăzută l a
alin. (1) art. 324 CP RM nu -și produce efectele din c auze inde pendente de voinț a făptuitorului,
acțiunile săvârșite vor fi c alificate ca tentativă la infracțiunea de corupere pasivă , adică în
conformit ate cu art. 27 și alin.(1) art. 324 CP RM. Astfel în ipoteza în care făptuitorului nu i -a
reușit obținere integrală a remunerației ilicite nu vom putea califica fapta ca o infracțiune
consumată, dar ca tentativă la fapta de corupere pasivă.
La această situ ație, prezentăm următorul exemplu: „Pentru tent ativa de corupere p asivă a
fost reținut șeful Biroului de prob ațiune D ubăsari și consilierul acestui a. Potrivit cercetă rilor
efectu ate, suspecții au extorcat și primit 200 EUR de l a un cetățe an cond amnat la închiso are cu
suspend are, pentru ai permite acestui a să părăse ască teritoriul Republicii Moldov a pentru o
perio adă de 3 luni, fără a fi supus verificării lun are. Urm are a măsurilor speci ale de investig ații
și acțiunilor de urmărire pen ală, consilierul a fost prins în fl agrant delict, în biroul de serviciu,
în momentul primirii b anilor tr ansmiși sub controlul CN A. Ambii sus pecți și-au recunoscut vin a
și au fost cercet ați în st are de libert ate”151.
În acest sens, c onform pct. 4 al Hotărârii Plenului CSJ a Republicii Moldov a cu privire l a
aplicarea legisl ației referito are la răspundere a penală pentru infr acțiunile de corupție n r.11 din
22.12.2014 , se mențione ază ipoteza că „datorită configur ației punerii în execut are a rezoluției
infracțion ale, pretindere a, accept area, primire a și chi ar extorc area remuner ației ilicite implică
prin concept, acte succesive având o desfășur are în t imp. Tocm ai datorită susceptibilității de
fracțion are a acțiunii de re alizare a laturii obiective, putem justific a existenț a tentativei l a
infracțiune a de corupere p asivă. De exemplu, d acă perso ana publică expedi ază un mes aj prin
poștă electronică, în c are se conține cerinț a de a i se tr ansmite remuner ația ilicită pentru a
îndeplini ori nu, pentru a întârzia sau grăbi îndeplinire a unei acțiuni c are face parte din sfer a
atribuțiilor de serviciu ale acestei a sau este contr ară acestor atribuții, d ar care n-a ajuns l a
destin atar datorită unor împrejurări ce nu depind de corupt (de exemplu, d atorită defecțiunii
sistemului inform atic), cele comise vor constitui tentativă l a infracțiune a de corupere p asivă,
adică se v a aplica art.27 și alin.(1) art. 324 CP RM. De asemene a, vom fi în prezenț a tentativei l a

151 Centrul Național Anticorupție. Raport de activitate pe anul 2016.
http://www.cn a.md/downlo ad.php?file=cHVibGljL3B1YmxpY2F0 aW9ucy8xNDc5MTQzX21kX3JhcG9ydHVsX2
RlX2FjLnBkZg%3 D%3D . (Accesat: 10.03.2017).

74

infracțiune a, specific ată la alin.(1) art. 324 CP RM, s au după c az, la lit.c) alin.(2) art. 324 CP, în
cazul unei infr acțiuni prelungite – când, întru re alizarea acelei ași intenții infr acțion ale, făptuitorul
pretin de, acceptă, primește s au extorcă remuner ația ilicită nu deod ată, dar în tr anșe, d acă, din
cauze independente de voinț a făptuitorului, acesta va pretinde, v a accept a, va primi, v a extorc a
doar o parte din acea remuner ație”152.
Astfel, în c azul unei infr acțiuni prelungite, care se realizează în mai multe fracțiuni, vom fi
în prezenț a tentativei l a corupere p asivă în situ ația când făptuitorului nu i se reușește să obțină
toate părțile din remuner ația ilicită, din motive independente de voinț a sa, deo arece această
infracțiune este un a form ală și pentru c alificare este neces ar ca remuner ația ilicită să fie pretinsă,
accept ată sau primită în întregime și nu pe părți ale acesteia .
În următo area situație, subiectului infracțiunii i-a reușit obținere a remuner ației il icite în
totalitate: În cadrul acțiunilor de urmărire pen ală s-a confirm at comport amentul coruptibil al
procurorului viz at, care a primit b ani în tre i tranșe de 10 și, respectiv, câ te 5 mii lei, fiind reținut
imedi at după primire a de la petițion ar a ultime i tranșe de b ani – depist ată și rid icată în c adrul
efectuării percheziției automobilului person al153.
Anterior, o parte din autorii autohtoni consider au că: „infracțiune a analizată este o
infracțiune form ală și se consideră con sumată din momentul pretinderi i sau primirii cel puțin a
unei părți din ofertele, b anii, titlurile de v aloare, alte bunuri s au avantaje patrimoni ale sau
acceptării serviciilor, privilegiilor s au avantajelor, indiferent de f aptul d acă a fost s au nu execut at
actul privitor l a îndeplinire a oblig ațiilor de serviciu ale perso anei cu funcție de răspundere”154.
Nu susținem această opinie, pe motiv că în ipotez a expusă m ai sus, situ ația respectivă
constituie tent ativă l a infracțiune a de corupere pasivă și nu o infr acțiune consum ată. Astfel,
infracțiune a de corupere p asivă prevăzută l a alin.(1) art. 324 CP RM este o infracțiune form ală și
se consideră consum ată din momentul comiterii unei a dintre mod alitățile norm ative ale faptei
prejudici abile, adică din momentul pretinderii, acceptării s au primi rii în în tregime a remuner ației
ilicite sub formă de bunuri, servicii, privilegii s au avantaje sub orice formă , ce nu i se cuvin
subiectului infracțiunii prevăzute la alin.(1) art. 324 CP RM , astfel în ipoteza în care făptuitorului
nu i se reușește obținer ea integrală a remunerației ilicite suntem în prezența tentativei.
Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute l a lit. c) alin. (2) art. 324 CP RM se exprimă în
fapta prejudici abilă concretiz ată în acțiune a de extorc are, person al sau prin mijlocitor, de bunu ri,

152 Hotărâre a Plenului CSJ cu privire l a aplicarea legisl ației referito are la răspundere a penală pentru infr acțiunile de
corupție nr.11 din 22.12.2014 . http:/ /jurisprudent a.csj.md/se arch_hot_expl.php?id=195 . (Accesat : 10.03.2017 ).
153 http://r adiochisin au.md/procuror -din-edinet -retinut -pentru -corupere -pasiva–47806.html . (Accesat: 07.02.2017).
154 Brînză S. ș.a. Drept pen al, partea speci ală…, p. 626.

75

servicii, privilegii s au avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin perso anei publice s au perso anei
publice străine, pentru aceasta sau pentru o altă perso ană.
În conformit ate cu pct. 3.4 din Hotărâre a Plenului CSJ cu privire l a aplicarea legisl ației
referito are la răspundere a penală pentru infr acțiunile de corupție, „putem deosebi trei mod alități
norm ative ale acțiunii de extorc are a remuner ației155:
1. punere a victimei în situ ația care o determină să -i transmită coruptului remun erația ilicită,
pentru a preîntâ mpin a producere a efectelor nef aste pentru interesele legitime s au ilegitime ale
victimei (de exemplu, cre area de obst acole de către instructorul auto în c adrul instruirii pr actice a
cursantului, bunăo ară prin apăsarea pe ambrei aj, prin aceasta decu pând treptele de viteză, f apt
care conduce l a diminu area punct ajului neces ar obținerii permisului de conducere);
2. ameninț area cu lez area intereselor legitime s au ilegitime ale victimei (nu lez area
efectivă), în c azul în c are aceasta nu-i transmite corupt ului remuner ația ilicită (de exemplu,
pretindere a de către col aboratorul de poliție a remuner ației ilicite însoțită de ameninț area
conducătorului mijlocului de tr ansport cu întocmire a procesului -verbal de const atare a
contr avenției de încălc are a regulilor de securit ate a circul ației s au de explo atarea mijlocului de
transport). Cu referire l a modalitatea de extorc are prin ameninț are, prezentăm următo area speță
din pr actica judecătore ască n ațională: M.S., fiind ofițer superior de urmărire pen ală, deci
perso ană publică, a extorc at de la V.L., prin intermediul lui C.C., b ani în sumă de 1500 dol ari
SUA, în scopul încet area urmăririi pen ale în privinț a lui V.L., amenințând , că în situația în care
nu va oferi acești b ani, V.L. v a fi dat în căut are intern ațională, de asemenea va fi privat de
libert ate și tr as la răspundere pen ală. Astfel, C.C., fiind practic constrâns de respectiva
amenințare din partea lui M.S., în final a accept at să tr ansmită din numele lui V.L. sum a de
1500 dol ari SU A lui M.S. L a 13.01.2006 , M.S . a primit de l a C.C. remuner ația ilicită sub formă
de bani în sumă de 1500 dol ari SU A156.
3. nes atisfacerea solicitării victimei, astfel încâ t aceasta este nevoită să tr ansmită
remuner ația ilicită către corupt, pentru a evita lezare unor interese legitime s au ilegitime ale
victimei (de exemplu, omisiune a de a repartiza spre expertiz are comisiei de experți pe r amuri
științifice din c adrul Consiliului N ațional pentru Acredit are și Atestare a dosarului și tezei de
doctor pentru obțin erea gradului științific, in vocâ ndu-se artifici al motive de imposibilit ate de
examinare a rezult atelor științifice obținute de către pretendentul l a grad științific: numărul

155 Hotărârea Plenului CSJ cu privire la aplicarea legislației referitoare la răspunderea penală pentru infracțiunile de
corupție nr.11 din 22.12.2014. http://jurisprudenta.csj.md/search_hot_expl.php?id=195 . (Accesat: 08.03.2017).
156 Decizi a Colegiului pen al al Curții Supreme de Justiție din 02.06.2009. Dos arul nr.1r a-559/2009. www.csj.md .

76

impunător de teze aflate în expertiz are; red actarea necorespunzăto are a unor acte incluse în
dosarul depus de către preten dentul l a grad științific etc.)” .
La acest c az, prezentăm următo area speță elocventă : Ț.A. a fost cond amnat pentru
săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.(2) lit. c) CP RM. În f apt, Ț. A., fiind numit în
funcți a de arhitect or șef al or. O. prin decizi a Primăriei or. O . nr.3 din 20 m ai 1998 și fiind,
totod ată, director al ÎS „Biroul de producere și proiect are al arhitectorului -șef al orașului O. ”,
avea atribuții în vedere a exercitării funcțiilor administr ative de dispoziție și organizatorico –
economice, fiind inginer -șef al proiectului de construcție a stației de autobuz e din str. N , or. O. ,
după ce, L .I. în lun a noiembrie 1998, s -a adresat la el cu cerere a de a face modificări în
proiectul în c auză, de aprob are a acestui proiect și eli berarea autoriz ației de începere a
construcției, i -a promis acestui a să efectueze aceste acțiuni cu condiți a ca el să -i transmită suma
de 200 de dol ari SU A157.
Considerăm corectă opini a expu să de autorul, Popov R., precum că „în cazul extorcării (în
sensul alin.(4) art.325, alin.(4) art.326 și alin.(4) art.334 CP RM), se au în vedere num ai acele
interese ameninț ate ale victimei c are au un c aracter legitim, deci sunt interese ocrotite de
lege”158. Considerăm evident, că doar în ipoteza unor interese legale ale victimei infracțiunii de
corupere pasivă săvârșită prin extorcare, putem atesta prezența modalității de extorcare în sensul
lit.c) alin.(2) art. 324 CP RM. Nu putem să vorbim despre o victimă a infracțiunii atât timp, cât
extorcarea se referă la careva int erese ilicite ale sale, în contextul cărora și are loc această
modalitate normativă de extorcare a remunerației ilicite.
Astfel, ț inând cont de f aptul, că este neces ar ca interesele victimei să fie leg ale pentr u a
califica fapta conform lit.c) alin.(2) art. 324 CP RM, este de neînțeles hotărâre a pronunț ată de
instanța de judec ată în următorul exemplu: G.V., fiind perso ană publică a fost învinuit în b aza
lit.c) alin.(2) art. 324 CP RM. L a 19.01.2008, în jurul orei 20.00, l a domiciliul lui din or. H. , de
G.V. s-a apropi at N.T., fost a dețin ută a Penitenci arului nr.7 . Aceasta a cerut ca G.V. să -i
permită o întâlnire cu deținut a T.T. și să -i transmită un colet cu produse aliment are. Cu to ate că
nu avea acest drept, G.V. i -a transmis, că pentru acest serviciu, N.T . trebuie să -i achite 1000 de
lei, o sticlă de ș ampanie, o sticlă de votcă și un a de bere. Cu to ate circumst anțele neg ative în
cauză, N.T. a accept at condițiile propuse , convenind la o nouă întâlnire cu G.V. a două zi. L a
20.01.2008, în jurul orei 10.00, N .T. s-a întâlnit cu G.V., c are i-a cerut să vină l a penitenci ar. În

157 Decizi a Plenului Curții Supreme de Justiție din 18.02.2008 . Dosarul nr.4-1re-03/08 . www.csj.md.
158 Popov R. Cu privire l a interpret area noțiunii de extorc are, utiliz ate în alin.(4) art.325, alin.(4) art.326 și alin.(4)
art.334 din Codul pen al. Conferință științif ică n ațională cu p articip are intern ațională: Științe juridice. Științe
economice: Rezum ate ale comunicărilor. Chișinău: CEP USM, 2016 .

77

aceeași zi, l a ora 14.00, N.T. s -a prezent at la Penitenc iarul nr.7 , unde i-a transmis lui G.V.
coletul cu produse pentru T.T. și un colet pentru el cu o sticlă de votcă, o sticlă de ș ampanie și
una de bere. Ulterior aceștia au intr at în sala de lecții a ofițerilor din blocul administr ativ al
penitenci arului, unde G.V. a primit de l a N.T., pr in modalitatea de extorc are, suma de 900 de
lei, bani ce nu i se cuvin159.
Cu privire l a acțiune a de ex torcare a remuner ației ilicite de către o perso ană publică s au o
perso ană publică străină , exemplificăm ur măto area speță din pr actica juridică autohtonă : P.V. a
fost cond amnat în conformit ate cu lit.c) alin.(2) art. 324 CP RM. Acesta activa în funcți a de șef
de post, ofițer superior de sector al Postului de Poliție S . al IGP al MAI RM , fiind, deci o
perso ană publică. În f apt, P.V. acționând intențion at și din interes m aterial, începând cu d ata de
04.09.2013, dispunând de inform ația precum că B .L., locuito are a s. B.-V., r-nul S ., a vândut l a
aceeași dată unei perso ane, neidentific ate la moment de org anul de urmărire pen ală, o sticlă de
băutură spirto asă (r achiu produs în condiții c asnice), fără c a ea să dispună de c areva acte
permisive pentru această activit ate, urmărind scopul primirii b anilor ce nu i se cuvin, prin
extorc are a pretins de l a B.L. bani în sumă tot ală de 1500 lei, pentru a nu îndeplini acțiuni ce țin
de atribuțiile sale de serviciu160.
În continuare, vom prezenta pe scurt un caz în care î n ipote za extorcării remuner ației ilicite,
s-a constatat existența unui concurs real de infr acțiuni cu alin. (1) art. 326 CP RM , în consecință,
prezentăm următo area speță: S.M. a fost cond amnat pentru concurs de infr acțiuni în baza art.
324 alin. (2) lit.c) Cod p enal și în b aza art. 326 alin.(1 ) CP RM . Inculp atul și avocatul său au
atacat hotărâre a cu apel, c are a fost respinis, ulterior aceștia au declarat recurs. Prin decizi a
Colegiului pen al al CSJ din 30 octombrie 2013, s -a dispus in admisibilit atea recursurilo r
ordin are decl arate de inculp at și avocatul I.B. în num ele acestui a, ca fiind vădit neî ntemei ate161.
În același context, elocvent este și următorul exemplu din pr actica CSJ: B.A. a fost
recunoscut vinov at în săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 328 și art. 324 alin. (2) lit. c) CP
RM. Acțiunile lui B. A. de ridic are a permisului de conducere de l a C.A., pretindere a prin
extorc are și primire a de la C.A. a sumei de 1000 lei, constituie infr acțiuni prevăzute de art. 328
alin. (1) și art. 324 alin. (2) lit. c) CP RM și necesită înc adrare sep arată162.
Considerăm corectă opini a autorilor , Brînză S. și Stati V. , conform căreia : „dacă
infracțiune a prevăzută l a lit c) alin. (2) art. 324 CP RM nu -și produce efectul din c auze

159 Decizi a Colegiului pen al al Curții Supr eme de Justiție din 29.04.2009. Dosarul nr. 1ra-515/2009. www.csj.md .
160 Decizi a Colegiului pen al al Curții Supreme de Justiție din 14.12.2016. Dos arul nr. 1r a-1958/2016. www.csj.md.
161 Decizi a Colegiului pen al al Curții Supreme de Justiție din 18.12.2013. Dosarul nr.4 -1re-170/14 . www.csj.md.
162 Decizi a Colegiului pen al al Curții Supreme de Justiție din 1 1.06.2014. Dosarul nr. 1ra -1045/2014 . www.csj.md .

78

independente de voinț a făptuitorului ( adică, nu se reușește extorc area integr ală de bunuri,
servicii, privilegii s au avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin perso anei publice s au perso anei
publice străine) cele săvârșite urme ază a fi calificate în conformit ate cu art. 27 și lit. c) alin. (2)
art. 324 CP RM. De exemplu în c azul unei infr acțiuni prelungite – când, întru re alizarea aceleași
intenții infr acțion ale, făptuitorul extorche ază remuner ația ilicită nu deod ată, dar în tr anșe – vom fi
în prezenț a tentativei l a infracțiune a specific ată la lit c) alin. (2) art. 324 CP RM, d acă din c auze
independente de voinț a făptuitorului, acesta va extorc a doar o parte din acea remuner ație”163.
În acest sens, c hiar dacă făptuitorul avea intenți a de a extorc a spre exemplu , suma de
10000 lei, însă a putut obține doar 9900 de lei din motive independente de voinț a lui, vom
califica fapta acestui a ca tentativă l a infracțiune a prevăzută l a lit. c) alin. (2) art. 324 CP RM,
fiindcă nu i s -a reușit extorc area integr ală a remuner ației ilicite – suma de 10000 lei, adică
realizarea în tot alitate a intenției s ale. Chiar și d acă nu i s -a reușit obținere a în întregime a
remuner ației ilicite măc ar și cu 1 00 de lei, oricum ne vom afla în prezenț a tentativei l a art. 324
CP RM, esenți al este intenți a subiectului actelor de corupe re pasivă. Aparent putem consider a
inechit abile asemene a situații, dar, totuși nu putem interpret a sau califica într-un alt mod c azurile
respective, astfel este neces ar să acordăm priorit ate intenției reale a făptuitorului și nu situ ației de
fapt realizate.
2.3. Concluzii l a capitolul II
În fin al, vom încerc a să facem o concluzie gener ală asupra celor mențion ate în c apitolul
respectiv, astfel:
1. Am concluzion at că obiectul juridic speci al al faptei de corupere p asivă este reprezent at
de acele rel ații soci ale a căror apariție și desfășur are norm ală presupun o conduită corectă a
oricărei perso ane publice, perso ane publice străine , funcționar internațional sau persoane cu
funcție de demnitate publică în raporturile de serviciu cu cetățenii, precum și comb aterea faptelor
prin c are este prejudiciată autorit atea și încredere a de care trebuie să se bucure instituți a de st at
în care făptuitorul își exercită atribuțiile s ale de serviciu și respectă oblig ația de a pretinde,
accept a sau primi remuner ația doar în confor mitate cu lege a.
2. În cee a ce privește obiectul m aterial/imaterial al infr acțiunilor de corupere p asivă, cu
toate că unii autori sunt de părere a că acesta lipsește în cadrul acestei infr acțiuni , întruc ât nu se
atente ază la nici o remuner ație necuvenit ă, noi considerăm că infracțiune a prevăzută l a alin. (1)
art. 324 CP RM are obiect m aterial sau imaterial, respectiv acesta constă din remuner ația ilicită

163 Brînză S., St аti V. Tratat de Drept Penal …, p . 873 .

79

(bunurile, serviciile, privilegiile s au avantajele sub orice formă, ce nu i se cuvin perso anei
publice s au perso anei publice străine) . În cazul în c are, lipsește obiectul m aterial sau im aterial
prevăzut l a alin.(1) art. 324 CP RM, nu putem c alifica fapta ca corupere p asivă, d ar posibil
conform unei alte norme.
3. Obiect ul infracțiunii de corupere p asivă prevă zută l a alin.(1) art. 324 CP RM, se po ate
concretiza, de asemenea și în servicii de natură sexuală. Astfel, d acă unei perso ane publice s au
perso ane publice străine îi este oferită o persoană, iar aceste servicii sunt achitate de către
corupător și, dacă de spre acest fapt perso ana publică s au perso ana publică străină cuno aște,
atunci accept area unor asemene a servicii reprezintă modalitate de acceptare a remunerației ilicite
și, respectiv urme ază a fi calificată ca infracțiune de corupere p asivă;
4. În cee a ce privește v aloarea exprim ată în b ani a remuner ației ilicite , am evidențiat deja
că legea interzice primire a de la orice perso ană fizică și juridică de c adouri s au beneficiere a de
alte folo ase pentru îndeplinire a atribuțiilor de serviciu s au în virtute a stării lor soci ale, precum și
oferire a lor unor alte perso ane publice , cu excepți a unor simple mulțumiri simbolice, suvenirelor
în conformit ate cu normele de protocol și de curto azie intern ațională. Această pre vedere leg ală
trebuie coro borată cu o altă normă , astfel conform alin. ( 3) art. 11 al Legii Republicii Moldov a
privind Codul de conduită a funcțion arului public, adoptată de P arlamentul R epublicii Moldov a
la 22.02.2008, „interdicți a specific ată la alin. (1) nu se aplică în privinț a cadourilor primite cu
prilejul anumitor acțiuni de protocol și a căror v aloare nu depășeșt e limitele st abilite de
Guvern ”164. În acest sens, reiterăm că l imita maximă st abilită de Guvern, constituie sum a de
1000 de lei.
5. În concluzie, prin sint agma „avantaje sub orice formă” d in dispoziți a alin.(1) art. 324 CP
RM, urme ază a fi înțelese inclusiv și avantajele de n atură nep atrimoni ală. Cu to ate că l a o analiză
mai detaliată a acestei norme, putem deduce f aptul că, remuner ația ilicită constă și în avantaje
nepatrimoni ale, în c alitate de lege ferend a întru îmbunătățire a clarității legii pen ale, considerăm
că ar fi m ai binevenită includere a în dispoziți a de la alin.(1) art. 324 CP RM, a expresiei „ cât și
avantaje nep atrimoni ale”, cu scopul de a exclude posibilele confuzii s au interpr etări extensive
defavorabile din p artea organelor de ocrotire a normelor de drept, deo arece lege a trebuie să fie
clară și precisă pentru orice perso ană. De asemene a și echip a de ev aluare GRECO, recom andă
Republicii Moldov a, „de a alinia într-o mod coerent incriminările actelor de corupție din sectorul
public din articolele 324 și 325 Cod Pen al la prevederile articolelor 2 și 3 din Convenți a penală

164 Monitorul Ofici al al Republicii Moldov a, 2009, nr. 74-75.

80

privind corupți a, pentru a se asigur a, că aceste dispoziții includ fără nici o îndoi ală posibilă: a)
faptul de a solicit a, primi și accept a atât avantaje materiale cât și im ateriale”165.
6. Pentru a putea aplica prevedere a de la art.324 CP RM este oblig atoriu ca bunurile,
serviciile, privilegiile, avantajele, ori promisiunile să nu fie meritate din punct de vedere le gal de
către perso ana public ă, perso ana publică străină , funcționarul internațional sau persoana cu
funcție de demnitate publică, în caz contr ar nu mai putem vorbi despre o remuner ație ilicită și
respectiv , suntem în imposibil itatea calificării faptei conf orm art. 324 CP RM, nefiind vorb a de
acte de corupere p asivă.
7. Remuner ația ilicită sub formă de bunuri, servicii, privilegii, avantaje, ori promisiunile
trebuie să nu fie achitate și respectiv să constituie un contr aechiv alent, pentru un anumit
comport ament al persoanei publice, persoanei publice străine, funcționarului internațional sau
persoanei cu funcție de demnitate publică , adică să rezulte două oblig ații cu caracter reciproc.
Cum am mai menționat în această teză, considerăm că putem constata cazuri în care o
anumită remunerație ilicită nu va prezenta o mare importanță pentru alte persoane, însă poate
prezenta o valoare importantă pentru o persoană publică, astfel în contul primirii acesteia,
persoana publică se obligă să îndeplinească un anumit serv iciu în interesul corupătorului. De
exemplu putem atribui la această situație un tablou care nu are o mare valoare economică, însă
prezintă o importanță mare pentru familia coruptului, fiind pictat de un membru al familiei
acestuia din generațiile anterioa re, tablou care îi aparține la moment celui care este gata să ofere
acest tablou cu titlu de remunerație ilicită. În acest sens, considerăm necesar de stabilit în fiecare
caz nu doar caracterul de contraechivalent ca valoare economică, dar și ca valoare pe rsonală
pentru persoana publică coruptă. Considerăm , în calitate de lege ferenda că o asemenea
prevedere cu caracter explicativ ar trebui să fie inclusă în Hotărârea explicativă a Plenului CSJ
nr.11/2014.
8. În situ ația în care bunurile, serviciile, privil egiile, avantajele, ori promisiunile , adică
remuner ația ilicită, nu vor avea un c aracterul de retribuție, ci v a presupune un alt titlu al
remuner ației ilicite, ne putem afla în prezenț a infracțiunii de abuz de putere s au abuz de serviciu.
9. Infracțiune a de corupere p asivă, conform dispoziției art. 324 CP RM, reprezintă o f aptă
prejudici abilă exprim ată în acțiune a de pretindere, accept are, primire sau extorcare, person al sau
prin mijlocitor, de către o perso ană publică, o perso ană publică străină , un funcți onar

165 Al treile a Raport de ev aluare a Republicii Moldov a, adoptat de GRECO l a cea de a 50 Reuniune Plen ară
(Strasbourg, 28 m artie -1 aprilie 2011).
https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSe archServices/Displ ayDCTMContent?doc umentId=09000016806c9 a90.
(Accesat: 06.01.2017), p. 2 5.

81

internațional sau o persoană cu funcție de demnitate publică de bunuri, servicii, privilegii s au
avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine s au pentru o altă perso ană, sau accept area
ofertei ori promisiuni acestor a pentru a îndeplini s au nu, ori pentru a întârzia sau grăbi
îndeplinire a unei acțiuni în exercit area funcției s ale sau contr ar acestei a.
10. Respectiv , latura obiectivă a infracțiunii prevăzute l a alin. (1) art. 324 CP RM constă
din următo arele patru modalități norm ative cu c aracter alternativ ale faptei de corupere p asivă:
a) pretindere a remuner ației ilicite ;
b) primire a remuner ației ilicite ;
c) accept area remuner ației ilicite ;
d) accept area ofertei ori promisiunii remuner ației ilicite ;
Deci, d acă o perso ană publică s au o perso ană publică străină va comite oric are din
modalitățile norm ative mențion ate, suntem în prezenț a infracțiunii de corupere p asivă prevăzută
la alin. (1) art. 324 CP RM.
11. De asemene a, în calitate de lege feren da, considerăm că ar fi binevenită i ncludere a
expresiei „și nerespingere a promisiunii de a primi remunerația ilicită ” în dispoziți a de la alin.(1)
art. 324 CP RM, opinie exprim ată și susținută în doctrin a juridică de mai mulți doctrin ari, printre
care și Țurc an I., la care ne -am referit dej a, în contextu l analizei l aturii obiective a infracțiunilor
de corupere p asivă.
12. În c az de extorc are a remuner ației ilicite , în pl an secund ar se aduce atingere rel ațiilor
sociale care se referă la integrit atea corpor ală, sănăt atea sau libert atea psihică a perso anei
(victimei) , deo arece în această situ ație avem prezentă o victimă a acestei infr acțiuni , victimă c are
are de suferit c a urmare a săvârșirii acestei infr acțiuni .
13. În cazul în c are pretindere a are loc printr -o scriso are sau prin mesaj, aceasta se
consideră consu mată atunci câ nd destin atarul a aflat despre conținutul acelei scrisori sau a
mesajului și a conștientizat corect ce semnifică aceasta, până în acest moment nu a avut loc
pretinderea și, respectiv nu p utem vorbi despre o infr acțiune de corupere p asivă consum ată.
14. În c azul în c are bunurile, serviciile, privilegiile s au avantajele sub orice formă, ce nu i
se cuvin perso anei publice s au perso anei publice străine au ajuns prin intermediul poștei s au prin
alte mijlo ace de acest gen (de ex. prin curier) la persoana publică s au perso ana publică străină ,
aceasta pentru a nu fi subiect al infracțiunilor de corupere p asivă și respectiv pentru a nu i se
aplica răspundere a conform art. 324 CP RM , trebuie să -și exteriorizeze cât mai repede posibil
consimțămâ ntul de a nu le accept a, fiind neces ar ca respectiv a perso ană, fie să returneze

82

remuner ația ilicită, fie să denunțe această faptă autorităților competente și ulterior să le prede a
organelor de ocrotire a normelor de drept .
15. Suntem în prezenț a infracțiunii de corupere p asivă și în situația când remuner ația ilicită
este tr ansmi să unei perso ane apropi ate perso anei publice s au perso anei publice străine , în c azul
în care, cunoscând despre aceasta și conștientizâ nd că această remuner ație ilicită îi este adresată
acesteia, în vedere a exercitării unor acțiuni ce intră în sfer a sa de serviciu, perso ana publică s au
perso ana publică străină decide să o păstreze, respectiv în acest caz, aceasta este de acord să fie
mituită. Spre exemplu când remunerația ilicită nu îi este oferită nemijlocit persoanei publice,
persoanei publice străine etc., dar părinților, fraților, surorilor acesteia.
16. Infracțiune a de corupere p asivă este o infracțiune form ală și se consider ă consum ată
din momentul pretinder ii, primirii s au acceptării în întregime a remuner ației ilicite .
17. Vom fi în prezenț a tentativei l a infracțiune a de corupere p asivă în cazul în c are din
cauze independente de voinț a făptuitorului această infr acțiune nu -și va produce efectele , adică
când nu se va reuși pretindere a, primire a sau accept area în întregime a remuner ației ilicite . În
această situație făptuitorului i se v -a aplica răspunderea penală în conformitate cu art. 27 și cu
una dintre infracțiunile prevăzute la art. 324 CP RM, în dependență de circumstanțele concret e
ale cauzei.

83

CAPITOLUL III: ANALIZA JURIDICO -PEN ALĂ A ELEMENTELOR
CONSTITUTIVE SUBIECTIVE ALE INFR ACȚIUNILOR PREVĂZUTE L A ART.
324 CP RM
3.1. Subiectul infr acțiunilor prevăzute l a art. 324 CP RM
Subiectul infracțiunii prevăzute l a alin. (1) art. 324 CP RM este perso ana fizică
respons abilă, care la momentul comiterii acestei fapte a atins vârst a de 16 ani. Este neces ar ca
subiectul să dețină c alitatea speci ală de perso ană publică s au perso ană pub lică străină.
În esență, subiect al oricărei in fracțiuni „este recunoscută perso ana care a comis o f aptă
prevăzută de lege a penală și c are, în b aza faptului că posedă toate semnele prevăzute de lege
pentru această categorie de subiect , și este p asibilă de răspundere pen ală”166.
În contextul analizei subi ectului infr acțiunilor de corupere p asivă, reprod ucem următo area
prevedere a Plenului CSJ : „infracțiune a de cor upere p asivă v a exist a atunci câ nd îndep linire a ori
neîndeplinire a, întâ rziere a îndeplinirii s au grăbire a îndeplinirii acțiunii pentru c are corup tul
pretinde, acceptă, primește, extorcă remuner ația ilicită f ace parte din sfer a atribuțiilor de serviciu
ale acestui a sau este contr ară acestor atribuții. Vom fi în prezenț a infracțiunii de corupere p asivă
și în ipotez a pretinderii, acceptării, primirii sau extorcării remuner ației ilicite ce nu i se cuvine
făptuitorului, d acă acțiune a care urm a să o execute ultimul nu ține a nemijlocit de atribuțiile lui
de serviciu, d ar de c alitatea, oper ativitatea, plenitudine a acțiunil or lui depinde a adoptarea
hotărâ rii finale de către altă perso ană publică s au org an colegi al”167.
În esență din această prevedere , înțelegem f aptul că v a exist a fapta de corupere p asivă,
chiar dacă acțiunile făptuitorului nu ține au în mod direct de atribuțiile s ale de serviciu, d ar de
condui ta sa depinde a un act fin al al altei perso ane publice s au org an public , adică făptuitorul prin
conduit a sa a influenț at rezult atul final al acțiunilor unor alte perso ane, în interesul persoanei
care oferă remunerația ilicită. Din păcate, în realitatea de z i cu zi cele menționate supra se
întâlnesc foarte des, practic fiecare persoană a auzit cel puțin despre așa fenomene ca cumătrism
sau nănășism. Aceste fenomene populare pentru R.M. se află într -o strânsă interdependență cu
corupția pasivă și în consecință duc la degradarea economică și socială a Republicii Moldova.
Pentru început, considerăm neces ar a mențion a că este s alutabil faptul, că legiuitorul nostru
a ținut cont de recom andările e chipei de ev aluare GRECO , care ne recom anda anterior operării

166 Grama M., Șavga A. ș.a.. Drept pen al, partea gener ală…, p. 207.
167 Hotărâre a Plenului CSJ cu privire l a aplicarea legisl ației referito are la răspundere a penală pentru infr acțiunile de
corupție nr. 11 din 22.12.2014 . http://jurisprudent a.csj.md/se arch_hot_expl.php?id=195 , pct. 5.2. ( Accesat:
09.03.2017).

84

amend amentelor în dispoziți a art. 324 CP RM, că „este neces ar de a lua măsurile legisl ative
neces are pentru a garanta că corupți a activă și p asivă a agenților publici străini, a membrilor
adunărilor publice străine, a funcțion arilor intern aționali, ai membrilor adunărilor p arlament are
intern aționale, cât și judecătorii și agenții curților intern aționale să fie explicit incrimin ate
conform articolelor 5, 6, 9, 10 și 11 din Convenți a penală privind corupți a”168.
Revenind l a subiect, menționăm că n oțiune a legală de „ persoană publică ” este pr evăzut ă la
alin. (2) art. 123 CP RM. Astfel, din punct de vedere leg al, prin perso ană publică înțelegem :
1) „funcțion arul public, inclusiv funcțion arul public cu st atut speci al (col aboratorul
serviciului diplom atic, al serviciului v amal, al org anelor apărării, securității n aționale și
ordinii publice, altă perso ană care deține gr ade speci ale sau milit are);
2) angajatul autorităților publice autonome s au de reglement are, al întreprinderilor de st at
sau municip ale, al altor perso ane juridice de drept public;
3) angajatul din c abinetul perso anelor cu funcții de demnit ate publică;
4) perso ana autoriz ată sau învestită de st at să presteze în numele acestui a servicii publice
sau să îndepline ască activități de interes public ”.
În cee a ce privește „noțiunea de „funcțion ar public ”, aceasta fiind o noțiune de f actură
extrapenală, este subsecventă f ață de noțiune a „perso ană publică ” utiliz ată la alin.(1) art. 324 CP
RM”169. În același context, l a pct. 6.1 din Hotărâre a Plenului CSJ cu privire l a aplicarea
legislației referito are la răspundere a penală pentru infr acțiunile de corupție nr.11 din 22.12.2014,
se mențione ază că „noțiune a „angajatul autorităților publice autonome s au de reglement are, al
întreprinderilor de st at sau municip ale, al altor perso ane jurid ice de drept public ”, de asemene a
este de f actură extr apenală. Astfel, în acord cu Anexa nr.1 (C apitolul I, Secțiune a a II-a) a
Hotărâ rii Guvernului privind punere a în aplicare a unor acte legisl ative, nr.1001 din 26.12.2011,
autoritățile publice autonome sunt: 1) Curte a de Conturi; 2) Centrul pentru Drepturile Omului; 3)
Comisi a Elector ală Centr ală; 4) Centrul N ațional pentru Protecți a Datelor cu C aracter Person al;
5) Consiliul Coordon ator al Audiovizu alului; 6) Consiliul Concurenței; 7) Serviciul de Infor mații
și Securit ate; 8) Agenți a Națională de Integrit ate; 9) Serviciul de Protecție și P ază de St at; 10)
Consiliul pentru prevenire a și elimin area discriminării și asigur area egalității ”170.

168 Al treile a Raport de ev aluare a Republicii Moldov a, adoptat de GRECO l a cea de a 50 Reuniune Plen ară
(Strasbourg, 28 m artie -1 aprilie 2011) .
https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSe archServices/Displ ayDCTMContent?docum entId=09000016806c9 a90.
(Accesat: 09.03.2017), p. 22.
169 Brînză S., St ati V. Tratat de Drept Penal …, p. 867 .
170 Hotărâre a Plenului CSJ cu privire l a aplicarea legisl ației referito are la răspundere a penală pentru infr acțiunile de
corupție nr.11 din 22.12.2 014. http://jurisprudent a.csj.md/se arch_hot_expl.php?id=195 . (Accesat : 09.03.2017 ).

85

Conform art. 2 al Legii cu privire l a funcți a publică și statutul f uncțion arului public din
04.07.2008 , „funcțion arul public este perso ana fizică numită, în condițiile prezente i legi, într -o
funcție publică; funcți a publică reprezintă ansamblul atribuțiilor și oblig ațiilor st abilite în temeiul
legii în scopul re alizării p rerog ativelor de putere publică ”171. De asemene a, conform alin.(1) art.
13 al aceleași legi, „evidenț a la nivel n ațional a funcțiilor publice și a funcțion arilor publici se
efectue ază prin administr area registrului funcțiilor publice și al funcțion arilor publici și a
dosarelor perso nale ale funcțion arilor publici ”172. Această prevedere , face referință l a Hotărâre a
Guvernului Republicii Moldov a pentru aprobarea Regul amentului privind org anizarea și
funcțion area Sistemului inform ațional autom atizat „Regi strul funcțiilor publice și al
funcțion arilor publici” nr. 106 din 11.02.2014173. În acest sens , susținem opini a mențion ată de R.
Popov, precum că „atunci când există dubii d acă o perso ană sau alta este s au nu funcțion ar
public, urme ază să se verifice eviden ța acestei a în registrul funcțion arilor publici”174.
Convenți a ONU împotriv a corupției din 31.10.2003 , la lit. a) art. 2, reproduce noțiune a de
„agent public ” prin c are se înțelege175:
1. „orice perso ană care deține un m andat legisl ativ, executiv, administr ativ sau judici ar al
unui st at parte, c are a fost numită ori aleasă, cu titlu perm anent s au tempor ar, care es te
remuner ată ori neremuner ată și oric are ar fi nivelul său ier arhic;
2. orice perso ană care exercită o funcție publică, inclusiv pentru un org anism public s au o
întreprindere publică, ori c are preste ază un serviciu public, așa cum acești termeni sunt definiți în
dreptul intern al statului p arte și aplicați în domeniul pertinent al dreptului acestui st at;
3. orice perso ană definită c a ”agent public ” în dreptul intern al unui st at parte. Totuși în
Convenți a dată, se st abilește că în scopurile anumitor măsuri specifice prevăzute în c ap. II din
Convenție, prin agent public se po ate înțelege orice perso ană care exercită o funcție publică s au
care preste ază un serviciu public, așa cum acești termeni sunt definiți în dreptul intern al statului
parte și aplicați în domeniul pertinent al dreptului acestui st at”.
În esență , termenul de „agent public ” are același sens c a și termenul de „perso ană publică ”
din cuprinsul CP al RM. Deosebirea denumirilor este urmarea faptului că fiecare stat parte la
Convenție are dreptul să numească de sine stătător calitatea specială a acestor persoane.

171 Monitorul Ofici al al Republicii Moldov a, 2008, nr. 230 -232.
172 Ibidem.
173 Monitorul Ofici al al Republ icii Moldova, 2014, n r. 35-41.
174 Popov R . Subiectul infr acțiunilor prevăzute în C apitolele XV și XVI din P artea Speci ală a Codului pen al. Teză
de doctor în drept , 2012, p. 139.
175 Convenția ONU împotriva corupției din 31.10.2003 . http://www.cdep.ro/proiecte/2004/400/40/5/conv445.pdf ,
(Accesat: 09.03.2017 )

86

În anexa la Lege a pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcțiilor publice , adoptată la
data de 21.07.2011 , este prevăzut faptul că în Republica Moldova funcțiile publice se clasifică în
trei trepte : a) funcții publice de nivel superior; b) funcții publice de conducere; c) funcții publice
de execuție176.
Considerăm corectă opini a lui, Ruslan Popov , care mențione ază că „sintagma „funcțion ar
public cu st atut speci al” utiliz ată în alin. (2) art. 123 CP RM, nu întotde auna desemne ază un
funcțion ar public în sensul strict al legii. În re alitate, în unele c azuri, această sint agmă se refe ră la
perso ane care se asimile ază unui funcțion ar public și c are deține gr ade speci ale sau milit are”177.
În context , ostașul serviciului de s alvare, ost așul de justi ție, comandantul de grupă, ofițerul
pentru problemele juridice al unității etc., sunt perso ane publice, respectiv au calitatea speci ală
cerută de lege pentru a putea fi consider at în calitate de subiect al actelor de corupere pasivă de
la art. 324 CP RM.
În cee a ce privește sensul sintagmei „ angajatul întreprinderii de st at sau municip ale, al
altor perso ane juridice de drept public ”, precizăm următo area prevedere de la pct. 6.1 al
Hotărârii Plenului CSJ cu privire l a aplicarea legisl ației referito are la răspundere a penală pentru
infracțiunile de corupție nr.11 din 22.12.2014 : „în sensul dispoziției de la alin.(2) art.123 CP
RM, angajatul întreprinderii de st at sau municip ale, al altor perso ane juridice de drept public este
salariatul c are se asimile ază funcțion arilor publici, indiferent de nivelul ier arhic, cu excepți a
salariaților, care desfășo ară activități auxiliare. Prin „ alte perso ane juridice de drept public ” se
înțelege: instituțiile publice și autoritățile publice, e numer ate în Anexa nr.1 l a Hotărâ rea
Guvernului privind punere a în aplicare a unor acte legisl ative, nr.1001 din 26.12.2011, prec um și
cele c are nu sunt enumer ate în acest act norm ativ (de exemplu, Agenți a Medic amentului,
Serviciul de Supr aveghere de St at a Sănătății Publice etc.), cu excepți a autorităților publice
autonome s au de reglement are”178.
Sensu l noțiunii „ angajatul din c abinetul perso anelor cu funcții de demnit ate publică ”
trebuie r aportată la prevedere a de la alin.(1) art.5 al Legii cu privire l a statutul person alului din
cabinetul perso anelor cu funcții de demnit ate publică nr. 89 din 07.05.2010. Astfel, șeful de
cabinet, c onsilierul, asistentul și secret arul din c abinetul perso anelor cu funcții de demnit ate
publică, sunt perso ane publice în sensul alin.(2) art.123 CP RM179.

176 Monitorul Ofici al al Republicii Moldov a, 2011, nr. 164 -165.
177 Popov R . Subiectul infracțiunilor…, p. 131 .
178 Hotărâre a Plenului CSJ cu privire l a aplicarea legisl ației referito are la răspundere a penală pentru infr acțiunile de
corupție nr.11 din 22.12.2014 . http://jurisprudent a.csj.md/se arch_hot_expl.php?id=195 . (Acc esat: 09.03.2017 ).
179 Ibidem.

87

În cee a ce ține de prevedere a de la alin. (2) art. 123 CP RM, „perso anele autoriz ate sau
învestite de stat să presteze în numele acestui a servicii publice sunt acele perso ane care preste ază
servicii not ariale”180.
Considerăm corectă această const atare, fiindcă nu atestăm prezenț a altor perso ane care ar
putea fi autoriz ate de st at să presteze în numele acestuia servicii publice , alții decât not arii, care,
conform alin. (1) art. 8 al Legii cu privire l a notariat din 08.11.2002, notarul este perso ana
autoriz ată de st at să presteze în numele acestui a servicii publice prin desfășur area activității
notariale în b aza licenței eliber ate de Ministerul Justiției, în condițiile prezentei legi181.
De aceeași părere este și autorul rus , B. Voljenkin, c are mențione ază că „o grupă speci ală a
perso anelor publice s au a perso anelor publice străine o constituie perso anele c are nu sunt în
serviciul public, însă c are sunt competente să realizeze acțiuni ce produc consecințe juridice. Din
categori a acestor perso ane se disting not arii, indiferent de f aptul d acă sunt publici s au priv ați”182.
În sensul alin. (2) art. 123 CP RM, după păre rea autorilor , Brînză S. și Stati V., „sunt
perso ane autoriz ate sau învestite de st at să îndepline ască activități de interes public : executorul
judecătoresc; avocatul; expertul judici ar; auditorul; interpretul și tr aducătorul antren ați de
Consiliul Superio r al Magistraturii, de Ministerul Justiției, de org anele procur aturii, org anele de
urmărire pen ală, de inst anțele de judec ată, de not ari, avocați sau de executorii judecătorești;
medi atorul; medicul privit c a liber profesionist; m andatarul autoriz at”183.
Cu toate aceste a, în c azul în c are, de exemplu „avocatul care pretinde, acceptă ori primește
onorarii m ari pentru acordarea asistenței juridice, (deci, pentru a îndeplini acțiuni în exercit area
profesiei de avocat), prev alându-se de reput ația sa, cunoștințel e sale profesion ale și a conștiinței
cu care își îndeplinește d atoria, nu c ade sub incidenț a art. 324 CP RM. Dimpotrivă, avocatul
public s au avocatul care acordă asistență juridică l a cerere, solicit at să acorde asistență juridică
calificată din contul mij loacelor destin ate acordării asistenței juridice g arantate de st at, realizează
latura obiectivă a infracțiunii de corupere p asivă în ipotez a în care pretinde, acceptă, primește ori
extorcă onor arii de l a perso anele c are nu dispun de suficiente mijlo ace fin anciare pentru pl ata lor
și care întrunesc condițiile stipul ate în Lege a cu privire l a asistenț a juridică g arantată de st at,
nr.198 din 26.07.2007”184. Este necesar, în acest context de delimitat avocatul public de avocații

180 Brînză S ., Stati V. Tratat de Drept Penal…, p. 867 .
181 Monitorul Ofici al al Republicii Moldov a, 2002, nr. 154 -157.
182 Волженкин Б.B. Служебные преступления . Санкт -Петербург: Юридический центр Пресс, 2005, p. 220.
183 Brînză S., Stati V. Tratat de Drept Penal …, p. 869 .
184 Hotărâre a Plenului CSJ cu privire l a aplicarea legisl ației referito are la răspundere a penală pentru infr acțiunile de
corupție nr.11 din 22.12.2014 . http://jurisprudent a.csj.md/se arch_hot_expl.php?id=195 . (Accesat : 21.03.2017 ),
pct.6.1.

88

liber profesioniști, care sunt ind ependenți și nu cad sub incidența prevederilor de la art. 324 CP
RM, comparativ cu avocații care acordă asistență juridică garantată de stat.
Este neces ar ca asemene a perso ane să îndepline ască cumul ativ următo arele două condiții :
a) sunt autoriz ate sau învestite de către st at să-și desfășo are activitățile;
b) activitățile pe c are le desfășo ară sunt activități de interes public185.
În același context , trebuie să precizăm că reprezent antul st atului în societățile comerci ale cu
cotă de p articip are a statului este o perso ană publică, făcâ nd p arte din c ategori a de perso ane
autoriz ate sau învestite de st at să îndepline ască activități de interes public186.
În ceea ce privește înțelesul gener al al termenului de perso ană publică, perso ană publică
străină , considerăm corect e afirmațiile doctrin are, precum că: „la examinarea unor c auze pen ale
concrete, inst anțele judecătorești urme ază să analizeze cercul înd atoririlor de serviciu ale
perso anei tr ase la răspundere pen ală. Perso anele publice s au perso anele publice străine sunt
consider ate perso anele, care perm anent s au provizoriu, exercită într -o întreprindere, instituție,
organizație de st at sau municip ală funcții de ordin org anizatorico -economic s au administr ativ de
dispoziție. Prin „funcții de ordin org anizatorico -econom ic” se înțelege funcțiile prin c are se
înfăptuiește conducere a colectivelor s au secto arelor de muncă, activit atea de producere a unor
lucră tori (select area și rep artizarea cadrelor, pl anificarea muncii, org anizarea muncii
subalternilor, menținere a discipli nei de muncă etc.) ”187.
Astfel, p entru ca o perso ană să aibă calitatea speci ală de perso ană publică, conte ază
caracterul atribuțiilor pe care aceste perso ane le îndeplinesc. Este neces ar concretizăm în fiec are
caz concret ce fel de acțiuni a realizat perso ana dată , în multe cazuri există posibilit atea ca o
perso ană să îndepline ască nu do ar atribuții de perso ană publică, însă și acțiuni strict profesion ale
în exercit area funcției sale. Astfel, legiuitorul nostru a delimit at în Codul Pen al al Republicii
Moldov a actual, infracțiunile săvârșite de perso anele publice s au perso anele publice străine de
infracțiunile săvârșite de perso ane care gestione ază org anizațiile comerci ale, obștești s au alte
organizații nest atale. În așa fel, l a art.123 CP RM este prevăzută d efiniția noțiunii de perso ană
publică , iar la art.124 CP RM este red ată definiți a noțiunii de perso ană care gestione ază o
organizație comerci ală obște ască s au altă org anizație nest atală. De aceea este necesar de cercetat
sub toate aspectele, caracterul acțiu nilor care au fost săvârșite de făptuitor.

185 Hotărârea Plenului CSJ cu privire la aplicarea legislației referitoare la răspunderea penală pentru infracțiunile de
corupție nr.11 din 22.12.2014. http://jurisprudenta.csj.md/search_hot_expl.php?id=195 . (Accesat : 21.03.2017 ),
pct.6.1.
186 Ibidem.
187 Ibidem.

89

Această delimit are corespunde cu prevederile Convenției pen ale privind corupți a din 27
ianuarie 1999188, care face distincție între corupere a pasivă a agenților publici n aționali (art.2) și
corupere a pasivă din sect orul priv at (art.7). Distincție de altfel, destul de benefică și import antă
pentru a nu cre a careva confuzii și interpretări extensiv def avorabile din p artea organelor de
drept naționale și nemijlocit pentru a delimit a gradul prejudici abil al unei asemene a fapte
realizate în sectorul public și respectiv în sectorul priv at.
În acest context, u n caz din pr actica juridică națională care se referă l a infracțiune a de lu are
de mită ( art. 333 CP RM), c are are ca subiect o perso ană c are gestione ază o org anizație
comerci ală, obște ască sau altă org anizație nest atală și nu o perso ană publică s au o perso ană
publică străină , este următo area speță: S.P., a fost cond amnată în b aza art. 333 alin. (4) Cod
penal. În fapt, S.P. , activând în funcți a de expert -evaluator în c adrul Direcției expertiză,
certific are și servicii v amale, fili ala Bălți a Camerei de comerț și industrie, fiind în acest mod în
conformit ate cu prevederile art. 124 Cod pen al, perso ană care în org anizația indic ată i-au fost
acordate perm anent prin numire anumite drepturi și oblig ații în vedere a exercitării funcțiilor de
dispoziție, a săvârșit infr acțiune a de lu are de m ită, în următo arele circumst anțe: începând cu 17
iunie 2014, a pretins de l a cet. V.S., bunuri sub formă de mijlo ace bănești ce nu i se cuvin, î n
sumă de 1500 (un a mie cinci sute) lei, pentru urgent area efectuării ev aluării a două bunuri
imobile amplasate în s. R ., r-nul Ș ., bunuri c are urm au să fie g ajate de V.S. în scopul obținerii
unui credit și eliber area raportului de ev aluare fără depl asarea la fața locului în s. R ., r-nul Ș .,
unde se află imobilele ce urm au a fi evaluate, mijlo ace bănești pe c are le -a accept at și primit
person al de l a V.S.189.
Considerăm corectă și neces ară această delimit are dintre corupere pasivă și lu are de mită ,
deoarece n u putem pune semnul eg alității între domeniul public și domeniul priv at de activit ate,
la fel nu putem asimil a gradul prejudici abil al acțiunilor ileg ale în domeniu priv at și cel public.
În acest sens, la alin.(1) art. 7 CP RM este prevăzut principiul indi vidualizării răspunderii pen ale
și pedepsei pen ale, care prevede că l a aplicarea legii pen ale se ține cont de caracterul și gr adul
prejudici abil al infr acțiunii săvâ rșite, de perso ana celui vinov at și de circumst anțele c auzei c are
atenue ază ori agravează răspundere a penală. De asemene a, legea penală trebuie să fie previzibilă
și să nu favorizeze interpretări uneori extensiv def avorabile pentru o perso ană sau alta.

188 Convenția penală cu privire la corupție din 27.01.1999. https://www.coe.int/en/web/conventions/full -list/-
/conventions/rms/090000168007f3f5 . (Accesat: 21.03.2016).
189 Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 11.11.2015. Dos arul nr.1r a-1067/2015.
www.csj.md .

90

În același context, menționăm următo area opinie doctrin ară, potrivit cărei a, „perso ana
publică , în sensul alin.(2) art.123 CP RM, trebuie deosebită de perso anele c are exercită funcții
pur profesion ale în c adrul unei perso ane juridice de drept public s au al celei de drept priv at. Care
este conținutul noțiunii „ activit ate pur profesion ală”? În opini a autorului mențion at, răspunsul l a
această întreb are reiese din alin.(2) art. 212 din Codul muncii: „Prin «form are profesion ală
continuă» se înțelege orice proces de instruire în c adrul cărui a un salariat, având dej a o calificare
ori o profesie, își comple tează cunoștințele profesion ale prin aprofund area cunoștințelor într -un
anumit domeniu al speci alității de b ază sau prin deprindere a unor metode s au procedee noi
aplicate în c adrul speci alității respective190. Așadar, activit ate pur profesion ală constituie
activit atea presupunând aplicarea cunoștințelor într -un anumit domeniu profesion al sau a unor
metode ori procedee profesion ale. După această notă de cl arificare, autorul în c auză accentue ază
că: num ai în c azul în c are, în prezenț a anumitor circumst anțe, per soanele, c are, de regulă,
exercitând funcții pur profesion ale în c adrul unei perso ane juridice de drept public s au al celei de
drept priv at, ajung să exercite funcții producăto are de efecte juridice, activit atea
„subadministr ativă” a acestor perso ane se po ate transform a într-o activit ate administr ativă. Do ar
în acest c az astfel de perso ane intră sub incidenț a prevederii de l a alin.(2) art.123 CP RM”191.
Astfel, nu au calitatea specială cerută de lege pentru a fi considerați ca subiecți ai
infracțiunii prevăzu te la alin. (1) art. 324 CP RM , acei s alariați care exercită funcții strict
profesion ale (c a de exemplu, medicii, ped agogii etc.). „În același timp d acă, în afară de
exercit area funcțiilor pur profesion ale, perso anele în c auză sunt învestite cu atribuții ale
perso anei publice – în caz de pretindere, accept are sau primire a remuner ației, ele pot fi tr ase la
răspundere pen ală pentru infr acțiune a prevăzută l a alin. (1) art. 324 CP RM (de exemplu:
medicul c are elibere ază certific atul de concediu medic al; medicu l din c adrul Consiliului pentru
determin area dizabilității și c apacității de muncă; medicul din c adrul comisiei de expertiză
medico -milit ară, c are semne ază concluzi a de in aptitudine a recrutului de a satisface serviciul
milit ar în termen; profesorul din c adrul comisiei de admitere, de ex aminare, de c alificare, care
semne ază documentul de promov are a candidatului (studentului, m asterandului, doctor andului,
audientului etc.) etc.) ”192.
În același context, este relev antă și următo area opinie , precum că: „compete nța unei
perso ane publice în sensul alin.(2) art.123 CP RM include, printre altele, prerog ativa acestei a de

190 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.159 -162
191 Stati V., Popov R. Unele precizări c u privire la înțelesul noțiunii „perso ană publică” ( alin..(2) art.123 din Codul
penal). În Revist a Națională de drep t, nr. 4 din 2015, p . 15-16.
192 Brînză S., St ati V. Tratat de Drept Penal…, p. 869 .

91

a realiza acțiuni relev ante sub aspect juridic. Astfel de acțiuni sunt producăto are de efecte
juridice. Se are în vedere că perso ana publică are dre ptul s au oblig ația, prin acțiunile s ale, să de a
naștere, să modifice s au să stingă r aporturi juridice. Cu alte cuvinte, perso ana publică deține
prerog ativa de a acorda drepturi și oblig ații altor perso ane, de a modific a volumul acestor
drepturi și oblig ații sau de a le încet a. Tocm ai acesta este criteriul c are permite delimit area
noțiunii „perso ană publică” (în sensul alin.(2) art.123 CP RM), pe de o p arte, de noțiunile
„person alul administr ativ-tehnic” și „perso ană care exercită funcții pur profesion ale”, pe de altă
parte. De exemplu, acordarea de către perso ana publică a unor drepturi și oblig ații altor perso ane
se exprimă în: emitere a unui act; înscriere a unor d ate într -un registru; eliber area unui document
care confirm ă un f apt juridic etc.”193.
Pe aceeași linie de idei , în doctrină se mențione ază că : „în cazul eliberării certific atului de
concediu medic al de către medic s au în c azul ev aluării de către c adrele did actice a studenților,
masteranzilor, aceștia exercită funcții producăto are de efecte juridice, motiv din c are, în
circumst anțele relev ate, astfel de perso ane pot evolu a în calitate de subiecți ai infr acțiunilor
prevăzute l a art. 324 CP RM, cu condiți a ca aceste a să activeze în instituții publice ; în c az
contr ar, se v a aplica răspundere a penală în co nformit ate cu art. 333 CP RM. Cu atât m ai mult nu
sunt perso ane publice , perso ane publice străine cei c are fac parte din person alul administr ativ-
tehnic din c adrul întreprinderilor de st at sau municip ale, din c adrul instituțiilor publice s au
autorităților publice (person alul tehnic, person alul c are desfășo ară activități auxiliare). F ață de
acești s alariați va fi aplicată răspundere a penală în conformit ate cu art. 256 CP RM, cu condiți a
ca acțiune a de primire a remuner ației ilicite având o n atură p atrimoni ală să fie comisă în prezenț a
unei metode speci ale – extorc area”194.
În concluzie, perso ana publică s au perso ana publică străină urme ază a fi deosebită de un
simplu s alariat care nu are această c alitate speci ală cerută subiectului pentru aplicarea
răspunderii penale pentru f apta de corupere p asivă, dintr -o întreprindere, instituție s au
organizație. Aceasta întrucât se aplică art. 256 CP RM în c azul primirii, prin extorc are, de către
un salariat care nu are calitatea specială caracteristică subiect ului infracțiunii de corupere p asivă,
dintr -o org anizație, instituție s au întreprindere a unei remuner ații ilicite pentru îndeplinire a unor
lucrări s au pentru prest area unor servicii în domeniul comerțului, aliment ației publice,
transportului, deservirii soci ale, comun ale, medic ale etc., lucrări și servicii legate de atribuțiile de
serviciu ale salariatului.

193 Stati V., Popov R. Unele precizări cu privire la înțelesul… , p. 16.
194 Ibidem.

92

La cele mențion ate supr a, prezentăm următorul exemplu : T.L. activa în funcție de
profeso ară în cadrul Colegiul ui Politehnic , care este o instituție de st at. În mot ivarea deciziei
instanța de recurs a mențion at, că o cerință oblig atorie pentru recuno aștere a unei s au altei
categorii de perso ane ca fiind perso ană publică este c aracterul actelor îndeplinite în exercit area
funcției . În unele situ ații, aceleași perso ane pot îndeplini în cadrul exercitării funcției lor acțiuni
de ordin org anizatorico -economic s au administr ativ de dis poziție și, nemijlocit și acțiuni pur
profesion ale. De aceea, esenți al în astfel de cazuri, în b aza cărui a urme ază a fi const atată
prezenț a infracțiunii de corupere p asivă comise de perso ana publică , va depinde de f aptul d acă
această perso ană într-o situ ație determin ată a îndeplinit anume acțiuni de ordin org anizatorico –
economic s au administr ativ de dispoziție și nu acțiuni pur profesion ale. Prof esorii, ex aminând
elevii, apreci ază cunoștințele lor cu st abilire a unei note corespunzăto are. Primire a examenelor
este prevăzută de ș arja pedagogică a fiecărui profesor și aceste acțiuni intră în cercul
atribuțiilor lor profesion ale. Lui T.L. nu i -a fost i mput ată încălc area vreunei atribuții de membru
al comisiei de ex aminare. În b aza celor const atate, rezultă că T.L. , verifi când cunoș tințele
elevilor , și-a îndeplinit atribuțiile s ale de profeso ară și aceste acțiuni nu pot fi consider ate având
caracter administrativ de dispoziție ori org anizatorico -economic pentru a putea invoc a calitatea
speci ală de perso ană publică195.
În acest sens, pentru a înlătur a posibile le confuzii, considerăm că ar fi binevenită oper area
în cuprinsul CP RM a opiniei autorilor , V. St ati și R. Popov, c are stabilesc că este neces ară
complet area art. 123 cu alin. (21) CP RM, c are ar presupune următorul conținut norm ativ: „nu
are calitate de perso ană publică în sensul alin. (2) acel angajat al perso anelor juridice de drept
public c are, în l egătură cu f apta săvârșită, exercită num ai funcții pur profesion ale sau activități
tehnice ori auxiliare”196.
Astfel, conc luzionând f aptul că în c azul în c are medicul, profesorul etc. primește o
remuner ație ilicită de l a alte perso ane pentru exercit area unor acțiuni, c are intră în atribuțiile lor
de serviciu , nu po ate fi c alificată această infr acțiune c a corupere p asivă. În acest sens, susținem
opini a expusă de autorii , Brînză S. și St ati V., precum că este greșită soluți a în următorul c az din
practica juridică națională: F.V. a fost cond amnat în b aza alin. (1) art 330 CP RM197 (care nu

195 Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 27.01.2009. Dos arul nr.1 ra-64/2009.
www.csj.md .
196 Stati V., Popov R. Unele precizări cu privire l a înțelesul …., p. 12 -22.
197 La alin.(1) art. 330 CP RM se st abilea răspundere a pentru primire a de către un funcțion ar al autorității publice,
al altei instituții s au org anizații de st at, care nu este perso ană cu funcție de răspundere, a unei recompense ilicite
sau a unor avantaje patrimoni ale pentru îndeplinire a unor acțiuni s au acordarea unor servicii ce țin de oblig ațiile
lui de serviciu.

93

mai este în vigo are, fiind abrog at prin Lege a din 2.12.11, nr. 245 – MO din 03.02.12, nr. 25 -28,
art.77 ). Acesta lucrând c a medic obstetrici an-ginecolog, el deține a și funcți a de șef al Secției
obstetrică și ginecologie din c adrul IMSP „Spitalul raional F.”, fiind numit în această funcție în
baza ordinului nr. 3 din 06.01.1999. Adică, er a funcțion ar în instituți a respectivă, ne având
calitatea de perso ană cu funcție de răspun dere. În fapt, la 17.01.2005 F.V. a primit de l a D.P. și
T.A. bani ce nu i se cuve neau, în sumă tot ală de 450 lei, pentru acordarea de asistenț ă medic ală
pacientei gr avide T. O., exprim ată în primire a nașterii, adică pentru servicii c are țin de
oblig ațiile lui de serviciu198. După cum const ată autorii mențion ați, „F.V. s-a aflat în exercit area
exclusiv a oblig ațiilor profesion ale: i-a acordat pacientei asistență medic ală, exprim ată în
primire a nașterii. Nu există nici un indiciu că, în vedere a săvârșirii f aptei, F .V. ar fi recurs l a
atribuțiile de serviciu ce -i revin în c alitate de șef al Secției de obstetrică și ginecologie din c adrul
Spitalului r aional F. În acest sens, pentru aplicarea art. 256 CP RM este esenți al ca, în legătură cu
fapta săvârșită, nu abstras de circumst anțele infr acțiunii, făptuitorul să exercite funcții pur
profesion ale sau tehnice. De aceea, dacă F.V. ar fi extorc at remuner ația respectivă, ar fi exist at
temei ul aplicării art. 256 CP RM”199.
Deci, î n acest c az nu se atestă componenț a de infr acțiun e prevăzută l a alin. (1) art. 330 CP
RM și deci nu trebui a să i se aplice lui F. V. alin. (1) art. 330 CP RM, deo arece acesta a exercit at
doar atribuții strict profesion ale și nu a realizat careva acțiuni în calitate de șef al Secției
obstetrică și ginecolo gie din c adrul IMSP „Spitalul raional F.” pentru a putea fi consider ată ca
perso ană publică, de aceea, considerăm că este critic abilă decizia CSJ . În ipotez a prezenței
extorcării remuner ației ilicite , am fi putut aplica art. 256 CP RM, însă din d atele speț ei nu s -a
atestat prezenț a extorcării. Din aceste considerente, în lips a acestei metode, primire a
remuner ației s au a altor avantaje patrimoni ale nu po ate fi c alificată în b aza alin.(1) art. 256 CP
RM. În asemene a situații, primire a unei remuner ații sau a altor avantaje patrimoni ale po ate
atrage răspundere a conform art. 315 C. con. al R.M., pentru primire a (luarea) în exercițiul
funcțiunii de recompensă nelegitimă s au de folos m aterial.
Într-o altă speță din pr actica juridică națională, considerăm că aceast a a fost corect
calificată de inst anța de judec ată, astfel: G.V. a fost cond amnat în b aza alin. (1) art. 324 CP RM.
În fapt, acesta exercit a funcți a de șef al Consiliului de Expertiză Medic ală a Vitalității din
raionul H., fiind, deci perso ană publică. Ca șef al Consiliului, avea în competență atribuți a de a
determin a nivelul c apacităților vit ale ale cetățenilor, precum și de a investig a și apreci a gradul

198 Decizi a Colegiului pen al lărgit al Cur ții Supreme de Justiție din 23.06.2009. Dos arul nr.1r a-677/09. www.csj.md .
199 Brînză S., St ati V. Tratat de Drept Penal …, p. 227 -228.

94

de inv aliditate. Contr ar atribuțiilor s ale de serviciu, fără a convoc a toți membrii Consiliului
pentru examinare, cum er a neces ar, de altfel și pentru a discut a în mod colegi al rezult atele
examinării lui B.V. , a extorc at și a primit de la B.G. mijlo ace financiare ce nu i se cuvin, în sumă
de 600 lei, cu scopul de a-l reex amina înainte de termen pe fiul acestuia, B.V. și a-i atribui gr ad
de inv aliditate200.
În acest c az, instanța corect a const at faptul că G.V. a îndeplinit atribuții de perso ană
publică în c alitate de medic din c adrul Consiliului pentru determin are diz abilității și c apacității
de muncă și c are elibere ază certific atul de diz abilitate și c apacitate de muncă, deo arece acesta era
învestit cu atribuți a de a determin a nivelul c apacităților vit ale ale cetățenilor, precum și de a
investig a și apreci a gradul de inv aliditate a lor în c alitate de șef al consiliului și nu c a un simplu
medic în exercitarea funcției .
Un alt exemplu din pr actica juridică națională care prezintă interes este următo area speță:
D.S. a fost cond amnat, conform alin.(1) art. 330 CP RM. În c adrul urmăririi pen ale, acțiunile lui
D.S. au fost înc adrate în b aza alin.(1) art. 324 CP RM. D.S. îndepline a funcți a de medic –
narcolog în spit alul raional H. și care nu er a o perso ană publică . În f apt, la 15.09.2005, în
incint a spitalului H. a primit de l a D.I. b ani ce nu i se cuvene au în sumă de 500 lei. Pentru acești
bani a stabilit concluzi a „treaz” în procesul -verbal al examinării medic ale de const atare a
faptului de consum are a alcoolului și a stării de ebriet ate a lui D.I… La recurs, Plenul CSJ a
const atat că instanțele de fond și de apel cor ect au concluzion at vinovăți a lui D.S. conform
alin.(1) art. 330 CP RM. Instanța de recurs a mențion at că rec alificarea acțiunilor de l a alin.(1)
art. 324 CP RM l a alin.(1) art.330 CP RM este justific ată prin f aptul că exercit area funcției de
medic -narcolo g nu c ade sub incidenț a perso anelor publice , prevăzută de art.123 CP RM. În
calitate de medic -narcolog, D.S. nu avea dreptul de a exercit a acțiuni cu caracter administr ativ
de dispoziție s au org anizatorico -economic201.
În această speță , considerăm că ex aminarea medic ală și const atarea stării de ebriet ate,
intrau în atribuțiile lui de serviciu, totuși în același timp , D.S. mai eliber a și acte care produce au
efecte juridice (certific ate), realizând în acest context acțiuni cu caracter administrativ de
dispoziți e, care sunt caracteristice unei persoane publice . Deci , acesta exercit a și atribuții ale unei
perso ane publice, respectiv suntem de părere a că inst anța de recurs incorect a luat o asemene a
decizie, respectiv fapta lui D.S. constituie corupere pasivă și tr ebuia calificată ca atare.

200 Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 19.05.2009. Dos arul nr.1r a-479/2009.
www.csj.md .
201 Decizia Plenului Curții Supreme de Justiție din 01.10.2007. Dos arul nr.4 -1re-253/2007. www.csj.md .

95

În același context, exemplificăm următo area opinie doctrin ară, care considerăm că este
neces ar a fi reținută, astfel: „în conjunctur a legii pen ale autohtone, între noțiune a „perso ană cu
funcție de răspundere” și noțiune a „perso ană publică” se atestă o rel ație de tip „p arte-întreg”.
Atât în conjunctur a legii pen ale autohtone, cât și în ce a a legii pen ale bel aruse – a realiza acțiuni
relev ante sub aspect juridic nu înse amnă ne apărat a exercit a acțiuni administr ative de dispoziție
sau org anizatorico -economice ori funcții ale autorității publice. În accepțiune a alin.(1) art.123
CP RM, nu este perso ană cu funcție de răspundere cel c are re alizează acțiuni relev ante sub
aspect juridic, însă c are nu exercită nici acțiuni administr ative de dispoziție s au org anizatorico –
economice, nici funcții ale autorității publice. Totod ată, nimic nu împiedică a-l consider a pe
acesta perso ană publică în sensul alin.(2) art.123 CP RM”202. Deci, concluzionăm că noțiune a de
„perso ană cu funcție de răspundere” , este mai îngustă decât termenul de perso ană publică, care
este unul mult mai larg ca conținut.
În contextul celor mențion ate supr a, prezentăm unele concluzii doctrin are relev ante: „1) nu
oricare salariat din c adrul unei perso ane juridice de drept public in tră sub incidenț a noțiunii
„perso ană publică”; nu oric are salariat din c adrul unei perso ane juridice de drept priv at intră sub
incidenț a noțiunilor „p ersoană care gestione ază o org anizație comerci ală, obște ască s au o altă
organizație nest atală” sau „perso ană care lucre ază pentru o org anizație comerci ală, obște ască s au
o altă org anizație nest atală”; 2) perso ana publică re alizează acțiuni relev ante sub aspect juridic,
deși po ate să nu exercite acțiuni administr ative de dispoziție s au org anizatorico -economice ori
funcții ale autorității publice. L a rândul său, perso ana, care lucre ază pentru o org anizație
comerci ală, obște ască s au o altă org anizație nest atală, re alizează acțiuni relev ante sub aspect
juridic, deși nu exercită acțiuni administr ative de dispoziție sau org anizatorico -economice ori
funcții ale autorității publice; 3) cei din person alul instituțiilor medico -sanitare și din person alul
instituțiilor de învățământ – care exercită acțiuni administr ative de dispoziție s au org anizatorico –
economice ori funcți i ale autorității publice – intră sub incidenț a fie a noțiunii „perso ană cu
funcție de răspundere” (și, implicit, a noțiunii m ai largi „perso ană publică”), fie a noțiunii
„perso ană care gestione ază o org anizație comerci ală, obște ască s au o altă org anizație nestatală”
(nu însă și a noțiunii „perso ană care lucre ază pentru o org anizație comerci ală, obște ască s au o
altă org anizație nest atală”); 4) în accepțiune a alin.(1) art.123 CP RM, nu este perso ană cu funcție
de răspundere cel c are re alizează acțiuni relev ante sub aspect juridic, însă c are nu exercită nici

202 Popov R. Aplicarea art.256 și 324 din Codul pen al pentru infr acțiunile comise de către cei din person alul
instituțiilor medico -sanitare sau din person alul instituțiilor de învățământ. În: Revist a Națională de Drept, nr.10,
2015, p. 22.

96

acțiuni administr ative de dispoziție s au org anizatorico -economice, nici funcții ale autorității
publice. Totod ată, nimic nu împ iedică a-l consider a pe acesta perso ană publică î n sensul alin.(2)
art.123 CP RM”203.
În altă ordine de idei , suntem de acord cu opini a, că pentru c alificarea faptei nu prezintă
import anță modul de exercit are a funcției, spre exemplu este o funcție de b ază sau este numi tă în
funcție pe un termen scurt . În acest sens, corect se afirmă că: „pentru c a o perso ană publică să fie
recunoscută c a subiect al infr acțiunii prevăzute l a alin. (1) art. 324 CP RM, nu este esenți al dacă
aceasta ocupă funcți a respectivă prin numire, provizoriu s au prin încredinț area unei însărcinări,
cazul exercitării provizorii a funcției po ate servi însuși c aracterul funcției. Aceste funcții pot fi
exercit ate, spre exemplu, atunci când munc a nu are un c aracter perm anent, cum ar fi înlocuire a
perso anei tempor ar absente de l a serviciu, însă cărei a i se păstre ază, confo rm legii, locul de
muncă (concediu de m aternit ate)”204.
Astfel, import ant este f aptul că l a momentul comiterii infr acțiunii acea perso ană avea
atribuții c aracteristice unei perso ane publică s au perso ane publice străine și, nemijlocit avea
psobilitate reală de a săvârși infracțiunea de corupere pasivă și nu fapta de escrocherie. O opinie
asemănăto are este expusă și d e către alți autori, spre exemplu : „chiar și îndeplinire a unei s arcini
tempor are po ate face ca actele, execut ate întru aducere a la îndeplinire a acestor obiective, să fie
consider ate ca fiind privito are la îndatoririle de serviciu”205.
De asemene a, considerăm corectă opini a, potrivit cărei a: „pentru c a o perso ană c are
exercită tempor ar oblig ațiile ce corespund unei funcții anume s au care îndeplinește o însărcin are
speci ală să po ată fi recunoscută subiect al infr acțiunii prevăzute de art. 324 Cod pen al, este
neces ar ca aceste oblig ații sau atribuții să -i fie acordate în strictă corespundere cu lege a”206.
Este evident f aptul, că doar în situ ația în care făptuitorul are calitatea speci ală de subiect al
actelor de corupere p asivă, c alitate obținută în mod leg al, putem vorbi despre c alificarea faptei
conform art. 324 CP RM, în c az contr ar lipsește scopul acestei infr acțiuni și eventu al am pute a
califica fapta ca infracțiune de escrocherie. Din motiv că într -o asemenea situație persoana
publică sau persoana publică străină induce în eroare alte persoane privitor la calitatea funcției
sale, dorind astfel să obțină remunerația ilicită.

203 Popov R. Aplicarea art.256 ș i 324 din Codul penal pentru infracțiunile …, p. 26 -27.
204 Федоров В. Субъекты злоупотребления полномочиями в коммерческих и иных организациях. În:
Российский судья , 2004, nr.12, p. 33.
205 Brînză S. ș.a. Drept pen al, partea speci ală…, p. 625.
206 Țurcanu I. Cu privire l a interpret area unor semne c alificative agravante ale infr acțiunii de lu are de mită. În:
Revist a Națională de Drept, 2002, nr.1, p. 42.

97

În opini a autorului , Dobri noiu V. , pe c are de altfel o susținem „persoanele aflate în
perio ada de încerc are, în vedere a angajării definitive, au calitatea de perso ană perso ană publică
sau de perso ană publică străină , atât pentru că în această perio adă ele îndeplinesc însărcinările
serviciului, funcției în c are urme ază a fi angajate, supunându -se regul amentului de ordine
interio ară și disciplinei muncii din instituți a, unit atea, societ atea, perso ana juridică respectivă, cât
și pentru că acțione ază în numele acestor a, pe c are le repre zintă în limitele competențelor
conferite, chi ar dacă nu au contr act de muncă ”207.
Considerăm corectă această opinie, deo arece în acord cu alin.(4) art. 60 Codul Muncii al
Republicii Moldov a se prevede că „pe parcursul perio adei de probă, s alariatul benefic iază de
toate drepturile și îndeplinește oblig ațiile prevăzute de legisl ația muncii, de regul amentul intern
al unității, de contr actul colectiv și de cel individu al de muncă al acestui a”208. În legătură cu cele
prevăzute în acest articol, opinăm că este o ur mare logică a faptului că odată angajat într -o
funcție publică, chiar șși pe durata de probă, aceasta are toate obligațiile dar și drepturile ce
reiese din activitatea sa publică, din aceste considerente un angajat într -o funcție publică pe
durata termenul ui de probă nu se deosebește cu nimic de o persoană publică obișnuită, deci în
ipoteza calificării faptei ca corupere pasivă, acest lucru nu va avea nici -o importanță juridică.
În concluzie, considerăm că profesorul, medicul etc. vor fi consider ate în cali tate de
perso ane publice , doar în situ ația în care vor ocup a o anumită funcție de conducere în instituți a
publică în care aceștia lucre ază. În c adrul competențelor lor intrând exercit area funcțiilor de
ordin administr ativ de dispoziție s au org anizatorico -economic (spre exemplu, directorul liceului,
rectorul universității, dec anul f acultății, directorul colegiului , directorul gimn aziului; șeful
spitalului, șeful policlinicii, directorul clinicii , șeful secției, directorul spit alului etc.).
În cazul în c are profesorii s au medicii vor primi o remuner ație ilicită pentru îndeplinire a
unor atribuții pur profesion ale, sau în cazul în care aceștia activează în domeniul privat, faptele
acestor a pot fi calificate în conformit ate cu infr acțiune a de lu are de mită prevăz ută de art.333 CP
RM și nu c a infracțiune a de corupere p asivă, fiind o infr acțiune de corupere în sectorul priv at.
În altă ordine de idei, în doctrin a juridică se exp rimă opini a, potrivit cărei a: „sunt posibile
cazuri când perso ana publică, perso ana public ă străină nu a fost împuternicită în mod ofici al cu
anumite atribuții, însă e a samavolnic și le asumă s au o f ace la rugăminte a perso anei c are în mod
oficial dispune de asemene a atribuții. În asemene a cazuri, nu pot fi recunoscute în c alitate de
perso ane pu blice s au perso ane publice străine, acele perso ane care în mod s amavolnic și -au

207 Dobrinoiu V. Corupți a în dreptul pen al român. București: Atlas LEY, 1995, p. 112.
208 Monitorul Ofici al al Republicii Moldova, 2003, n r. 159 -162.

98

atribuit anumite funcții și împuterniciri. Asemene a perso ane nu pot fi tr ase la răspundere pen ală
pentru corupere p asivă, deo arece lips a unui act juridic leg al întocmit de incl udere a perso anei în
sfera relațiilor speci ale duce l a inexistenț a subiectului speci al și, c a urmare, aceste a urme ază a fi
trase la răspundere conform altor articole ale Codului pen al. Dacă se v a stabili că perso ana a fost
învestită cu îndeplinire a unor dr epturi și oblig ațiuni de către un org an incompetent s au cu
încălc area cerințelor și condițiilor în aintate de actul norm ativ, atunci această perso ană nu v a
putea fi trasă la răspundere pen ală pentru lez area obiectului speci al protej at”209 .
Percepem ca corec tă această opinie, deo arece, de facto această perso ană nu are acea
calitate speci ală de perso ană publică s au perso ană publică străină, c alitate cerută în mod
oblig atoriu de lege pentru a putea aplica art. 324 CP RM. Î n lege a penală nu sunt prevăzute
excepț ii de l a oblig ativitatea prezenței c alității speci ale a subiectului actelor de corupere p asivă,
pentru a interpret a altfel această situ ație.
În alt context , trecem la analiza noțiunii de „ perso ană publică străină ”, astfel alin. (1) art.
1231 CP RM prevede trei c ategorii de perso ane publice străine:
1) „orice perso ană, numită s au aleasă, c are deține un m andat legisl ativ, executiv,
administr ativ sau judici ar al unui st at stră in;
2) perso ana care exercită o funcție publică pentru un st at străin, inclusiv pentru un organ
public s au o întreprindere publică străină;
3) perso ana care exercită funcți a de jur at în c adrul sistemului judici ar al unui st at străin ”.
Dacă să ne referim l a subiectul prevăzut l a lit. a1) alin. (2) art. 324 CP RM , practic
singur a diferență f ață de subiectul de l a infracțiune a stabilită l a alin.(1) art. 324 CP RM o
reprezintă c alitatea speci ală a subiectului infr acțiunii prevăzute l a lt. a1) alin. (2) art. 324 CP RM,
respectiv c alitatea de „funcțion ar intern ațional”.
În cadrul intern ațional mai este folosită și sint agma „agent intern ațional”, astfel Curte a
Intern ațională de Justiție definește noțiune a de „agent intern ațional” ca fiind „acel funcțion ar
care, remuner at sau nu, angajat cu titlu perm anent s au nu, a fost însărcin at de către un org an al
organizației să exercite ori să ajute l a exercit area uneia din funcțiile acestei a; pe scurt, orice
perso ană prin c are acțione ază org anizația”210. Unii doctrin ari consideră că noțiune a de agent
intern ațional este m ai largă comparativ cu noțiune a de funcțion ar intern ațional, în acest sens
aceasta include și alte c ategorii de funcțion ari: „parlament ari intern aționali și membri ai
adunărilor consult ative, membri ai forțelor de ordine de menținere a păcii, experți și tehnicieni,

209 Țurc an I. Răspundere a penală pentru …, p. 67.
210 Elian G. Curte a Intern ațională de Justiție. București: Ed itura Științifică, 1 970, p. 359.

99

consilieri și consult anți, reprezent anți, medi atori, arbitri și judecători ai tribun alelor
intern aționale”211.
Convenți a ONU împotriv a corupției din 31.10.2003, folosește noțiune a de agent public
străin l a lit. b) art. 2, astfel prin „ agent public străin ”, conform Convenției respective se înțel ege:
„orice perso ană care deține un m andat legisl ativ, executiv, administr ativ sau judici ar al unei țări
străine, c are a fost numită s au aleasă, și orice perso ană care exercită o funcție publică pentru o
țară străină, inclusiv pentru un org anism public s au o întreprindere publică; i ar prin „ funcțion ar
al unei org anizații intern aționale publice ” se înțelege un funcțion ar intern ațional sau orice
perso ană autoriz ată de o astfel de org anizație să acționeze în numele ei ”212. În esență aceste
noțiuni sunt pr actic i dentice cu cele prevăzute în CP RM, c are la fel folosește termenul de
funcțion ar intern ațional.
În Codul Pen al al Republicii Moldov a este prevăzut termenul de „ funcțion ar intern ațional”
care este definit la alin. (2) art. 1231 în felul următor, astfel prin „funcți onar intern ațional se
înțelege funcțion arul unei org anizații publice intern aționale ori supr anaționale sau orice perso ană
autoriz ată de o astfel de org anizație să acționeze în numele ei; membrul unei adunări
parlament are a unei org anizații intern aționale ori supr anaționale; orice perso ană care exercită
funcții judici are în c adrul unei curți intern aționale, inclusiv perso ana cu atribuții de grefă ”213.
În altă ordine de idei, circumst anța agravantă prevăzută l a lit. b) alin. (2) art. 324 CP RM
presupune o pluralitate de făptuitori la comitere a infracțiunii de la alin. (1) art. 324 CP RM. Este
neces ar să concretizăm , că do ar subiectul care are calitatea speci ală de perso ană publică s au
perso ană publică străină poate comite infr acțiune a prevăzută l a alin. (1) art. 324 CP RM,
respectiv o perso ană care nu are calitatea speci ală de perso ană publi că sau perso ană publică
străină aceasta nu po ate comite o asemene a infracțiune. În c azul când la săvârșire a infracțiunii
respective participă o perso ană fără a avea o asemene a calitate specială , se v a face trimitere în
mod oblig atoriu l a art. 42 CP RM , care presupune p articip ația și nu va putea fi aplicată
circumstanța agravantă prevăzută la lit. b) alin. (2) art. 324 CP RM.
În aceste circumst anțe, prezentăm următorul c az din pr actică judecătore ască n ațională: C.I.
și C.G. au fost cond amnați pentru infr acțiune a de corupere p asivă prevăzută l a lit.b) alin.(2) art.
324 CP RM. C.I. în complicit ate cu inspectorul poliției crimin ale al CPS C ., C.G. , în scopul
primirii b anilor ce nu li se cuvin, l -au stop at pe B.E., care er a în drum spre c asă și prezentînd

211 Țurc an I. Răspundere a penală pentru …, p. 99.
212 Convenți а ONU împotriv а corupției din 31.10.2003.
https://www.unodc.org/document s/brussels/UN_Convention_ Against_Corruption.pdf . (Accesat : 15.03.2017).
213 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 72 -74

100

ordon anța de efectu are a percheziției l a domiciliul său din loc alitatea D., mun. Chișinău, au
perchizițion at automobilul acestui a, apoi i-au cerut lui B.E. deplasarea spre lo cul lui de tr ai în
scopul efectuării percheziției l a domiciliu. Pe p arcursul depl asării spre domiciliul lui B.E.
pentru efectu area percheziției, polițiștii C.I. și C.G. , au pretins tr ansmitere a sumei de b ani în
mărime de 10 000 lei, pentru a nu-i inform a pe părinții acestui a, dar și conducere a unde
lucre ază, despre c azul depist at la 19.05.2010 asupra faptului de păstr are de către B.E. a
subst anțelor n arcotice, depist at de alți col aboratori de poliție214.
De asemene a, putem să prezentăm l a această agravantă ș i următorul exemplu din pr actica
judecătore ască n ațională: D.R. și H.T. au fost puși sub în vinuire pentru f aptul că, deținâ nd
funcți a de inspectori pentru minori în c adrul CPs Centru, mun. Chișinău, fiind perso ane publice ,
la data de 21 i anuarie 2011, aproximativ la ora 13.00, aflându-se pe str. P. 16, mun. Chișinău,
în interiorul gheretei de vâ nzare a țigărilor ce aparține SRL „C.”, urmărind scopul ext orcării
sumelor bănești de l a vânzăto area L.O., sub pretextul de a nu-i întocmi un proces -verbal cu
privir e la contr avenție pentru f aptul vâ nzării unui p achet cu țigări unui minor, au extorc at și au
primit de l a ultim a suma de 600 le i, bani ce nu li se cuvin215.
Astfel, menționăm că este oblig atoriu pentru a putea aplica această circumst anță agravantă,
ca toate perso anele care comit această infr acțiune să posede această calitate speci ală de perso ană
publică s au perso ană publică străină, în c az contr ar nu putem reține respectiv a circumst anță
agravantă la calificare, în caz contrar nu putem reține la calificare re spectiva agravantă. Dacă
măcar două persoane care au săvârșit infracțiunea dată aveau calitatea specială și una nu avea
această calitate, atunci persoana în cauză va fi complice la această infracțiune, dar nu coautor.
În context, c ircumst anța agravantă pre văzută l a lit. b) alin. (2) art. 324 CP RM nu poate fi
reținută în următo arele două situații :
1) infracțiune a este săvârșită de o perso ană având semnele subiectului infr acțiunii,
împreună cu o perso ană care nu are astfel de semne;
2) infracțiune a este să vârșită de o perso ană având semnele subiectului infr acțiunii, prin
intermediul unei perso ane care nu are astfel de semne216.
La pct. 7 al Hotărârii Plenului CSJ cu privire l a aplicarea legisl ației referito are la
răspundere a penală pentru infr acțiunile de cor upție , se prevede că în situația în care perso ana

214 Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 0 5.04.2016. Dos arul nr. 1r a-558/2016.
www.csj.md.
215 Deci zia Colegiului pen al lărgit al Curții Su preme de Justiție din 19.03. 2014. Dos arul nr. 4 -1re-106/14.
www.csj.md .
216 Brînză S., St ati V. Tratat de Drept Penal …, p. 870 .

101

publică s au perso ana publică străină, c are a pretins, a accept at sau a primit remuner ația ilicită,
conștientizează că nu po ate satisface interesele celui care oferă remunerația ilicită prin propriile
atribu ții de serviciu și tr ansmite o p arte din această remuner ație unei alte perso ane publice s au
perso ane publice străine, cu care nu s -a înțeles în pre alabil, atunci prim a perso ană po ate fi tr asă
la răspundere pen ală pentru infr acțiune a specific ată la alin.(1) art. 324 CP RM, prin concurs cu
infracțiune a prevăzută l a alin.(1) art.325 CP RM. Cea de a doua perso ană va fi condamnată penal
doar pentru infr acțiune a specific ată la alin.(1) art. 324 CP RM217.
În același timp, este posibil de a invoca această circumst anța agravantă prevăzută l a lit.b)
alin.(2) art. 324 CP RM, num ai dacă sunt prezente cumul ativ următo arele circumst anțe:
1) acordul privind primire a remuner ației ilicite are loc între două s au mai multe perso ane
care dispun de c alitățile speci ale ale subiect ului infr acțiunii de corupere p asivă;
2) acordul anticipe ază pretindere a, accept area, primire a remuner ației ilicite de către astfel
de perso ane;
3) fiec are dintre cele două s au mai multe perso ane se angajează să înfăptui ască s au să nu
înfăptui ască, să gr ăbească s au să se abțină de l a îndeplinire a anumitor acțiuni ce țin de atribuțiile
sale de serviciu ori contr ar acestor atribuții, în interesele corupătorului s au ale perso anelor c are le
reprezintă218.
Conform opiniei autorilor , Brînză S. și St ati V., „în ipoteza de la lit.b) alin. (2) art. 324 CP
RM, înțelegere a prealabilă v a avea loc num ai dacă s-a realizat înainte de a fi săvârșită
pretindere a, accept area sau primire a. Nu are import anță d acă perso anele publice s au perso anele
publice străine au intr at în acord în ainte de a se adresa sau după ce s -a adresat la una din ele un
corupător concret. Import ant este c a acordul între două s au mai multe perso ane publice s au
perso ane publice străine să fie st abilit până l a pretindere a, accept area sau primire a remuner ației
ilicite măc ar de către un a din aceste perso ane”219. Astfel, esenți al este c a înțelegere a prealabilă
dintre aceste două pe rsoane să fie realizată până la săvârșirea nemijlocită a faptei de corupere
pasivă, deo arece fără a exist a înțelegere a prealabilă nu putem vorbi despre reținerea acestei
circumst anțe agravante la calificarea faptei și, respectiv fiecare dintre aceste persoane va comite
de sine stătător infracț iunea de corupere pasivă, fără a i se reține la calificare agravanta dată.
În alt context , subiect al infr acțiunii prevăzute l a lit. c) alin. (2) art. 324 CP RM este
perso ana fizică respons abilă c are la momentul comiterii f aptei a atins vârst a de 16 ani. La fel,

217 Hotărâre a Plenului CSJ cu privire l a aplicarea legislației referito are la răspundere a penală pentru infr acțiunile de
corupție nr.11 din 22.12.2014 . http://jurisprudent a.csj.md/se arch_hot_expl.php?id=195 . (Accesat : 16.03.2017 ).
218 Ibidem.
219 Brînză S., St ati V. Tratat de Drept Penal …, p. 871 .

102

este neces ar ca subiectul să dețină c alitatea speci ală de perso ană publică sau perso ană publică
străină. În concluzie, subiectul infr acțiunii de la lit. c) alin. (2) art. 324 CP RM este același ca și
subiectul infr acțiunii specific ate la alin. (1) art. 324 CP R M fără c areva deosebiri c are ar necesit a
o analiză supliment ară din p artea noastră.
La lit. a) alin. (3) art. 324 CP RM se prevede răspundere a penală pentru infr acțiune a de
corupere p asivă prevăzută l a alin.(1) art. 324 CP RM săvârșită de către o perso ană cu funcție de
demnit ate publică .
În conformit ate cu alin.(3) art. 324 CP RM, p rin perso ană cu funcție de demnit ate publică
se înțelege: „perso ana al cărei mod de numire s au de alegere este reglement at de Constituți a
Republicii Moldov a sau care este învestită în funcție, prin numire s au prin alegere, de către
Parlament, Președintele Repu blicii Moldov a sau Guvern, altă perso ană cu funcție de demnit ate
publică st abilită prin lege; perso ana cărei a perso ana cu funcție de demnit ate publică i -a deleg at
împuternicirile s ale”220.
Din prevedere a de la alin. (3) art. 123 CP RM , deducem că perso ana cu funcție de
demnit ate publică este în dependență de caz:
1) perso ana al cărei mod de numire s au de alegere este reglement at de Constituți a
Republicii Moldov a;
2) perso ana care este învestită în funcție, prin numire s au prin alegere , de către P arlament,
Președin tele Republicii Moldov a sau Guvern, în condițiile legii;
3) perso ana cărei a perso ana cu funcție de demnit ate publică i -a deleg at împuternicirile
sale221.
Enumer area funcțiilor de demnit ate publică o găsim în anexa la nr. 199 din 16.07.2010 ,
prin urm are, aceste a sunt: Președinte al Republicii Moldov a; Președinte al Parlamentului; Prim –
ministru; Vicepreședinte al Parlamentului; Prim -viceprim -ministru; Viceprim -ministru;
Președinte al comisiei perm anente a Parlamentului; Vicepreședinte al comis iei perm anente a
Parlamentului; Președinte al fracțiunii p arlament are; Membru al Biroului perm anent al
Parlamentului; Secret ar al comisiei perm anente a Parlamentului; Deput at în P arlament; Ministru;
Viceministru, Secret ar gener al al Guvernului; Secret ar gener al adjunct al Guve rnului;
Guvern ator (B așcan) al Unității teritori ale autonome Găgăuzi a; Președinte al Adunării Popul are a
Unității teritori ale autonome Găgăuzi a; Vicepreședinte al Adunării Popul are a Unității teritori ale
autonome Găgăuzi a; Președinte al comisiei perm anente a Adunării Popul are a Unității teritori ale

220 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.72 -74
221 Brînză S., St ati V. Tratat de Drept Pen al…, p. 871 .

103

autonome Găgăuzi a; Prim -vicepreședinte și vicepreședinte al Comitetului Executiv al Unității
teritori ale autonome Găgăuzi a; Prim ar Gener al al municipiului Chișinău, prim ar, viceprim ar;
Președinte, vicepreședinte al raionului; Director gener al (director) al autorității administr ative
centr ale; Președinte, judecător, judecător asistent al Curții Constituțion ale; Președinte, membru al
Consiliului Superior al M agistraturii cu activit atea de b ază în Consiliu; Președint e,
vicepreședinte, judecător al Curții Supreme de Justiție etc.222.
Cu toate aceste, în jurisprudență se menționează că în sensul legii penale primarul nu este o
persoană cu funcție de demnitate publică, deși acesta este menționat în Anexa Legii cu privire la
statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică. Aceasta fiindcă, în conformitate cu alin.(3)
art.112 al Constituției Republicii Moldova, modul de alegere a primarilor este stabilit de lege,
deci nu este reglementat de Constituție; or, simpla preve dere constituțională a modului de
alegere a primarilor nu este echivalentă cu o reglementare. În caz contrar, vom fi în prezența unei
interpretări extensive defavorabile, fapt care va reține încălcarea principiului legalității (alin.(2)
art.3 CP RM). La fe l, președintele, prim -vicepreședintele, vicepreședintele, secretarul științific
general al Academiei de Științe a Moldovei, cu toate că sunt specificați în Anexa Legii cu privire
la statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică, nu vor fi consideraț i în calitate de
persoane cu funcție de demnitate publică, deoarece în acord cu art.11 -13 al Legii cu privire la
Academia de Științe a Moldovei, nr.1181 din 27.07.2000, persoanele în cauză sunt alese de către
Adunarea Generală a Academiei de Științe a Mold ovei223.
În contextul studierii cercului de persoane care au această calitate , prezentăm următorul
exemplu în care o persoană cu funcție de demnitate publică a fost condamnată pentru corupere
pasivă : C.M. a fost cond amnat în b aza art. 324 alin. (3) lit. a) CP RM. Pentru a pronunț a
sentinț a instanța de fond a reținut că, inculp atul C.M. activând în funcție de procuror în
procur atura Orhei, fiind perso ană cu funcție publică, folosind situ ația de serviciu, l a 05 aprilie
2012, de l a I.R. a extorc at 300 euro pent ru emitere a unei ordon anțe de neîncepere a urmăririi
penale pe f aptul însușirii bunurilor m ateriale‚ de către R.B. de la altă perso ană, fiind prins în
flagrant în momentul primirii b anilor. Instanța de apel a casat hotărâre a primei inst anțe pe
motiv, că aceasta a concluzion at că în situ ația dată a avut loc provoc area infracțiunii. Inst anța
de recurs a menținut integral decizia Curții de apel224.

222 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.194 -196.
223 Hotărârea Plenului CSJ cu privire la aplicarea legislației referitoare la răspunderea penală pentru infracțiunile de
corupție nr.11 din 22.12.2014 . http://jurisprudenta.csj.md/search_hot_expl.php?id=195 . (Accesat : 16.03.2017 ).
224 Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 13.08.2013 . Dosarul nr. 1ra-697/2013 .
www.csj.md .

104

Un alt caz relev ant din pr actica judecătore ască n ațională în același context, este următo area
speță : O.Z. a fost r ecunoscut vinov at și cond amnat în b aza art. 324 alin. (3) lit. a) Cod pen al. În
fapt, O.Z. activând în b aza ordinului Procurorului Gener al nr. 553 -p din 29 iunie 2010 în
funcți a de procuror în Procur atura raionului Nisporeni, fiind perso ană cu funcție de d emnit ate
publică în sensul prevederilor art. 123 alin. (3) Cod pen al, folosind intențion at situ ația de
serviciu, în perio ada 05 – 07 febru arie 2014, din interes m aterial, a pretins și a primit de l a I.M.
și M.B. bunuri ce nu i se cuvin225.
O altă speță din practica juridică națională, relevantă în contextul evidențierii calității
speciale de persoană cu funcție de demnitate publică , este următorul caz : A.P. a fost recunoscută
vinov ată și cond amnată în b aza art. 324 alin. (3) lit. a) Cod pen al. A.P. activând în funcți a de
procuror în Procur atura raionului Florești, fiind numită în această funcție prin ordinul
Procurorului Gener al cu nr. 581 -p din 14 iulie 2000…, prin extorc are, a pretins de l a ea bani ce
nu i se cuvin în sumă tot ală de 8000 lei, mijlo ace băn ești pe c are le-a accept at și primit person al
de la V.R.226.
Ne alăturăm opiniei doctrin are, potrivit cărei a: „nu to ate perso anele cu funcție de
demnit ate publică, c are intră sub i ncidenț a prevederii de l a alin.(3) art. 123 CP RM, sunt
specific ate în anexa la Lege a cu privire l a statutul perso anelor cu funcții de demnit ate publică. Și
vicevers a: în anexa la legea în cauză sunt nomin alizate perso ane cu funcții de demnit ate publică
care nu sunt consemn ate în alin. (3) art. 123 CP RM. În c azul unor asemene a discrepanțe,
priorit ate se acordă accepțiunii de perso ană cu funcții de demnit ate publică din alin.(3) art. 123
CP RM . În concluzie, se aplică alin.(1) art. 324 CP RM, nu lit. a) alin.(3) art. 324 CP RM, în
ipotez a în care subiectul infr acțiunii are calitatea de perso ană cu funcții de demnit ate publică în
accepțiune a anexei l a Lege a cu privire l a statutul perso anelor cu funcții de demnit ate publică, nu
și în accepțiune a dispoziției de l a alin.(3) art. 123 CP RM”227.
Această opinie este prevăzută și în Hotărâre a Plenului CSJ cu privire l a aplicarea legisl ației
referito are la răspundere a penală pentru infr acțiunile de corupție nr.11 din 22.12.2014, în c are se
precize ază la pct.6.4, că „dacă între alin.(3) art.123 CP și Anexa Legii cu privire l a statutul
perso anelor cu funcție de demnit ate publică, se v a atesta inconsecvențe legisl ative, inst anțele vor
acorda priorit ate accepțiunii de perso ană cu funcție de demnit ate publică din alin.(3) art.123 CP
RM. Aceasta întrucâ t, potrivit alin.(2) art.4 din Lege a privind actele legisl ative, nr.780 din

225 Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 05.10.2016. Dosarul nr. 1r a-938/2016 .
www.csj.md.
226 Decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 1 9.04.2016. Dos arul nr. 1r a-516/2016. www.csj.md .
227 Brînză S., St ati V. Tratat de Drept Penal …, p. 875.

105

27.12.2001, actul legisl ativ trebuie să fie în concord anță cu sistemul de codific are și unific are a
legisl ației. Un alt argument în f avoarea accepțiunii de perso ană cu funcție de demnit ate publică
consacrată în alin.(3) art. 123 CP RM, consistă în regul a potrivit cărei a în cazul în c are între două
acte legisl ative cu aceeași forță juridică apare un conflict de norme ce promove ază soluții diferite
asupra acelui ași obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior”228.
În același context, s usținem și opini a expusă de , Popov R., precum că „noțiune a „perso ană
cu funcție de demnit ate publică ” și noțiune a „funcțion ar public ” se află într -o relație de tip p arte-
întreg. În aceste împrejurări , noțiunile „perso ană cu funcție de de mnitate publică” și „perso ană
publică” se intersecte ază, au domenii de incidență c are se interc alează”229. Astfel, perso anele cu
funcție de demnit ate publică sunt consider ate în același timp și, ca funcțion ari publici, respectiv
orice persoană cu funcție de demnitate publică în accepțiunea de la alin.(1) art. 324 CP RM, are
în același timp și calitatea de funcționar public.
Autorul, Brînză S. , mențione ază că „dispoziți a alin.(3) art. 123 CP RM a fost supusă unor
amend amente prin Lege a nr.318/2013 și prin Lege a nr.152/2016. În rezult atul acestor
amend amente: din respectiv a dispoziție a fost exclus textul „consilierul loc al; deput atul în
Adunarea Popul ară a Găgăuziei ”; în dispoziți a de la alin.(3) art. 123 CP RM, cuvintele „în
condițiile legii” au fost substitui te cu cuvintele „ altă perso ană cu funcție de demnit ate publică
stabilită prin lege”. Consilierul loc al și deput atul în Adunarea Popul ară a Găgăuziei nu sunt
perso ane cu funcții de demnit ate publică nici în sensul Legii nr.199/2010, nici în sensul alin.(3)
art. 123 CP RM. În rezult atul adoptării Legii nr.152/2016, definiți a noțiunii „perso ană cu funcție
de demnit ate publică” s -a transform at din definiție exh austivă în definiție exemplific ativă.
Promovând o asemene a concepție, legiuitorul sugere ază că oric are perso ană cu funcție de
demnit ate publică intră sub incidenț a definiției de l a alin.(3) art. 123 CP RM. Import ant este c a
statutul unei asemene a perso ane să fie confirm at prin lege. În acest context, prin „lege” se are în
vedere, în primul rând, alin.(3) art. 123 CP RM. Sint agma „altă perso ană cu funcție de demnit ate
publică st abilită prin lege” din alin.(3) art. 123 CP RM , arată că această normă constituie o
normă diviz ată de referire. Este f alsă impresi a că ar exist a perso ane cu funcție de demnit ate
publi că c are nu sunt specific ate în anexa la Lege a nr.199/2010 și căror a nu li se aplică
prevederile acestei legi. Alineatul (3) art. 123 CP RM, complinit de anexa la Lege a nr.199/2010,
sunt singurele norme c are st abilesc conținutul noțiunii „perso ană cu funcți e de demnit ate

228 Hotărâre a Plenului CSJ cu privire l a aplicarea legisl ației referito are la răspundere a penală pentru infr acțiunile de
corupție nr.11 din 22.12.2014 . http://jurisprudent a.csj.md/se arch_hot_expl.php?id=195 . (Accesat : 18.03.2017 ).
229 Popov R. Subiectul infr acțiunilor prevăzute …, p. 276 .

106

publică ”230. În concluzie , nu exi stă alte prevederi leg ale care ar prevede a și alte categorii de
perso ane cu funcție de demnit ate publică, decât prevederile alin.(3) art.123 CP RM și Anexa la
Legea nr.199/2010 .
La lit. c) alin. (3) art. 324 CP RM se st abilește răspundere a pentru f apta de corupere
pasivă comisă în interesul unui grup crimin al org anizat sau al unei org anizații crimin ale. Astfel,
conform art. 46 CP RM, „grupul crimin al org anizat este o reuniune st abilă de perso ane care s-au
organizat în pre alabil pentru a comite un a sau mai multe infr acțiuni ”. Iar la alin.(1) art. 47 CP
RM se st abilește , că: „organizația (asociația) crimin ală este o reuniune de grupuri crimin ale
organizate într -o comunit ate stabilă, a cărei activit ate se întemei ază pe diviziune, între membrii
organizației și structurile ei, a funcțiilor de administr are, asigur are și execut are a intențiilor
crimin ale ale org anizației în scopul de a influenț a activit atea economică și de altă n atură a
perso anelor fizice și juridice s au de a o control a, în alte forme, în vedere a obținerii de avantaje și
realizării de interese economice, fin anciare sau politice ”, respectiv l a alin. (2) al acelui ași articol
se mențione ază că „infracțiune a se consideră săvâ rșită de o org anizație crimin ală dacă a fost
comisă de un membru al acestei a în interesul ei s au de o perso ană care nu este membru al
organizației respective, l a însărcin area acestei a”231. Considerăm că este echitabil, agravarea
răspunderii penale în acest caz, ca urmare a pericolului social mult mai mare.
La alin.(4) art. 324 CP RM , subiect po ate fi do ar o perso ană publică s au o perso ană
publică străină, din considerentul că dispoziți a alin.(4) art. 324 CP RM f ace trimitere l a
infracțiune a de la alin.(1) art. 324 CP RM, nu și l a celel alte in fracțiuni prevăzute în dispoziția de
la art. 324 CP RM .
În acest sens , autorul , Ruslan Popov se între abă, care trebuie să fie soluți a de calificare în
situația în care funcțion arul intern ațional sau perso ana cu funcție de demnit ate publică pretinde,
acceptă sau primește, person al sau prin mijlocitor, bunuri, servicii, privilegii s au avantaje sub
orice formă, ce nu i se cuvin, d acă aceste a se exprimă în proporții c are nu depășesc 100 unități
convențion ale pentru sine s au pentru o altă perso ană, sau acceptă ofert a ori promisiune a acestor a,
dacă aceste a se exprimă în proporții c are nu depăș esc 100 unități convențion ale – pentru a
îndeplini s au nu ori pentru a întârzi a sau a grăbi îndeplinire a unei acțiuni în exercit area funcției
sale sau contr ar acestei a. Resp ectiv acesta consideră că , într -un asemene a caz, răspundere a
urmează a fi aplicată conform alin.(4) art. 324 CP RM. Nu în b aza lit.a1) alin.(2) s au lit. a)

230 Brînză S. Definiți a legisl ativă a noțiunii de „perso ană cu funcție de demnit ate publică”: analiza evoluției . În:
științe sociale, 2016, nr.8 (98), p. 88 -89.
231 Monitorul Ofici al al Republicii Moldova, 2009, n r. 72-74.

107

alin.(3) art. 324 CP RM. Această concluzie în opinia autorului citat, decurge implicit din regul a
fixată la lit.a) art.117 CP RM: în situ ația concurenței dintre componenț a de infr acțiune cu
circumst anțe atenuante și alta cu circumst anțe agravante, infr acțiune a se califică în b aza celei cu
circumst anțe atenuante. Chi ar dacă la alin.(4) art. 324 CP RM nu es te consemn ată o circumst anță
atenuantă, nu ar fi corect să ignorăm principiul c are stă l a baza regulii de c alificare sus –
mențion ate „in dubio pro reo ”232.
Același autor, mențione ază că „din aceleași considerente, alin.(4) art. 324 CP RM (și nu
lit.b) alin.(2) sau lit.c) alin.(3) art. 324 CP RM) trebuie aplicat în situ ația în care perso ana
publică, perso ana publică străină, funcțion arul intern ațional sau perso ana cu funcție de demnit ate
publică pretinde, acceptă, primește s au extorche ază, person al sau prin mi jlocitor, bunuri, servicii,
privilegii s au avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin – dacă aceste a se exprimă în proporții
care nu dep ășesc 100 unități convențion ale, pentru sine s au pentru o altă perso ană, s au acceptă
oferta ori promisiune a acestor a – dacă aceste a se exprimă în proporții c are nu depăș esc 100
unități convențion ale”233.
La situația de m ai sus, considerăm că în esență acesta a fost și scopul includerii în art. 324
CP RM a aliniatului (4), d acă am interpret a în alt mod am restrânge neîntemei at sfera de acțiune
a acestui aliniat. Și conform principiului „ in dubio pro reo” , nu ar fi corect să diferențiem
gravitatea pedepsei pentru subiecții de l a art. 324 CP RM, în acest sens nu putem c a în cazul unei
perso ane publice s au unei perso ane publice st răine să -i fie c alificată fapta conform alin.(4) art.
324 CP RM, i ar unui funcțion ar intern ațional sau unei perso ane cu funcție de demnit ate publică
aflate în aceeași situ ație, să -i fie aplicat lit.a1) alin.(2) și respectiv lit. a) alin.(3) art. 324 CP RM ,
nu ar fi echit abil și corect din partea legiuitorului nostru o asemenea discriminare, în dependență
de funcția persoanei și nu de gradul prejudiciabil al acțiunilor săvârșite.
În concluzie l a analiza subiectului infr acțiunilor de corupere p asivă, n e alăturăm opiniei
exprim ate de Viorel Mihăilă, conform cărei a: „este neces ar ca la art. 1231 CP RM să fie definiți
termenii de „ arbitru” și „jur at”, termeni c are se referă l a infracțiunile de corupție . Menționăm , că
Protocolul adițion al la Convenți a penală privin d corupți a din 15.05.20 03234, prevede asemene a
definiții: „Termenul „ arbitru ” trebuie înțeles prin referire l a dreptul n ațional al statului p arte la
prezentul Protocol, d ar în orice c az trebuie să includă o perso ană care, având în vedere un acord
de arbitraj, este chem ată să i a o decizie c are obligă din punct de vedere juridic cu privire l a un

232 Popov R. Implic ațiile completării art. 324 din Codul pen al…., p. 63 -64.
233 Ibidem .
234 Protocolul adițion al la Convenția penală privind corupția din 15.05.2003 .
http://www.cn a.md/public/files/legisl atie/protocol_ adition al_la_conventi a_pen ala.pdf. (Accesat : 25.03.2017).

108

litigiu c are îi este prezent at chi ar de către părțile acestui acord. Termenul „ jurat” trebuie
consider at prin referire l a dreptul n ațional al statului p arte la prezentu l Protocol, d ar în orice c az
trebuie să includă o perso ană care să acționeze în c alitate de membru neprofesionist al unui
organ colegi al însărcin at să se pronunțe în c adrul unui proces pen al cu privire l a vinovăți a unui
acuzat”235.
Prin definire a acestor te rmeni în mod expres , s-ar elimin a posibilele confuzii și interpretări
eronate din p artea organelor de drept, referitor l a categoriile de perso ane cuprinse de aceste
noțiuni. De asemene a, prevederile CP RM s -ar alinia în conformit ate cu recom andările echipe i
de ev aluare GRECO expuse în c adrul celui de -al treile a Raport de ev aluare a Republicii
Moldov a, precum că este neces ar de a incrimin a în mod explicit corupți a pasivă și activă a
arbitrilor n aționali și străini, cât și a juraților străini conform articole lor 4 și 6 din Protocolul
adițion al la Convenți a penală privind corupți a236.
De asemene a, cons iderăm că ar fi binevenit pentru perfecțion area legisl ației pen ale,
următo arele recom andări de lege ferend a exprim ate în doctrină :
1) complet area art.123 CP RM cu alineatul (21): „Nu are calitatea de perso ană publică în
sensul alin.(2) acel angajat al perso anelor juridice de drept public c are, în legătură cu f apta
săvârșită, exercită num ai funcții pur profesion ale sau activități tehnice ori auxiliare”;
2) complet area Codului pen al cu articolul 1241 „Perso ana care lucre ază pentru o
organizație comerci ală, obște ască s au o altă org anizație nest atală”: „(1) Prin perso ană c are
lucre ază pentru o org anizație comerci ală, obște ască s au o altă org anizație nest atală se înțeleg e
perso ana care: este angajată a organizației comerci ale, obștești s au a unei alte org anizații
nestatale; re alizează acțiuni producăto are de efecte juridice; nu exercită funcții s au acțiuni
administr ative de dispoziție ori org anizatorico -economice. (2) Nu are calitatea de perso ană care
lucre ază pentru o org anizație comerci ală, obște ască s au o altă org anizație nest atală în sensul
alin.(1) acel angajat al org anizației în c auză c are, în legătură cu f apta săvârșită, exercită num ai
funcții pur profesion ale sau activități tehnice ori auxiliare”237.
În contextul analizei subiectului actelor de corupere p asivă, considerăm că aceste propuneri
de lege ferend a în ipotez a în care ar fi accept ate de legiuitor, ar exclude posibilit atea unor

235 Nastas. I. Corupere a pasivă și corupere a activă …, p. 171.
236 Al treile a Raport de ev aluare a Republicii Moldov a, adoptat de GRECO l a cea de a 50 Reuniune Plen ară
(Strasbou rg, 28 martie – 1 aprilie 2011) ,
https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSe archServices/Displ ayDCTMContent?documentId=09000016806c9 a90.
(Accesat: 28.03.2017), p. 30.
237 Stati V., Popov R. Unele precizări cu privire l a înțelesul …,p. 20.

109

interpretări arbitrare și a posib ilei confuzii în c azul c alificării f aptelor de corupere p asivă. Cu
toate că în această teză am analizat conținutul acestor propuneri, acest f apt necesită o analiză
destul de aprofund ată pentru a percepe corect sensul noțiunii de perso ană publică și delimit area
ei de alte perso ane, de aceea, prin aceste amend amente la codul pen al, s-ar ușur a activit atea
organelor de drept și nemijlocit și a studenților f acultăților d e drept din țară . Lege a penală trebuie
să fie el aborată din punct de vedere tehnico -juridic c ât mai susceptibi lă de a fi percepută corect
de orice perso ană cu s au fără studii în domeniul juridic, nu putem cere respect area legii pen ale de
la cetățeni atâta timp cât nici măc ar perso anele din domeniul dreptului interprete ază diferit
aceeași normă, di n aceste considerente este neces ar de perfecțion at legisl ația penală pentru o
aplicare cât m ai eficientă a normelor juridice și, în consecință pentru eradicarea fenomenului
corupției pasive pe cât de mult este posibil aceasta .
3.2. Latura subiectivă ale infracțiunilor prevăzute l a art. 324 CP RM
În gener al, const atăm faptul că latura subiectivă a unei infracțiuni presupune partea
interio ară a infracțiunii, c are determină atitudine a psihică a făptuitorului f ață de f apta
prejudici abilă săvârșită și f ață de ur mările acestei a care vor surveni în consecință , sub r aportul
conștiinței, voinței și emoțiilor acestuia238.
Prevedere a de la alin. (1) art. 324 CP RM nu stabilește în mod expres care este forma
vinovăției făptuitorului , însă , din studierea modalităților norm ative cu c aracter alternativ ale
infracțiunilor de corupere p asivă, ajungem l a concluzi a logică , că infracțiune a de corupere p asivă
prevăzută l a alin.(1) art. 324 CP RM, poate fi realizată doar prin intenție directă, fiind, astfel
exclusă posibilit atea atestării intenției indirecte sau imprude nței (prin încredere exagerată sau
neglijență) . Persoana publică sau persoana publică străină înțelege foarte bine consecințele care
vor surveni prin fapta sa și dorește ca aceastea să survină în c ontul remunerației il icite primate
pentru realizarea scopului infracțiunii de corupere pasivă de la alin.(1) art. 324 CP RM .
Latura subiectivă a infracțiunii de corupere p asivă se re alizează deci, prin intenție directă:
perso ana publică s au perso ana publică străină conștientiz ează faptul că la momentul săvârșirii
faptei, bunurile, serviciile, privilegiile, avantajele sub orice formă nu sunt meritate în mod leg al
de către aceasta și remuner ația ilicită i -a fost oferită pentru a îndeplini s au nu ori pentru a întârzia
sau a grăbi îndeplinire a unei acțiuni în exercit area funcției s ale sau contr ar acestei a. Perso ana
publică s au perso ana publică străină în această situ ație înțelege posibilit atea survenirii urmărilor

238 Grama M., Șavga A . ș.a. Drept pen al, partea gener ală…, p. 207.

110

grave care se pot produce pentru bun a desfășur are a activității s ale de serviciu, consecință pe
care, de altfel și dorește ca să survină .
Motivul infracțiunii prevăzute l a alin. (1) art. 324 CP RM, se exprimă în m ajoritatea
cazurilor în interesul m aterial al perso anei publice, al perso anei publice străine sau în dorinț a de
a obține remuner ația ilicită sub formă de avantaje nep atrimoni ale, pentru sine s au pentru alte
perso ane apropi ate ale acestei a.
Unii autori sunt de părere a că scopul de cupidit ate este oblig atoriu pentru a atesta existenț a
acestei infr acțiuni , spre exempl u: „scopul de profit, în pofid a faptului că în lege nu se indică în
mod direct l a acesta, prezenț a lui rezultă din sensul normei pen ale, deo arece se mențione ază
despre primire a de către perso ana publică a unor avantaje m ateriale”239; o altă opinie aparține
doctrin arilor români , care consideră că: „în contextul vinovăției, infracțiune a se săvârșește cu
intenție directă, c aracteriz ată prin scopul făptuitor ului, respectiv : obținere a unui avantaj material
pentru a îndeplini, a nu îndeplini, ori a întârzi a îndepli nirea unui act privitor l a îndatoririle de
serviciu s au pentru a face un act contr ar acestor înd atoriri”240.
Nu suntem de acord cu asemene a opinii doctrin are, deo arece remuner ația ilicită , pe lângă
faptul că are un c aracter p atrimoni al, poate avea, de aseme nea și un c aracter nep atrimoni al, deci
nu putem să -i atribuim oblig ativitate acestui scop pentru a putea califica fapta, ca corupere
pasivă. La fel, am const atat în această teză, că chi ar și în ipotez a în care corupătorul îi împrumută
perso anei publice s au perso anei publice străine, spre exemplu b ani, oricum ne aflăm în situ ația
de corupere p asivă, deci în baza celor menționate, nu putem fi de acord cu opiniile , potrivit
căror a pentru aplicarea art. 324 CP RM este neces ar, ca făptuitorul să aibă scopul de c upidit ate la
comitere a infracțiunii de corupere p asivă.
În alt context, în practica și doctrina juridică , apar unele dificultăți legate de latura
subiectivă a infracțiunii prevăzute l a alin.(1) art. 324 CP RM, care se referă la provoc area
coruperii din p artea organelor de ocrotire a normelor de drept . Provocarea ar însemna instigarea
unei persoane publice sau unei persoane publice străine la săvârșirea faptei de corupere pasivă,
de către un agent sub acoperire, prin intermediul unor promisiuni false sau ame nințări, care
determină acea persoană să comită această infracțiune.
În acest context putem prezent a următoru l exemplu din pr actica juridică națională: G.C. a
fost cond amnat în b aza alin. (1) art. 324 CP RM. Astfel, l a 11.04.2008, l a ora 11.00, în blocul

239 Здравомыслов Б. Должностные преступления …, p. 139.
240 Grigorovici A. Infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul. București: Editur a Științifică și Enciclopedică,
1976, p. 59.

111

administr ativ al Penitenci arului nr.4 Cricov a, A.P. s-a apropi at de G.C. Aici, ultimul i -a eliber at
fotocopi a adeverinței ce confirmă ispășire a pedepsei de către A.P. în penitenci ar, pentru c are
G.C. a primit de l a A.P. remuner ație ilicită sub formă de bani ce nu i se cuvin în sumă de 500
lei, pentru că a îndeplinit și a grăbit acțiunile ce țin de atribuțiile sale de servici u. Sentinț a a fost
atacată cu apel de către inculp atul G.C., care a solicit at casarea ei, rejudec area cauzei și
adoptarea unei hotărâri de achitare, motivând că: 1) serviciul oper ativ al DIP a efectu at o
acțiune de provoc are și discredit are a sa241.
Un alt caz, care de asemene a, se referă l a acțiune a de provoc are, este următorul : Prin
sentinț a Judecătoriei Bot anica mun. Chișinău din 18 dece mbrie 2012, C.M. a fost cond amnat în
baza art. 324 al. (3) lit. a) CP RM. Pentru a pronunț a sentinț a instanța de fond a reținut că,
inculp atul C.M. activând în funcție de procuror în procur atura Orhei, fiind perso ană cu funcție
publică, folosind situ ația de serviciu, l a 05 aprilie 2012, de l a I.R. a extorc at 300 euro pentru
emitere a unei ordon anțe de neîncepere a urmăririi pen ale pe f aptul însușirii bunurilor
materiale‚ de către R.B. de la altă perso ană, fiind prins în fl agrant în momentul primirii b anilor.
Instanța de apel a casat hotărâre a primei inst anțe pe motiv, că aceasta a concluzion at că în
situația concretă a avut loc provoc area infracțiunii . Inst anța de recurs a menținut decizia Curții
de apel242.
Cu to ate că considerăm actele de corupție o problemă gravă în c alea dezvoltării Republicii
Moldov a, orice fel de acțiuni de pro vocare la comiterea infracțiunilor de corupere pasivă le
consi derăm ileg ale și nu sunt conforme cu angajamentele și standardele europene asumate de
Republic a Moldov a. În această situ ație putem prezent a cauza Teixeir a de C astro c. Portug alia243,
unde CtEDO a consider at că a fost încălc at art. 6 alin. 1 din Convenți a Europeană pentru
Drepturile Omului . Această soluție este o urm are logică a faptului că în lips a unei instigări din
partea agenților sub acoperire, infr acțiune a nu ar fi fost comisă de recl amant. În motiv area
soluției CtEDO de const atare a încălcării dreptului l a un proces echit abil garantat de art. 6 alin.
(1) din CEDO , s-a const atat ilegalitatea utilizării agenților instig atori/provoc atori. În acest sens ,
indiferent de import anța interesul ui public, obținere a unor p robe c a urmare a unei provocări din
partea agenților sub acoperire naționali înc alcă dreptul l a un proces echit abil prevăzut de alin. (1)
art. 6 din Convenție . De asemene a o hotărâre simil ară a fost d ată și în c auza Ramanauskas c.

241 Decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 08.04.2009. Dosarul nr.1ra -491/2009. www.csj.md .
242 Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții S upreme de Justiție din 13.08.2013 . Dosarul nr. 1ra-697/2013 .
www.csj.md .
243 Cauza: Teixeir a de Castro c. Portug alia http://www.hrcr.org/s africa/arrested_rights/c astro_portug al.html.
(Accesat : 20.03.2017 ).

112

Lituaniei, în c are la fel a fost const atată instig area reclamantului l a comitere a faptei de corupere
pasivă de către A.Z. care era un ofițer de investig ații sub acoperire din Lituania .
În acest sens, în cuprinsul Hotărârii Plenului CSJ cu privire l a aplicarea legisl ației
referito are la răspundere a penală pentru infr acțiunile de corupție , la pct. 25.3, se prevede
următo arele: „generalizând asupra jurisprudenței CtEDO în m aterie (hot. Teixeir a de C astro
contr a Portug aliei, 9 iunie 1998 ; hot. R amanauskas contr a Lituaniei, 5 febru arie 2008; hot.
Khudobin 28 contr a Rusiei , 26 octombrie 2010; hot. S andu contr a Moldovei , 11 febru arie 2014
etc.), se reține existenț a provocării l a acte de corupere, d acă sunt întrunite următo arele condiții
cumul ative:
a) acțiune a presupusă c a act de corupere tinde să fie prob ată prin solicit area care provine
de la o perso ană ce avea sarcina să descopere infr acțiune a sau când există o determin are directă
la comitere a unui act de corupere din p artea unui denunțător;
b) lipsesc indici ob iectivi că f apta ar fi fost s avârșită fără această intervenție (în speci al, nu
au fost re alizate acte de pregătire, b a mai mult c a atât, perso ana nu a fost dispusă să comită acte
de coruper e înainte de cont actul cu agenții st atului s au, după c az, cu perso ane priv ate care
acțione ază sub supr aveghere a agenților st atului);
c) nu există suspiciuni obiective că perso ana ar fi implic ată în acte de corupție în ainte de
implic area agenților st atului sau, după c az, a perso anelor priv ate c are acțione ază sub
supraveghere a agenților st atului”244.
În lumin a CEDO, p rovoc area la comitere a actelor de corupere pasivă trebuie să prezinte
forme concrete de instig are, care pot determin a sub aspect intelectiv lu area unei decizii de a
comite infr acțiune a. În concluzie, v a exist a provoc are atunci când remuner ația ilicită îi este
transmisă perso anei public e sau perso anei publice străine, fără acordul acestei a. În situ ația în
care perso ana publică s au perso ana publică s trăină iniți al nu acceptă remuner ația ilicită, însă
ulterior a accept at-o ca urmare a instigării din p artea unui agent sub acoperire, vom fi în prezenț a
provocării coruperii și cel m ai prob abil nu vom pute a califica fapta ca corupere p asivă, din
simplul mo tiv că este încălc at dreptul l a un proces echit abil prevăzut de art.6 din Convenți a
pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fund ament ale, de aceea este import ant ca
organele de ocrotire a normelor de drept să respecte stricto sensu dispozițiil e Codului de
procedură pen ală în procesul acumulării m aterialelor de probă l a urmărire a penală, pentru a nu
permite ca făptuitorii vinovați, să fie achitați de către CEDO pentru unele erori procesuale.

244 Hotărârea Plenului CSJ c u privire l a aplicarea legisl ației referito are la răspundere a penală pentru infr acțiunile de
corupție nr.11 din 22.12.2014 . http:// jurisprudent a.csj.md/se arch_hot_expl.php?id=195 . (Accesat : 20.03.2017 ).

113

La alin.(1) art. 324 CP RM este prevăzut scopul aceste i infr acțiuni , care de altfel este un
scop speci al. În acest sens, menționăm că: „acest scop speci al poate adopta oricare din
următo arele p atru forme:
1. scopul îndeplinirii – în interesul corupătorului s au al perso anelor pe c are le reprezintă –
de către p ersoana publică s au perso ana publică străină a unei acțiuni în exercit area funcției s au
contr ar funcției în c auză;
2. scopul neîndeplinirii – în interesul corupătorului s au al persoanelor pe c are le reprezintă –
de către perso ana publică s au perso ana publi că străină a unei acțiuni în exercit area funcției s au
contr ar funcției în c auză;
3. scopul întârzierii îndeplinirii – în interesul corupătorului s au al persoanelor pe c are le
reprezintă – de către perso ana publică s au perso ana publică străină a unei acțiun i în exercit area
funcției s au contr ar funcției în c auză;
4. scopul grăbirii îndeplinirii – în interesul corupătorului s au al pers oanelor pe c are le
reprezintă – de către perso ana publică s au perso ana publică străină a unei acțiuni în exercit area
funcției s au contr ar funcției în c auză”245.
Cu to ate aceste a, pentru a putea califica fapta conform alin. (1) art. 324 CP RM, nu este
oblig atoriu c a acest scop speci al să fie îndeplinit . Totuși, conform pct. 5.1 din Hotărâre a Plenului
CSJ nr.11 din 22.12.2014 dacă sco pul urmărit se re alizează și făptuitorul înd eplinește, nu
îndeplinește, întâ rzie ori grăbește o acțiune în exercit area funcției s au contr ar funcției în c auză,
atunci fapta de corupere pasivă prevăzută la art. 324 CP RM po ate form a concursul re al cu un a
dintre faptele prevăzute l a art.306 (tr agerea cu bună -știință l a răspundere pen ală a unei perso ane
nevinov ate), art.307 (pronunț area unei sentințe, decizii, înch eieri s au hotărâ ri contr are legii),
art.308 (reținere a sau arestarea ilegală), art.309 (constrâ ngerea de a face decl arații), art.332
(falsul în acte publice) etc.246.
În acest sens, prezentăm următoru l exemplu din pr actica juridică națională: T.S. a fost
cond amnat în conformit ate cu alin.(1) art. 324 și alin.(1) art. 327 CP RM. În f apt, T.S., activa în
funcți a de com andant de grupă al BSEP a CGP mun. Chișinău, fiind astfel perso ană publică . La
data de 26.01.2010, aproxim ativ la orele 10.00 -11.00, aflându -se în apropiere a Judecătoriei
Botanica, mun. Chișinău, de pe str. Zelinschi, 13, și urmărind scopul de a obține mijlo ace
bănești c are nu i se cuvin, a primit de l a o perso ană „A.” suma de 500 lei în contul introducerii

245 Brînză S., St ati V. Tratat de Drept Penal …, p. 865-866.
246 Hotărâre a Plenului CSJ cu privire l a aplicarea legisl ației referito are la răspundere a penală pentru infr acțiunile de
corupție nr.11 din 22.12.2014 . http://jurisprudent a.csj.md/se arch_hot_expl.php?id=195 .

114

pe teritoriul penitenci arului nr. 13 din mun. Chișinău un telefon mobil de model „M .”. În aceiași
zi, aproxim ativ la orele 17.00, T.S. a transmis telefonul mobil deținutului B. A.247.
În același context prezentăm un alt caz relev ant: C.B. a fost cond amnat în baza art. 324
alin. (1) CP RM și în b aza art. 327 alin.(1) CP RM . Conform art. 84 alin. (1) Cod pen al, pentru
concurs de infr acțiuni. În fapt, C.B., l a 30 iunie 2014 , aproxim ativ la ora 17:00, aflându-se în
sediul Sect. de poliție nr.5 al IP R. mun. C. , având spre ex aminare inform ația aferentă
pretinselor acțiuni hulig anice comise de către C.G., C. V. și D.M. a pretins de la aceștia suma de
8000 lei, pentru a nu tr ansmite m aterialele acumul ate în temeiul inform ației mențion ate pentru
tragerea la răspundere pen ală și pentru a nu le cre a probleme în activit atea profesion ală… În
continu are, C.D. folosind intențion at situația de serviciu în intere s person al, pentru a nu mări
procent ajul infr acțiunilor nedescoperite pe sectorul deservit de el, nu a înregistr at plâ ngere a
cet. P.X.., conform prevederilor ordinului comun „cu privire l a evidenț a unică a infracțiunilor, a
cauzelor pen ale și a perso anelor care au săvâ rșit nr. 121, 254, 286 -0, 95 din 18.07.2008 și
Codului de Procedură Pen ală, limitâ ndu-se la promisiuni verb ale petițion arei că c azul v a fi
examinat248. În acest c az, suntem în prezenț a comiterii infr acțiunii de corupere p asivă și a
infracțiunii prevăzute l a alin.(1) art. 327 CP RM, făptuitorul fiind s ancțion at pentru concurs re al
de infr acțiuni.
În doctrin a juridică autohtonă , se mențione ază că: „răspundere a penală în b aza alin.(1) art.
324 CP RM nu po ate fi aplicată atunci când remuner ația ilicită este pretinsă, accept ată sau
primită după îndeplinire a sau neîndeplinire a, întârziere a sau grăbire a îndeplinirii de către
perso ana publică s au perso ana publică străină a unei acțiuni în exercit area funcției s ale sau
contr ar funcției în c auză. În acest c az, lipsește unul din semnele oblig atorii ale componenței de
infracțiune prevăzute l a alin.(1) art. 324 CP RM: scopul infr acțiunii . La momentul îndeplinirii
sau neîndeplinirii, întârzierii s au grăbirii îndeplinirii de către perso ana publică s au perso ana
publică străină a unei acțiuni în exercit area funcției s ale ori contr ar funcției în c auză, perso ana
publică s au perso ana publică străină urmărește un alt scop decât cel prevăzut l a alin.(1) art. 324
CP RM. Chi ar dacă perso ana publică s au perso ana publică str ăină obține respectiv a remuner ație
ilicită, e a o obține nu pentru a îndeplini s au nu ori pentru a întârzi a sau a grăbi îndeplinire a unei
acțiuni în exercit area funcției s ale sau contr ar funcției în c auză. Pentru că această acțiune dej a a
fost îndeplinită ( neîndeplinită; întârzi ată; grăbită)”249.

247 Decizi a Colegiului pen al al Curții Supreme de Justiție din 0 5.11.20 13. Dos arul nr.1r a-774/13. www.c sj.md .
248 Decizi a Colegiului pen al al Curții Supreme de Justiție din 19.07.2016. Dos arul 1r a-890/16. www.csj.md .
249 Brînză S., St ati V. Tratat de Drept Penal …, p. 866.

115

În cazul de m ai sus, e ste evident f aptul că dacă remuner ația ilicită este pretinsă, accept ată
sau primită după îndeplinire a sau neîndeplinire a, întârziere a sau grăbire a îndeplinirii de către
perso ana publică s au pers oana publică străină a unei acțiuni în exerci tarea funcției s ale sau
contr ar funcției în c auză, nu putem atesta prezenț a scopului speci al al infracțiunii de corupere
pasivă. În c azul în c are scopul infr acțiunii de corupere p asivă lipsește vom putea aplica o altă
normă, spre exemplu art. 315 Cod Contr avențion al al RM, c are presupune primire a de
recompensă nelegitimă s au de folos m aterial, însă nu și infr acțiune a de corupere p asivă.
După cum dej a am const atat, pentru c a o perso ană să fie subiect al actelor de corupere
pasivă este neces ar, printre altele, c a aceasta să aibă această competenț a și posibilit atea reală de a
exercit a anumite funcții publice în momentul săvârșirii f aptei de corupere p asivă, în caz contrar,
cum deja am mai menționat în prezenta lucrar e, persoana în cauză va fi condamnată nu pentru
fapta de corupere pasivă, dar pentru infracțiunea de escrocherie de la alin.(1) art. 190 CP RM.
În acest sens, c onsiderăm corectă ipotez a expusă în doctrină , precum că în situ ația în care
subiectul infracțiun ilor de corupere pasivă nu are în competență atribuțiile neces are, acesta
practic sustr age remuner ația ilicită de l a corupător, în context , susținem următo area opinie
doctrin ară: „când perso ana publică s au perso ana publică străină nu are în competență acțiunile, a
căror îndeplinire, neîndeplinire, grăbire s au întârziere o urmărește, reiese că remuner ația ilicită
este sustr asă (în cazul primirii remuner ației ilicite) s au se înce arcă a fi sustr asă (în c azul
acceptării remuner ației ilicite). Or fiind, imposibi lă urmărire a scopului consemn at în alin.(1) art.
324 CP RM – desemn at prin cuvintele pentru a îndeplini s au nu, ori pentru a întârzi a sau grăbi
îndeplinire a unei acțiuni în exercit area funcției s ale sau contr ar acestei a – unicul scop posibil
devine cel de cupidit ate. În ipotez a relief ată, întrucât sustr agerea este însoțită de înșelăciune s au
de abuz de încredere, răspundere a se va aplica pentru un a din infr acțiunile prevăzute l a art. 190
(cu s au fără trimitere l a art. 27) din Codul pen al”250. Astfel, în cazul în care o persoană nu are
atribuțiile necesare în contextul cărora primește sau acceptă remunerația ilicită, fapta sa va putea
fi calificată ca infracțiunea de escrocherie și nu pentru fapta de corupere pasivă conform alin.(1)
art. 324 CP RM.
În această situație, putem prezent a următo area speță din pr actica juridică națională: C.I a
fost cond amnat în b aza lit. d ) alin.(2) art. 190 CP RM. Acesta exercit a funcți a de ofițer de
urmărire pen ală, fiind astfel perso ană publică și folosindu -se de situ ația de servi ciu a pretins și
a primit de l a B.P. sum a de 100 dol ari SU A, remuner ație care de altfel nu i se cuvine a, înainte

250 Brînză S., Stati V. Tratat de Drept Penal …, p. 866 -867.

116

de aceasta C.I. i -a promis lui B.P. că v a încet a urmărire a penală și nu -l va anunța în căut are –
atribuții c are nu intr au în competenț a de serv iciu ale lui C.I.251.
Autorii , Brînză S. și Stati V., mențione ază că: „în cazuri de altă natură, prevederile art. 190
(cu s au fără trimitere l a art. 27) din Codul pen al sunt aplicabile, chi ar dacă perso ana publică s au
perso ana publică străină are în competen ță acțiunile, a căror îndeplinire, neîndeplinire, grăbire
sau întârziere o urmărește. În astfel de c azuri, perso ana publică s au perso ana publică străină
promite că v a îndeplini, că nu v a îndeplini, că v a grăbi s au va întârzi a îndeplinire a unei acțiuni în
exercit area funcției s ale sau contr ar acestei a. Însă promisiune a în cauză este f alsă. Aceasta
întrucât l a momentul pretinderii, acceptării s au primirii remuner ației ilicite, perso ana publică s au
perso ana publică străină nu intențione ază să -și respecte promi siune a. Intenți a acestei perso ane
este de a sustr age remuner ația ilicită ”252.
În fin al, trebuie să menționă m că pentru determin area laturii subiective a infracțiunilor de
corupere pasivă, nu este destul f aptul de a stabili existenț a intenției directe l a persoanele publice
sau la perso anele publice străine , este neces ar să cercetăm și alte aspecte import ante, spre
exemplu c are sunt atribuțiile de serviciu ale perso anelor publice s au ale perso anelor publice
străine , care au condițion at săvârșire a infracțiunii de corupere pasivă, precum și la caracterul
acestor acțiuni, d acă sunt legale sau ileg ale, care a fost scopul și motivele care au stat la baza
săvârșirii infr acțiunii de către făptuitor , dacă la momentul săvârșii faptei , aceasta era o persoană
responsabilă și conștientiza acțiunile sale infracționale etc..
Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute l a lit.c) alin.(2) art. 324 CP RM se
caracterize ază prin intenție directă. Motivul acestei infr acțiuni se exprimă de cele m ai multe ori
în interesul m aterial sau în dorinț a de a obține avantaje nep atrimoni ale pentru sine s au pentru alte
perso ane apropi ate acesteia . Scopul acestei infr acțiuni, c are de altfel este un scop speci al este se
deduce din curpinsul alin.(1) art. 324 CP RM și constă în faptul de a îndeplini sau nu, ori pentru
a întârzi a sau a grăbi îndeplinire a unei acțiuni în exercit area funcției s ale sau contr ar acestei a. Și
în acest caz, pentru calificare faptei, acest scop special nu es te obligatoriu să fie realizat, eventual
în cazul realizării scopului, fapta persoanei date v -a forma un concurs real cu alte infracțiuni.
În acest sens , vom mențion a că în cee a ce privește l atura subiectivă a infracțiunii prevăzute
la lit.c) alin.(2) art. 324 CP RM , se aplică aceeași caracteriz are ca și la analiza efectu ată la latura
subiectivă a infracțiunii de l a alin.(1) art. 324 CP RM, fără c areva deosebiri esenți ale care să
necesite o cercet are supliment ară din p artea noastră.

251 Sentința Judecătoriei r-nului Hâncești din 27 .02.2014. Dosarul nr. 1 -249/13. https://jhn.instante.justice.md/ .
252 Brînză S. , Stati V. Tratat de Drept Penal …, p. 86 7.

117

3.3. Concluzii l a Capitolul III
1. Subiectul infr acțiunii prevăzute l a alin. (1) art. 324 CP R M este perso ana fizică
respons abilă c are la momentul comiterii f aptei a atins vârst a de 16 ani. Este neces ar ca subiectul
să dețină c alitatea speci ală de perso ană publică s au perso ană pubică străină. În acest sens, în
gener al, subiect al infr acțiunilor pre văzute l a art. 324 CP RM po ate fi o perso ană publică, o
perso ană publică străină , un funcțion ar intern ațional sau o perso ană cu funcții de demnit ate
publică.
2. În sensul prevederii de l a alin. (2) art. 123 CP RM, am const atat că „ perso anele
autoriz ate sau învestite de st at să presteze în numele acestui a servicii publice ” sunt notarii, alte
perso ane în acest sens , nu există în Republic a Moldov a.
3. Pentru c a o perso ană care exercită tempor ar atribuțiile de serviciu sau care îndeplinește
careva atribuții îns ărcin ate în mod speci al să po ată fi recunoscută în c alitate de subiect al
infracțiunilor prevăzute de art. 324 CP RM, este neces ar ca aceste atribuții de serviciu să -i fie
acordate acestei a în strictă conformit ate cu lege a, în caz contrar lipsește această calitate specială.
4. Am const atat faptul că pentru c a o perso ană să poată fi consider ată că are calitatea
speci ală cerută de art. 324 CP RM , conte ază ce fel de acțiuni realizează aceste persoane . Astfel,
este neces ar să delimit ăm în fiec are caz concret, caracterul acestor acțiuni , pentru că, cum am
mai menționat în prezenta lucrare, sunt situații în care o perso ană îndepline ște nu do ar atribuții
caracteristice unei perso ane public e, perso ane publice străin e, unui funcțion ar intern ațional sau
unei perso ane cu funcți e de demnit ate publică, însă și acțiuni legate de profesia sa , care nu sunt
cu carac ter administrativ de dispoziție . Astfel, spre exemplu profesorii vor fi consider ați
perso ane publice doar în situ ația când vor exercit a careva atribuții leg ate de îndeplinire a
funcțiilor administr ative de dispoziție: rector, director, dec an, șef de dep artment , prodecan etc.
într-o instituție publică, în c az contr ar v-a fi aplicabilă f apta prevăzută l a art. 333 CP RM. În
același timp, d acă subiectul nu are calitatea speci ală cerută l a art. 324 CP RM, în prezenț a
extorcării remuner ației ilicite , devine aplicabil art. 256 CP RM , care presupune primirea unei
remunerații ilicite pentru îndeplinirea lucrărilor legate de deservirea populației.
5. La lit. b) alin. (2) art. 324 CP RM, este prevăzută circumst anța agravantă c are presupune
o plur alitate de făptuitori l a comitere a infracțiunii de l a alin. (1) art. 324 CP RM. În acest sens ,
doar perso anele care au calitatea speci ală cerută de art. 324 CP RM, pot fi condamnate în
conformitate cu lit.b) alin. (2) art. 324 CP RM, respectiv o perso ană care nu are calitatea de
subiect speci al, adică de perso ană publică, perso ană publică străină, funcțion ar intern ațional sau

118

de o perso ană cu funcție de demnit ate publică, nu po ate săvârși o asemene a infracțiune în
contextul agravantei date.
6. Circumst anța agravantă prevăzută l a lit.b) alin.(2) art. 324 CP RM, va putea fi aplicată
numai dacă sunt întrunite cu mulativ unele cerințe, ca, spre exemplu anterior comi terii faptei de
corupere pasi vă între două sau mai multe persoane , care vor săvârși această infracțiune și care au
calitatea specială cerută de lege să existe un consimțământ privind primire a remuner ației ilicite
în legătură cu realizarea scopului special prevăzut la art. 324 CP RM. În situ ația în care nu sunt
întrunite aceste cerințe nu vom pute a reține l a calificare această agravantă.
7. În calitate de subiect al actelor de corupere p asivă este și funcțion arul intern ațional, care
conform alin.(2) art. 1231 CP RM este „funcțion arul un ei org anizații publice intern aționale ori
supranaționale sau orice perso ană autoriz ată de o astfel de org anizație să acționeze în numele ei;
membrul unei adunări p arlament are a unei org anizații intern aționale ori supr anaționale; orice
perso ană care exercit ă funcții judici are în c adrul unei curți intern aționale, inclusiv perso ana cu
atribuții de grefă ”.
8. La lit. a) alin. (3) art. 324 CP RM este st abilită în c alitate de subiect o perso ană cu
funcție de demnit ate publică. Din prevedere a de la alin. (3) art. 324 CP RM, înțelegem că
perso ana cu funcție de demnit ate publică este „acea perso ană al cărei mod de numire s au de
alegere este reglement at de Constituți a Republicii Moldov a sau care este învestită în funcție, prin
numire s au prin alegere, de către P arlament, Președintele Republicii Moldov a sau Guvern, altă
perso ană cu funcție de demnit ate publică st abilită prin lege; perso ana cărei a perso ana cu funcție
de demnit ate publică i -a deleg at împuternicirile s ale”.
9. Latura subiectivă a infracțiunilor de coruper e pasivă se re alizează doar prin intenție
directă. Astfel, perso ana publică, perso ana publică străină , funcțion arul intern ațional sau
perso ana cu funcții de demnit ate publică își dă se ama, în momentul săvârșirii f aptei, că
remuner ația primită, pretinsă sau acceptată este ilicită și că are drept scop pentru a-l face să
îndepline ască sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinire a unei acțiuni în exercit area
funcției s ale sau contr ar acestei a și că prin aceasta, el va prejudicia în mod grav interesele l egale.
10. Scopul acestei infr acțiuni este un scop speci al ce reiese din alin.(1) art. 324 CP RM :
„pentru a îndeplini s au nu, ori pentru a întârzi a sau grăbi îndeplinire a unei acțiuni în exercit area
funcției s ale sau contr ar acestei a”253. Acest scop nu este oblig atoriu să fie re alizat pentru a putea
aplica alin.(1) art. 324 CP RM, însă în c azul în c are scopul în cauză va fi îndeplinit , atunci

253 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 72 -74.

119

această infr acțiune po ate form a un concurs re al cu alte infracțiuni, spre exemplu: cu infracțiunile
de la art. 306; 3 07; 308 etc. CP RM s au cu contr avențiile de l a art. 312; 313 Cod Contr avențion al
al Republicii Moldova.
11. În c azul în c are remuner ația ilicită este pretinsă, accept ată sau primită după ce a avut
loc îndeplinire a sau neîndeplinire a, întârziere a sau grăbir ea îndeplinirii de către făptuitor a unei
acțiuni în exercit area funcției s ale sau contr ar funcției în c auză, nu vom pute a califica această
faptă c a corupere p asivă, deo arece, în această situație lipsește unul din semnele oblig atorii ale
componenței de inf racțiune prevăzute l a alin.(1) art. 324 CP RM, adică scopul infr acțiunii , care
este un scop special cum am mai menționat.
12. În calitate de lege ferend a, recom andăm legiuitorului de a defini în mod exp licit în
Partea Generală a CP RM, termenul de arbitru național și arbitru străin , cât și de jurat străin în
conform itate cu articolele 4 și 6 din Protocolul adițion al la Convenți a penală privind corupți a254.
Definirea termenului de jurat național nu își are sensul atâta timp, cât în sistemul de drept al
Republi cii Moldova nu există Curți cu jurați, cu toate că sperăm ca în viitor să int roducem și în
țara noastră aceste curți cu jurați .

254 Protocolul adițion al la Convenți a penală privind corupți a, intrată în vigoare la data de 01.02. 2005 .
https://www.coe.int/en/web/conventions/full -list/-/conventions/tre aty/191 . (Accesat 02.04.2017).

120

CAPITOLUL IV: DELIMIT AREA INFR ACȚIUNILOR PREVĂZUTE L A ART. 324
CP RM DE F APTELE ADIACENTE
4.1. Delimit area infracțiunilor prevăzute l a art. 324 CP RM de
infracțiunile adiacente
Vom începe acest c apitol cu delimit area infracțiunilor prevăzute l a art. 324 CP RM de
infracțiunile de tr afic de influență prevăzute l a art. 326 CP RM.
La infracțiune a de corupere p asivă înțel egere a între perso ana publică s au perso ana publică
străină și corupător se referă l a scopul de a îndeplini s au nu ori pentru a întârzia sau a grăbi
îndeplinire a unei acțiuni în exercit area funcției s ale sau contr ar acestei a. La traficul de influență,
în op inia autorului, Țurc anu I. „înțelegere a poate avea loc între perso ana interes ată și o altă
perso ană decât perso ana publică s au perso ana publică străină. În asemene a cazuri, după cum
mențione ază autorul, înțelegere a se referă l a o intervenție viito are pe lâ ngă perso ana publică s au
perso ana publică străină, c are este funcțion ar, în scopul de a-l determin a să facă sau nu c areva
acțiuni ce intră în oblig ațiile de serviciu ale ultimu lui. Autorul , concluzione ază, că în cadrul
infracțiunii de corupere p asivă perso ana publică trafică cu funcți a sa, pe când l a traficul de
influență subiectul infr acțiunii tr afică cu influenț a sa, reală sau presupusă. În c adrul infr acțiunii
de corupere p asivă, discredit area organelor de st at sau publice se re alizează în mod direct,
deoarece f apta arată că o perso ană publică s au o perso ană publică străină este coruptă; în c azul
traficului de influență o asemene a discredit are se re alizează în mod indirect, deo arece f apta
creează impresi a că un funcțion ar poate fi influenț at în legătură cu atribuțiile s ale de serviciu ”255.
La infracțiune a de tr afic de influență subiectul infr acțiunii conștientize ază faptul că
denigre ază reputația caracteristică unei persoan e public e, în conjunctura impresi ei care o lasă,
precum că aceasta este o persoană influenț abilă și/sau corupt ă, pe când l a infracțiune a de
corupere p asivă, perso ana publică s au perso ana publică străină înțelege faptul că aceasta singură
își denigre ază funcți a sa publică prin obținerea remunerației ilicite în contul unui serviciu în
legătur ă cu funcția sa publică .
Considerăm , corectă opini a, potrivit cărei a: „în cazul în c are în c alitate de tr aficant al
influenței este însăși perso ană publică sau o perso ană publică străină c are face parte din entit atea
publică în a cărei competență intră ef ectuarea actului funcțion al vizat, la calificare urme ază să se
țină cont de următo arele: a) dacă factorul de decizie , care este concomitent o perso ană publică

255 Țurc anu I. Unele aspecte referito are la delimit area și calificarea prin concurs a infracțiunii de corupere p asivă
cu alte infr acțiuni. În Revista Națională de drept , nr. 10-12, 2009, p. 20 8.

121

sau o perso ană publică străină , își trafică propriile lui oblig ații de serviciu, obligându -se să
îndepline ască s au nu ori să întârzie s au să grăbe ască îndeplinire a unei acțiuni în exercit area
funcției s ale ori contr ar acestei a, în schimbul unei remuner ații ce nu i se cuvine, f apta lui
urmează a fi calificată în b aza alin.(1) art. 324 CP RM ; b) dacă factorul de decizie, c are nu
neapărat este o perso ană publică s au o perso ană publică străină, se prev alează de influenț a pe
care i-o oferă rel ațiile s ale person ale, indiferent d acă această influență este re ală sau presupusă,
pe lângă altă perso ană publică s au perso ană publică străină, pentru c a acesta din urmă să
îndepline ască s au nu ori să întârzie sau să grăbe ască îndeplinire a unei acțiuni în exercit area
funcției lor , în favoarea unui terț, el comite infr acțiune a prevăzută l a alin.(1) art. 326 Cod
penal”256.
Astfel, în prim a situație este atestată comitere a infracțiunilor de corupere p asivă, deo arece
factorul de decizie este însuși o perso ană publică s au perso ană publică străină și abuze ază pr actic
de atribuțiile sale de serviciu pentru a primi remuner ația ilicită. În cel de -al doile a caz, factorul
de decizie, c are nu trebuie oblig atoriu să fie o perso ană publică etc., prin intermediul rel ațiilor
sale de serviciu, influențe ază o perso ană publică, perso ană publică străină să aibă o anumită
conduită , în acest c az, urme ază dej a să aplicăm norm a prevăzută l a art. 326 CP RM.
Un exemplu elocvent unde atestăm infr acțiune a de trafic de influență și nu corupere p asivă
este următorul c az: D.E. a fost învinuit pentru săvârșire a infracțiunii prevăzute l a alin.(1) art.
326 C P RM. În f apt, acesta în lun a mai 2010, fiind student l a Universit atea de St at din Moldov a,
Facultatea de Drept, afirmând că are influență asupra perso anelor publice din c adrul
Ministerului Educ ației, a pretins de l a A.D. suma de 1400 de euro pentru perfec tarea și
eliber are de către aceste perso ane publice a unui atestat de 12 cl ase257.
În altă ordine de idei, trecem l a delimit area infracțiunilor de corupere p asivă de
infracțiunile de abuz d e putere s au abuz de serviciu .
În context, s usținem următo area preve dere cu caracter explic ativ: „corupere a pasivă este o
infracțiune c are aduce atingere activit ății de serviciu și, în c azul câ nd perso ana publică, perso ana
publică străină, funcțion arul intern ațional, perso ana cu funcție de demnit ate publică pretinde,
acceptă, primește s au extorcă remuner ația ilicită, aceștia în mod abuziv își exercită și atribuțiile
de serviciu. Prin urm are, corupere a pasivă reprezintă un c az particul ar de abuz de serviciu s au
abuz de putere. De aceea, între art. 324 CP și art. 327 CP exist ă o concurență dintre o normă

256 Brînză S., St ati V. Tratat de D rept Pen al…, p. 892.
257 Sentinț a Judecătoriei sec t. Botanica, mun. Chișinău din 04.08.2010. Dos arul nr. 1-484/10.
https://jc.instante.justice.md/ . (În prezent, Judecătoria Chișinău cu sediul Botanica ).

122

speci ală și un a gener ală, în sensul art. 116 CP. Deci, l a calificare se v a reține do ar art. 324 CP, nu
însă un concurs de infr acțiuni. Concursul de infr acțiuni (re al) dintre art. 324 CP și art. 327 CP v a
exist a doar în ipotez a realizării efective a unuia dintre scopurile infr acțiunii de c orupere p asivă.
Aceasta întrucâ t, latura obiectivă a infracțiunii de corupere p asivă v a fi depășită și vom fi în
prezenț a a două conținuturi constitutive”258.
Astfel, î n conformit ate cu art. 116 alin.(1) CP RM , „normă gener ală se consideră norm a
penală care prevede două s au mai multe f apte prejudic iabile”, iar „normă speci ală este norm a
penală care prevede num ai cazurile particul are ale acestor f apte”. Din analiza și interpret area art.
324 și art. 327 CP RM , const atăm că norm a care st abilește răspundere a penală pentru
infracțiunile de corupere pasivă este un a speci ală față de norm a prevăzută l a art. 327 CP RM ,
care stabilește răspundere a pentru abuzul de putere s au abuzul de serviciu. În continu are, reținem
art.116 alin.(2) Cod pen al, care prevede că „în cazul concurenței dintre norm a gener ală și ce a
speci ală, se aplică num ai norm a speci ală”, respectiv în acest c az se v a aplica doar fapta de
corupere pasivă prevăzută la art. 324 CP RM.
Considerăm că în cazul de m ai sus, Plenul CSJ corect a interpret at legătur a dintre art. 324
și art. 327 CP RM, deo arece însăși dispoziți a normei art. 324 CP RM nu cere c a scopul
infracțiunii să fie re alizat, dar dacă totuși acest scop speci al al infr acțiunii se re alizează, este
evident că prin acțiunile s ale, făptuitorul depășește sfer a de cuprindere a faptei de corupere
pasivă și necesită c alificare prin concurs cu o altă normă competentă în situ ația respectivă, în
cazul de m ai sus, fiind vorba despre fapta prevăzută l a art. 327 CP RM. Este evident că în
situația dată, conținutul laturii obiective a infracțiunii de corupere pasivă este depășit.
Cu to ate aceste a, după cum se mențione ază în doctrină: „acest lucru nu înse amnă că oric are
dintre infr acțiunile specific ate la art. 324 CP RM nu po ate form a un concurs re al cu oric are din
infracțiunile specific ate la art. 327 CP RM. Or, infr acțiunile prevăzute l a art. 324 CP RM se
consideră consum ate din momentul pretinderii, acceptării s au primirii remuner ației ilicite. Astfel
faptele săvârșite ulterior rămân în afara sferei de aplicare a dispozițiilor de l a art. 324 CP RM. În
acest c az, const atăm existenț a unui concurs re al de infr acțiuni, impunându -se necesit atea
calificării f aptelor perso anei publice, perso anei publice străine, funcțion arului intern ațional,
perso anei cu funcție de demnit ate publică c a una din infr acțiunile prevăzute l a art. 324 CP RM,
cu invoc area oblig atorie și a normei c are stabilește răspundere a pentru infr acțiune a reprezentând
cealaltă componentă a concursul ui re al de infr acțiuni (de exemplu, pentru un a din infr acțiunile

258 Hotărâre a Plenului CSJ cu privire l a aplicarea legisl ației referito are la răspundere a penală pentru infr acțiunile de
corupție nr.11 din 22.12.2014 . http://jurisprudent a.csj.md/se arch_hot_ex pl.php?id=195 . (Accesat : 02.04.2017 ).

123

specific ate la art. 327 CP RM) ”259. Acest lucru este confirmat și de practica juridică unde au fost
emise numeroase hotărâri de condamnare pentru concurs real de infracțiuni între infracțiunile de
la art. 324 CP RM și cele prevăzute la art. 327 CP RM.
Referitor l a acest fapt, am st abilit dej a în analiza actelor de corupere p asivă că aceste
infracțiuni presupun existenț a unui scop speci al, care cum am mențion at deja nu este oblig atoriu
să fie re alizat, însă în situ ația în care scopul spe cial prevăzut în art. 324 CP RM se re alizează,
faptele săvârșite de făptuitor vor form a un conc urs re al, spre exemplu, cu art. 326 s au cu art. 327
CP RM în dependență de situația concretă.
Un exemplu din pr actica judici ară națională care se referă l a cele mențion ate mai sus, este
următo area speță: S.A. a fost cond amnat în conformit ate cu alin.(1) art. 324 CP RM. În același
timp, acesta a fost achitat de învinuire a adusă lui în b aza lit.a) alin.(2) art. 327 CP RM, di n
motiv că f apta lui nu întrunește elementele infr acțiunii260.
Într-un alt caz din pr actica judici ară națională, care se referă la același context: C.D. a fost
cond amnat în b aza art. 324 alin. (1) Cod pen al și în b aza art. 327 alin.(1) Cod pen al, în această
speță s -a const atat existenț a atât a infracțiunii de corupere p asivă, cât și componenț a
infracțiunii de abuz de putere s au abuz de serviciu . Acesta activînd în cali tate de ofițer de sector
în Inspectoratul de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție mun. C hișinău, fiind persoană publică ,
având în gestiune materialul înregistra t în Registru nr.2 al IP R . a DP mun.Chișinău a pretins de
la cet. C.G. , C.V. și D.M. suma de 8000 lei MD, întru neatragerea ultimilor la răspunderea
penală pentru comiterea actelor de huliganism. Astfel s -a constatat că acesta a cauzat daune în
proporții considerabile intereselor publice, prin subminarea autorității statului re prezentat de
organele de poliți e261.
Astfel, din aceste exemple , const atăm f aptul că cu to ate că S. A. a fost achitat pentru
concursul de in fracțiuni, totuși ne -am convins că și inst anțele de jude cată, în c azul când se
const ată că scopul infr acțiunilor de corupere p asivă a fost realizat, califică prin concurs re al fapta
de corupere p asivă cu o altă infr acțiune le gată de re alizarea acestui scop, printre altele, este vorb a
despre concurs re al, deo arece în acest sens făptuitorul prin două s au mai multe acțiuni , comite
două s au mai multe infr acțiuni distincte și care necesită a fi calificate prin concurs .
Cu to ate că atestăm și unele asemănări , totuși aceste infracțiuni se deosebesc prin m ai
multe trăsături c aracteristic e distincte , precum următo arele:

259 Brînză S., St ati V. Tratat de Drept Pen al…, p. 89 8.
260 Decizia Colegiului penal lărgit al CSJ din 31.03.2009. Dosarul nr.1ra -122/2009. www.csj.md .
261 Decizia Colegiului penal a l CSJ din 19.07.2016. Dos arul nr. 1ra-890/16. www.csj.md .

124

a) În esență obiectul juridic speci al al infr acțiunii de abuz de putere s au abuz de serviciu
este diferit și este constit uit din „relațiile soci ale privind bun a desfășur are a activității de serviciu,
care presupune respect area de către perso anele publice a oblig ațiilor de serviciu în mod corect,
fără abuzuri, cu reprezent area intereselor publice, precum și a drepturilor și i ntereselor ocrotite
de lege ale perso anelor fizice și ale celor juridice ”262.
b) În c azul abuzului de putere s au abuzului de serviciu , atestăm existenț a victimei ,
respectiv perso ana care suferă d aune în proporții consider abile, i ar în c azul infr acțiunii prev ăzute
la art. 324 CP RM , nu există o victimă a infracțiunii , exceptând cazul modalității de extorcare.
c) Infr acțiune a prevăzută l a alin. (1) art. 327 CP RM este o infracțiune m aterială, respectiv
se consideră consum ată din momentul când au survenit d aunele în proporții consider abile, în
schimb infr acțiune a prevăzută l a alin. (1) art. 324 CP RM, este o infracțiune form ală și se
consideră consum ată din momentul pretinderii, acceptării s au primirii în întregime a
remuner ației ilicite de către făptuitor .
d) Pentru abuzul de putere s au abuzul de serviciu este oblig atorie prezenț a interesului
material sau a altor interese person ale, dar, așa cum am const at anterior, pentru infr acțiune a de
corupere p asivă acest interes este unul alternativ263.
e) O altă deosebire , constă în f aptul că „la infracțiunea de corupere p asivă, trebuie să
pornim de l a faptul că , atare infr acțiune se v a consider a existentă do ar în c azul comiterii unor
acțiuni prin aplicarea atribuțiilor de serviciu de către o perso ană cu funcție de răspunder e
concretă. De aici conchidem și momentul invers: nici o acțiune comisă fără aplicarea atribuțiilor
de serviciu în f avoarea corupătorului nu po ate fi c alificată drept infr acțiune de corupere p asivă.
Observăm că sfer a acțiunilor în c adrul coruperii p asive e ste cu mult m ai restrânsă în comp arație
cu acțiunile s au inacțiunile din c adrul abuzului de serviciu; or, prin folosire a situației de ser viciu
considerându -se, inclusiv și legăturile de serviciu, protecți a în serviciu, toler area infracțiunilor
etc.”264.
f) În cadrul infr acțiunii de corupere p asivă perso ana publică, perso ana publică străină,
funcțion arul intern ațional, perso ana cu funcție de demnit ate publică își abuzează propriile s ale
atribuții de serviciu, obligându -se prin aceasta să îndepline ască s au nu ori să întârzie s au să
grăbe ască îndeplinire a unei acțiuni în exercit area funcției s ale ori contr ar acestei a, în schimbul
unei remuner ații ilicite, din contr a, în contextul infracțiunilor de abuz de putere s au abuz de

262 Brînză S., St ati V. Tratat de Drept Pen al…, p. 896.
263 Țurcanu I. Unele aspecte referito are la delimit area…, p. 207.
264 Ibidem.

125

serviciu perso ana publică, perso ana publică străină, funcțion arul intern ațional, perso ana cu
funcție de demnit ate publică , impune prin constrângere o perso ană să -i ofere remuner ația ilicită ,
afirmând că această remuner ație este una meritată pentru ea din punct de vedere legal.
În concluzie l a cele rel atate m ai sus, infr acțiunile prevăzute l a art. 324 CP RM și
infracțiunile specific ate la art. 327 CP RM sunt infr acțiuni diferite și cu to ate că în unele situ ații
art. 324 CP RM este o normă speci ală în r aport cu infr acțiunile de l a art. 327 CP RM, în cazul în
care scopul speci al al coruperii p asive se v a realiza, aceste două norme penale vor form a un
concurs re al.
În alt context , considerăm n ecesară delimit area infracțiunilor de corupere p asivă, de unele
infracțiuni privind sustr agerea averii străi ne. În acest sens, în conformit ate cu lit.d) alin.(2)
art. 191 CP RM, se s ancțione ază del apidarea averii străine, c are presupune însușire a ilegală a
bunurilor altei perso ane, încredinț ate în administr area vinov atului, cu folosire a situației de
serviciu. Su biectul acestei infr acțiuni po ate fi și o perso ană publică s au o perso ană publică
străină.
1) obiectul juridic speci al al delapidării averii străine este diferit de cel al coruperii p asive,
respectiv el are un c aracter multiplu: obiectul juridic princip al îl forme ază rel ațiile soci ale cu
privire l a posesi a asupra bunurilor mobile, i ar obiectul juridic secund ar îl constituie rel ațiile
sociale cu privire l a execut area corectă a atribuțiilor de administr are în privinț a bunurilor
încredinț ate265.
2) Considerăm că se va califica în conformit ate cu lit.d) alin.(2) art. 191 CP RM faptele
perso anei publice s au perso anei publice străine în situ ația în care:
a) sustr agere bunurilor m ateriale care nu i se cuvin perso anei publice, perso anei publice
străine se realizează în contextul abuzului de putere s au abuzului de serviciu ;
b) transmitere a bunurilor m ateriale perso anei publice s au perso anei publice străine se face
de către particip anții la sustr agere s au alte perso ane, nu de a o face pe perso ana publică sau pe
perso ana publică străină să îndepline ască s au nu ori să întârzie s au să grăbe ască îndeplinire a unei
acțiuni în exercit area funcției s ale ori contr ar acestei a (nefiind, deci vorba despre corupere ), însă
aceste bunuri îi sunt oferite în calitate de parte ce îi revi ne din săvârșirea infracțiunii de
sustragere de către aceasta266.
În același context, prezentăm opini a exprim ată de autorul, Țurc an I., care mențione ază că:
„dacă perso ana publică, perso ana publică străină, primește anumite bunuri c are nu i se cuvin

265 Brînză S., Stаti V. Trаtаt de Drept Penal. Partea Specială Vol. I. Chișinău: C artier Juridic, 2015 , p. 917.
266 Țurcanu I. Unele aspecte referitoare la delimitarea …, p. 20 9.

126

legal, pentru acțiunile comise de către e a folosindu -se de s ituația de serviciu, c are, la rândul său,
constituie l atura obiectivă a sustr agerii, aceste acțiuni nu constituie corupere, d ar anume se
exteriorize ază prin primire a ilegală a părții ce -i revine din bunur ile sustr ase. În c azul d at,
perso ana publică, perso ana publică străină este autorul s au cop articip antul l a sustr agere.
Totod ată, dacă perso ana publică, perso ana publică străină singură nu a particip at nemijlocit l a
sustr agere și a primit bunurile ce nu i s e cuvin pentru acțiunile s au inacțiunile c are intră în
oblig ațiile s ale de serviciu, d ar care nu se absorb de l atura obiectivă a sustr agerii, în c azul d at
asemene a fapte urme ază a fi calificate ca infracțiune de corupere p asivă (de exemplu, nelu area
de măs uri în vedere a curmării s au denunțării sustr agerilor în c azul existenței unei asemene a
oblig ații de serviciu) ”267.
În altă ordine de idei, considerăm utilă delimit area actelor de corupție prevăzute la art. 324
CP RM, de infracțiune a de escrocherie prevăzută de lit.d) alin.(2) art. 190 CP RM și care
presupune, dobâ ndire a ilicită a bunurilor altei perso ane prin înșelăciune s au abuz de încredere .
În primul rând, notăm f aptul că obiectul juridic speci al al acestor două norme este diferit ,
pentru escrocherie fiind caracteristice rel ațiile soci ale cu privire l a posesi a asupra bunurilor
imobile. De asemene a, norm a de la lit.d) alin.(2) art. 190 CP RM , poate avea doar obiect
material nu și im aterial ca la corupere p asivă si respectiv, acesta constă în bunuri c are au o
existență m aterială, sunt cre ate prin munc a omului, au o v aloare și cost determin at, fiind străine
pentru făptuitor.
În al doile a rând, l atura obiectivă a infracțiunii de escrocherie l a fel, se deosebește de latura
obiectivă a coruperii p asive și constă î n acțiune a princip ală de dobândire ilicită a bunurilor unei
alte perso ane și acțiune a sau inacțiune a adiacentă, c are rezidă în înșelăciune s au abuz de
încredere.
Scopul acestor două norme juridice este diferit, astfel l a escrocherie atestăm scopul de
cupid itate, caracteristic de altfel, infr acțiunilor săvârșite prin sustr agere.
De asemene a, la infracțiune a prevăzută l a lit.d) alin.(2) art. 190 CP RM, pe lângă subiectul
speci al de perso ană publică , mai atestăm și perso ana care gestione ază o org anizație comer cială,
obște ască s au o altă org anizație nest atală, cee a ce evident nu const atăm în c azul normei
prevăzute l a art. 324 CP RM.
În cadrul acestei delimitări, considerăm oportună exemplific area punctului de vedere
exprim at de autorul, Țurc an I., precum că anterior, ținând cont de f aptul, că potrivit Codului

267 Țurc anu I. Unele aspecte referito are la delimit area…, p. 20 9.

127

penal din 1961, lu area de mită se consider a infracțiune consum ată din momentul obținerii măcar
a unei părți din bunuri, pr actica judici ară califica cele săvârșite c a luare de mită, în b aza art. 187
CP RM din 1961. O astfel de calificare era corect critic ată în liter atura de speci alitate, deo arece
în acest c az lipse a intenți a persoanei de a lua mită. Dimpotrivă, er a cert că intenți a făptuitorului
era îndrept ată spre dobândire a prin înșelăciune a bunurilor, ind ucere a în ero are constituind o
metodă specifică a infracțiunii de escrocheri e și nu a celei de luare de mită268.
Un alt autor menționează că la acel moment, tr aficul de influență nu er a prevăzut în lege a
penală ca infracțiune distinctă. Astfel, această inte rpret are la moment este v alabilă do ar în c azul
în care iniți ativa vine din p artea corupătorului și escrocul nu s -a prevalat că are influență asupra
perso anei publice , în misiune a lui intrând do ar transmitere a bunurilor s au a banilor perso anei
publice sau p ersoanei publice străine269.
În alt context, vom delimit a actele de corupere p asivă de actele de lu are de mită prevăzute
la art. 333 CP RM . Luarea de mită presupune l a fel niște acte de corupție, num ai că în sectorul
privat, respectiv din prevedere a de la alin.(1) art. 333 CP RM, prin lu are de mită înțelegem :
pretindere a, accept area sau primire a, person al sau prin mijlocitor, de către un arbitru ales s au
numit să soluționeze prin arbitraj un litigiu, de către o perso ană care gestione ază o org anizație
comerci ală, obște ască ori o altă org anizație nest atală sau de către o perso ană care lucre ază pentru
o astfel de org anizație, de către un p articip ant la un eveniment sportiv s au la un eveniment de
pariat de bunuri, servicii, privilegii s au avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine s au
pentru o altă perso ană, s au accept area unor oferte ori promisiuni din p artea acestor a pentru a
îndeplini s au nu, pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinire a unei acțiuni fiind în exercițiul funcției
sale sau contr ar aceste ia fie în c adrul unui eveniment sportiv sau al unui eveniment de p ariat270.
Obiectul juridic speci al al infr acțiunii de l a alin.(1) art. 333 CP RM, se deosebește de cel al
infracțiunilor de corupere p asivă prin f aptul că rel ațiile soci ale protej ate se re alizează în sectorul
privat și nu cel public al statului . Sunt alte valori și relații sociale protejate de stat și încălcate în
consecința săvârșirii infracțiunilor de luare de mită.
La fel c alitatea speci ală a subiectului acestor două norme este diferit ă, res pectiv, din
dispoziți a alin.(1) art. 333 CP RM, deducem c alitatea speci ală a subiectului infr acțiunilor de
luare de mită și c are constă în următo arele: a) arbitru ales sau numit să soluționeze prin arbitraj
un litigiu ; b) perso ana care gestione ază o org anizație comerci ală, obște ască ori o altă org anizație

268 Волженкин Б.В. Квалификация посредничества во взяточничестве. În: Правоведение , 1979, nr.4, p.58 -60.
269 Țurc anu I. Unele aspecte referito are la delimit area…, p. 20 9.
270 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 72 -74.

128

nestatală; c) perso ana care lucre ază pentru o org anizație comerci ală, obște ască ori o altă
organizație nest atală; d) particip ant la un eveniment sportiv s au la un eveniment de p ariat.
Autorul, Popov R. , mențione ază că: „perso ana publică re alizează acțiuni relev ante sub
aspect juridic, deși po ate să nu exercite acțiuni administr ative de dispoziție s au org anizatorico –
economice ori funcții ale autorității publice. L a rândul său, perso ana, care lucre ază pentru o
organizație comerci ală, obște ască s au o altă org anizație nest atală, re alizează acțiuni relev ante sub
aspect juridic, deși nu exercită acțiuni administr ative de dispoziție s au org anizatorico -economice
ori funcții ale autorității publice”271.
Astfel, în conc luzie princip ala deosebire a acestor două norme juridice se referă l a calitatea
speci ală a subiectului infr acțiunii , pentru c alificarea corectă a faptei c a corupere p asivă s au ca
luare de mită, este import ant să st abilim corect dacă are și care anume este calitatea specială a
subiectului c are comite infr acțiune a.
În cee a ce privește delimit area actelor de corupere p asivă de actele de corupere activă
prevăzute l a art. 325 CP RM , menționăm că o primă diferență esenți ală constă în l atura
obiectivă, m ai concret în mod alitățile norm ative cu c aracter alternativ ale laturii obiective.
Astfel, făptuitorii comit aceste infracțiuni prin diferite acțiuni prejudiciabile. Respectiv, în
ipotez a de la alin.(1) art. 325 CP RM, avem următo arele mod alități: a) promisiune a unei
perso ane publice s au unei perso ane publice străine de bunuri, servicii, privilegii s au avantaje sub
orice formă, ce nu i se cuvin ; b) oferire a unei perso ane publice s au unei perso ane publice străine
de bunuri, servicii, privilegii s au avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin; c) darea unei
perso ane publice s au unei perso ane publice străine de bunuri, servicii, privilegii s au avantaje su b
orice formă, ce nu i se cuvin272.
O deosebire de asemene a import antă, este f aptul că infr acțiunile de corupere activă n u cere
subiectului infr acțiunii o c alitate speci ală, calitate de altfel, cerută în mod oblig atoriu în c azul
infracțiunilor de corupere p asivă. În acest context, menționăm că corupătorul care corupe prin
intermediul remunerației ilicite subiectul infracțiun ilor de la art. 324 CP RM , este subiectul
infracțiunilor de corupere activă prevăzute la art. 325 CP RM. În concluzie, infracțiunea de
corupere activă nu cere subiectului să aibă o calitate specială.
O altă deosebire , constă în f aptul, că la alin.(4) art. 325 CP RM este specific at faptul că
„persoana care a promis, a oferit s au a dat bunuri ori servicii enumer ate la art. 324 este liber ată
de răspundere pen ală dacă ele i -au fost extorc ate sau dacă perso ana s-a autodenunț at neștiind c ă

271 Popov R. Aplicarea art.256 și 324 din Codul pen al …, p. 23 .
272 Monitorul Ofici al al Republ icii Moldova, 2009, nr. 72 -74.

129

organele de urmărire pe nală su nt la curen t cu infr acțiune a pe care a săvârșit-o”273. Respectiv o
asemene a prevedere nu avem inclusă în dispoziți a de la art. 324 CP RM.
În fin al, vom delimit a actele de corupere p asivă de infracțiune a prevăzută la art. 256 CP
RM, care constă în „primirea unei remuner ații ilicite pentru îndeplinire a lucrărilor leg ate de
deservire a popul ației”.
Considerăm, corectă opini a autorului, V. St ati, precum că este „artifici ală includere a
componenței infracțiunii de l a art. 256 CP RM în rândul componențelor inf racțiunilor
economice ”. În context , autorul mențione ază că „este demn de urm at exemplul legiuitorului
român, c are include componenț a de primire de folo ase necuvenite ( art. 256 C. pen. anterior al
României) în c apitolul dedic at infr acțiunilor de serviciu s au în legătură cu serviciul”274.
În acest sens, menționăm că o biectul juridic speci al al acestor două norme este diferit,
astfel în sensul infr acțiunii prevăzute l a art. 256 CP RM, acesta „are un c aracter multiplu :
obiectul juridic princip al îl forme ază rel ațiile soci ale cu privire l a corectitudine a și probit atea
îndeplinirii de către s alariat a oblig ațiilor s ale profesion ale; obiectul juridic secund ar îl constituie
relațiile soci ale cu privire l a integrit atea corpor ală, sănăt atea sau libert atea psihică (mor ală) a
perso anei”275.
Aceste infr acțiuni se deosebesc prin f aptul că, dacă infr acțiune a prevăzută l a alin.(1) art.
324 CP RM nu are victimă, atunci în cazul infr acțiunii prevăzute l a art. 256 CP RM, după cum
mențione ază autorii , S. Brînz a și V. St ati, „victim a este consum atorul”276. Cu toate acestea, în
ipoteza în care coruperea pasivă se realizează prin extorcare, deasemenea atestăm prezența unei
victime, respectiv persoana de la care este extorcată remunerația ilicită.
Spre deosebire de corupere a pasivă, care stabilește mod alitatea de extorc are a remuner ației
ilicite ca circumst anță agravantă a faptei de corupere p asivă la lit.c) alin.(2) art. 324 CP RM , în
schimb infracțiune a de primire a unei remuner ații ilicite pentru îndeplinire a lucrărilor leg ate de
deservi rea popul ației, prevede extorc area în calitate de semn oblig atoriu al laturii obiective a
infracțiunii prevăzute l a art. 256 CP RM.
În opini a doctrin arului, G avajug S. „legiuitorul consideră că do ar îmbin area metodei de
primire a remuner ației ilicite și a elementului m aterial în c azul infr acțiunii prevăzute de art. 256

273 Monitorul Oficial a l Repub licii Moldova, 2009, nr. 72 -74.
274 Stati V. Primire a unei remuner ații ilicite pentru îndeplinire a lucrărilor leg ate de deservire a popul ației. În:
Materialele Conferinței intern aționale „Prevenire a și comb aterea corupției în Republic a Moldov a: aspecte teoretice
și practice ”. Chișinău: Tr anparency Intern ational, 2004, p.101.
275 Brînză S., Stаti V. Trаtаt de Drept Pen al…, p. 274.
276 Ibidem, p. 275.

130

CP RM indică l a un gr ad prejudici abil specific infr acțiunii, pe când în c azul coruperii p asive s au
luării de mită acest gr ad prejuduci abil este contur at prin intermediul do ar a elementului m aterial
al infr acțiunii”277.
În ipotez a normei prevăzute de art. 256 CP RM, extorc area presupune do ar cerere a
insistentă , sau cre area unor condiții f avorabile pentru a se oferi remuner ația ilicită, fără c areva
acte de ameninț are fizică s au psihică, din contr a în cazul infr acțiunii de corupere p asivă prin
extorc are au loc acte de ameninț are fizică s au psihică în scopul obținerii remunerației ilicite de
către persoana publică sau de persoana publică străină.
Latura subiectivă a infracțiunii de primire a unei rem unerații ilicite pentru îndeplinire a
lucrărilor leg ate de deservire a popul ației, presupune „în calitate de semne oblig atorii, vinovăți a
sub form a intenției directe, scopul m aterial și motivul de îmbogățire”278.
Din interpret area prevederilor din Hotărâre a Plenului C urții Supreme de Justiție a R.M.
nr.11 /2014279, delimit area infracțiunii de corupere p asivă de infr acțiune a de primire a
remuner ației ilicite pentru îndeplinire a lucrărilor leg ate de deservire a popul ației se f ace prin
intermediul semnului neg ativ al subiectului activ al acestei ultime infr acțiuni ( art. 256 C P RM).
Dacă făptuitorul nu îndeplinește criteriile prevăzute de art. 123, 1231, 124 C P RM, atunci f apta
poate fi incidentă infr acțiunii prevăzute de art. 256 C P RM, cu condiți a stabilirii și a celorlalte
semne obiective și subiective ale acestei a”280.
În acest sens, considerăm corec tă următo area opinie doctrin ară, precum că „la delimit area
primirii unei remuner ații ilicite pentru îndeplinire a lucrărilor leg ate de deservire a popul ației de
corupere a pasivă urme ază a reieși nu num ai din c aracterul împuternicirilor de serviciu și locul de
activit ate a perso anei vinov ate, d ar și din c aracterul serviciului c are a fost prest at clientului
(consum atorului) c are a oferit această remuner ație ilicită. D acă asemene a acțiuni ale perso anei
sunt atribuite l a categori a de serviciu, atunci este vorb a despre corupere a pasivă, d acă ele sunt de
natură profesion ală în domeniul serviciilor, atunci este vorb a despre primire a unei remuner ații
ilicite pentru îndeplinire a lucrări lor leg ate de deservire a popul ației”281.

277 Gavajug S. Răspundere a penală pentru remuner ații ilicite în îndeplinire a lucrărilor de deservire a popul ației.
Teză de doctor în drept. Chișinău, 2016, p.144.
http://www.cn aa.md/files/theses/2016/23912/sergiu_g avajuc_thesis.pdf . (Accesat: 18.04.2017).
278 Орловская Н. А. К воп росу о бытовой коррупции. În: Revist a de criminologie, drept pen al și crimin alistică,
2007, nr. 1 -2, p.10.
279 Hotărâre a Plenului CSJ Cu privire l a aplicarea legisl ației referito are la răspundere a penală pentru infr acțiunile de
corupție , din 22.12.2014, nr. 11. http://jurisprudent a.csj.md/se arch_hot_expl.php?id=195 .
280 Gavajug Serghei. Răspundere a penală…, p. 146.
281 Ibidem.

131

În același context, se folosește semnific ația faptei prevăzute de art. 256 CP RM, în lips a
metodei de acțiune, care constă în extorc are. Astfel considerăm corectă opini a expusă de autorul ,
V. St ati, precum că: „metod a de săvârșire a infracțiunii, exprim ată în extorc are, are un c aracter
oblig atoriu. Din aceste considerente, în lips a acestei metode, primire a remuner ației s au a altor
avantaje patrimoni ale nu po ate fi c alificată în b aza art. 256 alin. (1) C. pen. al RM. În astfel de
condiții, primire a unei remuner ații sau a altor avantaje patrimoni ale po ate atrage răspundere a
conform art. 315 C.con. al RM, pentru primire a (luarea) în exercițiul funcțiunii de recompensă
nelegitimă s au de folos m aterial, dacă f apta nu întrune ște elementele constitutive ale
infracțiunii ”282.
De asemene a autorii , Stati V. și Popov R. , mențione ază faptul că: „cu atât m ai mult nu sunt
perso ane publice cei c are fac parte din person alul administr ativ-tehnic din c adrul întreprinderilor
de st at sau muni cipale, din c adrul instituțiilor publice s au autorităților publice (person alul tehnic,
person alul care desfășo ară activități auxiliare). F ață de acești s alariați va fi aplicată răspundere a
penală în conformit ate cu art. 256 CP RM, cu condiți a ca acțiune a de primire a remuner ației
ilicite având o n atură p atrimoni ală să fie comisă în prezenț a unei metode speci ale –
extorc area”283. Astfel în ipoteza în care făptuitorul nu are acea calitate specială cerută de norma
de la art. 324 CP RM, în prezența modalității sp eciale de extorcare, actele săvârșite de acești
salariați vor fi calificate conform art. 256 CP RM.
În context prezentăm următorul un exemplu, unde medicul nu are calitatea de perso ană
publică s au perso ană publică străină, însă este subiect al infr acțiunii prevăzute l a alin.(1) art. 256
CP RM: B.I. a fost cond amnat în conformit ate cu alin.(1) art. 256 CP RM. În fapt, B.I., având
funcți a de medic în Centrul Perin atal din c adrul Instituției Medico S anitare Publice din Spitalul
raional S., începând cu data 28.06.2013, sub pretextul prestării de servicii medic ale oferite
nemijlocit l a naștere a cu succes, prin oper ație cez ariană și fără c areva complic ații, în incint a
Centrului Perin atal din c adrul Instituției Medico -Sanitare Publice din Spitalul raional Soroc a,
precum și pentru acordarea ajutorului medic al postn atal corespunzător , acțiuni c are se referă în
mod direct l a oblig ațiile s ale de serviciu, a primit prin extorc are de l a C.L., bani ce nu i se
cuvin, în sumă de 3500 lei284.
Astfel, în acest c az B.I. nu avea calitatea speci ală de perso ană publică, perso ană publică
străină, funcțion ar intern ațional sau perso ană cu funcție de demnit ate publică pentru a aplica

282 Stati V. Infracțiuni economice . Chișin ău: CEP USM, 2014, p.421 .
283 Stati V., Popov R. Unele precizări cu privire l a înțelesul noțiunii …, p. 16.
284 Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 04.11.2014. Dosarul nr.1ra -1404/2014 .
www.csj.md .

132

răspundere a în conformit ate cu art. 324 CP RM, de asemene a, B.I. nu avea nici c alitatea de
arbitru ales sau numit să soluționeze prin arbitraj un litigiu; perso ană c are gestione ază o
organizație comerci ală, obște ască ori o altă org anizație nest atală; perso ană care lucre ază pentru o
organizație comerci ală, obște ască ori o altă org anizație nest atală sau participant la un eveniment
sportiv s au la un eveniment de p ariat pentru a i se aplica răspundere a în conformit ate cu art. 33 3
CP RM, deci în concluzie, B.I. urma a fi cond amnată pentru infr acțiune a prevăzută l a alin.(1) art.
256 CP RM, deo arece în speț a exempli ficată supra , fapta a fost săvârșită prin metod a de
extorc are.
4.2. Delimit area infracțiunilor prevăzute l a art. 324 CP RM de
contr avențiile adiacente
În această secțiune a capitolului IV , vom delimit a actele de corupere p asivă de
contr avențiile adiacente prevăzute l a art. 3131 și art. 315 Codul contr avențion al al Republ icii
Moldov a din C apitolul XVI care presupune c ontravenții le ce afecte ază activit atea autorităților
publice. Gradul prejudici abil al acestor două contr avenții decurge din importanța valorilo r
sociale încălc ate, punând în pericol activitatea normală a autorităților publice ale statului.
Astfel, art. 3131 C. Con. R.M. presupune protecționismul , adică sprijinul l a soluțion area
problemelor perso anelor fizice s au juridice neprevăzut de actele norm ative, indiferent de motive,
care nu conține elemente de infr acțiune, acordat în exercițiul funcțiunii de către perso ana care
active ază în c adrul unei autorități publice, instituții publice, întreprinderi de st at sau municip ale
ori în c adrul unei societăți comerci ale cu c apital majoritar de st at, care se s ancțione ază cu
amendă de l a 60 la 90 de unități convențion ale aplicată perso anei fizice, cu amendă de l a 72 la
150 de unități convențion ale aplicată perso anei cu funcție de răspundere285. În acest sens,
protecționismul reprezintă un act conex faptelor de corupție , cu un grad de pericol social mai
puțin prejudiciabil.
Conform art. 2 din Lege a privind comb aterea corupției și protecționismului nr. 900 din
27.06.1996 „protecționismul este o acțiune s au o in acțiun e a factorului de decizie vizâ nd
protej area în rezolv area unor probleme a perso anelor interes ate, prin atitudine f avorabilă f ață de
ele, indiferent de motivele de c are s-a condus, c are nu conține elemente ale infr acțiunii”286.
După autorul, Sergiu Ilie „protecționismul rezidă în acordarea de către o perso ană cu
funcție de răspundere, folosind funcți a deținută, a vreunui concurs, neprevăzut de lege, în

285 Monitorul Ofici al al Republicii Moldova, 2009, n r. 3-6.
286 Monitorul Ofici al al Republicii Moldova, 1996, n r. 56 (Abrogată prin LP90 -XVI din 25.04.08, MO103 –
105/13.06.08 art.391 ).

133

realizarea activității de antreprenori at, fie a altei activități s au în contribuire a la obținere a de
privileg ii și avantaje ilicite într -o oarecare sferă a vieții soci ale, dacă aceste acțiuni (in acțiuni) au
fost comise în interese de profit s au în alte interese person ale (incrimin ată ca trafic de
influență) ”287.
În acest sens, p ersoana publică proteje ază o anumită perso ană (s au mai multe perso ane)
prin acordarea preferenți ală de sprijin în diverse domenii , în defavoare altor angajați sau
apelează, folosindu -se de situ ația de serviciu, l a o altă perso ană publică cu rugă minte a de a
angaja la serviciu s au de a susține profesion al perso ana protej ată (rudă, prieten s au altă
cunoștință), fără însă a-i promite s au a-i oferi o remuner ație ilicită în acest sens .
Trebuie să consemnăm f aptul, că spre deosebire de infr acțiunile de corupere p asivă,
art.3131 C. Con. RM , nu presupu ne în c alitate de obiect m aterial sau imaterial remuner ația ilicită.
Astfel, în lips a obiectului m aterial/imaterial prevăzut l a alin.(1) art. 324 CP RM vom pute a aplica
art. 3131 Codul Contr avențion al al Republicii Moldov a.
De asemene a, observăm că în această normă din Codul contr avențion al este folosit
termenul de perso ană cu funcție de răspundere, astfel este neces ar ca legiuitorul opereze
amend amentele necesare în acest sens, precum a fost modific ată dispoziți a art. 324 CP RM, în
legătură cu c alitatea specială a subiectului infr acțiunilor de corupere p asivă.
Din s ancțiune a de la această contr avenție , deducem f aptul că subiect al acestei contr avenții
poate fi și o perso ana fizică fără a avea vreo calitate speci ală.
Conform art. 315 C odul Con. R.M., este p revăzută răspundere a contr avențion ală pentru
primire a (luarea) în exercițiul funcțiunii de recompensă nelegitimă s au de folos m aterial, dacă
fapta nu întrunește elementele constitutive ale infr acțiunii, fiind s ancțion ată cu amendă de l a 100
la 500 de unită ți convențion ale aplicată perso anei cu funcție de răspundere cu destituire a din
funcție și cu priv area de dreptul de a ocup a funcții în serviciul public pe un termen de l a 3 luni l a
un an288.
Latura obiectivă a acestei contr avenții se exprimă în acțiune a de primire (lu are) în
exercițiul funcțiunii de remuner ație ilicită. Latura subiectivă se caracterize ază prin intenție
directă c a și în c azul infr acțiunilor de corupere p asivă. Subiectul acestei contr avenții este
consider at perso ana cu funcție de răspundere. Considerăm neces ar de a modific a și acest articol
din C.Con. RM în legătură cu subiectul contr avențiilor ce afecte ază activit atea autorităților

287 Ilie S. Corupți a: aspectul criminologic …, p.136.
288 Monitorul Ofici al al Republicii Moldova, 2009, n r. 3-6.

134

publice, deo arece termenul de perso ană cu funcție de răspundere este depășit și necesită a fi
amend at ca și în C P RM , prin termenii de perso ană publică s au perso ană publică străină.
Diferenț a esenți ală dintre infr acțiunile de corupere p asivă și contr avenți a exprim ată în
primire a de recompensă nelegitimă s au de folos m aterial este că, în c azul infr acțiunii, perso ana
publică, perso ana publică străină incorect pretinde s au primește remuner ația ilicită s au acceptă
expres ori t acit promisiune a de a i se oferi remuner ația ilicită, pentru a îndeplini s au nu ori pentru
a întârzia sau a grăbi îndeplinire a unei acțiuni în exer citarea funcției s ale sau contr ar, mai înainte
de a îndeplini ori de a omite îndeplinire a actului de serviciu asupra cărui a s-a înțeles cu
corupătorul. I ar în ipotez a contr avenției prevăzute l a art. 315 C.Con. RM , perso ana cu funcție de
răspundere primește recompens a nelegitimă ori folo asele m ateriale, după ce a îndeplinit un act
privitor l a funcți a sa și fără a fi avut vreo înțelegere pre alabilă cu corupătorul . De aici și gr adul
de pericol soci al diferit al celor două f apte și, respectiv încadrarea lor în diferite coduri .
Din aceste considerente este binevenit c a fapta de primire (lu are) în exercițiul funcțiunii de
recompensă nelegitimă s au de folos m aterial să fie incrimin ată contr avențion al și nu pen al.
Astfel, fapta de primire a remuner ației nelegitime este m ai puțin gr avă și mai puțin prejudiciabilă
comp arativ cu infr acțiunile de corupere p asivă prevăzute l a art. 324 CP RM.
Putem prezent a un exemplu unde s -a const at prezenț a contr avenției prevăzute l a art. 315 C.
Con. RM: Prin sentinț a Judecătoriei Buiu cani, mun. Chișinău din 8 aprilie 2014, P.G. a fost
recunoscut vinov at de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (3) Cod pen al. P.G. , la
data de 09.10.2013, aflându -se în biroul de serviciu din c adrul Judecătoriei Telenești, având
spre ex aminare cauza civilă V.B. contr a R.B. privind înc asarea datoriei, a accept at de l a
ultimul, prin intermediul avocatului A.D., sum a de 200 dol ari SU A, pentru sco aterea de pe rol a
cererii recl amantului V.B.. Astfel, l a 10.10.2013, judecătorul P.G. a scos de pe ro l cerere a
reclamantului V.B. Ulterior, aflându -se în biroul de serviciu din c adrul Judecătoriei Telenești, l a
11.10.2013, aproxim ativ între orele 13:00 min. și 13:10 min., având intenți a realizării scopului
infracțion al, a primit person al de l a A.D. bani în sumă de 200 dol ari SU A, pentru sco aterea de
pe rol a cererii recl amantului V.B., hotărâre pe c are a adoptat-o la 10.10.2013 . Prin decizi a
Colegiului pen al al Curții de Apel Chișinău din 10 febru arie 2016, au fost admise, din alte
motive, apelurile procur orului și a avocatului V.N . în numele inculp atului G .P, casată sentinț a și
pronunț ată o nouă hotărîre, potrivit modului st abilit pentru prim a instanță, prin c are s-a dispus
încet area procesului pen al intent at în privinț a lui G.P. în baza art. 324 alin.(3) lit.a) Cod pen al,
pe motiv că f apta constituie o contr avenție și s -a încet at procesul contr avențion al în privinț a lui

135

G.P. în baza art.315 Cod contr avențion al, în legătură cu expir area termenului de prescripție de
tragere l a răspundere contr avențion ală. CSJ a casat total decizi a Colegiului pen al al Curții de
Apel Chișinău din 10 febru arie 2016, în c auza penală în privinț a lui P.G. și a dispus rejud ecarea
cauzei în aceeași inst anță de apel, în alt complet de judec ată, deo arece Colegiul pen al al Curții
de Apel Chișinău nu a respect at normele Codului de procedură pen ală la judec area cauzei, de
asemene a s-a const atat existenț a provocării corupe rii289.
Dacă remuner ația ilicită este pretinsă, accept ată sau primită după îndeplinire a sau
neîndeplinire a, întârziere a sau grăbire a îndeplinirii de către perso ana publică s au perso ana
publică străină a unei acțiuni în exercit area funcției s ale sau contr ar funcției în c auză, nu putem
atesta prezenț a scopului infr acțiunii de corupere p asivă. Astfel, în cazul în c are scopul
infracțiunii de corupere p asivă lipsește vom pute a aplica art. 315 Cod Contr avențion al al RM.
În lips a metodei speciale de extorc are, primire a unei remuner ații sau a altor avantaje
patrimoni ale po ate atrage răspundere a conform art. 315 C.con. al RM, pentru pr imire a în
contextul exercitării funcției de recompensă nelegitimă s au de folos m aterial, dacă fapta nu
întrunește elementele constitutive ale infr acțiunii prevăzute l a art.256 CP RM.
4.3. Concluzii l a Capitolul IV
1. La infracțiune a de tr afic de influență , subiectul infr acțiunii conștientize ază faptul că
denigrează o persoană publică prin faptul că induce în eroare, precum că aceasta este
influenț abilă și/sau corupt ă, pe când l a infracțiune a de corupere p asivă, perso ana publică s au
perso ana publică străină înțelege că ea singură își denigrează funcți a sa publică , prejudiciind
interesele publice ale statului prin fapta sa.
2. Infr acțiunile prevăzute l a art. 324 CP RM și infr acțiunile specific ate la art. 327 CP RM
sunt infr acțiuni diferite și cu to ate că în un ele situ ații art. 324 CP RM este o normă speci ală în
raport cu infr acțiunile prevăzute la art. 327 CP RM, totuși în cazul în c are scopul speci al al
coruperii p asive se v a îndeplini , aceste două norme penale vor form a între ele un concurs re al de
infracțiun i.
3. În ce privește delimit area față de infr acțiunile săvârșite prin sustr agere, menționăm că
dacă perso ana publică, perso ana publică străină, primește anumite bunuri c are nu i se cuvin leg al,
pentru acțiunile comise de către e a folosindu -se de situ ația de serviciu, c are, la rândul său,
constituie l atura obiectivă a sustr agerii, aceste acțiuni nu constituie corupere pasivă , dar anume

289 Decizi a Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 28.06.2016. Dosarul nr.1r a-1056/16 .
www.csj.md .

136

se exteriorize ază prin primire a ilegală a părții ce -i revine din bunurile sustr ase. În c azul d at,
perso ana publică, perso ana publică străină este autorul s au cop articip antul l a sustr agere.
4. În ce ea ce privește delimit area față de infr acțiune a de lu are de mită, menționăm că
princip ala deosebire a acestor două norme juridice se referă l a calitatea speci ală a subiectului
infracțiunii, pentru c alificarea corectă a faptei c a corupere p asivă s au ca luare de mită, este
import ant să st abilim corect c are este c alitate subiectului c are comite infr acțiune a.
5. Referitor l a delimit area coruperii p asive de infr acțiune a de la art.256 CP RM, notăm că
spre deosebire de corupere a pasivă, c are stabilește mod alitatea de extorc are a remuner ației ilicit e
în calitate de circumst anță agravantă a faptei de corupere p asivă prevăzută la lit.c) alin.(2) art.
324 CP RM , în schimb infr acțiune a de primire a unei remuner ații ilicite pentru îndeplinire a
lucrărilor leg ate de deservire a populației, prevede extorc area în calitate de semn oblig atoriu al
laturii obiective a infracțiunii prevăzute l a art. 256 CP RM. În concluzie, perso ana publică s au
perso ana public ă străină urme ază a fi deosebită de un s alariat care nu are această calitate speci ală
cerută subiectului pentru aplicarea răspunderii pen ale pentru f apta de corupere p asivă, di ntr-o
întreprindere sau instituție.
6. Trebuie să consemnăm f aptul, că spre deos ebire de infr acțiunile de corupere p asivă, art.
3131 C. Con. al R.M. nu presupune în c alitate de obiect m aterial sau imaterial remuner ația ilicită.
Astfel, în lips a obiectului m aterial/imaterial prevăzut l a alin.(1) art. 324 CP RM , vom pute a
aplica art. 31 31 C.Con. al R.M. De asemene a, observăm că în această normă din cuprinsul
Codul ui Contravențion al este folosit termenul de perso ană cu funcție de răspundere și nu de
perso ană publică , ceea ce necesită a fi modific at de către legiuitorul nostru.
7. Și în fi nal, în cee a ce privește delimit area infracțiunilor de corupere p asivă de
contr avenți a exprim ată în primire a de recompensă nelegitim ă sau de folos m aterial este că în
cazul infr acțiunii, perso ana publică, perso ana publică străină incorect pretinde s au prim ește
remuner ația ilicită s au acceptă expres ori t acit promisiune a de a i se oferi remuner ația ilicită,
pentru a îndeplini s au nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinire a unei acțiuni în exercit area
funcției s ale sau contr ar, mai înainte de a îndeplin i ori de a omite îndeplinire a actului de serviciu
asupra cărui a s-a înțeles cu cel care oferă remunerația ilicită . Iar în ipotez a contr avenției
prevăzute l a art.315 C.Con. R ..M, subiectul contr avenției primește recompens a nelegitimă ori
foloasele m ateriale, după ce a îndeplinit o acțiune care ține de funcți a sa și fără să fi existat vreo
înțelegere pre alabilă cu persoana care oferă recompensa ne legitimă sau foloasele materiale.

137

CONCLUZII GENER ALE ȘI RECOM ANDĂRI
În scopul prevenirii și comb aterii fenomenulu i de corupție într-un mod cât m ai eficient este
import ant să înțelegem cauzele care duc l a creștere a nivelului corupției în Republic a Moldov a,
înțelegând aceste cauze putem propune și re aliza metode eficiente de er adicare a corupției. În
context , este nece sar ca execut area legilor să fie re alizată într -un mod corect, tr ansparent și
eficient în conformit ate cu st andardele intern aționale. Cu cât legile sunt m ai clare, precise și
eficiente, cu atât numărul actelor de corup ție va descrește . Astfel, avem nevoie de o legisl ație cât
mai perfectă pentru a-i impune respectul acestei a din p artea popul ației. Aici ne referim nu do ar
strict l a dispozițiile normelor penale , dar și la sancțiuni le acestora .
Am const atat deja că corupți a a pătruns în orice domeniu, i ar gravitatea acestor acte este
catastrofală pe ntru un st at de drept. Cu to ate că orice st at este afectat de actele de corupție,
modalitățile în c are aceste st ate se implică în scopul comb aterii acestei a sunt v ariate. Din păc ate
suntem dep arte f ață de st ate, ca Germania, Norvegi a, Suedi a, chi ar și Români a în ce ea ce
privește aplicarea răspunderii pen ale într -o manieră cât m ai reală și corectă , pentru c a și
popul ația R.M. să perce apă faptul că în Republic a Moldov a se face justiție în mod eficient .
Aplicarea de pede pse aspre, corecte și proporțion ale cu pericolul soci al, indiferent de statutul
social al subiectului , poate constitui un mijloc re al și eficient de a îmbunătăți încredere a
oamenilor în justiție și în respectul f ață de lege.
În contextul celor mențion ate în prezent a teză de licență, formulăm următo arele concluzii
gener ale:
1. Am concluzion at dej a, că corupți a este un fenomen antisoci al de proporții , care
presupune folosire a abuzivă a funcției publice deținute și a oportunităților acordate de această
funcție de către perso anele publice, perso anele publice străine, funcțion arii intern aționali și
perso anele cu funcție de demnit ate publică , în scopul de a obține o remuner ație ilicită sub formă
de bunuri, servicii, privilegii s au avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine s au
pentru o altă perso ană.
2. O biectul juridic speci al al infr acțiuni lor de corupere p asivă este reprezent at de acele
relații soci ale a căror apariție și desfășur are norm ală stabilesc o conduită corectă a oricărei
perso ane publice , perso ane publice străine , funcțion ar intern ațional sau perso ană cu funcție de
demnit ate publică în raporturile de serviciu cu cetățenii, precum și contr acararea faptelor prin
care este încălc at prestigiul, autorit atea, încredere a de care trebuie să se bucu re autorit atea,

138

instituți a de st at în c are făptuitorul își exercită atribuțiile s ale de serviciu și trebuie să respect e
oblig ația de a pretinde, accept a sau primi remuner ația doar în conformit ate cu lege a.
3. În cee a ce privește obiectul m aterial/imaterial al infr acțiunilor de corupere p asivă,
considerăm că infr acțiune a prevăzută l a alin. (1) art. 324 CP RM are obiect m aterial sau imaterial
și acesta constă din remuner ația ilicită sub formă de bunuri, servicii, privilegii s au avantaje sub
orice formă, ce nu i se cuvin perso anei publice, perso anei publice străine , funcțion arilor
intern aționali și perso anelor cu funcții de demnit ate publică.
4. L atura obiectivă a infracțiunii prevăzute l a alin. (1) art. 324 CP RM , constă din
următo arele p atru mod alități norm ative cu c aracter alternativ: pretindere a remuner ației ilicite;
primire a remuner ației ilicite; accept area remuner ației ilicite; accept area ofertei ori promisiunii
remuner ației ilicite.
5. În c az de extorc are a remuner ației ilicite, de asemenea se încalcă relațiilor soci ale cu
privire l a integrit atea corpor ală, sănăt atea sau libert atea psihică a perso anei, deo arece în această
situație avem prezentă o victimă a acestei infr acțiuni, victimă c are are de suferit c a urmare a
săvârșirii acestei infr acțiuni.
6. Infr acțiune a de corupere p asivă este o infr acțiune form ală și se consideră consum ată din
momentul pretinderii, primirii s au acceptării în întregime a remuner ației ilicite.
7. Vom fi în prezenț a tentativei l a infracțiune a de corupere p asivă în c azul în c are din
cauze independente de voinț a făptuitorului această infr acțiune nu -și va produce efectele, adică
când nu s -a reușit pretindere a, primire a sau accept area în întregime a remuner ației ilicite. Astfel,
cele săvârșite de făptuitor vor fi c alificate în conformit ate cu art. 27 și alin. (1) art. 324 CP RM.
8. Subiectul infr acțiunilor prevăzute l a art. 324 CP RM este perso ana fizică respons abilă,
care la momentul comiterii f aptei a atins vârst a de 16 ani. Este neces ar ca subiectul să dețină
calitatea speci ală de pers oană publică, perso ană pub lică străină, funcțion ar intern ațional sau o
perso ană cu funcție de demnit ate publică.
9. Pentru c a o perso ană să po ată fi consider ată că are calitatea speci ală cerută de art. 324
CP RM, conte ază caracterul acțiunilor pe c are aceste perso ane le îndeplinesc. Este neces ar de
evidențiat în fiec are caz concret , caracterul acțiunilor exercit ate de această perso ană, fiindcă
există posibilit atea ca o perso ană să îndepline ască nu do ar atribuții de perso ană publică, perso ană
publică străină , funcțion ar intern ațional sau o perso ană cu funcții de demnit ate publică, însă și
acțiuni strict profesion ale în exercit area funcției s ale publice .

139

10. L atura subiectivă a infracțiunilor de corupere p asivă se re alizează do ar prin intenție
directă. Astfel, perso ana publică, perso ana publică străină, funcțion arul intern ațional sau
perso ana cu funcții de demnit ate publică își dă se ama în momentul săvârșirii f aptei, că
remuner ația ilicită nu îi este cuvenită ei și că are drept scop pentru a-l face să îndepl inească s au
nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinire a unei acțiuni în exercit area funcției s ale sau
contr ar acestei a.
11. Scopul acestor infr acțiuni este un scop speci al și îl deducem din dispoziți a de la alin.(1)
art. 324 CP RM: „pentru a îndeplini s au nu, ori pentru a întârzi a sau grăbi îndeplinire a unei
acțiuni în exercit area funcției s ale sau contr ar acestei a”. Acest scop nu este necesar să fie re alizat
pentru a putea califica fapta conform alin.(1) art. 324 CP RM, însă în c azul în c are scopul se v a
realiza, atunci această infr acțiune va form a concurs re al cu alte infr acțiuni.
În contextul re alizării acestei teze de licență, propunem următo arele recom andări de lege
ferend a:
1. În calitate de lege ferend a, recom andăm legiuitorului de a defini în mod expres în
cuprinsul părții generale CP RM, termenul de arbitru n ațional și arbitru străin , cât și de jurat
străin în conformit ate cu articolele 4 și 6 din Protocolul adițion al la Convenți a penală privind
corupți a, opinie exprim ată de m ai mulți autori, pri ntre c are și autorul, Viorel Mihăilă , la care am
făcut referire în această lucr are. În acest sens și echip a de ev aluare GRECO recom andă
Republicii Moldov a încă din anul 2011, de a incrimin a în mod explicit corupți a pasivă și activă a
arbitrilor n aționali și străini, cât și a juraților străini conform articolelor 4 și 6 din Protocolul
adițion al la Convenți a penală privind corupți a290, astfel const atăm încă o d ată import anța și
necesit atea prezenței în P artea Gener ală a CP RM a definiției exprese a acestor term eni.
2. De asemene a, considerăm că ar fi binevenit d acă în art. 324 CP RM, s -ar prevede a
expres , că obiectul m aterial al infr acțiunii prevăzute l a alin.(1) art. 324 CP RM, cuprinde și
cadourile, prezenturile în c azul în c are valoarea lor depășește sum a de 1000 de lei, pentru a nu
lăsa loc de interpretări diferite și a nu aduce confuzie în c azul c alificării f aptelor de corupere
pasivă. CP RM, spre deosebire de Codul pen al francez c a exemplu, nu st abilește în mod expres
că remuner ația ilicită constă și din c adouri și prezenturi, aceste noțiuni fiind, însă, stipul ate în
alte acte norm ative, spre exemplu în alin. (1) art. 11 din Codul de conduită a funcțion arului
public, unde se prevede că: „Funcțion arului public îi este interzis să solicite s au să accepte

290 Al treile a Raport de ev aluare a Republicii Moldov a, adoptat de GRECO l a cea de a 50 Reuniune Plen ară
(Strasbourg, 28 m artie -1 aprilie 2011).
https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSe archServices/Displ ayDCTMContent?documentId=09000016806c9 a90.
(Accesat: 25.04.2017), p. 30.

140

cadouri, servicii, f avoruri s au alte avantaje”291. În acest sens, pentru c a legea penală să fie cât
mai eficientă, aceasta trebuie să fie cl ară și precisă , ca să nu l ase posibil itatea interpretărilor
eronate la calificarea acestor infracțiuni.
3. Considerăm că ar fi utilă o prevedere expresă în dispoziți a art. 324 CP RM, precum că
pede apsa pasibilă de aplicare unei perso ane publice, perso ane publice străine, unui funcțion ar
intern ațional sau unei perso ane cu funcție de demnit ate publică po ate fi redusă în c azul în care
aceasta denunță f apta autorităților competente, predă bunurile obținute prin infr acțiune și
contribuie l a descoperire a infracțiunii și a altor p articip anți ai acestei a.
Spre e xemplu, ne -am pute a inspir a din articolul 432 din codul pen al francez, un de se
stabilește că se reduce l a jumăt ate pede apsa în cazul în c are, făptuitorul după ce a inform at
organul competent, el a contribuit l a contr acararea infracțiunii s au a contribuit l a identific area,
după c az, a altor autori s au complici.
În acest sens, ar fi binevenit și în c azul nostru de a include în CP RM o sint agmă
asemănăto are cu scopul de a promov a inform area organelor de drept despre actele de corupție
inclusiv și de către făptuitor. În plus, d acă în c azul coruperii active avem o prevedere de acest
gen c are chi ar exclude pede apsa penală, de ce nu am introduce și în art. 324 CP RM o prevedere
care evident nu să excludă pede apsa penală dar să o reducă în situ ația de autodenunț benevol
pentru a determin a cât m ai multe perso ane să denunțe f aptele de coru pere p asivă, s au de ce nu să
se autodenunțe de bună voie.
4. De asemene a, în acord cu alte legisl ații europene, considerăm că ar fi neces ar ca la
sancțiunile de l a art. 324 CP RM să fie inclusă o prevedere , care ar stipul a expres confisc area
bunurilor dobâ ndite prin săvârșire a infracțiunii de corupere p asivă. Confisc area bunurilor
provenite din comitere a infracțiunilor de corupție se poate face atât pe c ale pen ală în contextul
cond amnării făptuitorului, cât și în c adrul unei proceduri civile , cum de altfel se întâmplă și în
sistemul de drept al Statelor Unite ale Americii. Cu to ate că confisc area este prevăzută în Lege a
Nr. 90 din 25.04.2008 cu privire l a prevenire a și comb aterea corupției, cuno aștem f aptul că lege a
penală are un c aracter preventiv, astfel p rin acest amend ament l a codul pen al, potenți alii
infractori ar prevede a din faza inițială gravitatea sancțiunii c are ar surveni în ipotez a comi terii
faptei de corupere p asivă și respectiv s -ar abține de l a comitere a acestei infr acțiuni.
5. Considerăm , că legiuitorul nostru s -ar pute a inspir a din C odul Penal Francez, Germ an,
Canadian etc. în privinț a majorării s ancțiunii pentru actele de corupere în gener al și a celor de

291 Monitorul Ofici al al Republ icii Moldov a, 2008, nr .74-75.

141

corupere p asivă în speci al, ca urmare a faptului că ț ara noastră este un a dintre cele m ai corupte
state din lume și corupția este una din cauzele principale ale sărăciei, șomajului etc.
6. De aseme nea, în c alitate de lege ferend a, considerăm că ar fi binevenită includere a
expresiei „nerespingere a promisiunii ” în dispoziți a de la alin.(1) art. 324 CP RM. Opinie de
altfel, întâlnită des în doctrin a juridică. Am lu at această poziție, deo arece prin nerespingere a
promisiunii, perso ana publică, perso ana publică străină etc. are o atitudine om isivă și respectiv
nu refuză promisiune a de a i se oferi r emuner ația ilicită, o asemene a conduită este contr ară
activității de serviciu în sfer a publică, promove ază corupți a, cumătrismul c are au consecințe
grave asupra stabilității și dezvoltării oricărui st at de drept. Acțiune a de respingere este oblig ația
legală a perso anei publice, perso anei publice străine, funcțion arului intern ațional sau perso anei
cu funcție de demnit ate publică.
7. Considerăm în c alitate de lege fere nda, că ar fi binevenită includere a în dispoziți a de la
alin.(1) art. 324 CP RM, a expresiei „cât și avantaje nep atrimoni ale”, pentru a exclude posibilele
confuzii s au interpretări extensive def avorabile din partea instanțelor de judec ată, doctrin arilor,
practicienilor etc., deoarece lege a trebuie să fie cl ară și precisă. Cu to ate că l a o analiză mai
detaliată a acestei norme, putem deduce f aptul că, remuner ația ilicită constă și în avantaje
nepatrimoni ale, dar este evident f aptul că lege a penală nu îi este adresată do ar perso anelor cu
studii juridice, d ar oricărei perso ane care trebuie să perce apă corect dispozițiile acestei a.
În acest context și echip a de ev aluare GRECO, recom andă Republicii Moldov a, „de a
alinia într-un mod coerent incriminările actelor de corupție din sectorul public din articolele 324
și 325 Cod Pen al la prevederile articolel or 2 și 3 din Convenți a penală privind corupți a, pentru a
se asigur a, că aceste dispoziții includ fără nici o îndoi ală posibilă: a) faptul de a solicit a, primi și
accept a atât avantaje materiale cât și im ateriale”292.
8. Considerăm că putem constata cazuri î n care o anumită remunerație ilicită nu va
prezenta o mare importanță pentru alte persoane, însă poate prezenta o valoare importantă pentru
o anumită persoană publică, astfel în contul primirii acesteia, persoana publică se va obliga să
îndeplinească un an umit serviciu în interesul corupătorului. De exemplu putem atribui la această
situație un tablou care nu are o mare valoare economică, însă prezintă o importanță mare pentru
familia coruptului, fiind pictat de un membru al familiei acestuia din generațiile anterioare,
tablou care îi aparține la moment celui care oferă acest tablou cu titlu de remunerație ilicită. În

292 Al treile a Raport de ev aluare a Republicii Moldov a, adoptat de GRECO l a cea de a 50 Reuniune Plen ară
(Strasbourg, 28 m artie -1 aprilie 2011).
https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSe archServices/Displ ayDCTMContent?documentId=09000016806c9 a90.
(Accesat: 25.04.2017), p. 25.

142

acest sens, considerăm în calitate de lege ferenda , că este necesar de stabilit în fiecare caz, nu
doar caracterul de contraechivalent ca valoa re economică, dar și ca valoare personală pentru
persoana publică coruptă. Considerăm că o asemenea prevedere cu caracter explicativ ar trebui
să fie inclusă în Hotărârea explicativă a CSJ nr.11/2014.
9. De asemene a, considerăm, că ar fi binevenit pentru p erfecțion area legisl ației pen ale,
recom andările de lege ferend a exprim ate în doctrina juridică , pe c are de altfel, le-am mențion at
deja în această teză de licență :
a) complet area art.123 CP RM cu alineatul (21): „Nu are calitatea de perso ană publică în
sensul alin.(2) acel angajat al perso anelor juridice de drept public c are, în legătură cu f apta
săvârșită, exercită num ai funcții pur profesion ale sau activități tehnice ori auxiliare”293;
b) complet area Codului pen al cu articolul 1241 „Perso ana care lucre ază pentru o
organizație comerci ală, obște ască s au o altă org anizație nest atală”: „(1) Prin perso ană care
lucre ază pentru o org anizație comerci ală, obște ască s au o altă org anizație nest atală se înțelege
perso ana care: este angajată a organizației comerci ale, obștești s au a unei alte org anizații
nestatale; re alizează acțiuni producăto are de efecte juridice; nu exercită funcții s au acțiuni
administr ative de dispoziție ori org anizatorico -economice . (2) Nu are calitatea de perso ană care
lucre ază pentru o org anizație comerci ală, obște ască s au o altă org anizație nest atală în sensul
alin.(1) acel angajat al org anizației în c auză c are, în legătură cu f apta săvârșită, exercită num ai
funcții pur profesion ale sau activități tehnice ori auxiliare”294.
Considerăm că aceste pr opuneri de lege ferend a în ipotez a în care ar fi accept ate de
legiuitor, ar exclude posibilit atea unor interpretări arbitrare și a posibilei confuzii în c azul
calificării f aptelor de corupere p asivă. Prin aceste amend amente l a codul pen al, s-ar ușur a
inclu siv și munc a organelor de drept, a studenților f acultăților de drept și a oricărui cetățean care
trebuie să cunoască și să înțeleagă sensul exact al prevederilor din Codul Penal al Republicii
Moldova . Dispozițiile articolelor cu privire l a infracțiunile de corupție trebuie să fie cât m ai clare
pentru c a orice om să înțele agă corect aceste prevederi, d at fiind f aptul, că anume din c auza
lipsei tr ansparenței și consultării cu societ ate civilă, o amenii nu percep și nici nu vor conștientiz a
faptul, dacă în Repu blica Moldov a se înfăptuiește cu adevăr at justiția , indiferent de cl asa socială
sau funcți a deținută . Imaginea justiției din statul nostru va fi greu de îmbunătățit, d ar printr -o
luptă tr ansparentă și eficientă cu corupți a, prin perfecționare prevederilor legale din codul penal,
vom pute a readuce încredere a popul ației în justiți a din Republic a Moldov a.

293 Stati V., Popov R. Unele precizări cu privire l a înțelesul…, p. 20.
294 Ibidem.

143

BIBLIOGR AFIE
Legisl ație națională și intern ațională
1. Codul muncii al Republicii Moldova din 28.03.2003. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2003, nr. 159-162.
2. Codul Civil al Republicii Moldova, nr. 1107 din 06.06.2002, Publicat: 22.06.2002 în
Monitorul Oficial Nr. 82 -86.
3. Codul Penal al Republicii Moldova, nr. 985 din 18.04.2002. În: Monitorul Oficial Nr. 72 –
74.
4. Codul Contravențional al Republicii Moldo va nr. 218 din 24.10.2008. În: Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, 2009, nr. 3 -6.
5. Legea privind combaterea corupției și protecționismului nr.900 din 27.06.1996. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr. 56 (Abrogată prin LP90 -XVI din
25.04.08, MO103 -105/13.06.08 art.391).
6. Lege a Republicii Moldov a cu privire la prevenire a și combaterea corupției din
25.04.2008. În: Monitorul Ofici al al Republicii Moldov a, 2008, nr.103 -105.
7. Lege a Repu blicii Moldov a privind Codul de conduită a funcțion arului public din
22.02.2008 . În: Monitorul Ofici al al Republicii Moldov a, 2008, nr.74 -75.
8. Lege a nr. 286/2009 privind Codul pen al. În: MO al României, 24.07.2009, nr. 510 .
9. Lege a Republicii Moldov a cu privire la funcți a publică și statutul funcționarului public
din 04.07.2008. În: Monitorul Ofici al al Republicii Moldov a, 2008, nr.230 -232.
10. Lege a Republicii Moldov a cu privire l a conflictul de interese din 15.02.2008. În: Monitorul
Ofici al al Republicii Moldov a, 2008, nr.94 -96.
11. Lege a pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcțiilor publice, adoptată la data de
21.07.2011. În: Monitorul Ofici al al Republicii Moldov a, 2011, nr. 164 -165.
12. Lege a Republicii Moldov a cu privire l a notariat din 08.11.2002. În: Monitorul Ofici al al
Republicii Moldov a, 2002, nr.154 -157.
13. Hotăr ârea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului privind
organizarea și funcționarea Sistemului informațional automatizat „Registrul funcțiilor
publice și al funcționarilor publici” nr. 106 din 11.02.2014. În: Monitorul Oficial al
Republi cii Moldova, 2014, nr. 35 -41.
14. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea strategiei naționale anticorupție
pe anii 2011 -2016, nr.154 din 21.07.2011, în Monitorul Oficial Nr. 166 -169.

144

15. Hotărârea Plenului CSJ cu privire la aplicarea legislației referitoare la răspunderea penală
pentru infracțiunile de corupție nr.11 din 22.12.2014.
16. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind stabilirea valorii admise a cadourilor
simbolice, a celor oferite din politețe sau cu prilejul anumitor acțiuni de pro tocol și
aprobarea Regulamentului cu privire la evidența, evaluarea, păstrarea, utilizarea și
răscumpărarea cadourilor simbolice, a celor oferite din politețe sau cu prilejul anumitor
acțiuni de protocol din 22.02.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.
42-47.
Monogr afii, m anuale, studii de speci alitate
1. Antoniu G., Pop a M., D aneș Șt. Codul Pen al pe înțelesul tuturor. București: Editur a
Politică, 1970 .
2. Baieș S., Roșc a N. Drept civil p artea gener ală, perso ana fizică, perso ana juridică, Ed .V.
Chișinău: Tipogr afia Centr ală, 2014 .
3. Barbăne agră A., Alecu Gh., Berlib a V. ș. a.. Codul pen al al Republicii Moldov a.
Coment ariu. Chișinău: Centrul de Drept al Avocaților, 2009 .
4. Boroi A. Drept pen al. Partea Speci ală. București: ALL Beck, 2002 .
5. Brînză S., Ulianovschi X., St ati V., ș. a. Drept Pen al. Partea speci ală, ed. a II-a. Chișinău:
Cartier Juridic, 2005 .
6. Brînză S., St ati V. Tr atat de Drept Pen al. Partea Speci ală Vol. II, Chișinău: C artier
Juridic, 2015 .
7. Brînză S., St ati V. Drept Pen al, partea speci ală Vol. II. Chișinău: Tipogr afia Centr ală,
2011 .
8. Brînză S., St ati V. Tratat de Drept Penal. Partea Speci ală Vol. I. Chișinău: C artier Juridic,
2015 .
9. Cușnir V. Incrimin area corupției în legisl ația penală a Republicii Moldov a. Autorefer at al
tezei de doctor h abilitat în drept, Chișinău: Academi a de Poliție Ștef an cel M are, 2005 .
10. Daicoviciu C. “Herodot și pretinsul monoteism al geților. În ” Apulum”, II , 1943 -1945 .
11. Diaconescu H. Infr acțiunile de corupție și cele asimil ate sau în legătură cu aceste a.
București: ALL Beck, 2004 .
12. Dicțion arul limbii române moderne. București: Academiei, 1958 .
13. Dobrinoiu V. Corupți a în dreptul pen al român. București: Atlas LEY, 1995 .

145

14. Dobrinoiu V., Cone a N. Drept pen al. Partea Speci ală. Teorie și pr actică judici ară. Vol.II.
București: Lum ina LEX, 2000 .
15. Dongoroz V. ș. a. Explic ații teoretice ale Codului Pen al Român. V.4. P artea Gener ală.
București: Editur a Academiei, 1972 .
16. Elian G. Curte a Intern ațională de Justiție. București: Editur a Științifică, 1970 .
17. Grama M., Ș avga A., Botn aru S., Grosu V.. Drept pen al, partea gener ală, Vol. I.,
Chișinău: Tipogr afia Centr ală, 2012 .
18. Grigorovici A. Infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul. București: Editur a
Științifică și Enciclopedică, 1976 .
19. Ilie S. Corupți a: aspectul criminologic, în „Corupț ia”. Chișinău: Editur a ARC, 2000 .
20. Iorga N. Acte și fr agmente cu privire l a istori a românilor. Vol. V. București: Imprimeri a
Statului, 1897 .
21. Loghin O., To ader T. Drept pen al român. P artea speci ală. Ediți a a III-a, revăzută și
adăugită. București: C asa de ed itură și presă Ș ansa S.R.L., 1997 .
22. Mogâlde a I. Corupți a în Români a. București: M ajadahond a, 1998 .
23. Mitrache C. Drept pen al român. P artea gener ală. Ediți a a III-a revăzută și adăugită.
București: C asa de editură și presă Ș ansa S.R.L., 1997 .
24. Nastas. I. Corupe rea pasivă și corupere a activă în reglement area legisl ației pen ale a
Republicii Moldov a. Teză de doctor, Chișinău , 2010 .
25. Nistore anu Gh., Boroi A., Moln ar I. ș. a.. Drept pen al. Partea speci ală. Ediție revăzută și
adăugită. București: Editur a Europ a Nova, 1999.
26. Papadopol V., Popovici M. Repertoriul alfabetic de pr actică judici ară în m aterie pen ală
pe anii 1969 -1975. București: Editur a Științifică și Enciclopedică, 1977 .
27. Popov R. Subiectul infr acțiunilor prevăzute în C apitolele XV și XVI din P artea Speci ală
a Codului pen al. Teză de doctor în drept, 2012 .
28. Sima C. Codul pen al adnotat. București: Lumin a LEX, 2001 .
29. Vasiu I. Drept pen al român. P artea Speci ală. Cluj -Napoca: Argonaut, 1996 .
30. Волженкин Б.B. Коррупция. С aнкт-Петербург: Юридический центр Пресс, 1998 .
31. Волж енкин Б.B. Служебные преступления. С aнкт-Петербург: Юридический центр
Пресс, 2005 .
32. Пионтковский A. A. Курс советского уголовного прaвa. Особенн aя чaсть. Том 2.
Москв a: Госюризд aт, 1959 .

146

33. Здрaвомыслов Б. Должностные преступления. Понятие и квaлифик aция. Моск вa:
Юридическ aя литер aтурa, 1975 .
Articole :
1. Brînză S. Definiți a legisl ativă a noțiunii de „perso ană cu funcție de demnit ate publică”:
analiza evoluției. În: științe so ciale, 2016, nr.8 (98) .
2. Daicoviciu C. “Herodot și pretinsul mon oteism al geților. În ” Apulum” II, 1943 -1945 .
3. Diaconescu H. Modificări aduse structurii și conținutului constitutiv al infr acțiunilor de
luare și d are de mită prin Lege a 78/2000 pentru prevenire a, descoperire a și sancțion area
faptelor de corupție. În revist a: Dreptul, 2001, n r.4.
4. Nastas I. Evoluți a și rolul reglementărilor juridice privind corupți a. În: Revist a Națională
de Drept, 2007, nr.2 .
5. Popov R. Implic ațiile completării art. 324 din Codul pen al cu alineatul (4). Conferință
științifică n ațională cu p articip are intern ațională: Științe juridice. Științe economice:
Rezum ate ale comunicărilor. Chișinău: CEP USM, 2015 .
6. Popov R. Bunurile c a obiect m aterial sau imaterial al unor infr acțiuni leg ate de corupție:
Unele probleme de interpret are a legii pen ale. Conferință științifică n ațională cu
particip are intern ațională: Științe juridice. Științe economice: Rezum ate ale
comunicărilor. Chișinău: CEP USM, 2015 .
7. Popov R. Cu privire l a interpret area noțiunii de extorc are, utiliz ate în alin.(4) art.325,
alin.(4) art.326 și alin.(4) art.334 din Codul pen al. Conferință științifică n ațională cu
particip are intern ațională: Științe juridice. Științe economice: Rezum ate ale
comunicărilor. Chișinău: CEP USM, 2016 .
8. Popov R. Aplicarea art.256 și 324 din Codul pen al pentru infr acțiunile comise de către
cei din person alul instituțiilor medico -sanitare sau din person alul instituțiilor de
învățământ. În: Revist a Națională de Drept, nr.10, 2015 .
9. Stati V. Primire a unei remuner ații ilicite pentru îndeplinire a lucrărilor leg ate de
deservire a popul ației. În: Materialele Conferinței intern aționale „Prevenire a și
comb aterea corupției în Republic a Moldov a: aspecte teoretice și pr actice”. Chișinău:
Tranparency Intern ational, 2004
10. Stati V. Infr acțiuni economice. Chișinău: CEP USM, 2014 .
11. Stati V., Popov R. Unele preciză ri cu privire l a înțelesul noțiunii „perso ană publică”
(alin..(2) art.123 din Codul pen al). În Revist a Națională de drept, nr. 4 din 2015 .

147

12. Țurcanu I. Cu privire la interpretarea unor semne calificative agravante ale infracțiunii de
luare de mită. În: Revis ta Națională de Drept, 2002, nr.1.
13. Țurcanu I. Unele aspecte referitoare la delimitarea și calificarea prin concurs a
infracțiunii de corupere pasivă cu alte infracțiuni. În Revista Națională de drept, 2009, nr.
10-12.
14. Борков В. Получение взятки з a общее по кровительство и попустительство по
службе. În: Уголовное пр aво, 2003, nr.3 .
15. Федоров В. Субъекты злоупотребления полномочиями в коммерческих и иных
оргaнизaциях. În: Российский судья, 2004, nr.12 .
16. Орловск aя Н. A. К вопросу о бытовой коррупции. În: Revist a de criminologie, drept
penal și crimin alistică, 2007, nr. 1 -2.
17. Волженкин Б.В. Кв aлифик aция посредничеств a во взяточничестве. În:
Прaвоведение , 1979, nr.4 .
Resurse internet:
1. Al doile a Raport de ev aluare a Irlandei, adoptat de GRECO în c adrul celei de a 26-a
sesiuni plen are din 5 -9 decembrie 2005, Str asbourg, Fr anța.
https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSe archServices/Displ ayDCTMContent?docume
ntId=09 000016806c68fb . (Accesat: 29.03.2017) .
2. Al treile a Raport de ev aluare a Republicii Moldov a, adoptat de GRECO l a cea de a 50
Reuniune Plen ară (Str asbourg, 28 m artie -1 aprilie 2011).
https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSe archServices/Displ ayDCTMContent?docume
ntId=09000016806c9 a90. (Accesat: 25.04.2017).
3. Cauza: Teixeir a de Castro c. Portug alia.
http://www.hrcr.org/s africa/arrested_rights/c astro_portug al.html . (Accesat: 20.03.2017) .
4. Centrul N ațional Anticorupție. R aport de activit ate pe anul 2016.
http://www.cn a.md/downlo ad.php?file=cHVibGljL3B1YmxpY2F0 aW9ucy8xNDc5MTQ
zX21kX3JhcG9ydHVsX2RlX2FjLnBkZg%3D%3D . (Accesat: 10.03.2017) .
5. Codul P enal al Germ aniei din 23.04.2014. https://www.gesetze -im-
internet.de/englisch_stgb/englisch_stgb.html . (Accesat: 26.02.2017) .
6. Codul P enal al Franței în vigo are din 16.05.2014. http:/ /codes.droit.org/CodV3/pen al.pdf.
(Accesat: 18.02.2017).
7. Codul Penal al Rusiei din 13.06.1996: http://www.ug -kodeks.ru/ . (Accesat: 18.03.2017) .

148

8. Codul P enal al Canadei: http://l aws-lois.justice.gc.c a/eng/ acts/C -46//. (Accesat:
18.03.2017) .
9. Codul P enal al Azerbaijanului: http://crimpr avo.ru/p age/zar-uk/. (Accesat: 31.03.2017) .
10. Codul P enal al Ucr ainei cu modi ficările de l a 21.12.2016:
http://meget.kiev.u a/kodeks/ugolovniy -kodeks/ . (Accesat: 30.03.2017) .
11. Codul P enal al Republicii Armeni a:
http://www.p arliament. am/legisl ation.php?ID=1349&l ang=rus&sel=show . (Accesat:
31.03.2017) .
12. Codul P enal al Republicii Bel arus: http://crimpr avo.ru/p age/zar-uk/. (Accesat:
31.03.2017) .
13. Codul Penal al Bulg ariei: http://crimpr avo.ru/p age/zar-uk/. (Accesat: 31.03.2017) .
14. Codul Pen al al Letoniei: http://crimpr avo.ru/p age/zar-uk/. (Accesat: 31.03.201 7).
15. Convenți a ONU împotriv a corupției din 31.10.2003 .
https://www.unodc.org/documents/brussels/UN_Convention_ Against_Corruption.pdf .
(Accesat: 15.12.2016) .
16. Conven ția penală cu privire l a corupție din 27.01.1999 .
https://www.coe.int/en/web/conventions/full -list/-/conventions/rms/090000168007f3f5 .
(Accesat: 15.12.2016) .
17. Coment ariul l a Codul pen al al Republicii Moldov a.
http://cj.md/uplo ads/CPRM_P artea_Speci ala.pdf. (Accesat: 02.02.2017) .
18. Edmondo Bruti Liber ati. “Cercet area, punere a sub acuzare și s ancțiunile în cauzele de
corupție”, ce a de a V-a Conferință Europe ană a serviciilor speci alizate în comb aterea
corupției, 15 -17 noiembrie 2000, Ist anbul (Turci a).
http://www. americ anbar.org/content/d am/aba/directories/roli/rom ania/rom ania_annex_iii
_comp arative_legisl ation_on_corruption_sentences_rom. authcheckd am.pdf .
19. El Air Moh amed Zied. L'infr action de corruption: etude comp arative entre le droit
français et le droit tunisien. Toulouse. 2003/2004. www.jurisitetunisie.com . (Accesat
27.02.2017) .
20. Estoni a: https://en.wikipedi a.org/wiki/Estoni a. (Accesat: 12.12.2016) .
21. http://r adiochisin au.md/procuror -din-edinet -retinut -pentru -corupere -pasiva–47806.html
(Accesat: 07.02.2017) .

149

22. Gavajug S. Răspundere a penală pentru remuner ații ilicite în îndeplinire a lucrărilor de
deservire a popul ației. Teză de doctor în drept. Chișinău, 2016.
http://www.cn aa.md/files/theses/2016/23912/sergiu_g avajuc_thesis.pdf . (Accesat:
18.04.2017).
23. Journ al of E astern­Europe an Crimin al Law. No. 2/2014.
https://drept.uvt.ro/ administr are/files/1481058844 -journ al-of-eastern -europe an-2-2014 –
1.pdf . (Accesat: 12.12.2016) .
24. La loi de l a Canada sur la corruption d' agents publics étr angers. S anctionnée le 10
décembre 1998. http://l aws-lois.justice.gc.c a/eng/ acts/C -45.2/ . (Accesat: 18.03.2017)
25. Prezent area comp arativă a practicilor și normelor privind s ancțion are infr acțiunilor de
corupție în Fr anța, Germ ania, Ung aria, Irlanda, Reg atul Unit Al Marii Britanii și în
Statele Unite ale Americii.
http://www. americ anbar.org/content/d am/aba/directories/roli/rom ania/rom ania_annex_iii
_comp arative_legisl ation_on_corruption_sentences_rom. authcheckd am.pdf .
(Accesat:27.03.2017)
26. Primul R aport de ev aluare a Irlandei, adoptat de GRECO în c adrul celei de a 26-a sesiuni
plenare din 5 -9 decembrie 2005, Strasbourg, Fr anța.
https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSe archServices/Displ ayDCTMContent?docume
ntId=09000016806c681 a. (Accesat: 29.03.2017 ).
27. Protocolul adițion al la Convenți a penală privind corupți a, intr ată în vigo are la data de
01.02.2005 . https://www.coe.int/en/web/conventions/full -list/-/conventions/tre aty/191 .
(Accesat: 02.04.2017) .
28. Raport explic ativ la Convenți a penală privind corupți a din 27.01.1999 // www.oecd.org .
29. Republic a Moldov a: https://ro.wikipe dia.org/wiki/Republic a_Moldov a. (Accesat:
12.12.2016) .
30. Țurc an I. Răspundere a penală pentru corupere a pasivă. Teză de doctor în drept.
https:// ar.scribd.com/doc/44083573/Ion -Turc an-Thesis .
31. Valorile mobili are de st at: http://www.bnm.org/ro/content/pi ata-valorilor -mobili are-de-
stat
32. http://www.usem.md/uplo ads//files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/041_ -_054_ –
_Drept_pen al__Partea_speci ala_I,_II.pdf . (Accesat: 08.03.2017) .

150

Practica judici ară:
1. Decizi a Colegiului pen al lărgit al Cur ții Supreme de Justiție din 11.06.2013. Dos arul
nr.1r a-464/13. www.csj.md .
2. Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 2 8.01.2014. Dos arul nr.
1ra-15/14. www.csj.md .
3. Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 10.02.2016. Dos arul nr.
1ra-324/2016. www.csj.md .
4. Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 18.06.2013 . Dos arul nr.
1ra-18/13. www.csj.md .
5. Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 27.10.2015. Dos arul nr.
1ra-956/2015. www.csj.md .
6. Decizi a Colegiului pen al al Curții Supreme de Justiție din 19.1 0.2016. Dos arul nr. 1r a-
1161/2016. www.csj.md .
7. Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 07.10.2014. Dosarul nr.
1ra-1262/14. www.csj.md .
8. Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 26.11.2014. Dos arul nr.
1ra-1556/14. www.csj.md .
9. Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 18.12.2010. Dos arul
nr.1r a-1154/2010. www.csj.md .
10. Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 16.11.2016. Dos arul nr.
1ra-1717/2016. www.csj.md .
11. Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 23.12.2008. Dos arul
nr.1r a-1294/2008. www.csj.md .
12. Decizi a Colegiului pen al al Curții Supreme de Justiție din 02.06.2009. Dos arul nr.1r a –
559/2009. www.csj.md .
13. Decizi a Colegiului pen al al Curții Supreme d e Justiție din 02.06.2009. Dos arul nr.1r a-
559/2009. www.csj.md .
14. Decizi a Plenului Curții Supreme de Justiție din 18.02.2008. Dos arul nr.4 -1re-03/08.
www.csj.md .
15. Decizi a Colegiului pen al al Curții Supreme de Justiție din 29.04.2009. Dos arul nr.1r a-
515/2009. www.csj.md .

151

16. Decizi a Colegiului pen al al Curții Supreme de Justiție din 14.12.2016. Dos arul nr. 1r a-
1958/2016. www.csj. md.
17. Decizi a Colegiului pen al al Curții Supreme de Justiție din 11.06.2014. Dos arul nr. 1r a-
1045/2014. www.csj.md .
18. Decizi a Colegiului pen al al Curții Supreme de Justiție din 18.12.2013. Dos arul nr.4 -1re-
170/14. www.csj.md .
19. Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 27.01.2009. Dos arul nr.1
ra-64/2009. www.csj.md .
20. Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 23 .06.2009. Dos arul
nr.1r a-677/09. www.csj.md .
21. Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 19.05.2009. Dos arul
nr.1r a-479/2009. www.csj.md .
22. Decizi a Plenului Curții Su preme de Justiție din 01.10.2007. Dos arul nr.4 -1re-253/2007.
www.csj.md .
23. Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 19.03.2014. Dos arul nr.
4-1re-106/14. www.csj.md .
24. Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 13.08.2013. Dos arul nr.
1ra-697/2013. www.csj.md .
25. Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 05.10.2016. Dos arul nr.
1ra-938/2016 . www.csj.md .
26. Decizi a Colegiului pen al al Curții Supreme de Justiție din 19.04.2016. Dos arul nr. 1r a-
516/2016. www.csj.md .
27. Decizi a Colegiului pen al al Curții Supreme de Justiție din 08.0 4.2009. Dos arul nr.1r a-
491/2009. www.csj.md .
28. Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 13.08.2013. Dos arul nr.
1ra-697/2013. www.csj.md .
29. Decizi a Colegiului pen al al Curții Supreme de Justiție din 05.11.2013. Dos arul nr.1r a-
774/13. www.csj.md .
30. Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 05.04.2016. Dos arul nr.
1ra-558/2016. www .csj.md .
31. Decizi a Colegiului pen al al Curții Supreme de Justiție din 19.07.2016. Dos arul nr. 1ra-
890/16. www.csj.md .

152

32. Decizi a Colegiului pen al lărgit al CSJ din 31.03.2009. Dosarul nr.1r a-122/2009.
www.csj.md .
33. Decizi a Colegiului pen al lărgit al CSJ din 19.07.2016. Dos arul nr. 1r a-890/16.
www.csj.md .
34. Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 04.11. 2014. Dos arul
nr.1r a-1404/2014. www.csj.md .
35. Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție din 28.06.2016. Dos arul
nr.1r a-1056/16. www.csj.md .
36. Decizi a Colegiului pen al lărgit al Curții Supreme de Justiție d in 11.11.2015. Dos arul
nr.1r a-1067/2015. www.csj.md .
37. Hotărâre a nr. 12 -33/12 din 13.02.2012 cu privire l a suspend area din funcție a
procurorului O. J. http://www.procur atura.md/file/2012 -02-13%2033%20j alba.pdf.
38. Hotărâre a instanței de judec ată cu privire l a cond amnarea domnului, Fil at Vladimir din
27.06.2016. Dosarul nr. 14-1-15217 -23122015 . https://jc.i nstante.justice.md/ .
39. Sentinț a Judecătoriei r -nului Hâncești din 27.02.2014. Dosarul nr.1-249/13.
https://jhn.instante.justice.md/ .
40. Sentinț a Judecătoriei sect orului Bot anica, mun. Chișinău din 04.08.2010. Dosarul nr.1 –
484/10. https://jc.instante.justice.md/ .