COORDONATORUL ȘTIINȚIFIC AL LUCRĂRII, PROF.DR. MARCEL BUNEA Promoția 2019/2020 Sesiunea IUNIE 2020 3 UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE ARTE BUCUREȘTI… [620869]

UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE ARTE BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ARTE PLASTICE
SPECIALIZAREA PICTUR Ă

LUCRARE DE DISERTAȚIE

OBIECTIV SUBIECTIV

ABSOLVENT: [anonimizat],
PROF.DR. MARCEL BUNEA

Promoția 2019/2020
Sesiunea IUNIE 2020

3
UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE ARTE BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ARTE PLASTICE
SPECIALIZAREA PICTUR Ă

OBIECTIV SUBIECTIV

STUDII MASTERALE
STRATEGII DE CREAȚIE ÎN PICTURĂ

2020

ABSOLVENT: [anonimizat],
PROF.DR. MARCEL BUNEA

4
CUPRINS

INTRODUCERE – pag.

CAPITOLUL I – OBIECTIV SUBIECTIV
1). Obiect, antiobiect pseudo obiect – pag.
2). Semnif icația titlului – pag.

CAPITOLUL II – CONCEPT și CONTEXT TEORETIC
1). Memorie, alterare și sinteză – pag.
2). Reprezentarea formei și explorarea suprafețelor – pag.

CAPITOLUL III – CONCEPT și DETALII TEHNICE
1). Studiul formei prin fotografie – pag
2). Etape de lucru – pag.
3). Reprezentarea formei și explorarea suprafețelor – pag.

CAPITOLUL IV – INFLUENȚE –pag.
ANEXE – – pag.
BIBLIOGRAFIE – pag.

INTRODUCERE

Proiectul Obiectiv subiectiv propune o analiză a spațiului afectiv al memor iei plecând de la
dialogul dintre formă și limbaj dintr -o imagine, folosind ca obiect al studiului geometria
structurilor arhitecturale și deconstrucția acesteia.
Ansamblul lucrărilor reprezintă ultimul stadiu al proiectului și anume o căutare în spațiul
afectiv al memoriei ca teritoriu limitat, prin care mi -am dorit să aprofundez dialogul formelor
distincte din interiorul aceleiași construcții prin intermediul componentelor sale arhitecturale.
Astfel, prin ana liza structurilor am renunțat la apartenența față de context pentru a ajunge la o
sinteză prin care obiectul imaginii să se abstractizeze .
Consider că pentru a ajunge la anume concluzii despre identități sau entități artistice,
trebuie să reușesc să înțeleg ceea ce vreau să comunic în raport cu contextul și mediul în care
activez și în care încerc să îmi dobândesc o anumită autonomie. Cerceta rea mea artistică vizează în
principal spațiul afectiv ca formă de construcție și manifestare artistică în raport cu spațialitatea și
interdependența de aceasta în construcția unui vocabular al formei.
În pictură, interdependența de mediu, cadru/lipsa cad rului și suport presupune asumarea
anumitor constrângeri, a unei anumite orientări artistice, de cele mai multe ori spre un punct fix
al bidimensionalității, al apartenenței la un anumit context de lucru, poziționării spre o narațiune
a formei și subiectul ui.

3
CAPITOLUL I
Obiect , antiobiect, pseudo obiect

OBIÉCT , obiecte, s. n. 1. Corp solid, de obicei prelucrat, care are o
anumită întrebuințare. ◊ Obiect al muncii = lucru sau complex de lucruri asupra
cărora acționează omul în cadrul procesului de producție, direct sau cu ajutorul
mijloacelor de muncă, pentru a le modifica potrivit nevoilor sale. Obiect de inventar
= tot ceea ce este sau poate fi inventariat. 2. Element, materie asupra căreia e
îndreptată gândirea, activitatea intelectuală a omului. ◊ Loc. adj. și adv. La obiect
= (despre discursuri, expuneri etc .) în temă, fără divagații inutile. ♦ (Fil.) Ceea ce
se află în afara eului; lucru care afectează simțurile noastre sau asupra căruia se
îndreaptă gândirea noastră. ♦ Conținutul asupra căruia se îndreaptă cunoașterea;
ceea ce este cunoscut. 3. Ceea ce form ează materia unei discipline, disciplină de
studiu; materie. 4. Scop, țintă, țel; obiectiv. 5. (Gram.; în sintagmele) Obiect direct
= complement direct. Obiect indirect = complement indirect. – Din lat. obiectum,
germ. Objekt. 1

Pornin d de la definițiile curente ale termenului obiect , proiectul OBIECTIV SUBIECTIV
propune spre analiză conceptul de obiect atît din punct de vedere artistic, procesual cît și din punct
de vedere teoretic, filosofic , semnificațiile, tensiunile și raporturile survenite în relația artist -obiect
artistic -operă de artă, folosind cu precădere spațialitatea formei, suprafeței și deconstrucția
geometrică prin abstractizare.
Modul în care percepem un obiect este strîns legat de procesualitatea percepției umane și anu me,
existența paradigmei coordonatelor spațiu și timp, care practic se impun, participă implicit în
procesul de comprehensiune a obiectului. Immanuel Kant în Critica Rațiunii Pure numea “lucru în
sine”, un obiect ce n u poate fi perceput din cauza condițion ării în spațiu și timp,

1 Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II -a, 1998

4
numind această limitare: putem gîndi obiectele, despre ele, dar niciodată nu le vom cunoaște
absolut , nu le vom cunoaște în sine2 presupune un soi de impenetrabilitate a obiectului, o
imposibilitate de a -l cuprinde total.

Totuși deși putem evalua un obiect pornind fie de la componentele sale constitutive sau de
la efectele pe care le are acesta în mediul conjurător, sensul obiectului se va găsi undeva între cele
două definiții, întrucît cele două direcții de studiu nu se po t reduce și nici anihila una pe cealaltă.
Opera de artă reprezintă cel mai bine acest fapt distinct al analizei conceptuale, întrucât,
procesual, între obiect și artist, consider că fiecare etapă de lucru specifică producției, consistă în
schimburi contin uue de forțe între cele două tipuri diferite de agenți, medii, etc, astfel încît acest
demers să devină un generator al lucrării de artă.

2 Immanuel Kant, Critica Ratiunii Pure, trad.Nicolae Bagdasdar si Elena Moisuc, Ed. 3 -a, Bucuresti, Editura Universal
Enciclopedic Gold, 2009, pag. 49 – 51 (în ediția I)

5
Memorie , alterare și sinteză

Am ales să captez desenul și geometria spațiilor prin fotografie, reflectând asupra
componentelor arhitecturale pe care apoi să le prelucrez spre obținerea expresiei plastice. Din punct
de vedere compozițional, liniile de construcție, ca elemente ale limbajului plastic devin agenți ai
spațiului, mărturii ale construcțiilor fragmentare, cu straturi lipsă, la fel cum memoria selectează în
timp amintirile.
Procedeul fragmentării geometrice reprezintă fragilitatea materiei, deconstrucția ei transpunerea
picturală devenind inevitabilă, întrucât spațiul este abstractizat într -o nouă morfologie ș i cromatică
lirică a spațiului afectiv.
Fără desenul primordial nu ar fi posibilă realizarea unei construcții elaborate, care să întruchipeze
materializarea formei într -un corp și obiect nou.
Am pornit de la forme rectangulare și numeroase variații geometrice cu scopul de a realiza un colaj
al inerției spațiale.

6
Sinteza formelor constituie o componentă importantă, întrucât am optat pentru renunțarea la
elemental natural, îndreptându -mă spre natura imaterială a geometriei redată prin punct, linie, pată.
Demersul deconstrucției implică astfel o latură selectivă pentru contrastele de lumină și umbra,
spațiile din interiolul formei și exteriorul acesteia.

4x desen, 21 x 29,7cm, 2018

Am optat să folosesc imaginea anumitor obiecte reale fizice care să par ă reprezentată prin desenul
liniar, dar prin deconstrucție formele capătă noi valențe, dematerializate și lipsite de apartenența la
reprezentare.
Sinteza prin desen face parte din procesul de analiz ă al formei, renunțând la detaliile de prisos, figurativul își
pierde semnificațiile și rigurozitatea detaliilor devine inutilă. Componenta colajului din schițe reprezintă un
mod de a contextualiza forma prin suprafață și suport (scoci și hârtie) prin evide nțerea bidimensională
deconstruită din tridimensional.

7
Reprezentarea formei și explorarea suprafețelor

Analiză și sinteză, obiect -limbaj, transfigurare

În acest demers, construirea unui raport între obiect ul studiului și mine care să nu constituie
o formă de posesie sau superioritate este inevitabilă . Am început studiul formei prin intermediul
mai multor medii suprafețe care compuse, dispuse și redispuse să formeze un obiect -limbaj,
bazîndu -mă pe autonomia obiectului, pe capacitățile sale necunoscute, care îmi vor revela, chiar
dacă nu pe deplin, o formă de prezent -conștientizare. Desenul nu constituie doar formă de
reprezentare ci pe duplin un procedeu de cunoaștere a lumii .
În primul rând , am pornind de la schițe de ambient ultra sintetizate prin procedee liniare ,
pentru a realiza un ansamblu de forme, care privite unitar constituiau un obiect în sine.
Asamblate diferit compenentele A4 în număr de 12, afișau o structură diferită care se
înscria î ntr-o formă de spați u invizibil. Mergând în jurul structurilor și privind cu atenție, geometria
declanșa în privirea publicului un spațiu al memoriei și recunoașterii prin care acesta încerca să
construiască în mintea lui obiecte sau eleme nte ale unor indici spațiali subiectivi .
Chiar dacă asamblate diferit, multe din desene se repetau, cu toate astea în funcție de
unghiul din care priveai ele erau percepute diferit, ca structuri unice. Iluziile optice captau astfel
atenția iar imaginarul personal aca para identitatea spațiului fizic.
Așadar, această etapă a constituit un punct de plecare al proiectului și o modalitate de a studia
desenul din perspectiva cunoașterii întregului și a consolidării unei forme de expresie prin
compoziția geometrică. Factor adjuvant, dese nul nu reprezintă doar un mediu al reprezentării ci un
mediu de compunere a spațiului utilizân d mijloace sintetice de analiză, materiale minime, hârtie și
marker, copii xerox.

8

Instalație Ansamblu de 12 x 21 x 29,7cm, 2018

9
Studiul formei prin fotografie

O altă componentă importană a proiectului o reprezintă studiul formei în raport cu editul
fotografic ca procedeu al transfigurării digitale asupra texturilor materialelor și geometriei formei.
Colajele împreună cu editul formează astfel o hartă a desenului geometric, un model de expresie, în
care am renunțat la cromatică pen tru o mai bună sinteză a formelor.
Colajul reprezintă astfel, atît o soluție tehnică, cît și conceptuală, pentru generarea unei forme noi,
astfel încît prin multitudine stilistică să sintetizez fără să mă raportez la indicativel e unui singur
mediu de lucru , și expunere.

Astfel, apelând la procedeele de tăiere și alăturare, fotografiile inițiale își pierd din însemnătate,
obiectul arhitectural se pierde, obținându -se o structură nouă menită să formeze un dialag între
compone ntele sale constitutive.

10

edit fotogarfic, 2019

11

12
INFLUEN ȚE

House Within a House /1: Todoroki Residence by Hiromi Fujii, Ichikawa (1976)

13

14
Sol Lewitt, Variations on incomplete open cubes, 1974

15

16

17
ANEXE

18

19

20

21

22

23