Coroian (c as Gavri ș ) Geanina – Adriana – Corina Cluj-Napoca 2019-2020 UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA FACULTATEA DE INGINERIA MATERIALELOR… [618047]

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA

FACULTATEA DE INGINERIA MATERIALELOR ȘI A MEDIULUI

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coroian (c as Gavri ș ) Geanina – Adriana – Corina

Cluj-Napoca
2019-2020

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE INGINERIA MATERIALELOR ȘI A MEDIULUI

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina

IULIE 2020

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE INGINERIA MATERIALELOR ȘI A MEDIULUI
DEPARTAMENTUL INGINERIA MEDI ULUI ȘI ANTREPRENORIATUL DEZVOLTĂRII DURABILE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Numele și prenumele absolvent: [anonimizat]: Coroian (Cas Gavris ) Geanina – Adriana – Corina
Programul de studiu: STUDIU UNIVERSITAR DE MASTERAT

Specializarea: PROCEDEE AVANS ATE ÎN PROTECȚ IA MEDIULUI

Titlul tematicii de disertație: STUDII SI CERCET ĂRI ASUPRA CALIT ĂȚII MEDIULUI
ÎN ZONA VĂII SALCA/DEJ
Conducător științific: Sef lucr.dr.ing.Ioana Monica SUR

Data primirii temei:
Data predării lucrării:

AVIZ ABSOLVENT: [anonimizat]/Dej

CUPRINS

REZUMAT……………………………………………………………………………………………. ……………2
SUMMARY………………………………………………………………………………………….. ……………3
Introducere ……………………………………………………………………………………………. …………..4

Capitolul 1.
Identificarea zonei poluare……………………………………………………………………. …………. …6

Capitolul 2.
Evaluarea factorilor de mediu ………………………………………………….. ……………… ………11
2.1. Evaluarea factorului de mediu : aer …………………………………………………….. ………….11
2.2 Evaluarea factorului de mediu: apă si sol……………………………………………. ……………18
2.2.1.Prelevarea probelor de apă și sol…………………………………………….. ……………….. ….18
2.2.2. Determinarea proprietățiilor fizice ale solului ……………………. ……………….. ……….22

Capitolul 3.
Metode de remediere……………………………………………………………………………… …………27
3.1. Decolmatarea terenurilor………………………………………………………………….. ……….….29
3.2. Îndiguir ea terenurilor……………………………………………………………………….. …………..29

Capitolul 4.
Propunerea solu țiilor de remediere……………………………………………………….. ………..…35

Concluzii…………………………………………………………………………………………….. …………….40
Bibliografie …….. …………………………………………………………………………………. …………….41
Anexa.1…………………………………………………………………….. …………………………….. ………..44

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

2

REZUMAT

Contaminarea mediului înconjurător este în prezent o problemă majoră la nivel mondial și
un subiect de reală importanță științifică al domeniului “Ingineriei Mediului”.
Obiectivul principal al lucrării a fost analiza calității mediului în zona văii Salca/Dej,
precum ș i identificarea și implementare a acelor acțiuni care pot conduce la o calitate mai bun ă a
factorilor de mediu din zona studiat ă.
În vederea atingerii obiectivelor propuse, zona văii Salca/Dej au fost recoltate și analizate
probe de sol și apă și a fost mon itorizat fact orul de mediu aer pentru a propune îmbunățățirea
acestora și pentru a se evita inundațiile din zonă.
Probele de sol au fost analizate în vederea determin ării caracteristicilor pedologice ale
solului (pH, textura, structura, umiditate) . Probele de apă au fost supuse analizelor de pH.
Cercetă rile de laborator privind investigarea factorilor de mediu: sol și apă au fost realizate ȋn
cadrul Laboratorul de procedee și echipamente de depoluare a solului din cadrul Departamentului
de Ingineria Mediulu i și Antreprenoriatul Dezvoltării Durabile al Facultății Ingineria Materialelor
și a Mediului, Universitatea Tehnică Cluj -Napoca.
Monitorizarea factorului de mediu aer a fost realizată prin intermediul sta ției de
monitorizare a aerului din zona Dej (CJ-5), care a scos în evidență că zona studiata prezintă o
calitate bun ă a aerului pe toat ă perioada investigat ă, idiferent de indici i monitoriza ți.
În urma analizelor privind evaluarea calității mediului a rezultat faptul c ă este necesară
identificarea și prop unerea unor solu ții petru gestiona rea problemelor existente la valea Salca /Dej.
Pentru îmbun ătățirea calit ății mediului se vor desf ășura ac țiuni privind masur i de bune practici
pentru ca anumite de șeuri s ă nu mai fie aruncate în apele r âului. Al doilea obi ectiv este
decolmatarea v ăii și nu în ultimul r ând îndiguirea, realizarea unor diguri mai înalte (3 m) astfel
încât atunci c ând sunt ploi abundente, apa din valea Salca / Dej să nu mai inunde zonele importante
ale ora șului Dej .

Cuvinte cheie: calitatea m ediului , analize fizico -chimice , decolmatare, îndiguire.

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

3

SUMMARY

Environmental pollution is currently a major global problem and a topic of real scientific
importance in the field of "Environmental Engineering".
The main objective of the paper was t he analysis of the quality of the environment in the
Salca / Dej valley area, as well as the identification and implementation of those actions that can
lead to a better quality of the environmental factors in the studi ed area.
In order to achieve the prop osed objectives, soil and water samples from the Salca / Dej
Valley area were collected and analyzed from Salca / Dej mine area and the air environment factor
was monitored to propose their improvement and to avoid floo ds in the area.
Soil samples were ana lyzed in order to determine the pedological characteristics of the soil
(pH, texture, structure, humidity), as well as the concentration of metals in the investigated soils.
The water samples were subjected to pH analyz es. The laboratory researches regardi ng the
investigation of environmental factors: soil and water were carried out in the Laboratory of soil
depollution procedures and equipment within the Department of Environmental Engineering and
Sustainable Developmen t Entrepreneurship of the Faculty of Materials and Environmental
Engineering, Technical University of Cluj -Napoca.
The monitoring of the air environment factor was performed through the air monitoring
station in the Dej area (CJ -5), which showed that the studied area has a good air quality th roughout
the investigated period, regardless of the index monitored.
Following the analyzes regarding the environmental quality assessment, it resulted that it
is necessary to identify and propose solutions for the management of the existing problems in th e
Salca / Dej valley. In order to improve the quality of the environment, actions will be carried out
and good practical ideas will be carried out so that certain wastes will not be thrown into the river.
The secon d objective is to clear the valley and las t but not least the dam, to make higher dams (3
m) so that when there is heavy rain, the water from the willow / Dej valley will not flood the
important areas of Dej .

Keywords: environmental quality, physical and chemical analysis, clogging, damming.

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

4

Introducere

Mediul este ansamblul de condiții și elemente naturale ale Pământului: aer, apă, sol, subsol,
caracteristicile peisajului, toate materiile organice și anorganice, precum și ființa, sistemele
naturale de viață în interacțiune, inclusiv elementele enumerate mai sus, inclusiv unele valori
materiale și spirituale, calitatea vieții și condițiile care pot afecta sănătatea și bunăstarea umană
[1].
Calitatea mediului se poate defini ca un ansamblu con vențional de caracteristici fizice,
chimice, biologice și de altă natură, care permit încadrarea acestuia într -o anumită categorie sau
poziționarea pe o scară ierarhică [ 2].
Poluarea solului reprezintă o problemă semnificativă, reprezentând un risc major p entru
sănătatea umană și a mediul înconjurător . Odată poluate, so lurile nu se mai pot regenera decât
foarte greu și astfel are loc reducerea fertilității acestora [ 3].
Poluarea mediului înconjurător a apărut odată cu omul, dar s -a dezvoltat pe măsura
evoluției societății umane, ajungând astăzi una dintre principalele p reocupări ale omenirii.
Fenomenele de poluare a mediului ne afecteaza tot mai mult existența.
Poluarea a re urmări neplăcute, adesea grave, asupra omului și mediului înconjurător, sub
diferite forme [4, 5, 6 ]:
✓ infestarea apelor de suprafață și a pănzelor f reatice ;
✓ dispariția unor specii sau chiar a vieții din anumite bazine hidrografice ;
✓ deteriorarea potențialului agricol a solului ;
✓ reducerea vizibilității și apariția mirosurilor neplăcute ;
✓ încălzirea globală ;
✓ murdărirea zonelor urbane ;
✓ apariția ploilor acide ;
✓ afectează sănătatea oamenilor (afecțiuni cronice ale aparatului cardio -vascular,
respirator, digestiv sau ale pielii).
Prin activitățile sale, omul continuă să polueze mediul înconjurător, iar acțiunile de
prevenire ale poluării și de combatere a acesteia sunt insuficiente.

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

5
Tema de cercetare contribuie la dezvoltarea durabil ă prin:
– protecția mediului – acțiunile întreprinse de om pentru protejarea mediului duc la reducerea
efectului materialelor rezultate în urma activităților umane asupra să nătății oame nilor, a mediului
sau a aspectului unui habitat.
– dezvoltare socială – educarea populației și a companiilor înspre responsabilitatea socială în
domeniul protectiei atmosferei.
– dezvoltare economică – introducerea tehnologiilor de ultimă gener ație în dome niul monitorizării
calitații aerului determină economii la utilizator. Prin cercetare și inovarea de noi tehnologii se
crează noi locuri de muncă.
Lucrarea “Studii si cercet ări asupra calit ății mediului în zona Văii Salca/Dej” poate fi
definită ca o temă multidi sciplinară, încadrându -se în mai multe domenii și subdomenii din cadrul
ingineriei mediului, totodată reprezentînd și o temă de cercetare care contribuie la dezvoltarea
durabila. Evaluarea calit ății mediului face parte d in ingineria mediu lui, aceasta noțiune fiind
corelată cu analiza riscului de catastrofe și hazarde.
Actualitatea temei se evidențează prin numeroasele cercetări existente la nivel mondial,
dar și national legate de protejarea mediului în care trăim . Astfe l se impune efectu area de
investigații în zona Văii Salc a/Dej, deoarece dup ă fiecare ploaie apar inunda ții, fiind necesare
acțiuni pentru reducerea gradului de poluare. În ace astă zonă nu exist ă doar proble ma inunda țiilor,
fiind o problem ă a calit ății apei din zon ă, a solul ui și bineinteles a aerului, care are un miros
înțepător de la resturile aruncate în valea Salc a.
Scopul principal al lucrării este determinarea concentrațiilor de poluanți, pentru a
identifica starea calitații mediului în zona văii Salca/Dej, precum și i dentificarea și i mplementarea
acelor acțiuni care pot conduce la o calitate mai bun ă a facorilor de mediu din zona studiat ă.
Astfel se vor avea în vedere o serie de obiective în atingerea scopului final:
– identificarea surselor bibli ografice și etapa de i nformare -documentare;
– reglement ări legislative în domeniu;
– stadiul actual al cunoașterii la nivel național și internațional;
– vizite în teren pentru a identifica potentialii poluatori;
– prelevare a probelor de sol și apă din zona Văii Salca /Dej
– efectuarea de măsuratori pentru determinarea concentrației de poluanți existenti in zona studiata;
– monitorizarea factorului de mediu aer prin intermediul sta ției de monitorizare a aerului VJ-5;
– identificarea și propunerea unor soluții petru gestionarea pr oblemelor existente la Valea Salcă
Lucrarea intitulată “ Studii si cercetari asupra calitatii mediului in zona văii Salca/Dej ”
este structurată în două părți și se extinde pe trei capitole în vederea realizării obiectivelor propuse.

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

6

Capitolul 1.
Identi ficarea zonei polua te

Orasul Dej (fig. 1 .1) este un municipiu în județul Cl uj, Transilvania , România , format din
localitățile componente Dej (reședința), Ocna Dejului , Peștera , Pintic ,Viile Dejului și Șomcutu
Mic. Se află la 57 km nord -est de municipiul Cluj-Napoca , la conflu ența dintre râurile Someșul
Mare și Someșul Mic [7].

Fig. 1 .1. Localizare Orașul ui Dej [8]

Orașul Dej este o adevărată „Poartă de intrare” în Transilvania, pe valea Someșului unit .
Orașul este mărginit la est de cartierul Dealul Florilor, la sud de dealul Sf. Petru, la nord -est de

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

7
comuna Cuzdrioara, la vest de satul Jichișul de Jos, iar la sud -vest de cartierul Ocna Dejului .
Localitatea este nod de drumuri terestre și căi feroviare cu stațiile Dej și Dej Triaj [7].
În zona de vest a ora șului exist ă 3 văii:
– Valea Jichiș ului (fig. 1.2a);
– Valea Tărpiului. (fig. 1.2b);
– Valea Codorului (fig. 1.2c);

a) b)

c)
Fig. 1.2. Localizarea și i dentificarea v ăilor: a) Valea Jichiș ului; b) V alea Tărpiului ;
c)Valea Codorului [8]

La confluen ța acestor trei v ăi se formeaz ă valea Salca , la intrarea în oraș ul Dej –partea de
vest a oraș ului (fig. 1.1)
Valea Salca a fost indiguit ă pe tronsonul aferent oraș ului Dej (fig. 1.3). Această vale suferă
perm anent colmat ări și trebuie intervenit pentru remedierea problemelor (fig 1.3b)
La ultima in undație, Valea Salca s-a revărsat în zona străzilor Crișan, Avram Iancu, Regina
Maria, Mircea cel Bătrân și strada Florilor (intersecția Spital), acestea fiind parți al inundate. Așa
cum, inundate au fost și subsolurile și curțile unui mare număr de locuințe situate pe aceste străzi,
provocând pagube însemnate locatarilor (fig. 1.4) . Cel mai afectat în acest sens fiind Centrul
medical „San -Radex” de pe strada Regina Ma ria.

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

8

a) b)
Fig. 1.3. Imagine Valea Salc a: a) în perioadele fără ploaie; b) în zilele cu ploaie

a)

b)
Fig. 1.4. Imagini cu strada Gutinului inundat ă:
a) intrarea la vechea Postă ; b) intrarea în curtea Ș colii Mihai Eminescu Dej

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

9

La inunda ții au contribuit și apele refulate de sistemul de canalizare și rețeaua de ape
pluviale care nu au făcut față debitului excedentar.
În anul 2015 o parte din canalele pluviale ale străzilor din zonă au fost „călăuzite” să -și
verse conținutul direct în valea S alca (fig. 1.5) devenită un fel de canal colector deschis, iar
locuitorii din zon ă arunc ă tot felul de resturi în valea Salcă (fig. 1.6).

Fig. 1.5. Imaginea cu valea Salca în care se vă rsa ap a din calanele pluviale ale străzilor din
zonă.

Fig. 1.6. Imaginea văii Salca plină de de șeuri.

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

10

Capitolul 2.
Evaluarea factorilor de mediu

În acest capitol sunt prezentate atât starea actuală a factorilor de mediu cât și evaluarea
impactului potențial pentru fiecare din componentele mediului:
➢ aer;
➢ apă;
➢ sol.

1.1. Evaluarea factorului de mediu : aer

Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizează transportul
poluanților în mediu. Poluarea aerului reprezintă marea provocare a ultimelor decenii, datorită pe
de o parte agr esivității poluanților asupra sănătății umane, dar și d atorită impactului acestora
asupra tuturor componentelor de mediu: aer, apă, sol, vegetație și poate provoca daune florei și
faunei [13].
Sursele de proveniență a poluanților atmosferici sunt extrem de variate . Sursele și tipurile
de poluanți atmosferici sunt ilustrați în figura 2.1 [9].

Fig. 2.1. Ilustrarea surselor și a tipurilor de poluanți atmosferici [9]

În aer există două tipuri de poluanți [10, 11] :
• poluanții atmosferici primari : dioxidul de sulf, oxizii de azot, monoxidul de
carbon , compuși organici volatili și particule materiale;

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

11
• poluanți atmosferici secundari – rezultă în urma reacțiilor chimice care se produc
între poluanții primari în atmosferă și uneori implică componenți naturali ai
mediului, cum sunt apa și oxigenul) ozonul, oxizii de azot, particulele material
Între cele două tipuri de poluanți există o continuă inter -corelare. Din multitudinea
posibililor poluanți ai aerului o deosebită atenție se acordă așa numiților “six criteria pollutants”
cum au fost denumiți de United States Environmental Protection Agency (EPA): Ozon (O3),
pulberile în suspensie (PM 10 și PM 2,5), monoxidul de carbon (CO), oxizi de azot NOx (NO /
NO2), dioxidul de sulf (SO2) și plumb (Pb) datori tă riscului pe care îl pot rep rezenta pentru
sănătatea omului și influenței asupra mediului ambiant [11, 12].
Protecția atmosferei este un domeniu de mare importanță în asigurarea sănătății umane și
a protecției mediului în spiritul conceptului de dezvoltare durabilă. Autorităților de mediu
internaționale și naționale le revine sarcina dificilă de a genera cadrul legislativ necesar pentru
menținerea calității aerului la un nivel satisfăcător care să nu aducă prej udicii sănătății umane sau
diferitelor componente de mediu [13].
Evaluarea calității aerului se face pe baza valorilor limită și valorilor de prag, în acord cu
standardele naționale (Legea 104/2011) [15] și ale Uniunii Europene, în scopul:
➢ menținerii cal ității aerului înconjurător în limitele prevăzute de normele în vigoare
pentru poluanții atmosferici;
➢ îmbunătățirii calității aerului înconjurător acolo unde aceasta nu se încadrează în
limitele prevăzute de normele în vigoare;
➢ adoptării măsurilor necesa re pentru limitarea până la eliminare a efectelor negative
asupra mediului [13].
În cadrul investigării factorului de mediu aer a u fost utilizate date de la staț ia de
monitorizare automata CJ -5. Stația Cj -5 face parte din Rețeaua Națională de Monitorizar e a
Calității Aerului (RNMCA) care cuprinde 139 stații autom ate de monitorizare a calității aerului
[10].
Rețeaua locală de Monitorizare a Calității Aerului din județul Cluj este construită în anul
2005, prin Proiectul PHARE RO 2002 “ Îmbunătățirea rețelei naționale de monitorizare a calității
aerului” . Această rețe a este formată din cinci stații automate de monitorizare (fig. 2.2) , echipate
cu analizoare performante care aplică metodele de referință prevăzute în Legea 104/2011 privind
calitatea aerului înconjurător [10, 14] .
Scopul măsurării concentrației poluanțil or în stațiile de monitorizare este obți nerea de
informații adecvate privind calitatea aerului, folosite pentru combaterea poluării și deci pentru
protecția sănătății umane ș i a mediului ca un întreg. Masuratorile sunt c ompara te cu valorile limită,

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

12
valoril e țintă, obiectivele pe term en lung, pragurile de informare și de alertă stabilite prin Legea
104/2011 privind calitatea aerului înconjurător [10, 14].

Figura 2.2. Amplasarea stațiilor automate de
monitorizare a calității aerului în județul Cluj [13] Fig. 2.3 Stația de monitorizare automat ă
CJ-5-Dej

Indicatorii monitorizați la stațiile automate de monitorizare a calității aerului diferă în
funcție de tip ul stației .
Stația din Dej are codul CJ -5 (fig. 2.3) și se afl ă la intersecția str. 21 Decem brie, colț cu
str.Vasile Alecsandri (în fața imobilului cu nr.2) . aceasta este o staț ie de tip urban .
Stația automată de monitorizare a calității aerului de tip urban evaluează influența
"așezărilor umane" asupra calității aerului și are raza ariei de repr ezentativitate de 1 -5 km [10, 14].
Principalii i ndicatori analizați la statia CJ -5 sunt:
– dioxid de sulf (SO 2);
– oxizi de azot (NO,NOx,NO 2);
– monoxi d de carbon (CO) ;
– ozon (O 3);
– benzen ;
– toluen ;
– pulberi în suspensie (PM10) gravimetric .
Evaluarea calității aerul ui s-a realizat pe :
a) datele preluate din Raportul anuala de mediu din anul 2018 (Tabelul 2.1) ;

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

13
b) date preluate de pe site -ul www. calitateaer.ro, unde se pot vedea m ăsuratorile în timp
real. Monitorizarea în tip real a fost realizat ă în data de 7 mai 2020 , respectiv 7 iunie
2020 la ora 18 (fig.2.4 – 2.9).

Tabelul 2.1. Indicatori analizați la statia CJ-5 în anul 2018 [13]
Indicatori
analizați PM10
[µg/m3] SO2
[µg/m3] NO2
[µg/m3] CO
[mg/m3] O3
[µg/m3] C6H6
[µg/m3]
Valoarea
măsurat ă 25,58 5,42 26,85 3,61 135, 2 2 2,56

Analizând concentrațiile m ăsurate în anul 2018 la statia de monitorizare Cj -5 și
compar ându-le cu datele din Legea 104/2011 putem concluziona:
– o concentratie mai mic ă a pulberilor în suspensie PM10 decât pragul de interven ție
(40 µg/m3);
– valorile medii orare ale dioxidul ui de sulf ( SO 2) înregistrate sunt mai mici decât
valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane (350 μg/m3) și decât pragul de
alertă pentru SO 2 de 500 μg/ m3;
– cantitatea de oxizii de azot NOx (NO/NO 2), nu prezintă depășir i ale p ragului de alertă
(400 μg/m3);
– concentrațiile maxime a mediilor mobile pe 8 ore ale indicatorului monoxid de carbon
(CO) s-au situat sub valoarea limită maximă (10 mg/m3);
– valorile mediilor orare ale ozonului (O3) înregistrate la stația de monitoriz are sunt mai
mici decât pragul de i nformare 180 μg/m3 și pragul de alertă 240 μg/m3, dar a depășit
valoarea limită maximă (120 μg/m3);
– valorile medii anuale ale concentrației de benzen (C6H6), s-au situat sub valoarea limită
stabilită în Legea 104/2011 .
Analizând figurile 2.4 – 2.9 cu datele preluate de la sta ția de monitorizare CJ -5 din Dej din
7 mai 2020, respectiv 8 iunie 2020, putem concluziona :
– concentrația de CO măsurată la stația CJ-5 este sub valoarea pragului inferior evaluare
orar s ănătate;
– concen trația de NO este foarte scazut ă mai ales pe timpul nop ții, iar ziua prezint ă
concentra ții între 3 -7 μg/m3, observ ându-se o cantitat e mult mai mic ă în ziua de 8 iunie,
când valorile nu depășesc 4 μg/m3;
– concentrația de NO 2 nu prezintă depășiri ale pragulu i de alertă , fiind mult sub acest
prag, rareori se întâmplă ca acestea s ă ajung ă la 50 μg/m3

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

14
– concentrația de NO X este sub valaore a limit a orară de sănătate (200 μg/m3), în
majoritatea timpului fiind sub 25 μg/m3 și la intervale scurte de timp a ajuns la 75 μg/
m3.în data de 8 iunie, la ora 800.
– concentrația de O3 este sub valoarea pragului de informare în ambele zile analizate,
exist ând varia ții pe intrea ga zi. Concentra ția a fost sub 100 μg/ m3 în data de 7 mai, iar
în 8 iunie se observ ă o trecere peste ac eastă valoare în intervalul orar 1200-2000, fiind
urmat ă apoi de o sc ădere accentuat ă.
– concentrația de SO 2 este sub limita orar s ănătate 350 μg/m3, fiin d aproape de valoarea
zero.
– În anul 2020 nu au fost realizate măsuratori pentru benzen.

a) b)
Fig. 2.4. Concentrația de CO măsurată la stația CJ -5: a) 7 mai 2020; b) 8 iunie [1 0]

a) b)
Fig. 2.5. Concentrația de NO măsurată la stația CJ -5: a) 7 mai 2020; b) 8 iunie [1 0]

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

15

a) b)
Fig. 2.6. Concentrația de NO 2 măsurată la stația CJ -5: a) 7 mai 2020; b) 8 iunie [1 0]

a) b)
Fig.2.7. Concentrația de NO X măsurată la stația CJ -5: a) 7 mai 2020; b) 8 iunie [ 10]

a) b)
Fig. 2.8. Concentrația de O 3 măsurată la stația CJ -5: a) 7 mai 2020 ; b) 8 iunie [1 0]

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

16

a) b)
Fig. 2. 9. Concentrația de SO 2 măsurată la stația CJ -5: a) 7 mai 2020; b ) 8 iunie [1 0
]
Agenția pentru Protecția Mediului Cluj ela borează, zilnic, buletine pentru informarea
publicului cu privire la calitatea aerului prin [13]:
✓ indicii specifici de calitate a aerulu i, reprezintă un sistem de codificare a
concentrațiilor înregistrate pentru poluanți monitorizați: dio xid de sulf, dioxi d de azot, ozon,
monoxid de carbon și pulberi în suspensie;
✓ indicele general de calitate a aerului , care se stabilește pentru fiecare dintre stațiile
automate din cadrul rețelei naționale de monitorizare a calității aerului, ca fiind cel mai mare dintre
indicii specifici corespunzători poluanților monitorizați.
Indicii generali și indicii specifici sunt reprezentați prin numere cuprinse între 1 și 6, cărora
le sunt asociate un cod de culori care caracterizează calitatea aerului în zona d e reprezentativita te
a stației de monitorizare a calității aerului (Fig .2.10 ). Dacă indicii generali au valoarea 5 sau 6, în
buletinul pentru informarea publicului se precizează și cauzele care au determinat aceste valori.

Fig.2.10 . Codul de culori as ociat indicilor generali [13]

Evoluția indicelui general de calitate a aerului (Fig. 2.11), din anul 2018 la stația automat ă
de monitorizare a calității aerului CJ -5, scoate în eviden ță faptul c ă în primele dou ă luni ale anului
2018, calitatea aerului a fost cu indice de excelent și foarte bun, cu mici excep ții la începutul lunii
februarie, cu o sc ădere a calit ății acestuia în urm ătoarele trei luni.

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

17

Fig.2.11. Evoluția indicelui general de ca litatea aerului, stația CJ -5 municipiul Dej [13]

Indicele general din data de 7 mai 2020, (fig. 2.12) indic ă o calitate bun ă a aerului (indic ele
orar general=3) în timp ce indicele general din data de 8 iunie 2020 (fig. 2.13) indic ă o calitate
foarte bun ă a aerului (indic ele orar general=2) , obse rvâand-se o îmbun ătățire a calit ății ozonului
de la bun la foarte bun.

Fig. 2.12. Indicele general din data de 7 mai 2020

Fig. 2.13. Indicele general din data de 8 iunie 2020

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

18

2.2 Evaluarea factorului de mediu: apă si sol
Apa este un factor de mediu indispensabil vieții, ea îndeplinind în organismul uman
multiple funcții . Lipsa de apă sau și mai grav consumarea de apă poluată are cons ecințe gr ave
privind sănătatea omului.
Prin poluarea apei se înțelege orice alterare chimică, fizi că, biologică sau bacteriologică a
apei, aceasta depășind o limită admisibilă, inclusiv dep ășirea nivelului natural de radioactivitate
produs ă direct sau indirect de activit ățile umane, care o fac improprie pentru folosirea normală,
care era posibilă înai nte de a interveni alterarea (Legea Apelor nr. 107/1996 cu modifcările
ulterioar e) [16].
Solul este un sistem dinamic care îndeplinește funcții vitale pentru supraviețuirea
ecosistemelor terestre în interacțiunea cu activitățile umane și un sistem heteroge n polifazic
complex ai cărui componenți se află în continuă transformare [ 17].

2.2.1.Prelevarea p robelor de apă și sol
Din zona studiat ă s-au prelevat probe de sol și apă. Probele de apă și sol au fost prelevat e
din cele trei v ăi, repectiv de pe cursul ac estora :
– Valea Jichisului (fig. 2.14);
– Valea Codorului (fig. 2.15);
– Valea Tărpiului. (fig. 2.16);

Prelevarea probelor de ap ă
Probele de apă trebuie să fie cât mai reprezentative față de apele din care provin. Pentru
prelevarea probelor de apă s -au folosit recipiente sterile din material plastic cu un volum de 200 ml.

Prelevarea probelor de sol
Recoltarea probelor de sol destinate analizelor fizico -chimice s -a făcut conform normelor
metodologice prevăzute în STAS 7184/1 -84 și au fost prelucrate în conformi tate cu normele
standardelor SR ISO 10381 -6:1997 și SR ISO 11464: 1998 [ 18], [19], [20].

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

19

Fig. 2.14. Imagine Valea Jichiș ului

Fig 2.15. Imagine Valea Codorului

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

20

Fig 2.16. Imagine Valea Tărpiului

Probele de sol și apă au fost aduse în Laboratorul de procedee și echipamente de depoluare
a solului , unde au fost înregistrate și curățate, prin înlăturarea pietrelor și vegetației si apoi supuse
analizelor fizic e (fig. 2.17), iar aparatura utilizată este prezentată în Anexa 1

Fig. 2.17. Schema analizelor efectuate

Analize efectuate
Umiditatea solului
Textura solului
Structura solului
pH solului
pH apei
Concentrația de
metale din sol si apa

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

21

2.2.2. Determinarea proprietățiilor fizice ale solului [ 21]
❖ Determinarea umidității solului se face prin metoda gravimetrică , conform normelor
metodologice prevăzute în STAS 7184/9 -79 și prelucrate în conformitate cu norme le standardului
SR ISO 11465 [1 8], [22]. Solul este supus uscării la temperaturi de peste 105 șC .
Mod de lucru
Probele de sol prelevate au fost aduse în laborator, iar din fiecare probă s -a cântărit cu
balanța analitică 500 g de sol umed (M 1), iar apoi a ceasta este introdusă în etuv a Binder la
temperatura de 105 șC timp de 8 ore pentru a pierde întreaga cantitate de apă legată fizic . După
uscare, se scot tăvițele din etuvă, cu ajutorul unui clește și se așteaptă puțin pentru răcire. După
răcire, tăvițele cu solul uscat se cântăresc din nou (M 2).
Pentru a calcula umiditatea momentană a probelor de sol s -a folosind formula [21]:
100 100
22 1−−==t MM M
SAU
[%]

unde: U – umiditatea solului, în %;
A – apa evaporată din probă, în g;
S – masa solului uscat, în g;
M1 – masa tăviței cu sol umed, în g;
M2 – masa tăviței cu sol uscat, în g;
t–masa tăvițelor goale, în g;
100 – factor de raportare procentuală.
Rezultatele obtin ute sunt p rezentate ȋn tabelul 2.3, de unde putem observa că procentul de
umiditate cel mai mic,se află in zona vă ii Tărpiului și a Jichiș ului care geografic sunt situate
aproximativ l a aceeași diferență de nivel față de localitatea Dej .

Tabelul 2.3. Rezultatele ob ținute privind umiditatea solului
Zona Masa fiolei cu sol umed
înainte de uscare
[g] Masa fiolei cu sol
uscat după uscare
[g] Umiditatea

W [%]
Valea Jichiș ului 562 480 19,615
Valea Codorului 574,2 471,7 25,78
Valea Tărpiului 568,1 475,85 12,89

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

22
❖ Determinarea texturii solului în laborator se face prin analiza granulometrică, care
permite exprimarea procentuală a fiecărei componente.
Mod de lucru
În vederea determinării texturii solului analizat s -au cântărit 500g de sol/probă cu ajutorul
balanței anal itice. Solul astfel cântărit se introdu ce pe aparatul de sitare RETSCH . Aparatul de
sitare utilizat este compus din 11 site fiecare cu diamentrul ochiului diferit și ordonate pe vertical
în ordinea descreșterii diametrului ochilor sitei astfel (mm): 4; 2; 1; 0,5; 0,25; <0,25 [21].
După finalizarea timpului de sitare (10 minute/ proba), s -a cântărit solul reținut pe fiecare
sită, iar rezultatele sunt prezentate ȋn tabelul 2.4.

Tabelul 2.4. Determinare texturii

Analizâ nd figura 2. 18 se poate observa faptul că la toate cele 3 probe de sol investigate
predomină fracțiunile nisipului fin , dar în cazul vă ii Tărpiuluii exist ă o diferentă substan țială între
cele dou ă clase texturale. Proba Nisip grosier [g] Nisip fin [g]
4mm 2mm 1mm 500 µm 250 µm >250 µm
Valea Jichisului 76,1 58,4 70 71 60,5 164
204,5 295,5
Valea Codorului 65.3 72.7 90 99.6 76,3 96
228 271,9
Valea Tărpiului 55 43 50 77 120 155
148 352

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

23

Fig. 2. 18. Textura solului

❖ Determinarea structurii solului se face prin determinarea stabilit ății hidrice
(hidrostabilitatea) a elementelor structurale de sol , utilizând metoda Sekera. Metoda Sekera constă
în desfacerea (dispersarea) în apă a agregatelor de sol și aprecierea rezultatelor după o planșă
ajutătoare .
Mod de lucru
Pentru determinarea structurii solului din probele de sol prelevate prin metoda Sekera s-au
realizeazat următorii pași [21]:
– într-un vas Petri s -a așezat o h ârtie de filtru;
– hârtia de filtru a fost umectat ă cu apă distilată;
– s-au luat 10 agregate de sol uscat la aer, de același diametru ;
– agregatele s-au așeaz at uniform în vasul Petri ;
-după circa 3 minute s-a adaugat apă distilată pe pereții vasului , astfel încât să depășească
înălțimea agregatelor ;
– agregatele au fost l ăsate 10 minute să interactioneze cu apa distil ată;
– după trecerea acestui interval apa a fost scurs ă încet de pe aggregate;
– probele au fost a șezate pe o coal ă albă, comparându -se probele, conform planșei
ajutătoare (fig. 2.19) pentru a stabili stuctura solului din probele studiate și comparate cu n otele
din interval ul 1 – 6. Semnificația notelor este urm ătoarea [2 1]:
Nota 1 – foarte bine structurat – agregatele nu se desfac deloc sau foarte puțin în părți
mari; 050100150200250300350400
Valea Jichisului Valea Codorului Valea TărpiuluiCantitatea [g]
Nisip grosier [g] Nisip fin [g]

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

24
Nota 2 – bine structurat – o parte din agregate se desfac mai ales în părți mari și p uține
părți mici;
Nota 3 – parțial structurat – agregatele se desfac în măsură egală atât în părți mari cât și în
părți mici;
Nota 4 – slab structural – majoritatea agregatelor se desfac în părți mici și mai puține părți
mari;
Nota 5 – foarte slab struc turat – agregatele se desfac numai în părți mici;
Nota 6 – lipsa structurii de agregare – agregatele se desfac complet formând masă
uniformă.

Fig. 2.19. Reprezentarea stabilității agregatelor [ 21]

a) b) c)
Fig. 2. 20. Probele de sol: a) Valea Jichiș ului; b) Valea Codorului c) Valea Tărpiului

Compar ând rezultatele ob ținute în figura 2.20 cu plan șa ajut ătoare din fugura 2.19 putem
concluziona următoarele :
✓ Proba 1 : Valea Jichisului – are structura foarte b ună, agregatele nu se desfac deloc sau
foarte puțin în părți mari (Nota 1 );

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

25
✓ Proba 2: Valea Codorului – este slab structural – majoritatea agregatelor se desfac în părți
mici și mai puține părți mari (Nota 4);
✓ Proba 3: Valea Tărpiului – este slab structural – majoritatea agregatelor se desfac în părți
mici și mai puține părți mari (Nota 4);

❖ Determinarea pH -ului
a) Determinarea pH -ului apei
• Probele de apă prelevate din cele 3 văi au fost filtrate prin intermediul h ârtiei de
filtru și apoi s-au realizat măsurătorile de pH cu ajutorul Multiparametru lui WTW MULTILINE
IDS, iar rezultatele sunt prezentate în tabelul 2.5.
b) Determinarea pH -ului solului
În vederea determinării p H-ului solului s-a utilizat metoda potențiometrică respectându –
se normele prevăzute în STAS 7184/13 -88, respectiv SR ISO 10390 [ 23], [24].
Mod de lucru:
În cadrul acestei analize s -au realizat următoarele etape:
• s-a cântărit 5g sol mărunțit/probă;
• solul s -a introdus în pahar Berzelius peste care s -a adăugat 100 ml apă distilată;
• s-a agitat fiecare probă cu ajutorul unei baghete timp de 3 minute în vederea
omogenizării soluției;
• s-a lăsat în rep aus timp de 2 ore (pentru a avea loc reacția solului cu apa distilată);
• s-au realizat măsurătorile pH -ului cu ajutorul Multiparametrului WTW
MULTILINE IDS (Fig. 2.21) .

Fig. 2 .21. Măsurarea pH -ului solului

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

26
Tabelul 2.5. Rezultatele obținute privind pH-ului solului și apei
Zona pH-ului solului pH-ului apei
Valea Jichiș ului 5,6 5,2
Valea Codorului 7,5 7,1
Valea Tărpiului 7,2 6,9

Analizâ nd grafic ele din figurile 2.22, resp ectiv 2.23 putem observa faptul c ă atât solul c ât
și apa analizat ă are acelea și valori în functie de locul de prelev are. În cazul v ăii Jichiș ului pH-ul
este slab acid, iar pentru Valea Codorului și Valea Tărpiului se observ ă un pH neutru.

a)

b)
Fig. 2.22 Măsurarea pH -ului: a) pH -ul solului; b) pH -ul apei

02468pH [-]pH
Valea Jichisului Valea Codorului Valea Tărpiului
02468pH [-]pH
Valea Jichisului Valea Codorului Valea Tărpiului

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

27

Capitolul 3
Metode de remediere

Excesul de apă al unei suprafețe de teren poate fi provocat de ape externe provenite din
revărările periodiceale cursurilor de apă.
Cauzele cele mai imp ortante ale inund ațiilor sunt [25]:
– ploile mari ;
– topirea zăpezilor prim ăvara;
– capacitatea insuficientă de transpor t a albiei cursurilor de ap ă;
– exploatarea nerațională a terenurilor din bazinul de colectare a apelor;
Aparilia și instalarea dezechil ibrului intr -un ecosistem este urmarea fireasca a interventiei
nechibzuite a omului.
Orice barare a unui curs de râu conduce inițial la o acumulare de ap ă și inevitabil, dup ă o
perioad ă de timp apare fenomenul de colmatare (cu aluviuni, pietri ș, crengi, f runze, lemne,etc.) .
Pentru remedierea acestor situa ții privind inunda țiile sunt necesare efectuare a unor opera ții
de regularizare a cursului apei.
Principalele obiective ale lucrărilor de regularizări sunt [26]:
– apărarea malurilor și protecția construcți ilor, terenurilor ag ricole și a altor bunuri materiale,
– apărarea construcțiilor de traversare (poduri, conducte aeriene) ;
– sporirea capacității de transport a albiei (împotriva inundațiilor) ;
– controlul nivelului apelor subterane din luncă în scopul de secării acesteia ;
– amenajarea confluențelor și ramificațiilor de râuri ;
– apărarea contra inundațiilor ;
– amenajarea albiilor pentru navigație ;
Scopul final al lucrărilor de regularizări este crearea echilibrului între cure nt și albie fără a
întrerupe pro cesele de albie. Procesele de al bie sunt acele fenomene care se produc în mod
natural datorită curgerii debitului lichid, a celui solid și a ghețurilor, după cum urmează [25]:
– eroziunea malurilor și a patului albiei ;
– depunerile de aluviuni în zonele u nde viteza apei în albie scade sub anumite valori,
– ca urmare a eroziunilor și depunerilor se produce evoluția în timp a traseului în plan și a
profilului longitudinal al râului.

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

28
3.1.Decolmatarea terenurilor
Colmatare a const ă în depunerea și cimentarea mater ialului aluvionar transportat de c urenții
de ap ă din amonte de acumulare. Cimentarea este favorizată și de faptul că în acumulare ajung
crengi, paie și frunze, care fac ca această compoziție înt ărită să fie greu de a fi af ânată ca să fie
dislocată și tranz itată în aval de cureți i de apă [31].
Colmatarea este un fenomen complex care este influe nțat de mai mulți factori [25]:
– gradul de vegeta ție și împădurire al versanților și traseului unui curs de ap ă;
– regimul și intensitatea precipita țiilor;
– natura s olului ;
– existen ța sau nu a lucr ărilor de combatere a eroziunilor pe albi a unui râu,
– căderi de frunze și crengi datorate vântului și ploilor torențiale, desp ăduriri și defri șărilor
necontrolate ;
-aruncarea deșeurilor .

3.2.INDIGUIREA TERENURILOR
O altă ca tegorie d e lucrări extrem de importante executate la amenajarea râurilor sunt cele
de îndiguire care sunt destinate apărării împotriva inundațiilor [26].
Îndiguirile reprezintă lucrări longitudinale realizate în albiile majore ale cursurilor de apă
în scop ul împiedicării revărsări i apelor.
Îndiguirile au o influență puternică asupra regimului de scurgere. Cel mai important efect
al influenței îndiguirilor asupra regimului de scurgere este acela de dezatenuare a viiturilor. În
sectorul îndiguit are loc o nouă distribuție a debitelor și vitezelor, iar panta longitudinală a luciului
de apă se modifică [32].
La o îndiguire se disting trei zone [26]:
– zona exterioară (între dig și albia principală) ;
– zona interioară (incinta îndiguită — zona apărată) ;
– zona digului (ampriza digului).
Protejarea terenurilor inundabile împotriva inunda țiilor se face prin intermediul lucr ărilor
de îndiguire, a c ăror construc ție principal ă o constituie digul [33].
Digurile sunt construcții din pământ cu trasee lungi care apără terenurile și obiectivele
aferente (așezări omenești, construcții industriale, căi de comunicație) împotriva inundațiilor [26].
Un dig este o construcție din pământ, piatră sau beton, situată în general paralel cu malul
unui curs de apă, al unui lac sau al mării, având drept scop prevenirea pătrunderii apei pe terenuri le
situate în spatele digului [27].

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

29
Primele diguri au fost construite cu peste 3000 de ani în urmă în Egiptul antic (fluviului Nil
pe o lungime de aproape 1.000km, din zona orașului actual Assuan până în Delta Nilului pe malul
Mării Mediterane . Civilizațiile din Mesopotamia și din China au con struit de asemenea mari
sisteme de îndiguire [35].
Siguranța unui dig este determinată de [27]:
– punctul cel mai slab al digului ;
– înălțimea și standarderele de construcții trebuie să fie aceleași pe toată lungimea
digului.
Capacitatea râurilor de a trans porta aluviuni variază în mare măsură cu viteza de scurgere.
Când un râu se revarsă peste malurile sale, apa se r ăspândește, se încetinește și își depune sarcina
de aluviuni. În timp, malurile râului se ridică deasupra nivelului restului albiei majore. Ban chetele
care se formează astfel sunt numite uneori, în unele țări, diguri naturale.
Dacă un râu nu se află în st are de viitură, el poate depozita materiale solide în albie, ridicând
încetul cu încetul nivelul albiei minore. Aceastp combinație poate determ ina nu numai creșterea
nivelului apei ci chiar a fundului albiei deasupra terenurilor înconjurătoare. Digurile na turale sunt
un fenomen curent în toate râurile care meandrează de pe suprafața globulu
Pentru apărarea terenuri lor împotriva inundațiilor , pe l ângă digul propriu zis, mai trebuie
realizate diferite lucrări de îndiguire, precum [29]:
– stăvilare ;
– canale de desecare ;
– stații de pompare .
Digurile nu depasesc inaltimea de 6 -8 m și au forma trapezoidala si sunt amplas ate în [34]:
– albiile majore ale unor cursuri de apă
– în zona de mal a unor mări sau lacuri.
Alegerea traseului digului se face ținând seama de următoarele criterii [28]:
– hidraulic. Prin încorsetare trebuie să nu se producă în cursul respectiv supraîn ălțări prea
mari, perturbații puternice ale scurgerii. Trebuie avută în vedere scurgerea debitului solid,
existând tendința de modificare a secțiunii albiei prin depuneri și formări de praguri de fund.
– geotehnic . Digul trebuie să fie amplasat în zona ce a mai corespunzătoare de teren de
fundație d eși se poate executa pe majoritatea terenurilor întâlnite în luncile inundabile. Se va
căuta ca traseul digului să ocolească zonele cu turbă, pietrișuri și nisipuri grosiere, mlaștinile,
albiile părăsite pentru c ă acestea nu sunt corespunzătoare ca terenur i de fundație.

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

30
– economic . După acest criteriu, traseul digului trebuie astfel ales încât la unitatea de
lungime a digului să corespundă un volum de terasamente cât mai redus și o suprafață de teren
apărat cât ma i mare.
– al punctelor obligate. Traseul digurilor trebuie să satisfacă cerințele de apărare a
obiectivelor periclitate de inundații.
Clasificarea digurilor de apărare contra inundațiilor se poate face după mai multe criterii.
Dintre toate tipurile de digr i, cele longitudinale sunt cele m ai importante și se amplasează în albia
majoră a râului, în apropierea și în lungul albiei .
Clasificarea digurilor [28]:
a) După cum sunt supuse la acțiunea apei :
• Diguri permanente , care sunt supuse acțiunii apei în cea mai m are parte a duratei de
funcționare (de exemplu digurile longitudinale care prelungesc barajele transversale pe albia
râurilor ). Aceste diguri au caracterul unor baraje de pământ , singura deosebire fiind că ele sunt
paralele cu cursul de apă. Scopul lor este de a limit a zona inundată prin realizarea unui lac de
acumulare .
• Diguri semipermanente, care sunt supuse periodic acțiunii ape (de exemplu digurile pentru
apărarea zonelor litorale în mările cu maree ). Aceste diguri sunt supuse la acțiunea apei în
perioadele de maree înaltă, când împiedică pătrunderea apei pe terenurile învecinate. În
perioada de reflux, la mareea joasă digurile pot să nu mai fie de loc supuse la acțiunea apei.
• Diguri nepermanente, care sunt supuse numai ocazional acțiunii apei (de exemplu digurile de
combatere a inund ațiilor ). Acestea sunt supuse acțiunii apei numai în perioadele de viitură .
b) După rolul functional:
• diguri de râu (fluviale) protejează terenurile joase, riverane cursurilor de apă;
• diguri de lac – se realizeaz ă în jurul bazinelor de acumulare;
• diguri maritime – se utilizeaz ă pe litoral împotriva fluxului și refluxului ;
Digurile fluviale se pot clasifica în func ție de modul de amplasare (fig. 3. 1)
– diguri longitudinale – au directia paralel ă cu cea a c ursului de ap ă îndiguit;
– diguri transversal – au direc ția perpendicular ă pe cursul de apă;
– diguri remuu – se construiesc de -a lungul afluen ților unui curs de ap ă îndiguit, pe
lungimea pe care se simte remuu -ul create de îngus tarea albiei, prin îndiguire ;
– diguri de centura (inelare) – sunt diguri închise, care înconjoar ă terenul inundabil.

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

31

Fig. 3. 1. Tipuri de diguri fluviale [30]

Îndiguirile fluviale cuprind un ansamblu de construcții, instalațiii amenajări care au rolul
de a stăvil ii inundarea terenurilor.
Digurile construite în scopul protej ării terenuril or contra inunda țiilor se amplaseaz ă în
general pe malul cursurilor de ap ă , aproximativ paralel cu albia minor ă a acestora, fiind situate la
o anumit ă distanță de mal (Fig.3 .1) .

Fig.3. 2. Modul de amplasare a unui di [30]

Elemente le constructive ale unui dig sunt (fig. 3.3.) [30,39] :
– coronamentul digului (c);
– baza digului (B) este suprafața de sprijin a corpului pe terenul de fundație;
– taluzul exterior (1:m) este suprafața ce mărginește corpul digului înspre cursul de apă;
– taluzul interior (1: n) este supafața înclinată care mărginește corpul diguluio spre zona
îndiguită;

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

32
– garda sau înălțimea de siguranța a digului (h) ;
– înălțimea maximă a aapei (H);
– înălțimea d iguluii (H 1);
– curba /linia de infiltrație a apei.

Fig. 3.3. Elemente constructive ale unui dig (in secțiune transversală) [30]

Corpul digurilor este în general realizat din pământ, care de cele mai multe ori se ia din
gropi de împrumut situate în apropierea amplasamentului digului, pentru a evita transportul
materialului de distanțe mari, ceea ce ar scumpi costul lucrării [30].
Materialul din care este executat digul trebuie totuși să respecte anumite condiții tehnice
[30]:
– în corpul unui dig nu trebuie incorporat material de natură vegetal;
SSolul vegetal favorizează dezvoltarea di feritor animale (de exemplu: cârtițele , care
sapă canale în corpul digurilor , fiind periclita tă siguranța digurilor deoarece apa
pătrunde în interior , putând chiar produce rup erea digului;
– materialul utilizat trebuie să respecte o anumită granulometrie : amestecul nu trebuie să
conțină pietriș sa u particule prea mari, nici particule extrem de fine, exitand riscul de
a se forma goluri in care apa se poate infiltra prin dig;
Corpul digului trebuie în general compactat, pentru ca materialul gr anular să se așeze în
mod corect, și particulele mai fine să umple golul dintre particulele mai mari, scopul compactării
fiind cel de a reduce la minimum golurile dintre particule. compactare se face pe straturi cu ajutorul
cilindrilor compactori care pe l ângă greutatea utilajului are în plus și vibrare.
Tasarea digurilor . Chiar dacă digurile au fost bine compact ate în timpul execuției, există
un efect de tasare în tim p al pământului . În proiectarea digurilor se ține seama tasare a în timp și se

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

33
construiesc mai înalte pentru ca să nu scadă sub nivelul necesar pentru a -și îndeplini funcțiunea .
De cele mai multe ori tasarea nu este uniformă și după un anumit timp de la ex ecuția digurilor,
coronamentul acestora să nu mai fie pe toată lungimea la cota necesară [30].
Coronamentul digurilor . Digurile pot fi utilizare și ca ramblee ale unor căi de
comunic ație, în special al unor drumuri. Executarea unui drum pe coronament impune executarea
unei părți carosabile care servește și la protejarea coronamentului digurilor . Digurile trebuie să
aibă pe coronament un strat de macadam care să permită circulația vehiculelor de supraveghere ș i
de întreținere . Lățimea minimă a coronamentului digului este de 3 m pentru circulația pe un singur
fir. La anumite distanțe trebuie executate platforme de î ncrucișare a vehiculelor care circulă pe
coronament [30].
Taluzurile digurilor . Taluzul dinspre apă al digului este cel care este supus la solicitările cele
mai mari și de aceea trebuie consol idat urmărind [30]:
• acțiunea valurilor , care au tendința de a antena materialul de pe taluz;
• forțele hidrodinamice ale apei din corpul digului care se scurge prin paramentul amonte în
cazul u nei scăderi relativ bruște a nivelului apei ;
• acțiunea de șiroire a ap ei (în general provenite din ploi) pe taluzul digului când acesta nu
este acoperit de ape.
Pentru prote cție este important ă durata în care taluzul se află sub apă si unde este posibil se
realiz ează protecți a prin înierbare prin intermediul ierburi lor perene , evit ându-se plant area
arbori lor pe taluzurile digurilor.
Dacă nu este posibilă înierbarea , taluzul amonte al digurilor se va proteja cu anrocamente , cu
dale de beton sau cu blocuri de beton (tetrapozi , stabilopozi ).
Indiferent de tipul de protecție a taluzului, trebuie avut în vedere că taluzul dinspre apă
constituie unul din elementele c ele mai solicitate și mai vulnerabile ale unui dig. De aceea,
taluzurile trebuie inspectate frecvent și eventualele deteriorări constatate trebuie imediat
remediate.
Fundația digurilor variază și în lungul digului, con dițiile de stabilitate trebuie, în pr incipiu,
verificate pentru fiecare secțiune transversală în parte [35].
Condițiile terenului de fundație nu pot fi cunoscute decât pe baza unor prospecțiuni
geologice, în general a unor foraje , iar terenul de fundație trebuie s ă îndeplinesc ă următoarele
condiții [35]:
• capacitatea terenurilor de a suporta greutatea digului;
• etanșeitatea terenurilor de fundație pentru a împiedeca infiltrații excesive pe sub diguri;
• stabilitatea terenurilor la efectele apelor subterane de a antrena particulele de sub dig.

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

34
Capacitatea portantă a fundație i. Terenul de fundație trebuie să fie capabil să suporte greutatea
digului. Daca terenul de fundație este foarte mâlos, greutatea digului are ca efect împingerea
laterală a terenului de fund ație, digu l având o tendință de a se scunfunda în acest mâl.
Dacă este respectată condiția capacității portante, straturile vegetale de suprafață trebuie
îndepărtate. Pentru reducerea infiltrațiilor , digul trebuie să fie așezat pe un strat de pământ argil os
și stratul permeabil de deasupra să fie îndepărtat [35].
Digurile sunt construite prin așezarea de pământ de o suprața plană curățată în prealabil.
Mai largi la bază ele se îngustează spre coronament pe care mai pot fi executate diguri temporare
sau pot fi așezați saci de nisip. Deoarece debit ele de viitur i cresc dacă există diguri pe ambele
maluri și deoarece depozitele de aluviuni determină o ridicare a albiilor râului, o proiectare corectă
și luarea unor măsuri auxiliare es te ese nțială. Aliniamentul este adeseori retras față de mal pentru
a permite o secțiune de scurgere mai largă iar incintele îndiguite sunt separate prin diguri de
compartimentare astfel încât o eventuală rupere să nu afecteze suprafețe prea mari.
Fiind ex ecutat e din materiale care sunt permeabile, digurile nu asigură o etanșeitate
perfectă. În situațiile în care suprafața amonte a digului se află sub sarcină, nivelul apa infiltrate
prin dig va avea o suprafață liberă care scade din spre fața amonte spre fa ța ava l, cu atât mai mult
cu cât materialul din corpul digului este mai puțin permeabil. Digurile trebuie astfel dimensionate,
încât curba de infiltrație să rămână în corpul digului și să nu iasă la suprafață pe taluzul aval. Cu
alte cuvinte, chiar la nive lurile cele mai înalte ale apei în partea amonte pe o perioadă mai
Dacă materialul constitutiv al digului nu este suficient de impermeabil pentru a asigura această
condiții, se pot adopta următoarele soluții:
• reducerea pantei taluzului aval, mărindu -se corpul digului; prin aceasta se lungește drumul
de infiltrație suficient pentru a asigura coborîrea necesară a nivelului curbei apei de
infiltrație ;
• executarea unui dren la piciorul aval al digului; acest dren are ca efect coborîrea forțată a
nivelului apei de in filtrație, evitând ieșirea ei la suprafață pe panta taluzului aval ;
• executarea unor ecrane de etanșare în partea amonte a digului.
Întreținerea digurilor . Digurile fiind în general considerate a fi lucrări de tehnicitate redusă,
întreținerea lor este adeseori neglijată. Totuși trebuie ținut seama că cele mai multe ruperi de diguri
nu se produc din cauza proiectării lor defectu ose sau a subdimensionării lor, ci din cauza unor
defecțiuni de întreținere. Întreținerea digurilor este legată de o atentă monitorizare [35].

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

35

Capitolul 4
Propunerea solutiilor de remediere

Inundațiile produse în ultimii ani duc la o nouă abordare , de management al riscului la
inundații . Această abordare implică comunitățile umane care sunt implicate ș i au un rol important
în evitarea pierderilor de vieți omenești, dar și în reducerea pagubelor.
Apari ția și instalarea dezechilibrului într-un ecosist em este urmarea fireasc ă a intervenț iei
nechibzuite a omului . Acest lucru se poate observa și în cazul văi Salcă /Dej.
Valea Salcă are capacitatea de a transporta aluviuni dealungul curgerii acesteia . În timp
aceste materiale solide s -au depozitat în albie, ridicând încetul cu încetul nivelul albiei minore (fig.
4.1; 4.2), iar în momentul apariției unei viituri se produc inunda ții.
Valea Salcă este ca ș i majoritatea râurilor din România, tipul de râuri carpatine cu debite
foarte variabile, cu sectoare întregi de albie instabilă în privința traseului și secțiunii, cu terenuri
întinse în albia majoră, inundabile.

Fig. 4.1. Imagine din strada Avram Iancu (spatele Colegiului Andrei Mureșanu)

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

36

Fig. 4.2. Imagine din strada Gutinului

Din cauza vegeta ției excesive din alb ia râului și ridicarea fundului albiei la viiturile puternice
s-au rupt digurile de protec ție ale albiilor și s -a produs inundarea zonelor învecinate . Deci în
această zonă apar inunda ții datorit ă colmat ării.
Având în vedere faptul ca la fiecare ploaie, valea Salca produce inunda ția principalelor str ăzi
din localitate, și chiar a scolii Mihai Emines cu De j (fig. 4.3) am propus o soluție de remedieere
pentru a îmbun ătății aspectul orașului și viața cotidian ă din timpul ploilor accentuate .

Fig. 4.3. Imagini de la inunda ția din anul 2016 spatele Școlii Mihai Eminescu De j

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

37
Pentru rezolvarea acestor pr obleme se propun urmatoarele soluț ii pentru amenajarea albiei și
lucrări privind apărarea contra inundațiilor :
– curățarea albiilor – în ace astă etapă se cura ță albiile de materielele vegetale;
– decolamatarea – în ace astă etapă se realizeaz ă extragerea materi alului aluvionar depus
pe fudul apelor curg ătoare;
– crearea de diguri mai înalte conform schemei din figura 4. 4
Problemele de amenajare se pun pe mai toate cursurile de apă din România pentru că toate
râurile noastre sunt din tipul de râuri carpatine cu debite foarte variabile, cu sectoare întregi de
albie instabilă în privința traseului și secțiunii, cu terenuri întinse în albia majoră, inundabile.

Fig. 4.4 . Secțiune tip printr -un dig [35]

Proiectarea digu lui de la valea Salca constă in [28]:
1. Stabilirea traseului digului : digul se va construi parale cu direcția de scurgere a apei, urmărind
curbele mari ale râului .
2. Alegerea materialului de construcție pentru execuția digului : se va utiliza pamântul aflat in zonă.,
care este constituit din fracțiuni grosiere și cu golurile dintre granule umplute cu material argilos.
3. Dimensionarea digului presupune două operațiuni:
– stabilirea profilului longitudinal – constă în stabilirea cotelor pentru coronamentul digului
– stabilirea profilului transver sal al digului (fig. 4.5) constă în:
– -lățimea la coronament (b) : 2 m
– înclinarea taluzurilor spre apă (1:m): 1:3
– înclinarea taluzurilor spre incinta indiguită (1:n):1 :1.5;
– lățimea banchetelor de la picioarele taluzurilor :1m

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

38

Fig. 4.5. Secțiunea transve rsală a digului [28]

Pentru a evita slăbirea rezistenței digu lui se va realiza și o impermeabilizare [36], utiliz ând
o membran ă impermeabil ă ca în figura 4.5.
– nucleu de argilă;
– ecran (mască) din argilă;
– o membrană impermeabilă (din beton sau materiale plastice).

Fig. 4.5 Membrană impermeabilă [28]

4. Stabilirea modului de consolidare și protecție a digului . Consolidare se aplică în scopul
protejării taluzelor și a coronamentului m față de agenții atmosferici (ploi torențiale), scurgerea
apelor, a plut itorilor (lemne, sloiuri de gheață, etc.) și față de valuri.. Protecția cea mai obisnuită
se realizează prin inierbarea digului și prin plantarea unor perdele de protecție din arbori și arbusti
în zona dig-mal (figura 4.6) [37].

Fig. 4 .6. Perdea de protecție pentru apărarea digului [28]

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

39

CONCLUZII

Experiența anilor trecuți ne -a demonstrat că inundațiile au manifestări diferite, neexistând
un tipar specific pentru producerea acestora. Mai mulți factori aduc specificitate acestui
fenomen: amplasarea localității, bazinul hidrografic, anotimpurile, vegetația etc.
Există inundații lente și cotropitoare, provocate de Dunăre sau de marile râuri, care nu
seamănă deloc cu viiturile scurte și necruțătoare din zonele de deal și de munte. Î n primul caz
apa avansează încet, centimetru cu centimetru, înghițind casele și digurile.
În schimb, în cazul viiturilor, valul de apă și mâl înalt de câțiva metri, lovește puternic
într-un timp foarte scurt. Nu în ultimul rând mai există și inundațiile u rbane, ca re se produc
atunci când canalizările nu mai fac față precipitațiilor masive.
Toate aceste tipuri de inundații pot pune în pericol comunitățile. De aceea este necesar un
comportament adecvat, o reacție rapidă și eficientă atât a autorităților loc ale cât ș i a cetățenilor.
Înainte de producerea inundațiilor, autoritățile locale alarmează populația, instituțiile și operatorii
economici despre pericolul existent.
Colmatarea este ca bãtrânețea, ea vine o datã cu timpul. Dacã nu se iau mãsuri de întrețin ere
perio dică în timp util se ajunge mult mai devreme decât ar fi normal la situații dificile.
Contributii personale :
✓ Identificarea surselor bibliografice ;
✓ Identificarea și caracterizarea zonei ;
✓ Investigarea factorilor de mediu ;
✓ Prelevarea probelo de sol și apă ;
✓ Pregătirea și analiza probelor de sol;
✓ Colectarea datelor privind calitatea aeru lui;
✓ Interpretarea și prelucrarea datelor obținute prin calcule si reprezentări grafice ;
✓ Identificarea metodelor de remediere
✓ Propunerea solutiilor de remediere
Prin atingerea obiectivelor inițiale, s -a atins scopul final al lucrarii de disertație și anume
decolmatarea și reconstructia digurilor astfel încât să se evite inundațiile din zona Văii Salca/ Dej.

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

40

BIBLIOGRAFIE

[1] Tureac C. E. și Bordean I., 2009, Contributions the development of the monitoring
system of wastes and sustainable development strategies, Ecoterra, No. 22 -23, pp. 29 -30
[2] Băbău A.M.., 2013, Problematica și impactul asupra mediului a deșeurilor metalice,
Buletinul Științific al Universitatii “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, pp. 303 -309
[3] Al -Najar H., Schulz R. si Römheld V. 2005, Phytoremediation of Thallium
Contaminated Soils by Brassicaceae, Environmental Chemistry: Green Chemistry and Pollutants
in Ecosystems, Springer, Ve rlag Berlin Heidelberg, pp. 187 -196
[4] Alkorta I., Hernandez -Allica J., Becerrnil J. M., Aezaga I, Albizu I. si Garbisu C., 2004,
Recent Findings on the Phytoremediation of Soils Contaminated with Environmentally Toxic
Heavy Metals and Metalloids Such as Zinc, Cadmium, Lead, and Arsenic Vol. 3, Issue 1, pp. 71 –
80
[5] Micle, V., Neag, G., – Procedee și echipamente de depoluare a solurilor și a apelor
subterane
[6] Micle, V., Refacerea ecologică a zonelor degradate , Editura U.T. PRES, Cluj -Napoca,
2009
[7]***, https://ro.wikipedia.org/wiki/Dej
[8]***, https://www.google map.Dej.ro
9] Gavrilescu Elena ,2007. Surse de poluare și agenți poluanți ai mediului. Editura Sitech ,
Craiova
[10]***, Reteaua Nationala de Monitorizare a calitatii aerului, on line la:
www.calitateaer.ro
[11] Mihuț D., Studii privind proprietățiile fizico -chimice și distribuția principalilor
poluanți atmosferici din Județul Cluj,Teză de doctorat,Universitatea „‟Babeș -Bolyai‟‟ din Cluj –
Napoca ,Facultatea de Stiința și Ingineria Mediului,Cluj -Napoca,2012.
[12]***, Agenția European a de Mediu,on line la: www.eea.europe.eu
[13] Raport anual privind starea mediului în România pe anul 2018, Agenția Națională
pentru Protecția Mediului, București, 2018, www.anpm.ro

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

41
[14]***, Site-ul Ministerului Me diului, on line la:
www.mmediu.ro/legislatie/directive_ue.htm
[15]***, Legea 104/2011 privind Calitatea aerului înconjurător
[16] Legea Apelor nr. 107/1996
[17] ***2009 , Raport anual privind starea mediului, Agenția pentru Protecția Mediului,
județul Sibiu
[18] STAS 7184/1 -84, Soluri. Recoltarea probelor pentru studii pedologice și agrochimice
[19] SR ISO 1 0381 -6:1997,Calitatea solului. Linii directoare pentru colectarea,
manipularea ș i conservarea solurilor destinate unui studiu în laborator a proceselor microbiene
aerobe
[20]***SR ISO 11464:1998, Calitatea solului. Pretratarea probelor pentru analize fizic o –
chimice
[21] Micle V., Sur I.M., Ș tiința solului – Îndrumător de laborator , Editura UT Pres, Cluj –
Napoca, ISBN 978 -973-662-724-8, 2012, 93 pagini.
[22] SR ISO 11465: 1998, Calitatea solului: Determinarea conținutului de substanțã uscată –
metoda gravimet rică
[23] SR ISO 10390/1999, Calitatea solului. Determinarea pH -ului
[24] STAS 7184/13 -88, Soluri. Determinarea pH -ului
[25] Mircea Pecingine, Ana – Maria Neacșu, 2016, Colmatarea lacurilor de acumulare,
fenomen costisitor, Hidrotehnica,vol. 61, p. 1 – 2
[26] Hânc u C.D., Maftei C.E., Roșu L., Buta C. , 2008 – Îmbunătățiri funciare – vol. II,
Combaterea eroziunii solului, deplasări de terenuri și amenajarea râurilor (regularizări,
acumulări de apă și îndiguiri) , Curs pentru CCINA Constanța, program PHARE
[27] Hâncu C.D., 2008 – Regularizări de râuri și combaterea inundațiil or
[28] Șmuleac Laura, Regularizări de râuriși îndiguiri, Note de curs pentru studenții
specializării Ingineria și Protecția Mediului în Agricultură de la Universitatea de Științe Agricol e
și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timișoara Facultatea De
Agricultură , https://www.animalsci -tm.ro/utilizatori/agricultura/file/organizare/cadastru/Smuleac%20Laura/
Regularizari %20de%20rauri%20si%20indiguiri.pdf
[29] Giurma I., 2003 – Viitu ri și măsuri de apărare , Ed. Gh. Asachi, Iași
[30] ***, Micle V., 201 9, Suport de curs la disciplina: Reabilitarea ecologica a siturilor
poluate

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

42
[31] M.Duran -Ros, J.Puig -Bargués , G.Arbat , J.Barragán , F. Ramírez deCartagena , Effect
of filter, emitter and location on clogging when using effluents, Agricultural Water Management ,
Volume 96, Issue 1 , January 2009, Page s 67-79, https://doi.org/10.1016/j.agwat.2008.06.005
[32] Zuyu Chen , Xieping Huang , Shu Yu , Wei Cao , Weiqin Dang , Yangqiang Wang , Risk
analysis for clustered check dams due to heavy rainfall, International Journa l of Sediment
Research , https://doi.org/10.1016/j.ijsrc.2020.06.001
[33] Jinsheng Jia , Michel Lino , Feng Jin, Cuiying Zheng , The Cemented Material Dam: A
New, Environmentally Friendly Type of Dam, Engineering , Volume 2, Issue 4 , December 2016,
Pages 490 -497, https://doi.org/10.1016/J.ENG.2016.04.003 Get rights and content
[34] Xuanmei Fan, Anja Dufresne, Srikrishnan Siva Subramaniana, Alexander Strom,
Reginald Hermanns, Carlo Tacconi Stefanelli, Kenneth Hewittg, Ali P.Yunus, Stuart Dunning,
Lucia Capra, Marten Geertsema, Brendan Miller, Nicola Casagli, John D.Jansena, Qiang Xua The
formatio n and impact of landslide dams – State of the art, Earth -Science Reviews , Volume 203 ,
April 2020, 103116, https://doi.org/10.1016/ j.earscirev.2020 .103116
[35] ***, https://ro.wikipedia.org/wiki/Dig
[36] YonghaoYang, Zuoan Wei, Guansen Cao, YanYang, Huan Wang, Sunning Zhuang,
Ting Lu, A case study on utilizing geotextile tubes for tailings dams construction in China,
Geotextiles and Geomembranes, V olume 47, Issue 2, April 2019, Pages 187 -192,
https://doi.org/10.1016/j.geotexmem.2018.12.007
[37] Haipeng Wu ,Jin Chen , Jijun Xu , Guangming Zeng , Lianhai San , , Qiang Liu ,
Zhengjie Yin , Juan Dai , Dacong Yin , Jie Liang , Shujing Ye , Effects of dam construction on
biodiversity: A review , Journal of Cleaner Production ,Volume 221 , 1 June 2019, Pages 480 –
489,https://doi.org/10.1016/j.jclepro.2019.03.001
[38]Suymara Toledo Miranda , Antonio Teixeira deMatos , Mateus Piment el deMatos ,
Claudéty Barbosa Saraiva Denis Leocádio Teixeira , Influence of the substrate type and position
of plant species on clogging and the hydrodynamics of constructed wetland systems, Journal of
Water Process Engineering , Volume 31 , October 2019, 100871,
https://doi.org/10.1016/j.jwpe.2019.100871
[39] Legea 259/ 2010 – privind siguranța digurilor

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

43

ANEXA 1 . Aparatura utilizată pentru analize

Analiza efectuată Aparatura utilizată Imagini aparatur ă utilizată
Prelevarea probelor de sol -sonda de prelevare Burkle;
-recipiente de depozitare;
-aparat foto;
-metru.

Determinarea umidităț ii
solului -vase Petri;
-spatulă;
-balanță ;
-etuvă Binder ;
-clește de laborator.

Determinarea pH -ului
solului -pahar Berzelius;
-spatula; bagheta;
-apa distilata;
-balanta analitica
-multiparametrului Wtw
Multiline Ids;

Determinarea texturii
solului -vase petri
-etuvă ;
– balanță analitică;
-aparat de sitare Retsch As
200.

Coroian (cas Gavriș ) Geanina – Adriana – Corina
Studii și cercetări asupra calității mediului în zona văii Salca/Dej

44
Determinarea structurii
solului
– vase Petri ;
– hârtie de filtru ;
– pense ;
– pisete cu apă ;
– cronometru.