Corpodean GEORGE ADRIAN FLORIN [603763]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ
CLUJ -NAPOCA

FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ

Corpodean GEORGE ADRIAN FLORIN

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coodronator științific :
Prof. Univ. Dr. Liviu Marian BOGDAN
Îndrumător științific:
Drd. Dr. Daniel BEREAN

CLUJ NAPOCA
2020

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ
CLUJ -NAPOCA

Facultatea de Medicină Veterinară
Departamentul IV – Învățământ clinic
Disciplina Reproducție, Obstetrică și Patologia Reproducției la Animale

Corpodean George Adrian Florin

LUCRARE DE LICENȚĂ

BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA
BOVINE DIN RASA ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI
CONGELA ȚI

Coordonator științific :
Prof. Univ. Dr. Marian Liviu B OGDAN

Îndrumator științific:
Drd. Dr. Daniel BEREAN

CLUJ NAPOCA
2020

BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

Autor : George Adrian Florin CORPODEAN
Coordonator științific: Prof. Univ. Dr. Marian Liviu BOGDAN
Îndrumător științific: Drd. Dr. Daniel BEREAN

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Facultatea de Medicină Veterinară,
Calea Mănăștur , Nr. 3 – 5, 400372 Cluj -Napoca, România ;
[anonimizat]

REZUMAT

Cercetările efectuate în domeniului embriotransferului, aparținând speciilor de animale
domestice, a fost și este animat de dezideratul perfecționării unor tehnici cu o eficienț ă cât mai
ridicată și cu o utilizare directă la nivel de fermă. Pe zi ce trece, interesul perfecționării acestor
tehnici este cu atât mai mare cu cât domeniul își lărgește aria de aplicabilitate, prin creșterea
posibilității stocării informației genetice î n timp, chiar și pentru speciile pe cale de dispariție și
creșterea numărului de descendenți obținuți cu o mare valoare genetică.
În acest studiu am analizat rata getației obținută în urma embriotransferului, eficiența
protocoalelor de sincronizare utiliz ate la receptoare, dar și impactul economic la nivelul celor
două exploatații de bovine din rasa Aberdeen Angus.
În cadrul fiecărei ferme a fost realizat un examen al aparatului reproducător, în vederea
selectării și alcătuirii loturilor de junici. Au fos t puse în aplicare două protocoale de sincronizare,
unul pe bază de PGF iar celalălat PreOvsinch cu PRID, pentru fiecare lot în parte. S -a realizat un
examen premergător tehnicii de inovulare pentru identificarea corpului galben, iar junincile care
au prez entat un corp galben mai mare de 2,5 cm au fost inovulate. După 30 de zile s -a realizat un
nou control pentru stabilirea procentului de gestație.

Cuvinte cheie: embriotransfer, bovine, embryon, sincronizare , gestație .

EMBRYO TRANSFER BIOTECHNOLOGY IN ABERDEEN ANGUS
COWS WITH FROZEN EMBRYOS

Author: George Adrian Florin CORPODEAN
Scientific Coordinator: Prof. Univ. Dr. Marian Liviu BOGDAN
Supervisor: Drd. Dr. Daniel BEREAN

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj -Napoca, 3 -5 Manastur St., 400372,
Cluj-Napoca, Romania;
[anonimizat]

ABSTRACT

The research carried out in the field of embryo transfer, belonging to the species of
domestic animals, was and is animated by the desire to improve techniques with the highest
possible efficiency and direct use on the farm. With each passing day, the interest in improving
these techniques is all the greater as the field expands its scope, by increasing the possibility of
storing genetic information over time, even for endangered species and increasing the number of
offspring obtained with great value. gene.
In this study, we analyzed the rate of the embryo obtained after embryo transfer, the
efficiency of the synchronization p rotocols used at the receivers, but also the economic impact at
the level of the two cattle farms of the Aberdeen Angus breed.
An examination of the reproductive system was carried out on each farm, to select and
compose the groups of heifers. Two synchro nization protocols were implemented, one based on
PGF and the other PreOvsinch with PRID, for each batch. An examination before the in oculation
technique was performed to identify the corpus luteum, and the heifers with a corpus luteum
greater than 2.5 cm were innovated. After 30 days, a new control was performed to establish the
percentage of gestation.

Keywords: embryo -transfer, cattle, embryo, estrus synchronization , pregnancy .

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

4

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 6
Capitolul I – STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ………………………….. ……………………….. 7
1.1 Istoricul și importanța transferului de embrioni ………………………….. ………………………….. . 7
1.2 Aspecte anatomice și fiziologice ale aparatului genital femel ………………………….. …………. 8
1.3 Morfologia embrionului și evaluarea acestora ………………………….. ………………………….. . 11
1.4 Principiile de bază ale conservării embrionilor bovini ………………………….. …………………. 13
1.4.1 Agenții crioprotectori ………………………….. ………………………….. …………………………. 14
1.4.2 Viteza de răcire și viteza de decongelare ………………………….. ………………………….. .. 15
1.4.3 Cristalizarea și temperatura de stocare ………………………….. ………………………….. …… 15
1.5 Metode de cultivare si de păstrare a embrionilor bovini ………………………….. ………………. 16
1.5.1 Conservarea de scurtă durata a embrionilor în cultură ………………………….. …………… 17
1.5.2 Conservarea prin refrigerare a embrionilor ………………………….. …………………………. 17
1.5.3 Conervarea de lungă durată (prin congelare a emb rionilor) ………………………….. ……. 17
1.5.4 Vitrificarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 18
1.6 Metode și tehnici de transfer a embrionilor ………………………….. ………………………….. …… 18
Capitolul II – ALEGEREA, PREGĂTIREA ȘI SINCRONIZAREA RECEPTOARELOR ……. 19
2.1 Alegerea femelelor receptoare de embrioni ………………………….. ………………………….. …… 19
2.2 Sincronizarea estrului la femelele receptoare de embrioni ………………………….. ……………. 19
PARTEA II – CERCETĂRI PROPRII ………………………….. ………………………….. ………………… 21
Capitolul III ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 21
IMPORTANȚA, SCOPUL, OBIECTIVELE, MATERIALE ȘI METODĂ ………………………. 21
3.1 Importanța și scopul lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………. 21
3.1.1 Importanța lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 21
3.1.2 Scopul și obiectivele lucrării ………………………….. ………………………….. ……………….. 21
3.2 Locul efectuării cercetărilor (fermă/unitate) ………………………….. ………………………….. ….. 22

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

5
3.2.1 Ferma A (material biologic, tehnologie) ………………………….. ………………………….. … 22
3.2.2 Ferma B (material biologic, tehnologie) ………………………….. ………………………….. … 23
3.3 Selectarea animalelor luate în studiu ………………………….. ………………………….. ……………. 25
3.4 Protocol sincronizare estru și materiale ………………………….. ………………………….. ………… 25
3.4.1 Protocol sincronizare “ferma A” ………………………….. ………………………….. …………… 27
3.4.2 Protocol sincronizare “ferma B” ………………………….. ………………………….. …………… 27
3.5 Materiale și metoda de lucru folosite pentru transferul embrionilor ………………………….. . 28
3.5.1 Materiale utilizate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 28
3.5.2 Metoda de lucru ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 30
Capitolul IV – REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ………….. 38
4.1 Rezultate obținute în inducerea și sincronizarea estrului ………………………….. ……………… 38
4.2 Rezultate obținute în urma embriotransferului ………………………….. ………………………….. . 41
4.3 Implicațiile economice ale costurilor embriotransferului ………………………….. …………….. 44
Capitolul V – CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. …. 46
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 47

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

6

INTRODUCERE

În prezenta lucrare a fost abordată, una dintre ramurile importante ale biotehnologiilor
de reproducție la specia bovină și anume embriotransferul, reprezentând un subiect în continuă
dezvoltare. Biotehnologia transferului de embrioni reprezintă o temă de actualitate, în continuă
schimbare și cu aplicabilitate din ce în ce mai frecventă la nivelul fermelor de bovine.
Obținerea unei rate de gestație cât mai mare și a unor descendenți de mare valoare
genetică, reprezintă țelul oricărui fermier, astfel medicul veterinar vine în ajutorul acestora prin
implementarea și punerea în aplicare a biotehnologiilor de reproducție la nivelul fermei.
Structura lucrării cuprinde două părți: prima parte a lucrării abordează și însumează
aspecte generale despre anatomia sistemului reproducător femel, aspecte generale despre
embrioni, stocarea acestora și date despre selectarea și alegerea receptoarele în vederea realizării
embriotr ansferului. În cea de a doua parte s -a realizat un studiu privind rata gestației obținută în
urma transferului de embrioni la bovine din rasa Aberdeen Angus utilizând embrioni congelați,
în cadrul celor două ferme, Sc.Campo D’oro.Srl, județul Timiș și Sc.P lantextrakt.Srl județul
Cluj.
Obiectivele principale au fost studiul biotehnologiei embriotransferului la bovine, cu
aplicabilitate la nivelul fermei, rata gestației obținută și eficiența protocoalelor de sincronizare
aplicate .
Este extrem de dificil ca la încheierea unei etape importante a pregătirii profesionale, să
gasesți cele mai potrivite cuvinte, astfel doresc să adresez mulțumiri coordonatorului meu Prof.
Univ. Dr. Marian Liviu Bogdan , indrumătorului Drd. Dr. Daniel Berean și Dr. Lucian Harceagă,
fără de care nu aș fi reușit să duc la bun sfârșit această lucrare.

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

7
Capitolul I – STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII
1.1 Istoricul și importanța transferului de embrioni
În prezent , în urma progresului realizat, transferul de embrion i face parte din
biotehnologiilor avansate. Beneficiile economice, genetice și de sănătate sunt printre
numeroase le benefici i oferite în urma tehnicii transfer ului de embrioni. Conservarea și transferul
embrionilor are un interes economi c cât și genetic, prin faptul că permite depozitarea și pă strarea
unor lini genetice de mare valoare și a unor specii ș i rase pe cale de dispariț ie. De asemenea
transferul de embrioni permite o regenerare mai usoară și mai rapidă a liniilor, în cazul unor boli
sau dezastre naturale. ( F. GUIGNOT, 2005) .
“Walter Heaper ”, a realizat primele experiențe î n tran sferul de embrioni î n 1890, reușiind
să obțină rezultate remarcabile pe „leporide ”. Mai târziu acesta îș i descrie tehnic a, în care
manipulează embrioni transferâ nd-ui într-un reci pient fără o etapă intermediară de p lasare a
acestora î ntr-un mediu propice . (John F. Hasler, 2014).
Cercetă ri actuale , consideră că celulele embrionare ș i spermatozoizii, pot rămâne via bili la
o temperatură de – 196 oC ( temperatura azotului lichid ), aproximativ 1000 de ani . Singura sursă
care ar putea să determine deteriorarea acestora, la o astf el de temperatură, este repr ezentat de
ionizarea directă . (I. Gordon, 2003) .
Embriotransferul este un domeniu din ce in ce mai mare, mereu in schimbare și extindere.
Astfel primele rezultate obținute pe specia bovină, produsă experimental a fost realizată în anul
1951. În anul 1973, a fost obținută prima bovină , dintr-un embrion î nghețat și dezghețat și în
1980, crioconservarea embrionilor a început să cape te importanță comercială . Până in anul
1988, au fost obținuți 350.000 de taurine dintre care: 200.000 din rase de lapte si respectiv
150.000 din rase de carne. (Bogdan L. 2000) .
Ca și biotehnologie în sine transferul de embrioni la taurine se desfășoară cumprinzând
două etape importante . Prima etapă cuprinde, parte de obține re a embrionilor astfel : alege rea,
selectarea și pregătirea femelelor donatoare; sincron izarea estrului și inducerea poliovulației la
donatoare; prelevarea embrionilor prin diferitele tehnici; identificarea, evaluare și clasificarea
embrionior după stadiul de dezvoltare; și ultima parte conserv area embrionilor. Cea de -a doua
etapă face referi re la transferul embrionior la receptoarele selectate: alegerea și clasificarea
femelelor potențial receptoare de embrioni; inducerea și sincronizarea estrului la receptoare;

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

8
transferul embrionilor la receptoare prin diferitele metode; și în final efectuar ea diagnosticului de
gestație la recept oare. (Tobă George F. 2014) .
1.2 Aspecte anatomice și fiziologice ale apar atului genital femel
Apara tul genital femel, reprezintă unul dintre principalele sisteme fundamentale pentru
supraviețuirea speciilor de animale. Din punct de vedere anatomic, sistemul genital cuprinde :
ovarele ( organele esenț iale) ș i căile de conducere reprezentate de : oviducte, coarnele uterine,
uter, vagin și vestibulul vaginal, deschizându -se la exterior printr -un orificiu, alcătuind partea
externă a o rganului genital, vulva. Din punct de vedere topografic este situat în cavitatea pelvină,
iar la multigeste poate fi situate în cavitatea abdominală .(Groza I. și col ab., 2006)
1.2.1 Ovarele
Ovarele sunt organe pereche, asemenea testiculel or având atât funcție en docrină cât și
exocrină, fiind suspendate prin intermediul ligamentului (mezovarium). Funcția endocrină se
realizează prin secreț ia de hormon i, care se varsă direct în circulația sanguină, iar funcția
exocrină prin secreția și eliberarea ovulelor în timpul ovulaț iei. Volumul ovarelor, variază în
funcție de stadiile și fazele ciclului sexual, dar și de starea de intr eținer e a femelelor. (Ioana
Daniela Chirilean, 2013 )
Componentă importantă a aparatului reproducator femel, având urmatoarea structură: la
surafață o membrană conjunctivă fibroasă (albugineea), ș i un t esut propriu (parenhimul) î mpărțit
în două zone: cortical a și medulara. Medulara este dispusă î n zona centrală a organului, fiind
compusă din ț esut conjunc tiv , vase limfatice, vase de sânge și nervi. Cortexul se află la exterior,
înconjurând medulara, conținând foliculi ovarieni în diferite stadii de evoluție sa u de involuț ie.
(Hopper, 2015) Din punct de vedere a formei și topografiei : ovarele prezintă un aspectul
globulos, cu localizare la nivelul părților laterale ale uterului, la nivelul unei lini transversale, ce
trece pe la nivelul bifurcației coarnelor uterine. (Groza I. Și col ab, 2006)
1.2.2 Oviduct ele (tube uterine, trompa lu Fallopio, trompe uterine)
Oviductele reprezintă conducte pare, reprezentând primele căi de conducere ale
organelor genitale femele. Sunt conducte musculo -membranoase ce se întind de la nivelul
ovarului până la cornul uterin. Din punct de vedere embriologic, acestea se dezvoltă din canalele
Muller, fiind format din tre i segmente (infundibulum, corp și istmul). Infundibulul segm entul
incipient , reprezentat sub forma unei dilatați i cupuliforme . Circumferința pavilionului este
franjurată, dotorată p liurilor multiple de pe fața internă , care converg spre centrul pavilionului,

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

9
delimitând orificiul abdominal. Unul dintre franjurii pav ilionului este mai dezvoltat și mai lung
înserându -se la nivelul extremități craniale a ovarului formând fimbria ovariană. Corpul sub
aspectul unui tub, suspendat de mezoul salpingian, prezintă o multitudine de flexuozități, acestea
ștergându -se treptat sp re cornul uterin. Istmul segmentul terminal a oviductului, prin care acesta
se deschide la nivelul uterului , prin orificiul uterin al oviductului. Funcțional îndeplinește
urmatoarele : captarea ovocitului de la nivelul ovarului, vehiculează în sens descendent ovocitul
spre uter, iar în sens așcendent sprermatozoizii și condiții optime pentru primele etape ale
zigotului. (Groza I. Și colb. 2006)
1.2.3 Uterul
Uterul este un organ cavitar, muscul ar în care a re loc dezvoltarea embrionului și a
fătului. Uterul este fo rmat din corp, coarne uterine (unite prin mezoul intercornual la bază) și gât
(sau cervix). Cornele au un aspect torsionat asemanator coarnel or de berbec (prezintă o rotire
brusc ventro -lateral, urmând apoi caudal ș i în cele din urmă dorsal spre ovar ). (Groza I. Și col ab.
2006)
Datorită multitudini de complexe care se produc la nivelul uterului, acesta beneficiază
de o vascularizație bogată. Principalele artere sunt : artera utero -ovaria nă, uterină medie și uterina
caudală. Venele uterine se varsă în venele iliace interne. Inervația de la nivelul uterului este
vegetativă prin fibre din plexul hipogastric și ramuri senzitive reprezentat de nervii spinali
lombari. (Anna Dee Fails, 2018)
Uterul curprinde trei tunici : endometrul, miometrul ș i perimetrul. Perimetrul l ocalizat
la exterior, reprezintă continuarea pe ritoneului abdominal pe uter, dând astfel naș tere
ligamentelor largi. Miometrul este segmentul mijlociu reprezentat din straturi musculare : strat
circular int ern, strat longitudinal extern, fiind separate de un strat vascular bine individuali zat.
Fibrele musculare la nivelul cervixului se întrețes cu o rețea de fibre de colagen și elastin ă,
conferindu -i la palpare un aspect ferm. Endometrul reprezentat de epiteliu monostratificat
prismatic cu cel ule ciliate, este dispus în două regiuni distincte : carunculară și intercarunculară.
La nivelul mucoasei se gasesc carunculii dispuși pe mai multe rânduri, carunculi se unesc cu
cotiledoanele de la nivelul placentei fetale, formând placentoamele. (Richard M. Hopper , 2015)
1.2.4 Cervix (sau gâtul uterin)
Este situat î ntre corpu l uterin și vagin, având lungime de 6 – 7 cm ș i consistență fibro
– cartilaginoasă. Extremitatea vaginală, proemină la nivelul cavități vaginale, formâ nd 2 – 3
falduri rezultând (floarea involtă). Este reprezentat de o structură musculară , cu lumen relativ

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

10
mic, prezentând o serie de pliuri longitudina le și cute transversale care concură la închiderea
ermetică a acestuia, asemanator unui sfincter, actionând ca o barieră , prin închiderea etanșă .
Cervixul facilitează transportul spermei, realizeaza o primă selecție a spermatozoizilor viabili, pe
toată dur ata estrului secretă mucus. (Fails Anna Dee, 2018)
1.2.5 Cond uctul copulator ( vagin, vestibul vaginal, ș i Vulva )
Vaginul reprezintă porțiunea terminală a căilor genitale propriu -zise, format din
fuzionarea completă a porțiu ni caudale a canalelor Muller . Acesta este cuprins între uter si vulvă,
formând împreună cu vestibulul vaginal și vulva , organul copulator femel. La nivelul pereților,
prezintă o serie de cute longitudinale care se termină î napoia meatului urinar, la niv elul
planșeului se găsesc orificiile canalelor lui Gartner. Înapoia meatului urinar se gasește imediat
himenul, format dintr -un pliu tr ansversal al mucoasei. (Ioana Daniela Chirilean, 2013 )
Vestibulul vaginal, este analog uretrei intrapelvine de la mascul, reprezentând un
conduct mixt uro -genital, dezvoltat embr iologic din sinusul ura -genital, delimitat a nterior de
meatul urinar și posterior de deschiderea externă a vulvei, la nivelul pereților laterali prezintă
deschiderea canalelor mari Bartholini, iar la nivelul planșeului , anterior de clitoris dechiderea
canalelor vestivulare mici. (Ioan Popovici și col ab. 2003)
Deschiderea vulvară, reprezintă partea externă a organelor genitale femele, așezată
imediat sub anus. B uzele vulvei sunt groase și proeminente, acoperite cu piele fină prevăzută cu
peri rari , delimit ând doua comisuri, superioara ( rotunji tă și largă) ș i inferioară ( ascuțită și
prevă zută cu un smoc de păr). Clitor isul, organ erectil omolog corpului cavernos al masculului,
situat într -o pungă mucoasă cu aspect de dive rticul, redus. (Groza I. și colab. 2006)

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

11
Fig.1 .2. Aparatul genital femel (Sursă : Textbook of Veterinary Anatomy, 2010)
1.3 Morfologia embrionului și evaluarea acestora
Printre factorii cu importan ță în tehnologia transferului de embrioni, un rol important, îl
implică evaloarea embrionilor î nainte de etapa de conservare și chiar și înainte de transferul la
receptoare în cazul unora dintre metode . Ast fel embrionii sunt clasificații respectiv repartizați, pe
baza unor sisteme de cod uri numerice, in funcț ie de stadiul lor de dezvoltare ( de la 1 la 9), și î n
funcție de calitatea acestora ( de la 1 la 4). (Gabriel Bo, Reuben J . Mapletoft, 2013)
Evaluarea embrionilor se realizează în mod normal , după poziționarea acestora în
recipiente, și se examinează cu ajutorul stereomicroscopului, la mă rimi de 50 până la 100X. Un
amănunt important vizează, examinare a și vizualizarea embrionului, a zomei pelucida, d in
unghiuri diferite, prin mișcă ri de rotire a acestora. (Tobă George F. 2014)
Ca și morfologie , embrionul este cuprins în medie între 150 – 190 milimicroni, incluzând o
grosime a zonei pelucida de 12 – 15 milimicroni. Practic diametrul general al embrionului
rămâne neschimbat, de la stadiul primei d iviziuni până la stadiul de blastocist.
Embrionul ideal are un aspect compact ș i sferic . Ideal, blastomerele trebuie să aibă textură
și culoare uniformă, dimensiuni si milare, citoplasma nu trebuie să fie veziculată sau să prezinte
granulații, spațiul perivitelin nu trebuie s ă conțină resturi celulare și să aibă un aspect limpede .
Zona pelucida, trebuie s ă prezinte un aspect uniform, să nu pr ezinte fisuri sau re sturi celulare.
(Gabriel Bo, Reuben J Mapletoft, 2013).

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

12
Se pot deosebi următoarele stadii embrionare : (Fig.1.3.1 )
1. Stadiul timpuriu al clivajului embr ionar, este reprezentat de procese de segmetare
cuprinnse î ntre (0 până la 16 blastomere), iar la realizarea e xamenului macroscopic,
se referă la numă rul de celul e prezente, forma, dimensiunea și mă rimea acestora .
2. Stadiul de morulă , cumprinde embrionul care are cel puțin 16 celule. Blastomerele
individualizate sunt greu de delimitat. Masa celulară a embrionului ocupă cea mai
mare parte a spațiu lui perivitelin, celulele sunt în general uniforme ca mărime, însă
în acest stadiu apare segmentarea inegală.
3. Stadiul de morulă compactă, în acest stadiu blasomerele individualizate se unesc,
rezultând o masă compactă, astfel că masa embrionului ocupa 60 – 70 % din spațiul
perivitelin.
4. Blastocist timpuriu, în acest stadiu incepe producția de fluid la nivelul embrionului,
ce umple cavitatea blastocelică, ocupând în proporție de 70 – 80% din spațiul
perivitelin. La î nceputul acestui stadiu , embrionul poate să se prezinte de o calitate
îndoielnică, deoarece este dificil de făcut diferenți erea între trofoblast și respec tiv
masa de celule embrionare, care apar mai compact.
5. Blastocist , în această etapă este evidentă o diferențiere mai pronunțată a stratului
exterior (a trofoblast ului), iar masa celu lară este de culoare mai închisă și mai
compactă. Blastocistul este foarte proeminent și bine evidențiat, de culoare
deschisă.
6. Blastocist extins/expandat , în această etapa diametrul embrionului cr ește dramatic,
ajungând până la 1,2 mm, iar în paralel zona pelucida suferă proces de subțiere, la
aproximativ o treime din grosimea sa iniț ială.
7. Blastocist eclozionat – ultima etapă, cuprinde ebrionul ce prezintă zona pelucida
ruptă , iar embrionul este ieșit sau pe cale de a i eși din zona pel ucida. Prezintă o
formă sferică sau ovoidală, cu cavitatea blastocelică foarte bine evidenț iată. Iar în
această etapă identificarea embrionului este dificilă. (Gabriel Bo,Reuben J
Mapletoft, 2013).

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

13

Fig.1.3.1 Dinamica dezvoltării embrionilor (Sursa : Reproducțion in farm animals 7th, B.Hafez, E.S.E. Hafez,
2000)

1.4 Principiile de bază ale conservări i embrionilor bovini
Prin p rocesul conservă rii, depozitării , stocă rii embrionilo r și a ovocitelor, organismele se
păstrează intr-o stare d e repaus parțial sau total, fără a suferi ev entuale m odificări asupra
celulelor, și care prin decongelare pot fi readuse la statusul ș i activitatea lor inițială, înainte de
crioconservare, după o scurtă sau lungă perioadă în care acestea au fost depozitate. (Gordo n I.
2003)
Crioconservarea reprezintă metoda î n care sunt utilizate temperaturi foarte sc ăzute, pentru
menținerea intactă a celulelor și țesuturilor. Î n mod normal, conservarea prin congelare
neprotej ată, este letală . Efectele biolo gice ale conservă rii, sunt dominate î n principa l de
(îngheț area apei ), care formează cristale, având un efect dăună tor asu pra celulelor. Din această
cauză pentru ca embrioni i să poată suprav iețui î n urma procesului de crioconservare, se fo losesc
crioprotectori care vin în ajutor prin creșterea concentraț iei totale a tuturor soluț iilor din sistem,
reducând cantitatea de formare a cristalelor de gheață . (John G. Day, Glyn N. Stacey, 2007)
Crioconservarea permite î ncetinirea sau chiar oprirea tuturor fenomenelor biolo gice care
au lo c, la temperaturi de până la – 196oC. Mișcă rile moloculare, enzimele, reacțiile chimice ș i
fizice sunt inhib ate, astfel activitatea celulară este suspendată . Deoarece î n urma crioconservă rii

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

14
se pot forma cristale de gheată , care sunt dă unătoare componenetelor celulare, astfel se folosesc
crioprotectori care în piedica formarea acestora. (F. GUIGNOT, 2005).
Crioconservarea embrionilor presupune, un ansamblu de procese fizico -chimice, de
transport al apei și temperaturii între embrion și mediul de conservare. Embrionii, doar în
prezența crioprotectorilor în diferite concentrații pot supraviețui procesului de crioconservare.
Astfel procesele de difuzie și osmoză au efecte importante în timpul introducerii diferiților
crioprotectanți, în timpul îndepă rtării acestora, precum și in cazul procesului de congelare sau
decongelare. (John G. Day, Glyn N. Stacey, 2007)
1.4.1 Agenții crioprotectori
Crioprotectorii reprezintă substanțe, care sunt folosite pentru a proteja, țesuturile biologice,
prevenind astfel deterioarea acestora în urma crioconservării. În genera l crioprotectorii se
încadrază î n general, î n două categori i: intracelulari și extracelulari. (Jhon G. Day, Glyn N.
Stacey, 2007)
a) Crioprotectanții intracelulari, sunt substanțe cu masă moleculară mică, ce le face
posibilă trecerea prin membrana celulară , care se asociază cu moleculele de apă, prevenind astf el
formarea cristalelor de gheaț ă și a efectului de soluție . Prin dislocarea unei cantită ți determinante
de apă și asocierea cu ace asta, crioprotectanții scad punctul de cristalizare, diminuează cantitatea
și natura cristalelor de gheață formate în cursu l congelării r espectiv decongelării și previn
creșterea exceș ivă a concetrației de săruri din celule. Din categoria criprote ctanților permeabili
fac parte : glicerolul, etilen glicolul (EG), dimetil sulfoxidul (DMSO), propilen glicolul. Din
punct de vedere a toxicității, etilen glicolul are cea mai redusă toxicitate. În general există
diferențe de specie între caracteristicile de permeab ilitate ale embrionilor ș i crioprotenctanții,
astfel embrionii de bovine sunt mai permeabili la glicerol decât la DMSO. (Gordon I. 2003) ,
b) Crioprotectanții extracelulari, sunt reprezentaț i de substanțe cu masă moleculară mare,
neputând traversa membrana celulară, dar in schimb oferă o protecție externă celulelor . Aceș ti
compuși cresc osmolaritatea spațiului extracelular ce duce la deshidratarea celulei ș i astfel la
reducerea riscului de formre a cristaleleor d e gheață la n ivel intrac elular. N u păt rund în celulă,
dar, colmatează zonele penetrabile ale membranei in timpul congelării și asigură revenirea
funcției membranei după decongelare prin lipidele pe care le conține. Dintre aceste substanțe fac
parte polivinilpirolidonă (PVP), dextrani, serul. Tot din c ategoria crioprotectantilor extracelulari,
mai face parte și sucroza, dar care prezintă masa moleculara mică. (Gordon I. 2003)

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

15
1.4.2 Viteza de răcire și viteza de decongelare
Viteza de ră cire:
Aceasta trebuie abaptată de cele mai mute ori la capacitatea pr oprie a celulei de a pierde
apă, ca răspuns al creșterii presiunii osmotice externe din mediu.
Echilibrul osmotic al celulelor embrionare în cursul procesul ui de răcire, este dependent de
viteza scăderii temperaturii. La viteze care depasesc valoarea optimă, crește incidenta formarii
cristalelor de gheață intracelulare și a distrucțiilor celulare, iar la viteză mai mici apar modificari
ale pr oprietăților soluțiilor, cu creș terea concentrației sărurilor în spațiul extracelular, datorită
cristaleleor de gheață și unei deshidratări accentuate a celulelor, cu pierderea viabilității
acestora. ( Gordon I. 2003)
Viteza de decongelare :
Aceasta trebuie core lată întotdeauna cu viteza de ră cire din procesul de congelare.
Embrioni i supuș i procesului de conser vare du pă protocoale lente de ră cire (0,1 – 0,2 0C/min.),
până la temperaturi joase de până la (-60 respectiv -80oC), suferă proces de deshidratare p uternic,
astfel este necesară aplicarea unei creșteri lente a temperaturii de decongelare ( 2 – 20 oC/min. ),
în vederea rehid ratării. (Gordon I. 2003)
Embrioni răciț i rapid mai puțin deshidrataț i, care conț in gheață intracelulară, aceș tia vor fii
decongelați prin î ncalzire rapiă, pen tru a se evita recristalizarea. Decongelarea embronilor
compo rtă următoarele fenomene: reâncă lzirea embrionilor de la temperatura de ( – 1960C,
temperatura azotului lichid ), la o temperatură de 200C, și în cele din urmă la 370C, pentru
evitarea recristaliz ării cristalelor de ghea ță. (Bogdan L. 2000)
Viteza de decongelare, și decon gelarea embrionilor se realizeaza după procedee specifice
modului în care au fost congelați , aceasta se realizează prin diluție în trepte sau decongelare în
paietă și transferul direct fără etape preeliminare. (Vintilă Ioan, 2005)
1.4.3 Cristalizarea și temperatura de stocare
Cristalizara / Seeding
Cristalizarea (respectiv seeding ), reprezintă procesul de inducție, a formarii unor mici
cristale de gheață , prin atingerea paietei care conț ine embrionul, cu ajutorul unei tije metalice sau
spatulă ținută în prealabil în azot lichid. Cristalele mici de gheață , se formează la suprafață
răspândindu -se ulterior în toată soluția, impiedicând formarea bruscă a cristalelor mari de gheată

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

16
care pot fi dăunătoare embrionului. Inportant este sigilarea corespunzătoare a paietei pentru
prevenirea pătrunderii azotului, cea ce determină explozia acesteia la decongelare.
Odată declanșată cristalizarea, vor începe procesele de formare de gheață la nivel
extracelular. Fără schimbări de fază intracelulară, datorită protecției membranei. (Gordon I.
2003) .
Se realizează prin atingerea paietelor pregătite cu embrioni, cu o spatulă, pensă sau tijă
metalică, tinută în prealabil în azot lichid. Realizarea seedingului este recomandată deoarece la
temperatura de -15CO, se declanjează o creștere bruscă a temperaturii, în momentul cand are loc
cristalizarea spontană a mediului în care este situat embrionul.(Vintilă Ioan, 2005)
Temperatura de stocare
La majoritatea speciilor domestice de animale, după temeratura de – 30 oC, – 40 oC, este
considerată că, deshidratarea celulelor este optimă, iar embrionii pot fi plonjați direct în azot
lichid ( – 196 oC ), unde embrionii pot rămâne timp nedefinit. S tocarea realizându -se în recipiente
speci ale cu azot lichid, prevăzute cu suporturi pentru st ocare. În această situație , singurele reacții
posibile sunt cele induse de radiațiile ionizante a căror efecte se acumulează pe durata stocării,
dar fără efecte nedorite asupra embrion ilor de mamifere. (Bogdan L.M. 2000) .
1.5 Metod e de cultivare si de p ăstrare a embrionilor bovini
Conservarea embrionilor prezintă o importanță economică și științifică deosebi tă. În primul
rând aceasta ne dă posibilitatea, de a renunța la sicronizarea femelelor receptoare în dependență
de ziua recoltării embrionilor. În felul acesta, transferul se poate realiza, în funcție de
disponibilul de femele receptoare la data dorită, fără ca această dată să fie impusă de recoltarea
embrionilor de la donatoare. Pe de altă parte, conservarea embrionilor permite transportul rapid,
costuri mai reduse, în condiții perfecte de securitate sanitar veterinară, conservarea materialului
genetic superior pe anumite perioade, a ras elor pe cale de dispariție, posibilitatea scurtării
intervalului dintre generații, ș i altele. Prin urmare, în funcție de durata conservării, s -au elaborat
diferite tehnici de conservare a embrionior pe o perioadă limitată și tehnici de conserva re pe o
perioadă lunga de timp prin congelare.
Prin conservarea de scurtă durată se cunosc trei tehnici de conservare a embrionilor pe
perioadă limi tată: conservarea de scurtă durată în cultură, conservarea prin refrigerare și
conservarea “ în vivo ” în ov iductul feme lelor de experiență.

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

17
1.5.1 Conservarea de scurtă durata a embrionilor în cultură
Este considerată o metodă pe o perioadă limitată, când se urmăresc obiective imediate.
Astfel embrionii puși în cultură își cons ervă viabilitatea și se dezvoltă la stadii superioare. Pe
lângă conservarea de scută durată a embrionilor, metoda servește și ca test de stabilire a
viabilități embrionilor cu morfologie incertă, sau pentru atestarea viabilități după decongelare.
Pentru realizarea, culturii embrionilor co ncură o serie de factori, dintre care cei mai
importanți sunt: stadiul de dezvoltare al embrionilor la momentul inițial al inceperii culturii,
calitatea mediului de cultură, calitatea și viabilitatea embrionilor, volumul mediu de cultură,
temperatura, umid itatea, presiunea atmosferică pentru a se preveni evaporarea, și viabilitatea
individuală a embrionilor. Conservarea de scurtă durată, atât a gameților cât și a embrionilo, e ste
considerată o strategie care se aplică, atunci când se ur măresc obietive imedi ate.. (Ladoș i Ioan,
1999)
1.5.2 Conservarea prin refrigerare a embrionilor
Metoda a fost propusă și se utilizeaza ca metodă alternativă, atunci când nu este posibil
punerea la dispoziție a unor femele receptoare în maxim 24 – 48 h., datorită unor desincron izări
între etapa de recoltare ș i transfer a embrionilor în stare proaspătă. Ca urmare a transferului
embrionior refrigerați, rata de gestație poate să varieze intre 60 – 70%, dar depinde și de factori
ca: specie, rasă , factori i externi. (Tobă George F. 2014)
Embrioni i supuși la temperat ura ambientală de aproximativ ( 18 – 200C ), este satisfăcă toare
pe un i nterval de până l a 5 ore după recoltare. Însă scă derea temperaturii la aproximativ 0 – 40C,
determină o conservare mai bună a embrionilor, comparativ cu temperatura ambientală.
Conservare prin refrigerare este limitată în timp, fiind determinată de instabilitatea
componenților celulari, în special a enzimelor specifice. (ladoși Ioan, 1999)
1.5.3 Conervarea de lungă durată (prin congelare a embrionilor)
Conservarea de lungă durată , a venit ca o necesiate în momentul în c are, numărul de
embrioni obținuț i de la donatoare era mult mai mare comparativ cu numărul receptoarelor.
Biotehnicile de congelare respectiv decongelare au avut o evoluție, în direcția sim plificării
etapelor de procesare, dezvoltându -se metode rapide, ușor aplicate în productie. Conservarea
embrionilor peste 48 de ore se face cong elarea și stocarea acestora în azot lichid la – 196oC, când
este blocat complet metabolismul celular. (Tobă George F. 2014)

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

18
În ultim ii ani conservarea embrionilor a devenit, o operațiune de rutină, majoritatea
embrionilor transplantați pro venind din embrioni congelați. (Gordon I. 2003)
Congelarea embrionilor prezintă avantaje considerabile, asigurând un impac t important
asupra creșterii animalelor, fiind similar cu crioconservarea spermei. Conservarea embrionilor
permite, o mai mare amploare a selecționării și ameliorării raselor de animale, de asemenea
stocarea acestora, scade considerabil costurile priviind transportul acestora, carantina si cel
impus de restricțiile sanitar veterinare. (Richard M. Hopper, 2015)
1.5.4 Vitrificarea
Vitrificarea reprezintă solidificarea unui lichis sau substanțe, obținut prin creșterea extremă
a vâscozități sale în cursul procesului de refrige rare, prin păstrarea transparenței acestuia,
comportându -se ca un solid. Vitrificarea face posibilă evitarea pe cât posibil a formări i de
cristale de gheață, în timp ul răcirii prin transformarea fazei lichide a citoplasmei ce lulare înt r-o
fază solidă amorfă . (Gordon I. 2003)
Vitrificarea reprezintă o metodă de răcire rapidă a embrionilor, sub protecția unor soluții
concentrate de glicer ol până la temperatura de – 1700C, respectând (temperatura de 20 00C
/minut). Luând în comparație metod ele convenționale, vit rificarea este cosiderata de trei ori mai
rapidă. Deși e ste considerata o metodă rapidă, problema care se pune cu acesta tehnică este
reprezentată de efectul toxic a crioprotectorului. Astfel pentru diminuarea acestui efect se
asociaz ă doi crioprotectori . (Jhon G. Day Glyn N. Stacey 2007) .
1.6 Metode și tehnici de transfer a embrionilor
Tehnicile de transfer a embrionilor se împart în chirurgicale și nechirurgicale . Tehnica
chirurgicală se realizează fie prin laparatomie pe linia alba, fie prin laparatomie în flanc.
Succesiunea etapelor cuprinde: contentia, realizarea anesteziei, aducerea coarnelor uterine în
plagă, pregătirea embrionului și depunerea acestuia. Dator ită complexității cât și a complicațiilor
(aderențe ), a determinat scădere utilizării tehnici. ( Bogdan Liviu 2000 ), (Tobă George F. 2014)
Tehnica nechirurgicală de transfer , reprezintă cea mai utilizată la ora actuală, prin faptul
ca este neinvazivă, rapid ă si permite atât in ocularea embrionilor congelați cât și a celor proaspeți
recoltati. Aceasta se realizeaza in etape cuprinzând pregatirea animalului, contenția, examinare,
realizarea anesteziei, pregatirea embrionilor în funcție de modul de prezentare (e mbrioni
proaspeți sau congelați), armarea pistoletului de implantare, și inocularea. (Tobă George F.
2014)

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

19
Capitolul II – ALEGEREA, PREGĂTIREA ȘI SINCRONIZAREA
RECEPTOARELOR
2.1 Alegerea f emelelor receptoare de embrioni
Pentru alegerea femelelor receptoare de embrioni, trebuie luate în vedere mai multe
criterii. Este de preferat și oportun ca, transferul de embrioni să se realizeze la vițele și vaci
primipare, d atorită problemelor reduse de reproducție , legate de infecțiile genitale, eventualele
traumatisme periparturiale, iar la acestea raspunsul în urma utilizării tratamentel or hormonale
este mult mai bun. Este de preferat ca femelel e receptoare utilizate la transfer, să nu prezinte
afecțiuni generale și genitale, cu un sistem hormonal echilibrat . (Tobă George F. 2014)
Pentru alegerea receptoarel or trebuie avut în vedere următoarele aspecte : activitate
ovariană ciclică și cond iție corporala bună, lipsa afecț iunilor de la nivelul tractului genital (ca
inflamații : vaginite, metrite, salpingite.) , mucusul de călduri trebuie să fie transparent și clar.
Deficiențele privind creș terea tineretului femel, contribuie la afectarea funției de reproducție,
astfel se iau în considerare datele rezultate în urma examenului clinic, gine cologic, starea de
întreți nere ș i de sănătate a femelelor, dezvoltarea și activitatea aparatului reproducător în
alegerea receptoarelor. (Ladoși Ioan 1999)
Femelele receptoare înaintea efectuării transferului de embrioni, precum și după
efectuarea acestuia, se evită pe cât posibil , factorii stresanți ca, actiuni sanitar -veterinare,
schim bare bruscă a regimului furajer, mutarea bru scă a acestora dintr -o încăpere în alta, variaț iile
climatice. etc..(Vintilă Ioan, 2005)
2.2 Sincronizarea estrului la femelele receptoare de embrioni
Sincronizarea ciclului estral este considerat primul pas pentru realizarea transferului de
embrioni , determinând creșterea eficienței embriotransferului prin creșterea ratei de gestație.
Inducerea și sincronizarea estrului la bovine reprezintă o metodă biotehnologică prin urma
căreia , se poate realiza transferul de embrioni sau înseminarea artificială, la un număr ales de
femele. Majoritatea embrionilor transfe rabili, provin din embrioni cri oconservați, astfel
sincronizarea estrului reprezintă o etapa im portantă pentru transferul de embrioni. (Tobă George
F. 2014)
Studiile privind transferul de embrioni , au dovedit în mod evident faptul că
supraviețuirea embrionilor în urma transferului la receptoare, depinde în mare masură de o
perfectă corespondență înt re stadiul de dezvoltare al embrionilor și ziua ciclului estral al
receptoarelor. Astfel se pot folosi receptoare, fie prin sincronizare cu tratamen t hormonal, fie

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

20
receptoare în că lduri naturale. Pentru sincronizare estrului la b ovine se pot folosii: prostaglandine
(F2alfa ), implante vaginale , asociere progesteron -gestagene și prostaglandine. (Richard M
Hopper, 2015)
2.1.1 Sincronizarea estrului cu prostaglandină F2α
Sinconizarea și inducerea estrului la receptoare cu PG F2α, are l oc datorită efectului
luteolitic a prostaglandinei asupra corpului luteal (CL). Efectul luteolitic a PG F2α are loc între a
5-a și a 16 -a zi a ciclului estral, în faza luteală cand corpul galben este încă activ, dar nu și asupra
corpului galben care este î n formare (1 – 4 zile a ciclului). Pentru sincronizarea estrului cu
prostaglandină F2α, se utilizează atât PG F2α naturală, cât și analogi sintetici ai acesteia. (Groza
Ioan și colab. 2006)
În urma acțiuni farmacodinamice, prostaglandina F2α este utilizată în mai multe
scheme : administrarea unei singure doze sau a două doze. În cazul administrări unei singure doze
de PG F2α în faza luteală după ce a fost identificat corpul galben prin examen transrectal sau
ecografic, aceasta va determina liza corpului galben activ determinand initierea maturării
foliculare, cu apariția estrului, urmat de identificarea acestuia. În cazul administrării a două doze
de PG F2α, aceasta se face la un interval de 11 – 12 zile. (Tobă George F. 2014)
2.1.2 Sincronizarea estrului cu Gn -RH și PG F2α
Se cunosc numeroase protocoale de sincronizare a estrului care au la bază folosirea Gn –
RH-ului in asociere cu PG F2α. Gn-RH cunoscut și sub denumirea de gonadorelină, acți onează
asupra gonadelor prin int ermediul hormonilor FSH (f oliculostimulant) și LH (luteotrop).
Majoritatea protocoalelor de sincronizare bazate pe Gn -RH cuprind urmatoarea schemă : o
administrare de Gn -RH, urmată de adiministrarea după 7 zile a unei doze de PG F2α.
Varianta “select synch” cuprinde administrarea de Gn -RH, urmat de administrarea la 7
ziele a unei doze de PG F2α, varianta “ovsynch ” cuprinde pe lângă cele două administrări încă o
administrare cu Gn -RH după administrarea PG F2α. (Islam R., 2011)
2.1.3 Sincronizarea estrului cu aj utorul implantelor vaginale
Sincronizarea estrului cu ajutorul implantelor vaginale se realizează prin inserția
spiralelor la nivel vaginal. Dispozitivele intravaginale cu eliberare controlata (CIDR sau PRID),
continând o cantitate de progesteron. Inițial se administrează o doza de Gn -RH, după care este
plasat dispozitivul CIDR timp de 7 zile, după care se înlătură, moment în care se administrează
PGF2α, inovularea sau inseminarea se face la 48 – 72 de ore cu sau fără a dministrarea unei doze
de Gn -RH. (Tobă, 2014)

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

21
PARTEA II – CERCETĂRI PROPRII
Capitolul III
IMPORTANȚA, SCOPUL, OBIECTIVELE, MATERIALE ȘI
METODĂ
3.1 Importanța și scopul lucrări i
3.1.1 Importanța lucrări i
Biotehnologiile priviind transferul embrionilor bovini, au cunoscut o dezvoltare tot mai
intensă și o popularitate din ce în ce mai mare printre crescătorii de bovine, rezultând astfel un
procent de reușită a gestațiilor din ce în ce mai mare în urma util izării embrionilor congelați .
Cercetările efectuate în domeniului transferului embrionilor, a fost și este animat de
dezideratul perfecționării unor tehnici cu o eficiență cât mai ridicată și cu o utilizare directă la
nivel de fermă. Pe zi ce trece, intere sul perfecționării acestor tehnici este cu at ât mai mare cu cât
domeniul își lărgește aria de aplicabilitate, prin creșterea posibilității stocării informației genetice
în timp (chiar și pentru speciile pe cale de dispariție), și cresterea numarului de deș cendenți
obținuți de la o vacă de mare valoare.
3.1.2 Scopul și obiectivele lucrării
În studiul realizat s -au urmărit în principal două obiective și anume , pe de o parte
rezultatele transferului nechirurgical a embrionilor bovini congelați (respectiv rata gestației), iar
pe de altă parte eficiența protocoalelor de sincronizare ale estrului aplicate la receptoarele luate
în studiu in vederea realizări embriotransferului.
Sincronizarea estrului s-a realizat diferit în funcție de lot. La primul lot de receptoare
acesta a fost realizat cu ajutorul prostaglandinei prin administrarea a două doze la interval de 10
zile, iar în cazul lotului doi a fost realizat cu ajutorul implantelor vaginale , PreOvsynch cu PRID
delta.

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

22
3.2 Locul efectu ării ce rcetărilor (fermă /unitate )
În cadrul studiului realizat, c ercetările au fost reali zate în perioada 2019 – 2020, cadrul
de desf ășurare a obiectivelor pro puse, a fost reprezentat de două exploatații de bovine din județul
Cluj și Timiș.
 ferma A ( SC.C ampo D’oro.SRL )
 ferma B (SC.Plantextrakt.SRL )
3.2.1 Ferma A (material biologic, tehnologie)
Ferma și-a început activitatea în 2017, fiind situată în loc alitatea Pietroasa , județul
Timiș . Din punct de vedere al rasei ce alc ătuiește efectivul de animale al fermei, acesta este
reprezentat de vaci din rasa Aberdeen Angus , reprezen tând una dintre rasele renumite, crescute
pentru producția de carne, (Fig.3.2.1.1 ).
În prezent ferma Sc.CampoD D ’oro.Srl dispune de un efectiv total de 328 de capete ,
împărțite astfel: vaci gestante, vaci la întărcat și tineret , din care animale de reproducție în jur de
aproximativ 154 de capete.
Sistemul tehnologic de întreținere și creștere este reprezentat, de stabulație liberă pe
pășune tot timpul anului, prez entând și zone de adăpostire în caz de vreme neprielnică. Furajarea
animalelor este asigurat ă în cea mai mare parte din resu rse proprii . Aceasta se face în funcție de
cerințele rasei, fiind reprezentată în mare parte strict de pășune mai ales pe timpul verii, iar pe
timp de iarnă rația este suplimentată cu s iloz, amestec de ceriale și fân. Amestecul de ceriale
este reprezentat din 60% porumb, 20% grâu, floarea soarelui 10%, vitamine și minerale 1,5%,
inhibitori de micotoxine 0,5%.
Din punct de vedere reproductiv, monta se realizea ză în mare parte pe cale naturală,
fiind utilizați tauri proprii testați din punct de vedere a calității materialului seminal, însă în cazul
lotului reproductiv de elită, este supus protocolului de sincronizării și înseminării artificiale
utilizând materi al seminal de la masculi din Germania cu valoare genetică ridicată.
În anul 2018 ferma a importat un numar de 52 de paiete cu embrioni congelați, urmând
a fii utilizați în scopul imbunătățirii mai rapide a genetici și ameliorării efectivului de animale în
cadrul fermei.
Unul dintre obiectivele de viitor ale fermei, îl reprezintă dezvoltarea intensă, ajunând la
un numar de aproximativ 1000 de animale de reproducție, în următorii cinci ani.

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

23

Fig.3.2.1.1 Apăpost semi -inchis și stabulație liberă la pășune (original)

3.2.2 Ferma B (material biologic, tehnologie)
Ferma este sitută în Radaia, comuna Baciu, județul Cluj. Din p unct de vedere a rasei și a
număru lui de animale ce alcătuiește efectivul fermei , acesta este reprezentat de bovine din rasa
Aberdee n Angus, având la ora actu ală un efectiv total de aproximativ 224 de capete. Din totalu l
de bovine, 96 dintre acestea sunt repreze ntate de animale de reproducție .
Tehnologia de întreținere este reprezentată tot de stabulație liberă pe pășune, cât și de
stabu lație liberă în adăposturi semideschise (Fig.3.2.2.1 și 3.2.2.2) . Furajarea este în corelație cu
tehnologia de creștere, întreținere și cu sezonul, fiind reprezentată de p ășune în mare parte, dar
și de rație furajeră alcătuită din concentrate, siloz și f ân, în sezonul de iarnă .
Din punct de vedere reproductiv, monta se realizează atât pe cale naturală utilizând
masculi de mare valoare, evaluați din punct de vedere a caracterelor reproductive și a
materialului seminal , cât și utilizând bioteh nologiile actu ale în reproducție la bovine ca :
însemin area artificială și embriotransferul.

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

24
Pentru ameliorarea efectivului de animale și îmbunătă țirea mai rapidă a genetici la
nivelul fermei, au început punerea în aplicare a biotehnologiilor actuale în reproducție , prin
realizarea și implementarea embriotransferului la nivelul fermei.

Fig.3.2.2.1 Adăpost semi-închi s, stabulație li beră (original)

Fig.3.2.2.2 Pășune, stabulație liberă , furajare pe timp de vară (original)

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

25
3.3 Selectarea animalelor luate în studiu
Selectarea și alegerea animalelor , la nivelul celor două ferme luate în studiu, a fost
realizată după criterii stabilite, printr -o supraveghere atentă a manifestărilor sexuale, realizând
astfel o anchet ă ginecologic ă amănunțit ă, cuprinzând un examen clini c, examen transre ctal și
ecografic cores punzător. Aceste rezultate au fost stocate și î nregistrate pe decursul a aproximativ
câteva luni. Tot la alegerea receptoarelor s -a ținut cond și de vârstă acestora, reprezentând un
criteriu de bază.
Astfel pe baza anchetei ginecologice și a examenelor preeliminare realizate, a fost luat
în studiu urmatorul material biologic :
 în cadrul primei ferme au fos t luate în studiu un număr de 3 2 bovine din rasa
Aberdeen Angus, cu vârste cuprinse între 22 și 24 de luni și o dezvoltare
corespunzătoare din punct de vedere re productiv ,
 în cadrul celei de a doua ferm ă, au fost luate în studiu un numar de 21 de bovine
din aceași rasă, cu vârste cuprinse între 18 și respectiv 22 de luni.
Tot la alegerea receptoarelor s-a ținu t cont și de situația epizootologică a fermei,
valoarea genetică, condiția corporală și starea de sănătate a aparatului reproducător a femelelor .
Astfel în urma rezultatelor, loturile selectate , au fost pe cât posibil separate , pentru evitarea
factorilor s tresanți, factorilor externi care pot aduce un efect negative embriotransferului .
3.4 Protocol sincronizare estru și materiale
După selectarea și identificarea loturilor de animale la nivelul fiec ărei fe rme, a fost
inițiat protocolul de sincronizare a ciclului estral, acesta fiind diferit în funcție de lot. În cadrul
celor două loturi au fost utilizate următoarele (Fig.3.4.1) :
 preparate hormonale utilizate : prostaglandin ă F2 α sintetică (PGF Veyx forte ,
Estrumate -cloprostenol ), gonado relin ( Gonavet Veyx), dispozitive intravaginale
cu progesteron (PRID Delta), Fig.3.4.1.
 suplimente : Introvit E Selen (vitamin E și selenium), Vitol 140 (Vitamina A, D3,
E), Obifertil (minerale, beta -caroten și vitamin E) Fig.3.4.2.
 tehnică sincronizare: PGF2 α (adminiastrare a două doze) și preOvsynch cu
dispozitiv intravaginal PRID Delta.

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

26

Fig.3.4.2 Produse hormonale (original)

Fig.3.4.1 Supliment vitamin o – mineral (foto original)

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

27
3.4.1 Protocol sincronizare “ferma A”
Protocolul de sincronizare a estrului folosit la nivelul “fermei A” a fost realizat cu
ajutorul prostaglandinei, inducând luteoliza corpului galben activ, prin utilizarea a două
administrări de PG F2α sintetică , (Fig. 3.4.1.1). Ca sursă de prostaglandină F2α de sinteză
(Cloprostenol), a fost utilizat preparatul farmaceutic “PGF Veyx forte”.

Fig. 3.4.1.1 Schemă sincronizare estru cu PG F2α, folosind două administrări (original)

Astfel în ziua unu s -a realizat adimistr area primei doze de PG F2α. Consecutiv cu
aceasta, a fost administrat o doză de vitamine preparat farmaceutic ( Introvit E Selen ).
După 10 zile de la prima administrare de Pg F2α, a fost realizată a doua administrare de
PG F2α, iar dupa 72 de ore a fost realizată evaluarea căldurilor.
3.4.2 Protocol sincronizare “ferma B”
Protocolul de sincroni zare folosit la nivelul “fermei B”, a fost realizat cu ajutorul
dispozitivelor intravaginale, preparat farmaceutic (PRID Delta , 1.55g progesteron ) cu eliberare
prelungită de progesteron (Fig.3.4.2.1 ).
Astfel în ziua 1 s-a adimistrat prostaglandină (Estrumate) și vitamine AD3E (Vitol 140) ,
după 7 zile s -a administrat gonadoreline (Gonavet Veyx) și s -au introdus dispozitivele
intravaginale cu eliberare prelungită de progesteron (PRID Delta). La 8 zile s -a extras
dispozitivul și s -a administrat încă o doză de prostaglandină (Estrumate), iar la 72 de ore s -a
realizat evaluarea căldurilor,și administrat gonadoreline (Gonavet Veyx ). Ziua 0 PG F2 α
Ziua 10 PG F2 α
după 72h
Ziua 13 evaluarea
caldurilor
Vit
.

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

28

Fig.3.4.2.1 Schemă sincronizare estru , PreOvsynch cu dispozitiv intravaginal PRID Delta (original)

3.5 Materiale și metoda de lucru folosite pentru transferul embrionilor
3.5.1 Materiale utilizate
 ecograf portabil cu sondă liniară (Easi –Scan Linear) , pentru realizarea
examenului ecografic a ovarului, (Fig.3.5.1.1),
 solutie de procaină , pentru realizarea anesteziei epidurale joase , (Fig.3.5.1.4) ,
 șervetele de h ârtie și apă pentru tualetarea regiunii vulvare și perivulvare
 mănuși pe ntru examen transrectal ,
 pistolet tip Cassou pentru realizarea inovulării (Fig.3.5.1.2),
 folii de polietilenă pentru protecț ie în momentul treceri prin căile anterioare ale
aparatului reproducător ,
 decongelator pentru decongelarea embrionilor ,
 foarfece, pense pentru manipulare (Fig.3.5.1.3)

Vit.AD3
E GnRH
PRID 15 PRID
PRID PG F2α PG F2α
7 18 evaluarea
caldurilor
Ziua 0 GnRH

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

29

Fig. 3.5.1.1 Ecograf easi -scan (original) Fig. 3.5.1.2 Pistolet inovulare (original)

Fig. 3.5.1.3 Mteriale utilizate și materiale consumabile (original) Fig. 3.5.1.4 Anestezic,
soluție procaină 2% (or iginal )

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

30
3.5.2 Metoda de lucru
Transferul embrionilor bovini propriu -zis în cadrul studiului , s-a realizat doar prin
metod a nechirurgical ă de transfer, la recept oarele din cele două ferme luate în studiu, a căror
ciclu sexual a fost sincronizat prin pro tocoalele menționate în capitolul anterior.
Transferul s -a realizat la 8 zile după finalizarea protocoalelor de sincronizare, utilizând
doar embrioni congelați. Etapele realizării transferului au fost următoarele, prima parte a cuprins
pregatirea receptoarelor, a doua parte a cuprins manipularea embrionilor și armarea pist oletului,
și în final inocularea propriu -zisă.
Succesiunea et apelor : în prima parte după selectarea loturilor de animale, s-a realizat
identificarea acestora , prin realizarea examenului ecografic transrectal (Fig.3.5.2.1), pentru
evaluarea ovarului prin identificarea formațiunilor prezenta la nivelul acestuia. Astfel în funcție
de formațiunile prezente, receptoarele au fost sau nu scoare din studio.

Fig.3.5.2.1 Contenția și examenul ecografic transrectal (original)

În cazul receptoarelor, care în urma examinării ecografice a ovarului, au prezentat corp
galben mai mare de 2,5 cm, fără cavitate, cu aspect ecografic caracteristic, au fost separate în
vederea realizării embriotransferului , (Fig.3.5.2.2 și Fig.3.5.2.3 ).

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

31

Fig. 3.5.2.2 Corp galben peste 3 cm (original)

Fig. 3.5.2.3 Cop galben 2,5 cm (original)

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

32

În cazul animalelor care în urma examinării ecografice a ovarului, a fost identificat
prezen ța unui corp galben chistic, a unui corp galben pitic ( < 2,5 cm), sau ovar trofic fără corp
galben, acestea au fost scoase din studiu nerealizându -se embriotransferul, (Fig 3.5.2.4,
Fig.3.5.2.5 , Fig.3.5.2.6. ).

Fig. 3.5.2.4 Corp galben chistic (original)

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

33

Fig. 3.5.2.5 Ovar trofic fără corp galben (original)

Fig. 3.5.2.6 Corp galben cu folicul peste 0,8 cm (original)

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

34
După identificare, a fost realizat ă separarea și contenția receptoarel or pentru o mai bună
manipulare , în timpul embriotransferului.
Următoarea etapă a curprins realizarea anesteziei epidurale joase prin tunderea și
adimistrarea la nivelul spațiului C 1 – C2 a 7 ml procaină soluție 2% , preven iind astfel
contracțiile rectale, în același timp determinând și relaxrea tractului reproducător , în special
relaxarea cervi xului pentru o mai bună manipulare în timpul inovulării embrionilor (Fig.3.5.2. 7),
urmat de igienizarea zonei vulvare și perivulvare (Fig.3.5.2. 8).

Fig.3.5.2. 7 Pregătirea și realizarea anesteziei epidurale (original)

Fig. 3.5.2. 8 Realizarea igienei vulvare și perivulvare (original)

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

35
A doua etapă a cuprins pregatirea embrionilor prin: identificarea și scoaterea acestora
din recipientele de stocare cu azot lichid (-196OC) (Fig.3.5.2. 9), și decongelarea paietelor prin
introducerea lor în baie de ap ă timp de aproximativ 25 – 30 secunde , la temperatura de 36 –
37OC (Fig.3.5.2. 10).

Fig.3.5.2. 9 Recipient stocare embrioni (-196OC) , (original)

Fig.3 .5.2.10 Decongelarea paietelor cu embrioni (original)

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

36
După decongelare, a fost realizată pregătirea și armarea pistoletului prin plasarea paietei
la nivelul acestuia, urmat ca pistoletul să fie protejat de o folie de polipropilenă pentru reducerea
riscului de contaminare la trecerea prin căile anterioare ale aparatului genital (Fig.3.5.2. 11).

Fig.3.5.2. 11 Pregătirea și armarea pistoletului (original)
Ultima etapă a cuprins realizarea embriotransferului propriu zis. Astfel cu ajutorul
pistoletului t ip Cassou și sub control trans -rectal, s -a realizat introducerea pistoletului până al
nivelul corn ului uterin ipsilateral prezenței corpului galben.
Depunerea embrionului s -a realizat cât mai profund în lumenul acestuia, prin acționarea
tijei pistoletului, urmat de extragerea acestuia. (Fig.3.5.2. 11).

Fig. 3.5.2. 11 Protocolul inovulării (original)

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

37
După realizarea inovulării embrionilor la receptoarele admise la embriotransfer, pentru
finalizarea procesului și calcularea ratei de gestație, după 30 – 35 de zile s -a realizat diagnosticul
ecografic de gestație în cazul celor două loturi l uate în studi u. La examenul ecografic de gestație
au fost evidențiate următoarele aspecte prezentate în (Fig.3.5.2.11 și Fig.3.5.2.12. )

Fig3.5.2.11 Gestație 35 de zile (original)

Fig.3.5.2.1 2 Gestație 30 de zile (original)

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

38
Capitolul IV – REZULTATE ȘI DISCUȚ II
Pe parcursul studiului realizat au fost urmărite , aspecte ca: eficiența protocoalelor de
sincronizare aplicate la receptoarele selectate și rata gestației obținute în urma embriotransferului
cu embrioni congelați la receptoarele admise la transfer .
4.1 Rez ultate obținute în inducerea și sincronizarea estrului
Îu urma protocoalelor de sincronizare aplicate în cadrul cele două loturi de bonvine ,
corespunzătoa re celor două ferme s-au ob ținut următoarele rezultate după cum urmează.
În cadrul lotului unu de bovine , corespunz ător “fermei A”, a căr or ciclu sexua l (estru) a
fost sincronizat utilizând prostaglandină F2α, conform ( Fig. 4.1.1, Fig.4.1.2 ) au rezultat
următoarele aspecte .
Din totalul lotului de 32 de bovin e, în urma examenului ecografic transrectal :
 5 dintre acestea , (15,62% ) au prezentat corp galben mai m are de 2,5 cm fiind
posibil ă realizare embriotransferului (Fig.3.5.2.4)
 7 dintre acestea, (21,87% ) au prezentat corp galben chistic (Fig. 3.5.2.2) ,
 8 dintre acestea (25%) s-a constatat corp galben sub 2,5 cm (pitic) ,
 12 dintre acestea (37,55%), au foast fără corp galben.

Fig. 4.1.1 Reprezentarea grafică a numărului de bovine
în funcție de prezența sau absența corpului galben la nivelul ovarului

Corp galben > 2.5
cmCorp galben < 2
cmCorp galben
chisticFără corp galben
Ferma A 5 8 7 12
Ferma B 10 4 2 502468101214

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

39

Fig.4.1.2 Reprezentarea procentuală a numarului de bovine
în funcție de prezența formațiunilor la nivelul ovarului

În cadrul lotului doi, corespunzător “fermei B”, a cărui ciclu sexual ( estru ) a fost
sincronizat cu ajutorul protocolului PreOvsynch cu dispozitiv intravaginal PRID delta
menționate anterior , conform (Fig.4.1.1 – 4.1.3) au rezultat următoarele aspect e.
Din totalul lotului de 21 de bovine, în urma examenului ecografic transrectal:
 10 dintre acestea ( 47,62%) au prezentat corp galben mai mar e de 2,5 cm , făcând
astfel posibil realizarea embriotransferului , (Fig 3.5.2.4)
 4 dintre acestea (19,05%), a fost identificat prezența unui corp galben mai mic
de 2,5 cm.
 două dintre acestea (9,52%) a fost identificată prezența unui corp galben chistic
(Fig.3.5.2.2) ,
 5 dintre acestea ( 23,81%) erau fără corp galben.

15.62%
25.00%
21.87%
37.55%Ferma A
Corp galebn > 2.5cm
Corp galben < 2.5cm
Corp galben chistic
Fără corp galben

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

40

Fig. 4.1.3 Reprezentarea procentuală ,
în funție de prezența corpului galben la nivelul ovarului

Astfel realizând analiza datelor obținute în urma protocoalelor de sincronizare
menționate anterior, conform tabelului 4.1.1, rezultă faptul că nu toate receptoarele selectate la
care s -a realizat sincronizarea estrului sunt și admine la etapa finală de inovulare a embrionilor.
Tab.4.1.1
Receptoare le admise, în urma protocoaleleor de sincronizare

Confosrm tabelului 4.1.1, din totalul de 32 de bovine selectale la nivelul „fermei A”, în
urma aplicării schemei de sincronizare doar 5 dintre aceste au fost admise la realizarea
embriotransferului, pe când în cadrul „fermei B” din totalul de 21 de bovine selectate doar 10
dintre acestea au fost admise .
Corp galebn >
2.5cm
47.62%
Corp galben <
2.5cm
19.05%Corp galben
chistic
9.52%Fără corp galben
23.81%FERMA B
Lot Total lot
receptoare
selectate Protocol sincronizare Receptoare admise
Nr. %
Ferma A 32 PG 5 15,63
Ferma B 21 PRID Delta 10 47,62

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

41
4.2 Rezultate obținute în urma embriotransferului
În urma embriotransferului a 5 embrioni congelați, în cadrul lotului unu, sincronizat
medicamentos cu Pg F2α au fost obținute rezultate prezente in tabelul 1.
Din totalul de 5 receptoare a căror ciclu estral a fost sincronizat cu Pg F2α, în urma
embriotransferului cu embrioni congelați, au rămas gestante 2, reprezentând un procent de 40%,
iar 3 dintre acestea nu au rămas gestante, respectiv 60%.
Tab.4. 2.1
Rezultatele embriotransferului nechirurgical, cu embrioni congelați în cadrul fermei A
Nr. Matricol Vârsta
(luni) Sincronizare Embrioni
utilizați Dg.
gestație
1 RO509008837501 24 Pg F2α Congelat G
2 DK07362701948 23 Pg F2α Congelat Ng
3 DK07362701949 23 Pg F2α Congelat Ng
4 DK01094300890 24 Pg F2α Congelat G
5 DK01094300871 24 Pg F2α Congelat ng

În urma embriotransferului a 10 embrioni congelați, în cadrul lotului doi, sincronizat
medicamentos cu ajutorul schemei PreOvsync plus PRID , au fost obținute rezultate prezente în
tabelul 2.
Din totalul de 10 receptoare, a căror ciclu estral a fost sincron izat, pe baza spiralelor
intravaginale, în urma embriotransferului cu embrioni congelați, au rămas gestante 6 (60%), iar 4
dintre acestea nu au rămas gestante respectiv 40%.

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

42
Tab.4. 2.2
Rezultatele embriotransferului nechirurgical, cu embrioni congelați în cadrul fermei B
Nr. matricol Vârsta
(luni) Sincronizare Embrioni
utilizați Dg.
gestație
1 DE0665439493 22 PRID Congelat G
2 DE0665438040 22 PRID Congelat G
3 RO502006958788 22 PRID Congelat G
4 RO501006958800 20 PRID Congelat Ng
5 DE0665438037 20 PRID Congelat Ng
6 DE0665446388 24 PRID Congelat G
7 DE0665438033 20 PRID Congelat Ng
8 DE0665448497 22 PRID Congelat G
9 DE0665446436 18 PRID Congelat G
10 RO503007757963 20 PRID Congelat Ng

Analizând comparativ rata gestației obținută în urma embriotransferului la lotul unu, a
cărui ciclu sexual a fost sicronizat cu ajutorul prostaglandinei, față de lotul doi, a cărui ciclu
sexual a fost sincronizat cu ajutorul implantelor intra vaginale, se constată că în cazul lotului doi,
rata gestației a fost de 60% pe când în cazul lotului unu rata gestației a fost de 40%.

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

43

Fig.4.2.1 Rata gesta ție la nivelul celor două loturi de bovine

Media gestației obținute în urma embriotransferuluia a fost de aproximaiv 50%,
analizând rezultatele cu cele din literatură , Tobă. 2014 a obținut o rată de gestație de 47,36% în
urma embriotransferului cu ajutorului pistoletului tip Cassou, astfel comparând rezultatele nu se
constată diferențe semnificativ e. Având în vedere numărul mic de animale inoculate cu
embrioni, acesta poate să fie și un impediment în compararea exactă a rezultatelor, doarece în
cazul unui lot mai mare de animale rezultatele sunt mai ușor de analizat și comparat, spre
deosebire de un număr mic de animale luate în studiu.
Analizând eficiența protocoalelor de sincronizare aplicate, rezultă un procent de 15,62%
în cadrul lotului unu și un procent de 47,62% în cadrul lotului doi. Comparând cele două
protocoale, în cazul protocolului de s incronizare PreOvsynch cu PRID delta se constată un
procent mai bun a răspunsului receptoarelor. Richard M. Hopper, 2015 , a emis ipoteza „că prin
adaugarea PRID sau CIDR la protocol de sincronizare cu GnRH imbunătățeste fertilitatea și rata
de gestație .
În urma mai multor cercetări, există p ăreri atât pro cât și constra în legătură cu
protocoalele utilizate. R ezultatele în urma protocoaleleor pot să difere de la un lot la altul sau
chiar de la animal la animal. Reușita protocoalelor de sincronizare fiind i nfluențată atat de factori
interni ce tin de (animal ) cât și de factori externi (de mediu ).

40%
60%RATA GESTAȚIEI
Ferma A
Ferma B

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

44
4.3 Implicațiile economice ale costurilor embriotransferului
Tab.4.3.1
Costul embriotransferului le nivelul Fermei A

Nr.Crt. Manoperă Cost/animal Cost/lot (inocul at)
1 Doză prostaglandină + manoperă 40 RON 200 RON
2 Suplimente vitamino -minerale 10 RON 50 RON
3 Ex. Ecografic 50 RON 250 RON
4 Inoculare embrionilor 700 RON 3500 RON
5 Cost un embrion 2800 RON 14000 RON
6 TOTAL 3600 RON 18000 RON

Din tabelul 4.3.1 rezultă următoarele aspecte ale costurilor pent ru un singur animal
astfel: costul de achiziționare embrion 2800RON, costul manoperei de in ovulare 700RON, costul
pentru protocolul de sincronizare 40RON, costul unui examen ecografic/ animal 50 ROM, astfel
costul total per animal este de 3600 RON. În cazul “fermei A” s-a realizat embriotransferul la un
numarăr de 5 bovine , rezult ând un total /fermă de 18000RON .
Costul/gestație în cadrul “fermei A” este 9000RON . Calculul costului de gestație a fot
calculate prin împ ărțirean costului total/animale ino vulate la numarul de gestatii, astfel
18000RON:2 gestații= 9000RON.
Tab.4.3.2
Costul embriotransferului la nivelul Fermei B

Nr.Crt Manoperă Cost/animal Cost total (inoculate )
1 Spirală PRID Delta 60 RON 600 RON
2 Gonavet + Prostaglandină 50 RON 500 RON
3 Ex. Ecografic 50 RON 500 RON
4 Inoculare embrioni 700 RON 7000 RON
5 Cost embrion 2800 RON 28000 RON
6 TOTAL 3660 RON 36600 RON
Din tabelul 4.3.2 rezultă următoarele aspecte ale costurilor per animal: astfel costul de
achiziție embrion 2800RON, costul manoperă inovulare 700RON, costul exmenului ecografic
50RON, costul pentru protocol sincronizare 110RON . În cazul “fermei B” s -a rea lizat
embriotransferul la un numar de 10 bovine, rezultând un total de 36600RON.

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

45
Costul/gesta ție în cadrul “fermei B” este 6100RON. Calcului costului de gestație a fost
realizat prin împartirean costului total/ animale inoculate la numarul de gestatii, astfel
36600RON:6 gestații= 6100RON.
Analizând costurile ce le implică embriotransferul la nivelul celor două ferme, acestea
sunt mai ridicate în cadrul “fermei B ” datorită protocolului de sincronizare cu PRID care
necesită cheltuieli mai ridicate din punc t de vedere al medicamentelor. Acest lucru este
compensate prin faptul că rata de gestatie utilizând acest protocol este mai ridicată, iar costurile/
gestație sunt mai mici.
Conform tabelelor 4.3.1 și 4.3.2, rezultă că, realizarea și implementarea biotehno logiei
embriotransferului la nivelul fermei necesită costuri destul de ridicate din parte fermierului. Deși
costurile la prima vedere sunt destul de mari, în special cele ce implică achiziționare embrionilo r
și manipularea acestora necesitând specialist . Acestea se justifică prin faptul că în urma
embriotransferului se pot obține descendenți de mare valoare genețică , ce costul de achiziționare
a acestora poate sa ajungă p ână la 10 .000 de euro.

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

46
Capitolul V – CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În urma studiului realizat priviind biotehnologia embriotransferului la bovine din rasa
Angus, rezultă urmatoarele concluzii:
– În urma protocoalelor de sincronizare, nu toate receptoarele au fost admise la etapa final ă
de embriotransfer. În cazul „fermei A ” doar 15,63% din totalul lotului au fost admise, iar
în cazul „fermei B ” doar 47,62% din totalul lotului au fost admise.
– În urma embriotransferului rata gestației in cazul lotului sincronizat cu ajutorul
dispozitivelor intravaginale a fost de 60%, pe c ând în cazul lotului sincronizat cu ajutorul
prostaglandinei aceasta a fost de 40%.
– Costul/animal in cazul “fermei A” este de 3600RON , iar în cazul „fermei B” este de
36600RON. Cotul total/transfer în cazul fermei A este de 18000RON, iar in cadrul
fermei B 3 6600RON. Dar toate aceste costuri se justifică prin obtinerea de produși de
mare valoare.
– Suncesul embriotransferului depinde de mai multe variabile: calitatea embrionului,
sincronizarea estrului , tehnica de embriotransfer care necesită specialiști bine pr egătiți în
domeniu.

Recomandări:
 Supravegherea atentă a receptoarelor după realizare embriotransferulu, pentru
evitarea factorilor care pot avea un impact negativ asupra ratei de gestatie , în
principal stresul de orice natură.
 Utilizarea și implementarea biotehnologiilor de reproducție la nivelul fermelor,
pentru ameliorarea și imbunătățirea geneticii.

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

47
BIBLIOGRAFIE

1. Anna Dee Fails, Christianne Magee, 2018, “Anatomy and Physiology of Farm Animals”
Colorado, Wiley Blackwell, pg.465 -474. Pg.478 -487.
2. Ashit Kumar Paul, Ton Yoisungnern , et all., 2015, “Hormonal treatment and estrus
synchronization in cau: a mini -review”, Journal of advanced veterinary and animal research,
2(1):10 -17
3. Ball P. J. H., Peters A. R., 2004, “Reproduction in Cattle”, thiers edit ion, Blackwell Publishing,
pg. 13 -27, pg.200 -212.
4. Bogdan Liviu M ., 2000, “Biotehnici in reproductia animalelor domestic e”, Ed. Academic Pres,
Cluj Napoca.
5. Bogdan Liviu M. ., Groza I.S., 2009, “Obstetrică Veterinară”, Ed. AcademicPres, Cluj -Napoca.
6. Chirilean Ioana Daniela, 2013, “Anatomie comparată splanchnologie”, Ed. AcademicPress,
pg.149 -163.
7. Curtis John L. , 2015, “Cattle Embryo Transfer Procedure”, Agtech Inc publisher,
8. G.A. Bo., P.S. Baruselli, R.J. Mapletoft, 2012, “Increasing pregnancies following
synchronization of bovine recipients” AnimReprod, v.9,n.3,p. 312 -317.
9. Gabriel Bo, Reuben J . Mapletoft, 2013, “Evaluațion and classification of bovines embryos”, Vol
10, pg. 344 -348.
10. Gordon I., 2003, “Laboratory Production of Cattle Embryos”, 2nd Edition, USA , CABI
publishing , pg. 277 -302.
11. Gordon Ian, 2005, “Reproductive Technologies in Farm Animals”, Cabi Publishing, pg.82 -107.
12. Groza Ioan S . și colab. 2006, “Ginecologie, Andrologie și ObstetricănVeterinară”, Editura
Academiei Române, București, pg. 17 -41,
13. Guig not F. , 2005, “Cryoconservațion des embry ons des especes domestiques”, Inra production
animals, Vol. 18 (1), pg. 27 -35.
14. Hafez B. , E.S.E. Hafez., 2000, “Reproducțion in Farm Animals”, Blackwell publishing, United
States of America
15. Heide S., Gheorghe M. Constantinescu, 2007, „Comparative Reproductive Biology”, Blackwell
Publishing, pg. 171 -200.
16. Ioan Popovici, Aurel Damian, Popovici N., Chirilean I., 2003, “Tratat de anatomie comparată
splanchnologie”, Ed. AcademicPres, Cluj -Napoca.
17. Islam R., 2011, “Synch ronization of estrus in cattle: a review”, Veterinary World, Vol.4(3):136 –
141.

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

48
18. John Day G., Glyyn N. Stacey, 2007,”Cryopreservation and Freeze -Drying protocols”, Second
Edition, Ed. Human Press.
19. John F. Hasler, 2014, “Forty years of embryo transfer in catt le”, Theriogenology, 81, 152 -169.
20. Ladoși, Ioan. 1999 . „Embriologie animală”. Ed. Victor Melenti, Cluj -Napoca. Pg.57 -61,pg78 -89,
pg101 -116,
21. Niemann Heiner, Wrenzycki Christine, 2018, “Animal biotechnology 1, reproductive
biotechnologies”, ED.Springer, pg.1 13-127.
22. Noakes David E., Parkinson J. Timothy, England Gary C. W., “Veterinary Reproduction and
Obstetrics”, Tenth Edition, Ed. Elsevier.
23. Pataszynska Monika, 2009, “Compendium of animal reproduction”, 10th edition, Publisher
Intervet, pg.145 -153.
24. Richard Hopper M., 2015, „Bovine Reproduction”, Wiley Blackwell, pg. 191 -194, pg.203 –
2013, pg.655 -660, pg.717 -722, pg.723 -732.
25. Roberts Stephen J., 1986, “Veterinary obstetrics and genital diseases”, ThirdEdition, pg.927 –
939
26. Tobă George F. , 2014, “Biotehnologiile de reproducție la taurine și impactul lor bioeconomic,
Morfologie de specialitate” Ed. Economică, București ,
27. Valeriu Enciu, și alții. 2011 . „Anatomia și fiziologia animalelor domestice” , Chișinău : Centrul
editorual al uasm.
28. Vintilă Ioan, 2005, “Transfer ul de embrioni și biotehnologii associate”, Ed. Orizonturi
Universale, Timisoara.
29. Youngquit Robert S., Therlfall Walter R., 2007, “Large Animal Theriogeneology”, Saunders
Elsevier, pg.278 -293, pg. 496 -508.
30. *** https://www.iets.org/ , Internațional Embryo Technology Society,
31. *** https://www.aete.eu/ , Association of Embryo Technology in Europe,

George Adrian Florin CORPODEAN BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA
ABERDEEN ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI

49

DECLARAȚIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE

Subsemnatul(a) _ Corpodean George Adrian Florin , student(ă) la Facultatea de
MEDICINĂ VETERINARĂ , programul de studii MEDICINĂ VETERINARĂ , forma de
învățământ : cu frecvență , în calitate de autor al lucrării de licență cu titlul :
__BIOTEHNOLOGIA EMBRIOTRANSFERULUI LA BOVINE DIN RASA ABERDEEN
ANGUS CU EMBRIONI CONGELAȚI __,
elaborat și depus pentru susținere publică în sesiunea de licență IULIE 2020 ;

Declar pe propria răspundere că Proiectul de licență / disertație respectă dreptul de autor
și drepturile proprietății intelectuale, conform Legii nr. 8 din 14 martie 1996 privind drepturile
de autor și drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial, nr. 60/26 martie 1996 și a Cartei
USAMV Cluj-Napoca, știind că sub incidența plagiatului intră realizarea lucrării de către o altă
persoană; copierea sau preluarea, parțială sau totală, a unui text, a unei lucrări sau proiect de
cercetare, proiect de diplomă, lucrare de licență, de doctorat etc.; preluarea de texte de pe
internet, fără ghilimele și trimitere la pagina de web; preluarea unor s urse bibliografice fără
citarea acestora sau menționarea în referințele bibliografice; însușirea rezultatelor muncii
științifice a altor autori, texte/fragmente/idei din opera acestora, fără consemnarea surselor
bibliografice.
Înțeleg că orice omisiune sau incorectitudine în prezentarea informațiilor este
pedepsită conform legii (art. 292 privind falsul în declarații din Codul Penal).

Declar pe propria răspundere că datele și informațiile din prezenta declarație corespund
realității.

Data: ______________________
Semnătura:
______________________