Corelaț ia timpilor de descarcerare, timpilor de intervenție în prespital și rata [605730]

Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe ș i Tehnologie “George Emil
Palade”
Târgu-Mure ș
Facultatea de Medicin ă
Asistență Medical ă General ă

LUCRARE DE LICEN ȚĂ

Corelaț ia timpilor de descarcerare, timpilor de intervenție în prespital și rata
de mortalitate a pacienților cu traumatism toraco -abdominal

Coordonator științific:
Conf. Dr. Cristian Marius Boeriu

Îndrumător științific:
Asist. Univ. Dr. Bogdan Radu Solomon

Absolvent: [anonimizat]
2020

2

CUPRINS

Lista abrevierilor………………………………………………….. ………………… …3

I. Partea general ă………… …………… ……………………………………… …………….. 4
1. Introducere: Traumatismele toraco -abdomi nale……… ………………………….. …5
1.1. Generalităț i despre traumatismele toraco -abdominale………………… ……….5
1.2. Timpul în prespital………………….. ……….. ……………………………… ………… …..6
2. Evaluarea ș i resuscitarea/managementul pacientului cu traumatism toracic ..8
2.1. Evaluarea primară a pacientului cu traumatism toracic…………. ……………..8
2.2. Evaluarea secundară a pacientului cu traumatism toracic……… ……………11
3. Evaluarea ș i resuscitarea/managementul pacientului cu traumatism
abdominal …………………………………………………………………………. …………………1 4
3.1. Generalități ș i mecanismul lezional al traumei abdominale …………. ………1 4
3.2. Evaluarea primară a pacientului cu traumatism abdominal….. ………….. …15
3.3. Evaluarea secundară a pacientului cu traumatism abdominal….. ………….15
4. Pacientul î ncarcerat……………………………………………………….. ………………….17
5. Golden hour…………………………………………………………………. ………… ………..18

II. Partea specială ……………………………………………… ……….. ……………………….. 20
1. Introducere ……………………………………………………………… ………………….2 1
2. Obiective…………………………………………………………………………………. …22
3. Colectarea si prelucrarea datelor…………………………………………………. ..23
4. Materiale ș i metoda ………… ……………………. …………… ………………………..24
5. Rezultate ………………………….. ……………………. ……….. ………………………..26
6. Discuț ii………………………………… …………………….. ………………….. ………….44
7. Concluzii …………………………………. …………………….. …………………………..51

Bibliografie ……………………………………………………………….. ………………………….52

3

Listă abrevieri
ATLS – Advanced Trauma Life Support
AV – alura ventriculară
CT – Computer Tomograf
ETC – Eurpean Trauma Course
FR – frecvența respiratorie
GCS – Glasgow Coma Score
ISS – Injury Severity Score
OMS – Organizația Mondială a Sănătății
TA – tensiune arterială
U.P.U – Unitate Primiri Urgențe

4

I. PARTEA GENERALĂ

5
1. Introducere:
Rata de creștere tot mai mare a traumatismelor toraco -abdominale este
reprezentată de înmulțirea numărului de autovehicule, fapt dovedit prin
creșterea incidentei accidentelor rutiere. [1]
Totodată, nu doar creșterea numărului de autovehicule duce la creșterea
numărului de accidente rutiere, ci urbanizarea și industrializarea sunt alți factori
care contribuie la accelerarea acestui fenomen. [1]
Datorită acestor factori, rata accidentelor rutiere are o inciden ță din ce în
ce mai mare, iar trauma și complicațiile care survin acesteia reprezintă o
problemă serioasă în ceea ce privește rata de mortalitate atât în țările
dezvoltate cât și în țările nedezvoltate. [1]

1.1. Generalităț i despre traumatismele toraco -abdomin ale
Traumatismele toraco -abdominale reprezintă un adevărat pericol în ceea
ce privește rata de mortalitate în întreaga lume și se situează pe locul trei la
nivel mondial după cancer și afecțiunile cardio -vasculare, datorită creșterii
numărului de accidente rutiere. [1]
Conform predicțiilor OMS (Organiza ția Mondială a Sănătății) accidentele
rutiere se vor situa pe locul doi în lume ca și cauză a mortalității premature în
anul 2020. [1]
OMS a afirmat faptul că rata mortalității pacienților cu traumă toraco –
abdominală a crescut cu aproximativ 20 -25%. [1,2]
În ciuda foartei bune dezvoltări a medicinei și a pregătirii salvatorilor în
managementul traumei, aceasta încă reprezintă o cauză iminentă de moarte în
urma accidentelor rutiere. [2]

6
1.2. Timpul î n prespital
Timpul prespitalicesc poate fi împărțit în trei categorii precum: răspuns,
scena și timpii de transport până la spital. [2]
Fiecare categorie în parte este foarte importantă în minimizarea timpului
de desfășurare a întregii misiuni. [2]
Timpul de răspuns este cel care include timpul de primire a solicitării de
către echipajele TIM (Terapie Intensivă Mobilă) și descarcerare și timpul de
deplasare până la scena accidentului rutier. [2]
Timpul scenei se referă la timpul în care își desfășo ară activitatea
personalul de pe echipajul de descarcerare și cel de TIM prin stabilizarea și
evaluarea victimei sau a victimelor, dacă sunt implicate mai multe victime în
accidentul rutier. În acest interval echipa de descarcerare urmează anumiți pași
pentru a putea intervenii în salvarea victimei sau a victimelor. Pașii sunt foarte
importanți în a se respecta deoarece orice pas evitat poate duce la
repercursiuni precum agravarea leziunilor victimei sau a victimelor ori chiar
rănirea accidentală a salvator ilor. [2]
Așadar, pașii descarceră rii sunt următorii: -siguranț a salvatorului
(observ area altor posibile pericole atât pentru victime cât ș i pentru salvatori) ;
-contactul c u victima sau
victimele (observăm câ te victime sunt implicate, starea lor, codul de trau mă și
gradul de î ncarcerare);
-se realizează un plan de
descarcerare inițial și unul de urgență în cazul î n care starea victimelor se
degradează ;
-se stabilizează și se
calează autovehiculu l sau autovehiculele implicate î n accident;
-se deconectează bornele
autovehiculului sau a autovehiculelor;
-se înlătură toate ge amurile
pentru a avea acces la victimă sau victime;

7
-inserarea în condiții de
siguranță a personalului medical de pe ech ipajul de TIM pentru a stabiliza
victima sau victimele;
-se î ncepe descarcerarea
propriu -zisă prin dife rite tehnici alese de că tre personalul de pe echipajul de
descarcerare, în funcț ie de scena producerii accidentului;
-se imobilizează și se
stabilizează victima de că tre salav atorii aflați î n autovehicul;
-se extrage victima din focar
și se predă în î ntregime echipajului medical pentru a putea efectua evalua rea
primar ă și secundar ă a victim ei sau victime lor și a le transporta câ t mai urge nt
la spital.
În funcție de starea de conștiență a victimei sau a victimelor se hotărăște
dacă descarcerarea va fi una inițială sau una de urgență .
Nu în ultimul rând, urmează timpul de transport la spital, abia după ce
victima este stabilizată și evaluat ă în întregime primar si secundar de către
echipajul medical. [2]

8
2. Evaluarea și resuscitarea/managementul pacientului cu
traumatism toracic

2.1. Evaluarea primară a pacientului cu traumatism toracic
Evaluarea primară a pacientului cu traumatism toracic se efectueză după
protocolul avansat de traumă numit și ATLS. Evaluarea primară reprezintă un
prim pas foarte important în evluarea pacientului deoarece reprezintă cauze
rapid letale a pacientului cu traumă toracică. Exist ă 6 cauze rapid letale de
traumatisme toracice precum: obstrucția căilor aeriene, pneumotoracele
sufocant, pneumotoracele deschis, hemotoracele masiv, voletul costal și
tamponada cardiacă. [3,4,5]
2.1.1. Obstrucția că ilor aeriene
Diagnostigul rapid se face pe baza: bradipnee <12/min ut, creșterea
efortului respirator, a agitației, cianozei, retracției intercostale, a respirației
zgomotoase. [3,4]
Tramatentul constă în: manevre invazive precum intubația oro -traheală,
cricotiroidotomi e percutană sau traheostomie; aspirația căilor aeriene,
oxigenoterapie cu flux mare, manevre de eliberare a căilor aeriene, cale
orofaringiană sau nazofaringiană, acestea reprezentând manevre non -invazive
de elibarare a căilor aeriene. [3,4]
2.1.2. Pneu motoracele sufocant
Acesta este definit ca o formare a unei valve la nivelul plămânului sau a
peretelui toracic, aerul pătruzând în cavitatea toracică dar nemaiputând fi scos,
iar datorită presiunii mare create prin acumularea de aer, plămânul este
comprim at și deplasat ducând la insuficiență respiratorie marcată și scăderii
întoarcerii venoase. În cazul accidentelor rutiere acest tip de traumatism apare
ca o consecință a impactului peretelui toracic cu volanul autovehiculului sau prin
lovirea de alte obiec te contondente. [3,4]

9
Diagnosticul rapid se efectuează după urmatoarele semne: deviația
traheii pe partea opusă, murmur vezicular diminuat sau abolit pe partea
afectată, hiperinflația părții afectate, turgescența jugularelor, emfizem
subcutanat și detresă respiratorie.[3,4]
Tratamentul constă în: decompresia pe ac gros, de preferat 14G, în
spațiul intercostal 2 pe linia medioclaviculară, dar această manevră este doar
ca o masură temporară nu mai putin eficientă însă un tratament eficient și sigur
este drenajul toracic efectua t în spatiul intercostal 4 -5 pe linia axilară medie.
[3,4]
2.1.3. Pneumotoracele deschis
Este definit ca o plagă formată la nivelul toracelui prin penetrare,
formându -se o comunicare liberă între cavitatea toracică și aerul din atmoseră
și survine dacă breșa formată este mai mare de 2/3 din diametrul traheii. [3][4]
Ca și tratament se optează pentru aplicarea unui pansament ocluziv lipit
de tegumentul pacientului doar în 3 laturi permițând ca aerul pătruns să fie
eliminat. [3,4]
2.1.4. Hemotoracele masiv
Reprezintă acumularea a mai mult de 1500 de ml de sânge în cavitatea
pleurală, consecință în urma unei traume penetrante sau nepenetrante precum
fracturi costale, leziuni parenchimatoase pulmonare și vasculare. [3,4]
Semnele de recunoașt ere a unui hemotorace masiv sunt: starea de șoc,
colabarea jugularelor, murmur vezicular diminuat pe partea afectată, matitate la
percuția hemitoracelui, agitație, paloare, dispnee accentuată, tahicardie și
hipotensiune arterială marcată. [3,4]
Tratamentul de elecție în cazul hemotoracelui masiv este drenajul toracic
dar mai important înaintea efectuării acestuia, trebuie să se aibă în vedere
efectuarea reumplerii volemice pentru a nu exista eventuale complicații post
drenaj. Reumplerea volemică se efectuea ză prin autotransfuzie sau prin soluții
înlocuitoare de sânge, gold standard -ul fiind proporția de 1:1:1 la fiecare mililitru

10
de sânge se pot administra plasmă, trombocite și masă eritrocitară în proporții
egale sau dacă nu se dispune de acestea se pot adm inistra în proporție de 1:3,
la fiecare mililitru se sânge 3 mililitri de soluție cristaloidă și 1:1 la fiecare mililitru
de sânge 1 mililitru de soluție coloidă. [3,4]
2.1.5. Voletul costal
Este reprezentat de o porțiune mobilă a peretelui toracic rezultat din
fracturarea bifocală paralelă a cel puțin 2 coaste învecinate realizând astfel
mișcări paradoxale a peretelui toracic, accelerând astfel la instalarea
insuficienței respiratorii. Apare în aproximativ 20% din tramuatizații toracici, iar
în aproximativ 70 -80% din cazuri cu volete costale intervin și contuzii
pulmonare. [3,4]
Semnele de recunoaștere a voletului costal sunt: mișcări paradoxale a
toracelui, dispnee marcată, stare de șoc, cian oză, agitație, tahicardie, tensiune
arterială prăbușită, crepitații osoase și aerice datorită formării emfizemului
subcutanat. [3,4]
Tratamentul consta in: analgo -sedare, intubatie orotraheala si ventilatie
mecanica, fixarea marginala a segmentului. [3,4]
2.1.6. Tamponada cardiac ă
Reprezintă acumularea anormală a unui lichid în spațiul pericardic,
producând astfel o deteriorare a umplerii diastolice și a contracției cordului
datorită presiunii intrapericardice. Deseori debitul cardiac și presiunea arterială
se mențin o per ioadă stabile datorită vasoconstricției periferice și a tahicardiei
compensatorii însă, după o perioadă aceste mecanisme care sunt în proces de
compensare sunt depășite și încep să scadă, instalându -se rapid starea de șoc.
[3,4]
Semnele de recunoaștere a t amponadei cardiace sunt: tahicardie,
tahipnee, durere precodială, extremități reci și cianotice, iar la o treime dintre
pacienți sunt regăsite și hpotensiunea arterială, disten sia jugularelor externe și
zgomote cardiace asurzite , aceste 3 semne făcând part e din triada Beck. [3]

11
Tratamentul constă în: pericardiocentez ă eliminând treptat aproximativ
câte 20 de mililitri de sânge, stimulante cardiace precum dopamina are efecte
benefice asupra contracilității cordului. [3,4]
2.2. Evaluarea secundară a pacientului cu traumatism toracic
Evaluarea secundară a pacientului precede e valuării primare, iar după ce
au fost eliminate cauzele rapid letale ale traumatismului toracic, se poate
discuta despre alte 6 cauze, de data aceasta, potențial letale ale pacientului cu
traumatism toracic și anume: disecția de aortă, contuzia pulmonară, ruptura
traheobronșică, perforația de esofag, hernia diafragmatică și contuzia
miocardului.
2.2.1. Disecția de aortă
Reprezintă o ruptură la nivelul lumenului aortic datorită acumulării
excesive a sângelui determinând disecția următoarelor două straturi ale aortei.
Adesea poate fi fatală dacă ruptura prin peretele aoritc se produce din afară.
Este foarte import antă diagnisticarea precoce astfel șansele de supraviețuire a
pacientului cresc considerabil. [3,4]
Semnele de recunoaștere sunt: deficit atât de puls cât și de tensiune
între cele două brațe, diferențe tensionale importante, paraplegie și uneori și
tulbur ări de ritm cardiac. [3,4]
Tratamentul constă în: intervenție chirurgicală de urgență prin sutură
vasculară sau plastie sintetică, transfuzii de sânge izogrup, izoRh. [3,4]
2.2.2. Contuzia pulmonară
Reprezintă acumularea de sânge în parenchimul pulmonar în urma
ruperii vaselor sanguine. [3,4]
Semnele contuziei pulmoare sunt: hemoptizia, detresa respiratorie,
tahicardie, polipnee, cianoza. [3,4]
Tratamentul constă în: oxigenoterapie, toaletarea bronșică, administrarea
de bronhodilatatoare și restricția lichidiană. [3,4]

12
2.2.3 Ruptura traheobronșică
Se datoarează acumulării excesive de aer producând rupturi importante
a traheii sau a bronhiilor, deseori e întâlnită cu emfizem subcutanat. [4]
Tratamentul constă în: drenaj toracic bilateral, tratament chirurgical de
urgență, toracotomie și intubație orotraheală selectivă cu canulă biluminală.
[3,4]
2.2.4. Perforaț ia de esofag
Reprezintă lezarea esofagului datorită unor traumatisme închise și a
leziunilor penetrante. [3,4]
Semnele perforației esofagiene sunt: disfagia, durere epigastrică,
apărare musculară epigastrică, dispnee, deseori sunt întalnite și durerile
toracice și emfi zemul subcutanat. [3,4]
Tratamentul constă în: intervenție chirurgicală de urgență în funcție de
segmentul esofagian afectat poate fi cervical, toracic sau abdominal. [3,4]
2.2.5. Hernia diafragmatică
Apare deseori datorită plăgilor penetrante și a comp resiei puternice
toracice a organelor abdominale în torace. [3,4]
Semnele clinice care pot apărea sunt: dispnee, dureri toracice puternice
și cianoză, însă diagnostigul cert se poate efectua pe baza radiografiei, a CT –
ului sau a prezenței lichidului perito neal pe tub în urma drenajului toracic. [3,4]
Tratamentul de elecție este laparotomia de urgență. [3,4]
2.2.6. Contuzia miocardului
Apare deseori în urma unui traumatism toracic puternic, însă poate fi
letală dacă nu este diagnosticată la timp. [3,4]

13
Diagnosticul se pune pe baza examinărilor paraclinice precum
ecocardiografia și electrocardiograma, dar și a enzimelor cardiace precum: CK –
MB și troponina care deseori sunt crescute. [3,4]
Tratamentul constă în monitorizare cardiacă de 24 -48 de ore, tratament
al aritmiilor ventriculare și ecografii repetate cu urmărire în cazul în care
pacientul prezintă anomalii ale mobilității a preretelui. [3,4]
2.2.7. Se mai pot aminti traumatismele toracice care de obicei sunt neletale:
– pneumotoracele simplu sau hemotoracele redus;
– luxația strenoclaviculară ;
– fractura sternului;
– fractura claviculară ;
– fractura scapulară ;
– asfixia traumatică ;
– fracturile costale simple. [4]

14
3. Evaluarea ș i resucitarea/managementul pacientului cu
traumatism abdominal

3.1. Generalități ș i mecanismul lezional al traumei abdominale
Trauma abdominală reprezintă un pericol iminent dacă nu este
recunoscută și tratată imediat. Ea reprezintă aproximativ 10% din totalul
politraumatismelor afectând în mare parte bărbății și mai puțin femeile. [4]
Traumatismele abdominale în funcție de integritatea tegumentelor pot fi
împărțite în: contuzii și plăgi. Contuziile afectează: peretele abdominal,
viscerele abdominale sau chiar amândouă. Plăgile în schimb pot fi: penetrante,
care afectează peritoneul sau pot fi nepenetrante. [4]
Totodata există factori favorizanți î n producer ea traumei abdominale
precum:
– anatomici , spre exemplu, în urma accidentului dacă musculatura
abdominală este relaxată atunci este favorizată producerea leziunii ;
– fiziologici, precum sarcina;
– patologici, deoarece o stare suferindă a unui organ determină o
friabilitate mai intensă a acestuia. [4]
Mecanismele de produ cere a traumei abdominale sunt în funcție de
anatomia organului ț i de genul agentului vulnerant . Leziunile organelor cavitare
apar prin:
– zdrobire;
– explozie;
– Smulgere. [4]
Leziunile organelor parenchimatoase apar prin:
– zdrobire;
– smulgere;
– Ciocniri. [4]

15

De asemenea există ș i mecanisme particulare precum:
– în urma compresiilor toracice externe;
– provenite în urma purtării centurii de siguranță. [4]

3.2. Evaluarea primară a pacientului cu traumatism abdominal
Trauma abdominală poate avea doua situații: trauma abdominală
deschisă sau trauma abdominală închisă. În funcție de leziune, atitudinea
terapeutică în teren este diferită. [6]
Pacientul cu traumă abdominală deschisă deseori are valori tensionale
scăzute, compensând prin tahicardie marcată, paloare, transpirații și stare de
șoc. În trauma abdominală deschisă este întâlnită hemoragia, ceea ce impune
cât mai repede reechilibrarea hemodinamică a pacientului criti c împeună cu
intervenția chirurgicală de urgență .
Evaluarea primară presupune totodată pe lângă monitorizarea foarte
atentă a pacientului, fixarea prin bandaje a tuturor corpurilor penetrante până la
sosirea echipajului la spital și predarea acestuia medic ilor care urmează să
intervină în a elimina intraoperator corpul contondent. Totodată, în cazul
eviscerațiilor, leziunea formată se acoperă cu un pansament umed, mimând
astfel mediul intraabdominal, iar pacientul se transportă de urgență la spital
pentru i ntervenția chirurgicală. [6]
3.3. Evaluarea secundar ă a pacietului cu traumatism abdominal
Evaluarea secundară deseori se realizează în urma unei traume
abdominale închise deși instabilitatea hemodinamică este întâlnită și în aceste
cazuri, sugerând astfel o he moragie intraabdominală care presupune intervenția
chirurgicală cât mai rapidă. [7]
În cadrul evaluării secundare se poate realiza un examen ecografic sau
de CT confirmând astfel un posibil hemoperitoneu sau leziunile organelor
parenchimatoase însă pacienț ilor cu instabilitate hemodinamică nu le este

16
recomandată examinarea prin CT ci recomandarea este laparotomia de
urgență. [7]
În prespital intervențiile în cadrul evaluării secundare, pe lângă palparea
și inspecția abdomenului pentru a determina dacă exist ă o posibilă traumă, se
montează linii și administrarea de analgezice pentru durere. [7]

17
4. Pacientul încarcerat î n autovehicul
În urma unui accident rutier, deseori, datorită mecanismelor de
producere pacienții pot rămâne încarcerați în interiorul autovehiculului fără a se
putea mobiliza și fără a putea să iasă din focar. Astfel, în urma accidentului
victima rămâne blocată între fiarele mașinii, iar singura șansă de ieșire este
apelul către 112 și solicitarea unui ajutor ca lificat pentru degajarea victimei sau
a victimelor aflate în autovehicul. [8]
Personalul calificat care se ocupă de descarcerarea victimelor sunt
pompierii militari care, în funcție de scena accidentului urmează să facă planul
de descarcerare inițial și s ă îl aplice utilizând foarfeci și depărtă toare de
greutate foarte mare pentru ca victimele să fie scoase din focar iar mai apoi
predate personalului medical calificat în acordarea primului ajutor și anume,
echipajului de terapie intensivă.

18
5. Golden hour
Timpul in prespital este vital in ceea ce priveste rata de supravituire a
pacientului, astfel desi acesta prezinta traume severe, este recomandat
transferul sau catre spital cat mai rapid pentru evaluarea sa si inceperea de
manevre pentru ca sansele de supravietuire sa creasca. [9]
Acest concept de „golden hour” a pornit inițial de serviciile medicale de
acordare a primului ajutor, care se ocupă de pacienții cu traumă. Mai exact
acest concept presupune acordarea îngrijirilo r medicale de urgență în primele
60 de minute de când s -a produs trauma determinând astfel șansele de
supravițuire ale pacientului. [9,10]
Totodată în cadrul acesuia, există un concept numit „platinum 10
minutes” care presupune stabilizarea în prespital a victimei cu leziuni severe în
urma unui accident nu mai mult de 10 minute prioritizând astfel, de fapt,
transportul acesteia către o unitate sanitară de urgență unde este preluată și
are parte de investigații de specialitate. [10]
Golden hour presupune eva luarea completă și stabilizarea victimei cât
mai rapid posibilă, apoi transportul acesteia de urgență la spital pentru îngrijiri
medicale avansate și definitive. [10]
Literatura de specialitate recomand ă transportul pacientului c ât mai rapid
la spital pent ru evitarea eventualelor complica ții și pentru a stabiliza pacientul.
Exista dou ă sisteme de interven ție, sistemul „stay and play” care presupune
interven ția la scena accidentului a unui echipaj cu medic astfel, medicul av ând
dreptul de a efectua încă din prespital manevre invazive precum intuba ția
orotraheal ă și drenajul toracic, timpul interven ției se prelunge ște. Totodat ă
există și sistemul „scoop and run” care presupune interven ția la scena
accidentului a unui echipaj format din trei paramedici militari care evalueaz ă
victima din accidentul rutier dupa ce este evacuata din focar și o transport ă cât
de urgent la spital, far ă a-i acorda alte îngrijiri suplimentare. [10,11,12]
Însă, cu toate acestea încă nu există o certitudine care din tre cele două
sisteme este cel mai bun ș i cel mai sigur , dar se fac studii în privinț a aceasta

19
pentru a implementa pe viitor un sistem de intervenț ie performant pentru a
crește rata de supraviețuire a pacienților proveniț i din accidentele rutiere cu
descarcer are. [11,12]

20

II. PARTEA SPECIALĂ

21
1. Introducere
Scopul acestei lucrări este de a observa prezența unei corelaț ii între
timpii de descarcerare și timpii de intervenție în prespital, determinând astfel
rata de mortalitate a pacienților care prezintă traumatism torcaco -abdominal.
În primul rând, motivul alegerii acestei teme pentru realizarea lucrării este
determinat de faptul că activez ca voluntar pe ambulanța de terapie intensivă,
iar de -a lungul timpului am p articipat la accidente rutiere cu descarcerare și am
observat mulți pacienți ce prezentau politraumatism, totodată aceste cazuri
prezentând o problemă complexă de manageriat în circumstanțe deosebite.
În al doilea rând, am urmărit pacienții care prezentau traumă toraco –
abdominală în urma unui accident rutier cu descarcerare.
In al treilea rand, am efectuat acest studiu pentru a observa daca exista
o corelatie reprezentativa intre timpii prelungiti de descarcerare impreuna cei de
interventie in prespital si rata de mortalitate a pacientilor cu trauma toraco –
abdominala.
De asemenea, in studiul meu doresc sa urmaresc de ce exista timpi
prelungiti la scena accidentului si de ce se prelungesc timpii in momentul cand
se efectueaza transferul pacientului la spital.

22
2. Obiective
Studiul își propune să urmarească pacienții din accidentele rutiere cu
descarcerare și rata de mortalitate a acestora corelată cu timpii de descarcerare
și timpii prespitalicești de intervenție.
În același timp vârsta, sexul, timpii de intervenție și distribuția pacienților
în funcție de mediul de proveniență (rural sau urban).

Am urmărit pacienți cărora li s -a efectuat drenaj toracic în prespital, câți
dintre ei au fost supuși intubării orotraheal e și câți dintre pacienți au decedat în
urma leziunilor cu un scor ridicat de severitate.
Am urmarit pacientii care prezentau leziuni grave si instabilitate
hemodinamica, deoarece acestia au presupus un timp de interventie prelungit.
Alt obiectiv ar fi rat a de mortalitate inaintea sosirii la U.P.U si anume
mortalitatea la locul accidentului sau mortalitatea in timpul transportului.

23
3. Colectarea ș i prelucrarea datelo r
Colectarea datelor a fost efectuată folosind o bază de date de tip E xcel,
iar prelucrarea statistică a fost efectuată cu ajutorul tabelului Execel ș i testul T
Student.
Datele colectate au fost urm ătoarele: vârstă, sex, mediul de proveniență
(rural sau urban), parametri vitali (GCS, frecvenț a respiratorie, alura
ventriculară, TA, saturaț ia O2), tipul traumatismului (toracic sau abdominal) ,
manevrele invazize efectuate î n prespital (IOT sau drenaj toracic), statusul
pacientului (decedat, SCR, transportat U. P.U), timpii de intervenț ie (alertare
echipaj, plecar e la caz, sosire la caz, plecare de la caz, sosire la spital), alte
leziuni asociate, ante cedentele personale patologice ș i scorul de severitate al
leziunii.
În urma acestora, analiza rezultatelor a f ost realizată utilizând tehnici
descriptive și inferenț iale, p rin acestea tehnica descripitivă a fost realizată
introducând datele î n tabele , iar mai apoi au fost reprezentate grafic , iar tehnica
inferențială a fost realizată cu ajutorul testului T Student. Pentru interpretarea
datelor statistice s -a determinat nivelul de semnificaț ie α=0.05 cu o valoare de
confidență 0.95. Totodata pentru interpretarea datelor statistice s -a estimat
valoarea lui p astfel încât dacă p< α atunci există semnificație statistică, iar dacă
p> α atunci nu există semnificaț ie statistic ă.

24
4. Materiale si metod ă
Studiul a fost efectuat în cadrul prespitalicesc aparținând Unității de
Primiri Urgențe din Târgu -Mureș. Au fost cercetate fișele de observație a 49 de
pacienți care au fost implicați în accidente rutiere cu descarcerare în perioada
07.06.2018 -23.05.2020, pacienții care prezentau traumă toraco -abdominala.
Acest studiu este un studiu de tip retrospectiv datele fiind preluate din foi
de prespital ale echipajului de Terapie Intensiv ă Mobil ă.
Din foile de prespital am scos date precum:
− date demografice (sex, varst ă și mediul);
− parametri vitali (GCS, frecven ța respiratorie, alura ventricular ă, tensiunea
arterial ă și satura ția de oxigen);
− ce fel de traumatism au suferit pac ienții în urma accidentului (toracic,
abdominal sau toraco -abdominal);
− manevrele invazive efectuate în prespital (intuba ție orotraheal ă sau
drenaj toracic);
− starea pacientului (dac ă a suferit un stop cardio respirator, dac ă a
decedat sau dac ă a fost transp ortat la U.P.U);
− timpii de interven ție (alertare echipaj, plecare la caz, sosire la caz,
plecare de la caz si sosire la spital);
− alte leziuni asociate suferite în urma accidentului rutier;
− antecedentele personale patologice;
− scorul de severitate al leziunilor (ISS).
Am împărțit timpii de intervenț ie în trei categorii :
– timpul de alertă ș i plecare la caz presupune deplasarea echipajului de
terapie intensivă mobilă la caz;
– timpul de inteven ție presupune intervalul de timp al scenei accidentului;
– timpul de transport la spital care presupune deplasarea de la locul
interveniț ei la U.P.U a paci entului.

25
În urma alegerii de efectuare a studiului, am pr imit aprobarea comisiei de
etică pentru desfășurarea în bune condiț ii a acestuia.
Criterii de includere î n studiu sunt:
– copii și adulti cu vârsta de peste 16 ani;
– pacienți care prezentau traumă toraco -abdominala;
– pacienti încarcerați în autovehicul;
– interventii primare.

Criterii de excludere sunt:
– pacienți care nu prezintă trau mă toraco -abdominal ă;
– pacienți care nu erau încarcerați;
– pacienți care aveau posibilitatea de a fi pietoni;
– pacienți care ar fi putut suferii o traumă toraco -abdominal ă datorată altor;
cauze și nu unui accident rutier;
– pacien ți prelua ți din alte spitale.

26
5. Rezultate
În perioada 07.06 .2018 -23.05.2020 au fost studiați un număr de 49 de
pacienț i, dintre care 38 de sex masculin re spectiv 11 de sex feminin, cu vârste
cuprinse î ntre 16 ș i 90 de ani.

Figura 2.1 Distribuția pacienților în funcț ie de sex.

Figura 2.2 Variabi lele statistice cu privire la vârstă

27

Figura 2.3. Distribuția pacienților în funcție de grupele de vârstă

28

Figura 2.4 Distribuția pacienților în funcție de vârstă

29

Figura 2.5 Distribuția pacienților în funcție de mediul de proveniență

Figura 2.6 Distribuția pacienților în funcție de GCS

30

Figura 2.7 Distribuția pacienților în funcție de frecvenț a respiratorie notată î n
foaie

Figura 2.8 Distribuția pacienților în funcție de frecvenț a respiratorie

31

Figura 2.9 Distribuția pacienților în funcție de alura ventriculară notată î n foaie

Figura 2.10 Variabilele statistice în funcț ie de alura ventricular ă

32

Figura 2.11 Distribuția pacienților în funcție de alura ventriculară

Figura 2.12 Distribuția pacienților în funcție de notarea tensiunii arteriale î n foaie

33

Figura 2.13 Distribuția pacienților în funcție de valoarea tensiunii arteriale

Figura 2.14 Distribuția pacienților în funcție de notarea saturației de oxigen î n
foaie

34

Figura 2.15 Distribuția pacienților în funcție de valoarea saturaț iei de oxigen

Figura 2.16 Distribuția pacienților în funcție de traumatismul suferit

35

Figura 2.17 Distribuția pacienților în funcție de efectuarea manevrelor invazive

Figura 2.18 Distribuția pac ienților în funcție de efectu area manevrelor de
resuscitare ș i deces

36

Figura 2.19 Distribuția pacienților în funcție de transportul la U.P.U

Figura 2.20 Distribuția pacienților în funcție de leziunile asociate

37

Figura 2.21 Distribuția pacienților în funcție de timpul efectuat de la apelare
până la preluare

Figura 2.22 Distribuția pacienților în funcție de antecedentele personale
patologice

38

Figura 2.23 Distribuția pacienților în funcție de scorul de severitate al leziunilor

Figura 2.24 Distribuția pacienților în funcție de scorul de severitate al leziunilor
cu scor <15 și durata intervenției

39

Figura 2.25 Distribuția pacienților în funcție de scorul de severitate al leziunilor
cu scor între 15 -41 și durata int ervenției

Figura 2.26 Distribuția pacienților în funcție de scorul de severitate al leziunilor
cu scor >41 și durata intervenției

40

Figura 2.27 Distribuția pacienților în funcție de severitate al leziunilor și media
timpului unei intervenții

Figura 2.28 Distribuția pacienților în funcție de intubația orotraheală și durata
intervenției

41

Figura 2.29 Distribuția pacienților în funcție de intubația orotraheală și media
duratei unei intervenții

Figura 2.30 Distribuția pacienților în funcție de vârstă și durata intervenției

42

Figura 2.31 Distribuția pacienților în funcție de grupele de vârstă și media
timpului de intervenție

% Media range sd
varsta 38,435 16-19 16,51
genul
(masculin) 78%
ISS 23,62 16-75 22,08978
mortalitatea 13%
timpul de la
alerta la
plecare 2,08 0-34 5,02
timpul de la
plecare pana
la sosire caz 12,45 1-91 21,87
timpul de la
sosire –
plecare spre
UPU 14,54 1-60 12,54

Figura 2.32 Corelaț ii

43

timpul de la
sosire la plecare
la caz % media sd
0-10 minute varsta 80 0
GCS 15 0
ISS 6 0
mortalitatea 0
11-20 minute varsta 37,22 16,6
GCS 15 0
ISS 6 5,14
mortalitatea 0
21-30 minute ISS 39,5 16,03
GCS 10,83 6,08
ISS 28 24,561
mortalitatea 20%
31-40 minute varsta 35,6 20,45
GCS 12 5,03
ISS 20,63 20,06
mortalitatea 9%
41-50 minute varsta 23,18 13,32
GCS 6,57 5,64
ISS 31,71 21,26
mortalitatea 12%
51-60 minute varsta 42,16 15,06
GCS 11,83 4,66
ISS 22,66 26,25
mortalitatea 12%
61-70 minute varsta 40 0
GCS 3 0
ISS 24,5 3,55
mortalitatea 0
71-80 minute varsta 38,5 8,69
GCS 10 5,74
ISS 30 30,69
mortalitatea 20%
81-90 minute varsta 19,66 2,51
GCS 3,33 0,57
ISS 47,66 23,67
mortalitatea 25%

Figura 2.33 Corelaț ii timp cu vârstă ,GCS,ISS și mortalitate

44
6. Discuții
Au fost studiate fișele a 49 de pacienți care au suferit un accident rutier
cu descarcerare prezentând în același timp traumă toraco -abdominală, în
perioada 07.06.2018 -23.05.2020 reprezentând un singur lot, iar în urma
studiului am determinat o corelație s emnificativ statistică asupra ratei de
mortalitate a pacienților și durata timpilor de intervenție în prespital și a timpilor
de descarcerare.
Vârsta pacienților a fost diferită, cel mai tânăr pacient având vârsta de 16
ani, iar cel mai în vârstă pacient 90 de ani.
Totodată, repartiația pe sexe arată faptul că procentul numărului
bărbaților reprezentând un număr de 38, a fost mai mare decât cel al femeilor
fiind în număr de 11, deoarece bărbații își asumă mult mai multe riscuri decât
femeile, astfel că ra ta de supraviețuire a bărbaților este mai mică din punct de
vedere statistic decât al femeilor.
Repartiția în funcție de mediul de proveniență s -a efectuat având un
număr de 35 de pacienți reprezentând 71% care proveneau din mediul rural, iar
un număr de 1 4 pacienți reprezentând 29% provenind din mediul urban.
S-a efectuat o statistică în funcție de parametri vitali reprezentând: GCS,
frecvența respiratorie, alura ventriculară, tensiunea arterială și saturația de
oxigen. Din acestea nu s -a putut efectua o s tatistică completă ci doar parțială,
datorită faptului că tratamentul și resuscitarea se realizează concomitent, iar
pentru notare în foaia de prespital ETC recomandă o persoană care să se
ocupe de acest aspect, însă medicii care activează pe ambulanța de terapie
intensivă, activează și în cadrul Unității de Primiri Urgențe astfel că predarea
pacientului în mare parte se realizează verbal.
A fost efectuată statistica asupra GCS astfel obținându -se: GCS=3
puncte reprezentând 27% dintre pacienți, GCS=4,7,8,9,11,12 puncte
reprezentând fiecare câte 2% din totalul de pacienți, GCS=14 puncte
reprezentând 6% iar cea mai mare categorie de pacienți f iind pacienții cu
GCS=15 puncte reprezentând 55% din totalul de pacienți.

45
Distribuția pacienților în funcție de frecvența respiratorie a fost realizată
din punct de vedere statistic în două moduri și anume: distribuția pacienților în
funcție de frecvența respiratorie notată în foaia de prespital și distribuția
pacienților în funcție de frecvența respiratorie. Frecvența resipratorie notată în
foaia de prespital reprezintă 55%, iar 45% reprezentând faptul că nu s -a putut
nota. Totodată, cele notate au fost î mpărțite din punct de vedere statistic astfel:
8 R/min fiind 8%, 10 R/min fiind tot 8%, 12 R/min fiind 15%, 13 R/min fiind 4%,
14 R/min fiind 7%, 15 R/min fiind 11%, 16 R/min fiind tot 11%, 18 R/min fiind
22%, 20 R/min fiind 7% iar cu 24 R/min fiind tot 7% .
Statistica efectuată asupra alurii ventriculare a fost realizată în funcție de
notarea sau nu în foaia de prespital și de asemenea s -a realizat o statistică a
variabilelor. În foile de prespital s -a notat din punct de vedere statistic un număr
reprezentâ nd 76%, iar 24% reprezentând faptul că nu s -a notat. S -au obținut
variabile statistice în funcție de alura ventriculară având ca cea mai mică
valoare 30, iar cea mai mare 140 și media obținută în urma statisticii este
95,18918919 iar media fiind 97. Tot as upra alurii ventriculare s -au obținut din
punct de vedere statistic trei categorii acestea reprezentând: 6% dintre pacienți
fiind cu bradicardie, 39% tahicardie iar restul de 55% fiind pacienți cu alura
ventriculară normală.
S-a realizat distribuția pacien țior în funcție de valoarea tensiunii arteriale
notate în foaia de prespital și s -a împărțit în șapte categorii precum:
hipotensiune, TA normală (s 120 -129/d 80 -84), TA optimă (s<120/d<80), TA
normal înaltă (s 130 -139/d 85 -89) , HTA gr. I (s 140 -159/d 90 -99), HTA gr. II (s
160-179/ d 100 -109) și HTA gr. III (s>180/ d>110). Dintre acestea pacienții au
prezentat: 13% hipotensiune arterială, 16% TA normală, 11% TA optimă, 19%
TA normală înaltă, 22% HTA gr. I, 14% HTA gr. II si 5% HTA gr. III.
Iar ca ultim parametru vital este SPO2 (saturația de oxigen), iar acesta s –
a realizat printr -o distribuție a pacienților în funcție de notarea acesteia în foaia
de prespital și în funcție de valoare s -a împărțit în patru categorii: SPO2 normal
(95-100%), h ipoxie ușoară (90 -95%), hipoxie medie (80 -89%) și hipoxie severă
(<80%). În foaia de prespital au fost notate în număr de 76% dintre cazuri, iar
restul de 24% nu au fost notate. Statistic vorbind, 68% dintre pacienți au

46
prezentat o saturație de oxigen norm alț, 16% dintre aceștia au prezentat hipoxie
ușoară, 13% hipoxie medie, iar 3% din totalul de pacienți ale căror saturații au
fost notate în foile de prespital au prezentat hipoxie severă.
De asemenea, din punct de vedere statistic vârsta a fost împărțită
obținându -se astfel un număr de patru grupe: <=29 de ani, între 30 -49 de ani,
între 50 -70 de ani și >70 de ani. Grupa cu cea mai mare incidență a
accidentelor rutiere este cea între 30 -49 de ani reprezentând 45% din total. A
doua grupă ca și incidență este cea <=29 de ani reprezentând 33%, a treia
grupă de vârstă cuprinsă între 50 -70 de ani reprezintă 16%, iar cea de -a patra
grupă adică cea >70 de ani reprezentând 6% din total.
În functie de traumatismul principal suferit, pacienții au fost împărțiți din
punct de vedere statistic în trei grupe: pacienți cu traumatism toracic
reprezentând 42%, pacienți cu traumastism abdominal reprezentând 30%, iar
ultima categorie fiind formată din pacienții care au suferit atât un traumatism
toracic cât și unul abdominal re prezentând 28% din total.
Totodată, în prespital au fost efectuate manevre invazive precum
intubația orotraheală și drenajul toracic. Statistic vorbind, un procent ridicat în
ceea ce privește manevrele invazive este reprezentat de IOT având 74%, iar
drena jul toracic reprezentând un procent ceva mai scăzut, adică 26%.
În urma accidentelor rutiere, din punct de vedere statistic privind pacienții
care au decedat și care s -au aflat în stop cardio -respirator, 9 dintre ei
reprezentând 60% s -au aflat în SCR, iar 6 dintre aceștia, adică 60% au
decedat.
Din punct de vedere al transportului pacienților la spital s -a constatat în
urma statisticii că un numar de 42 de pacienți reprezentând un procent de 86%
din numărul total de pacienți, au fost transportați la spital, însă un procent de
14% e reprezentat de 6 pacienți care au rămas la locul solicitării fiind decedați,
iar 1 singur pacient a refuzat transportul la spital.
Statistic vorbind, pacienții au fost împărțiți și în funcție de leziunile
asociate dobândite în ur ma accidentelor rutiere. Drept urmare s -au format cinci

47
categorii fiecare reprezentând câte un procent precum: TCC 45%, traumatism
al membrelor 30%, SCR 4%, traumatism CV 8% iar alte leziuni 13%.
Dispeceratul 112 anunță solicitarea către echipajul de terap ie intensivă
,iar timpul de la apelare până la plecarea către caz au fost împărțite din punct
de vedere statistic în trei grupe: 0 minute reprezentând 8%, 1 minut
reprezentând 71%, iar 2 minute reprezentând 21%. Ca și timp de plecare
standard, ziua se acor dă 1 minut de la apelare până la plecare, iar noaptea se
acordă 2 minute.
S-a efectuat o statistica privind antecedentele personale patologice,
astfel s -au obținut în număr de 36 de pacienți reprezentând 65% din totalul
cărora nu li s -a notat în foaia de p respital, 5 dintre aceștia reprezentând 9%
sufereau de HTA, 3 pacienți reprezentând 5% care au negat iar restul
procentelor fiind aproximativ egale având 1% și 2% cu antecedente precum:
cataractă, colecistectomie, ocluzie intestinală, purpura idiopatică
trombocitopenică, boala Parkinson, viroză respiratorie, apendicectomie, CiC,
FiA, astm bronșic, IVS Nyha III.
În urma accidentelor rutiere, leziunile preexistente ale fiecărui pacient în
parte, se calculează în funcție de severitate, astfel se obține scorul de
severitate al leziunilor (ISS). Statistic am efectuat fiecărui pacient în parte acest
tip de calcul și s -au obținut astfel:
– 1 pacient a avut scorul 1 reprezentând 2%;
– 2 pacienți au avut scorul 3 reprezentând 4%;
– 3 pacienți au avut scorul 4 reprez entând 6%;
– 5 pacienți au avut scorul 6 reprezentând 11%;
– 6 pacienți au avut scorul 9 reprezentând 13%;
– 7 pacienți au avut scorul 12 reprezentând 15%;
– 5 pacienți au avut scorul 17 reprezentând 11%;
– 1 pacient a avut scorul 19 reprezentând 2%;
– 1 pacient a avut scorul 20 reprezentând 2%;

48
– 1 pacient a avut scorul 22 reprezentând 2%;
– 2 pacienți au avut scorul 24 reprezentând 4%;
– 1 pacient a avut scorul 27 reprezentând 2%;
– 1 pacient a avut scorul 29 reprezentând 2%;
– 1 pacient a avut scorul 33 reprezentând 2%;
– 1 pacient a avut 34 reprezentând 2%;
– 2 pacienți au avut scorul 36 reprezentând 4%;
– 1 pacient a avut scorul 41 reprezentând 2%;
– 6 pacienți au avut scorul maxim de injurie adică scorul 75 reprezentând 13%.
Din punct de vedere statistic s -a realizat o distribuție a pacienților în
funcție de ISS și media timpului unei intervenții. Am împărțit ISS în trei categorii
și am obținut ast fel mediile de timp:
– ISS<15=34,52173913;
– ISS 15 -41=51,72222;
– ISS>41=13,52173913.
De asemenea asupra distribuției pacienților în funcție de intubația
orotraheală și durata intervenției s -a intervenit statistic și am obținut o medie a
timpului în fun cție de:
– durata intervenției cu IOT=59,68421053;
– durata intervenției fără IOT=32,21428571.
Am efectuat din punct de vedere statistic cu ajutorul testului T Student o
corelație între ISS și timpii de intervenție împărțiți în trei categorii. Astfel am
obținut:
– coeficientul de corelație între ISS și timpul de alertare și plecare de la
caz=0,22445859 prin excel, iar prin testul T Student am obtinut
corelația=7,2752E -09;

49
– coeficientul de corelație între ISS și timpul intervenției=0,35278982 prin excel,
iar prin testul T Student am obținut corelația=4,243E -06;
– coeficientul de corelație între ISS și timpul de plecare de la caz către
U.P.U=0,24902807 prin excel, iar prin testul T Student am obținut 0,575584227.
Am efectuat din pun ct de vedere statistic o corelație între grupele de
vârstă ale pacienților și rata de mortalitate și am obț inut astfel:
− <=29 coeficinetul de corelaț ie fiind –0,380228205;
− 30-49 coeficientul de core lație fiind 0,243657759;
− 50-70 coeficientul de corelaț ie fiind –0,169025 823;
− >70 coeficinetul de corela ție fiind 0 .
Totodată, am împărțit timpii în cinci categorii și în funcție de vârstă, GCS,
ISS și mortalitate și am efectuat corelația î n functie de %, media si sd. (figura
2.32)
După împărț irea timpilor pe categorii am efect uat o comparație între
datele statistice obținute de mine și datele statistice obținute în literatură, astfel
existând o diferență î ntre timpii de la scena accidentului:
− între 0 -10 minute eu obținând mortalitate de 0% iar în literatură s -a
obținut 3,90%;
− între 11 -20 minute eu obținând mortalitate de 0% iar în literatură s -a
obținut 5%;
− între 21 -30 minute eu obținând mortalitate de 20% iar în literatură s -a
obținut 9%. [13]
Din punct de ved ere statistic se poate oberva că î n intervalul de timp 41 –
50 de minu te, 61 -70 de minute si 81 -90 de minute scorul GCS al pacienților a
fost sub 6, iar în urma suferinței neurologice pacienț ii au avut nev oie de
manevre de protezare a că ilor aeriene astfel că timpul intervenț iei la scena
accidentului s -a prelungit.
Timpii de la scena accidentului care au avut durata peste 80 de minute
au avut rata cea mai mare de mortalitate ca și procent, adică 25% datorită ISS
care a avut o medie de 47,66 ș i GCS de 3, astfel după hipoxia ș i socul suferite

50
pacienț ii au avut nevoie de manevre invazie precum: intubație orotraheală ș i
drenaj toracic.
Ca ș i pun cte slabe ale studiului datorită contextu lui epidemiologic datorat
infecț iei cu noul coronavirus SARS -CoV-2, nu am putut achiziț iona dat e despre
mortalitate odat ă ajunși în spit al, însă aș dori ca pe viitor să realizez un studiu
de anvergură mai mare care să abordeze și mortalitatea î n U.P.U.

51
7. Concluzii
În urma studiului efectuat de mine, am urmă rit în perioada 07.06.2018 –
23.05.2020 un număr de 49 de pacienț i.
Vârsta medie a acestora a fost de 37, 65 ani, cel mai în vârstă având 90
de ani, iar cel mai tânăr avâ nd 16 ani.
Un lucru important observat de min e este că rata de mortalitate a
pacienț ilor, raportat la nivelul județului Mure ș este de 13%.
Ca și timp raportat la rata de mortalitate a pacienților, peste 80 de minute
am obț inut o mortalitate de 25% fiind și cea mai ridicată ca și procent în
comparaț ie cu timpii de intervenție mai scurț i.
Ca și sex am observat o diferență între b ărbați și femei, bărbaț ii fiind mai
afectaț i cu un numar 38 reprezentând 78% din totalul de pacienț i care au suferit
un accident rutier cu descarcerare.
Am urmărit totodată decesele raportat e la ISS și am observat că toți
pacienț ii care au avut scorul maxim, adică 75, au decedat.
În funcție de durata intervenției cu și fără IOT, am observat după
obținerea datelor statistice că durata intervenț iilor cu IOT au avut o medie de
59,68 de minute fiind de durată mai mare decât durata intervențiilor făr ă IOT
care au avut o medie de 32,21 de minute.
De asemenea după datele studiate de mine, raportat la grupele de
vârstă, cei mai afectați pacienți au fost cei cu vârsta cuprinsă î ntre 30 -49
reprezentând 45% din totalul de pacienț i din accidentele rutiere c u
descarcerare.
După efectuarea calculelor statistice prin coeficientul de corelație între
ISS maxim și timpul intervenției s -a obținut -0,41, iar testul T Student are
p=0,026900855 care confirmă ipoteza potrivit căreia p<α rezultând astfel, că
există semn ificație statistică reprezentativă.

52
BIBLIOGRAFIE:
1. Hemmati, H., Kazemnezhad -Leili, E., Mohtasham -Amiri, Z., AsgharDarzi,
A., Davoudi -Kiakalayeh, A., Dehnadi -Moghaddam, A., et al, 2013:
Evaluation of Chest and Abdominal Injuries in Trauma Patients
Hospital ized in the Surgery Ward of Poursina Teaching Hospital.
”Kashan University of Medical Sciences”, Guilan, Iran.
2. B. Brown, J., R. Rosengart, M., M. Forsythem, R., R. Reynolds, B., L.
Gestring, M., M. Hallinan, W., et al, 2016: Not All Prehospital Time is
Equal: Influence of Scene Time on Mortality. J Trauma Acute Care Surg,
”University of Pittsburgh Medical Center”, Pennsylvania.
3. S.M.U.R.D. Sibiu, 2019: Introducere în medicina de urgență
prespitalicească, Sibiu.
4. Molnar, C., 2015: Noțiuni de patologie chirurgicală: specializarea
asistență medicală. Editura ”University Press”, Târgu Mureș.
5. Dubus, T., 2018: Emergency and Current Approaches to Thoracic
Traumas. ”Health Sciences University”, Istanbul.
6. Frampton, R., Lenard, J., 2012: An In -depth St udy of Abdominal Injuries
Sustained by Car Occupants in Frontal Crashes. ”Loughborough
University”, UK.
7. Grințescu, I., Grecu, I., Mirea, L., 2006: Asocieri traumatice – criterii
specifice de admitere în terapia intensivă. Timișoara.
8. Calland, V., 2005: Extrication of the seriously injuried road crash victim.
”Emerg Med”, UK.
9. Nickson, C., 2019: Trauma Mortality and the Golden Hour. ”Alfred
Health”, Melbourne.
10. B. Rogers, F., Rittenhouse, K., 2014: The Golden Hour in Trauma:
Dogma or Medical Folklore?. ”Lan caster General Health”, Pennsylvania.
11. Gauss, T., Ageron, F.X., Devaud, M.L., Debaty, G., Travers, S.,
Garrigue, D., 2019: Association of Prehospital Time to In -Hospital
Trauma Mortality in a Physician -Staffed Emergency Medicine System.
”JAMA Surgery”, USA.
12. Klein, K., Lefering, R., Jungbluth, P., Lendemans, S., Hussmann, B.,
2019: Is Prehospital Time Important for the Treatment of Severely Injured

53
Patients? A Matched -Triplet Analysis of 13851 Patients from the
TraumaRegister DGU.
13. Pham, H., Puckett, Y., Diss anaike, S., 2017: Faster on -scene times
associated with decreased mortality in Helicopter Emergency Medical
Services (HEMS) transported trauma patients. ”BMJ Publishing Group”,
USA.