Corespondenta Miturilor Culturale

CORESPONDENȚA MITURILOR CULTURALE

ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ

Cuprins

Introducere

Capitolul I – Mitul și ipostazele sale

Definirea conceptului de mit

Mitul – element al culturii

Raportul mit – literatură

Capitolul II – Abordări ale mitului

2.1. Abordarea antroplogică

2.1.1.Concepția lui Branislaw Malinowski

2.1.2.Concepția lui Claude Levi-Strauss

2.1.3.Concepția lui Gilbert Durand

2.2. Abordarea sociologică

2.2.1. Concepția lui Emille Durkheim

2.3. Abordarea psihologică

2.3.1.Concepția lui Sigmund Freud

2.3.2.Concepția lui Carl Gustav Jung

2.4. Abordarea filosofică

2.4.1.Concepția lui Lucuan Blaga

2.5. Abordarea hermenautică

2.5.1. Concepția lui Mircea Eliade

2.6. Abordarea simbolică

2.6.1.Concepția lui Roland Barthes

2.7. Abordarea isoriei imaginarului

2.7.1.Concepția lui Lucian Boia

2.7.2.Concepția lui Karl Marx

Capitolul III – Mitul și societatea contemporană

3.1. Mitul în spectacolul cotidian

3.2. Prezentarea unor mituri culutral-clasice

3.2.1. Mitul eroului

3.2.2. Mitul paradisului pierdut

3.3. Metamorfoze contemporane ale mitului

Concluzii

Bibliografie

Anexe

Introducere

Istoricul religiilor Mircea Eliade, înainta în urmă cu mulți ani ipoteza conform căreia ,,Mitul, simbolul, imaginea țin de substanța vieții spirituale că le putem camufla, mutila, degrada însă niciodată extirpa.”

Pornind de la această ipoteză, lucrarea de față își propune să demonstreze actualitatea miturilor în societatea contemporană, precum și indentificarea formelor de metamorfozare ale acestora.

Motivul pentru care am ales acestă temă ,,Corespondența miturilor culturale în societatea contemporană”, este reflectat de pasiunea mea, de curiozitatea de a descoperi misterele fundamentale ale culturii umanității și modul de percepere al acestei, dar și de dorința de a indentifica esența lucrurilor, în detrimentul aparenței acestora.

Mitul a constitituit una dintre cele mai vechi probleme de cercetare, iar această temă este una de actualitate, întrucât relevă importanța și existența mitului în contemporaneitate, unde, deși oameniii consideră că s-au debarasat de mituri, ei continuuă să trăiască sub sfera de influență a miticului.

Societatea contemporană se hrănește cu mituri, iar analiza corespondenței miturilor culturale în societatea contemporană este necesară, pentru a observa puterea de influență și de dominație a mitului.

Pentru a obține o imagine cât mai clară a ceea ce înseamnă cuvântul ,,mit” este necesar să arătăm care a fost drumul găndirii umane străbătut în încercarea de conceptualizare a mitului.

Lucrarea este structurată astfel încât să cuprindă aspectele necesare pentru

a putea cocluziona cu privire la actualitatea miturilor în societatea contemporană.

Primul capitol este dedicat definirii conceptului de mit și ilustrării ipotezelor pe care acesta le-a înglobat în istoria umanității. Întrucât mitul a primit diverse accepțiuni de-a lungul timpului, este necesară trecerea în revistă a definițiilor date mitului prin trimitere precisă la autori și lucrări de specialitate.

De asemenea acest capitol își propune o ilustrare a semnificațiilor conceptulului de mit, pentru a sublinia aportul adus înțelegerii culturii umanității și a conștientizării importanței sale de către om.

Ultima etapă a acestui capitol își propune realizarea unei delimitări clare între conceptul de mit și conceptul de basm sau legendă pentru a nu se mai perpetua confundarea acestor concepte.

Al doilea capitol este destinat în mod explicit trecerii în revistă a principalelor abordări ale mitului, ilustrând concepțiile unor gânditori prestigioși ce au dedicatt numersoase cercetării mitului. Prin urmare, acest capitol își propune să sintetizeze următoarele abordării, și anume: abordarea antroplogică, abordarea sociologică, abordarea, filosofică, abordarea simbolică, abordarea hermenautică, abordarea din perspectiva istoriei religiilor.

Motivul care a consacrat acest capitol a fost acela de a observa și totodată de a sublinia importanța și interesul pe care mitul l-a suscitat de-a lungul vremii pentru numeroși gânditori din întreaga lume.

Capitolul al treilea își propune să reliefeze corespondența miturilor culturale în societatea contemporană, identificarea și totodată analiza formelor de camuflare ale acestora. Într-o primă etapă se încearcă prezentarea existenței mitului în spectacolul cotidan, prin sistematizarea definițiilor clasice și actuale dedicate mitului, cu trimitere precisă la autori și lucrări de specialitate. A doua etapă a prezentării se va concentra asupra trecerii în revistă a miturilor alese, prin sublinirea trăsăturilor și caracteristicilor definitorii ale acestora, iar a treia etapă va viza indentificarea și analiza formelor sub care cele două mituri sunt aduse în contemporaneitate.

Lucian Blaga atrăgea atenția asupra următorului aspect ,,fapt e că oricât omul modern a găsit o cale să se dezbare de mituri, ca de un balast inutil, el continuă, fără să-și dea seama, să trăiască pasionat într-o permanentă atmosferă mitică”

I.Mitul și ipostazele sale

I.1.Definirea conceptului de ,,mit”

Mitul…îl putem camufla, mutila,

degrada, însă niciodată extirpa

(Mircea Eliade)

Mitul a fost un termen destul de controversat, care a primit de-a lungul timpului în jur de 500 de definiții. Potrivit lui Victor Kernabach, mitul este ,,singura pârtie pe care conștiința umană poate luneca, sub agresiunea împrejurărilor insolite, fără să se zdrobească”.

Filosoful român Mircea Eliade a definit mitul ca fiind o ,,istorie sacră, el relatează un eveniment care a avut loc în timpul primordial, timpul fabulos al începuturilor, fiind povestea unei faceri”.

Miturile sunt produse ale culturii, ele revelează trăirile pline de mister ale oamenilor, acestea fiind ,,întăile mari manifestări ale unei culturi”. Mitul oferă o identitate proprie fiecărui popor, întrucât acesta ascunde în structura sa o varietate de semnificații și mistere legate de cultura și mentalitatea acestuia. Conform concepției filosofului român Lucian Blaga, mitul ne ajută să descifrăm creațiile și misterele civilizațiilor.

Pentru Roland Barthes, mitul era un ,,limbaj”, o modalitate prin care membrii unei comunități puteau interacționa. Mitul era cel care putea să ofere esență și formă lucrurilor, fie prin transpunera în fotografiile sau imaginile din publiciatate, fie sub forma unui mesaj ce se află în spatele unui reportaj. Mitul ,,poate atinge orice, corupe orice, chiar și mișcarea care îl refuză”. Mitul face parte din viața cotidiana, este mesajul din spatele tuturor evenimentelor pe care le trăim în viața de zi cu zi.

Monique Segre, definea mitul ca fiind o ,,povestire ce se vrea verdică, relatează originea lumii și pune în scenă faptele eroice ale personajelor sacre, ele constituind modele exemplare”.

Conform perspectivei lui Ernst Cassirer, omul transpune în mituri experiențele pe care le trăiește. Funcția mitului a fost produsă de ,,instinctele vieții”, astfel că omul a apelat la mituri pentru a găsi explicații la proprile trăiri și dorințe, pentru a-și înțelege propriul rost în lume și pentru a explica societatea în care el trăia. În încercarea sa de a găsi răspunsuri la tot ceea ce se petrecea în interiorul său, dar și în societatea al cărui membru era, omul a ascuns în spatele imaginilor și al simbolurilor adevărata substanță a miturilor. Drept urmare, mitul a luat naștere din dorința omului de a explica fenomenele și evenimentele care se ptreceau în cadrul spectacolului la care el lua parte în fiecare clipă, acest spectacol reprezenta propria sa viață, sensul existenței sale.

Prin urmare, pentru a cunoaște trecutul unei societăți sau unei civilizații, credințele și trăirile acesteia se face apel la mituri, întrucât acestea fac parte din societatea respectivă.

Asupra fiecărei civilizații mitul a avut o putere realmente semnificativă de a influența oamenii și de a modela societatea prin intermediul anumitor modele de comportament, credințe, prin intermediul limbajului sau al imaginilor.

De-a lungul timpului mitul a fost și continuă să fie o reflectare fidelă a mentalității unui popor sau a unei societăți. De pildă, în zilele noastre mitul se află ascuns în mesajul transpus în imaginile prezentate în cadrul cinematografelor, televiziunii sau în spoturile publicitare. Acele imagini în care apar eroii mult venerați ai Antichității, ne duc cu gânul la origine, atunci când oamenii aveau drept modele de comportament eroii, ființe cu virtuți diferite de ale lor și la care ei nu puteau să ascceadă vreodată. Aceste mituri reflectă dorințele și trăirile ascunse ale oamenilor ,,nostalgia originilor”(Mircea Eliade).

Potrivit definițiilor trecute în revistă se poate observa că miturile au însoțit ,,pas cu pas istoria”, acestea fiind ,,niște organisme vii, care nu au părăsit-o nici acum”.

Victor Kernabach în lucrarea Mituri esențiale a realizat o clasificare a miturilor în patru mari clase și anume: ,,mituri memoriale”, ,,mituri fenomenologice”, ,,mituri cosmografice” și ,,mituri transcedentale”.

În cele ce urmează o să realizez o trecere în revistă a principalelor caracteristice ale categoriilor de mituri indentificate de Victor Kernabach.

Miturile memoriale se referă la la creațiile importante ale oamenilor, precum și la încercările acestora de a explica fenomenele ce se petreceau în natură și în spațiu.

Miturile fenomenologice fac referire la fenomenele ce țin de nivelul cosmic și au apărut ca urmare a dorinței oamenilor de a explica lumea și propria lor existență.

Miturile cosmografice fac referire la panteonul zeilor, la locuințele acestora și la acțiunile lor.

Miturile transcedentale erau atribuite de omul primitiv pentru a elucida fenomenele ce se petreceau în viața lor.

Potrivit lui Kernabach, oamenii se ,,readresează miturilor pe care le-a creat” în mod periodic și ,,ori de câte ori își compun alte mituri sau le neagă pe cele rememorate, oamenii își redefinesc poziția spirituală față de mitologie”.

Mitul este în esență un ghid, conform lui Armstrong, întrucât ne reliefează aspectele deosebite și frumoase ale vieții, evenimentele de mare importanță ale umanității având scopul de a ne îmbogăți viața.

I.2.Mitul-element al culturii

Miturile sunt rezumate prețioase

Ale istoriei umanității…

(Lucian Boia)

Acest capitol își propune o trecere în revistă a semnificațiilor conceptului de ,,mit”, cu scopul de a sublinia aportul acestuia asupra culturii umanității și conștientizarea importanței sale de către om. În sprijinul acestui demers vom pleca de la ipoteza formulată de către antropologul Bronislaw Malinowski, conform căreia, mitul este un element esențial al civilizației umane, o realiteferire la panteonul zeilor, la locuințele acestora și la acțiunile lor.

Miturile transcedentale erau atribuite de omul primitiv pentru a elucida fenomenele ce se petreceau în viața lor.

Potrivit lui Kernabach, oamenii se ,,readresează miturilor pe care le-a creat” în mod periodic și ,,ori de câte ori își compun alte mituri sau le neagă pe cele rememorate, oamenii își redefinesc poziția spirituală față de mitologie”.

Mitul este în esență un ghid, conform lui Armstrong, întrucât ne reliefează aspectele deosebite și frumoase ale vieții, evenimentele de mare importanță ale umanității având scopul de a ne îmbogăți viața.

I.2.Mitul-element al culturii

Miturile sunt rezumate prețioase

Ale istoriei umanității…

(Lucian Boia)

Acest capitol își propune o trecere în revistă a semnificațiilor conceptului de ,,mit”, cu scopul de a sublinia aportul acestuia asupra culturii umanității și conștientizarea importanței sale de către om. În sprijinul acestui demers vom pleca de la ipoteza formulată de către antropologul Bronislaw Malinowski, conform căreia, mitul este un element esențial al civilizației umane, o realitate vie la care se recurge mereu.

La origine, prin conceptul de „mit” se înțelegea „capacitatea omului de a crea povestiri exemplare”.

Gânditorii greci prin intermediul miturilor au creat povestiri despre evenimentele și faptele importante care și-au pus amprenta asupra poporului elen. Ca de plidă, în operele gânditorilor greci Homer și Hesiod conceptul de „mit” era utilizat cu scopul de a relata originea și interpretarea faptelor zeilor.

În cadrul altor opere conceptul de „mit” făcea referire la caracterul mitic al eroilor, ce erau considerați a fi fondatorii și apărătorii cetății grecești. Evenimentele la care aceștia au luat parte au rămas în istorie prin intermediul miturilor.

Mitul a constituit domeniul de interes pentru numeroase studii ce au fost realizate de către cercetători prestigioși din întreaga lume. Ca de pildă, I. și W.Grimm au introdus pentru prima oară studiul ,,mitologiei comparate” sau James Georges Frazer care a analizat evoluția stadială a mitului.

În domeniul psihologiei s-au remarcat Sigmund Freud și C.Gustav Jung, care au făcut apel la mitologie pentru a explica percepțiile inconștientului uman.

Claude Levi-Strauss a abordat conceptul de mit pentru a explica mentalitatea popoarelor primitive, considerându-l ,,matricea reprezentărilor și aria soluționării unor probleme ale logicii primitive”.

Istoricul religiilor Mircea Eliade a dedicat numeroase studii domeniul mitologiei. Potrivi concepției sale mitul este ,,povestea unei faceri, a unui început, ce relatează un eveniment care a avut loc în timpul primordial, în timpul fabulos al originilor”. El este o „realitate culturală extrem de complexă”, iar funcția principală a mitului este de „a revela modele exemplare ale tuturor riturilor și ale tuturor activităților omenești”.

Romulus Vulcănescu în studiul pe care l-a întreprins asupra mitologiei naționale a definit ,,gândirea mitică ca fiind o componentă permanentă a gândirii globale”.

Mitul face parte din tezaurul culturii universale, întrucât acesta reflectă vechile culturi ale civilizațiilor, dar și mentalitatea,valorile și credințele acestora. Prin urmare pentru a înțelege și schimba o societate ne folosim de materialele mitologice, deoarece acestea fac referire la tradițiile și valorile fiecărui popor și furnizează simboluri de comunicare și modalități de interacțiuni sociale. Ca de exemplu, Departamentul de limba engleză din cadrul Academiei Militare de la West Point, din New York, S.U.A având ca responsabilitate prezentarea modelelor de educare specifice diferitelor popoare a descoperit că lumea mitologică este un excelent mod de a inocula toleranța și receptivitatea față de culturile lumii. Deasemenea miturile sunt folosite pentru a consolida valorile politice sau religioase sau pentru a reliefa caracteristicile societății de gen sau relațiile de putere se utilizează anumite figuri mitologice considerate a fi modelele primare ale acestora.

În societatea actuală, miturile și mitologiile sunt percepute precum ,,lentilele de la ochelari”, care prin diversitatea lor de culori ne permit să vedem și să percepem lumea într-o manieră diferită. Universul în care trăim este codat și dominat de cifre și figuri mitice, pe care fiecare popor le vede într-o manieră diferită prin ,,lentilele”, credințele specifice lui. Miturile au funcții importante de comunicare, deoarece se utilizează atât în cadrul formării unei comunități, cât și în cadrul formării auto-identității unui individ.

Miturile și mitologiile reapar în mod repetat, datorită vastei lor istorii și sunt camuflate sub strălucirea și farmecul filmelor artistice, emisiunilor de televiziune și publicității. Așadar, deși omul modern poate găsi răspunsuri la foarte multe întrebări și incertitudini ce țin de mediul în care trăiește, totuși acesta simte nevoia unei remitologizări, a restabilirii legăturii strânse cu sacrul.

Conform perspectivei lui Walter Otto ,,mitul oriunde l-am întâlni proiectează în sufletul nostru, într-o manieră violentă, strălucirea imediatului, semn distinctiv al autenticității sale”.

Sarcina mitologiei este potrivit lui Umberto Eco ,,aceea de a înfăptui, în spiritul comunicării universale nemijlocite, eliberarea totală a spiritului omenirii”.

Conform lui Karen Armstrong, mitul face referire la sensul existenței umane, el fiind cel care reflectă trăirile și setea de cunoaștere a civilizațiilor. Mitul este strâns legat de experieța noastră de zi cu zi, de felul nostru de a ne purta și de a percepe mediul în care trăim, el face parte din trecutul prezentul și viitorul nostru. Miturile ar trebui să trezească pe orice om ,,la extaz”, întrucât miturile ne oferă informații despre lumea care ne înconjoară, date despre evenimente importante care au avut loc în lume, ne ajută să ne completăm puzzel-ul lumii noastre.

Mitul are menirea ,,de a trezi și de a menține în individ sentimentul de fascinație și de respect față de misterul existenței, de a sprijini și imprima normele și valorile unei ordini morale și de a ghida individul pe tot parcursul vieții

I.3.Raportul dintre mit-literatură

Mitul face parte din tezaurul

culturii universale….

(Victor Kernabach)

Noțiunea de ,,mit” a fost abordată de către foarte multe domenii și a constituit punctul central în cadrul multor cercetări. A fost dezbătut de către foarte mulți gănditori și drept urmare a primit numeroase semnificații. Este realmente necesar așadar să se realizeze o delimitare între mit și liteartură.

La origine, mitul a avut menirea de a relata ,,evenimentele enigmatice” ce se ptreceau în viața oamnenilor și în mediul înconjurător. Prin intermediul mitului oamenii puteau să găsească explicații pentru toate fenomenele care erau greu de perceput.

De-a lungul timpului ,,mitul” a fost investit cu diverse semnificații, de la sensul de născocire, ficțiune, la ,,memorie populară sau istorie adevărată”, apoi la fabulă și poezie. Dar a trecut peste perioade sa de declin când era înțeles drept o născocire, un lucru lipsit de adevăr, datorită cercetărilor care s-au realizat în rândul culturii popoarelor antice. Potrivit acestor cercetări mitul nu a avut doar rolul de a oferi explicații unor fenomene ce erau greu de înțeles pentru omul societății arhaice, ci de a revela un model de comportament pentru acesta. Prin cunoașterea miturilor putem cunoaște idealurile, credințele și identitatea culturală și socială a unui popor.

Fraz Boas este unul dintre cercetătorii care a respins cu vehemență perceperea mitului ca fiind supus imaginarului, întrucât evenimentele ce făceau referire la originea lumii și pe care mitul le relata nu erau ,,un joc întâmplător al imaginației”, ci erau tratate cu mare seriozitate. Acele evenimente pe care mitul le relata erau potrivit lui Boas ,,rezultatul unor reflecții despre originea lumii și ale uimirii respectuase în fața unor achiziții culturale și față de înțelesul riturilor sacre”.

Mitul nu este o simplă născocire, el face parte din viața noastră, din cultura noastră, cu ajutorul lui ne cunoaștem originile, înțelegem geneza lumii, modul de gândire al strămoșilor noștri. Mitul a oferit oamenilor un model de a se comporta prin menționarea activităților ființelor sacre.

De-a lungul timpului mitul a fost perceput în moduri diferite de către cercetători dar și de către oameni obișnuiți fiind adesea confundat cu basmul sau legenda. Această confuzie a apărut și pe motiv că la origine mitul a fost perceput ca o poveste, iar cele două construcții ale genului epic sunt definite ca fiind povești, narațiuni.

Silviu Angelescu, în lucrarea sa Mitul și literatura sublinia faptul că potrivit definiției oferite de către dicționarul român conceptului de ,,mit”, acesta poate fi perceput drept un basm sau o legendă. Drept urmare, se perpetuează ,,o mai veche înțelegere a mitului ca neadevăr”. El sublinia faptul că mitul se aseamănă cu cele două concepte, întrucât toate cele trei au fost definite la origine ca fiind povestiri, dar și prin prisma faptului că toate oferă o ,,imagine a lumii, dezvăluind conformația universului, întâmplările ce au declanșat cosmogonia”.

Anumite aspecte ale vieții își găsesc răspunsuri ,,într-un sistem de paradigme propuse de mitul ce le legitimează și le asigură întreaga autoritate, pentru că, asumându-și comortamentele revelate de mit, omul își asumă și consecințele mitului”.

Mesajul pe care mitul îl reflectă este ,,receptat într-un câmp al adevărului”, în comparație cu cel emanat de basm sau legendă care ,,rămâne o valoare a experienței estetice” și sunt plasate ,,într-un câmp al frumosului”.

Mitul face referire la istoria adevărată a umanității, în schimb legenda este ,,o poveste cu caracter miraculos în care faptele istorice sunt deformate de imaginația populară sau prin invenție poetică”.

Mitul nu poate fi confundat nici cu basmul care este o ,,narațiune populară în proză de mare întindere și cu personaje care au cel mai adesea forțe supranaturale, unele reprezentând binele și altele răul”. Basmul are ca temă lupta dintre bine și rău, iar acțiunea este plasată într-un timp și spațiu ce sunt greu de definit”.

Mitul a devenit, conform concepției lui Angelescu ,,un factor de coerență în interiorul unei culturi” și în consecință mitul a rămas ,,principalul reper, atunci când studiem sistemul de reprezentări prin care o cultură își explică viața și un destin al lumii”. Mitul este cel care reflectă identitatea unei culturi și îi imprimă ,,unitate și coerență, prin faptul că intervine în toate compartimentele sistemului cultural”.

Faptul că mitul a fost confundat adesea cu basmul și legenda se datorează în mare parte modului de transmitere al acestuia, iar în acest sens literatura a fost cea care i-a servit drept mijloc de transmitere.

Mitul a fost și continuă să fie folosit și ca modalitate de a influența oamenii, iar acest lucru se poate observa în modul în care anumiți politicieni sau comercianți transmit mesaje publicului.

T.V.Mureviera susținea că miturile ,,ne influențează emoțional extrem de puternic”, întrucât de foarte mult timp ,,personajele mitice influențează dezvoltarea culturii și artelor din diferite țări sau reprezintă unul dintre izvoarele de inspirație pentru poeți, pictori și compozitori”.

Mitul a evoluat de la înțelesul său primar de ,,povestire”, ce era adesea confundat cu basmul sau legenda, devenind în cele din urmă un pilon foarte important în perceperea culturii unei societăți și în evidențierea valorilor culturale și sociale promovate de către respectiva societate.

În concluzie, pentru a putea înțelege și schimba societatea în care noi trăim ne putem folosi de materialele mitologice, întrucât acestea derivă din tradițiile din trecut și furnizează simboluri de comunicare și modalități de interacțiuni sociale.

Cap.II Abordări ale mitului

Mitul este un element esențial al civilizației umane,

o realitate vie la care se recurge mereu…

(Bronislaw Malinowski)

II.1. Abordarea antroplogică

Acest tip de abordare pune accentul pe sondarea originilor și pe dezvoltarea culturii umane, acordând o mare importanță ,,primelor căi de acces către mister”. Printre reprezentanții cei mai importanți ai acestui tip de abordare se află gânditorii Brononislaw Malinowski, Claude Levi-Strauss, Gilbert Durand.

II.1.1.Concepția lui Bronislaw Malinowski

Bronislaw Malinowski a fost antropolog, etongraf și mitolog de origine poloneză și cel care a pus bazele Școlii Funcționaliste în domeniul de antroplogie și etongrafie. I-a cercetat pe indigenii din insula Trabriant din Noua Guinee pe parcursul unei perioade de patru ani fiind preocupat de modul în care aceștia practicau magia, de viața erotică și de modul în care s-au format conceptele de natură religioasă în rândul ,,sălbaticilor”.

În sudiul întreprins asupra culturii primitive a populației indigene a observat că mitul se afla într-o strânsă legătură cu magia și ritul. Dar spre deosebire de magie și rit, mitul era ,,o forță vie prin intermediul căruia se putea realiza conexiunea cu trecutul omenirii. Asupra popoarelor primitive, potrivit perspectivei lui Malinowski, mitul exercita o funcție foarte importantă, întrucât acesta avea puterea de a ,,exprima, înălța și codifica credințele fiind cel care ,,impunea și apăra principiile morale”. Totodată mitul ,,garanta eficacitatea ceremoniilor rituale și oferea reguli practice pentru uzul oamenilor”. Puterea magiei a fost primită de la mitologie ,,de la strămoși și eroi culturali”.

Antroplogul Branislaw Malinowski susținea vehement faptul că mitul nu era o ,,fabulație zadarnică”, ci ,,un element esențial al civilizației umane”. Mitul, conform opiniei cercetătorului era o ,,realitate vie la care se recurge mereu, fiind o adevărată codificare a religiei primitive și a înțelepciunii practice.

II.1.2. Concepția lui Claude Levi-Strauss

Antroplogul de origine franceză Claude Levi-Strauss a cercetat miologia popoarelor primitive. În cercetările pe care le-a întreprins a utilizat metoda structuralistă, pentru a reliefa manifestările elementare și universale ale umanității, tinzând totodată ,,spre înțelegerea globală și coerentă a omului”.

A cercetat problemele de bază ale antroplogiei sociale, precum miturile, relațiile de înrudire și structura familiei, incestul, toteismul, gândirea sălbatică și magia și a urmărit în toate operele sale studierea spiritului uman.

Antroplogul francez în cercetările pe care le-a întreprins asupra popoarelor primitive a fost impulsionat de dorința de a ,,restitui umanității valorile culturilor arhaice” și de a reliefa aportul major pe care acestea l-au adus la ,,tezaurul spiritual al umanității”. Deasemenea el a dorit să stabilească rolul real al acestor popoare în istoria și devenirea umanității.

În cercetarea pe care a realizat-o asupra populației indigene din centrul Braziliei a observat că mitul era ,,un cod sui-generis”, prin intermediul căruia ,,gândirea sălbatică” și-a construit diverse modele despre umanitate. Drept urmare, mitul a avut un rol foarte important în rândul popoarelor primitive, fără scriere, întrucât cu ajutorul său puteau să înțeleagă mai ușor fenomenele și evenimentele care se petreceau la nivelul societății lor.

Potrivit concepției lui Strauss, miturile au avut un aport deosebit atât în rândul popoarelor primitive, cât și în rândul întreagii umanități, întrucât acestea explicau modul în care a apărut și s-a creat lumea, structura societății și mediul înconjurător. Prin urmare, natura mitului depinde de imaginea pe care indivizii unei societăți

și-o formează despre viitorul lor apropiat sau îndepărtat, imagine care reflectă mentalitatea acestor popoare și care este transpusă în miturile pe care ei și le creează.

Conform concepției lui Strauss ,,substanța mitului constă în istoria povestită de el”, astfel că el a definit mitul prin prisma tuturor versiunilor sale. A analizat în mod independent fiecare mit prin intermediul unor fraze cât mai scurte formând în acest mod ,,pachete de relații”.

Acest tip de analiză a fost definit ca fiind un ,,inventar al incintelor mentale”, întrucât prin conexiunile care se realizau prin intermediul acestor relații se putea înțelege modul de a gândi al oamenilor și factorii care îi determinau în acțiunile lor.

În anumite societăți, mitul exprima ,,sentimente fundamentale, precum dragostea, răzbunarea sau ura”, iar în alte societăți constituia ,,încercări de a explica fenomene greu de înțeles, precum cele astronomice sau meteorologice”.

Claude Levi-Strauss era de părere că oamenii puteau să cunoască miturile prin intermediul vorbirii, întrucât acestea existau ,,simultan în limbaj și dincolo de el”. Astfel că, potrivit concepției sale orice cititor, indiferent de zona din care provine, de limba și cultura pe care o împărtășește va percepe mitul ca atare, întrucât valoarea și esența acestuia ,,va persista oricât de proastă ar fi traducerea”.

Antroplogul Claude Levi-Strauss, prin cercetările pe care le-a întreprins asupra mitologiilor popoarelor primitive a evidențiat faptul că civilizația de astăzi se hrănește din descoperirile pe care aceste popoare le-au făcut, iar mitul a avut un aport considerabil în acest sens.

II.1.3 Concepția lui Gilbert Durand

Antropologul Gilbert Durand s-a remarcat prin studiile pe care le-a întreprins în domeniul imaginarului, al mitologiei și antroplogiei. Potrivit perspectivei sale, mitul constituia ,,alături de imaginar singurul substrat al vieții mentale”.

Mitul avea o importanță deosebită în viața individuală a oamenilor și în cultura acestora, întrucât ,,într-un fel sau altul împarte rolurile în istorie și decide ce anume alcătuiește momentul istoric, sufletul unei epoci, al unui secol, al unei vârste a vieții”. Astfel că prin intermediul mitului se poate înțelege istoria civilizațiilor, acesta fiind cel care o ,,atestă și o legitimează”.

Durand fiind conștient de importanța mitului în interiorul unei societăți a considerat că era necesar constituirea și predarea unei ,,științe a omului” și anume, a unei ,,mitodologii”. Această știință era necesară, potrivit opiniei antroplogului, fiindcă doar prin intermediul său se puteau evita ,,consecințele dezastruase ale unei reverii monopolizante, cum au fost efectele teribile ale unui mit totalitar”. Mitul putea deveni periculos tocmai prin întrebuințarea care i se atribuia, acesta era o ,,res reala” care putea fi manipulată atât în bine, cât și în rău. Mitodologia putea fi construită de către științele sociale și de cele exacte, întrucât nota antroplogul ,,de mai bine de un secol asistăm la o întoarcere a mitului”.

Pentru o mai bună explicare și înțelegere a figurilor mitice ce au dominat o anumită cultură, Gilbert Durand a dezvoltat un concept numit ,,mitocritică”. Mitocritica era în măsură să reflecte ,,miturile directoare și transformările semnificative” pe care acestea le-au suferit în cadrul unei anumite opere ale unui autor, aceasta fiind specifică unei anumite epoci și mediu. Cu ajutorul mitocriticii se putea evidenția modul în care metodologia folosită de un anumit autor în cadrul operei sale putea fi folosită și transformată prin intermediul unei anumite trăsături de caracter a acestuia sau modul în care a fost accentuat un anumit ,,mit director” pe care l-a abordat.

De asemenea un alt concept pe care Durand l-a utilizat a fost cel de ,,mitanaliză”, prin intermediul căruia se puteau evidenția ,,marile mituri directoare ale momentelor istorice și ale tipurilor de grupuri și relații sociale”.

Antroplogul a distins trei straturi mitice, în încercarea sa de a explica figurile mitice ce dominau o anumită societate. Primul strat ,,pedagogia pozitivistă” avea o natură prometeică și se remarca prin faptul că prin utilizarea metodelor cantitative, agnostice și obiectiviste putea ,,multiplica firele unui singur fir”; al doilea strat era reprezentat de ,,mass-media”, ce avea o natură antagonistă fiind dominată de ,,miturile orfice sau dionisiace” și avea o singură regulă secretă și anume audiența; al treilea strat era reprezentat de savanți, ce aveau o viziune nouă asupra lumii, remarcându-se prin capacitatea de a construi noi mitologii și de a regăsi miturile.

Mitul reflecta credințele și dorințele unui popor, îi ajuta pe indivizi să își cunoască istoria fiind strâns legat de fiecare eveniment important al unei epoci.

Mitul evidenția mentalitatea unui individ, întrucât deși notele sale caracteristice erau modificate în cadrul unei opere, acesta putea revela personalitatea autorului operei respective.

Mitul ,,are aceeași structură ca și muzica”, potrivit lui Durand, deoarce fiind o ,,veșnică reîncepere a unei cosmogonii” avea rolul de a repeta devenind astfel un remediu împotriva timpului, prin faptul că el ,,conține în sine un remediu de apărare și de conservare”.

Drept urmare, dacă nu apelăm la mituri nu putem cunoaște și înțelege cultura și identitatea poporului nostru, dar și a altor popoare și civilizații. Mitul este cel care oferă autenticitate unui eveniment, iar în acest sens antropologul afirma că fără mit ,,bătălia de la Waterloo sau Filippi nu ar fi decât fapte diverse”.

Mitul este înainte de toate ,,înlănțuirea sintetică a unor roiuri de iamgini și de simboluri”.

II.2.Abordarea sociologică

Acest tip de abordare a perceput mitul ca fiind ,,purtător al valorilor sociale ale unui grup, valori pe care societatea le afirmă, precum și al standardelor alese pentru a le defini”.

II.2.1. Concepția lui Emille Durkheim

Printre cei mai importanți reprezentanți ai acestui tip de aboradare se află și sociologul francez Emile Durkeim, care a studiat formele elementare ale vieții religioase prin aplicarea unei cercetări asupra sistemului totemic al triburilor din Australia. În cercetarea pe care a întreprins-o asupra triburilor australiene a făcut apel la mituri, pentru a înțelege mentalitatea și credințele acestora referitor la religie. Miturile constituie alături de rituri, dogme și ceremonii elemente ale religiei care pot exprima ,,natura lucrurilor sacre, însușirile și puterile care le sunt atribuite evoluției lor, raporturile dintre ele și lucrurile profane.”

Potrivit perspectivei sociologului francez mitul reflectă dorința și interesul pe care îl aveau ,,societățile străvechi”, în cunoașterea și perceperea adevărului despre mediul care îi înconjoară. De asemenea în studiul pe care l-a efectuat asupra sistemului totemic a observat că miturile au fost conservate de către „primitivi”, pentru a explica ,,natura umană” care era destul de greu de explicat și înțeles. Astfel că, în acest sens ei au creat mituri pentru a demonstra faptul că între ,,om și animalul totemic există legături de rudenie, iar alteori pentru a explica că însuși animalul s-a transformat sfârșind prin a căpăta o formă umană.

Asupra triburilor australiene pe care sociologul francez Emile Durkheim le-a cercetat, mitul a avut un aport considerabil, întrucât doar cu ajutorul său membrii triburilor respective puteau să-și înțeleagă într-un mod mult mai simplu originile.

Prin urmare, în urma cercetării pe care Durkheim a realizat-o aflăm că miturile au fost create pentru a explica natura omului, esența și descendența sa, care pentru primitivi erau greu de cunoscut și explicat.

II.3. Abordarea psihologică

Acest tip de abordare a perceput mitul ca fiind ,,dovada universalității funcțiilor mentale ale umanității, individul percepând lumea în mod subiectiv, tot ceea ce spune, ce face și gândește constituind reacția sa internă la aceste proiecții generale”.

II.3.1. Concepția lui Sigmund Freud

Sigmund Freud a fost medic psihiatru și filosof de origine austriacă, numele său fiind legat de conceptul de ,,psihanaliză”, el fiind cel care a pus bazele disciplinei de ,,psihanaliză”. A ajuns la constituirea sistemului psihanalitic în momentul în care încercând să-și trateze propria nevroză a descoperit o metodă ce era ,,aptă de a vindeca o istorie prin explorarea în timpul somnului hipnotic trecutul mental al pacientului”. A cercetat sistemul ,,tabuu” din religiile primitive și sistemul mitologic pentru a-și ilustra concepția despre dominanta refulărilor sexuale.

În opinia psihanalistului mitologia și religia erau o ,,nevroză”, întrucât reprezentarea publică a zeilor făcea referire la reprimarea impulsurilor din copilărie, astfel încât societatea devenea o ,,suită de dezamăgiri infantile”. Freud din dorința de a reflecta personalitatea individuală și colectivă a asociat ,,visul privat” cu mitul, ce era considerat a fi un ,,vis colectiv”. Drept urmare în mit erau transpuse dorințele, refulările și complexele fiecărui indivit, trăiri ce erau adesea împărtășite de întreaga comunitate.

Psihanalistul Sigmund Freud a elaborat o teorie a mitologiei, conform căreia modelele originale ale miturilor ,,nu sunt decât un vis colectiv omenesc produs de nevroza generală a umanității supuse insatisfacției erotice”. Gânditorul a explicat întreaga mitologie a civilizației grecești prin ,,reflectarea irațională a anumitor complexe psihice”.

II.3.2 .Concepția lui C.Gustav Jung

C. Gustav Jung a fost psiholog, mitolog și psihanalist, discipol al lui Freud, însă el a modificat anumite aspecte ale teoriei acestuia. Astfel că, opera lui Jung se remarcă prin faptul că pune accent pe ,,opoziția și complementaritatea dintre subconștientul colectiv și subconștientul individual”.

Psihanalistul a preluat de la Freud ideea acestuia de ,,vis colectiv”, căreia i-a adus adus anumite modificări, întrucât potrivit perspectivei sale, mesajele ce erau captate în vis puteau fi dezvăluite doar cu ajutorul mitului. Astfel că, prin receptarea acestor mesaje omul devenea capabil de a-și ,,realiza pe deplin viața individuală proprie”, doar cu ajutorul miturilor.

Mitul a fost perceput de către Jung, ca ,,un soi de terapeutică mentală” care putea fi folosit pentru a înlătura sentimentele de neliniște, de nesiguranță și suferințele care erau produse de ,,foamete, război, boli și moarte” și care afectau umanitatea. De pildă, mitul eroului, nota Jung ,,se regăsește în fiecare societate a lumii și face referire la un om foarte puternic care luptă împotriva răului care-i amenință poporul și-l apără de distrugere și moarte”.

Mitul în opinia lui Jung era o ,,expresie a inconștientului colectiv, fiind specifică fiecărui individ, popor, rase sau întregii umanități.

II.4 Abordarea filosofică

II.4.1 Concepția lui Lucian Blaga

În opera gânditorului român se întâlnește ideea de ,,mister” și potrivit concepției sale omul trăiește înconjurat de mister pe care îl sesizează și încearcă

să-l dezvăluie prin intermediul creațiilor culturale. Prin urmare una din creațiile lumii, prin care omul a încercat să dezvăluie misterele lumii a fost mitul.

Blaga a perceput miturile ca fiind ,,întâile mari manifestări ale unei culturi” și ,,plăsmuiri de intenție revelatorie”. Mitul este un produs al culturii unei societăți, la fel ca și arta, morala sau justiția, acesta desprinzându-se din ,,matricea stilistică a unui neam sau grup de neamuri”.

Prin urmare mitul a fost cel care alături de celelalte produse ale unei culturi a oferit identitate unei societăți sau unei civilizații. Acesta cuprindea și revela elementele cele mai deosebite, dar și mentalitatea unei societăți. În acest sens, un mit specific pentru societatea noastră, pe care de altfel l-a abordat și Blaga este ,,Mitul Miorița”, care reflectă trăirile, frământările și angoasele specifice poporului român.

Filosoful român ca teoretician al conceptului de ,,mit” era de părere că ,,toate miturile vor să fie într-un anume fel revelări ale misterului”. El face referire la două categori de mituri și anume ,,miturile semnificative” și ,,miturile trans-semnificative”. Prima categorie de mituri releva semnificații care prin intenția lor puteau avea și un echivalent logic, iar ce-a de-a doua categorie de mituri, cele trans-semnificative relevau ceva fără echivalent logic.

Lucian Blaga pe lângă indentificarea celor două categorii de mituri a realizat o distincție între spiritul mitic și spiritul științific. Prin urmare, potrivit concepției sale, spiritul mitic se distingea de spiritul științific care ,,desființează aparențele și le atribuie altor structuri”, prin faptul că el ,,plăsmuiește viziunea revelatoare din elementele care țin de experiența vitalizată a omului”. De asemenea spiritul mitic explica fenomenele unei societăți prin accentuarea datelor concrete ale acestuia.

Mitul îl ajută pe om să creeze acte culturale, să devină creator de cultură, iar prin creație și receptare de cultură omul se împlinește, își găsește sensul existenței sale, dezvăluie și revelează misterul. Omul este capabil de creație prin revelarea misterului, iar mitul permite accesul la misterele civilizației.

II.5 Abordarea hermenautică

Gânditorul român Mircea Eliade a fost unul dintre cei mai prestigioși cercetători ai mitologiei universale, filosof și istoric comparatist al religiilor. A cercetat într-un mod profund și original mitologia comparată în ,,aria culturii spirituale a grupurilor umane primitive” și a observat faptul că mitul este un act ce nu se poate separa de religie. Ca și cercetător al istoriei religiilor popoarelor primitive, Eliade a construit un tratat, unde a realizat o clasificare a fiecărei religii în funcție de personalitatea acesteia și o clasificare a ritualurilor specific fiecărei religii. În realizarea acestui demers a plecat de la premisa conform căreia, pentru omul religios ,,esența precede existența”. Astfel că omul religios se împlinește numai în raport cu Divinitatea și datorită comunicării sale cu istoria mitică primordială.

Conform perspectivei lui Mircea Eliade mitul ,,povestește o istorie sacră, el relatează un eveniment care a avut loc în timpul primordial, timpul fabulos al începuturilor”. De asemenea mitul este cel care relatează cum o realitate a început a început să existe, fie că este vorba despre Cosmos sau despre o ,,insulă, o specie vegetală, o comportare umană, o instituție”. Trebuie menționat faptul că mitul, potrivit opiniei lui Eliade nu face referire doar la modul în care s-a format lumea, umanitatea, plantele sau animalele ci el face referire la toate ,,evenimentele primordiale în urma cărora omul a devenit ceea ce e azi, adică o ființă muritoare, sexuată, organizată în societăți, neviotă să muncească potrivit anumitor reguli”.

Cu ajutorul mitului oamenii pot cunoaște toate evenimentele care s-au petrecut de la crearea lumii până la crearea instituțiilor sociale și culturale. Mitul este ,,fundamentul vieții sociale și culturale și oferă existenței semnificație și valoare”. De asemenea mitul are funcția de a ,,revela modele de comportament pentru oameni”.

Mitul îi insuflă omului dorința de a crea, de a-și dezvolta spiritul inventiv oferindu-i în același timp garanția că ceea ce el dorește să întreprindă a mai fost făcut de către cineva în ,,illo tempore”. În acest mod îi înlătură îndoielile în ceea ce privește rezultatul actelor sale. De pildă, populația Kai din Noua Guinee, pe care Eliade a cercetat-o refuza să-și exercite activitățile într-un mod diferit de cel al strămoșilor lor, întrucât doreau să facă lucrurile la fel cum le-au făcu aceștia.

Miturile fac referire doar la lucruri reale, ele povestesc doar ,,istorii adevărate”, iar fără mituri istoria culturii nu ar putea fi cunoscută și înțeleasă. Ar fi foarte greu ca oamenii să înțeleagă cultura grecilor, a romanilor sau sculpturile Renașterii ori poemele mayașe fără ajutorul elementelor mitice. Dacă cunoaștem și înțelegem mitul, reușim să cunoaștem ,,originea lucrurilor”, ceea ce ne va ajuta să le putem domina și manipula așa cum ne dorim.

Mircea Eliade consideră că ,,suntem totdeauna contemporani cu un mit, atunci când el este recitat sau când se imită gesturile personajelor mitice. De exemplu, creștinul din întreaga lume Îl imită pe Hristos, întrucât acesta este modelul lor, iar ei există doar prin comunicarea cu Sacrul. De asemenea foarte mulți oamenii din societatea actual au drept modele de comportament persoanje din filme, desene animate sau cărți, eroi de război sau personaje mondene.

Gânditorul român considera că mitul face parte din viața noastră de zi cu zi, constatare ce este valabilă și în societatea actuală, întrucât deși o mare parte din oamenii neagă acest lucru sau pur și simplu nu sunt conștienți de puterea și influența sa, acesta supraviețuiește camuflat sub diverse forme și în diverse domenii de activitate.

Mitul potrivit lui Eliade ,,face parte din experiența noastră individuală, întrucât el este prezent în visele noastre, fanteziile și nostalgiile noastre”.

II.6.Abordarea simbolică

II.6.1. Concepția lui Roland Barthes

Roland Barthes a cercetat ,,miturile vieții cotidiene franceze” și a publicat opera Mitologii, care cuprinde o serie de articole scrise în fiecare lună pe parcursul a doi ani (1954-1956) punând accent pe actualitatea evenimentelor. A studiat miturile din viața cotidiană a societății franceze având ca punct de analiză un articol de presă, o fotografie, un film, un spectacol sau o expoziție. Barthes a început să analizeze miturile pornind de la faptul că ,,mitul este un limbaj”, iar mica burghezie franceză se afla într-o etapă dominată de imperialismuli mitic. Nevoia de mituri era resimțită atât în rândul micii și marii burghezi franceze, dar și de altă naționalitate, întrucât ,,mitologia este veche de când lumea”. Astfel că miturile puteau funcționa ca un ,,cod larg socializat” și aveau puterea de a face ,,posibilă comunicarea între membrii unei comunități”.

Mitul reflecta condiția umană și evidenția frământările, nedumeririle și neliniștile ce proveneau din intrigarea oamenilor față de ,,minciunile” sociale. Mitul avea puterea de ,,a atinge și corupe orice, inclusiv mișcarea care îl refuză și cu cât un anumit obiect se opune puterii sale, cu atât mai mult acesta va fi dominat”.

Mitul la Barthes era definit ca fiind un ,,mesaj”, ,,un sistem de comunicare”, acesta reflecta esența lucrurilor și a cuvintelor din spatele unei fotografii, a unui articol sau a unei simple piese de teatru. El oferea veridicitate și importanță unor evenimente. Mitul avea capacitatea de a se reproduce și de a se inventa tot timpul, dar și de a cuprinde toate domeniile vieții sociale, de la justiție, morală, estetică, diplomație, până la literatură, spectacole și activitățile gospodărești.

Semiologul francez considera că societatea era cea care oferea în fiecare zi mituri, iar în acest sens el a prezentat o situație aparent banală, prin care fiecare om a trecut la un moment dat. Exemplul ilustrat de către acesta era următorul ,,Mă aflu la frizer, mi se dă o revistă, iar pe copertă un tânăr negru îmbrăcat în uniformă franceză, cu ochii ridicați, ațintiți desigur pe o cută a drapelului francez”.

Sensul pe care îl reflecta imaginea respectivă consta în faptul că pe de o parte, un soldat de culoare dădea onorul militar francez, iar pe de altă parte era ,,un amestec inconștient de fraternitate și militaritate”. La prima vedere imaginea respectivă nu denotă un lucru important, dar dacă este privită cu mai multă atenție aceasta reflectă anumite aspecte, care doar prin intermediul mitului puteau fi evidențiate.

Toate aceste situații, fie că era vorba de un discurs scris, o fotografie, spectacol sau reportaj serveau ,,drept suport vorbirii mitice”.

Prin urmare, mitul face parte din viața noastră de zi cu zi, întrucât el este mesajul camuflat din spatele tuturor evenimentelor pe care le trăim noi înșine.

II.7 Abordarea mitului din perspectiva istoriei imaginarului

II.7.1 Concepția lui Lucian Boia

Lucian Boia a fost preocupat de studierea istoriei imaginarului și de cercetarea unei vaste game de mitologii, întrucât el avea convingerea că nu se poate trăi fără imaginar și mitologie. Drept urmare, Boia percepe mitul ca fiind o ,,construcție a imaginarului destinată să pună în evidență esența fenomenelor cosmice și sociale în strâns raport cu valorile fundamentale ale comunității și în scopul de a asigura coeziunea acestuia”.

Acesta atrage atenția asupra faptului că nu orice ,,deformare, adaptare sau interpretare înseamnă mit”, pentru că mitul pune în evidență un ,,adevăr absoluttuie” și constituie un model de comportament ce călăuzește viața unei comunități.

Conform perspectivei lui Lucian Boia mitul a introdus în istorie ,,un principiu de ordine, ordonat necesităților și idealurilor unei anumite societăți”. Asfel că pentru a percepe modul în care a evoluat conștiința națională a unei comunități este necesar să se facă apel la ,,miturile fondatoare”, întrucât fiecare societate din întreaga lume se indentifică prin recursul la origini. De altfel și societatea românească la fel ca toate celelalte societăți ,,va continua să-și evoce istoria din cele mai vechi timpuri”, întrucât ,,avem o identitate incontestabilă”, pe care o putem valoriza doar prin ,,identitatea strămoșilor”.

Gânditorul român consideră că mitul a avut un rol deosebit pe parcursul istoriei unei civilizații, întrucât acesta a constituit un ,,fundament al puterii”, iar mărturie în acest sens se află mitologia comunistă, căreia gânditorul i-a dedicat numeroase opere. Drept urmare, potrivit lui Boia ,,mitologia comunistă a fost împlinirea unei îndelungate căutări, a unei aspirații profunde”, iar perioada respectivă s-a manifestat printr-o ,,remarcabilă îmbinare de mituri”.

Miturile specifice perioadei comuniste și la care Boia a făcut referire sunt următoarele: Mitul Rațiunii, Mitul Unității, Mitul Științei, Mitul determinismului, Mitul legilor istorice, Mitul previziunii științifice, Mitul Progresului, Mitul transformării lumii, Mitul lumii noi, Mitul omului nou.

În consecință, fiecare societate a fost și este în continuare dominată de o serie de mituri, întrucât ,,nimic nu lămurește mai bine prezentul și căile alese spre viitor decât modul în care o societate înțelege să-și asume trecutul”.

II.7.2 Concepția lui Karl Marx

Karl Marx a fost filosof și economist de origine germană și fondatorul teoriei ,,comunismului științific”. A studiat miturile societățiilor primitive și fenomenul religios, pe care le-a cercetat într-un mod general din Antichitatea clasică și până în sec.al XIX-lea. Potrivit concepției filosofului geneza miturilor ținea de sfera imagianarului, fiind chiar produsul acestuia. În acest sens a făcut referire la popoarele antice care apelau la mitologie animați de ideea găsirii unor răspunsuri pentru fenomenele care se petreceau în natură.

Conform ipotezei susținute de Marx miturile au dispărut odată cu popoarele antice, însă în lucrarea sa Manifestul comunist a reluat și a dezvoltat ,,unul din marile mituri escatologice ale lumii asiatico-mediteranee și anume ,,rolul mântuitor al celui Drept, ale cărui suferințe sunt chemate să schimbe statutul ontologic al lumii”. De asemenea un alt mit care se regăsește în opera sa este ,,Mitul vârstei de aur”, iar în acest sens Eliade menționa că în acest mit se indentifică ,,societatea fără clase a lui Marx și dispariția consecutivă a tensiunilor istorice”.

Marx a modificat și totodată a îmbogățit acest mit adăugându-i o vastă ,,ideologie mesierică iudeo-creștină”, astfel că întâlnim ,,rolul profetic și lupta dintre Bine și Rău”. Rolul profetic făcea referire la importanța comunismului ce era considerat a fi ideal în orice societate a lumii, iar lupta dintre ,,Bine și Rău” la lupta dintre comunism și celelate doctrine care i se opuneau.

III.Mitul și societatea contemporană

3.1.Mitul în spectacolul cotidian

Mitul poate atinge orice, corupe orice

chiar și mișcarea care îl refuză

(Roland Barthes)

Umanitatea nu a trăit niciodată în afara miturilor, indiferent de accepțiunea acordată aestuia, întrucât ,,miturile sunt niște organisme vii care însoțesc pas cu pas istoria omenirii și nu au părăsit-o nici acum”.

Mitul face parte din cultura umanității, fiind un element ,,esențial al acesteia”. Mitul poate fi ,,camuflat, mutilat, degradat, însă niciodată nu poate fi extirpat”. El face parte din viața noastră de zi cu zi, fiind cel care reflectă nostalgiile omului modern și cel care oferă o formă comportamentului uman.

Anumite structuri mitice sunt impuse oamenilor prin intermediul mass-mediei, iar în acest sens Mircea Eliade a menționat ,,personajele din comics-strips”, care înfățișau versiunea modernă a eroilor mitologici și folclorici și care ,,întrupează în așa măsură idealul unei mari părți a societății”. Mitul eroului ,,satisface nostalgiile secrete ale omului modern, care, știindu-se decăzut și mărginit, visează să se dezvăluie într-o zi ca un personaj excepțional, ca un erou”.

Conform lui Mircea Eliade ,,omul modern suportă influența unei mitologii difuze care îi propune numeroase modele de imitat”. În acest sens el face referire la eroii care continuă să joace ,,un rol important în formarea adolescenților europeni: personajele roamnelor de aventuri, eroii de război, glorile de cinema”. Omul încearcă să imite comportamentele și stilul de viață al eroilor săi. De asemenea ,,nostalgia perfecțiunii primordiale”, se poate descifra în ,,obsesia succesului, atât de caracteristică societăților moderne”.

Miturile ,,depozitează suma problemelor existențiale ale unei comunități, experiențele de viață ale grupului respectiv și le reflectă sub forma unor imagini particulare”. Mitul a fost creat de societate și continuă să fie păstrat de către aceasta.

Mitul continuă să fie modul prin care ,,se poate interpreta și înțelege viața noastră zilnică, el având capacitatea de a părea la fel de relevant astăzi ca și în momentul în care a fost creat”.

Miturile reapar în mod repetat în societatea actuală fiind metamorfozate sub strălucirea și farmecul filmelor artistice, emisiunilor de televiziune și publicității.

Mădălina Moraru susținea faptul că ,,publicitatea este în prezent domeniul reinterpretării miturilor sau a structurilor mitice, păstrându-li-se valoarea exemplară”. Ea făcea referire la eroii mitici clasici, care deși au dispărut, în locul lor au apărut ,,utilizatorii produselor, fiind percepuți de colectivitate drept modele”, astfel încât în spoturile publicitare ei au ceva de spus, reconstituie o lume sau o explică. Publicitatea este domeniul care ,,oferă foarte multe reprezentări sociale, sintetizează influențele și promovează anumite imagini, pe care le standardizează cu ușurință o reclamă”.

Omul contemporan este influențat de imagine, iar ,,mass-media joacă rolul principal în aducerea la cunoștiința publicului a durerilor și nevoilor oamenilor”, fiind principalul mijloc de influențare al oamenilor. Ființa umană se folosește de mituri, rituri și limbaj pentru a produce un sens în experiențele lor, pentru ,,a reprezenta realul și a stabili un raport de semnificație între lucruri”.

Domeniul publicității, nota Mădălina Moraru, reflectă prin intermediul miturilor cele mai ascunse ,,unghere ale vieții sociale și culturale”, ea găsind în mitologie surasa creativității și modalitatea de a influența oamenii. Publicitatea este o modalitate de ,,transfer mitic, de remitizare contemporană”. Prin adaptarea mitului la nevoile consumatorului contemporan se stabilește o relație între acesta și imaginile originare.

Omul ,,se hrănește cu mituri așa cum se hrănește cu pâine și apă”.

Lucian Blaga atrăgea atenția asupra următorului aspect ,,fapt e că oricât omul modern a găsit o cale să se dezbare de mituri, ca de un balast inutil, el continuă, fără să-și dea seama, să trăiască pasionat într-o permanentă atmosferă mitică”.

III.2.Prezentarea unor mituri culturale-clasice

III.2.1. Mitul eroului

În cele ce urmează o să trec în revistă într-un mod cât mai succint caracacteristicile și trăsăturile cele mai fidele ale Mitului eroului, pentru a reliefa importanța și influența pe care a avut-o asupra omenirii.

Prin această trecere în revistă a Mitului eroului nu intenționez să prezint evoluția acestui mit de-a lungul timpului, ci doar să evidențiez caracteristicile acestuia, pentru a putea observa aplicabilitatea lui în societatea actuală.

Mitul eroului și-a pus amprenta asupra întregii umanități de la momentul în carea fost creat primul om și până în zilele noastre. În fiecare societate a existat și continuă să existe un erou care a pătruns ,,adânc în căile secrete ale omenirii și în interesele cele mai vitale ale lumii”. Eroul este prin excelență ,,omul veridic”, cel care caută să apere societatea și oamenii cu orice preț, binele ei fiind mai presus de propria lui viață. El ,,caută să spună adevărul cu orice preț”, iar tot ceea ce el face pornește din ,,adâncurile curate ale sufletului său”.

Fig. 3.2.1. Eroul în lupta de a salva destinul colectivității

Eroul are menirea de a proteja și de a menținea pacea și ordinea în lumea, iar prin calitățile și actele sale de curaj acesta devine un model de admirat și de urmat înrândul oamenilor

Acesta se remarcă prin curaj, înțelepciune, justețe, noblețe, corectitudine, spirit de sacrificiu, prin puterea și capacitatea sa de a ajuta oamenii de pericolele care le amenință existența

Eroul ,,oferă un ideal de viață”, el este un exemplu pentru societate, fiind cel care o poate schimba, îi poate reda și garanta stabilitatea.

Eroul reflectă nevoile ,,societății într-un anumit moment al istoriei sale”. El fiind cel care înfățișază ,,imaginea Salvatorului așteptat”, salvator ce este ,,visat în taină sau chemat în mod violent”. Are menirea de a ,,calma lucrurile, de a restitui încrederea, de a restabili o securitate compromisă și de a înfrunta amenințările răului”.

Eroul este ,,izvorul plin de lumină, în preajma căruia este bine și plăcut să fii”, este lumina ,,care luminează și care a pătruns în întunericul lumii”.

Mitul eroului este întâlnit în toate culturile umanității, întrucât de la apariția sa omul a avut nevoie de o persoană înzestrată cu virtuți deosebite, căreia să-i încredințeze acțiunile sale și care să-i poată soluționa problemele.

De pildă, credincioșii din întreaga lume îl au ca model exemplar și implicit ca erou, pe Tatăl creator, indiferent de numele pe care îl poartă în diferite culturi ale lumii. În consecință, ei consideră că tot ceea ce li se întâmplă sau li se va întâmpla provine din voia Sa, El fiind cel care decide asupra vieții acestora.

Avându-l ca și model exemplar încearcă să-i imite actele pe care acesta le-a făcut pentru umanitate. Acest lucru se poate observa prin faptul că în fiecare an credincioșii din întreaga lume încearcă să refacă momentul nașterii Lui Iisus sau drumul pe care L-a parcurs spre Dealul Gologota, locul unde a fost răstignit pentru a salva omenirea de păcate.

Această repetare a faptelor Lui Iisus este o ,,eternă reîntoarcere” la perioada în care El a trăit. Drept urmare, afirmația lui Mircea Eliade conform căreia ,,suntem contemporani cu un mit, când se imită gesturile personajelor mitice” are aplicabilitate și în zilele noastre. Astfel ,,imitarea unui model transuman, repetarea unui scenariu exemplar constituie modele esențiale ale comportamentului mitic”. Potrivit perspectivei sale ,,experiența religioasă a creștinului se întemeiază pe imitarea lui Hristos ca model exemplar, pe repetarea liturgică a vieții, a morții și a Învierii Domnului și pe contemporaneitatea creștinului cu illud tempus, care începe cu Nașterea din Betleem și se termină provizoriu cu Înălțarea”.

Mitul eroului și-a pus amprenta asupra timpului umanității, iar în acest sens putem să menționăm faptul că eroi precum Ahile, Tezeu, Hercule, Ulise sau Oreste au fost figuri maracnte ale culturii grecești. Ei au rămas figuri emblematice ale Greciei și modele pentru întreaga omenire, datorită luptelor pe care le-au dus pentru apărarea cetății. Au luptat împotriva tuturor pericolelor care ar fi putut aafecta bunăstarea cetății punând binele cetății mai presus de binele personal.

Au devenit eroi prin prisma faptului că au apărat cetatea cu prețul vieții lor.

Eroul este un ,,conglomerat de simboluri, de vise, speranțe și spaime, esența tare a vieții imaginare a unei comunități”. Orice persoană se străduiește să semene cu eroii săi prin imitarea gesturilor acestora. Eroul ,,corespunde unor necesități diverse și face întotdeauna ceea ce trebuie, deși nu ne explicăm cum de știe de fiecare dată ce trebuie făcut”.

Conform opiniei lui Mircea Eliade eroii ,,joacă un rol important în formarea adolescenților europeni”. Ei imită gesturile eroilor lor, eroi care sunt reprezentanți de ,,personajele roamanelor de aventuri, eroi de război, glorile de cinema etc.”.

Eroul este ,,în același timp omul original, omul trimis din infinitul necunoscut cu o veste pe care mai curând sau mai târziu omenirea e silită să o asculte și să o urmeze”. Societatea contemporană continuă să fie dominată de Mitul eroului la fel cum au fost societățile arhaice. Mitul eroului ,,a existat totdeauna și pretutindeni și nu va pieri până ce nu va pieri și omul”.

Conform definiției pe care Roger Caillois a acordat-o eroului el este cel care are capacitatea de a rezolva preoblemele și conflictele oamnenilor, prin găsirea unor soluții fericite de a le depăși ,,aceasta pentru că individul suferă cel mai mult din cauza neputinței de a ieși din conflictul a cărui pradă este”.

În demersul acestei analize susțin perspectiva pe care Mădălina Moraru enunțat-o în lucrarea sa Mit și publicitate, conform căreia printre problemele cu care se confruntă eroii în prezent se numără și cele legate de ,,progres, igienă, confort, dificultatea de a ajunge la autorealizare”.

III.2.2.Mitul paradisului pierdut

În cele ce urmează o să realizez trecerea în revistă a Mitului paradisului pierdut într-un mod cât mai succint, cu scopul de a reliefa elementele definitorii ale acestui mit. Acest demers este realmente necesar pentru a indentifica formele de camuflare și de supraviețuire ale mitului în societatea contemporană.

Mitul paradisului pierdut înglobează două planuri și anume, un plan religios ce are o conotație biblică și care face referire la geneza lumii, la starea paradisiacă din grădina Edenului și un plan areligios ce face referire la o etapă din trecutul unui individ sau o etapă din istoria culturii căreia individul îi aparține.

Paradisul sau Edenul, privit din perspectiva Bibliei era locul pe care Dumnezeu l-a dăruit lui Adam și Evei pentru a locui. Paradisul era prezentat ca fiind un loc minunat, mirific, deosebit, locul unde omul avea parte de fericire și libertate deplină, de pace și liniște sufletească. Era un loc în care existau copaci și plante din toate speciile pământului, viețuitoare de tot felul, râuri limpezi, livezi și pășuni.

Paradisul era locul unde omul era prieten cu animalele și unde putea să vorbească cu ele, era locul în care omul nu era constrâns de absolut nimic, nu era dominat de sentimente precum invidia, ranchiuna sau lăcomia.

Fig. 3.2.1 imaginea paradisiacă

Era locul unde omul era veșnic tânăr. Părinții umanității Adam și Eva au fost izgoniți din Paradis, ca urmare a încălcării poruncii divine, de a nu mânca din Pomul Cunoașterii.

Mitul paradisului pierdut reflectă dorința omului de a regăsi starea de libertate și de beatitudine dinainte de cădere sau dorința omului de a aboli tot ceea ce a fost

modificat în însăși structura cosmosului și în modul de existență al omului în urma rupturii primordiale.

Mitul paradisului pierdut face referire la o etapă din trecutul fiecărui individ, etapă sau moment în care acesta a fost fericit, în care a găsit starea de liniște și de libertate la care el aspiră. Această etapă după care omul este nostalgic și pe care dorește să o regăsească poate fi o etapă din trecutul său sau o etapă din trecutul civilizației pe care ar fi dorit să o trăiască.

Conform concepției lui Mircea Eliade ,,mitul paradisului pierdut supraviețuiește încă în imaginile insulei paradisiace și ale peisajului edenic: teritoriu în care legile sunt abolite, în care Timpul se oprește”. Istoricul religiilor mai nota faptul că ,,una din funcțiile esențiale ale mitului este tocmai această deschidere spre Marele Timp, regăsirea paradisiacă din Timpul Primordial”.

Mitul paradisului pierdut reflectă ,,imaginea omului desăvârșit, misterul Femeii și al dragostei”. Nuditatea ,,însăși își regăsește în insula îndepărtată sensul ei metafizic:condiția omului desăvârșit a lui Adam înainte de păcat”. Mitul paradisului pierdut dezvăluie ,,cele mai secrete modalități ale ființei”.

El reflectă nostalgia omului, trăirile, angoasele, refulările și bucuriile ființei umane.

Paradisul perceput ca loc paradisiac sau etapă din viața unui individ înglobează următoarele aspecte și anume: idealitate, fericire, strălucire, perfecțiune, succes, libertate, siguranță.

Mitul ,,este legat de prima cunoaștere pe care omul o dobândește despre sine și despre ceea ce-l înconjoară, el este structura acestei cunoașteri”. Mitul este cel care va păstra ,,întodeauna sensul unei aspirații către integritatea pierdută și oarecum al unei intenții restitutive”.

Omul tânjește la revenirea la ,,starea paradisiacă, de necunoaștere a suferinței și a muncii chinuitoare”. El își dorește să revină la ,,atmosfera dinaintea căderii, dominată de Pomul Vieții, de veșnica prospețime a naturii și de iubire adâncă”.

Paradisul pierdut poate simboliza un moment din copilărie, momentul în care citești sau meditezi, o clipă de fericire și împlinire sufletească, diferite momente care îți insuflă nostalgie.

Simbolurile pe care mitul paradisului pierdut le reflectă sunt următoarele: imagine paradisiacă, feminitate, iubire adamică, ideea de păcat, mărul, ideea de ispită, elementele de apă, aer și foc.

3.3.Metamorfoze contemporane ale mitului

Fără mituri…nu există și nici nu va exsita

civilizație …sau umanitate propriu zisă

(Monique Segre)

Prezentarea metodologiei cercetării

Cercetarea constă în analiza corespondenței miturilor culturale în societatea contemprană. Această temă este una de actualitate, întrucât relevă importanța și actualitatea miturilor în contemporaneitate, unde deși oamenii consideră că s-au debarasat de mituri, ei continuuă să trăiască sub sfera de influență a acestora.

În demersul acestei analize am optat pentru analiza corespondeței Mitului eroului și Mitul paradisului pierdut, ce sunt recurente în istoria umanității, subliniind formele de camuflare ale acestora în societatea actuală.

Trebuie subliniat faptul că forma miturilor specifice societăților arhaice s-a schimbat, însă esența acestora a rămas neschimbată. În consecință, mitul continuă să influențeze societățile actuale, fiind metamorfozat sub diverse forme în varietatea de domenii ale vieții sociale.

Pentru a indentifica și totodată pentu a ilustra actualitatea și modalitățile prin care sunt reactivate structurile mitice am ales domeniul mass-media. În alegerea acestui domeniu am avut ca punct de plecare afirmația Mădălinei Moraru, potrivit căreia ,,media este creuzetul în care se reactivează structurile vechi mitice”. Publicitatea, de pildă abundă de structuri și figuri mitice, pe care le utilizează pentru promovarea anumitor produse. Publicitatea reactivează în acest sens vechile mituri și imagini arhetipale făcând posibilă întoarcerea în Marele Timp, în illo tempore

Mitul are o importanță deosebită în viața fiecărui individ, iar formele sub care este el camuflat sunt cu adevărat numeroase, fapt ce va fi confirmat prin prezenta cercetare.

Mass- media se hrănește în mod permanent din lumea miturilor, iar acest lucru poate fi observat prin analiza întreprinsă asupra Mitului eroului și Mitul paradisului pierdut.

Pentru acestă cercetare mi-am propus să utilizez ca tehnici de cercetare analiza de conținut și sondajul de opinie pe bază de interviu.

Analiza de conținut este o tehnică de cercetare care are ca obiect ,,studiul comunicărilor înregistrate dintre oameni”, ceea ce m-a ajutat să reliefez modalitățile de camuflare ale miturilor în contemporanietate.

Pentru a reliefa actualitatea celor două mituri pe care le-am ales, și anume mitul eroului și mitul paradisului pierdut am ales analiza de conținut evaluativă, pentru că mi-a permis să evidențiez caracteristicile definitorii ale celor două mituri, în vederea indentificării lor în mass-media.

Drept urmare analiza de conținut evaluativă reprezintă un procedeu al analizei conținutului ce a fost propus de către Charles E.Osgood, care ,,presupune distincția între obiectul atitudinii și evaluarea obiectului”.

Pentru a observa actualitatea miturilor culturale în societatea actuală am optat pentru eșantionarea de tip cluster, întrucât prin intermediul acestui tip de eșantionarea am avut posiblitatea de a selecta din mai multe spoturi publicitare, pe cele relevante pentru categoriile de forme camuflate ale miturilor în mass-media.

Am analizat un eșantion de opt spoturi publicitare ce au fost publicate în mediul online.

Înainte de a prezenta modalitatea de eșantionare, trebuie menționat faptul că analiza mitul eroului a fost realizată în două etape și anume: în prima etapă am analizat camuflarea mitului eroului în spoturile publicitare, iar în a doua etapă intenția analizei Mitului eroului a constat în reliefarea modului de percepere al acestuia în societatea românească și indentificarea tipurilor de eroi ai societății românești. Acest demers a constat în analiza informațiilor ce au fost publicate în mediul online în materie de știri.

Unitatea de analiză a fost reprezentată de următoarele spoturi publicitare, considerate a fi relevante pentru cele două mituri, și anume:

a) analiza mitul eroului a constat în prima etapă în abordarea următoarelor spoturi publicitare ca și unități de analiză: Mr.Propper, Mr.Muscle, Digi net Fieberlink 1000 și J’adore Dior; în a doua etapă am selectat anumite articole ce au fost publicate în presa online, pe parcursul perioadei 01.01.2014-26.05.2014. În acest sens am analizat articolele ce au fost publicate în următoarele ziare online: Gazeta Sporturilor, Jurnalul Național, Gândul, Evenimentul Zilei.

b) mitul paradisului pierdut: Berea Ciucaș-berea favorită a naturii; batonul de ciocolată Dots, parfumul brandului Nina Rici și Coca-Cola campania de sărbători.

Unitatea de înregistrare a fost determinată de următoarele sintagme sau simboluri după cum urmează:

a)mitul eroului: curaj, înțelepciune, justețe, noblețe, corectitudine, spirit de sacrificiu, protector, salvator, justițiar, menține pacea și ordinea, model de admirat, conglomerat de vise și speranțe,

b)mitul paradisului pierdut: imagine paradisiacă, feminitate, iubire, ideea de păcat, mărul, ideea de ispită, elementele de apă, aer și foc, idealitate, fericire, strălucire, perfecțiune, succes, libertate, nuditate, siguranță.

A doua metodă de analiză pe care am utilizat-o în vederea stabilirii actualității miturilor culturale în societatea contempoarană a fost sondajul de opinie pe bază de interviu

Interviul ,,este o metodă alternativă de colectare a datelor pentru un sondaj ce presupune o întâlnire în care o persoană, în speță operatorul de interviu pune întrebări unei alte persoane, în speță respondentul”.

Caracteristicile tehnicii de cercetare: interviu intensiv, față în față, semistructurat și semidirectiv.

Instrumentul de cercetare: ghidul de interviu, care a cuprins patru teme și anume:

Discuția introductivă, evaluarea modului de percepere al conceptului de ,,mit”, concepția despre mitul paradisului pierdut și mitul eroului și evaluarea opiniilor despre acutalitatea și formele de camuflare ale mitului eroului și mitul paradisului pierdut; transcriptul interviului

Metoda de realizare: convorbirea sociologică

Scopul utilizării: recoltarea unor informații supșimentare, față de cele obținute prin alte metode

Studiul lucrărilor de specialitate

Preocuparea pentru reliefarea metamorfozării miturilor în spectacolul publicitar și pentru influența omului prin intermediul mass-mediei a reprezentat scopul multor cercetări. În acest sens o să realizez o trecere în revistă a câtorva cercetări, considerate a fi relevante pentru scopul acestei lăcrări.

1.Mădălina Moraru în lucrarea Mit și publicitate a analizat câteva modele mitice recurente în istoria civilizațiilor, precum mitul Paradisului terestru, mitul erotic și mitul eroului, subliniind formele de adaptare ale acestora în discursul publicitar.

Mitul întoarcerii la origini, potrivit opiniei autoarei ,,este reactivat pentru capacitatea sa de a sugera superioritatea unui produs care are o istorie proprie, devenită prestigioasă prin suucesul produsului”. Drept urmare ,,originea nu mai este paradisul terestru, ci momentul de început al unui produs, care marchează clipa mitizării lui, prin povestea cu care se asociază”, nota Mădălina Moraru. În acest caz se revine la ideea de sărbătorire a unui anumit moment, care subliniază originea produsului, întrucât acum ,,produsul este mitizat, are o istorie proprie și, mai mult, uneori se asociază și cu un eveniment din istoria universală, comună”.

Mădălina Moraru susținea faptul că ,,fascinația mitului a depășit de mult granițele antroplogice și istorice, găsindu-și o gazdă generoasă în spectacolul publicitar. Poveștile de odinioară vând acum produsele celor mai cunoscute mărci și contribuie la dezvoltarea unei semiotici publicitare. Aura de legendă înobilează iamginea brandurilor și transformă publicitatea într-o țară a făgăduinței la care visează consumatorul”.

Referitor la mitul eroului sublinia faptul că ,,în contemporaneitate eroul se confruntă cu alte obstacole, dar trăsăturile lui sunt aceleași: îndrăzneală, inițiativă și spirit justițiar”. Astfel încât ,,dimensiunea mitică a reclamei însoțește, prin aspectele narative, latura funcțională a fiecărui produs, ceea ce atrage publicul uneori mai mult decât beneficiile acestuia.

În consecință ,,publicitatea își adaugă în creuzetul ei ambrozia spre a câștiga loialitatea consumatorului”.

În concluzie, Mădălina Moraru atrăgea atenția asupra faptului că ,,publicitatea este gazda din contemporaneitate a mitului”.

2.Gabriel Segre, doctorant în sociologie a cercetat narațiunile biografice avându-l drept obiect de studiu pe cântărețul de rock Elvis Presley.

Acesta considera că Elvis Presley a devenit un model pentru societatea americană, un model de comportament pentru cetățenii americani. Era ,,regele” lor, îi imitau gesturile și stilul de viață era eroul lor prin faptul că acesta a instaurat ,,epoca de aur a rock-ului”, ce a generat societatea americană ,,consumată și obosită”, prin apariția sa.

Potrivit sociologul Gabriel Segre deși societățile moderne susțin cu vehemență faptul că miturile au dispărut, totuși prezența acestora poate fi detectată în toate sferele societăților, acestea fiind cele care crează mituri. Astfel că ,,treptat totul devine mit”.

Eroii mitici sunt prezenți în toate sferele societății, ei ,,întruchipează valori absolute și pot fi întâlniți printre actori, scriitori, poeți, pictori, medici, avocați, conducători politici”. Drept urmare, dacă în antichitate zeii sau eroii erau venerați în temple și sanctuare, în societatea actuală, eroii sunt venerați în noile temple și anume ,,fan’ s cluburile, sălile de concerte, cluburile de suporteri sau stadioanele și partidele plitice”.

Drept urmare, mitul prin intermediul eroilor schimbă societatea are o influență covârșitoare asupra acesteia.. Elvis era considerat un erou, un ideal de viață pe care toți membrii societății doreau să-l imite”.

Apariția lui Elvis Presley a aruncat ,,America în haos, în zgomat și frenezie, acesta nu numai că întinerește, regenerează”. La fel ca primii oameni care au existat pe pământ și adolescenții care tocmai s-au născut odată cu apariția eroului Elvis, vor trebui ,,să se hrănească și el se va hrăni cu rock, cu noile modele cultural, care-I vor devein proprii, el trebuie să comunice și va învăța un nou limbaj, extreme de codificat, un nou mod de exprimare”.

Puterea cîntărețului era descrisă ca fiind magică, inexplicabilă, tămăduitoare și nelimitată asupra publicului său.

Elvis Presley ,,a fost un erou mitic, un zeu creator” întruchipează camuflarea și actualitatea mitului eroului.

3.Gelu Teampău în lucrarea , Mit și bandă desenată abordează ,,relația dintre mit și bandă desenată, ultima înțeleasă ca fenomen al culturii de masă”. El a plasat mitologia ,,ca fundal și materie primă a narațiunilor grafice”, iar prin cercetarea se confirm opinia lui Mircea Eliade privind supraviețuirea camuflată, dar activă, a miturilor în lumea modernă.

Conform cercetării sale ,,mitul continuă să fie activ în universal oniric, în imaginarul social, în visele, dorințele, fobiile și nostalgiile omului actual”.

Mitul și banda desenată, sublinia Teampău întrețin ,,relații privilegiate, în sensul că banda desenată reprezintă o formă populară și de mare succes prin care mitul devine manifest în lumea modernă”. Banda desenată folosește mitul ca mijloc de ,,reactivare a unor fantasme străvechi, cum ar fi cele ale eroului salvator”.

În conluzie, Gelu Teampău atrăgea atenția asupra faptului că ,,mitul rămâne mereu viu, un subiect de actualitate mereu ofertant, iar investigarea sa echivalând cu privirile autoreflexive ale umanității” și deși acesta este greu de definit ,,omul nu se poate defini, la rândul său, ignorându-și această dimensiune vitală”.

4.Alain Joannes în lucrarea Comunicare prin imagini a avut ca scop prezentarea modalităților de punere în valoare a comunicării prin intermediul dimensiunii vizuale.

Conform opiniei sale mitologiile au un rol forte important în comunicare, acestea ,,nu sunt doar credințe care s-au stins odată cu civilizațiile antice”, ci ,,captează convingerile de masă și accelerează transmiterea și înțelegererea mesajelor vizuale”.

Alain Joannes sublinia faptul că mitologia ,,succesului atins prin celebritate, ca o copie a vieții starurilor de cinema funcționează din perioada idolilor muzicii rock a anilor 60, avându-i ca prototipuri pe Elvis Presley și Johny Hallydau”. Acest tip de mitologie produce prin intermediul televiziunii ,,mii de reprezentări ale unor tineri care imită actori sau cântăreți în drumul spre glorie”.

Miturile despre creareea lumi sau despre eroi sunt folosite ca mijloc de comunicare prin imagini pentru a influența opinia colectivității.

Lucrarea lui Alain Joannes confirmă faptul că miturile continuă să fie prezente în societatea contemporană fiind camuflate în mod special în domeniul pubicității

5. Potrivit opiniei sociologului Dumitru Otovescu ,,mass-media joacă rolul principal în aducerea la cunoștința publicului a durerilor și nevoilor oamenilor”. Astfel că, nota sociologul potrivit concluziilor celor mai multe anchete sociologice ,,omul zilele noastre își petrece cea mai mare parte a timpului liber la televizor”

Aceste concluzii denotă faptul că imaginea are o influență deosebit de mare asupra omului contemporan.

La sfârșitul anului 2003, sub egida Institutului Social Oltenia al Universității din Craiova, a fost realizată o anchetă sociologică în cele cinci județe al regiunii istorice Oltenia, ce a evidențiat că pentru populația din această zonă televiziunea este cel mai important mijloc de comunicare în masă. Astfel că, emisiunile posturilor de televiziune sunt urmărite de 94% din totalul populației investigate și sub aspectul timpului acordat consumului mass-media, televiunea ocupă primul loc.

Unele dintre efectele consumului în exces a emisiunilor de televiziune sunt:alimentarea sedentarismului, a comodității de gândire și acțiune, refuzarea ori limitarea altor surse alternative de informare și documentare, stimularea comportamentelor violente și a manifestărilor patologice.

Eroul mitologic vs. Eroul contemporan

Pentru a reliefa corespondența mitului eroului în societatea actuală am realizat analiza acestuia în două etape. În prima etapă am analizat camuflarea mitului eroului în spoturile publicitare, unde am avut în vedere ilustrarea a două forme de metamorfozare ale acestui mit și anume, cea de erou-produs și erou-cumpărător. În aboradrea acestor perspective am dorit să evidențiez, în primul rând faptul că produsul promovat devine erou, întrucât el apare atunci când o anumită persoană are nevoie de ajutorul său, crearea sa având ca scop protejarea și salvarea umanității de anumite pericole care îi amenință ordinea și stabilitatea.

În al doilea rând am dorit să evidențiez modul în care cumpărătorul devine erou prin achiziționarea unui anumit produs. Acest fapt este posibil, prin prisma faptului că odată ce produsul a fost achiziționat și utilizat, cumpărătorului îi sunt transmise valorile și calitățile acestuia.

Mizând pe faptul că eroul reprezintă o proiecție a fiecărui individ, care îl investește pe acesta cu idealurile și dorințele sale, media a profitat de această situație pentru a crea produsul-erou care are capacitata de a le îndeplini dorințele și frământările acestora și eroul-cumpărător care este investit în urma achiziționării produsului cu calitățile acestuia.

În a doua etapă intenția analizei Mitului eroului a constat în reliefarea modului de percepere al acestuia în societatea românească și indentificarea tipurilor de eroi ai societății românești. Acest demers a constat în analiza informațiilor ce au fost publicate în mediul online în materie de știri.

În cele ce urmează o să prezint prima etapă a analizei Mitului Eroului și anume formele de camuflare ale acestui mit în domeniul publicitar. Potrivit descrierii anterioare în urma analizei spoturile publicitare a rezultat faptul că eroul poate fi perceput atât în calitate de produs, cât și de cumpărător.

Pentru a ilustra prima ipostază a mitului eroului, cea de erou-produs am selectat spoturile publicitare realizate pentru promovarea produselor de curățat Mr.Propper și Mr.Musule.

În ceea ce constă ilustrarea celei de-a doua ipostază a mitului erou, cea de erou-cumpărător am analizat următoarele spoturi publicitare ce au fost realizate pentru promovarea parfumului J’adore Dior și pentru promovarea unei campanii pentru viteza la internet ,,Digi Net Fierbelink 1000 Avion.

a)Eroul-produs

Produsul devine erou prin faptul că el are misiunea de a salva lumea de pericolele care îi ameniță stabilitatea. În cazul de față pericolele sunt reprezentate de igienă și confort.

1. Primul spot pe care o să-l prezint este cel realizat pentru promovarea produsului de curățat Mr.Propper.

Mr.Propper devine erou întrucât salvează situația dificulă în care se afla ,,mămica”. El apare atunci când mămica are mare nevoie de ajutor, deși nu a fost chemat de nimeni el simte când cineva este în pericol. El are misiunea de a îndeplini ,,dorința” mamei și anume de a salva casa de murdărie și dezordine, redându-i strălucirea și curățenia de altădată.

Mr.Propper se luptă cu particulele de murdărie care erau foarte imprimate în întreaga casă și în cele din urmă a reușit să salveze casa de murdărie. În urma acestei lupte el devine și mai puternic și mai competent în misiunea sa ,,lupta împotriva murdăriei”.

Eroul Mr.Propper dă dovadă de curaj și de înțelepciune în lupta cu murdăria, iar zâmbetul de la finalul luptei exprimă siguranță în forțele proprii.

Fig.3.3.1 Eroul-produs a redat liniște și armonia în casă

Postura corpului reprezentată de măinile încrucișate sugerează faptul că este un adversar puternic și foarte competent în materie de produse de curățat.

Produsul Mr.Propper a devenit erou, întrucât s-a sacrificat pentru binele familiei și a redat armonia în casă.

2.Mr.Muscle devine erou întrucât el le salvează pe mămici în lupta cu curățenia.

Acest spot publicitar este realizat într-un mod diferit în comparație cu cel realizat pentru Mr.Propper.

Pentru prezentarea produsului Mr.Muscle se folosește o poveste, acest lucru putând fi reamarcat încă de la început prin folosirea formulei,,A fost odată un băiețel…”, specifică basmului. Spotul publicitar începe prin prezentarea băiețelului într-un laborator încercând să creeze ceva revoluționar. Acesta este diferit de copiii obișnuiți, întrucât el poartă un costum folosit de eroii din filme precum Superman sau Spideman.

De asemenea eroul seamănă cu un personaj din basme, întrucât el parcuge mai multe etape până ce ajunge la maturitate și devine apt de a se lupta cu pericolele.În cele din urmă, după parcurgerea mai multor obstacole el ajuge să își îndeplinească misiunea, care consta în găsirea de soluții pentru ca mamele să curețe mai ușor. Fig. 3.3.2.eroul a salvat mămicile

în lupta cu murdăria

Mr.Muscle dă dovada de curaj, înțelepciune, forță fizică și psihică, voință, ambiție, înțelepciune și noblețe, întrucât reușește să salveze mămicile. El prezintă un produs revoluționar pentru baie și bucătărie, Tehnologia 5 în 1îmbină forța și inteligența și curăță murdăria dificilă, curățând 99% dintre grăsimi, virusuri bacterii”.

Produsul-erou Mr.Muscle este un erou, întruct și-a sacrificat propria viață pentru a le ajuta pe mămici în lupta cu murdăria, redând astfel ordinea și armonia în casele acestora.

b)Eroul-cumpărător

Cumprătorul devine erou în urma achiziționării și consumării produsului, întrucât prin folosirea produsului, cumprătorului îi sunt transmise valorile, puterea și calitățile acestuia.

1.Digi Net Fiberlink 1000-Avion

Este un spot ce a fost realizat de către compania de telefonie și televiziune RCS&RDS, cu scopul de a promova noua ofertă pentru viteza la internet.

Spotul începe prin prezentarea personajului Alex, care se afla pe o bancă într-un parc.

Fig. 3.3. ,,eroul” dezamăgit

Alex este descris ca fiind un erou de comedii, de drame, de telenovele.Era un erou pentru țara sa, pentru că prin prisma profesiei sale de actor, acesta putea schimba mentalitatea societății sale. Era un erou pentru țara sa, pentru că prin prisma profesiei sale, acesta putea promova valorile țării sale.

Alex era un erou, însă un erou căruia i-a lipsit esența de a-l face fericit. Acest lucru reiese din prezentarea lui pe o bancă în parc, trist,dezamăgit, pentru că nu reușea să facă ceva deosebit.

În parcul unde se afla Alex se aflau și câteva statui, care au anumite semnificații în acest spot publicitar. El se așează în fața unei statui, care era în poziție de șezut cu picioarele încrucișate citind și a încercat să o imite abordând aceeași poziție. O privește și descoperă că nici meditația nu l-ar putea face fericit. A doua statuie pe lângă care a trecut înfățișa o fetiță care ținea mâna întinsă, care i-a accentut și mai mult stare de nefericire și dezamăgire. Ce-a de-a treia statuie reprezenta o broască țestoasă deasupra căreia se afla un băiețel care o lovea cu palma, pentru a merge mai repede.

Alex era revoltat și dorea să facă ceva pentru a depăși situația. Lui Alex îi lipsea acțiunea pentru a fi fericit, acșiune care presupune însă viteză. Folosind produsul Digi Net Fiberlink 1000 acesta devine erou și dobândește puteri supranaturale, reușind în acest fel să zboare. Acum el se aseamănă cu personajul din filmul Superman, care după ce își îmbrăca costumul devenea un super erou și reușea să zboare. În acest caz, costumul lui Alex era produsul internet, care prin achiziționarea lui primește puterile sale.

Istoricul religiilor Mircea Eliade susține că ,,mitul Superman satisface nostalgiile secrete ale omului modern care, știindu-se decăzut și mărginit, visează să se dezvăluie ca un personaj excepțional, ca un erou”.

Așa era și personajul nostru Alex, trist și dezamăgit dorindu-și cu ardoare să devină un ,,personaj excepțional”. Acest lucru a fost posibil după ce a cumpărat produsul Digi Net Fieberlink 1000, care i-a transmis calitațile sa:viteza, forța, încrederea, curajul, fericire și putere.

Prin achiziție și consum, produsul i-a transmis lui Alex calitățile necesare pentru a deveni un erou și pe lângă asta i-a îndeplinit și visul la care aspiră orice ființă omenească, acela de a zbura.

Alex în postura de erou poate lupta acum și cu pericolele care amenință lumea,pericole care sunt reprezentate de produsul concurent. În acest spot produsul concurent este înfățișat de un avion, pe care însă Alex îl depășește cu ajutorul vitezei și puterii cu care tocmai fusese înzestrat.

Mesajul pe care acest spot publicitar îl sugerează este unul foarte clar:,,Digi Net Fiberlink 1000” este produsul celor puternici, siguri și încrezători în proprile forțe, iar cei care nu aleg acest produs rămân veșnic dezamăgiți, triști și nostalgici, lipsiți de putere și energie.

Prin alegerea acestui produs se transmit și anume calități precum interesul pentru cultură. Textul oferă o prezentare prin opoziție față de cei care sunt înceți și triști, drept urmare eroismul presupune a fi diferit.

Personajul Alex fiind mulțumit de produs el recomandă achiziționarea sa decătre alte persoane ,,obișnuit acum cu viteze superioare, Alex recoamndă acum 1000, 1000 Mbps pe secundă, cea mai mare viteză de internet din partea asta de lume”.

Fig.3.4.îndeplinirea visului eroului-

Înzestrarea cu puteri supranaturale

4.J’adore DiorAl doilea spot publicitar pe care l-am ales pentru a ilustra perspectiva conform căreia cumpărătorul devine erou este spotul ce a fost realizat pentru parfumul J adore Dior.

Spotul publicitar începe prin prezentarea unei porți mari și stralucitoare, apoi o scară cu foarte multe trepte pe care urca o femeie blondă, ce era îmbrăcată în haine de culoare închisă.

Aceasta intră într-o încăpere unde în prima secvență sunt surprinse multe candelabre deosebite și mari, care refractau o lumină foarte strălucitoare. Încăperea era foarte luminoasă și în interiorul ei se aflau mulți fotografi, jurnaliști și multe fotomodele ce se pregăteau pentru prezentarea de modă.

Fig. 3.3.5.Drmul spre celebritate

Femeia blondă și misterioasă, pe măsură ce trecea pe lângă persoanele prezente la eveniment renunța la hainele sumbre îmbrăcându-se cu o rochie aurie și extrem de frumoasă. La eveniment erau prezente și vedetele Madonna și Marley Morrou care admirau o sticluță de parfum.

Într-o ultimă etapă femeia-blondă ajunge la parfumul pe care îl aveeau cele două vedete, îl folosește și ajunge pe podium, unde este admirată de toată lumea prezentă acolo. În timp ce mergea pe podium ea a șoptit în repetate rânduri ,,te ador Dior”.

Spotul publicitar pe care tocmai l-am prezentat este unul încărcat de simboluri și aspecte mitice, iar persoana care îl folosește este înzestrată în mod automat cu valorile acestuia, devenind un erou prin utilizarea sa.

Simboluri și aspectele mitice pe care le reeflectă acest spot sunt următoarele:poarta, scara, femeia-blondă, hainele, modelele, cele două vedete, candelabrele, auriul și podiumul.

În consecință, în următoarele rânduri o să prezint într-un mod cât mai succint semnificațiile acestor simboluri și aspecte mitice pentru a evidenția perspectiva pe care am prezentat-o anterior.

Încă de la începutul spotului publicitar este prezentată o poartă uriașă și strălucitoare, ce sugerează drumul spre celebritate, iar cine reușește să intre pe poarta respectivă a făcut primul pas spre îndeplinirea visului său de a avea succes.

În această secvență întâlnim anumite ,,comportări mitice” la care Mircea Eliade făcea referire și anume ,,obsesia succesului”, atât de reprezentativă pentru omul modern și reliefează totodată dorința ascunsă a omului de a depăși ,,limitele condiției omenești”.

În al doilea plan este prezentată o scară cu foarte multe trepte, ce simbolizează drumul spre celebritate pe care trebuie să-l pacurgă orice persoană care ascede la ea. Scara este cea care dezvăluie dorința de a ascede la cer, iar în cazul acesta spre succes și prestigiu. De asemenea scara simbolizează și faptul că pe măsură ce o persoană parcurge treptele acesteia renunța treptat la adevărata sa identitate și ajunge la capătul treptelor unde capătă o identitate nouă.

Prezentarea cabdelabrelor întruchipează ideea de putere, impozanță și strălucire.

Femeia-blondă care urca treptele este ea însăși un simbol, întrucât întruchipează ,,simbolul blond al frumuseții” reprezentat de Marilyn Mannroe. Hainele de culoare închisă la care începe să renunțe treptat conține aspecte mitice, ce sugerează faptul că ea renunță la propria identitate care nu îi aducea fericire și bucurie, pentru a îmbrăca o altă identitate care îi aduce fericire și strălucire.

Prezența celor două vedete, care admirau sticluța de parfum reliefează faptul că persoana care îl folosește va deveni faimoasă.

Odată ce folosește produsul, femeia primește valorile și calitățile acestuia: putere, frumusețe, încredere, fericire, succes și strălucire. Esența parfumului mult venerată și dorită de toate persoanele o transformă într-un erou și îi oferă celebritatea sa.

Parfumul le oferă persoanelor care îl folosesc esența sa, le transformă în zeițe, oferindu-le o altă identitate, întrucât din persoanele lipsite de strălucire, acestea se vor transforma în persoane strălucitoare, speciale, emblematice, a căror calități își vor punea amprenta asupra celorlați.

În ultimă instanță pentru a-i mulțumi pentre identitatea primită, femeia repeta ,,Te ador Dior”, ea adora și venera produsul care îi oferise celebritate

Fig. 3.3.6 transformarea cumpărătorului într-un erou

îndeplinirea visului de a fi celebru

Eroii societății românești

Pentru a indentifica care sunt tipurile de eroi ai societății românești am selectat anumite articole ce au fost publicate în presa online, pe parcursul perioadei 15.05.2014-26.05.2014. În acest sens am analizat articolele ce au fost publicate în următoarele ziare online: Gazeta Sporturilor, Jurnalul Național, Gândul, Evenimentul Zilei.

Această etapă a analizei mitului eroului și a actualității lui în contemporaneitate provine din faptul că în repetate rânduri am observat că în media se folosește tot mai des conceptul de erou. Am făcut acest demers fiind animată de dorința de a afla cine anume este erou pentru societatea românească în prezent.

În demersul indentificării tipurile de eroi ai societății românești am avut ca punct de plecare lucrarea lui Thomas Carlyle Eroii:Cultul Eroilor și eroicul în istorie, unde acesta a cercetat formele pe care eroismul le-a îmbrăcat în istoria europană, clasificând eroul în trei categori: eroul ca profet, eroul ca divinitate și eroul ca poet.

Drept urmare, în urma analizei am descoperit faptul că în societatea românească întâlnim patru tipuri de eroi: eroul-salvator, eroul-militar, eroul-aviator, eroul-sportiv.

Eroul este prezent în toate sferele societății românești și are capacitatea de a pătrunde în căile cele mai secrete și interesele vitale ale acesteia. Societatea actuală are nevoie de o persoană care să o salveze, care să restabilească ordinea, iar mitul eroului continuă să aibă o influență și o importanță foarte mare asupra acesteia.

Mitul eroului, în toate cele patru cazuri continuă să reprezinte un model exemplar pentru societatatea al cărui membru este, acest fapt remarcându-se prin faptul că oamneii cred în erou și îi acordă un loc privilegiat.

Eroul continuă să fie persoana care luptă pentru binele semenilor săi cu prețul propriei vieți, care își sacrifică viața pentru a soluționa problemele societății.

Mitul eroului contiună să reflecte nevoile oamenilor și să ofere un ideal de viață, un exemplu pentru societate ce se poate distinge și în zilele noastre prin sacrificiu și riscuri. Eroul este în societatea contemporană persoana care salvează și protejează atât societatea în sine, cât și pe membrii acesteia. El se distinge prin curaj, înțelepciune, simplitate, corectitudine și noblețe.El este persoana care apare atunci când societatea are nevoie să fie salvată.

În societatea actuală eroul este persoana care luptă pentru binele și fericirea acesteia, indiferent de vârsta pe care o are.

În următoarele rânduri o să trec în revistă analiza articolele relevante pentru fiecare tip de erou specific societății românești care au fost selectatea din presa online.

1.Eroul-Salvator

Acest tip de erou se referă la omul obișnuit care salvează și protejează societatea și pe membrii acesteia indiferent de vârsta pe care o are. Eroul nu are vârstă, sentimentul de noblețe și dorința de a proteja societatea apare la orice vârstă.

De pildă, un articol pe care l-am selectat făcea referire la un ,,copil de 11 ani care a salvat un băiețel de 2 ani”. El a devenit erou pentru că a salvat o persoană cu riscul de a-și pierde propria viață, dând dovadă de curaj și înțelepciune și devenid astfel un model pentru societatea sa.

Un alt articol prezenta un bătrânel în vârstă de 99 de ani care ,,își petrecea zilele pe străzi, doar pentru a-și putea dona pensia și banii primiți de la trecători, bisericii și orfanilor”. El a fost denumit de societatea sa erou, un sfânt un înger sub acoperire.

El este eroul-salvator plin de compasiune, curaj și înțelepciune, omul obișnuit care a decis să își sacrifice propria viață ducând un trai precar, plin de riscuri pe străzile orașului, doar pentru a-i ajuta pe semenii săi.

Un alt articol pe care l-am selectat prezintă un șofer român care a fost denumit de societatea italiană erou după ce a salvat viața unei fetițe de 8 ani realizând ,,un adevărat zid cu tirul pe care îl conducea.

Eroul-salvator este prezentat de asemenea în postura de tată sau de frate. Ei ajung să lupte pentru salvarea unui membru al familiei cu riscul de a-și pierde viața. De pildă un băiețel și-a pierdut viața în încercarea de a-și salva sora să nu fie agresată.

Eroul-salvator face referire și la omul obișnuit care devine un erou prin faptul că acesta se luptă cu propria viață devenind un exemplu pentru societate.

În acest sens o să fac referire la două articole care fac referire la un băiat și o fată care au devenit eroi întrucât au luptat cu boala de care sufereau, ei au ,,schimbat vieși cu propria viață”. Actul de curaj i-a transformat în eroi, devenind astfel o inspirație pentru toți copiii bolnavi din lume,

Un alt articol face referire la trei oameni obișuiți, trei săteni care au salvat victimele unui accident aviatic. Ei le-au salvat fiind animați de dorința de a ajuta, de a salva fără a fi constrânși de cineva.

Ei au apărut atunci când societatea avea cel mai mult nevoie să îi fie salvați membrii.

Eroul-salvator este omul obișnuit care își sacrifică propria viață pentru salvarea unei alte persoan

2.Eroul-sportiv

Acest tip de erou face referire la o persoană care practică un anumit sport și care prin intermediul rezultatelor sale devine un model pentru echipa sa, pentru societatea din care provine și pentru toate persoanele care sunt pasionate de sportul pe care îl practică.

El se luptă pentru îndeplinirea idealurilor și nevoilor echipei sale și propulsarea acesteia pe o ierarhie căt mai înaltă în domeniul sportului.

Potrivit articolelor care au fost prezentate în sursele pe care le-am prezentat anterior, eroul-sportiv poate fi un fotbalist, portar, antrenor sau ciclist. Un fotbalist este numit erou, în urma salvării echipei sale în lupta cu echipa adversă, la fel ca și portarul care o salvează de pericolele de pe teren. Un antrenor devine erou, datorită rezultatelor deosebite ale echipei pe care el a antrenat-o.

Un articol, de pildă face referire la un ciclist italian care s-a folosit de sportul pe care îl practica și de notorietatea sa pentru a salva viața a peste 800 de evrei. Acesta pe motiv că se antrena pentru următoarele competiții ,,alerga prin toată Italia” începând din fața unei mânăstiri toscane, loc în care se aflau evreii cărora le făcea poze și le lua actele, apoi le ascundea în cadrul bicicletei, special conceput și le duccea la o tipografie clandestină, unde li se schimbau actele. În acest fel ei reușeau să treacă granița cu acte false.

Cu riscul de a-și pierde propria viață acesta a încercat să-i salveze pe evrei cu ajutorul unui fel de ataș la bicicletă unde îi ascudea și îi trecea munții Alpi.

Acest ciclist a fost numit erou, întrucât prin intermediul profesiei sale a reușit să salveze viața unor oameni dând dovadă de curaj, înțelepciune și noblețe.

3.Eroul-aviator

Acest tip de erou face referire la o persoană obișnuită care a ales să își dedice viașa zborului și prin prisma profesiei sale acesta are datoria de a proteja viața persoanelor care se află în avionul pe care acesta îl pilotează.

Un articol prezenta un aviator care a devenit erou al aviașiei române și a fost decorat ,,post mordem cu ordinul Virtutea militară”, după ce acesta și-a pierdut viața în urma prăbușirii avionului. Pentru a-i mulțumi pentru meritele deosebite și sacrificiul său i-a fost construit un obelisc de piatră de granit, care îi păstrează numele pentru eternitate.

Un alt erou-aviator și-a pierdut viața în încercarea de a-și salva pasagerii. El a făcut tot posibilul de a ateriza avionul într-o poziție cât mai bună pentru ca pasagerii săi să poată supraviețui.

Aviatorul devine erou, întrucât el pune mai presus de propria viață, viața pasagerilor sai.

4.Eroul-militar

Acest tip de erou face referire la o persoană care are ca misiune prin prisma profesiei sal menținerea păcii și securității în zonele cu probleme, își sacrifică propria viață pentru apărarea persoanelor din zonele respective.

Ei pun mai presus de orice, de familie, prieteni, propria viață scopul lor, care constă în apararea societății.

Forte mulți dintre eroii-militari și-au pierdut viața în misiune, devenind eroi naționali prin faptul că au luptat pentru apărarea cetățenilor.

Ei au dat dovadă de curaj, sacrificiu, forță, putere de luptă în fiecare secundă în carer se aflau pe câmpul de luptă.

Într-un articol publicat în mediul online, un român a fost numit erou pentru că a descoperit un dispozitiv explosiv imporovizat în zona unde camarazii săi urmau să patruleze.El a devenit erou, pentru că a salvat viața altor persoane, a camarazilor săi.

Eroul-militar este un model pentru colectivitate, ei își asumă orice risc pentru apararea umanității.

Supraviețuirea Mitul paradisului pierdut

Mitul paradisului pierdut a supraviețuit și continuă să supraviețuiască în zilele noastre ,,împotriva exploziei științei și tehnologiei, stimulat și reutilizat de acestea”.

Pentru a surprinde actualitatea mitului paradisului pierdut am selectat spre analiză următoarele spoturi publicitare realizate pentru camapiile de promovare ale următoarelor produse: Berea Ciucaș, batonul de ciocolată Dots, parfumul Nina Ricci și băutura carbogazoasă Coca-Cola.

a)Berea Ciucaș

Campania de imagine pentru Berea Ciucaș include un spot publicitar de 30 de secunde care prezintă produsul ca fiind ,,berea favorită a naturii”.

Fig.3.3.7. produsul care oferă armonie

Prin interemediul acestui spot consumatorul este invitat în Poiana Ciucaș pentru a descoperi secretele unei beri bune:malț rumenit, hamei aromat și apă proaspătă.

Spotul începe prin prezentarea unor persoane de genul masculin care erau prieteni și care se întâlniseră pentru a se relaxa servind un Ciucaș. Prin consumarea produsului, în speță a băuturii Ciucaș ei puteau să pătrundă în Poiana Ciucaș și să descopere secretele unei beri bune.

Poiana Ciucaș înfățișază peisajul paradisiac din Biblie, locul care emană pace, liniște și armonie. Era un loc în care existau copaci și plante din toate speciile pământului și o cascadă care traversa întreaga poiană. Era locul în care omul era prieten cu animalele, acest lucru putându-se observa prin faptul că bărbatul a fost întâmpinat de un cerb, de care nu se temea și căruia îi înțelegea limbajul. Acesta i-a prezentat legile după care era făcută berea. Lângă cascada care izvora din munți era o inimă mare din copaci care reflecta ideea de dragoste.

Pentru a-i prezenta modul în care era făcută berea cerbul îl duce în poiana verde unde se aflau trei femei îmbrăcate în alb, ce țineau un coș în mână în care se afla malțul și hameiul pe care îl aruncau în apa proaspătă.

Simbolul agriculturii întruchipează o lume sacră, iar faptul că distanța dintre cer și pământ pare că dispăruse reliefează comunicare dintre cer și pământ înainte de geneza lumii.

Fig. 3.3.8 misterul creației

Îmbrăcămintea celor trei fete simbolizează puritate, simplitate, vitalitate, noblețe și ideea de înger, prin veșmântul alb pe care îl poartă.

Misterul creației produsului este asociat fără ezitare cu femeia care are puterea și capacitatea de a crea, de a da naștere unei ființe Pământul este asociat de asemenea cu femeia prin faptul că redau același mister al creației, întrucât ,,bogăția pământului și îmbelșugarea lui sunt corespondențe firești ale feminității fecunde”.

După ce i-au fost prezentate legile după care se face berea Ciucaș bărbatul se întoarce la prietenii săi, pentru a putea savura împreună cu ei gustul berii Ciucaș.

În concluzie acest spot publicitar se folosește de imaginea paradisiacă pentru a-i insufla omului nostalgia paradisului pierdut.

2.Batonul de ciocolată Dots

Spotul publicitar realizat pentru batonul de ciocolată și brânză dulce Dots a fost denumit ,,Combinații”, iar crearea acestui produs a plecat de la asocierile pe care le fac oamenii atunci când se gândesc la ciocolată și brânză dulce.

Spotul publicitar cuprinde patru cadre și anume:primul cadru prezintă o mașină de culoare roșie, focul și un înger care cade din cer în mașină;

Fig. 3.3.9 Ilustrarea păcatului suprem

Al doilea cadru prezintă un cal de culoare neagră în spatele căruia se afla un abur alb; al treilea cadru prezintă o bunică care coase un goblen și din nou calul; ultimul cadru prezintă o femeie de culoare și mai multe oițe albe.

Simbolurile șo aspectele mitice care reflectă camuflarea mitului paradisului pierdut sunt numeroase.

În primul cadru sunt prezentate focul, mașina roșie și femeia-înger. Focul este atât simbol al creației, cât și al iubirii și semnul păcatului. Are multiple conotații de ,,purificare, pasiune, sexualitate, putere și energie”.

Mașina roșie reflectă puterea și pasiunea.

Căderea femeii-înger din cer în mașină are o dublă semnificație, pe do parte întruchipează igonirea lui Lucifer din Rai, iar pe de altă parte sugerează igonirea Evei din Rai ca urmare a încălcării poruncii divine. Îngerul reflectă puritate, iar mașina roșie este ispita cărei el îi cedează.

Al doilea cadru prezintă imaginea unui cal de culoare neagă și aburul alb. Și în această ipostază este subliniată ideea de alb-negru, putere, impozanță, forță, superioritate vs puritate, armonie, simplitate.

Al treilea cadru prezintă în prima parte o bunică care țesea un goblen cu buline roșii, iar în a doua parte se afla călare pe calul negru.

Bunica simbolizează înțelepciune și puritate prin culoarea albă a părului și ideea de familie și armonie. Culoarea roșie de pe pânza pe care o țesea simbolizează seducție și ispită. Faptul că ea cade în ispita de a călări calul sugerează dorința de a aboli timpul, de a se întoarce la etapa din tinerețea sa.

Prezența femeii de culoare în al patrulea cadru reflectă ideea de seducție, de ispită, de erotism, iar mielul reflectă ideea depuritate, armonie, noblețe și simplitate.

Aest spot promovează faptul că prin combinația rezultatelor acestor asocieri energie, forță, senzualitate pe de o parte și puritate, familiaritate și tradiție pe de altă parte.

3.Nina Rici

Spotul publicitar realizat pentru brandul Nina Rici înfățișază o femeie care intră într-o cameră plină de oglinzi și care reușește să pătrundă în interiorul uneia din ele și ajunge într-o grădină. Acolo se afla un labirint și o bufniță albă care o aștepta și căreia femeia îi șoptește ,,Sunt eu”, apoi ea traversează labirintul și ajunge în centrul său unde se afla un copac pe crengile căruia se afla parfumul în formă de măr.

Acest spot reflectă ideea de ispită, senzualitate, peisaj paradisiac, iar aspectele mitice sunt următoarele: femeia, oglinda, labirintul, grădina, bufnița, copacul și parfumul în formă de măr.

Decorul alb în care este prezentat spotul reflectă ideea de puritate, simplitate și mister ceea ce ne duce cu gândul la Rai, la îngeri și la Divinitate.

Fig.3.3.10 renunțarea la identitate

Apoi prezența oglinzilor reflectă relația dintre realitate și irealitate, poarta spre lumea de dincol, un model ideal, o schimbare, o renunțare a identității.

Oglinda i-a permis femeii să pătrundă într-o altă lume, în grădina Edenului. Prezența bufniței de culoare albă întruchipează îngerul mesager și reflectă ideea de sacralitate și înțelepciune.

Labirintul are rolul de protector, reprezintă un sistem de apărare, el este cel care protejează comoara la care femeia încearcă să ajungă. Forma de cerc a labirintului, simbolizează comunicarea dintre Cer și Pământ, el proteja centrul, locul unde se afla parfumul ,,care va fi rezervat inițiaticului, celui care în timpul încercărilor inițiatice se va fi arătat demn să aibă acces la revelația misterioasă”.

Secvența în care este prezentată femeia care i-a din copc recipientul de parfum în formă de măr ilustrează căderea în ispită a Evei atunci când a mâncat un măr din Pomul Cunoașterii.

Fig. 3.11. Ilustrara păcatului suprem

4.Coca-Cola

Spotul publicitar realizat pentru brandul Coca-Cola, din campania sărbătorilor de iarnă începe prin prezentarea camionului roșu de la Coca-Cola, care odată cea intrat în oraș totul a început să capete lumină și strălucire.

Fiecare casă pe lângă care trecea se îmbrăca cu mantia colorată de sărbătoare. Produsul aduce fericire pentru toți membrii rașului

Acest spot se folosește de mitul paradisului pierdut pentru a reflcta o întoarcere la o etapă fericită din viața fiecărui om, copilăria. Acest spot ne duce cu gândul la seara de crăciun, la naștere Mântuitorului, la așteptarea lui Moș Crăciun.

Moș Craciun, produsul care aduce fericire, este simbolul înțelepciunii și cel care ne îndeplinește visele și nostalgiile.

Fig. 3.3. 12 Fig. 3.3.13

Nostalgia paradisului copilăriei

Interpretarea interviului

Conceptul de mit ,,are un plurisemantism, în funcție de universul cognitiv, la care se raportează, iar nivelul termenului este dat de o totalitate de arhetipuri. Arhetipurile sunt modele ale conștiinței sociale raportate la relația dintre om și supranatural sau om și natural.

Omul contemporan este asaltat în orice clipă de intersectări ale mitologicului, ale sacrului și ale profanului. Aceste intersectări sunt caracterizate de pildă de simboluri culturale și aculturale, cum ar fi cele comerciale.

Mitul eroului este un ansamblu de concepții sau o concepție singulară, generalizată însă în conștiințele colective ale generațiilor diferite și se referă la tipul uman reprezentativ pentru un comportament moral, pentru o valoare, pentru un ideal.

Eroul, la modul general desemnează prototipul individului uman, emblematic prin comportamente, prin valorile morale pe care le propune și le trăiește mai ales. El desemnează moralitatea pozitivă, trăsăturile de caracter care exprimă concretizări ale ideilor de bine, dreptate, generozitate și alte forme de altruism.

Referitor la prezența eroului în societatea contemporană ,,societatea actuală continuă criza sec. XX și practicile preluării și expunerii mediatice a unor falși eroi care sunt false modele de comportament și de valorizare morală.

În ceea ce privește asemănarea dintre eroul mitologic și eroul contemporan aceste sunt mai mult formale, decât de esență.Tipologiile eroilor contemporani sunt prezenți sub forma unor clișee și se regăsesc între diferite relații interpersonale și sociale.Clișeele sunt diferite și făcute ofensive în cinematografie, de presa scrisă și mai ales de marea diversitate a canalelor de televiziune.

Eroul contemporan creează aparența întruchipării unei voințe puternice, unei conștiințe morale care iese din mase, se detașează până la sacrificiu față de aceasta, ca apoi să aibă feedback-uri ale faptelor sale care pot servi majorității oamenilor.

Societate contemporană mai crede în eroi, iar această întoarcere la mitul eroului se poate explica în următoarele situații: la vârsta adolescentină copiii au nevoie de repere și de modele pe care le preiau din media. De asemenea în situațiile de convulsii sociale, oamenii au nevoie de mentori, de tutori spirituali. În situațiile de decadență morală, eroul poate deveni orice om obișnuit care se împlinește prin sacrificiu, prin frumusețe sufletească.

Eroii societății actuale pot fi acei oameni care se disting prin perseverență, putere de autodepășire, altruism și generozitate rațională. Un sportiv care urcă într-o ierarhie mondială prin multă muncă și amnegație devine un model și într-un fel un erou.

Eroul poate fi un om obișnuit care se distinge prin ceva marcant și apoi revine după o faptă sau un set de fapte remarcabile la existența sa obișuită. Eroul este un fel de secvență de status, o ipoteză existențială, trecătoare, nu se naște nimeni erou.

Eroul poate deveni o emblemă, o marcă, o etichetă, o forță spirituală care influențează și conștientul și subconștientul.

Mitul paradisului pierdut este un termen teologic și neteologic, literar, care exprimă o lume a perfecțiunii spirituale, nonmaterială la care se poate ascede prin supunere la tot felul de cenzuri, ca orice lume poate fi pierdut, câștigat, recâștigat, absurd sau neinteresant.

Paradisul pierdut poate fi spațiul copilăriei și revenirea, întoarcerea subiectivă în acel spațiu și timp este firească.

Relevanță biblică a acestui mit este dată de înțelegerea naturii efemere a omului care este o creatură imperfectă și perisabilă a lui Dumnezeu.Omul însă este cea mai complexă creatură prin raționalitatea sa, singura care poate avea un drum spre sau dinspre paradis.

Paradisul este sau exprimă o noțiune antropomorfică și antropologică. Numai omul poate avea un paradis, sau nu, pentru că numai el poate fi sau nu o ființă morală.

În concluzie, miturile sunt foarte prezente în societatea contempoarană, în viața noastră, poate la fel de prezente ca pentru omul arhaic. Influența lor poate fi explicată ca o inducere a unor comportamente prin care ne dezvoltăm aptitudini și atitudini.

Reperele de care avem nevoie sunt simboluri care vin dinspre mitologie.

Concluzii finale

Prin prezenta lucrare se confirmă actualitatea și existența miturilor în societatea contemporană, omul contemporan fiind asaltat în orice clipă de intersectări ale mitologicului, ale sacrului și ale profanului.

Pentru a reliefa corespondența miturilor în societatea contemporană, în lucrarea de față am început prin a investiga importanța conceptului de mit în cadrul literaturii de specialitate. În urma acestei analize pot afirma faptul că domeniul miticului a fost amplu dezbătut de către foarte mulți cercetători prestigioși din întreaga lume.

Mitul a avut o importanță deosebită pentru umanitate, întrucât el a contribuit la descoperirea creațiilor și misterelor civilizațiilor. Mitul oferă o identitate proprie fiecărui popor, întrucât acesta ascunde în structura sa o varietate de semnificații și mistere legate de cultura și mentalitatea acestuia. Asupra fiecărei civilizații mitul a avut o putere realmente semnificativă de a influența oamenii și de a modela societatea prin intermediul anumitor modele de comportament, credințe, prin intermediul limbajului sau al imaginilor.

Din analiza raportată la existența miturilor în contemporaneitate, am observat faptul că mitul a suferit o desacralizare, o devalorizare cauzată în principal de faptul că astăzi mitul este folosit ca mijloc de a influența oamenii prin imagini și limbaj, o caracteristică a secolului vitezei ce se remarcă printr-o tehnologizare excesivă și o deplsare a accentului către culoare și mișcare, într-un cuvânt către imagine.

Fiind o temă atât de generoasă și ținând cont de dimensiunile acestei lucrări, am preferat să tratez mai degrabă formele de camuflare ale mitului în mass- media și mai puțin aria vastă a comportamentelor mitice care ar îngloba toate sferele vieții sociale.

În urma analizei întreprinse asupra Mitului eroului și Mitul paradisului pierdut rezultă faptul că, în societatea contemporană mitul supraviețuiește camuflat sub diverse forme, ce sunt promovate după cum am mai precizat prin intermediul mass-mediei.

Am investigat acutualitatea celor două mituri cu ajutorul analizei de conținut și a interviului, pentru a obține concluzii pertinente și pentru a putea observa importanța celor două mituri în prezent.

Pentru a reliefa corespondența mitului eroului în societatea actuală am realizat analiza acestuia în două etape. În prima etapă am analizat camuflarea mitului eroului în spoturile publicitare, iar a doua etapă a constat în reliefarea modului de percepere al acestuia în societatea românească, demers ce a constat în analiza informațiilor ce au fost publicate în mediul online în materie de știri.

În urma analizei spoturilor publicitare, am observat faptul că mitul eroului este metamorfozat sub două forme și anume cea de erou-produs și erou-cumpărător.

Cele două forme de metamorfozare ale mitului se datorează faptului că, media a profitat de situația conform căreia eroul reprezintă o proiecție a fiecărui individ, care îl investește pe acesta cu idealurile și dorințele sale pentru a crea produsul-erou care are capacitata de a le îndeplini dorințele și frământările acestora și eroul-cumpărător care este investit în urma achiziționării produsului cu calitățile și valorile acestuia; acesta renunță la identitatea sa, pentru a dobândi identitatea produsului, identitate la care el aspirase toată viața. Prin utilizarea produsului el nu mai este o persoană lipsită de realizări, ci devine o persoană care are succes, care este venerată și adorată.

Comercianții reactivează mitul eroului în spoturile publicitare și totodată vechile structuri mitice pentru a influența oamenii în determinarea de a achiziționa un anumit produs.

În urma analizei întreprinse asupra spoturilor alese se confirmă actualitatea mitului eroului în societatea contemporană, prin faptul că întruchipează caracteristicile definitorii ale mitului eroului ce a dominat întraga istorie a umanității.

Aceste spoturi confirmă ipoteza pe care Mircea Eliade a expus-o conform căreia anumite ,,comportări mitice” supraviețuiesc camuflate în ,,obsesia succesului”, atât de reprezentativă pentru omul modern și reliefează totodată dorința ascunsă a omului de a depăși ,,limitele condiției omenești”

În societatea românească mitul eroului continuă să fie prezent, iar când susțin acest lucru mă bazez pe cercetarea pe care am realizat-o.

Potrivit surselor investigate, tipologia eroilor români este următoarea: eroul-salvator, eroul-militar, eroul-aviator, eroul-sportiv.

Eroul-Salvator, se referă la omul obișnuit care salvează și protejează societatea și pe membrii acesteia indiferent de vârsta pe care o are. Eroul nu are vârstă, sentimentul de noblețe și dorința de a proteja societatea apare la orice vârstă.

Eroul-sportiv, face referire la o persoană care practică un anumit sport și care prin intermediul rezultatelor sale devine un model pentru echipa sa, pentru societatea din care provine și pentru toate persoanele care sunt pasionate de sportul pe care îl practică. El se luptă pentru îndeplinirea idealurilor și nevoilor echipei sale și propulsarea acesteia pe o ierarhie căt mai înaltă în domeniul sportului.

Eroul-aviator, face referire la o persoană obișnuită care a ales să își dedice viața zborului și prin prisma profesiei sale acesta are datoria de a proteja viața persoanelor care se află în avionul pe care acesta îl pilotează. Aviatorul devine erou, întrucât el pune mai presus de propria viață, viața pasagerilor săi.

Eroul militar, face referire la o persoană care are ca misiune prin prisma profesiei sale menținerea păcii și securității în zonele cu probleme, își sacrifică propria viață pentru apărarea persoanelor din zonele respective.

Ei pun mai presus de orice, de familie, prieteni, propria viață scopul lor, care constă în apararea societății.

Eroul contemporan creează aparența întruchipării unei voințe puternice, unei conștiințe morale care iese din mase, se detașează până la sacrificiu față de aceasta, ca apoi să aibă feedback-uri ale faptelor sale care pot servi majorității oamenilor.

Această analiză confirmă acutalitatea, existența și importanța mitului eroului în cadrul societății românești, prin întruchiparea caracteristicilor definitorii ale acestuia.

Din această analiză reiese faptul că mitul este prezent în societatea contemporană, că el continuuă să aibă o influență deosebită asupra acesteia. Mitul reflectă și astăzi modele de comportament pentru indivizi și relevă dorințele, angoasele, neliniștile, visele și tririle acestora.

Mitul paradisului pierdut a supraviețuit și continuă să supraviețuiască în zilele noastre ,,împotriva exploziei științei și tehnologiei, stimulat și reutilizat de acestea”.

Potrivit analizei pe care am realizat-o Mitul paradisului pierdut înglobează două planuri și anume, un plan religios ce are o conotație biblică și care face referire la geneza lumii, la starea paradisiacă din grădina Edenului și un plan areligios ce face referire la o etapă din trecutul unui individ sau o etapă din istoria culturii căreia individul îi aparține.

Îmi amintesc că persoana căreia i-am aplicat interviul a răspuns că mitul paradisului pierdut poate reflecta o etapă din copilărie, iar ,, întoarcerea subiectivă în acel spațiu și timp este firească”, sau poate avea o relevanță biblică”.

În publicitate se face apel la mitul paradisului pierdut pentru a-i insufla omului nostalgia după spațiul sau etapa din viața sa pe care ar dori să o regăsească, și pe care o regăsesște prin utilizarea anumitor produse. Publicitatea sugerează permanent o nostalgie a trecutului individual sau al trecutului umanității.

Reactivarea permanentă a miturilor se datorează faptului că acestea sunt create de societate, sunt destinate acesteia, reflectă idealurile și aspirațiile membrilor săi.

Prin prezenta cercetare se confirmă prezența miturilor în societatea contemporană, poate la fel de prezente ca pentru omul arhaic, iar influența lor poate fi explicată ca o inducere a unor comportamente prin care ne dezvoltăm aptitudini și atitudini”. Drept urmare , reperele de care avem nevoie sunt simboluri care vin din mitologie.

Mitul face referire la sensul existenței umane, el fiind cel care reflectă trăirile și setea de cunoaștere a civilizațiilor. Mitul este strâns legat de experieța noastră de zi cu zi, de felul nostru de a ne purta și de a percepe mediul în care trăim, el face parte din trecutul prezentul și viitorul nostru.

Miturile și mitologiile reapar în mod repetat, datorită vastei lor istorii și sunt camuflate sub strălucirea și farmecul filmelor artistice, emisiunilor de televiziune și publicității.

Prin urmare, având în vedere cele prezentate, deși omul modern poate găsi răspunsuri la foarte multe întrebări și incertitudini ce țin de mediul în care trăiește, acesta, încă resimte nevoia unei remitologizări, a restabilirii legăturii strânse cu sacrul, o nevoie care este pe deplin exploatată de industria adevertising-ului.

Bibliografie

I. Cărți

Silviu Angelescu, Mitul și literatura, Editura Univers, București, 1999

Karen Armostrong, A short history of myth, Conongate, London, 2005

Earl Babbie, Practica cercetării sociale, Trad. De Sergiu Gherghina, George

Monica Jiglău Andrieescu, Editura Polirom, Iași, 2010

Roland Barthes, Mitologii, Trad. Maria Carpov, Editura Institutul European,

Iași, 1997

Lucian Blaga, , Geneza metaforei și sensul culturii în Trilogia culturii, Editura

Humanitas, București, 2011

Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, București, 2000

Lucian Boia, Istorie și mit în conștiinția românească, Editura Humanitas,

București, Ediția a III a adăugită, 2002

Lucian Boia, Mitologia științifică a comunismului, Editura Humanitas,

București, 2005

Ionel Bușe, Filosofie-Note de curs, Editura Fundația Alfa, Cluj, 2002

Ionel Bușe, Filosofia și metodologia imaginarului-scurtă introducere în gândirea

figurativă, Editura Universitaria și Editura Presa Universitară Clujană,

Craiova, 2002

Thomas Carlyle, , Cultul eroilor, Colecția:Eseuri de ieri și de azi, Traducere de

Mihai Avădanei, Editura Institutul European, Iași, 1998

Thomas Carlyle, Eroii: Cultul eroilor și eroicul în istorie, Traducere de

C.Antoniade, Editura Institutul de Arte Grafice ,,Răsăritu”, București, 1925

Ernst, Cassirer, Eseu despre om (O introducere în filosofia culturii umane),

Trad. de Constantin Coșma, Editura Humanitas, București, 1994

Septimiu Chelcea, Tehnici de cercetare sociologică, București, 2001

Sebastian Vasile Dâncu, Comunicarea simbolică – Arhitectura discursului

publicitar, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001

Gilbert Durand, , Structurile antroplogice ale imaginarului, Trad. de Marcel

Adesco, Editura Univers, București, 1997

Gilbert Durand, Figuri mitice și chipuri ale operei – de la mitocritică mitanaliză,

Colecție coordonată de Dan Petrescu, Trad. de Irina Bădescu, Editura Nemira &

Co, București, 1998

Gilbert Durand, , Introducere în mitodologie: Mituri și societăți, Trad. de Corin

Braga, Editura Dacia, Cluj-Naploca, 2004

Emille Durkheim, , Formele elementare ale vieții religioase, Trad. de Magda

Jeanrnoud și Silviu Lupescu, Editura Polirom, Iași, 1995

Umberto Eco, , Istoria frumuseții, Trad. de Oana Sălițeanu, Editura Enciclopedia

Rao, București, 2005

Mircea Eliade, , Aspecte ale mitului, Trad. de Paul G.Dinopol, Editura Univers,

București, 1978

Mircea Eliade, , Imagini și simboluri, Trad. de Alexandra Beldescu, Editura

Humanitas, București, 1994

Mircea Eliade, , Nostalgia originilor, Trad. de Cezar Baltag, Editura Humanitas

București, 1994

Mircea Eliade, Mituri, vise și mistere, Trad. de Maria Ivănescu și Cezar

Ivănescu, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998

Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri: Arhetipuri și repere, Trad. de Maria

Ivănescu și Cezar Ivănescu, Editura Univers

Sigmund Freud, , Angoasa și viața instincutală. Feminitatea, Trad. de Liliana

Toloi, Editura Universitaria, 1991, București

Georges Gusdorf, , Mit și metafizică – Introducere în flosofie, Trad. de Lizuca

Popescu-Ciobanu și Adina Tihu, Editura Amarcord, Timișoara, 1996

Raul Girardet, , Mituri și mitologii politice, Trad. de Daniel Dumitru, Editura

Institutul European, Iași, 1997

Victor Kernabach, , Mituri esențiale (Antologie de texte, cu o introducere în

mitologie, comentarii critice și note de referință), EdituraȘtiințifică și

Enciclopedică, București, 1978

Victor Kernabach, , Biserica în involuție, Editura Științifică și Enciclopedică,

București, 1998

Walter Kolartz, , Mituri și realități în Europa de Est, Trad. de Oana Suditu, Editura

Polirom, Iași, 2003

Claude Levi-Strauss, Tropice triste, Trad. Eugen Schilaru și Irina Pâslaru- Lukasiu

Editura Științifică, București, 1998

Claude Levi-Strauss, Gândirea Sălbatică (Toteismul azi), Trad. de I.Pecher,

Editura Științifică, București, 1970

Claude Levi-Strauss, Antroplogia structurală, Trad. de I.Pecher, Editura Politică

București, 1978

Claude Levi-Strauss, Antropologia și problemele lumii moderne, Trad. de Sfichi

Giuliano, Editura Polirom, Iași, 2011

Gabriel Liiceanu, , Om și simbol – interpretări ale simbolului în teoria artei și

filosofia culturii, Editura Humanitas, București, 2005

Bronislaw Malinowski, Magie, Știință și religie, trd. de Nora Vasilescu, Editura Moldova, Iași, 1993

Mădălina, Moraru, Mit și publicitate, Editura Nemira, București, 2009

Muraviera, T.V., Mituri și legende celebre, Trad. Voicu Ileana Mirela, Editura

Euro Press Group

Dumitru, Otovescu, Comunicare politică (Note de curs și selecție de texte),

Editura Beladi, Craiova, 2004

Gustav Carl Jung, , Analiza viselor (Ediție critică) Colecția psihanalitică, Trad. de

Jean Chiriac, Editura Aropa, București, 1998

Alain Joanes, , Comunicarea prin imagini – Cum să-ți pui în valoare comunicarea

prin intermediul dimensiunii vizuale, Trad. de Ioana Manole, Editura Polirom,

Iași, 2009

Monique Segre, , Mituri, rituri și simboluri în societatea contemporană, Trad. de

Stanciu Beatrice, Editura Amarcord, Timișoara, 2000

Gelu Teampău, , Mit și bandă desenată, Editura Institutul European, Iași, 2012

Jean-Pierre Vernant, , Mit și gândire în Grecia Antică, Trad. de Zoe Petre și Andrei Niculescu, Editura Meridiane, București, 1995

II. Dicționare și Enciclopedii

Pierre Bonte și Michel Izard, (coord.), Dicționar de etnologie și antroplogie, ed. a

II –a, Trad. de Smaranda Vultur și Radu Răutu (coord.), Editura Polirom, Iași,

2007

William A.Darity Jr. ,,International Encyclopedia of the Social Sciences, 2 nd,

edition, Volume 5, Imprint the Gale Group, United States of America

Dicționar explicativ al limbii române, Editura Arc și Gunivas, Republica Moldova-

Chișinău, 2007

Victor Kernabach, , Dicționar de mitologie generală, Editura Albatros, București,

1983

Victor Kernabach, Dicționar de mitologie generală, Editura Albatros, București,

2004

III. Surse online:

www. mythologica.ro

www. Youtube.com consultat în intervalul 15.05.2014-26.05.2014

www.evz.ro consultat în intervalul 15.05.2014-26.05.2014

www. gsp.ro consultat în intervalul 15.05.2014-26.05.2014

www. jurnalul.ro consultat în intervalul 15.05.2014-26.05.2014

www. Gândul.info consultat în intervalul 15.05.2014-26.05.2014

www. Iqads.ro consultat în intervalul 15.05.2014-26.05.2014

Ghid de interviu privind corespondența miturilor culturale în societatea contemporană

Bună ziua. Vă mulțumesc că ați acceptat să discutați cu mine despre modul în care sunt metamorfozate miturile în societatea actuală.

1.Vă rog să-mi spuneți ce înțelegeți dumneavoastră prin conceptul de mit

2. Vă rog să-mi spuneți ce înțelegeți prin conceptul de erou

3.Care sunt, în opinia dumneavoastră caracteristicile unui erou?

4.Care este opinia dumneavoastră referitor la prezența omului în societatea actuală?

5.Care sunt asemănările dintre eroul mitologic și eroul contemporan?

6.Mai cred oamenii în eroi?

7.Care sunt eroii societății actuale?

8.Care sunt eroii dumneavoastră?

9.Cum considerați dumneavoastră că vă poate influența un erou viața?

10.Vă rog să-mi descrieți modul în care este camuflat mitul eroului în societatea contemporană?

11.Vă rog să-mi spuneți ce anume înțelegeți dumneavoastră prin conceptul de paradis?

12. Care sunt perioadele care vă insuflă o stare de nostalgie?

Ați reveni la acea perioadă?

13.Vă rog să-mi spuneți ce înțelegeți dumneavoastră prin mitul eroului și mitul paradisului pierdut

14.Care este opinia dumneavoastră în legătură cu afirmația lui Mircea Eliade : mitul, simbolul, imaginea țin de substanța vieții spirituale, că le putem camufla, mutila, degrada, însă niciodată extirpa?

Bibliografie

I. Cărți

Silviu Angelescu, Mitul și literatura, Editura Univers, București, 1999

Karen Armostrong, A short history of myth, Conongate, London, 2005

Earl Babbie, Practica cercetării sociale, Trad. De Sergiu Gherghina, George

Monica Jiglău Andrieescu, Editura Polirom, Iași, 2010

Roland Barthes, Mitologii, Trad. Maria Carpov, Editura Institutul European,

Iași, 1997

Lucian Blaga, , Geneza metaforei și sensul culturii în Trilogia culturii, Editura

Humanitas, București, 2011

Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, București, 2000

Lucian Boia, Istorie și mit în conștiinția românească, Editura Humanitas,

București, Ediția a III a adăugită, 2002

Lucian Boia, Mitologia științifică a comunismului, Editura Humanitas,

București, 2005

Ionel Bușe, Filosofie-Note de curs, Editura Fundația Alfa, Cluj, 2002

Ionel Bușe, Filosofia și metodologia imaginarului-scurtă introducere în gândirea

figurativă, Editura Universitaria și Editura Presa Universitară Clujană,

Craiova, 2002

Thomas Carlyle, , Cultul eroilor, Colecția:Eseuri de ieri și de azi, Traducere de

Mihai Avădanei, Editura Institutul European, Iași, 1998

Thomas Carlyle, Eroii: Cultul eroilor și eroicul în istorie, Traducere de

C.Antoniade, Editura Institutul de Arte Grafice ,,Răsăritu”, București, 1925

Ernst, Cassirer, Eseu despre om (O introducere în filosofia culturii umane),

Trad. de Constantin Coșma, Editura Humanitas, București, 1994

Septimiu Chelcea, Tehnici de cercetare sociologică, București, 2001

Sebastian Vasile Dâncu, Comunicarea simbolică – Arhitectura discursului

publicitar, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001

Gilbert Durand, , Structurile antroplogice ale imaginarului, Trad. de Marcel

Adesco, Editura Univers, București, 1997

Gilbert Durand, Figuri mitice și chipuri ale operei – de la mitocritică mitanaliză,

Colecție coordonată de Dan Petrescu, Trad. de Irina Bădescu, Editura Nemira &

Co, București, 1998

Gilbert Durand, , Introducere în mitodologie: Mituri și societăți, Trad. de Corin

Braga, Editura Dacia, Cluj-Naploca, 2004

Emille Durkheim, , Formele elementare ale vieții religioase, Trad. de Magda

Jeanrnoud și Silviu Lupescu, Editura Polirom, Iași, 1995

Umberto Eco, , Istoria frumuseții, Trad. de Oana Sălițeanu, Editura Enciclopedia

Rao, București, 2005

Mircea Eliade, , Aspecte ale mitului, Trad. de Paul G.Dinopol, Editura Univers,

București, 1978

Mircea Eliade, , Imagini și simboluri, Trad. de Alexandra Beldescu, Editura

Humanitas, București, 1994

Mircea Eliade, , Nostalgia originilor, Trad. de Cezar Baltag, Editura Humanitas

București, 1994

Mircea Eliade, Mituri, vise și mistere, Trad. de Maria Ivănescu și Cezar

Ivănescu, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998

Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri: Arhetipuri și repere, Trad. de Maria

Ivănescu și Cezar Ivănescu, Editura Univers

Sigmund Freud, , Angoasa și viața instincutală. Feminitatea, Trad. de Liliana

Toloi, Editura Universitaria, 1991, București

Georges Gusdorf, , Mit și metafizică – Introducere în flosofie, Trad. de Lizuca

Popescu-Ciobanu și Adina Tihu, Editura Amarcord, Timișoara, 1996

Raul Girardet, , Mituri și mitologii politice, Trad. de Daniel Dumitru, Editura

Institutul European, Iași, 1997

Victor Kernabach, , Mituri esențiale (Antologie de texte, cu o introducere în

mitologie, comentarii critice și note de referință), EdituraȘtiințifică și

Enciclopedică, București, 1978

Victor Kernabach, , Biserica în involuție, Editura Științifică și Enciclopedică,

București, 1998

Walter Kolartz, , Mituri și realități în Europa de Est, Trad. de Oana Suditu, Editura

Polirom, Iași, 2003

Claude Levi-Strauss, Tropice triste, Trad. Eugen Schilaru și Irina Pâslaru- Lukasiu

Editura Științifică, București, 1998

Claude Levi-Strauss, Gândirea Sălbatică (Toteismul azi), Trad. de I.Pecher,

Editura Științifică, București, 1970

Claude Levi-Strauss, Antroplogia structurală, Trad. de I.Pecher, Editura Politică

București, 1978

Claude Levi-Strauss, Antropologia și problemele lumii moderne, Trad. de Sfichi

Giuliano, Editura Polirom, Iași, 2011

Gabriel Liiceanu, , Om și simbol – interpretări ale simbolului în teoria artei și

filosofia culturii, Editura Humanitas, București, 2005

Bronislaw Malinowski, Magie, Știință și religie, trd. de Nora Vasilescu, Editura Moldova, Iași, 1993

Mădălina, Moraru, Mit și publicitate, Editura Nemira, București, 2009

Muraviera, T.V., Mituri și legende celebre, Trad. Voicu Ileana Mirela, Editura

Euro Press Group

Dumitru, Otovescu, Comunicare politică (Note de curs și selecție de texte),

Editura Beladi, Craiova, 2004

Gustav Carl Jung, , Analiza viselor (Ediție critică) Colecția psihanalitică, Trad. de

Jean Chiriac, Editura Aropa, București, 1998

Alain Joanes, , Comunicarea prin imagini – Cum să-ți pui în valoare comunicarea

prin intermediul dimensiunii vizuale, Trad. de Ioana Manole, Editura Polirom,

Iași, 2009

Monique Segre, , Mituri, rituri și simboluri în societatea contemporană, Trad. de

Stanciu Beatrice, Editura Amarcord, Timișoara, 2000

Gelu Teampău, , Mit și bandă desenată, Editura Institutul European, Iași, 2012

Jean-Pierre Vernant, , Mit și gândire în Grecia Antică, Trad. de Zoe Petre și Andrei Niculescu, Editura Meridiane, București, 1995

II. Dicționare și Enciclopedii

Pierre Bonte și Michel Izard, (coord.), Dicționar de etnologie și antroplogie, ed. a

II –a, Trad. de Smaranda Vultur și Radu Răutu (coord.), Editura Polirom, Iași,

2007

William A.Darity Jr. ,,International Encyclopedia of the Social Sciences, 2 nd,

edition, Volume 5, Imprint the Gale Group, United States of America

Dicționar explicativ al limbii române, Editura Arc și Gunivas, Republica Moldova-

Chișinău, 2007

Victor Kernabach, , Dicționar de mitologie generală, Editura Albatros, București,

1983

Victor Kernabach, Dicționar de mitologie generală, Editura Albatros, București,

2004

III. Surse online:

www. mythologica.ro

www. Youtube.com consultat în intervalul 15.05.2014-26.05.2014

www.evz.ro consultat în intervalul 15.05.2014-26.05.2014

www. gsp.ro consultat în intervalul 15.05.2014-26.05.2014

www. jurnalul.ro consultat în intervalul 15.05.2014-26.05.2014

www. Gândul.info consultat în intervalul 15.05.2014-26.05.2014

www. Iqads.ro consultat în intervalul 15.05.2014-26.05.2014

Ghid de interviu privind corespondența miturilor culturale în societatea contemporană

Bună ziua. Vă mulțumesc că ați acceptat să discutați cu mine despre modul în care sunt metamorfozate miturile în societatea actuală.

1.Vă rog să-mi spuneți ce înțelegeți dumneavoastră prin conceptul de mit

2. Vă rog să-mi spuneți ce înțelegeți prin conceptul de erou

3.Care sunt, în opinia dumneavoastră caracteristicile unui erou?

4.Care este opinia dumneavoastră referitor la prezența omului în societatea actuală?

5.Care sunt asemănările dintre eroul mitologic și eroul contemporan?

6.Mai cred oamenii în eroi?

7.Care sunt eroii societății actuale?

8.Care sunt eroii dumneavoastră?

9.Cum considerați dumneavoastră că vă poate influența un erou viața?

10.Vă rog să-mi descrieți modul în care este camuflat mitul eroului în societatea contemporană?

11.Vă rog să-mi spuneți ce anume înțelegeți dumneavoastră prin conceptul de paradis?

12. Care sunt perioadele care vă insuflă o stare de nostalgie?

Ați reveni la acea perioadă?

13.Vă rog să-mi spuneți ce înțelegeți dumneavoastră prin mitul eroului și mitul paradisului pierdut

14.Care este opinia dumneavoastră în legătură cu afirmația lui Mircea Eliade : mitul, simbolul, imaginea țin de substanța vieții spirituale, că le putem camufla, mutila, degrada, însă niciodată extirpa?