Corporate Finance Mba Stancu Final 25.06.2018 [627720]

11 || PPaaggee

CORPORATE FINANCE
PROIECT DE ECHIPA

ECHIPA :

Roxana Serban
Romania Country Director for Co ntrol and
Accounting for group Ka ntar.
Andreea Socol
CRM Manager
Madalin a Stoica (Joita)
Key Account Deputy Director
Maria Ursaciuc (Bornea)
Lead Procurement Category Manager

AANNAALLIIZZĂĂ EECCOONNOOMMIICCOO–
FFIINNAANNCCIIAARRĂĂ LLAA IInnttrreepprriinnddeerreeaa
SS..CC.. RROOMMGGUUAARRDD GGRRUUPP SS..AA..

22 || PPaaggee
1. Introducere :
*** Disclamer :
Avand in vedere ca informatiile de la compania unde lucr ez sunt considerate confidentiale si este din
categoria multinationale cu access restrictionat pentru scopul exercitiului in scopu ri didactice vom analiza
date de la o companie la care am avut acces de practica si acces la situatiile financiare in perioada
anilor -2003. Datele sunt a fi considerate analizate pentru activitate didactica si a nu fi publicate pe
piata.
Cuprins
1 Prezentarea societății comerciale ROMGUARD GRUP S.A. ………………………….. ………………………….. …………………… 3
2 Analiză economico – financiară și performanțe la S.C. RomGuard Grup S.A. ………………………….. …………………… 4
2.1 Indicatori de performanță care se pot determina pe baza informațiilor cuprinse în contul de rezultate ……… 4
2.1.1 Prezentarea indicatorilor de performanță ………………………….. ………………………….. ………………………….. …5
2.1.2 Calculul și analiza situației și evoluției indicatorilor de performanță la S.C. RomGuard Grup S.A. în
perioada 2001 – 2003. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 6
2.1.3 Situația gener ală a rezultatelor pe baza contului de profit și pierdere la S.C. RomGuard Grup S.A. în
perioada 2001 – 2003. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 6
2.2 Analiza cifrei de afaceri (CA) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 8
2.2.1 Calculul și interpretarea soldurilor intermediare de gestiune și a capacității de autofi nanțare ………. 9
2.3 Analiza indicatorilor de rentabilitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 15
2.3.1 Analiza excedentului brut din exploatare/rezultatul brut al exploatării (EBE/RBE) ……………………… 15
2.4 Analiza rezultatului exploatării (RE) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 17
2.5 Analiza rezultatului curent (RC) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 18
2.6 Analiza re zultatului extraordinar (Rex) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 19
2.7 Analiza rezultatului net al exercițiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 20
2.7.1 Analiza capacității de autofinanțare (CAF) ………………………….. ………………………….. …………………… 20
2.8 Reflectarea elementelor legate de poziția financiara și de performanțele firmei în situațiile financiare …24
2.8.1 Fluxurile de trezorerie sunt calculate la nivelul fiecărei activități, exploatare, finanțare și investiții
prin prisma diferenței dintre încasări și plăți. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..29
2.9 Indicatori de măsurare a rentabilității (DUPONT) ………………………….. ………………………….. ……………………… 29
Componenta a Ecuatiei Dupont : Marja de Profit ………………………….. ………………………….. ……………………. 30
Componenta a Ecuatiei Dupont : Ratia Active/Cifra de Afaceri ………………………….. ………………………….. ..30
Componenta a Ecuatiei Dupont: Levierul Financiar ………………………….. ………………………….. ………………… 30
3 . Estimarea costului capitalului ( k ) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 30
4. Prezentarea concluziilor finale și amăsurilor de îmbunătățire a activității societății comerciale ………………….. 32
5 BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 35

33 || PPaaggee

1 Prezentarea societății comerciale ROMGUARD GRUP S.A.

SSoocciieettaatteeaa ccoommeerrcciiaallăă ““RROOMMGGUUAARRDD GGRRUUPP SSAA”” BBuuccuurreeșșttii aarree ffoorrmmaa jjuurriiddiiccăă ddee ssoocciieettaattee
ppee aaccțțiiuunnii,, ccuu ccaappiittaall pprriivvaatt aauuttoohhttoonn,, ccuu sseeddiiuull îînn BBuuccuurreeșșttii,, ssttrr.. 99 MMaaii,, nnuummăărruull 77,, sseeccttoorr 66,, îînnssccrriissăă
llaa RReeggiissttrruull ssoocciieettăățțiilloorr ccoommeerrcciiaallee ddeesscchhiiss llaa DDiirreeccțțiiaa FFiinnaannțțeelloorr PPuubblliiccee BBuuccuurreeșșttii ccuu nnuummăărruull
11338866//2211..0055..11999911 ccoonnffoorrmm cceerrttiiffiiccaattuulluuii ddee îînnmmaattrriiccuullaarree nnuummăărruull JJ4400//22551177//22000011 ddiinn 0088..0033..22000011,,
eemmiiss ddee CCaammeerraa ddee CCoommeerrțț șșii IInndduussttrriiee aa RRoommâânniieeii,, OOffiicciiuull RReeggiissttrruulluuii CCoommeerrțțuulluuii aall MMuunniicciippiiuulluuii
BBuuccuurreeșșttii.. SSoocciieettaatteeaa șșii–aa îînnrreeggiissttrraatt șșii eemmbblleemmaa llaa CC..CC..II..//OOffiicciiuull RReeggiissttrruulluuii CCoommeerrțțuulluuii ooddaattăă ccuu
cceerreerreeaa ddee îînnmmaattrriiccuullaarree..
CCoodduull ddee îînnrreeggiissttrraarree ffiissccaallăă aall ““SSCC RROOMMGGUUAARRDD GGRRUUPP SSAA”” BBuuccuurreeșșttii,, ppeerrssooaannăă jjuurriiddiiccăă rroommâânnăă,,
eessttee RR 1133775544997799..
SSoocciieettaatteeaa aarree uunn ccaappiittaall ssoocciiaall ddee 2288..000000..000000 lleeii,, rreepprreezzeennttâânndd 110000 %%,, ddiivviizzaatt îînn 2288 aaccțțiiuunnii
nnoommiinnaattiivvee îînn vvaallooaarree ddee ccaattee 11..000000..000000 lleeii ffiieeccaarree aaccțțiiuunnii

OObbiieeccttuull pprriinncciippaall ddee aaccttiivviittaattee aall ssoocciieettăățțiiii ssttiippuullaatt îînn AAccttuull ccoonnssttiittuuttiivv eessttee ::
➢➢ aaccttiivviittăățții ddee iinnvveessttiiggaațțiiee șșii pprrootteeccțțiiee aa bbuunnuurriilloorr șșii ppeerrssooaanneelloorr ggrruuppaa CCAAEENN 774466;;
AAccttiivviittaatteeaa pprriinncciippaallăă aa ssoocciieettăățțiiii eessttee :: AAccttiivviittaatteeaa ddee ppaazzăă șșii pprrootteeccțțiiee aa oobbiieeccttiivveelloorr,,
bbuunnuurriilloorr,, vvaalloorriilloorr șșii ppeerrssooaanneelloorr ccoodd CCAAEENN 77446600..
OObbiieeccttuull ddee aaccttiivviittaattee aall ssoocciieettăățțiiii eessttee uurrmmăăttoorruull ::
➢➢ 44553311– lluuccrrăărrii ddee iinnssttaallaațțiiii eelleeccttrriiccee ((iinnssttaallaarreeaa șșii îînnttrreețțiinneerreeaa eecchhiippaammeenntteelloorr șșii
ssiisstteemmeelloorr aannttiieeffrraaccțțiiee șșii aannttiiiinncceeddiiuu,, aa ssiisstteemmeelloorr ddee mmoonniittoorriizzaarree –– ddiissppeecceerraatt aa ddaatteelloorr
aauuddiioo–vviiddeeoo,, aa ssiisstteemmeelloorr șșii eecchhiippaammeenntteelloorr ccoonnttrrooll aacccceess,, aa eecchhiippaammeenntteelloorr șșii rreețțeelleelloorr
ddee ccaallccuull eelleeccttrroonniicc,, aa oorriiccăărroorr aallttoorr ttiippuurrii ddee eecchhiippaammeennttee ddee ccoommuunniiccaațțiiii șșii
tteelleeccoommuunniiccaațțiiii))..
➢➢ 66002244– ttrraannssppoorrttuurrii rruuttiieerree ddee mmăărrffuurrii ((iinncclluussiivv aa vvaalloorriilloorr));;
➢➢ 77442200– aaccttiivviittăățții ddee pprrooiieeccttaarree,, uurrbbaanniissmm,, iinnggiinneerriiee șșii aallttee sseerrvviicciiii tteehhnniiccee ((ccoonncceeppțțiiee șșii
rreeaalliizzaarree ddee pprrooiieeccttee șșii aassiisstteennttaa tteehhnniiccăă ppeennttrruu tteehhnniiccaa sseeccuurriittăățțiiii));;
➢➢ 77446600– aaccttiivviittăățții ddee ppaazzăă șșii pprrootteeccțțiiee aa oobbiieeccttiivveelloorr,, bbuunnuurriilloorr,, vvaalloorriilloorr șșii ppeerrssooaanneelloorr
((sseerrvviicciiii ddee ccoonnssuullttaațțiiee îînn ddoommeenniiuull sseeccuurriittăățțiiii bbuunnuurriilloorr,, vvaalloorriilloorr,, șșii ppeerrssooaanneelloorr,,
sseerrvviicciiuu ddee uurrmmăărriirree șșii ssuupprraavveegghheerree,, sseerrvviicciiii ddee ggaarrddăă șșii pprrootteeccțțiiee eettcc))..

PPeennttrruu lluuccrrăărriillee șșii sseerrvviicciiiillee pprreessttaattee ssoocciieettaatteeaa îînncchheeiiee ccoonnttrraaccttee ttiipp ssppeecciiffiiccee aaccttiivviittăățțiiii
pprreeccuumm :: ccoonnttrraaccttee ddee pprreessttăărrii sseerrvviicciiii ((ppaazzăă uummaannăă)),, ccoonnttrraaccttee ddee iinnssttaallaarree,, ccoonnttrraaccttee ddee
mmoonniittoorriizzaarree,, ccoonnttrraaccttee ddee sseerrvviiccee..

44 || PPaaggee

PPeennttrruu aa–șșii ccoonnssoolliiddaa uunn aavvaannttaajj eeccoonnoommiicc,, ccoommppaanniiiillee ttrreebbuuiiee ssăă–șșii iiddeennttiiffiiccee șșii ssăă–șșii
sseeccuurriizzeezzee vvaalloorriillee.. RRoommgguuaarrdd GGrruupp aa ddeezzvvoollttaatt uunn sseerrvviicciiuu ssppeecciiaalliizzaatt ppeennttrruu aa vveennii îînn aajjuuttoorruull
lloorr.. FFiirrmmaa aarree aabbiilliittaatteeaa șșii fflleexxiibbiilliittaatteeaa ddee aa rrăăssppuunnddee nneevvooiilloorr cclliieennțțiilloorr iinnddiiffeerreenntt ddaaccăă aacceeșșttiiaa
ddoorreesscc oo ssoolluuțțiiee ccoommpplleettăă ssaauu nnuummaaii uunn aannuummiitt ppaacchheett ddee ssoolluuțțiiii ddee sseeccuurriittaattee..

2 Analiză economico – financiară și performanțe la S.C. RomGuard Grup
S.A.

2.1 Indicatori de performanță care se pot deter mina pe baza informațiilor cuprinse
în contul de rezultate

Contul de profit și pierdere sau contul de rezultate este documentul contabil de sinteză
care măsoară performanțele activității unei întreprinderi, în cursul unei perioade date. El constituie
o sinteză a contabilității de flux la nivel microeconomic, pentru că pune în evidența fluxurile de
valoare care au contribuit la creșterea sau micșorarea bogăției unei întreprinderi pentru o anumită
durată. Într -o manieră generală, el oferă informațiile n ecesare pentru înțelegerea și explicarea
profitului sau pierderii înregistrate de un agent economic.
Contul de profit și pierdere cuprinde:
• toate veniturile generate de activitatea întreprinderii pe parcursul exercițiului;
• toate cheltuielil e aferente, pe parcursul aceleiași perioade.
Veniturile corespund resurselor obținute prin realizarea operațiunilor comerciale, financiare,
extraordinare, iar cheltuielile corespund resurselor consumate cu ocazia realizării acestor operațiuni.
În consec ința, compensarea veniturilor obținute cu cheltuielile efectuate poate
permite obținerea unui rezultat global de tipul:

55 || PPaaggee

Contul de rezultate permite un interes dublu:
• determinarea unui rezultat global și formularea unei aprec ieri de ansamblu asupra
performanțelor economico -financiare ale perioadei;
• recapitularea exhaustivă a elementelor de venituri și cheltuieli care au contribuit la
realizarea lui și identificarea factorilor favorabili sau nefavorabili care 1 -au influențat. A stfel,
scăderea rezultatului exercițiului poate fi generată de creșterea necontrolată a costului de achiziție a
unor materii prime, materiale și echipamente specifice, de îndatorarea excesivă și creșterea
cheltuielilor financiare, de scăderea ritmului vânz ărilor.

2.1.1 Prezentarea indicatorilor de performanță

Performanțele întreprinderii sunt apreciate, în primul rând în termeni de creștere, înțeleasă ca
aptitudine a întreprinderii de a -și mării volumul de activitate. Indicatorii utilizați pentru
caracte rizarea acestei creșteri sunt: cifra de afaceri, marja comercială, producția exercițiului,
valoarea adăugată, în corelație cu totalul activelor, potențialul uman.
Analiza performanțelor este completată cu investigarea aspectelor privind rentabilitatea (în
mărime absolută și relativă), sub accepțiunea sa economică, financiară, comercială.
Sintetizând, sistemul indicatorilor de rezultatele și de rentabilitate care permite investigarea
complexă a rentabilității absolute, precum și corelarea acesteia cu volumul și structura activității se
prezintă astfel:
I. INDICATORI DE REZULTATE
1. Cifra de afaceri
2. Marja comercială
3. Producția exercițiului
4. Valoarea adăugată
II. INDICATORI DE REZULTATE
1. Rezultatul brut al exploatării
2. Rezultatul exploatăr ii
3. Rezultatul curent
4. Rezultatul extraordinar
5. Rezultatul exercițiului
III. ALTI INDICATORI
1. Capacitatea de autofinanțare
2. Autofinanțarea
IV. Ratele de rentabilitate care oferă o imagine de ansamblu (și nedeformată) a performanțelor
întreprinde rii sunt:
1. Ratele de rentabilitate comercială
2. Ratele de rentabilitate economică
3. Ratele de rentabilitate financiară

REZULTAT = VENITURI – CHELTUIELI

66 || PPaaggee
2.1.2 Calculul și analiza situației și evoluției indicatorilor de performanță la S.C. RomGuard
Grup S.A. în perioada 2001 – 2003 .

Pentru a ușura munca de calcul și analiză a indicatorilor de performanță am considerat
necesară gruparea celor trei conturi de profit și pierdere din 2001, 2002, 2003 într -unul singur
prezentat în tabelul următor.
De asemenea, de o mare importanță pent ru lucrarea de față o are cunoașterea soldurilor
intermediare de gestiune care constituie o prezentare economică a contului de rezultate punând în
evidență etapele formării rezultatului exercițiului, în strânsă conexiune cu structura de venituri și
cheltui eli aferente activității societății.

2.1.3 Situația generală a rezultatelor pe baza contului de profit și pierdere la S.C. RomGuard Grup
S.A. în perioada 2001 – 2003.

Urmărind evoluția rezultatului pe categorii de activități, și evidențiind modificările
intervenite în structura lor, putem sintetiza informațiile furnizate de contul de profit si pierdere
astfel:

Conturile de profit și pierdere ale S.C. RomGuard Grup S.A. din perioada 2001 -2003 sunt
prezentate în tabelul următor:

Nr.
Rd. Exercițiul financi ar:
A B 2001 2002 2003
1 Cifra de afaceri neta (rd.02 la 04) 1 23,540,303 55,263,762 62,178,907
Producția vânduta 2 23,353,447 54,806,844 62,178,907
Venituri din vânzarea mărfurilor 3 186,856 456,918
Venituri din subvenții de exploatare
aferente cifrei de afaceri 4
2 Variația stocurilor Sold C 5
Sold D 6
3 Producția imobilizata 7
4 Alte venituri din exploatare 8 83,326 305,987 377,602
VENITURI DIN EXPLOATARE -TOTAL
(rd. 01+05 -06+07+08) 9 23,623,629 55,569,749 62,556,5 09
5 a)Cheltuieli cu materiile prime si
materialele consumabile 10 641,128 2,249,203 2,565,119
Alte cheltuieli materiale 11 157,667 1,432,981 3,737,565
b)Alte cheltuieli din afara(cu energia si
apa) 12 16,453 56,034 51,520
c)Cheltuieli privind mă rfurile 13 166,755 502,911
6 Cheltuieli cu personalul (rd 15+16), din
care: 14 21,471,322 42,821,301 49,138,326
a)Salarii 15 15,965,676 31,758,970 36,407,566
b)Cheltuieli cu asigurările si protecția
socială 16 5,505,646 11,062,331 12,730,760
7 a)Amortizări si provizioane pentru
deprecierea imobilizărilor corporale si
necorporale (rd 18 -19) 17 497,895 5,030,933 1,112,934

77 || PPaaggee
a1)Cheltuieli 18 497,895 5,030,933 1,112,934
a2)Venituri 19
b)Ajustarea valorii activelor circulante
(rd. 21 -22) 20
b1)Cheltuieli 21
b2)Venituri 22
8 Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) 23 2,675,887 5,900,152 12,876,632
8.1. Cheltuieli privind prestațiile externe 24 1,683,434 3,945,624 5,829,513
8.2. Cheltuieli cu alte taxe impozite si
vărsăminte asimilate 25 992,453 872,595 161,137
8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donații si
activele cedate 26 1,081,933 6,885,982
Ajustări privind provizioanele pentru
riscuri si cheltuieli (rd. 28 -29) 27
Cheltuieli 28
Venit uri 29
CHELTUIELI DE EXPLOATARE -TOTAL
(rd. 10 la 14+17+20+23+27) 30 25,627,107 57,993,515 69,482,096
REZULTAT DIN EXPLOATARE:
31
profit (rd. 09 -30)
pierdere(rd. 30 -09) 32 2,003,478 2,423,766 6,925,587
9 Venituri din interese de paticipare 33
din care, in cadrul grupului 34
10 Venituri din alte investiții financiare si
creanțe care fac parte din activele
imobilizate 35
din care, in cadrul grupului 36
11 Venituri din dobânzi 37 17,921 90,032 57,717
din care, in cadrul grupului 38
Alte venituri financiare 39 29,990 4,952
VENITURI FINANCIARE -TOTAL
(rd. 33+35+37+39) 40 17,921 120,022 62,669
12 Ajustarea valorii imobilizărilor financiare
si a investițiilor financiare deținute ca
active circulante (rd.42 -43) 41
Cheltuieli 42
Venit uri 43
13 Cheltuieli privind dobânzile 44 71,733 38,077
din care, in cadrul grupului 45
Alte cheltuieli financiare 46 3,838 175,266
CHELTUIELI FINANCIARE -TOTAL
(rd. 41+44+46) 47 71,733 41,915 175,266
REZULTATUL FINANCI AR:
48 78,107
profit (rd. 40 -47)
pierdere (rd. 47 –
40) 49 53,812 112,597
14 REZULTATUL CURENT:
profit (rd.09+40 -30-47) 50
pierdere (rd. 30+47 -09-40) 51 2,057,290 2,345,659 7,038,184
15 Venituri extraordinare 52 23,952
16 Cheltuieli extraordinare 53
17 REZULTATUL EXTRAORDINAR
profit (rd. 52 -53) 54 23,952

88 || PPaaggee
pierdere (rd.53 -52) 55 0
VENITURI TOTALE (rd.09+40+52) 56 23,665,502 55,689, 771 62,619,178
CHELTUIELI TOTALE (rd.30+47+53) 57 25,698,840 58,035,430 69,657,362
18 REZULTATUL BRUT:
profit (rd.56 -57) 58
pierdere (rd.57 -56) 59 2,033,338 2,345,659 7,038,184
19 IMPOZITUL PE PROFIT 60
20 IMPOZITUL PE VENIT 61
21 REZUL TATUL NET AL EXERCITIULUI
FINANCIAR:
profit (rd.58 -60-61) 62
pierdere (rd.59+60+61)
(rd.60+61 -58) 63 2,033,338 2,345,659 7,038,184

2.2 Analiza cifrei de afaceri (CA)

Cifra de afaceri este un indicator de baza din categoria celor de rezultate, reflectând
dimensiunea veniturilor unei întreprinderi din operațiuni comerciale curente, în condițiile actuale,
când factorii pieței primează în sistemul de variabile care explică rezultatele unei întreprinderi,
analiza c ifrei de afaceri este esențiala pentru aprecierea locului întreprinderii în sectorul său de
activitate, a poziției sale pe piață, a aptitudinilor acesteia de a lansa, respectiv de a dezvolta diferite
activități într -o manieră profitabilă. În funcție de niv elul cifrei de afaceri se poate preciza dacă
întreprinderea este suficient de importantă, dacă are semnificație raportarea rezultatelor sale la cele
ale sectorului, respectiv dacă partea sa de piață este neglijabilă, putându -se lua decizii strategice în
consecință.
Conceptual, cifra de afaceri poate fi abordată ca: CA totală, CA medie, CA marginală, CA
critică. Datorită faptului ca nu dispun de datele din contabilitate analitică a firmei RomGuard Grup
SA , analiza cifrei de afaceri a acesteia se va referi doar la cifra de afaceri totală.
Cifra de afaceri totală reprezintă volumul total al afacerilor unei firme, evaluate la preturile
pieței (respectiv încasările totale). Conform regulamentului de aplicare a Legii Contabilității,
L82/1991, cifra de afaceri se calculează prin însumarea veniturilor din livrări de bunuri, execuția de
lucrări și prestări de servicii, mai puțin rabaturile, reducerile și alte reduceri acordate clienților (în
CA nu se includ veniturile financiare și extraordinare).
Pentru definir ea cadrului general în care se înscrie activitatea întreprinderile folosesc
mărimile absolute și ritmurile de creștere (cu bază fixă, cu bază în lanț și ritmurile medii). Mărimile
absolute caracterizează evoluția cifrei de afaceri la modul cel mai general. Cele relative arată
proporția de creștere a cifrei de afaceri față de o anumită bază de comparație. Examinarea lor pe mai
multe exerciții permite stabilirea tendinței activității întreprinderii: creștere puternică sau slabă,
stabilitate, regresie lentă sa u rapidă.
Analiza dinamicii și structurii CA urmărește evoluția CA pe total si pe elementele
componente față de perioada precedentă, precum și modificările intervenite în structura CA. De
asemenea, se precizează cauzele care au determinat evoluția acestui indicator, în vederea stabilirii
măsurilor corespunzătoare pentru sporirea vânzărilor.

99 || PPaaggee
Dinamica cifrei de afaceri la societatea S.C. ROMGUARD GRUP S.A. în intervalul de ani
2001 -2003 se prezintă ca în tabelul următor:

INDICATORI
EXERCIȚIUL FINANCIAR

2001 2002 2003
1. Cifra de afaceri 23,540,303 55,263,762 62,178,907
2.Modificarea absoluta % absoluta % absoluta %
➢ cu baza fixa – – 31,723,459 234.76 6,915,145 112.51
➢ cu baza in lant – – 31,723,459 234.76 6,915,145 112.51

Din da tele din tabel se constată o creștere absolută a CA în 2002 față de 2001 cu 31723459 lei,
creștere care se datorează în cea mai mare parte dinamicii CA din perioada 2001 -2002 și o creștere
absolută a CA în 2003 față de 2002 cu 6915145 lei, creștere care s e datorează în cea mai mare parte
dinamicii CA din perioada 2002 -2003.
Dacă facem abstracție de rata inflației se poate concluziona că S.C. RomGuard Grup S.A.
este o societate dinamică, cu o poziție bună pe piață, care a reușit să realizeze o creștere anu ală
semnificativă.
Modificarea în sens pozitiv a CA se presupune că s -a datorat creșterii numărului de
personal, a creșterii gradului de înzestrare tehnică a muncii, societatea efectuând investiții
suplimentare pentru retehnologizare.

Concluzia este că S .C. RomGuard Grup S.A. și -a mărit în termeni comparabili CA dar
pentru creșterea viitoare a acesteia trebuie avut in vedere:
• Diversificarea serviciilor prestate în scopul creșterii cotei de piață;
• Practicarea unor prețuri competitive;
• Îmbunătățirea calită ții ofertei;
• Dezvoltarea activității promoționale.

2.2.1 Calculul și interpretarea soldurilor intermediare de gestiune și a capacității de autofinanțare

2.2.1.1 Analiza marjei comerciale (MC)
Este primul sold de gestiune și vizează în exclusivitate întreprinder ile comerciale sau numai
activitatea comercială a întreprinderilor cu activitate complexă (industrială și comercială). Ea
reprezintă excedentul vânzărilor de mărfuri în raport de costul de cumpărare al acestora.

Datorită faptului ca S.C. RomGuard Grup S .A. este o societate comercială, acest sold se
poate calcula:

Vânzări de mărfuri(707) -Costul mă rfurilor vândute(607)
=Marja comercială

1100 || PPaaggee
Producția vândută (ct. 70 – ct. 707)
+/- Producția stocată (ct. 711)
+ Venituri din producția de imobilizări (ct. 72)
= Producția exercițiului

INDICATORI 2001 2002 2003
vânzari de marfuri 186,856 456,918 0
costul marfurilor vândute 166,755 502,911 0
MARJA COMERCIALA 20,101 -45,993 0

Analiza pr oducției exercițiului (Qe)

Acest sold de gestiune caracterizează activitatea globală desfășurată de întreprinderile de
producție /și de prestări de servicii și se obține prin însumarea unor elemente eterogene din punct de
vedere al evaluării:

• producția v ândută (produse, servicii, lucrări, activități anexe), evaluate la prețul de
vânzare (exclusiv reducerile comerciale acordate ulterior facturării);
• producția stocată (stocaj sau destocaj, după caz), ca diferența între stocul final si cel
inițial, evaluată la cost de producție;
• producția imobilizată , respectiv producția de imobilizări destinate nevoilor proprii,
evaluată la cost de producție.
Relația de calcul este următoarea:

INDICATORI 2001 2002 2003
productia vânduta 23,353,447 54,806,844 62,178,907
productia stocata 0 0 0
productia imobilizata 0 0 0
PRODUCTIA
EXERCITIULUI 23,353,447 54,806,844 62,178,907

Producția vândută deține cea mai mare pondere în calculul producției exercițiului datorată
faptului că societa tea nu are activitate de producție, ea având ca activitate principală prestări
servicii.
Din punct de vedere financiar, numai producția vândută este generatoare de încasări
monetare pentru o întreprindere. Aceste încasări sunt "decalate" în funcție d e termenele de plată
acordate clienților. Producția stocată și cea imobilizată nu reprezintă decât o îmbogățire potențiala a
întreprinderii.
O problemă reprezintă subvențiile din exploatare, care sunt excluse din producția
exercițiului. Astfel, atunci când aceste subvenții constituie o compensare la prețul de vânzare
practicat și impus de stat, mai mic decât prețul pieței, trebuie atașate producției vândute, pentru a
”restabili” adevărata valoare de piață a producției vândute. Dacă subvențiile din exploatar e sunt
acordate pentru acoperirea unor pierderi (numite și ”subvenții de echilibru”), nu se justifică
includerea acestora în valoarea producției vândute (la societatea prezentată nu este cazul) .

1111 || PPaaggee
Analiza valorii adăugate (VA)

Valoarea adăugată se plasează în centrul analizei economice. Ea constituie unul din
elementele de legătura între conceptele macroeconomiei și regulile ce guvernează gestiunea unei
întreprinderi, realizând o punte informațion ala directă între contabilitatea de întreprindere și
contabilitatea națională datorită faptului că reprezintă baza de calcul pentru principalul impozit
indirect pe valoarea adăugată, iar prin agregarea ei la nivel macroeconomic se obține produsul
intern br ut (PIB).
Vocația valorii adăugate este de a fi în același timp, un parametru semnificativ al structurii,
un indice al performanței și un instrument de gestiune. Ea este o valoare adăugată produsă, dar nu
integral vândută, deoarece este compusă, parțial di n producția stocată și producția imobilizată.
Valoarea adăugată exprimă creșterea de valoare reprezentată din utilizarea factorilor de producție
(forța de muncă și capital), peste valoarea bunurilor și serviciilor provenind de la terți, în cadrul
activităț ii curente a întreprinderii.
În calitate de indice al performanței, valoarea adăugată poate aprecia adevărata dimensiune a
activității unei societăți, precum și gradul de integrare a societății. Spre deosebire de cifra de
afaceri, care include și valoarea cumpărărilor de materii prime, materiale și servicii care se regăsesc
în cifra de afaceri a firmelor furnizoare, valoarea adăugată cuprinde numai echivalentul activității
întreprinderii în cauză. De asemenea valoarea adăugată permite măsurarea puterii econ omice a
societății.
Acest indicator reprezintă o valoare adăugată brută deoarece cheltuielile cu amortizarea nu
sunt consumații din exterior și deci, deprecierea imobilizărilor nu este luată în considerare,
rezultând o valoare adăugată brută (VAB) care in clude și amortizarea.
Valoarea adăugată netă (VAN) se obține prin diminuarea VAB cu amortizarea imobilizărilor
aferente exploatării. Valoarea adăugată se poate calcula prin două metode:
• metoda substractivă /sintetică
• metoda aditivă /de repartiție.
1a) Dup ă metoda substractivă, VA se calculează astfel:

VA=Qe -C

Unde: Qe = producția exercițiului
C = consumurile intermediare (consumurile provenind de la terți: materii prime și
materiale la cost de achiziție, energie, combustibil, apă, servicii extern e).
Calculată după această relație, VA este cunoscută în teoria economică sub denumirea de
valoarea adăugată produsă.
1b) Aceasta este relația de calcul pentru valoarea adăugată realizată (se determină pornind de
la CA):

VA=CA -C

Aplicarea ei este practi c dificilă pentru că presupune identificarea acelei părți a consumurilor
intermediare ale exercițiului aferente producției vândute (respectiv vânzărilor de mărfuri).
Potrivit acestui model, specific întreprinderilor din sfera distribuției, VA se m odifică datorită
variației CA, Mc și a consumurilor provenind de la terți.

VA=Qe+Mc -C

unde: Qe = producția exercițiului
Mc = marja comercială
C = consumurile de la terți

1122 || PPaaggee

INDICATORI 2001 2002 2003
MARJA COMERCIALA 20,101 -45,993 0
PRODUCTIA EXERCITI ULUI 23,353,447 54,806,844 62,178,907
consumuri de la terți 2,498,682 7,683,842 12,183,717
materii prime si materiale consumabile 641,128 2,249,203 2,565,119
energie, apa 16,453 56,034 51,520
lucrări si servicii executate de terți 1,683,434 3,945,624 5,829,513
alte cheltuieli materiale 157,667 1,432,981 3,737,565
VALOAREA ADAUGATA 20,874,866 47,077,009 49,995,190

Pe baza calculelor efectuate se constată următoarele:
▪ marja comercială, are o evoluție descrescătoare, în perioada 2001 -2003, deoarece societatea nu
a mai înregistrat venituri din vânzarea mărfurilor, aceasta nefiind activitatea sa de bază;
▪ producția exercițiului și valoarea adăugată au avut o evoluție crescătoare, favorabilă, evidențiind
desfășurarea unei activități sporite de către întreprindere în perioada 2001 -2003.
În cazul în care societatea desfășoară și activitate de comerț, VA totală se determină precum
în relația mai sus scrisă, însumând diferența producției exercițiului și consumurile intermediare, cu
valoarea marj ei comerciale (care reprezintă diferența dintre valoarea mărfurilor vândute și costul
acestora).
2)Valoarea adăugată se poate calcula și prin însumarea elementelor sale componente
(metoda aditivă):
• salariile și cheltuielile sociale;
• impozitele și taxele;
• amortizările;
• dobânzile;
• dividendele;
• rezultatul net.
Potrivit acestei abordări, VA este formată din remunerarea următorilor subiecți (parteneri
sociali): salariați, acționari, stat, instituțiile care acordă credite întreprinderii etc.
Indiferent de metoda de calcul, valoarea adăugată apare ca un element cu semnificații
complexe în analiza diverselor aspecte ale vieții unei firme: exploatare, politică, strategie, structuri,
performanțe.
Astfel, ea are, în primul rând, accepțiunea unui instrument de măsurare plurivalent. După
cum am mai precizat, permite aprecierea dimensiunii întreprinderii, a taliei sale economice. Dacă
CA exprimă capacitatea întreprinderii de a vinde, VA exprima aportul economic, surplusul de
producție (încasări) creat prin efortul propriu al acesteia. Luând în considerare definiția aditivă a
VA, se observă că aceasta măsoară dimensiunea și variațiile diferitelor elemente care concură la
realizarea activității. De asemenea, exprima mai bine decât orice alt indicator, eficacitatea
combinării, factorilor de producție, muncă și capitalul.
În al doilea rând, VA este expresia bogăției create de societate, bogăției ce se repartizează
între cei patru parteneri sociali și societatea însăși (prin capacitatea de autofinanțare).
Variația VA în mărime ab solută ne ajută să ajungem la anumite concluzii legate de societate,
în funcție de sensul acestei variații se poate spune că:
• dacă este în pierdere sau efectuează cumpărări importante la prețuri mari (se pune
problema dacă s -a studiat suficient concurenț a furnizorilor sau întreprinderea face jocul lor);
• dacă VA crește, această variație poate fi determinată de sporirea vânzărilor sau cumpărării
mai puțin importante sau la prețuri joase;
• dacă VA este stabilă, întreprinderea adoptă un echilibru adecvat î ntre politica de vânzare (a
serviciilor oferite) și politica de cumpărare.

1133 || PPaaggee
În analiza VA, din punct de vedere metodologic, se folosesc pe lângă măsurile absolute
(calculate și analizate mai sus), și mărimile relative (ratele valorii adăugate). Cele mai uti lizate în
teoria și practica economică sunt:
• rata variației valorii adăugate, care permite aprecieri cu un plus de precizie asupra creșterii
sau regresiei activității:

RV=(VA 1-VA 0/VA 0)*100

Această rată este denumită în literatura de specialitate econo mică „rata de creștere a
întreprinderii”.
• rata valorii adăugate este o expresie a productivității globale, a bogăției create la un anumit
nivel de activitate:

R=(VA/CA)*100

Rata valorii adăugate este dependentă direct de natura activităț ii și de durata ciclului de
exploatare. Pentru o întreprindere mixtă (de producție și comercializare) degradarea ratei VA
semnifică creșterea ponderii activității comerciale, cu o rată specifică mai redusă.
Rata VA constituie, după alți autori, un indicato r al gradului de integrare economică a
întreprinderi, a capacității acesteia de a -și asigura singură un anumit număr de faze ale ciclului de
exploatare.

• ratele de remunerare ale valorii adăugate reprezintă ponderea reținută de fiecare element
component (c a expresie a remunerării partenerilor sociali) în valoarea adăugată.

Relațiile de determinare a ratelor de remunerare precum și repartiția VA între partenerii
sociali se prezintă după cum urmează:
Valoarea adăugată:
PERSONAL Salarii S/VA x 100
Participații
STAT Impozite, taxe I/VA x 100
CREDITORI Dobânzi Dob / VA x 100
ACȚIONARI Di vidende D/VA x 100
ÎNTREPRINDERE Autofinanțare curenta A/VA x 100

INDICATOR 2001 2002 2003
VALOAREA ADAUGATA (VA) 20,874,866 47,077,009 49,995,190
CHELT. CU PERSONALUL 21,471,322 42,821,301 49,138,326
CHELT. CU AMORT. SI PROVIZ. 497,895 5,030,933 1,112,934
CHELT. CU IMPOZITE SI TAXE 992,453 872,595 161,137
REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI -2,033,338 -2,345,659 -7,038,184
RATA DE REMUN. A FORTEI DE MUNCA 102.86% 90.96% 98.29%
RATA DE REMUNERARE A CAPITALULUI 2.39% 10.69% 2.23%
RATA DE REMUNERARE A STATULUI 4.75% 1.85% 0.32%
RATA DE REMUNERARE A INTREPRINDERII -9.47% -5.48% -14.32%

1144 || PPaaggee

Aceste rate permit comparații sectoriale și oferă informații asupra împărțirii valorii adăugate
între factorii de munca și capital, asupra raționalității activității și logisticii comerciale a societății,
care dacă tinde spre unitate înseamnă că în societ ate există un grad ridicat de integrare.

Formula de calcul este :

Gradul de integrare pe verticală = VA / CA

INDICATOR 2001 2002 2003
CIFRA DE AFACERI (CA) 23,540,303 55,263,762 62,178,907
VALOAREA ADAUGATA (VA ) 20,874,866 47,077,009 49,995,190
GRADUL DE INTEGRARE PE
VERTICALA 88.68% 85.19% 80.41%
Calculam pentru cei trei ani gradul de integrare pe verticala:
• giv: 2001
• giv :2002
• giv: 2003

Se observă că se menține un grad mare de integrare a societății, ce ea ce semnifică faptul că
S.C. ROMGUARD GRUP S.A. are capacitate mare de a -și asigura singură activitatea de exploatare.

1155 || PPaaggee

2.3 Analiza indicatorilor de rentabilitate

2.3.1 Analiza excedentului brut din exploatare/rezultatul brut al exp loatării (EBE/RBE)

Este primul sold intermediar de gestiune cu semnificație în termeni de rentabilitate, care
exprimă acumularea brută din activitatea de exploatare, resursa principală a întreprinderii, cu
influență hotărâtoare asupra rentabilității final e și a capacității de dezvoltare a întreprinderii. Este
calificat ca fiind indicatorul cel mai pur al performanței economice, el permițând comparații utile și
relevante între întreprinderile aceluiași sector de activitate.
Acest indicator nu este influenț at de politica prudențială a societății (amortizări și
provizioane), de structura financiară (cheltuieli financiare, mai mult sau mai puțin apăsătoare, în
funcție de rata îndatoririi), politica financiară, operațiile cu caracter extraordinar și de impozitu l
asupra beneficiilor (legat de diverse decalaje precum reportul deficitar, regimul fluxurilor de
valoarea etc.).
EBE reprezintă finanțarea întreprinderii generată de activitatea de exploatare deoarece toate
veniturile și cheltuielile de exploatare în amon te de acest sold sunt încasabile sau de plată, atunci
când cheltuielile cu amortismentele și provizioanele și veniturile din amortismente și provizioane în
aval vor fi de plată sau de încasat.
Se calculează ca diferență între veniturile și cheltuielile de exploatare fără a lua în calcul
amortismentele și cheltuielile financiare.

Valoarea adăugată brută
+ Subvenții din exploatare (ct. 74) –
– Cheltuieli cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate (ct. 63)
– Cheltuieli de perso nal (ct. 64)
= Excedent brut din exploatare

1166 || PPaaggee
Rezultatul exploatării
+ Amortizări si provizioane
+ Alte cheltuieli de exploatare
– Venituri din provizioane privind exploatarea
– Alte venituri din exploatare
= Rezultatul brut al exploatării
(+) Excedent b rut
(-) Deficit brut

INDICATORI 2001 2002 2003
VALOAREA ADAUGATA 20,874,866 47,077,009 49,995,190
ssuubbvveennttiiii ddiinn eexxppllooaattaarree 0 0 0
impozite, taxe si varsaminte as imilate 992,453 872,595 161,137
cheltuieli cu personalul 21,471,322 42,821,301 49,138,326
salarii personal 15,965,676 31,758,970 36,407,566
asigurari si protectie sociala 5,505,646 11,062,331 12,730,760
EXCEDENTUL BRUT DIN
EXPLOATARE -1,588,909 3,383,1 13 695,727

Din punct de vedere al situației analizate, EBE societatea se află într -o poziție favorabilă
putând să -și asigure necesarul de investiții atât la nivelul anilor 2002 – 2003, din surse proprii deși în
anul 2001 societatea a înregistrat un deficit.

Prin meto da aditiva, EBE poate fi calculat astfel:

În accepțiunea de surplus monetar din exploatare sau de cash -flow din exploatare, EBE/RBE
constituie baza de calcul a capacității de autofinanțare și de determinare a fluxuri lor de trezorerie.
Un EBE suficient de mare va permite întreprinderii reînnoirea imobilizărilor prin amortizări,
acoperirea riscurilor din provizioanele constituite, rambursarea datoriilor sale și plata cheltuielilor
financiare. Diferența va fi distribuită statului (prin impozitul pe profit), acționarilor (prin dividende)
si/sau conservată prin autofinanțare. Repartiția RBE depinde de structura financiară a întreprinderii
(de gradul de îndatorare), de nivelul de remunerare a capitalurilor împrumutate, de mă rimea
investițiilor și de sistemul de amortizare practicat, de politica fiscală a statului.
De altfel, RBE exprimă măsura resurselor degajate de exploatare pe baza cărora
întreprinderea exercită deciziile strategice. Luând în calcul veniturile încasabile ș i cheltuielile
plătibile, indicatorul capătă o semnificație deosebită în termeni de resurse financiare (EBE
reprezentând fundamentul autofinanțării întreprinderii) și trezorerie (EBE măsoară trezoreria
potențiala de exploatare și decalajele dintre scadența încasării creanțelor și plata datoriilor):

EBE = Excedentul de trezorerie al exploatării + Variația NFRE

1177 || PPaaggee
Excedentul brut din exploatare
+ Alte venituri di n exploatare (ct. 75)
+ Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare (ct 781)
– Alte cheltuieli de exploatare (ct. 65)
– Cheltuieli de exploatare privind amortizările si provizioanele (ct. 681)
= Rezultat din exploatare (profit „+” sau pierde re „-”)

Analiza rezultatului brut din exploatare se face pe baza valorii absolute a acestui indicator și
a ratelor de repartiție:
• Rata marjei brute a exploatării:

• Rata amortizării:

• Rata cheltuielilor financiare:

• Rata dividendelor:

• Rata rentabilității economice:

Ratele R 1 și R 5 sunt rate de rentabilitate stabilite prin implicarea RBE în calitate de efect, iar
celelalte sunt rate de structura a RBE.
Ca expresie a surplusului mon etar generat de activitatea curentă a întreprinderii
(aprovizionare, prestări servicii), RBE măsoară contribuția globală pe care exploatarea o aduce
autofinanțării întreprinderii.
De aceea, analiza mărimii, structurii și dinamicii RBE permite nu numai apre cierea
rentabilității și performanțelor economice ale unei întreprinderi, dar și ale eficienței politicii sale
financiare.

2.4 Analiza rezultatului exploatării (RE)

Reprezintă rezultatul degajat din activitatea de exploatare, normală și curentă a
întreprin derii. Acest sold de gestiune este primul element care caracterizează performanțele
comerciale și financiare ale unei întreprinderi, independent de politica financiară și fiscală, de
incidența elementelor extraordinare.
Rezultatul exploatării reflectă mări mea absolută a rentabilității activității de exploatare,
obținută prin deducerea tuturor cheltuielilor (plătibile și calculate) din veniturile exploatării
(încasabile și calculate). Spre deosebire de RBE, acest sold ține cont de politica de amortizare și de
constituire a provizioanelor.
Calculul rezultatului exploatării se face după relația:

R1=RBE/CA

R2=Amortizarea /RBE

R3=Cheltuieli financiare /RBE

R4=Dividende/RBE

R5=RBE/Capitalul economic

1188 || PPaaggee

INDICATORI 2001 2002 2003
EXCEDENTUL BRUT DIN
EXPLOATARE -1,588,909 3,383,113 695,727
aallttee vveenniittuurrii ddiinn eexxppllooaattaarree 83,326 305,98 7 377,602
venituri din provizioane privind exploatarea 0 0
alte cheltuieli de exploatare 0 1,081,933 6,885,982
cheltuieli din exploatare privind
amortizarile si provizioanele 497,895 5,030,933 1,112,934
REZULTATUL EXPLOATARII
(profit sau pierdere) -2,003,478 -2,423,766 -6,925,587

Rezultatul exploatării fiind influențat de politica de amortizare și provizioane dar și de restul
veniturilor și cheltuielilor din exploatare care au înregistrat valori semnificative în perioada supusă
analizei, a avut o evoluție diferită de cea a EBE. Se constată o creștere considerabilă a cheltuielilor
din exploatare, în anul 2003 de 30,85% și o creștere negativă a rezultatului exploatării, acest lucru a
condus la înregistrarea unor pierderi semnificative și a unui rezultat al exploatării negativ.
RE re prezintă „venitul” degajat de activitatea de exploatare și pus la dispoziția aportorilor de
capitaluri proprii și împrumutate (acționari, obligatari și bancheri). De aceea acest rezultat este
utilizat în compararea performanțelor întreprinderilor care au politici financiare diferite.
Exprimarea sub forma relativă (RE / Active de exploatare) a rentabilității activității de
exploatare servește la realizarea unor comparații între diverse întreprinderi care promovează politici
de amortizare diferite.

2.5 Anali za rezultatului curent (RC)
Acest rezultat este aferent operațiilor de exploatare și financiare efectuate de societate în
cursul exercițiului și permite aprecierea impactului politicii financiare a societății asupra
rentabilității.
Se calculează astfel:

NDICATORI 2001 2002 2003
REZULTATUL EXPLOATARII
(profit sau pierdere) -2,003,478 -2,423,766 -6,925,587
venituri financiare 17,921 120,022 62,669
cheltuieli financiare 71,733 41,915 175,266
REZULTATUL CURENT
(profit sau pi erdere) -2,057,290 -2,345,659 -7,038,184

Rezultatul exploatării (+/ -)
– Venituri financiare (ct. 76)
+ Venituri financiare din provizioane (ct. 786)
– cheltuieli financiare (ct. 66)
– cheltuieli privind amortizările și provizioanele (ct. 686)
= Rezultatul curent al exercițiului (+/ -)

1199 || PPaaggee
Veniturile extraordinare (ct.77)
+Venituri extraordinare din provizioane (ct.787)
-Cheltuieli extraordinare (ct.67)
-Cheltuieli extraordinare privind amortizările și provizioanele (dt.687)

=Rezultatul extraordinar(+/ -)

RC este un sold care elimina disto rsiunile generate de modalitățile de impozitare deoarece
este calculat independent de politica fiscală. De asemenea el este expresia activității normale a
societății pentru ca nu ia în considerare elementele extraordinare. Nefiind perturbat de elementele
extraordinare acest sold permite analiza dinamicii rezultatelor curente ale întreprinderii pe mai
multe exerciții succesive.
Diferența dintre rezultatul curent și cel al exploatării arata incidentele politicii financiare a
societății, a deciziilor luate pe acest plan. Împrumuturile financiare prin dobânzile plătite se
transferă asupra cheltuielilor financiare care absorb din rezultatul exploatării sau din contră,
plasamentele efective pe termen mediu și lung vin să compenseze un rezultat slab sau nul al
exploatării.

2.6 Analiza rezultatului extraordinar (Rex)

Spre deosebire de celelalte solduri care se calculează în cascada, rezultatul extraordinar se
obține ca diferență între veniturile și cheltuielile legate de activitatea neobișnuita a întreprinderii.

Se observă o scădere a rezultatu lui extraordinar ca urmare a reducerii semnificative a
veniturilor dar și a cheltuielilor extraordinare, acestea neavând însă un efect foarte mare asupra
rezultatului exercițiului.

Calculul acestui indicator permite măsurarea influențelor elementelor ex traordinare în
formarea rezultatului global al societății, care reprezintă o informație importantă mai ales pentru
potențiali investitori.

INDICATORI 2001 2002 2003
REZULTATUL CURENT (profit
sau pierdere) -2,057,290 -2,345,659 -7,038,184

venituri extraordinare 23,952 0 0
cheltuieli extraordinare 0 0 0
REZULTATUL EXTRAORDINAR 23,952 0 0

2200 || PPaaggee

2.7 Analiza rezultatului net al exercițiului

Este ultimul sold de gestiune și exprimă rezultatul degajat de întreaga act ivitate a societății,
în cursul unui exercițiu. El reprezintă variația situației nete a societății între deschiderea și
închiderea exercițiului ca urmare a activității economice.

Se calculează astfel:

INDICATORI 2001 2002 2003
REZULTATUL CURENT
(profit sau pierdere) -2,057,290 -2,345,659 -7,038,184
REZULTATUL EXTRAORDINAR 23,952 0 0
impozitul pe profit 0 0 0
REZULTATUL NET AL
EXERCITIULUI (profit sau
pierdere) -2,033,338 -2,345,659 -7,038,184

Pe toata perioada supusă a nalizei nu s -a înregistrat profit net ci pierdere. În anul 2003 s -a
înregistrat cea mai mare pierdere pe care a înregistrat -o societatea.
Rezultatul net al exercițiului reprezintă mărimea absolută a rentabilității financiare cu care
vor fi remunerați ac ționarii /asociații pentru capitalurile proprii subscrise. El trebuie să fie susținut
de existenta unor disponibilități monetare reale, altfel va rămâne doar un potențial de finanțare.
Profitul net (în cazul în care ar exista) urmează să se distribuie sub forma dividendelor sau/și să se
reinvestească în societate.

Alți indicatori
2.7.1 Analiza capacității de autofinanțare (CAF)
Capacitatea de autofinanțare nu reprezintă popriu -zis un sold intermediar de gestiune. În
accepțiunea Planului Contabil Francez, CAF reprezintă un indicator monetar privind rezultatul
exercițiului care din confruntarea veniturilor monetare cu cheltuieli monetare (inclusiv impozitul
pe profit).
Acest indicator reflectă potențialul financiar degajat de activitatea contabilă a societăț ii, la
sfârșitul exercițiului financiar, destinat să remunereze capitalurile proprii (prin dividende datorate)
și să finanțeze investițiile de expansiune (partea de profit repartizată pentru constituirea rezervelor
și a fondului de dezvoltare) și de menț inere sau reînnoire (prin amortizări ca rezervă care permite
reînnoirea imobilizărilor ) din exercițiile viitoare.
Spre deosebire de rezultatul brut al exploatării care se referă doar la activitatea de exploatare,
CAF ține cont de toate laturile activități i societății (exploatare, financiară, extraordinară) și este
echivalența unui cash -flow potențial net global. Rezultatul curent(+/ -)
+/-Rezult atul extraordinar
-Cheltuieli cu impozitul pe profit (ct.691)
=Rezultatul net al exercițiului(+/ -)

2211 || PPaaggee
Comparativ cu EBE, CAF prezintă inconvenientul de a fi mai sensibilă decât primul, fiind
influențată de amortizări, provizioane și impozitul pe pr ofit, dar prezintă avantajul de a cuprinde în
calcul toate elementele care generează cash -flow-ul societății.

Pentru determinarea CAF, în practică se folosește o metodă simplificată, potrivit căreia:

CAPACITATEA DE AUTOFI NANȚARE -metoda adițională
2001 2002 2003
Rezultatul net al exercițiului -2,033,338 -2,345,659 -7,038,184
amortizări și provizioane calculate 497,895 5,030,933 1,112,934
cote părți din subvenții pt investiții virate
asupra rezultatului exercițiulu i
reluări asupra amortis și proviz
venituri din cesiunea elementelor de activ
valoarea netă contabilă a elementelor
CAPACITATEA DE AUTOFINANȚARE -1,535,443 2,685,274 -5,925,250

În plan teoretic se disting două metode: deductivă și adițio nală, puse în evidență de
structura contului de profit și pierdere.
• Prin metoda deductivă CAF este calculată ca diferență între veniturile încasabile
(corespunzătoare unor încasări efective sau viitoare) și cheltuieli plătibile (corespunzătoare unor
plăti efective sau viitoare). Se pornește de la EBE la care se adaugă toate veniturile susceptibile de a
fi încasate (de exploatare, financiare, extraordinare) și se scad toate cheltuielile susceptibile de fi
plătite.
CAF=(Venituri incasabile –Venituri di n cesiuni) -Cheltuieli plătibile

CAF=EBE +Alte venituri incasabile –Alte cheltuieli plătibile fără venituri din
cesiuni

CAPACITATEA DE AUTOFINANȚARE -metoda deductivă
2001 2002 2003
Excedentul bru t de exploatare -1,588,909 3,383,113 695,727
alte venituri din exploatare 83,326 305,987 377,602
alte cheltuieli din exploatare 0 1,081,933 6,885,982
venituri financiare, mai puțin reluări
asupra provizioanelor 17,921 120,022 62,669
cheltuieli financi are, mai puțin amortiz și
provizioane calculate 71,733 41,915 175,266
venituri extraordinare 23,952 0 0
cheltuieli extraordinare 0 0 0
impozit pe profit 0 0 0
CAPACITATEA DE AUTOFINANȚARE -1,535,443 2,685,274 -5,925,250 CAF =Rezultatul net +Amortizări si provizioane –Reluări(diminuări)
amortizări si provizioane

2222 || PPaaggee
•• metoda adițională are meritul d e a pune în evidență elementele contabile negeneratoare de
fluxuri monetare, antrenate de calculul capacității de autofinanțare.
Aceasta metodă permite să se calculeze CAF plecând de la rezultatul net al exercițiului,
corectat cu cheltuielile și cu venitu rile care nu au incidență asupra trezoreriei. CAF nu ține cont
decât de operațiile de gestiune curentă, deci operațiile extraordinare de capital (venituri din cedarea
activelor) vor fi excluse din calcul:

Rezultatul net al exercițiului (rezultatul net con tabil )
+Cheltuieli calculate
-Venituri calculate
-venituri din cesiune
=Capacitatea de autofinanțare

Indiferent de modalitatea de calcul, CAF este un indicator ce permite aprecierea rezultatelor
societății și a capacității acesteia de a degaja resurse interne de finanțare din propria sa activitate.
Mărimea CAF condiționează posibilitatea societății de a -și rambursa datoriile. Rata de
rambursare a datoriilor financiare indica numărul de ani necesari pentru a asigura rambursarea
acestor datorii pe baza CAF anuale degajate de societate:

RCAF = Datorii financiare /CAF
Creșterea CAF se poate obține în condițiile ;
• Extinderii amortizării degresive sau extraordinare ;
• Constituirii unor provizioane reglementate
• Creșterea rentabilității pe seama sporirii vânzărilor fizice, a prețului, a modificărilor
structurale, diversificării serviciilor și lucrărilor prestate.
Diminuarea CAF poate fi generată de:
• Politica restrictivă de amortizare;
• Creșterea veniturilor din provizioane;
• Scăderea rentabilității.

Anal iza autofinanțării (A)
CAF nu reprezintă decât o autofinanțare potențială. Bogăția în mod real se apreciază după
deducerea remunerării acționarilor.

Datorita faptului ca participarea salariaților la profit este considerată o de stinație de
repartizare a profitului (in România), pentru determinarea autofinanțării globale se va avea în
vedere alături de dividende și partea din profitul net repartizată pentru participarea angajaților la
profit (salariați și manageri).
Autofinanțar ea reflectă bogăția reținută de societate însăși și constituie o resursă internă
destinată acoperirii nevoilor de finanțare ale exercițiului viitor. Ea este determinată de creșterea
resurselor obținute din propria activitate și care rămâne în mod permanen t la dispoziția societății
pentru finanțarea activității viitoare.
Are doua componente:
• Autofinanțare de menținere
• Autofinanțare netă Autofinanțarea globala =CAF – dividende distribu ite

2233 || PPaaggee
Autofinanțare de menținere include sursele din care urmează să se realizeze în viitor
cheltuieli pentru menținerea potenț ialului productiv, deci a nivelului atins de patrimoniu, respectiv
pentru reînnoirea mijloacelor de producție și acoperirea riscurilor de exploatare. Principalele
izvoare de formare a autofinanțării de menținere sunt: amortizările normale (ce corespund pie rderi
reale din valoarea imobilizărilor) și provizioanele.
Autofinanțarea netă este partea din autofinanțarea brută din care se formează sursele proprii
ale societății, peste necesarul cerut de refacerea capitalurilor investite având ca efect o îmbogățire, o
creștere a patrimoniului.

În analiza economică, pe lângă evoluția autofinanțării în mărime absolută se urmăresc și
ratele autofinanțării, și anume:

➢ Rata autofinanțări imobilizărilor corporale:

R1=autofinantare /imobilizări corporale

➢ Rata auto finanțării imobilizărilor corporale si necorporale:

➢ Rata de autofinanțare a nevoilor globale de finanțare:

R3=autofinantare /nevoia de finanțare(active imobilizate si variația NFR)

Mărimea autof inanțării degajată de o societate joacă un puternic rol de semnalizator al
performanțelor societății. Ea indică potențialilor investitori ai societății că este capabilă să utilizeze
eficient capitalurile încredințate și să le asigure o remunerare atrăgătoa re.
Pentru creditori, mărimea absolută și relativă a autofinanțării certifică nivelul capacității de
rambursare ca și nivelul riscului de neplată.

Degajarea informației privind rezultatul prin ratele de rentabilitate
Pentru a cunoaște gradul de depen dență economică și financiară, pentru a detecta la
momentul oportun diferitele cauze care generează schimbări nedorite în activitatea societății este
necesară diagnosticarea financiară printr -un sistem de rate de eficiență.
Ratele de rentabilitate evidenți ază caracteristicile economice și financiare ale
întreprinderilor, permițând compararea performanțelor comerciale ale acestora. În general, ratele
de rentabilitate definesc raportul dintre venitul primit în cursul unei perioade de timp determinată
(dife rite marje de acumulare) și masa capitalurilor investite în societate în aceeași perioadă
(eforturile depuse pentru obținerea venitului mai sus amintit).
Aceste rate măsoară rezultatele obținute în raport cu activitatea societății (rentabilitatea
comercia lă) și a mijloacelor economice (rentabilitatea economică) sau financiare (rentabilitatea
financiară).
Deci rentabilitatea societății va fi analizată prin cele trei categorii de rate: comercială,
economică și financiară.
R2=autofinantare/imobilizari corporale + imobilizări necorporale

Autofinanțarea netă =Autofinanțarea brută -cheltuieli pentru
menținerea potențialului productiv

2244 || PPaaggee

2.8 Reflectarea elementelor lega te de poziția financiara și de performanțele
firmei în situațiile financiare
Situațiile financiare au ca principal obiectiv consolidarea și prezentarea informațiilor privind
poziția financiara a întreprinderii, performanța și modificarea poziției finan ciare.
Poziția financiară este prezentată prin bilanțul contabil care prin structura sa trebuie sa
furnizeze informații privind echilibrul financiar global, lichidarea, solvabilitatea și capacitatea de
acces a întreprinderii la finanțarea externă, îndeose bi la creditele bancare.
Poziția financiară a întreprinderii este definită de resursele economice pe care le controlează,
de structura financiară a activelor, datoriilor și capitalului propriu, de lichiditatea și solvabilitatea
valorilor economice și d e capacitatea sa de a se adapta la schimbările mediului în care își
desfășoară activitatea.
O întreprindere are o poziție financiară pozitivă în cazul în care capitalul propriu este mai
mare sau cel puțin egal cu datoriile cu valoare economică. Ace asta condiție indică faptul că
întreprinderea, ca subiect de drept, are posibilitatea să plătească obligațiile față de terți, atât pe
parcursul desfășurării activității sale cât și la lichidarea sa.

Ecuația fundamentală prin care este dat echilib rul financiar este:

Performanțele (capacitatea de a genera profit) întreprinderilor reprezintă o altă dimensiune a
interesului utilizatorilor de informații financiare. Performanță sau nonperformanță a întreprinderii
reflectă capacitatea de a genera fluxuri viitoare de numerar (venituri realizate) prin utilizarea
resurselor existente (cheltuieli ale perioadei), precum și gradul de eficiență în utilizarea de noi
resurse (profit sau pierdere).
Performanța întreprinderii este descrisă în principal p rin rezultatul exercițiului, calculat si
evidențiat prin contul de profit si pierdere:

Sau:

Modificarea poziției financiare este definită prin prisma fluxurilor de fonduri sau de
trezorerie (numerar si echivalent de numerar) care modifică poz iția financiară. Situația financiară
nominalizată în acest sens în IAS 1 “Prezentarea situațiilor financiare”, este de fapt situația
fluxurilor de trezorerie” si se calculează după relația:

Aceste informații trebuie să permită utilizatorilor de conturi să aprecieze capacitatea
întreprinderi în cauză de a plăti dividende, dobânzi si, la modul general, de a -și achita datoriile la
scadențele prevăzute. Activ net = Activ – Datorii
Rezultatul exploatare = venituri -cheltuieli

Rezultat ul ex(N) = Activ net (N) + Activ net (N -1) +/ – contribuția proprietarului
Capital propriu Capital propriu la creșterea cap (N→N -1)

Flux net = Încasări delimitate + Plăți delimitate
de trezorerie pe ac tivități pe activități

2255 || PPaaggee

INDICATORI 2001 2002 2003
RATA LICHIDITATE GENERALA
(capitalului circulant) 0.9113 0.7509 0.5486
RATA LICHIDITATII CURENTE
(TEST ACID) 0.6698 0.7421 0.4784
RATA LICHIDITATII IMEDIATE
0.2236 0.0417 0.1440
INDICATORI 2001 2002 2003
RATA SOLVABILITATII
PATRIMONIALE 1.0000 0.4398 32.0539
RATA SOLVABILITATII
GENERALE 0.6486 1.3597 1.3263 SOLVABILITATE LICHIDITATE
=ACTIVE CURENTE /
DATORII CURENTE
= ACTIVE CURENTE –
STOCURI /DATORII
CURENTE
= DISPONIBIL SI
PLASAMENTE/
DATORII CURENTE
= CAP PROPRIU/CAP
PROPRII +CREDITE
=ACTIVE TOTALE
/DATORII TOTALE
Conform normei IAS 1 –’’Prezentarea situațiilor financiare’’, contul de profit si pierde re
furnizează informații relative la rezultatul net al întreprinderii, ca o consecință a evoluției activului
său net, cu excepția operațiilor efectuate direct cu proprietarii săi.
Lichiditatea și solvabilitatea întreprinderii vizează capacitatea într eprinderii de a genera
lichidități și cvasilichidități
Lichiditatea se referă la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani,
acesta fiind și un criteriu de grupare a posturilor din bilanț.
Solvabilitatea reprezintă capaci tatea firmei de a face față obligațiilor sale bănești, respectiv
de a-și onora plățile la termenele scadente.

Rata lichidității generale prezintă o situație satisfăcătoare, dacă se încadrează în intervalul
(1,2 –2,2).
Rata lichidității curente sa u test acid este de obicei subunitară, iar situația este considerată
satisfăcătoare dacă se încadrează în intervalul (0,65 -1.).
Rata lichidității imediate – un nivel ridicat al acesteia indică o solvabilitate mare, dar poate
fi consecința unei utili zări mai puțin performante a resurselor disponibile, iar o valoare redusă a
lichidității imediate poate fi comparabilă cu menținerea echilibrului financiar, dacă firma
minimizează valoarea disponibilităților sale deținând în schimb valori de plasam ent, creanțe,
stocuri cu un grad mare de lichiditate.

Valoarea minimă a ratei solvabilității patrimoniale trebuie să fie între (0,3 -0,5), iar peste 0,5
situația poate fi considerată normală.
Rata solvabilității generale indică în ce măsură datoriile s unt acoperite de către activele
firmei, iar cu cât valoarea ratei este > 1 cu atât situația financiară de ansamblu a firmei este mai
bună.
Obiectivul analizei financiare a firmei este acela al cercetării echilibrului dintre mijloace și
resurse, cu scopul de a stabili măsura în care s -a asigurat integritatea lor financiară, precum și
capacitatea financiară a unității de a acoperi cheltuielile din propriile sale venituri, iar, în final, de
a obține profit.
’’Cadrul de prezentare a situațiilor fi nanciare’’, denumit si cadru conceptual, IASC a definit
elementele care măsoară performanța întreprinderii: veniturile și cheltuielile.

2266 || PPaaggee

Modificările poziției financiare pot fi definite în diverse moduri cum sunt: fondul de
rulment si fluxurile de fon duri, trezoreria netă si fluxurile nete de trezorerie.

Fondul de rulment reprezintă partea din capitalul permanent destinată și utilizată pentru
finanțarea activității curente de exploatare. De aici rezultă că se poate vorbi de un fond de rulment
antecalculat sau normativ si fondul de rulment existent sau efectiv utilizat.
Fondul de rulment reprezintă de fapt marja de siguranța a întreprinderii impusă de diferența
dintre sumele de încasat și sumele de plătit, precum și de decalajul dintre termenul me diu de
transformare a activelor circulante în lichidități și termenul mediu în care datoriile pe termen
scurt devin exigibile.

Bilanț financiar al S.C. ROMGUARD GRUP S.A.

ACTIV 2001 2002 2003
Nevoi permanente 5,768,627 6,339,060 6,218,593
Imobiliz ari necorporale 46,632 36,992 101,166
Imobilizari corporale 5,721,995 6,071,349 5,891,608
Imobilizari financiare 0 230,719 225,819
Nevoi temporare 11,066,956 13,950,539 8,415,200
Stocuri 2,922,415 161,831 1,047,490
Creante 5,400,287 12,866,809 4,990,414

Disponibilitati 2,706,177 765,651 2,148,766
Conturi de regularizare 38,077 156,248 228,530
TOTAL 16,835,583 20,289,599 14,633,793

PASIV 2001 2002 2003
Capitaluri permanente 4,733,252 1,902,759 -355,314
Capital propriu 4,733,25 2 836,913 -11,389,182
Datorii financiare >1 an 0 1,065,846 11,033,868
Provizioane pentru riscuri si
chelt. 0 0 0
Resurse temporare 12,102,331 18,386,840 14,989,107
Datorii furnizori 12,102,331 18,370,974 14,921,738
Datorii fiscale si socia le
Dividende datorate
Credite de trezorerie
Conturi de regularizare 0 15,866 67,369
TOTAL 16,835,583 20,289,599 14,633,793

Se poate calcula pe baza bilanțului patrimonial si bilanțului funcțional.
Relația de calcul a fondului d e rulment prin partea de sus a bilanțului este :

FR=Capitaluri permanente –Active imobilizate

2277 || PPaaggee
Semnifică partea din sursele permanente utilizate pentru finanțarea activelor circulante, Sau
prin partea de jos a bilanțului :

Semnifică punerea în corespondență a lichidității activelor circulante cu exigibilitatea
datoriilor pe termen scurt.
Analiza FR conduce la una din situațiile:
1)Capitaluri permanente > Active imobilizate, rezulta F R>0.
Dacă FR > 0 semnificația este următoarea capitalurile permanente permit să se finanțeze
integral activele imobilizate și o parte din activele circulante.
2)Capitalurile permanente < activele imobilizate, rezulta FR<0.
Dacă FR este negativ, capitalur ile permanente nu sunt suficiente pentru a finanța integral
imobilizările. Acestea trebuie, deci, să fie parțial finanțate prin resurse pe termen scurt. Deși la
prima vedere această situație poate să fie apreciată ca fiind nefavorabilă în realitate în func ție de
apartenența sectorială echilibrul financiar se poate asigura chiar și cu un FR<0 (în comerț).
3)Capitalurile permanente =Activele imobilizate, rezulta FR=0.
Această situație este puțin probabilă, exprimând o armonizare totală a structurii resur selor
cu utilizarea acestora. În această situație echilibrul financiar este fragil, orice deficiență a
desfășurării activității curente antrenând risc de solvabilitate.
Diferența dintre necesitățile de finanțare ale ciclului de exploatare și datoriile de exploatare
este numită nevoie de fond de rulment.
Dacă NFR>0, atunci relația semnifică un surplus de nevoi temporare în raport cu sursele
temporare posibile de mobilizat.
Dacă NFR<0, atunci relația semnifică un surplus de resurse temporare în raport cu nevoile
corespunzătoare de capitaluri permanente.
Dacă fondul de rulment, la un moment dat, este superior nevoii de fond de rulment, atunci
excedentul de finanțare se regăsește sub forma trezoreriei nete, concretizată în disponibilități în
contu ri bancare și casă.

INDICATOR 2001 2002 2003
FRF -1,035,375 -4,436,301 -6,573,907
FFRRFF PPrroopprriiuu -1,035,375 -5,502,147 -17,607,775
FRF Imprum. 0 1,065,846 11,033,868
NFR -3,741,552 -5,201,952 -8,722,673
TN 2,706,177 765,651 2,148,766
cash -flow 0 -1,940,526 1,383,115

Echilibrul financiar al întreprinderii este realizat atunci când trezoreria netă (TN)>0.
Excedentul rezultat trebuie plasat eficient și în deplină siguranță pe piața de capital.
Când trezoreria netă (TN) <0, întreprinderea p rezintă un dezechilibru financiar la închiderea
exercițiului. FR=Active circu lante –Datorii pe termen scurt

Trezoreria = Fond de – Nevoia de fond de
netă rulment rulment

2288 || PPaaggee

Bilanțul funcțional la S.C. ROMGUARD GRUP S.A.. în perioada 2001 -2003.

BILANT FUNCTIONAL
INDICATOR/ANUL 2001 2002 2003
Imobilizari necorporale 46,632 36,992 101,166
Imob ilizari corporale 5,721,995 6,071,349 5,891,608
Imobilizari financiare 0 230,719 225,819
Active aciclice stabile (AAS) 5,768,627 6,339,060 6,218,593
Capitaluri proprii 4,733,252 836,913 -11,389,182
Provizioane 0 0 0
Credite pe termen med. & lung 0 1,065,846 11,033,868
Resurse aciclice stabile (RAS) 4,733,252 1,902,759 -355,314
FOND RULMENT (FR) = RAS – AAS -1,035,375 -4,436,301 -6,573,907

Total stocuri 2,922,415 161,831 1,047,490
Alte creante 5,400,287 12,866,809 4,990,414
Cheltuieli inr egistrate in avans 38,077 156,248 228,530
Active ciclice din exploatare (ACE) 8,360,779 13,184,888 6,266,434
Datorii pe termen scurt 12,102,331 18,370,974 14,921,738
Conturi regularizare 15,866 67,369
datorii pe termen lung 0 1,065,846 11,033,868
Resurse ciclice din exploatare (RCE) 12,102,331 18,386,840 14,989,107
NEVOIE DE FOND DE RULMENT -3,741,552 -5,201,952 -8,722,673
Decontari cu asociatii privind
capitalul 3,138,879 5,132,155 4,945,438
Disponibilitati 2,706,177 765,651 2,148,766
Alte valor i
Trezorerie activ (TA) 5,845,056 5,897,806 7,094,204
Credite pe termen scurt 12,102,331 18,370,974 14,921,738
Trezorerie pasiv (TP) 12,102,331 18,370,974 14,921,738
TREZORIE (T) = FR – NFR 2,706,177 765,651 2,148,766
sau TA – TP -6,257,275 -12,473 ,168 -7,827,534
Variatia FR – -3,400,926 -2,137,606
Variatia NFR – -1,460,400 -3,520,721
Variatia T – -6,215,893 4,645,634
Excedent de trezorerie de exploatare
(ETE) = EBE – variatia NFR – 4,843,513 4,216,448
Capital permanent 4,733,252 1,902,759 -355,314
Active imobilizate 5,768,627 6,339,060 6,218,593
Indicatorul FR 0.8205 0.3002 – 0.0571
Trezoreria imediata 0.4830 0.3210 0.4754
Trezoreria relativa 0.9292 1.0214 0.8099
3,531,881
4,914,996 6,298,111 PREVIZIUNI ALE TREZORERIE NETE PE PERIADA
2004 -2006
2004 2005 2006

2299 || PPaaggee

Operațiile ca raporturi de schimb care produc modificări ale poziției financiare a firmei sunt
grupate după următoarele activități: investiție, finanțări și exploatări.
Operațiile de investiție au ca obiect alocarea sau utilizarea resurselor pentru procurarea
bunurilor sau a activelor de folosință îndelungată (pe un terme n mai mare de un an) denumite
imobilizări.
Operațiile de finanțare vizează crearea resurselor de finanțare a activelor pe termen lung, cu
deosebire a imobilizărilor. Ele pot proveni din aportul de capital propriu realizat de proprietar și din
fondurile fur nizate de terțe persoane în raport cu patrimoniul întreprinderii.

Operațiile de exploatare au ca obiect achiziționarea –producția –vânzarea de bunuri, sub
forma de ’’produse’’, achiziționarea –revânzarea de ’’mărfuri’’ și prestarea de lucrări și servicii. În
sfera operaților de exploatare se includ și datoriile –creanțele față de terțe persoane, generate de
cumpărările –utilizările -vânzările de bunuri, prestare de lucrări și servicii.

2.8.1 Fluxurile de trezorerie sunt calculate la nivelul fiecărei activități , exploatare, finanțare și
investiții prin prisma diferenței dintre încasări și plăți.

Cash -flow (fluxul de numerar) acoperă doua noțiuni: prima definește capacitatea de
autofinanțare iar cea de a doua fluxul net al lichidității disponibile la sfârșitul perioadei, adică a
încasărilor și plăților, ceea ce este o reprezentare în termeni de trezorerie a rezultatului.
Formula de calcul se prezintă astfel:

Cash -flow(fluxul net de = Venituri – Cheltuieli
trezorerie sau autof inanțare) încasate plătite

O asemenea formulă pornește de la situația că nu toate cheltuielile angajate sunt plătite, iar
veniturile realizate nu sunt în totalitate încasate.
Față de cele două semnificații prezentate m ai sus, în literatura de specialitate se mai
întâlnesc și alte excepții cum sunt:
Cash -flow anglo -saxon, definit ca sumă a profitului net plus amortizările și provizioanele,
din care se deduc variația nevoii de fond de rulment și investițiile de menținere a potențialului
existent al întreprinderii;
Cash -flow net, definit ca sumă a beneficiului net și dotaților la amortizări și a provizioanelor
cu caracter de rezervă ( marja brută de autofinanțare);
Cash -flow curent, delimitat prin prisma cash -flow net, cor ectat de elementele extraordinare
și de distorsiuni fiscale.

2.9 Indicatori de măsurare a rentabilității ( DUPONT)

EEccuuaattiiaa DDuuppoonntt eessttee oo ffoorrmmuullaa ccee iimmppaarrttee RROOEE iinn ttrreeii ppaarrttii.. NNuummeellee vviinnee ddee llaa DDuuppoonntt
CCoorrppoorraattiioonn ccaarree aa ccrreeaatt ssii aa iimmpplleemmeennttaatt aacceeaassttaa ffoorrmmuullaa iinn bbuussiinneessssuull lloorr iinnccaa ddiinn aanniiii 11992200..
AAcceeaassttaa ffoorrmmuullaa eessttee ccuunnoossccuuttaa ssuubb mmuullttee aallttee ddeennuummiirrii ccuumm aarr ffii :: aannaalliizzaa DDuuppoonntt,, iiddeennttiittaatteeaa
DDuuppoonntt,, mmooddeelluull DDuuppoonntt,, mmeettooddaa DDuuppoonntt ssaauu mmooddeelluull pprrooffiitt ssttrraatteeggiicc..

RROOEE == PPrrooffiitt NNeett//CCaappiittaall PPrroopprriiuu == PPrrooffiitt NNeett //PPrrooffiitt BBrruutt **PPrrooffiitt
BBrruutt//EEBBIITT**EEBBIITT//CCAA**CCAA//AAccttiivvee**AAccttiivvee//CCaappiittaall PPrroopprriiuu ==>>

3300 || PPaaggee
RROOEE == PPrrooffiitt NNeett// CCAA ** CCAA//AAccttiivvee TToottaallee ** AAccttiivvee TToottaallee//CCaappiittaall PPrroopprriiuu == nneeggaattiivv ((
iinn ccaazzuull ddee ffaattaa ))

IInn eeccuuaattiiaa DDuuppoonntt,, RROOEE eessttee eeggaall ccuu MMaarrjjaa ddee PPrrooffiitt iinnmmuullttiittaa ccuu ppoonnddeerreeaa CCiiffrreeii ddee AAffaacceerrii iinn
AAccttiivvee TToottaallee ssii ccuu LLeevviieerruull FFiinnaanncciiaarr
Componenta a Ecuatiei Dupont : Marja de Profit
MMaarrjjaa ddee pprrooffiitt eessttee oo mmaassuurraa aa pprrooffiittaabbiilliittaattiiii.. EEssttee uunn iinnddiiccaattoorr aa ll ssttrraatteeggiieeii ddee pprreettuurrii aall
CCoommppaanniieeii pprreeccuumm ssii aa mmaassuurriiii iinn ccaarree CCoommppaanniiaa ttiinn eessuubb ccoonnttrrooll ccoossttuurriillee..
IInn ccaazzuull nnoossttrruu ddaattoorriittaa ffaappttuulluuii ccaa pprrooffiittuull nneett eessttee nneeggaattiivv ==>> PPrrooffiitt nneett//CCAA **110000 ,, rraattaa nneeggttiivvaa
ddaattoorraattaa pprrooffiittuulluuii nneettnneeggaattiivv
CCaa ssii ccoommppoonneennttaa aa eeccuuaattiieeii DDuuppoonntt ,, ccuu ccaatt mmaarrjjaa ddee pprrooffiitt aarr ffii mmaaii mmaarree,, ffiieeccaarree vvaannzzaarree aarr aadduuccee
aassttffeell ccoommppaanniieeii mmaaii mmuullttii bbaannii ssuubb ffoorrmmaa ddee pprrooffiitt ssii aa ssttffeell RROOEE aarr aavveeaa uunn ttrreenndd aasscceennddeenntt..
Componenta a Ecuatiei Dupont : Ratia Active/Cifra de Afaceri
RRaattiiaa AAccttiivvee//CCiiffrraa ddee AAffaacceerrii eessttee oo rraattiiee ffiinnaanncciiaarraa ccaarree mmaassooaarraa ccaatt ddee eeffiicciieenntt ffoolloosseessttee oo
CCoommppaanniiee aaccttiivveellee ssaallee ppeennttrruu aa ggeenneerraa vveenniittuurrii ddiinn vvaannzzaarrii..
IInn ccaazzuull nnoossttrruu CCAA//AAccttiivvee TToottaallee == 6622..117788..990077//1144..663333..779933 == 44,,2244%%
CCoommppaanniiiillee ccuu mmaarrjjee ddee pprrooffiitt rreedduussee ttiinndd ssaa aaiibbee uunn nniivveell rriiddiiccaatt aall aacceesstteeii rraattiiii –– ccuumm eessttee ssii aacceesstt
ccaazz –– iinn ttiimmpp ccee CCoommppaanniiiillee ccuu oo mmaarrjjaa ddee pprrooffiitt mmaarree pprreezziinnttaa oo rraattiiee AAccttiivvee//CCiiffrraa ddee AAffaacceerrii
rreedduussaarr.. SSiimmiillaarr ttoommaarrjjeeii ddee pprrooffiitt,, ddaaccaa aacceeaassttaa rraattiiee ccrreessttee,, ccoommppaanniiaa vvaa ggeenneerraa mmaaii mmuullttee vvaannzzaarrii
ppeerr aaccttiivv ddeettiinnuutt cceeeeaa ccee vvaa rreezzuullttaa iinnttrr–uunn RROOEE mmaaii mmaarree..
Componenta a Ecuatiei Dupo nt: Levierul Financiar
LLeevviieerruull ffiinnaanncciiaarr ssee rreeffeerraa llaa ssuummaa ddaattoorriiiilloorr ppee ccaarree oo CCoommppaanniiee llee uuttiilliizzeeaazzaa iinn aa ffiinnaannttaa
ooppeerraattiiuunniillee ssaalleeiinn ccoommppaarraattiiee ccuu ccaappiittaalluull pprroopprriiuu uuttiilliizzaattiinn aacceesstt sseennss..
IInn ccaazzuull nnoossttrruu AAccttiivvee TToottaallee (( PPaassiivvee TToottaallee )) // CCaappiittaall pprroopprrii uu == rraattiiee nneeggaattiivvaa ddaattoorraattaa
ccaappiittaalluulluuii pprroopprriiuu nneeggaattiivv

3 . Estimarea costului capitalului ( k )

ÎÎnn ttooaattee pprroocceesseellee ddee eevvaalluuaarree aavveemm nneevvooiiee ddee oo rreeffeerriinnțțăă ffiiaabbiillăă ((bbeenncchhmmaarrkk)) îînn rraappoorrtt ccuu ccaarree
eessttiimmăămm oo vvaallooaarree ppeennttrruu iinnvveessttiițțiiaa ddee ccaappiittaall îînnttrr–oo îînnttrreepprriinnddeerree ssaauu îînnttrr–uunn pprrooiieecctt ddee iinnvveessttiițțiiee
ddiirreeccttăă ssaauu ddee iinnvveessttiițțiiee ddee ppoorrttooffoolliiuu.. ÎÎnn lliippssaa aacceesstteeii rreeffeerriinnțțee nnuu ppuutteemm ddaa vvaallooaarree aaffaacceerriiii ccee aarr
rreezzuullttaa ddiinn rreessppeeccttiivvaa iinnvveessttiițțiiee ddee ccaappiittaall..

3311 || PPaaggee
CCoossttuull ccaappiittaalluulluuii eessttee ccoossttuull ddee ooppoorrttuunniittaattee aall iinnvveessttiițțiieeii ddee ccaappiittaall llaa oo aannuummiittăă ccllaassăă ddee rriisscc..
OObbiieeccttiivvuull ddee mmaaxxiimmiizzaarree aa bbuunnăăssttăărriiii iinnvveessttiittoorruulluuii rreeccllaammăă mmaaxxiimmuumm ddee rreennttaabbiilliittaattee llaa aacceeeeaașșii
ccaannttiittaattee ddee rriisscc.. AAssttffeell ccăă,, llaa aacceeeeaașșii mmăărriimmee aa rriissccuulluuii,, iinnvveessttiițțiiaa ddee ccaappiittaall ssee vvaa ffaaccee îînn pprrooiieeccttuull
ccuu rreennttaabbiilliittaatteeaa cceeaa mmaaii mmaarree.. IInnvveessttiittoorriiii ddee ccaappiittaall îînn îînnttrreepprriinnddeerree ssaauu îînnttrr–uunn pprrooiieecctt ddee iinnvveessttiițțiiii
uurrmmăărreesscc mmaaxxiimmiizzaarreeaa aavveerriiii pprriinnttrr–oo rreemmuunneerraarree ((RRIIRR)) ssuuppeerriiooaarrăă ((ppeessttee mmeeddiiaa kk ddiinn ccllaassaa
rreessppeeccttiivvăă ddee rriisscc ddee aaffaacceerrii)):: RRIIRR >> kk →→ VVAANN >> 00..
CCoossttuull ccaappiittaalluulluuii uunneeii îînnttrreepprriinnddeerrii nneeîînnddaattoorraattee ((UU)),, ccaa rraattăă ddee aaccttuuaalliizzaarree aa uunneeii iinnvveessttiițțiiii ppuurree șșii
ddee aacceellaașșii rriisscc ccuu îînnttrreepprriinnddeerreeaa,, ssee eessttiimmeeaazzăă cceell mmaaii ffrreeccvveenntt pprriinn ddoouuăă mmooddeellee ccvvaassiieecchhiivvaalleennttee::
GGoorrddoonn && SShhaappiirroo ((11995566)) șșii CCAAPPMM ((SShhaarrppee,,11996644))::
gPDivk
01
c+=

uunnddee::
DDiivv11 == ddiivviiddeenndduull llaa ssffâârrșșiittuull aannuulluuii ccuurreenntt;;
PP00 == vvaallooaarreeaa ddee ppiiaațțăă aa aaccțțiiuunniilloorr ffiirrmmeeii;;
gg == rraattaa aannuuaallăă,, ccoonnssttaannttăă șșii ppeerrppeettuuăă ddee ccrreeșștteerree aa ddiivviiddeenndduulluuii șșii

()i f M f c R E R k −+=

uunnddee::
RRff == rraattaa ddoobbâânnzziiii ffăărrăă rriisscc;;
EEMM == ssppeerraannțțaa ddee rreennttaabbiilliittaattee aa ppiieețțeeii ddee ccaappiittaall;;
ii == ccooeeffiicciieenntt ddee vvoollaattiilliittaattee aa rreennttaabbiilliittăățțiiii aaccțțiiuunniilloorr ffiirrmmeeii îînn rraappoorrtt ccuu rreennttaabbiilliittaatteeaa ppiieețțeeii ddee
ccaappiittaall..
AAmmbbeellee mmooddeellee iimmpplliiccăă uunn ccoorrpp ddee iippootteezzee ddeessttuull ddee ssiimmpplliiffiiccaattooaarree ppeennttrruu rreeaalliittaatteeaa eeccoonnoommiiccăă::
ppiiaațțăă ppeerrffeeccttăă,, aabbsseennțțaa ffiissccaalliittăățțiiii (( == 00)),, eevvoolluuțțiiee ccoonnssttaannttăă șșii ppeerrppeettuuăă eettcc.. SSuubb aacceessttee iippootteezzee,,
ccoossttuull ccaappiittaalluulluuii aarree ddeetteerrmmiinnăărrii ssppeecciiffiiccee ppeennttrruu rraattăă ddee cceerrșștteerree gg == 00 ((IInnccoommee SSttoocckkss)) șșii ppeennttrruu
rraattăă ddee ccrreeșștteerree gg == RROOEE  bb >> 00 ((GGrroowwtthh SSttoocckkss)),, îînn ccaarree RROOEE == rreennttaabbiilliittaatteeaa ccaappiittaalluurriilloorr pprroopprriiii
((llaa vvaallooaarreeaa lloorr ccoonnttaabbiillăă)) șșii bb == ccooeeffiicciieenntt ddee rreețțiinneerree ddiinn pprrooffiittuull nneett ppeennttrruu ffiinnaannțțaarreeaa iinnvveessttiițțiiiilloorr
nnooii ((aa ooppoorrttuunniittăățțiilloorr ddee ccrreeșștteerree))..
IInn ccaazzuull nnoossttrruu ccoossttuull ccaappiittaalluulluuii kk == 00%% ddeeooaarreeccee PPNN eessttee nneeggaattiivv

KKeecc == PPNN// VV == nneeggaattiivv ((iinn ccaazzuull ddee ffaattaa))
UUnnddee VV == CCaappiittaalluurrii PPrroopprriiii ++ DDaattoorriiii (( TTLL >>11 aann ))

3322 || PPaaggee
4. Prezentarea concluziilor finale și amăsurilor de îmbunătățire a
activității societății comerciale

ÎÎnn uurrmmaa aannaalliizzeeii ssiittuuaațțiieeii–ffiinnaanncciiaarr ppaattrriimmoonniiaallee eeffeeccttuuaattee llaa ssoocciieettaatteeaa ccoommeerrcciiaallăă SS..CC..
RROOMMGGUUAARRDD GGRRUUPP SS..AA…. ssee ppoott ssiinntteettiizzaa ccââtteevvaa aassppeeccttee eesseennțțiiaallee ccuu pprriivviirree llaa aaccttiivviittaatteeaa
ddeessffăășșuurraattăă îînn ppeerriiooaaddaa 22000011– 22000033..
DDaattoorriittăă ssppeecciiffiiccuulluuii ssăăuu ddee aaccttiivviittaattee,, ssoocciieettaatteeaa ttrreebbuuiiee ssăă ffiiee ddiiaaggnnoossttiiccaattăă țțiinnâânndduu–ssee ccoonntt
ddee oo sseerriiee ddee ffaaccttoorrii iinntteerrnnii lleeggaațții ddee::
•• ttiippuull ddee aaccttiivviittaattee ddeessffăășșuurraatt
•• mmoodduull ddee rreessppeeccttaarree aa ssttaannddaarrddeelloorr iinntteerrnnaațțiioonnaallee șșii nnaațțiioonnaallee ddee ccaalliittaattee
•• mmoodduull ddee oorrggaanniizzaarree șșii ccoonndduucceerree aa aaccttiivviittăățțiiii ccaarree nneecceessiittăă ssiimmpplliiffiiccaarreeaa fflluuxxuurriilloorr șșii
lleeggăăttuurriilloorr îînnttrree ccoommppaarrttiimmeennttee
•• nnuummăărruull ppeerrssoonnaalluulluuii ssaallaarriiaatt,, pprroodduuccttiivviittaatteeaa mmuunncciiii,, eexxppeerriieennțțaa șșii ssppeecciiaalliișșttiiii
•• aapprroovviizziioonnaarreeaa ccuu mmaatteerriiii pprriimmee șșii mmaatteerriiaallee nneecceessaarree aaccttiivviittăățțiiii ddee bbaazzăă
•• sscchheemmaa ddee aapprroovviizziioonnaarree nnuu eessttee îînnttoottddeeaauunnaa rreessppeeccttaattăă aappăărrâânndd pprroobblleemmee ddaattoorriittăă
pprreețțuurriilloorr șșii tteerrmmeenneelloorr ddee lliivvrraarree
•• îînn cceeeeaa ccee pprriivveeșșttee eexxppoorrttuull șșii iimmppoorrttuull ssoocciieettaatteeaa nnuu rreeaalliizzeeaazzăă aassttffeell ddee ooppeerraațțiiuunnii
•• ffiirrmmaa nnuu ddiissppuunnee ddee oo ssttrraatteeggiiee ddee pprroommoovvaarree aa sseerrvviicciiiilloorr ffooaarrttee eeffiicciieennttăă,, cchheellttuuiieelliillee ccuu
rreeccllaammaa șșii ppuubblliicciittaatteeaa ffiiiinndd nneesseemmnniiffiiccaattiivvee ddeeooaarreeccee eessttee pprreeffeerraattăă rreeiinnvveessttiirreeaa ffoonndduurriilloorr
îînn ssccooppuull ccrreeșștteerriiii ccaalliittăățțiiii sseerrvviicciiiilloorr
• pprreețțuurriillee pprraaccttiiccaattee ssuunntt ccoommppeettiittiivvee ppee ppiiaațțaa iinntteerrnnăă ((uunnddee rreepprreezziinnttăă uunnuull ddiinnttrree
pprriinncciippaalleellee aavvaannttaajjee aallăăttuurrii ddee ccaalliittaatteeaa sseerrvviicciiiilloorr))
AAnnaalliizzâânndd iinnddiiccaattoorriiii vvaalloorriiccii ggeenneerraallii ccoorreeccttaațții ccuu iinnfflluueennțțaa iinnffllaațțiieeii ss–aa ppuuttuutt oobbsseerrvvaa oo
eevvoolluuțțiiee ppuuțțiinn ffaavvoorraabbiillăă aa aacceessttoorraa îînn 22000011– 22000033 rreefflleeccttâânndduu–ssee îînn pprriimmuull rrâânndd îînn vvoolluummuull ttoottaall,,
ddee aaccttiivviittaattee,, nniivveelluull cciiffrreeii ddee aaffaacceerrii șșii aall vvaalloorriiii aaddăăuuggaattee ccaa uurrmmaarree aa pprraaccttiiccăărriiii uunnoorr pprreețțuurrii
nneeaavvaannttaajjooaassee șșii aa rriittmmuulluuii ddee ccrreeșștteerree aa pprroodduuccțțiieeii vvâânndduuttee îînn ccoonnddiițțiiiillee uunneeii ccrreeșștteerriiii ccoonnttiinnuuee aa
pprreețțuurriilloorr llaa mmaatteerriiiillee pprriimmee șșii mmaatteerriiaalleellee ddee bbaazzăă..
CCaa uurrmmaarree aa aaccttiivviittăățțiiii ddeessffăășșuurraattee îînn 22000011–22000033 ssoocciieettaatteeaa aa îînnrreeggiissttrraatt cchheellttuuiieellii ddee
eexxppllooaattaarree sseemmnniiffiiccaattiivvee șșii aa îînncceerrccaatt aaccooppeerriirreeaa ppiieerrddeerriilloorr ddiinn eexxeerrcciițțiiiillee aanntteerriiooaarree,, ppiieerrddeerrii
ddaattoorraattee uunnoorr ddeecciizziiii mmaannaaggeerriiaallee iinnccoorreeccttee nneeffiiiinndd îînn ccoonnccoorrddaannțțăă ccuu rreeaalliittaatteeaa ppiieețțeeii..
SSoocciieettaatteeaa aa aaccuummuullaatt ddiinn lliippssăă ddee ddiissppoonniibbiilliittăățții ddaattoorriiii ccăăttrree bbuuggeettuull ssttaattuulluuii șșii aassiigguurrăărrii
ssoocciiaallee ddee 2200,,88 mmiilliiaarrddee lleeii,, oo ppaarrttee ddiinnttrree aacceesstteeaa ffiiiinndd rreeeeșșaalloonnaattee llaa ppllaattăă ccoonnffoorrmm OO..UU..GG
4400//22000022,, aassttffeell rreezzuullttaattuull nneeffaavvoorraabbiill aa ffoosstt iinnfflluueennțțaatt șșii ddee cchheellttuuiieelliillee ccuu ddoobbâânnzziillee șșii ppeennaalliittăățțiillee
ppeennttrruu îînnttâârrzziieerrii llaa ppllaattaa oobblliiggaațțiiiilloorr ccăăttrree bbuuggeettuull ssttaattuulluuii..
CCrreeaannțțeellee ssoocciieettăățțiiii ssuunntt îînn ddeessccrreeșștteerree îînn 22000033 ffaațțăă ddee 22000022,, ssoolldduull ccoonnttuulluuii cclliieennțții
îînnrreeggiissttrrâânndd oo ssccăăddeerree ccoonnssiiddeerraabbiillăă ffaațțăă ddee eexxeerrcciițțiiiillee aanntteerriiooaarree,, ssee ccoonnssttaattăă ccăă ssoocciieettaatteeaa
îînnttââmmppiinnăă ggrreeuuttăățții îînn îînnccaassaarreeaa sseerrvviicciiiilloorr pprreessttaattee,, aavvâânndd îînn ddeessffăășșuurraarree ppee rrooll pprroocceessee ccuu cclliieennțțiiii
rrăăuu ppllaattnniiccii..
DDeeșșii ssoocciieettaatteeaa aa îînnrreeggiissttrraatt oo ccrreeșștteerree aa cciiffrreeii ddee aaffaacceerrii îînn 22000033 ffaațțăă ddee aanniiii pprreecceeddeennțții nnuu
eessttee ssuuffiicciieenntt ppeennttrruu aa aaccooppeerriiii cchheellttuuiieelliillee ddee eexxppllooaattaarree ccaarree îînnrreeggiissttrree aazzăă ddee aasseemmeenneeaa oo
ccrreeșștteerree ddee 1111,,448888,,558811 mmiiii lleeii ffaațțăă ddee 22000022.. PPoonnddeerreeaa cceeaa mmaaii mmaarree ddiinn ttoottaalluull cchheellttuuiieelliilloorr oo
rreepprreezziinnttăă cchheellttuuiieelliillee ccuu ssaallaarriiiillee,, aassiigguurrăărriillee șșii pprrootteeccțțiiaa ssoocciiaallăă ffiiiinndd ddee 7700,,7722%% îînn 22000033,,
ccrreessccâânndd ffaațțăă ddee 22000022 ccuu 66,,331177,,002255 mmiiii lleeii,, ccaa uurrmmaarree aa ccrreeșștteerriiii nnuummăărruulluuii ddee ssaallaarriiaațții șșii aa mmaajjoorrăărriiii
ssaallaarriiiilloorr ((iinnddeexxăărriiii aacceessttoorraa))..

3333 || PPaaggee

DDiinn ppaacchheettuull ddee mmăăssuurrii 44 vviittaallee ppeennttrruu ssoocciieettaattee vvoorr ffii cceellee ccaarree vviizzeeaazzăă aaccttiivviittaatteeaa
ccoommeerrcciiaallăă șșii aannuummee::
•• ccoonnssoolliiddaarreeaa șșii eexxttiinnddeerreeaa aaccttuuaalleeii rreețțeellee ddee vvâânnzzaarree ppee ppiiaațțaa iinntteerrnnăă șșii ppeerrffeeccțțiioonnaarreeaa șșii
eexxttiinnddeerreeaa rreellaațțiiiilloorr ccuu ffiirrmmeellee ccaarree aauu ddoovveeddiitt sseerriioozziittaattee șșii bboonniittaattee ffiinnaanncciiaarrăă aassttffeell ccaa
vvâânnzzăărriillee ssăă ccrreeaassccăă ccoonnssiiddeerraabbiill ((ppoolliittiiccăă ddee ddiissttrriibbuuțțiiee))..
•• iiddeennttiiffiiccaarreeaa ddee ppootteennțțiiaallii ccuummppăărrăăttoorrii mmaarrii ((iinnssttiittuuțțiiii,, bbăănnccii,, eettcc..)) ccaarree ssăă aassiigguurree
aaccooppeerriirreeaa ccuu ccoommeennzzii ppee ttoott ppaarrccuurrssuull aannuulluuii ((ppoolliittiiccăă ddee vvâânnzzaarree))..
•• ssttaabbiilliizzaarreeaa șșii aattiinnggeerreeaa nniivveelleelloorr ddee pprroodduuccțțiiee pprreevvăăzzuuttee șșii ccooiinntteerreessaarreeaa mmaaii,, bbuunnăă aa
rreezzuullttaatteelloorr ddiinn pprroodduuccțțiiee ccuu nniivveelluull ssaallaarriiiilloorr ppllăăttiittee pprriinnttrr–uunn nnoouu ssiisstteemm ddee ssaallaarriizzaarree
ssttiimmuullaattiivv ccoorreellaatt ccuu ccrreeșștteerreeaa pprroodduuccttiivviittăățțiiii mmuunncciiii ((ppoolliittiiccăă ddee ssaallaarriizzaarree))..
•• rreeggâânnddiirreeaa mmoodduulluuii ddee ffuunnccțțiioonnaarree șșii oo mmaaii bbuunnăă oorrggaanniizzaarree aa ppuunncctteelloorr ddee lluuccrruu ddiinn
tteerriittoorriiuu aavvâânndd ccaa oobbiieeccttiivv ddee bbaazzăă ccrreeșștteerreeaa eeffiicciieennțțeeii eeccoonnoommiiccee șșii mmaaii aalleess aa
rreessppoonnssaabbiilliittăățțiiii ffaațțăă ddee rreezzuullttaatteellee oobbțțiinnuuttee..
•• ccoonnttiinnuuaarreeaa îîmmbbuunnăăttăățțiirriiii ccaalliittăățțiiii lluuccrrăărriilloorr șșii sseerrvviicciiiilloorr pprreessttaattee
•• ccrreeaarreeaa ddee nnooii sseerrvviicciiii oorriieennttaattee ccăăttrree ppiiaațțăă șșii iinnttrroodduucceerreeaa rraappiiddăă aa aacceessttoorraa ((mmaaii rreeppeeddee
ddeeccââtt oo ppooaattee ffaaccee ccoonnccuurreennțțaa))
•• tteerrmmeennee ddee lliivvrraarree mmaaii ssccuurrttee

3344 || PPaaggee
•• iinniițțiieerreeaa uunneeii ccaammppaanniiii pprroommooțțiioonnaallee mmaaii aaggrreessiivvee ppee ppiiaațțaa iinntteerrnnăă ((ccââtt șșii ppee ppiiaațțaa
eexxtteerrnnăă))îînn vveeddeerreeaa îîmmbbuunnăăttăățțiirriiii iimmaaggiinniiii ffiirrmmeeii
•• rreeaalliizzaarreeaa uunneeii ppllaanniiffiiccăărrii ssiimmppllee șșii ccllaarree aa aaccttiivviittăățțiiii ppeennttrruu îîmmbbuunnăăttăățțiirreeaa lluuăărriiii ddeecciizziiiilloorr
șșii ccrreeșștteerriiii rreennttaabbiilliittăățțiiii
•• rreedduucceerreeaa ccoossttuurriilloorr ddee eexxppllooaattaarree pprriinn ssccăăddeerreeaa ccoonnssuummuurriilloorr ssppeecciiffiiccee,, aa cchheellttuuiieelliilloorr ccuu
ssuupplliimmeennttăărriillee ddee mmaatteerriiii pprriimmee șșii mmaatteerriiaallee șșii eecchhiippaammeennttee ssppeecciiffiiccee șșii aa cchheellttuuiieelliilloorr ccuu
ttrraannssppoorrttuull
•• ssee aarree îînn vveeddeerree rreeccuuppeerraarreeaa ssuummeelloorr nneeîînnccaassaattee ddee llaa ppeerrssooaanneellee șșii ssoocciieettăățțiillee ccaarree
ddaattoorreeaazzăă ssuummee sseemmnniiffiiccaattiivvee ccăăttrree ssoocciieettaattee..

IInn vveeddeerreeaa ccoonnttiinnuuăărriiii ppoolliittiicciiii ddee mmooddeerrnniizzaarree aa ssoocciieettăățțiiii ccoommeerrcciiaallee îînn ttooaattee ppllaannuurriillee,,
rreessppeeccttiivv ccoommeerrcciiaall șșii ssoocciiaall,, ppeennttrruu aa ppuutteeaa ffaaccee ffaațțăă ccoonnccuurreennțțeeii ddiinn ccee îînn ccee mmaaii iinntteennssee ddee ppee
ppiiaațțăă,, ffiirrmmaa aarree uurrmmăăttoorruull pprrooggrraamm ddee iinnvveessttiițțiiii..
ÎÎnn pprriimmuull rrâânndd ssee pprrooppuunnee ffiinnaalliizzaarreeaa lluuccrrăărriilloorr îînncceeppuuttee îînn aanniiii aanntteerriioorrii;;
ÎÎnn aall ddooiilleeaa rrâânndd ssee pprrooppuunnee ddeemmaarraarreeaa șșii ffoorrmmaalliizzaarreeaa îînn lliimmiittaa ssuurrsseelloorr ddee ffiinnaannțțaarree
ddiissppoonniibbiillee aa iinnvveessttiițțiiiilloorr;;
În final trebuie menționat că un rol important în buna desfășurare a activității de producție îl
are echipa managerială. Este necesar ca aceasta să respect e anumite reguli financiare și de
management care vizează asigurarea fondurilor necesare desfășurării activității societății,
procurarea acestor fonduri la timpul potrivit și la un preț avantajos, o bună colaborare între membrii
echipei și asigurarea integ rității patrimoniale.

3355 || PPaaggee
5 BIBLIOGRAFIE

1. N. Feleagã, I. Ionașcu, Tratat de contabilitate financiarã vol I, Ed. Economicã,
București, 1998
2. N. Feleagã, I. Ionașcu, Tratat de contabilitate financiarã vol II, Ed. Economicã,
București, 1998
3. N. Feleagă, Sisteme contabile comparate, vol I, Ed. Economicã, București, 1999
4. N. Feleagă, L. Malciu Politici și opțiuni contabile , Ed. Economică, București, 2002
5. M. Ristea, M. Dima, Contabilitatea societăților comerciale Ed. Universitarã, București,
2002
6. Ana Stoian, Contabilitate și gestiune fiscală, Ed. Mărgăritar, București, 2002
7. Ministerul Finanțelor Publice, Reglementari contabile pentru agenții economici (Legea
contabilității nr 82/1991, OMFP nr. 94 / 2001 si OMFP nr. 306/ 2002), Ed. Economica,
București, 2002
8. IASC, Standardele Internaționale de Contabilitate 2002
9. Ristea M., Dumitru C., Contabilitate financiară, Ed. Mărgăritar, București, 2002
10. Grupul BDASEIG, Baze de date: fundamente teoretice si practice, Ed. Infomega,
București, 2002
11. Zahari e D., Roșca I. ,, Proiectarea obiectuală a sistemelor informatice, Ed. Dual Tech,
Bucuresti, 2002
12. P. Nãstase, F. Mihai, L. Cosãcescu, L. Covrig, A. Stanciu, Tehnologia bazelor de date,
Access 2000, Ed. Economicã, Bucuresti, 2000
13. Gh. Popa, F. Berbec, V. Ivancenco s.a., Baze de date ACCESS, Ed. CISSON, Bucuresti,
2000
14. Zaharie D., Albescu F., Bojan I., Ivancenco V., Sisteme informatice pentru asistarea
deciziei, Ed. Dual Tech, Bucuresti, 2001
15. Ișfănescu A., Stănescu C., Baicusi A., Analiza economico -financiară, Ed. Economică,
1999
16. Robu V., Georgescu N., Analiza economico -financiară, ASE București, 2001
17. . Niculescu M., Diagnostic global strategic, Ed. Economică, 1997
18. Ișfănescu A., Robu V., Hristea A. M., Vasilescu C., Analiza economico -financiară, Ed.
A. S. E. București, 2002
19. www.mfinanțe.ro
20. www.ceccar.ro
21. www.ase.ro
22. www.romguard.ro
23. www.siguranță.ro
24. www.indaco.ro
25. www.Google.com