Coordonator ștințific: Ș.l. dr.ing. Ștefănescu Camelia P L A N T E M A T I C Proiect de Diploma pentru Examenul de Licență atribuit absolventului :… [603194]

UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII

Coordonator ștințific: Ș.l. dr.ing. Ștefănescu Camelia

P L A N T E M A T I C
Proiect de Diploma pentru Examenul de Licență
atribuit absolvent: [anonimizat] : Miștoc Elena Adriana

1.Tema proiectului (aprobat prin ord. nr.______________________________):
Impactul asupra mediului produs de rețeaua de apă menajeră și stația de epurare în zona de agrement
Lacul Cinciș, comuna Teliucu Inferior, județul Hunedoara
2. Termenul pentru predarea proiectului : ___________________________
3. Elemente inițiale pentru proiect : Rețeaua de apă menajeră și stația de ep urare în zona de agrement
Lacul Cinciș, comuna Teliucu Inferior, județul Hunedoara
4. Conținutul notei explicative de calcul (enumerarea problemelor care vor fi rezolvate):
Descrierea situatie actuale, necesitatii investitiei si activității propuse

2
Amplas area în mediu
Identificarea și analizarea surselor de poluare și a poluanților
Evaluarea impactului asupra mediului
Posibilități de diminuare sau eliminare a impactului produs asupra mediului
5. Enumerarea materialului grafic (cu indicarea desenelor obliga torii):
Plan de situație1, Plan de situație 2
6. Consultații pentru proiect (cu indicarea părților de proiect pentru care se solicită consultare): prezentarea
geologiei zonei, tipurilor de sol, resurselor de apă, clima și calitatea aerului, elemente de eco logie acvatică și
terestră, așezările umane .
7. Data eliberării temei : ____________________
Data predarii temei: _______________________
Semnătura absolvent: [anonimizat] _____________________ Coordonator Științific,

CUPRINS
CAPITOLUL I DATE GENERAL E DESPRE PROIECT
1.1. Denumirea proiectului
1.2. Titularul proiectului

CAPITOLUL II DESCRIEREA ACTIVITĂȚII PROPUSE
2.1. Scopul si necesitatea proiectului
2.2. Descrierea:
2.2.1. Informații privind conținutul proiectului;
2.2.2 . Descrierea principalelor activități cerute sau propuse și alte informații specifice
activității
2.3. Elementele geografice de delimitarea amplasamentului
2.3.1. Modul de încadrare a obiectivului în planurile de urbanism
2.3.2. Suprafața de teren ocupat împărțită pe utilizări

CAPITOLUL II I AMPLASAREA ÎN MEDIU
3.1. Elemente de geologie
3.1.1. P rezentarea structurii geologi ce a solului și a resurselor miner ale extractive
3.1.2. Potențialul seismic al zonei:
3.2. S olul
3.2.1. Tipurile de sol ale zonei cu caracteristicile acestuia si modul de folosire
3.2.2. Descrierea topografiei zonei:
3.3. Resursele de apă:
3.3.1. Apa subterana:
3.3.2. Apa de suprafață:
3.4. Clima și fenomenele naturale specifice zonei
3.5. Elemente de ecologie acvatică și terestră:
3.5.1. Vegetația
3.5.2. Fauna
3.5.3. Ecosisteme acvatice:

3
3.5.4. Zonele în perimetrul și în jurul amplasamentului

3.6. Așezări uma ne și alte obiective de interes public
3.6.1. Distanța față de așezările umane, instituții publice
3.6.2. Demografie
3.6.3. Surse de zgomot, nivelul de zgomot în zonă
3.6.4. Căi de transport și alte facilități de care poate dispune obiectivul
3.6.5. Populația afectată
CAPITOLUL IV SURSELE DE POLUĂRI ȘI PROTECȚIA FACTORILOR DE
MEDIU
4.1. Emisii de poluanți în ape și protecția calității apelor

4.1.1. Surse de poluare pt ape posibile sau existente, concentrație și debite masice ale
poluanților rezultanți sau care vor rezul ta în urma activității
4.1.2. Stațiile și instalațiile de epurare sau de preepurare a apelor care vor fi proiectate si
randamentele de reținere a poluanților
4.1.3. Concentrațiile si debitele masice de poluanți existenți a fi evacuați în mediu
comparative cu normele le gale in vigoare

4.2. Emisii de poluanți în aer și protecția calității aerului
4.2.1. Instalații pt epurarea gazelor de epurare și reținerea pulberilor, instalații de colectare
si dispersie în atmosferă
4.2.2. Debitele, concentrațiile masice ale polu anților ce sunt estimați a fi evacuați în
mediu
4.3. Surse și protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor
4.3.1. Sursele de zgomot și vibrații, amenajări sau dotări pt protecția împotriva acestora
4.3.2. Nivelul de zgomot și de vibrații
4.4. Surse și protecția îm potriva radiațiilor
4.4.1 Sursele de radiații
4.4.2 Lucrări
4.4.3 Amenajări, dotări și măsuri pt protecția împotriva radiațiilor
4.4.4 Nivelul de radiații la limita incintei obiectivului

4.5. Gospodăria deșeurilor
4.5.1. Tipuri și cantități de deșeuri rezultate
4.5.2. Modul de gospodărire a deșeurilor
4.6. Gospodărirea substanțelor toxice și periculoase
4.6.1. Substanțele toxice și periculoase folosite în timpul execuției sau in timpul
exploatării
4.6.2. Modul de gospodărire a substanțelor toxice și periculoase
CAPIT OLUL V IMPACTUL PRODUS ASUPRA MEDIULUI
5.1. Impactul asupra apei
5.1.1. Dispersia poluanților, aria de extindere și modificări calitative
5.1.2. Afectarea ecosistemelor acvatice și a folosințelor apei respective

5.2. Impactul produs asupra aerului

4
5.2.1. Dispersia poluanțiloor în aer în zona de maxima influență, modificări calitative
intervenite
5.2.2. Efecte positive în cazul în care există
5.3 Impactul produs asupra vegetației și formei terestre
5.3.1. Emisiile de poluanți
5.3.2. Modul de manifestare a impactului
5.3.3. Reducerea sau eliminarea impactului
5.4. Impactul asupra solului și subsolului
5.4.1. Poluanții care pot afecta solul și subsolul
5.4.2. Modificările intervenite
5.5. Impactul produs asupra factorului uman
5.5.1. Poluanți ce po t afecta așezările umane
5.5.2. Efectele asupra stării de sănătate a populației și eventualul risc asupra siguranței
locuitorilor
5.6. Evaluarea riscului declanș erii unor accidente sau avarii cu impact major asupra sănătății
populației și a mediului înconjurător
CAPITOLUL VI POSIBILITĂȚI DE DIMINUARE SAU ELIMINARE A
IMPACTULUI PRODUS ASUPRA MEDIULUI
6.1. Măsurile ce pot fi luate pe partea tehnologică în activitatea propriu -zisă
6.2. Lucrările, dotările și măsurile speciale pt reținerea poluanților
6.3. Alte posibilități

CAPITOLUL VII EVALUAREA IMPACTULUI
7.1. Evaluarea impactului cu ajutorul indicilor de poluare (I p)
7.2. Evaluarea impactului cu ajutorul indicilor de poluare (I c)
7.3. Evaluarea impactului global
7.4. Evaluarea impactului asupra medi ului in perioada de execuție
7.4.1. Evaluarea impactului pe baza indicilor de poluare I p
7.4.2. Evaluarea impactului pe baza indicilor de calitate Ic în perioada de execu ție
7.4.3. Evaluarea impactului global în timpul execu ției
7.5. Evaluarea impactului în perioada d e exploatare
7.5.1. Evaluarea impactului global în perioada de exploatare
CAPITOLUL VIII CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
8.1. Reprezentarea grafică a impactului produs asupra mediului în raport cu starea reală a
ecosistemelor înaintea executării proiectu lui
8.2. Concluziile asupra gradului de afectare a factorilor de mediu

5

CAPITOLUL I

DATE GENERALE DESPRE PROIECT

1.1 Denumirea proiectului

Impactul asupra mediului datorat lucrarilor de canalizare a apei menajere din Targu -Jiu,
județul Gorj.

CAPITOLUL II
DESCRIEREA ACTIVITATII PROPUSE

2.1. Scopul si necesitatea proiectului

Scopul acestei stații este de a epura apa uzată, industrială din oraș și de a o r eda
emisarului la anumiți parametri la care să nu fie poluantă pentru apa în care se deversează.
Procesul tehnologic este unul deosebit de complex.
Municipiul Târgu Jiu va beneficia în curând de una dintre cele mai moderne stații de
epurare a apelor menaj ere din România. Este necesară această stație de epurare modernă și
extinsă pentru că Jiul, este folosit ca sursă de apă pentru Craiova. Astfel, apa menajeră rezultată
din activitățile casnice ale cetățenilor va putea fi epurată și redată circuitului.
Această stație de epurare a fost proiectată pentru deservirea municipiului Târgu -Jiu și a
localităților adiacente, pentru o populație de peste 100.000 de locuitori.
Apele uzate menajere necanalizate și neepurate reprezintă surse importante de poluare,
prin care se pot dezvolta și transmite în rândul populației o serie de microbi, viruși și de maladii
molipsitoare.

2.2 Descrierea
2.2.1. Informații privind conținutul proiectului

6

În judetul Gorj, s-a constatat că la majoritatea agenților economici, s -au diminuat debitele
de apă evacuate, față de debitele autorizate, ca urmare reducerii sau restrîngerii activităților
economice. Datorită acestui aspect, principalii agenți economici nu au avut permanent depășiri
semnificative la indicatorii de calitate, fa ță de limitele admise prin actele de reglementare de
gospodărire a apelor.
Stațiile de epurare se află într -un grad avansat de uzură fizică și morală, având
capacitatea de epurare insuficientă, pentru debitele de apă uzată. Cele mai multe stații de epura re
nu realizează parametrii calitativi reglementați, deversând în cursurile de apă receptoare debite
de ape insuficient epurate. O problemă majoră o constituie evacuările directe de ape neepurate
datorită lipsei stațiilor de epurare.
Cauzele funcționării necorespunzătoare ale instalațiilor de epurare constau în
subdimensionarea acestora, uzura fizică a instalațiilor și a neglijenței în exploatare.

2.2.2. Descrierea principalelor activități cerute sau propuse și alte informații specific
activității

Prin implementarea lucrărilor prevăzute în prezenta documentație, se urmărește :
– Soluționarea problemelor legate de alimentarea cu apă potabilă precum și a celor legate de
colectarea și dirijarea spre stația de epurare a apelor uzate menajere din municipiu lui Târgu Jiu;
– Protecția factorilor de mediu apă – sol, prin realizarea unei rețele de colectoare a apelor uzate
menajere cu trondoane noi, din materiale moderne, cu grad ridicat de etanșare;
– Reducerea costurilor de exploatare printr -o mai bună gestionare a rețelelor, a cheltuielilor cu
pomparea precum și a celor de mentenanță;
– Sporirea gradul de siguranță a personalului operator;
– Îmbunătățirea condițiilor de trai ale populației municipiului;
– Dezvoltarea social – economică a zonei prin posibilitatea atrager ii de noi investitori, prin oferirea
unei infrastructuri moderne și funcționale;

Sistemul de canalizare menajeră
Sistemul de canalizare din Târgu Jiu este unul de tip separativ, apele menajere și cele
pluviale fiind colectate separat prin colectoare închi se, în cea mai mare parte realizate din tuburi
de beton cu cep și buză.
Colectoarele existente, în lungime totală de aproximativ 69 km prezintă multe zone cu
deficiențe majoare (surpate, înfundate). Se constată de asemenea trasee sinuase, prin zone cu
un regim juridic inadecvat.
Într-o primă fază de execuție s -a propus înlocuirea tronsoanelor principale ale rețelei de
canalizare ce transportă apa uzată menajeră de regulă pe direcția nord -sud, spre stația de
pompare.
Tot într -o primă fază se dorește extinder ea rețelei de canalizare menajeră în zona de
vest a localității, zonă ce nu beneficiază în prezent de sistem centralizat de canalizare.
Extinderea în zona de vest a canalizării creează unele probleme în ce privește
configurarea optimă a traseului rețelei, datorate condițiilor topografice. Pentru o funcționare
optimă a fost necesară prevederea a 3 stații de pompare apă uzată precum și a câtorva cămine
de spălare.
Efluentul uzat din zona de vest va fi pompat peste râul Jiu în colectorul de pe Strada 14
Octomb rie.

7
CAPITOLUL III

Amplasarea în mediu.

3.1. Elemente de geologie
3.1.1. Prezentarea structurii geologice a solului și a resurselor minerale extractive
Din punct de vedere geologic, amplasamentul studiat aparține unei zone de molasă și anume
Depresiunea Getică.
Această unitate se întinde în fața Carpaților Meridionali, formând o depresiune născută prin
scufundarea unei zone de cristalin, care ținea de Carpați și făcea legătura între aceștia și Balcani.
În depresiunea Getică se întâlnesc formațiuni aparținând Senonianului, Paleogenului,
Miocenului, Pliocenului și Cuaternarului. Depozitele senoniene îmbracă un facies pronunțat
detritic, reprezentat prin conglomerate mărunte, gresii cenușii, marne cenușii, uneori alburii.
Paleogenul marchează începutul procesului de sedimentare și este reprezentat prin
pietrișuri și nisipuri.
Eocenul este des întâlnit în Depresiunea Getică, dar aflorează pe suprafețe extinse în partea
de nord, având în componența sa ori zonturi cu conglomerate și gresii moi.
Oligocenul include depozite care urmează în continuitate de sedimentare peste Eocen.
Miocenul este prezent prin mai multe subetaje și este reprezentat prin nisipuri și pietrișuri
cu intercalații de marne cenușii care se dezvoltă peste conglomerate burdigaliene.
Pliocenul este foarte bine reprezentat prin toate cele patru subetaje ale sale (meoțian,
ponțian, dacian, levantin). Predomină marnele vinete, mai mult sau mai puțin nisipoase și
pietrișurile . În Pliocenul superior, odată cu ridicarea accentuată a Carpaților s -a produs și
restrângerea lacului Pliocen, iar în Cuaternar mișcările netectonice au condus la realizarea
morfostructurii actuale a Depresiunii Getice.
Cuaternarul este repreze ntat prin aluviunile depuse în lungul cursurilor văilor și loessul
care acoperă câteodată înălțimile dealurilor.
Unitățile ce compun Depresiunea Târgu Jiu – Câmpu Mare sunt alcătuite în general din
roci moi – strate sedimentare din Pliocen (arg ile, pietrișuri, nisipuri și mai rar gresii), peste care
se află o cuvertură de pietrișuri carpatice.
Ca evoluție, s -au format la sfârșitul orogenezei alpine (în Cuaternar), prin ușoare cutări ale
straturilor, dar mai ales prin mișcări de înălța re.
În ansamblu, structurile Depresiunii Getice urmăresc direcția lanțului carpatic, având o
orientare E -W între valea Dîmboviței și valea Jiului și o orientare NE -SW de la Jiu spre Dunăre.

3.2 Solul

3.2.1. Tipurile de sol ale zonei cu cara cteristicile acestuia si modul de folosire
În județul Gorj apar soluri variate dispuse mozaicat, datorită atât condițiilor de relief,
dominant foarte fragmentat, cât și de rocă, climă și vegetație (fond funciar 560,174 mii ha). În
zona piemontană și în sud ul dealurilor subcarpatice domină solurile brute podzolice, în asociație
cu soluri brune. Solurile montane sunt de regulă scheletice și au grosime redusă.

8
În partea centrală a județului, în depresiunea Tg. Jiu – Cărbunești, pe relief așezat, domină
soluril e brune, pe alocuri freatic – umede, solurile brune podzolite și, mai ales, în nordul
depresiunii solurile podzolice argiloiluviale frecvent pseudogleizate ; aceste soluri au de regulă
textură mijlocie la suprafață.
Solurile aluviale (cca. 62 mii ha) apar pe lunca largă a Jiului și afluenților săi.
Suprafața ocupată de solurile erodate se ridică la cca. 81 mii ha (din care cca. 19 mii ha
cu alunecări), iar solurile cu pericol de eroziune se apropie de 340 mii ha, din care cu folosință
agricolă cca. 110 mi i ha.
Condițiile de sol și mai ales de relief puternic fragmentat nu permit folosirea largă în agricultură
a solului (cu excepția depresiunii subcarpatice și a luncilor), astfel că folosința silvică are o
pondere mai însemnată.

3.2.2. Descrierea topografi ei zonei:
Teritoriul județului Gorj, este situat în partea de sud -vest a țării și este străbătut de
paralela de 45° latitudine nordică fiind axat pe cursul mijlociu al râului Jiu, care -l străbate de la
nord spre sud.
Are o suprafață de 560174 ha (2.4% di n teritoriul țării), învecinându -se la nord cu județul
Hunedoara, în nord -vest cu județul Caraș -Severin, la sud -est cu județul Dolj, la est cu județul
Vâlcea iar la sud -vest cu județul Mehedinți.

3.3. Resursele de apă
Reteaua hidrografică a județului ins umează intr -un an aproximativ1,6 miliarde mc ca
volum scurs raportat la debitele multian uale . Principalele râuri care au bazinele superioare in
zona montană inaltă (Gi lort, Șușița, Jaleș, Bistrița, Tismana, Motru si Cerna) au debite medii
anuale imp ortante, cu apă de foarte bună calitate intrucât suprafețele bazinale aferente nu sunt
afectate de activitați umane. Complexul hidroenergetic Cerna -Motru -Tismana a fost construit
atât pentru hidroenergie cât și pentru a asigura apa necesară termoce ntralelo r Rovinari si
Turceni.
Prin transferul debitelor râurilor Cerna si Motru ,debi tul mediu al râului Tismana la
Godinesti a crescut de la 1,47mc/s la 8,69 mc/s iar calitatea este foarte bună oferind un mare
potențial pentru alimentarea cu apa potabilă.
Pentru jumatatea de est a județului un mare potențial in alimentarea cu apă potabilă il
reprezintă râul Gilort care la iesirea din mu nte are un debit multianual de 4,53 mc/s si o apă de
foarte buna calitate.
Dacă pe lângă acumularile existente pe râurile Ce rna, Motru si Bistrița s -ar construi
asemenea acumulari și in bazinele superioare ale râurilor Gilort, Șușița și Jaleș atunci pentru
următoarele decenii necesarul de a pă potabilă al județului ar fi asigurat.
Apele freatice sunt acumulate mai ales in dep ozitele de terasă si piemontane, sunt ape de
bună calitate si asigură in cea mai mare parte alimentarea gospodariilor d in mediul rural prin
fântânile existente. Apele freatice cu a limentare dominant pluvială in perioade de secetă
prelungită se epuizează as tfel că pen tru multe localități se impune căutarea apelor de adâncime
sau a celor din reteaua hidrografică. Pe supra fețe intinse din lunca Jiului , din bazinul râului Jilț
sau din bazin ul superior al Amaradiei (zona Seciuri),exploatarea lignitului prin car iere sau
subter an a produs mari perturbari in rețeaua apelor freatice și chiar de adâncime.
Haldele de steril sau depozitele de cenusă de la termocentrale au creat presiuni asupra
straturilor freatice existente sau au generat infiltratii suplimentare in f reatic așa

9
cum este in zona Turceni. In prezent in județul Gorj sun t aproximativ 47163 de fântâni in
gospodări personale și in reteaua stradala. Cea mai m are parte a acestor fântâni in perioadele de
secetă seacă, refacându -și resursele in perioadele cu pl oaie.
Apele de adâncime sunt cantonate mai ales in depozitele miocene din lunca Jiului si in
depresiunea Câmpu Mare –Tg-Jiu. Debitele cele ma i importante si condițiile mai bune de
exploatat pentru apele subterane de adâncine se int âlnesc in lungul princip alelor vai si in zonele
depresionare.
Dintre proiectele existente in comunele județului Gorj privind alimentarea cu apă potabilă
din foraje (puțuri) in urmatorii ani se remarcă : Dăn ești 14 foraje/49 l/s, Bălești 4 foraje/12 l/s,
Arcani 2 foraje/14 l/s, T elești 1 foraj/8 l/s, C âlnic 2 foraje/8 l/s, Turburea 3 foraje/11 l/s, Glogova
1 foraj/8.5 l/s.Pentru orașele mai mici alimentarea din subteran in urmatorii ani prevede: 23
foraje pentru orașul Motru, 13 foraje pentru orașul Rovinari (peste 100l/s), 8 fora je pentru Tg –
Carbunești (40l/s).Pe ntru valea râului Amaradia se detașeaza 3 zone mai importate cu ape de
adâncime: zona Stoina -Crușeț cu straturi acvifere la 100 -200 m adâncime si resurse totale 34 l/s;
zona Hurezani si straturi acvifere la 150 m adâncime si resurse totale 65 l/s si zona Logrești si
straturi acvifere la 110 m adâncime si resurse totale de 33 l/s.Pentru lunca Gilortului se
evidențiaza ca potențial al acviferului de adâncime zona Tg -Carbunești -Albeni cu r ezerve totale
de peste 110 l/s situat e la adâncimi de peste 350 m; se mai remarca s i zonele Turburea si
Țânțăreni nevalorificate până in prezent.Pentru lunca si terasele Jiului se detasează cu rezerve
acvifere zonele: Tg -Jiu – Iezureni –Curtișoara; zona Rov inari (malul stâng al Jiului), zona
Bâlteni si Turceni.
Chiar dacă se găsesc la adâncimi de 800 -1000 m după potentialul de exploatare (525l/s)
prezintă importanță in perspectivă zona de luncă s i piemontană dintre Bălești și Câlnic. In
prezent sunt in exploatare foraje de adâncime ce aliment ează (in perioade de secetă) orasul Tg –
Jiu (120l/s prin cele 17 foraje din zona Iezureni -Curtișoara), orașul Țicleni (1 foraj cu 15l/s),
orașele Rovinari si Tg -Carbunești.
3.4. Clima și fenomenele naturale specifice zonei

Elementele climatice ce caracter izează zona amplasamentului studiat sunt specifice
Depresiunii Târgu Jiu – Câmpu Mare și cuprind următoarele valori:
 zona climatică este temperat continentală moderată de dealuri, cu influențe
mediteraneene;
 valoarea temperaturii medii anuale este de 10,2o C;
 primul îngheț apare de obicei la începutul lunii decembrie, iar ultimul în a doua
jumătate a lunii aprilie, frecvența anilor în care înghețul depășește 190 de zile este
scăzută;
 umiditatea aerului are valori cuprinse între 77% și 80%;
 media multianual ă a precipitațiilor se încadrează în jurul valorii de 750 mm/an;
 repartiția precipitațiilor pe anotimpuri este neuniformă, cu o abundență vara și un
deficit iarna;
 numărul zilelor ploioase se ridică la 100 – 105 zile/an;

10
 frecvența zilelor cu ninsoare este de 20 – 25 zile/an;
 regimul eolian cuprinde vânturile circulației generale (Vânturile de Vest) și fenomene
de foehn ( Vântu Mare).

Datorită faptului că județul Gorj acoperă terenuri cu altitudini cuprinse între 90 și 2519
m, datele climatice di feră mult de la o zonă la alta. Temperatura medie multianuală variază de la
+10,8șC în zona de sud (Crușeț, Țânțăreni, Ionești) la +10.2șC la Târgu Jiu sau +4,5 șC la
altitudinea cea mai ridicată.
Conform datelor furnizate de catre CMR Oltenia Craiova , temperaturile extreme înregistrate la
Stația Meteo Tg. Jiu în cursul anului 2010 oscilează între –18ș C înregistrată în 25 ian. 2010 și
+35,5ș C înregistrată în 14 si15 aug. 2010.
Temperatura minimă absolută (istorică) înregistrată la Tg. Jiu este –31ș C (înregistrată la
24.01.1942), iar maxima absolută (istorică), +40.7ș C (înregistrată la 24.07.2007).
Temperatura medie anuală în anul 2010 este +10.9ș C, în timp ce temperatura medie
multianuală (interval 1901 – 1990) este +10.2 ș C .
În ceea ce priv ește regimul pluviometric , cantitatea medie multianuală de precipitații
variază de la 585 mm (Țânțăreni) și 750 mm (Tg. Jiu) la peste 1500 mm în zona cea mai înaltă
a Lanțului Carpatic Meridional.
Cantitatea anuală de precipitații căzute în anul 2010 la T g. Jiu, 981.4 l/mp, este excedentară
comparativ cu cantitatea medie multianuală pe perioada 1901 – 1990 (759.5 l/mp).
Cantitatea minimă de precipitații înregistrată la Tg. Jiu (de la 1958) – 333.4 l/mp în anul 2000,
maxima istorică înregistrată fiind 1121 .9 l/mp în anul 2005.

3.5. Elemente de ecologie acvatică și terestră:
3.5.1 Vegeta ția si fauna
In funcție de condițiile fizico -geografice pe teritoriul județului Gorj, se găsesc
concentrate un număr mare de ecosisteme. In structura biocenozelor din a ceste
ecosisteme se remarca o flora si fauna sălbatica bogata .
ƒ Zona alpina cuprinsa intre 1600 si 2518 m. cuprinde o subzona alpina inferioara intre
limita superioara a pădurii si 1200 -2200 m si o subzona alpina superioara situata intre
2100 -2200 m. si 2518m. altitudine maxima a Vârfului Parângul Mare.

ƒ Subzona alpina superioara caracterizata prin ierni geroase cu zăpezi mari si
veri scurte si relativ călduroase, vanturi aproape permanente . Vegetația
lemnoasa se compune din Salix herbacea, Sal ix redusa (sălcii pitice), 9
Rhododendron kotschyi (smirdar), Vaccinium myrtullus (afin), Vaccinium vitis
idaea (merisor), Loiseleuria procumbens (azalee taritoare). Covorul plantelor
erbacee este presarat cu : Festuca supina (patrusca), Seslaria distic ha ( coada
iepurelui), Nardus stricta (teposica), Dianthus gelidua (garofita de munte),

11
Primula minima (ochiul gainii ), Potentilla ternata (scinteiuta de munte), Agrostis
rupestris (iarba mieilor).

Subzona alpina inferioara se caracterizează prin formațiuni lemnoase arbustive
de Pinus mughus (jepi), Uniperus sibirica (ienupar pitic), Rhododendron kotscyi
(smirdar), Vaccinium vitis idaea (merisor), Festuca rubra ( paius rosu). Pajistile
dominante de Nardus stricta (teposita), Agrostis rupestra (i arba mieilor), Carex
sp. (coarna), alături de Gentiana lutea (ghintura galbena), – monument al naturii,
Polygonum viviparum (iarba sopirlelor), Trollium europeus (bulbuci de munte).
Dintre putinele insecte care s -au încumetat sa ocupe nisa ecologica am intim
formele endemice de fluturi Erebia laptim , Erebia epiphron , sau gândacul Cicindela
silvicola .Batracienii si reptilele ajung numai întâmplător si nu depășesc niciodată
altitudinea de 2200 m. Pasările au si ele câteva specii care rămân si cuibăre sc in zona
alpina : Anthus spinoletta ( cocosul de munte) . Capra neagra (Rupicapra rupicapra)
monument al naturii ca relict glaciar se afla in câteva porțiuni din cresta principala a
Parângului, in ultima perioada au fost observate câteva exemplare, ca re sunt
monitorizate de către O.S. Runcu, in zona Cheilor Sohodolului .
Subzona forestiera cuprinde in ordinea coborârii altitudinale subzona coniferelor ,
subzona fagului si sub zona stejarului .

ƒ Subzona fagului are o mare amplitudine altitudinal a 600 -1.700 m., având
interferări cu subzonele învecinate stejarului si coniferelor .
Aici întâlnim plante lemnoase : Pinus silvestris (pinul), Castanea sativa (castanul),
Carpinus betulus (carpenul), Betula montana (mesteacanul), Ulmus montana ( ulmul) ,
Salix caprea (salcia căpreasca), Tilia tomentosa (teiul alb), Populus tremula (plopul
tremurator ).
Stratul ierbaceu al pădurilor de fag cuprinde printre alte plante speciile:
Helleborus purpurascens (spânzul), Hepatica nobilis (popilnic iepuresc), D entaria
bulbifera (coltisorul), Pilmonaria officinalis (mierea ursului ), Symphytum
tuberosum (tataneasa), Atopa belladona (mătrăguna),etc.
Numărul animalelor este determinat si de condițiile climatice astfel aici se
regăsesc un număr mare de specii . Majoritatea insectelor , batracienilor,
reptilelor, pasărilor si mamiferelor se găsesc in aceasta subzona.

ƒ Subzona coniferelor reprezentata printr -o banda îngusta de păduri de molid si
brad, care de multe ori este întrerupta de pădurile de fag ce ur ca pana la golurile
alpine . Vegetația lemnoasa cuprinde molidul, bradul, fagul, arinul de munte,
socul rosu, caprifoiul, smeurul. Ca plante ierboase întâlnim : Dryopteris filix mas
(feriga), Vaccinium myrtilus (afinul), Gentiana asclepiadea (lumânărica
pamantului), Valeriana montana (valeriana), Chrysanthemum rotundifolium
(margareta), Festuca rubra (paiusul rosu), etc. In compoziția pajiștilor se
întâlnesc speciile : Nardus stricta ( parul porcului), Agrostis tenuis (paiusul ),
Carex leporina (rogo zul de munte ), etc. In raport cu zona alpina numărul
plantelor si animalelor care trăiesc in aceasta subzona este mai mare, datorita
condițiilor climatice mai propice. Dintre insectele întâlnite amintim in special
lepidopterele : Acherontia atropus (fl uturele cap de mort), Lymantria monacha

12
(omida păroasa a molidului). Batracienii ajung in aceasta subzona prin 10
Salamandra salamandra (salamandra), Bufo bufo (broasca râioasa ), iar dintre
reptile Lacerta vivipara (șopârla de munte), Vipera berus (vip era). Pasările
acestor zone sunt : Parus aster (pițigoiul de brădet), Parus cristatus (pițigoiul
moțat), Parus montana (pițigoiul de munte), Corvus corax (corbul0, Tetrao
urogalus (cocosul de munte). Un locuitor tipic al acestor păduri este Ursus arctos
(ursul cafeniu).

ƒ

Subzona stejarului cuprinde pădurile de gorun (Q.petraea), in depresiunile
Novaci, Crasna se întâlnesc si păduri de Q.robur, pe lingă acestea se găsesc si
specii forestiere : Ulmus montana (ulm), Malus silvestris ( mărul pădure ț), Sorbus
terminalis (scorușul de munte). Aici se găsesc de asemenea o mare varietate de
plante si o mulțime de specii de animale . Mamiferele sunt reprezentate de
Vulpes vulpes (vulpea), Canis lupus (lupul), Ca preolus capreolus (căpriorul ).

13

Lucrarea este amplasată în România, județul Gorj, Municipiul Târgu -Jiu.

Municipiul Târgu Jiu este situat în județul Gorj, la intersecția paralelei 45° latitudine
nordică cu meridianul de 23° longitudine estică. Parale la de 45° latitudine nordică care trece
prin municipiu, demonstrează așezarea orașului Tg -Jiu pe Glob, la egală depărtare de Ecuator
și Polul Nord, în plină zonă temperată.
Municipiul se întinde pe o lungime de 13 km de la nord la sud și 10 km de la est la vest,
pe ambele maluri ale Jiului. Ocupă o poziție centrală în cadrul județului Gorj și se învecinează la
nord cu comunele: Stănești, Turcinești și cu orașul Bumbești -Jiu; la est cu comunele: Bălănești
și Scoarța; la sud cu comunele: Dănești și Drăguțești; iar la vest comunele Bălești și Lelești.

14
Din punct de vedere morfologic, municipiul Târgu Jiu este așezat în zona geografică a
Subcarpaților Getici, în Depresiunea Târgu Jiu – Câmpu Mare, una din cele mai întinse
depresiuni subcarpatice intraco linare. Situată în partea de vest a Subcarpaților Getici,
depresiunea este mărginită la nord de Dealurile Gorjului (dealuri subcarpatice interne), iar la
sud de Dealul Bran (333 m, deal extern); spre est se întinde până la Gilort, iar spre vest până la
Motru. Depresiunea are altitudini reduse pentru o regiune subcarpatică (sub 300 m), este
străbătută de Jiu și are aspectul unui "câmp mare" (de unde și denumirea de Câmpu Mare).
Relieful mediu și minor, suprapus peste cel major este reprezentat prin văi, te rase, lunci
și versanți, pe suprafața cărora se produc uneori alunecări de teren. Văile, în majoritate, sunt
trans versale pe șirurile de dealuri.

Municipiul Târgu Jiu este situat în județul Gorj, la intersecția paralelei 45° latitudine
nordică cu meridianul de 23° longitudine estică. Paralela de 45° latitudine nordică care trece
prin municipiu, demonstrează așezarea orașului Tg -Jiu pe Glob, la egală depărtare de Ecuator
și Polul Nord, în plină zonă temperată.

Municipiul se întinde pe o lungime de 13 km de la nord la sud și 10 km de la est la vest,
pe ambele maluri ale Jiului. Ocupă o poziție centrală în cadrul județului Gorj și se învecinează la
nord cu comunele: Stănești, Turcinești și cu orașul Bumbești -Jiu; la est cu comunele: Bălăn ești
și Scoarța; la sud cu comunele: Dănești și Drăguțești; iar la vest comunele Bălești și Lelești.

3.2. Solul
3.2.1. Tipurile de sol ale zonei cu caracteristicile acestuia si modul de folosire
4. În județul Gorj apar soluri variate dispuse mozaicat, dator ită atât condițiilor de relief,
dominant foarte fragmentat, cât și de rocă, climă și vegetație (fond funciar 560,174 mii
ha). În zona piemontană și în sudul dealurilor subcarpatice domină solurile brute
podzolice, în asociație cu soluri brune. Solurile mon tane sunt de regulă scheletice și au
grosime redusă.
5. În partea centrală a județului, în depresiunea Tg. Jiu – Cărbunești, pe relief așezat, domină
solurile brune, pe alocuri freatic – umede, solurile brune podzolite și, mai ales, în nordul
depresiunii sol urile podzolice argiloiluviale frecvent pseudogleizate ; aceste soluri au de
regulă textură mijlocie la suprafață.

15
6. Solurile aluviale (cca. 62 mii ha) apar pe lunca largă a Jiului și afluenților săi.
7. Suprafața ocupată de solurile erodate se ridică la cca. 81 mii ha (din care cca. 19 mii ha cu
alunecări), iar solurile cu pericol de eroziune se apropie de 340 mii ha, din care cu
folosință agricolă cca. 110 mii ha.
8. Condițiile de sol și mai ales de relief puternic fragmentat nu permit folosirea largă în
agricul tură a solului (cu excepția depresiunii subcarpatice și a luncilor), astfel că folosința
silvică are o pondere mai însemnată.

3.5. Elemente de ecologie acvatică și terestră:
3.5.1 Vegeta ția si fauna
In funcție de condițiile fizico -geografice pe terito riul județului Gorj, se găsesc
concentrate un număr mare de ecosisteme. In structura biocenozelor din aceste
ecosisteme se remarca o flora si fauna sălbatica bogata .
ƒ Zona alpina cuprinsa intre 1600 si 2518 m. cuprinde o subzona alpina inferioara intr e
limita superioara a pădurii si 1200 -2200 m si o subzona alpina superioara situata intre
2100 -2200 m. si 2518m. altitudine maxima a Vârfului Parângul Mare.

ƒ Subzona alpina superioara caracterizata prin ierni geroase cu zăpezi mari si
veri scurte si relativ călduroase, vanturi aproape permanente . Vegetația
lemnoasa se compune din Salix herbacea, Salix redusa (sălcii pitice), 9
Rhododendron kotschyi (smirdar), Vaccinium myrtullus (afin), Vaccinium vitis
idaea (merisor), Loiseleuria procumbens (aza lee taritoare). Covorul plantelor
erbacee este presarat cu : Festuca supina (patrusca), Seslaria disticha ( coada
iepurelui), Nardus stricta (teposica), Dianthus gelidua (garofita de munte),
Primula minima (ochiul gainii ), Potentilla ternata (scinteiut a de munte), Agrostis
rupestris (iarba mieilor).

ƒ Subzona alpina inferioara se caracterizează prin formațiuni lemnoase arbustive
de Pinus mughus (jepi), Uniperus sibirica (ienupar pitic), Rhododendron kotscyi
(smirdar), Vaccinium vitis idaea (merisor), Festuca rubra ( paius rosu). Pajistile
dominante de Nardus stricta (teposita), Agrostis rupestra (iarba mieilor), Carex
sp. (coarna), alături de Gentiana lutea (ghintura galbena), – monument al naturii,
Polygonum viviparum (iarba sopirlelor), Trollium europeus (bulbuci de munte).
Dintre putinele ins ecte care s -au încumetat sa ocupe nisa ecologica amintim
formele endemice de fluturi Erebia laptim , Erebia epiphron , sau gândacul Cicindela
silvicola .Batracienii si reptilele ajung numai întâmplător si nu depășesc niciodată
altitudinea de 2200 m. Pas ările au si ele câteva specii care rămân si cuibăresc in zona
alpina : Anthus spinoletta ( cocosul de munte) . Capra neagra (Rupicapra rupicapra)
monument al naturii ca relict glaciar se afla in câteva porțiuni din cresta principala a
Parângului, in ult ima perioada au fost observate câteva exemplare, care sunt
monitorizate de către O.S. Runcu, in zona Cheilor Sohodolului .
Subzona forestiera cuprinde in ordinea coborârii altitudinale subzona coniferelor ,

16
subzona fagului si sub zona stejarului .

ƒ Subzona fagului are o mare amplitudine altitudinala 600 -1.700 m., având
interferări cu subzonele învecinate stejarului si coniferelor .
Aici întâlnim plante lemnoase : Pinus silvestris (pinul), Castanea sativa (castanul),
Carpinus betulus (carpenul), B etula montana (mesteacanul), Ulmus montana ( ulmul),
Salix caprea (salcia căpreasca), Tilia tomentosa (teiul alb), Populus tremula (plopul
tremurator ).
Stratul ierbaceu al pădurilor de fag cuprinde printre alte plante speciile:
Helleborus purpurascens (spânzul), Hepatica nobilis (popilnic iepuresc), Dentaria
bulbifera (coltisorul), Pilmonaria officinalis (mierea ursului ), Symphytum
tuberosum (tataneasa), Atopa belladona (mătrăguna),etc.
Numărul animalelor este determinat si de condițiile climatice astfel aici se
regăsesc un număr mare de specii . Majoritatea insectelor , batracienilor,
reptilelor, pasărilor si mamiferelor se găsesc in aceasta subzona.

ƒ Subzona coniferelor reprezentata printr -o banda îngusta de păduri de molid si brad, care de
multe ori este întrerupta de pădurile de fag ce urca pana la golurile alpine . Vegetația lemnoasa
cuprinde molidul, bradul, fagul, arinul de munte, socul rosu, caprifoiul, smeurul. Ca plante
ierboase întâlnim : Dryopteris filix mas (feriga), Vaccinium myrtilus (afinul), Gentiana
asclepiadea (lumânărica
pamantului), Valeriana montana (valeriana), Chrysanthemum rotundifolium
(margareta), Festuca rubra (paiusul rosu), etc. In compoziția pajiștilor se
întâlnesc speciile : Nardus stricta ( parul porcului) , Agrostis tenuis (paiusul ),
Carex leporina (rogozul de munte ), etc. In raport cu zona alpina numărul
plantelor si animalelor care trăiesc in aceasta subzona este mai mare, datorita
condițiilor climatice mai propice. Dintre insectele întâlnite amintim in special
lepidopterele : Acherontia atropus (fluturele cap de mort), Lymantria monacha
(omida păroasa a molidului). Batracienii ajung in aceasta subzona prin 10
Salamandra salamandra (salamandra), Bufo bufo (broasca râioasa ), iar dintre
reptile Lac erta vivipara (șopârla de munte), Vipera berus (vipera). Pasările
acestor zone sunt : Parus aster (pițigoiul de brădet), Parus cristatus (pițigoiul
moțat), Parus montana (pițigoiul de munte), Corvus corax (corbul0, Tetrao
urogalus (cocosul de munte). Un locuitor tipic al acestor păduri este Ursus arctos
(ursul cafeniu).

ƒ Subzona stejarului cuprinde pădurile de gorun (Q.petraea), in depresiunile
Novaci, Crasna se întâlnesc si păduri de Q.robur, pe lingă acestea se găsesc si
specii forestiere : Ulmu s montana (ulm), Malus silvestris ( mărul pădureț), Sorbus
terminalis (scorușul de munte). Aici se găsesc de asemenea o mare varietate de
plante si o mulțime de specii de animale . Mamiferele sunt reprezentate de
Vulpes vulpes (vulpea), Canis lupus (lup ul), Capreolus capreolus (căpriorul ),

17

18

19

Din punct de vedere geologic, amplasamentul studiat aparține unei zone de molasă și
anume Depresiu nea Getică. Această unitate se întinde în fața Carpaților Meridionali, formând o
depresiune născută prin scufundarea unei zone de cristalin, care ținea de Carpați și făcea
legătura între aceștia și Balcani.
În depresiunea Getică se întâlnesc formațiuni apa rținând Senonianului, Paleogenului,
Miocenului, Pliocenului și Cuaternarului. Depozitele senoniene îmbracă un facies pronunțat
detritic, reprezentat prin conglomerate mărunte, gresii cenușii, marne cenușii, uneori alburii.
Paleogenul marchează începutul p rocesului de sedimentare și este reprezentat prin
pietrișuri și nisipuri. Eocenul este des întâlnit în Depresiunea Getică, dar aflorează pe suprafețe
extinse în partea de nord, având în componența sa orizonturi cu conglomerate și gresii moi.
Oligocenul in clude depozite care urmează în continuitate de sedimentare peste Eocen.
Miocenul este prezent prin mai multe subetaje și este reprezentat prin nisipuri și pietrișuri cu
intercalații de marne cenușii care se dezvoltă peste conglomerate burdigaliene.
Plioce nul este foarte bine reprezentat prin toate cele patru subetaje ale sale (meoțian,
ponțian, dacian, levantin). Predomină marnele vinete, mai mult sau mai puțin nisipoase și
pietrișurile. În Pliocenul superior, odată cu ridicarea accentuată a Carpaților s -a produs și
restrângerea lacului Pliocen, iar în Cuaternar mișcările netectonice au condus la realizarea
morfostructurii actuale a Depresiunii Getice.
Cuaternarul este reprezentat prin aluviunile depuse în lungul cursurilor văilor și loessul
care acoperă câteodată înălțimile dealurilor.
Unitățile ce compun Depresiunea Târgu Jiu – Câmpu Mare sunt alcătuite în general din
roci moi – strate sedimentare din Pliocen (argile, pietrișuri, nisipuri și mai rar gresii), peste care
se află o cuvertură de pietrișuri carpatice.
Ca evoluție, s -au format la sfârșitul orogenezei alpine (în Cuaternar), prin ușoare cutări
ale straturilor, dar mai ales prin mișcări de înălțare.
În ansamblu, structurile Depresiunii Getice urmăresc direcția lanțului carpatic, având o
orientar e E-W între valea Dîmboviței și valea Jiului și o orientare NE -SW de la Jiu spre Dunăre.

2.4. Elemente hidrologice și hidrogeologice

Hidrologia zonei studiate este dominată de râul Jiu ce iși desfășoară albia sa pe o lungime
de 339 km, până l a vărsarea în Dunăre. Jiul se formează din unirea, la Livezeni, în Depresiunea
Petroșani, a Jiului de Vest cu Jiul de Est, primul izvorând din Munții Retezat și al doilea cu
obârșia între Munții Șureanu și Parâng.

20
Bazinul hidrografic al Jiului es te situat în partea de sud a României (orientare generală NS),
aproape în totalitate în Oltenia.
În zona municipiului Târgu Jiu râul este regularizat prin diguri, ceea ce îi conferă, un grad
de meandrare redus, micșorându -se astfel viteza de cu rgere a apei.
În Depresiunea T ârgu Jiu -Câmpu Mare , Jiul prime ște mai multi afluen ți pe dreapta, ca
Șușita, Jale ș, Bistri ța și Tismana, toate dren ând versan ții sudici ai V îlcanului, form ând chei în
calcare, fiind alimentate de ape carstice subtera ne.
În zona de luncă, adiacentă râului Jiu, pânza de apă freatică se află în general la
adâncimea de 2,50m, nivelul hidrostatic fiind sub permanenta influență a nivelului râului, prin
infiltrație și capilaritate, astfel că, la creșterea Jiului , se pot întâlni adâncimi cuprinse între 1 și 2
m.
În zona Runcu, principală apă de suprafață este reprezentată de pârâul Sohodol care
izvorăște de sub Vf. Șiglăul Mare(1682m ). Străbate la obârșie șisturi cristaline , apoi intercalații
granitice , aspectul văii fiind cu versanți abrupți și bine împăduriți.
1.4 Potențialul seismic al zonei

În ceea ce privește seismicitatea, în general, zona studiată are o stabilitate locală
asigurată. Unii versanți pot prezenta zone afectate de procese erozio nale ce au distrus
structura solului, dând naștere la organisme torențiale, care în timp pot duce la apariția
alunecărilor de teren.
Pe teritoriul localității Târgu Jiu, râul Jiu este regularizat și are diguri de protecție pe
ambele maluri, ast fel pericolul inundațiilor fiind scăzut.
Conform Normativului P100 -1/2006, zona amplasamentului studiat este caracterizată din
punct de vedere seismic de următorii parametri:
– accelerația terenului pentru proiectare ag= 0,12g cm/s2 pentru cutremu re având
intervalul mediu de recurență IMR=100 ani;
– perioadă de colț Tc = 0,7 sec.
Adâncimea maximă de îngheț în zona amplasamentului – conform STAS 6054/77 – este
de 0,80 m de la cota terenului natural.
Conform STAS 10101/20 -90, muni cipiul Târgu Jiu se încadrează în zona de vânt A, cu o
valoare a presiunii dinamice de bază stabilizată, la înălțimea de 10m deasupra terenului plat
(deschis): g v =0,30KN/mp.
Conform STAS 10101/21 -92, municipiul Târgu Jiu se încadrează în zona de zăpadă B,
greutatea de referință a stratului de zăpadă, corespunzătoare perioadei de revenire de 10ani
fiind: g z =0,9KN/mp.

1.2 Solul

În județul Gorj apar soluri variate dispuse mozaicat, datorită atât condițiilor de relief,
dominant foarte fragmentat, cât și d e rocă, climă și vegetație (fond funciar 560,174 mii ha). În

21
zona piemontană și în sudul dealurilor subcarpatice domină solurile brute podzolice, în asociație
cu soluri brune. Solurile montane sunt de regulă scheletice și au grosime redusă.
În partea centr ală a județului, în depresiunea Tg. Jiu – Cărbunești, pe relief așezat,
domină solurile brune, pe alocuri freatic – umede, solurile brune podzolite și, mai ales, în nordul
depresiunii solurile podzolice argiloiluviale frecvent pseudogleizate ; aceste solu ri au de regulă
textură mijlocie la suprafață.
Solurile aluviale (cca. 62 mii ha) apar pe lunca largă a Jiului și afluenților săi.
Suprafața ocupată de solurile erodate se ridică la cca. 81 mii ha (din care cca. 19 mii ha
cu alunecări), iar solurile cu pe ricol de eroziune se apropie de 340 mii ha, din care cu folosință
agricolă cca. 110 mii ha.
Condițiile de sol și mai ales de relief puternic fragmentat nu permit folosirea largă în
agricultură a solului (cu excepția depresiunii subcarpatice și a luncilor), astfel că folosința silvică
are o pondere mai însemnată.

1.2 Resurse naturale

1.2.1 Resurse naturale neregenerabile

Conform estimărilor, la începutul anilor 90, teritoriul județului concentra importante
resurse naturale neregenerabile: cca. 58% din rezervele geologice de lignit, 15% din rezervele
de minereuri neferoase, peste 8% din rezervele de petrol, 17% din rezervele de gaze naturale și
3,3% la roci utile, existente la nivelul țării.
Cele mai importante substanțe minerale utile sunt legate de for mațiunile sedimentare
(cărbune, țiței și gaze naturale ). Zăcămintele de lignit identificate în 17 strate productive, în
formațiunile pliocenului, oferă largi posibilități de exploatare în bazinele Motru, Rovinari, Jilț și
Berbești.
Zăcămintele de țiței și gaze naturale , cantonate în formațiunile mio -pliocene cutate,
reprezintă una din principalele bogății ale Gorjului. Principalele structuri petrolifere sunt
localizate în perimetrele Hurezani, Țicleni, Licurici, Bustuchin, Logrești, Stejari, Căpreni, Stoi na,
Crușeț, Bâlteni, Vladimir, Bărbătești, Turburea.
Subsolul județului este cunoscut și pentru rezervele de grafit care se găsesc lângă Baia
de Fier (pârâul Galbenu) și în zona Polovragi (râul Olteț).
Rocile utile și materialele de construcție, variate ș i în cantități mari, sunt răspândite pe
tot cuprinsul județului, făcând obiectul a numeroase exploatări : calcare în zona Gureni –
Peștișani și Suseni – Dobrița, Sohodol – Pocruia, Tismana ; granit în versantul stâng al văii
Bratcu – zăcământul Meri, în ap ropierea orașului Bumbești – Jiu și pe pârâul Valea Porcului. La
acestea se adaugă : marne (Bârsești), dolomite (Tismana), serpentine (Pocruia), argilă
refractară (Viezuroiu), argile comune (Bâlteni, Bârsești s.a.), nisipuri și pietrișuri, prezente în
mate rialul aluvionar al râurilor, acumulări mai importante fiind în raza localităților Telești
(Bistrița), Bărbătești, Tg. Cărbunești (Gilort), Tg. Jiu și Țânțăreni (Jiu).

22
Resursele de apa ale judetului Gorj

Reteaua hidrografică a județului insumează intr -un an aproximativ1,6
miliarde mc ca volum scurs raportat la debitele multianuale . Principalele râuri care
au bazinele superioare in zona montană inaltă (Gilort, Șușița, Jaleș, Bistrița,
Tismana, Motru si Cerna) au debite medii anuale importante, cu apă de foarte bună
calitate intrucât suprafețele bazinale aferente nu sunt afectate de activitați umane.
Complexul hidroenergetic Cerna -Motru -Tismana a fost construit atât pentru
hidroenergie cât și pentru a asigura apa necesară termocentralelor Rovinari si Turceni.
Prin transferul debitelor râurilor Cerna si Motru ,debitul mediu al râului Tismana la
Godinesti a crescut de la 1,47mc/s la 8,69 mc/s iar calitatea este foarte bună oferind
un mare potențial pentru alimentarea cu apa potabilă.
Pentru jumatate a de est a județului un mare potențial in alimentarea cu apă
potabilă il reprezintă râul Gilort care la iesirea din munte are un debit multianual de
4,53 mc/s si o apă de foarte buna calitate.
Dacă pe lângă acumularile existente pe râurile Cerna, Motru si Bistrița s -ar
construi asemenea acumulari și in bazinele superioare ale râurilor Gilort, Șușița și
Jaleș atunci pentru următoarele decenii necesarul de apă potabilă al județului ar fi
asigurat.
Apele freatice sunt acumulate mai ales in depozitele d e terasă si piemontane,
sunt ape de bună calitate si asigură in cea mai mare parte alimentarea gospodariilor din
mediul rural prin fântânile existente. Apele freatice cu alimentare dominant pluvială in
perioade de secetă prelungită se epuizează astfel c ă pentru multe localități se impune
căutarea apelor de adâncime sau a celor din reteaua hidrografică. Pe suprafețe intinse
din lunca Jiului , din bazinul râului Jilț sau din bazinul superior al Amaradiei (zona

23
Seciuri),exploatarea lignitului prin carier e sau subteran a produs mari perturbari in
rețeaua apelor freatice și chiar de adâncime.
Haldele de steril sau depozitele de cenusă de la termocentrale au creat presiuni
asupra straturilor freatice existente sau au generat infiltratii suplimentare in fr eatic așa
cum este in zona Turceni. In prezent in județul Gorj sunt aproximativ 47163 de fântâni
in gospodări personale și in reteaua stradala. Cea mai mare parte a acestor fântâni in
perioadele de secetă seacă, refacându -și resursele in perioadele cu p loaie.
Apele de adâncime sunt cantonate mai ales in depozitele miocene din lunca Jiului
si in depresiunea Câmpu Mare –Tg-Jiu. Debitele cele mai importante si condițiile mai
bune de exploatat pentru apele subterane de adâncine se intâlnesc in lungul prin cipalelor
vai si in zonele depresionare.
Dintre proiectele existente in comunele județului Gorj privind alimentarea cu apă
potabilă din foraje (puțuri) in urmatorii ani se remarcă : Dănești 14 foraje/49 l/s, Bălești
4 foraje/12 l/s, Arcani 2 foraje/14 l/s, Telești 1 foraj/8 l/s, Câlnic 2 foraje/8 l/s, Turburea
3 foraje/11 l/s, Glogova 1 foraj/8.5 l/s.Pentru orașele mai mici alimentarea din subteran
in urmatorii ani prevede: 23 foraje pentru orașul Motru, 13 foraje pentru orașul Rovinari
(peste 100l/s ), 8 foraje pentru Tg -Carbunești (40l/s).Pentru valea râului Amaradia se
detașeaza 3 zone mai importate cu ape de adâncime: zona Stoina -Crușeț cu straturi
acvifere la 100 -200 m adâncime si resurse totale 34 l/s; zona Hurezani si straturi acvifere
la 15 0 m adâncime si resurse totale 65 l/s si zona Logrești si straturi acvifere la 110 m
adâncime si resurse totale de 33 l/s.Pentru lunca Gilortului se evidențiaza ca potențial al
acviferului de adâncime zona Tg -Carbunești -Albeni cu rezerve totale de peste 110 l/s
situate la adâncimi de peste 350 m; se mai remarca si zonele Turburea si Țânțăreni
nevalorificate până in prezent.Pentru lunca si terasele Jiului se detasează cu rezerve
acvifere zonele: Tg -Jiu – Iezureni –Curtișoara; zona Rovinari (malul stâng al Jiului),

24
zona Bâlteni si Turceni.
Chiar dacă se găsesc la adâncimi de 800 -1000 m după potentialul de exploatare
(525l/s) prezintă importanță in perspectivă zona de luncă si piemontană dintre Bălești și
Câlnic. In prezent sunt in exploatare foraje de adâncime ce alimentează (in perioade de
secetă) orasul Tg -Jiu (120l/s prin cele 17 foraje din zona Iezureni -Curtișoara), orașul
Țicleni (1 foraj cu 15l/s), orașele Rovinari si Tg -Carbunești.
3.4. Clima și fenomenele naturale specifice zonei
Elementele c limatice ce caracterizează zona amplasamentului studiat sunt specifice
Depresiunii Târgu Jiu – Câmpu Mare și cuprind următoarele valori:
 zona climatică este temperat continentală moderată de dealuri, cu influențe
mediteraneene;
 valoarea temperaturii medii anuale este de 10,2o C;
 primul îngheț apare de obicei la începutul lunii decembrie, iar ultimul în a doua
jumătate a lunii aprilie, frecvența anilor în care înghețul depășește 190 de zile este
scăzută;
 umiditatea aerului are valori cuprinse între 77% și 8 0%;
 media multianuală a precipitațiilor se încadrează în jurul valorii de 750 mm/an;
 repartiția precipitațiilor pe anotimpuri este neuniformă, cu o abundență vara și un
deficit iarna;
 numărul zilelor ploioase se ridică la 100 – 105 zile/an;
 frecvența zilel or cu ninsoare este de 20 – 25 zile/an;
 regimul eolian cuprinde vânturile circulației generale (Vânturile de Vest) și fenomene
de foehn ( Vântu Mare).

Datorită faptului că județul Gorj acoperă terenuri cu altitudini cuprinse între 90 și 2519 m,
datele climatice diferă mult de la o zonă la alta. Temperatura medie multianuală variază de la
+10,8șC în zona de sud (Crușeț, Țânțăreni, Ionești) la +10.2șC la Târgu Jiu sau +4,5 șC la
altitudinea cea mai ridicată.
Conform datelor furnizate de catre CMR Oltenia Craiova , temperaturile extreme
înregistrate la Stația Meteo Tg. Jiu în cursul anului 20 10 oscilează între –18ș C
înregistrată în 2 5 ian. 2010 și +35,5ș C înregistrată în 14 si15 aug. 2010.
Temperatura minimă absolută (istorică) înregistrată la Tg . Jiu este –31ș C
(înregistrată la 24.01.1942), iar maxima absolută (istorică), +40.7ș C (înregistrată la
24.07.2007) .
Temperatura medie anuală în anul 20 10 este + 10.9ș C, în timp ce temperatura medie
multianuală (interval 1901 – 1990) este +10.2 ș C .

25
În ceea ce privește regimul pluviometric , cantitatea medie multianuală de
precipitații variază de la 585 mm (Țânțăreni) și 750 mm (Tg. Jiu) la peste 1500 mm în
zona cea mai înaltă a Lanțului Carpatic Meridional.
Cantitatea anuală de precipitații căzute în an ul 20 10 la Tg. Jiu, 981.4 l/mp, este
excedentară comparativ cu cantitatea medie multianuală pe perioada 1901 – 1990
(759.5 l/mp).
Cantitatea minimă de precipitații înregistrată la Tg. Jiu (de la 1958) – 333.4 l/mp în
anul 2000, maxima istorică înregistrat ă fiind 1121.9 l/mp în anul 2005.
1.1.2 Relief

1.1.2.1 Principalele cursuri de apă și lacuri natural e

Rețeaua hidrografică a județului Gorj aparține în majoritate unui singur bazin
colector, Jiul, care adună apele mai multor afluenți (Sadu, Tismana, Jil țu, Motru, Gilort,
Amaradia etc.), având o suprafață totală a bazinului de peste 10000 kmp.
Excepție fac extremitățile NE și NV ale județului, care sunt drenate de cursurile
superioare ale Oltețului (în județul Gorj cu o suprafață de bazin de 130 kmp și o lungime
de 30 km) și Cernei (în județul Gorj cu o suprafață de bazin de 230 kmp și o lungime de 24
km).
Densitatea medie a rețelei hidrografice în județul Gorj este de 0.5 km/kmp.
Râurile ce străbat teritoriul județului Gorj asigură o densitate medie a rețelei
hidrografice de 0.5 km/km2, cu un debit multianual specific de apă de 40 l/sec/km2 în
zona montană înaltă a munților Godeanu și Vâlcan și 2 -3 l/sec/km2 în zona piemontană
de sud.
Pe teritoriul județului Gorj ca lacuri naturale sunt de menționat c ele de origine glaciară
existente în Munții Parângului dintre care mai mari cu apă permanentă sunt : Câlcescu (S = 3
ha, ad. max. = 9.3 m), Slăveiu ( S = 0.25 ha, ad. max. = 2.8 m) , Mija și Pasărea (S = 0.3 ha,
ad. max. = 3 m).
În scopul apărării împo triva inundațiilor a
exploatărilor de cărbune din zona Rovinari s -a construit
în amonte un baraj de 15 m înălțime care realizează
retenții temporare în timpul viiturilor deosebite. Lacul
care se poate forma ( Ceauru ) totalizează un volum de
100 mil. mc.
Mai sunt de menționat lacul de acumulare Cerna
(sau Valea lui Iovan) situat pe râul Cerna, cu un volum
util de 120 mil. mc (înălțimea max. a barajului 110.5 m) și
Lacul Motru cu un volum util de 3 mil. mc (înălțime max.
a barajului 49 m).
Fig.1.1.2.1 Lacul Câlcescu

26
Ambele acumulări fac parte din Complexul hidrotehnic și energetic Cerna – Motru –
Tismana, executat cu scopul principal al asigurării apei industriale și potabile pentru
consumatorii din bazinul mijlociu al Jiului și, în subsidiar, exploatarea hidroenergetică.
La acestea se adaugă acumularea Vâja (volum util cca. 2 mil. mc) și acumularea
Clocotiș (volum util cca. 5 mil. mc) pe râul Bistrița.
În cadrul programului de amenajare hidroenergetică a râului Jiu, sectorul Valea Sadului
– Tg. Jiu va fi amenajat energetic prin 5 cen trale hidroelectrice cu o putere totală de 80 MW și o
producție de energie în anul hidrologic mediu de 193 GWh/an.
Acumularea Valea Sadului ( în
construcție) realizează un volum total de 306 mil.
mc și este proiectată pentru a satisface
cerințele complexe ale zonei (în prezent
sistată, în conservare).
Acumularea Tg. Jiu are un volum util de
1,330 mil mc, iar Acumularea Vădeni cu un
volum proiectat de 4 mil. mc, în prezent are un
volum util de numai 0.8 mil. mc, datorită
colmatării cu suspensii de cărbune din bazinul
carbonifer Valea Jiului.

3.5. Elemente d e ecologie acvatică și terestră
3.5.1. Vegetatia si fauna
2.6 Vegetația si fauna din judetul Gorj

In funcție de condițiile fizico -geografice pe teritoriul județului Gorj, se găsesc
concentrate un număr mare de ecosisteme. In structura biocenozelor din aceste
ecosisteme se remarca o flora si fauna sălbatica bogata .
ƒ Zona alpina cuprinsa intre 1600 si 2518 m. cuprinde o subzona alpina inferioara intre
limita superioara a pădurii si 1200 -2200 m s i o subzona alpina superioara situata intre
2100 -2200 m. si 2518m. altitudine maxima a Vârfului Parângul Mare.

ƒ Subzona alpina superioara caracterizata prin ierni geroase cu zăpezi mari si
veri scurte si relativ călduroase, vanturi aproape permanente . Vegetația
lemnoasa se compune din Salix herbacea, Salix redusa (sălcii pitice), 9
Rhododendron kotschyi (smirdar), Vaccinium myrtullus (afin), Vaccinium vitis
idaea (merisor), Loiseleuria procumbens (azalee taritoare). Covorul plantelor
erbacee este presarat cu : Festuca supina (patrusca), Seslaria disticha ( coada
iepurelui), Nardus stricta (teposica), Dianthus gelidua (garofita de munte),
Primula minima (ochiul gainii ), Potentilla ternata (scinteiuta de munte), Agrostis
rupestris (iarba mieilor ).

Fig.1.3.1 Masivul Parâng

27
ƒ Subzona alpina inferioara se caracterizează prin formațiuni lemnoase arbustive
de Pinus mughus (jepi), Uniperus sibirica (ienupar pitic), Rhododendron kotscyi
(smirdar), Vaccinium vitis idaea (merisor), Festuca rubra ( paius rosu). Pajistile
dominante de Nardus stricta (teposita), Agrostis rupestra (iarba mieilor), Carex
sp. (coarna), alături de Gentiana lutea (ghintura galbena), – monument al naturii,
Polygonum viviparum (iarba sopirlelor), Trollium europeus (bulbuci de munte).
Dintre putinele ins ecte care s -au încumetat sa ocupe nisa ecologica amintim
formele endemice de fluturi Erebia laptim , Erebia epiphron , sau gândacul Cicindela
silvicola .Batracienii si reptilele ajung numai întâmplător si nu depășesc niciodată
altitudinea de 2200 m. Pas ările au si ele câteva specii care rămân si cuibăresc in zona
alpina : Anthus spinoletta ( cocosul de munte) . Capra neagra (Rupicapra rupicapra)
monument al naturii ca relict glaciar se afla in câteva porțiuni din cresta principala a
Parângului, in ult ima perioada au fost observate câteva exemplare, care sunt
monitorizate de către O.S. Runcu, in zona Cheilor Sohodolului .
Subzona forestiera cuprinde in ordinea coborârii altitudinale subzona coniferelor ,
subzona fagului si sub zona stejarului .

ƒ Subzona fagului are o mare amplitudine altitudinala 600 -1.700 m., având
interferări cu subzonele învecinate stejarului si coniferelor .
Aici întâlnim plante lemnoase : Pinus silvestris (pinul), Castanea sativa (castanul),
Carpinus betulus (carpenul), B etula montana (mesteacanul), Ulmus montana ( ulmul),
Salix caprea (salcia căpreasca), Tilia tomentosa (teiul alb), Populus tremula (plopul
tremurator ).
Stratul ierbaceu al pădurilor de fag cuprinde printre alte plante speciile:
Helleborus purpurascens (spânzul), Hepatica nobilis (popilnic iepuresc), Dentaria
bulbifera (coltisorul), Pilmonaria officinalis (mierea ursului ), Symphytum
tuberosum (tataneasa), Atopa belladona (mătrăguna),etc.
Numărul animalelor este determinat si de condițiile climatice astfel aici se
regăsesc un număr mare de specii . Majoritatea insectelor , batracienilor,
reptilelor, pasărilor si mamiferelor se găsesc in aceasta subzona.

ƒ Subzona coniferelor reprezentata printr -o banda îngusta de păduri de molid si
brad, care de multe ori este întrerupta de pădurile de fag ce urca pana la golurile
alpine . Vegetația lemnoasa cuprinde molidul, bradul, fagul, arinul de munte,
socul rosu, caprifoiul, smeurul. Ca plante ierboase întâlnim : Dryopteris filix mas
(feriga), Vaccinium myrtilus (afinul), Gentiana asclepiadea (lumânărica
pamantului), Valeriana montana (valeriana), Chrysanthemum rotundifolium
(margareta), Festuca rubra (paiusul rosu), etc. In compoziția pajiștilor se
întâlnesc speciile : Nardus stricta ( parul porcului) , Agrostis tenuis (paiusul ),
Carex leporina (rogozul de munte ), etc. In raport cu zona alpina numărul
plantelor si animalelor care trăiesc in aceasta subzona este mai mare, datorita
condițiilor climatice mai propice. Dintre insectele întâlnite amintim in special
lepidopterele : Acherontia atropus (fluturele cap de mort), Lymantria monacha
(omida păroasa a molidului). Batracienii ajung in aceasta subzona prin 10
Salamandra salamandra (salamandra), Bufo bufo (broasca râioasa ), iar dintre
reptile Lac erta vivipara (șopârla de munte), Vipera berus (vipera). Pasările

28
acestor zone sunt : Parus aster (pițigoiul de brădet), Parus cristatus (pițigoiul
moțat), Parus montana (pițigoiul de munte), Corvus corax (corbul0, Tetrao
urogalus (cocosul de munte). Un locuitor tipic al acestor păduri este Ursus arctos
(ursul cafeniu).

ƒ Subzona stejarului cuprinde pădurile de gorun (Q.petraea), in depresiunile
Novaci, Crasna se întâlnesc si păduri de Q.robur, pe lingă acestea se găsesc si
specii forestiere : Ulmu s montana (ulm), Malus silvestris ( mărul pădureț), Sorbus
terminalis (scorușul de munte). Aici se găsesc de asemenea o mare varietate de
plante si o mulțime de specii de animale . Mamiferele sunt reprezentate de
Vulpes vulpes (vulpea), Canis lupus (lup ul), Capreolus capreolus (căpriorul ),

3.5.3. Flora
Flora se compune din peste 2000 de specii de plante de tip submediteranean, pontic, balcanic și
balcano -dacic.[15]

3.5.3. Ecosisteme acvatice:

3.5.4 Zonele în perimetrul și în jurul amplasamentului

3.6. Așezări umane și alte obiective de interes public
3.6.1. Distanța față de așezările umane, , instituții publice
3.6.2. Demografie
3.6.3. Surse de zgomot, nivelul de zgomot în zonă
4. Sursele de zgomot în zona de amplasare a rețelei de canalizare și a stației de epurare sunt
date de utilajele de construcție pe perioada de execuție. În rest nu există surse de zgomot în
zonă.
4.6.2.

În zonă nu se află așezăminte de interes public. Stați a de epurare se va construii la circa
350-450 m de marginea localității.
Construcțiile și instalațiile lucrărilor proiectate nu afectează așezările umane și alte
obiective de interes public.

3.6.2. Direcția dominantă a vânturilor
Direcția predominantă a v ânturilor este dinspre nord pe culmile înalte, iar în zonele
depresionare predomină vânturile dinspre sud și sud -vest, în general frecvența și
intensitatea lor crescând pe măsură ce ne deplasăm spre nord.

29
Direcți ile vântului cu frecventa cea mai mare inreg istrate la Statia Meteo Tg. Jiu în
anul 20 10 – din NE (frecvența 16.4%) si din SV (frecvența 15.5%), calmul
atmosferic având o frecvență de 2 3.2%.

3.6.3. Surse de zgomot
Sursele de zgomot în zona de amplasare a rețelei de canalizare și a stației de epura re sunt
date de utilajele de construcție pe perioada de execuție. În rest nu există surse de zgomot în zonă.

3.6.4. Căi de transport și alte facilități de care poate dispune obiectivul

Accesul în comuna Teliucu Inferior se poate face pe DJ 687D Hunedoara -Toplița
Accesul la stație de epurare se realizează prin intermediul unui drum de acces la drumul
comunal existent ce face accesul localității la DJ 687D Hunedoara -Toplița
Accesul la rețelele de canalizare se asigură prin trama stradală a localității.

CAPITOLUL IV

Schema tehnologică generală:

4.1. Informații privind conținutul proiectului:
Descrierea soluției existente privind reabilitarea si extinderea retelelor de
distributie a apei si de canalizare menajera

Pentru o mai bună înțelegere a necesității lucrărilor de intervenție asupra sistemelor de
alimentare cu apă și canalizare menajeră din Municipiul Târgu Jiu, se va arăta în continuare starea
actuală a componentelor ce necesită reabilitare precum și principalele motive ce au determinat lucrările
de extindere ale rețelelor de distribuție a apei și a celor de colectare a apelor menajere.

30
1. Aducțiunea Runcu – Târgu Jiu
Principalele surse de apă ale municipiului Târgu Jiu sunt captările de pe Șușița și priza de apă de
la Runcu, de pe râul Soho dol. Așa cum se arată în studiul de fezabilitate, cele două surse sunt capabile să
acopere necesarul de apă al localității precum și a satelor aparținătoare.
Apa brută captată la Runcu este transportată de la priza de apă printr -o conductă din oțel cu
diam etrul de 800 mm până la baza Cheilor Sohodolului, în localitatea Runcu. Investigațiile de la fața
locului au identificat o conductă depășită fizic și moral, în stare avansată de coroziune, pozată în cea mai
mare parte suprateran, fără termoizolație. De ase menea s -a constatat că aceasta nu respectă regimul
apelor, conducta fiind inundată pe alocuri de râul Sohodol.
În localitatea Runcu, debitul captat este suplimentat de o aducțiune cu diametrul de 500 mm ce
transportă apă brută de la priza de la Gureni -Vâja .
Transportul apei din localitatea Runcu până la stația de tratare din Municipiul Târgu Jiu se
realizează în prezent prin intermediul a trei conducte de aducțiune cu diametre de 800 mm, 600 mm și
300 mm, ce traversează localitățile: Runcu, Răchiți, Lelești , Rasovița și Bârsești.
Conducta cu diametrul de 800 mm, este realizată în cea mai mare parte din tuburi din beton
armat (PREMO) și prezintă mici tronsoane din oțel în zonele de subtraversare și la schimbările de
direcție. Starea conductei creează probleme în transportul debitului de apă brută necesar,
înregistrându -se pierderi semnificative. În lungul traseului sunt evidențiate o serie de obstacole pe care
conducta de aducțiune le subtraversează, cum ar fi: drumuri, canale și o serie de pâraie, dintre care mai
importante sunt Sohodolul, Rasova și Șușița.
De asemenea, conducta cu diametrul de 600 mm preziuntă în special în zona din imediata
vecinătate cu stația de tratare, tronsoane depăsite fizic, cu pierderi de debit și presiune, ce trebuie
reabilitate
2. Rețeaua de distribuție Târgu Jiu
Rețeaua de distribuție din orașul Târgu Jiu, incluzând magistralele de transport de la stația de
tratare în oraș, are o lungime de aproximativ 146 km. Din lungimea totală, aproximativ 64% (93.5 km)
din rețeaua de distribuție e ste formată din conducte vechi din oțel și tuburi PREMO. Restul de 36% (52.5
km) din lungimea totală a rețelei de distribuție este reprezentat de tronsoane înlocuite în ultima
perioadă, majoritatea realizate din PEID.
În momentul de față există 5 (cinci) m agistrale ce leagă stația de tratare și rezervoarele de
rețeaua de distribuție a orașului. O conductă de oțel cu diametrul de 350 mm alimentează partea de
vest a orașului.
O altă conductă cu diametrul de 350 mm coboară împreună cu cea anterioară prin parte a sudică
a dealului pană la baza acestuia, după care traseul acesteia este deviat spre nord, unde traversează râul
Jiu în dreptul podului de cale ferată, împreună cu o conductă cu diametrul de 800 mm. Conducta de 800
mm, împreună cu o conductă cu diametrul de 500 mm și una de 600 mm coboară versantul pe care se
află stația de tratare stației de tratare pe panta estică a acestuia.
Conducta cu diametrul de 800 mm din tuburi PREMO a fost înlocuită recent, pe zona cu pantă
pronunțată, cu o conductă din PAFSIN c u diametrul de 700 mm.

31
Conductele cu diametrul de 600 mm respectiv 500 mm ce coboară de la stația de tratare pe
versantul estic îsi continuă traseele spre zona centrală a orașului, traversând râul Jiu pe podul central
respectiv cel sudic, ce leagă cele dou ă zone.
Toate cele trei magistrale ce sunt pozate pe versantul estic alimentează și rețeaua de distribuție
din zona vestică a orașului.
Conducta magistrală de distribuție, cu diametrul de 800 mm ce alimentează zona de nord a
orașului cu un debit de aproxim ativ 600 -650 l/s este conectată și la conducta de distribuție cu diametrul
de 600 mm ce transportă apă potabilă de la frontul de puțuri Iezureni. Aceasta din urmă traversează
zona central nordică a orașului spre sud, formând un inel central cu magistrala d e 600 mm ce
alimentează zona centrală din stația de tratare.
E important de amintit deficiențele majore întâlnite la magistralele ce coboară de la stația de
tratare pe versantul estic al dealului, deficiențe datorate condițiilor geologice dificile din acea stă zonă,
așa cum se arată și în studiul geologic anexat.
În ansamblul ei, rețeaua de distribuție din municipiul Târgu Jiu prezintă în prezent o serie de
deficiențe legate de asigurarea presiunilor în rețea, deficiențe datorate atât pierderilor de apă
semn ificative cât și pierderilor mari de presiune pe tronsoanele vechi, cu rugozitate foarte ridicată. Așa
cum se arată și în studiul de fezabilitate, nu sunt înregistrate deficiențe legate de asigurarea debitelor
necesare populației.
3. Stații locale de ridicare a presiunii
În zonele de blocuri cu regim de înălțime ridicat, rețeaua de distribuție este prevăzută cu stații
locale de ridicare a presiunii. Echipamentele sunt de regulă amplasate în fostele centrale termice de
cartier, și au scopul de a suplimenta pres iunea gravitațională dată de rezervor în orele de consum
maxim, când valoarea acesteia scade sub valoarea necesară asigurării presiunii de serviciu minime la
branșamentele clădirilor înalte.
Echipamentele de dotare ale stațiilor de pompare existente au o v echime de 30 -40 de ani, nu au
instalație de automatizare, pornirea și oprirea acestora făcându -se manual, de către personalul
operatorului local de apă – canal, după un program stabilit pe baze statistice, prin urmărirea în
permanență în perioada critică, a presiunilor manometrice înregistrate pe refularea grupului de
pompare.
De asemenea, în unele situații s -au constat probleme legate de dimensionarea
necorespunzătoare a echipamentului de pompare, ce ridică necontrolat presiunea cu un debit
supradimensiona t și fără a avea prevăzute instalații de atenuare a șocului hidraulic ce apare la pornirea
respectiv oprirea agregatelor.
4. Zona Drăgoieni
Zona Drăgoieni, amplasată în lungul drumului național DN67 spre Râmnicu Vâlcea, este
traversată de un tronson al rețele i de distribuție cu diametrul de 200 mm. În această zonă, în orele de
consum maxim, se constată o scădere a presiunii cu aproximativ 3 bari, impunându -se luarea de măsuri
necesare combaterii acestei probleme.
5. Rețeaua de colectoare a apelor menajere

32
Rețeaua de colectoare existentă, realizată în urmă cu aproximativ 40 de ani, prezintă o structură
defectuasă atât în ceea ce privește traseele colectoarelor cât și starea conductelor și a căminelor de
vizitare.
În urma investigațiilor făcute la căminele de pe tr onsoanele ce urmează a fi reabilitate, se
constată că practic unele dintre ele sunt complet nefuncționale, prezentând multiple surpări și
colmatări.
Din aceste motive, în decursul timpului, s -au căutat măsuri improvizate de reracordare a
anumitor zone la c olectoa re din apropiere, astfel că în p rezent, numeroase tronsoane sunt aflate pe
domeniul privat sau chiar sub construcții ridicate ulterior.
Din aceste motive, prezenta investiție tratează în special acele tronsoane din zonele rezidențiale
de blocuri, da r și tronsoanele majore, căutându -se soluția optimă pentru un sistem unitar și funcțional.
În ceea ce privește necesitatea extinderii rețelei de colectoare în zona de vest a orașului, având
în vedere că aici populația dispune de rețele de distribuție a ape i, aceasta este lesne de înțeles.

Descrierea soluției propuse
Considerații generale
Investiția abordează o parte din lucrările de reabilitare și extindere a componentelor sistemelor
centralizate de alimentare cu apă și canalizare menajeră din municipiul Târgu Jiu.

4.2. Descrierea principalelor faze ale activității existente și a celei propuse
Prin implementarea lucrărilor prevăzute în prezenta documentație, se urmărește :
– Soluționarea problemelor legate de alimentarea cu apă potabilă precum și a celor
legate de colectarea și dirijarea spre stația de epurare a apelor uzate menajere din
municipiului Târgu Jiu;
– Aducerea sistemului de alimentare cu apă a municipiului Târgu Jiu la standarde
europene, prin îmbunătățirea calității apei potabile distribuite;
– Protecția factorilor de mediu apă – sol, prin realizarea unei rețele de colectoare a
apelor uzate menajere cu trondoane noi, din materiale moderne, cu grad ridicat de
etanșare;
– Reducerea costurilor de exploatare printr -o mai bună gestionare a rețelelor, a
cheltuielilor cu pomparea precum și a celor de mentenanță;
– Sporirea gradul de siguranță a personalului operator;
– Îmbunătățirea condițiilor de trai ale populației municipiului;
– Dezvoltarea social – economică a zonei prin posibilitatea atragerii de noi investit ori,
prin oferirea unei infrastructuri moderne și funcționale;

33

4.2.1. Canalizarea menajeră

Într-o primă fază de execuție s -a propus înlocuirea tronsoanelor principale ale rețelei de
canalizare ce transportă apa uzată menajeră de regulă pe direcția nord -sud, spre stația de pompare. Tot
într-o primă fază se dorește extinderea rețelei de canalizare menajeră în zona de vest a localității, zonă
ce nu beneficiază în prezent de sistem centralizat de canalizare.
Extinderea în zona de vest a canalizării creează un ele probleme în ce privește configurarea
optimă a traseului rețelei, datorate condițiilor topografice. Pentru o funcționare optimă a fost necesară
prevederea a 3 stații de pompare apă uzată precum și a câtorva cămine de spălare.
Efluentul uzat din zona de vest va fi pompat peste râul Jiu în colectorul de pe Strada 14
Octombrie.

β
4.2.2. Stația de epurare
Pentru epurarea apelor uzate menajere provenite de pe vatra comunei Teliucu Inferior s -a
propus a se realiza o stație de epurare mecano -biologică.
Tehnolo gia propusă a rezultat atât din considerente tehnice, dar mai ales din considerente
de ordin economic.
Conform schemei de epurare mecano -biologica stația este compusă din următoarele
obiective: grătar, debitmetru, separator de grăsimi, decantoare principal e, stații de pompare ape
drenate, ape decantate și nămol hidratat, filtre biologice, decantor secundar și platforme de
uscare a nămolului.
Grătarul are rolul de a retine materialul grosier și plutitorii, prin intermediul a 6
interspații de 0,05 m formate d in bare de oțel de 0,01 m. Viteza apei prin interspații este mai
mica de 1 m/s. Conform prevederilor din literatură, volumul reținerilor la grătar intr -o zi este de
0,0084 mc/zi. Curățirea grătarului se face manual, iar materialul reținut se transportă cu roaba pe
platforma de uscare.
Debitmetrul are rolul de a măsura debitul afluent în stație și are doua părți principale;
traductorul primar care măsoară nivelul fluidului și blocul secundar ce transforma valoarea
nivelului in unități de debit.
Separatorul d e grăsimi este format dintr -un compartiment de trecere al apei prevăzut cu
un buzunar lateral de colectare a grăsimilor separate pe principiul gravimetric.
Separarea grăsimilor se realizează datorita micșorării vitezei de curgere prin
compartimentul de tre cere și favorizării vitezei ascenșionale a grășimilor. Separarea grăsimilor
are o imporțanta mare în procesul de epurare deoarece pătrunderea lor în fazele următoare
dereglează procesul de decantare – filtrare. Periodic grăsimile sunt preluate din buzunaru l de
colectare și sunt transportate pentru neutralizarea sau valorificare la unitățile specializate.

34
Decantarea primară se realizează în decantoare circulare, verticale, tip IMHOFF.
Admisia apei în jgheaburile de decantare se realizează printr -o conductă d e 250 mm iar
evacuarea se face prin trecerea peste un perete deversor. Suspensiile din apa se depun în partea
inferioara a decantorului unde se realizează fermentarea anaerobă. Fermentarea nămolului
proaspăt ajuns în spațiul de colectare și fermentare înce pe după câteva ore datorită acțiunii
nămolului mai vechi. Substanțele organice se descompun în proporție de 50 % . Amestecul
depunerilor proaspete cu cele fermentate se face prin bulele de gaz care se ridica și prin căderea
depunerilor proaspete.
Periodic nămolul fermentat excedentar se extrage și se depune pe platformele de
deshidratare. Gazele rezultate din fermentare se elimină în atmosferă. În perioada de iarna,
pentru a se ușura procesele de separare, decantoarele se acoperă cu panouri de scândură sau cu
rogojini.
Nămolul fermentat se transvazează la platformele de uscare prin intermediul unei stații de
pompare îngropată, de tip cheson.
Apa decantată se acumulează în chesonul stației de pompare de ape decantate de unde se
pompează, apoi în bazinele de d istribuire a apei pe filtrele biologice.
Filtrele biologice sunt bazine dreptunghiulare umplute cu material poros care formează
suportul pentru dezvoltare microorganismelor mineralizatoare. Aerarea acestora se face pe cale
naturală. Distribuirea apei decan tate se face prin rețea de sprinklere care asigură împrăștierea
prin stropi pe toata suprafața materialului poros apoi apa curge prin acest material împrăștiindu –
se în pelicule subțiri ce vin în contact intim cu microorganismele mineralizatoare aerobe și c u
curenții de aer. Aceste microorganisme formează în decurs de 14 zile o membrană biologică in
care sunt absorbite substanțele organice din apele de scurgere. Microorganismele inferioare ce se
formează la partea superioara constituie hrana pentru microorga nismele ce se dezvoltă la partea
inferioară.
Odată cu scurgerea apelor se elimină din filtru și reziduurile activităților vitale ale
bacteriilor, protozoarelor etc, sub forma unor suspensii cu aspect de humus. Efectul de epurare
biologică prin filtrul biol ogic așigură stabilitatea lichidului epurat pană la 90 %, micșorarea
cantității de CBO 5 cu 90 %, prezența în lichidul epurat a oxigenului și a nitriților in cantitate de
pană la 20 mg/l și reținerea bacteriilor într -un procent de 89 – 90%.
Decantorul sec undar se amplasează după șistemul de epurare biologică artificial și are
rolul de a reține reziduurile activității vitale a microorganismelor mineralizatoare. Datorita
conținutului de floră mai ridicat, depunerile din decantoare se descompun încet astfel că este
necesara retransmiterea acestor ape in procesul de epurare.
În cadrul decantorului secundar se pot dezvolta și o parte a proceselor de denitrificare.
După trecerea apelor prin decantorul secundar, acestea se deversează în pârâul Cerna prin
intermed iul unei guri de vărsare. Întreaga suprafață a amplasamentului se sistematizează pentru a
se așigura fluxul de depoluare propus și a asigura incinta împotriva inundării.

4.3. Detalii de amplasament
4.3.1. Elemente geografice de delimitare a amplasamentulu i

Lucrările de canalizare și epurarea apelor uzate menajere (rețele de canalizare și stația de
epurare) sunt amplasate în intravilanul localității Teliucu Inferior.

35
Rețelele de canalizare sunt amplasate pe trama stradală, apa uzată fiind evacuată
gravitaț ional până la stația de epurare, iar evacuarea în emisar se face tot gravitațional.
4.3.2. Accesul în zonă
Accesul în comuna Teliucu Inferior se poate face pe DJ 687D Hunedoara -Toplița
Accesul la stație de epurare se realizează prin intermediul unui drum d e acces la drumul
comunal existent ce face accesul localității la DJ 687D Hunedoara -Toplița
4.3.3. Modul de încadrare a obiectivului pe planurile de urbanism și amenajarea
teritoriului
Lucrările de canalizare proiectate se încadrează în planul urbanistic g eneral (P.U.G) și de
amenajare a teritoriului localității Teliucu Inferior

4.3.4. Suprafața de teren ocupat

Suprafețele de teren ocupate definitiv sunt următoarele:
– rețea de canalizare: 90 m2;
– stație de epurare : 900 m2.
Total: 990 m2.
Suprafețele d e teren ocupate temporar sunt următoarele:
– rețea de canalizare: 260 m2;
– stație de epurare : 2400 m2.
Total: 2660 m2.
Regimul juridic al terenului ocupat de lucrările de investiție se află pe teritoriul
administrativ al localității Teliucu Inferior în i ntravilanul acesteia, teren aparținând domeniului
public, proprietar fiind Statul Român.
Regimul economic al terenului ocupat de lucrările de investiție are următoarele folosințe:
pășune (rețea de canalizare, stație de epurare, drumuri de acces) și rețeaua stradală, din
intravilanul localității, pentru tuburile de canalizare conform Certificatului de Urbanism.
4.4. Realizarea și funcționarea obiectivului
4.4.1. Timpul și programul de funcționare

Regimul de funcționare al lucrărilor de canalizare va fi permanent, la fel si cel al stației
de epurare.
4.4.2. Durata de funcționare

Durata de funcționare a sistemelor de canalizare și a stației de epurare este nelimitată.

36

PARTEA A -II-A

CAPITOLUL V

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

5.1. Surse potentiale de poluanți î n perioada de execuție
5.1.1. Surse potentiale de poluanți pentru ape

Sursele permanente de poluanți pentru apele subterane și de suprafață (emisari), în
perioada de execuție nu există. Pot să apară surse de impurificare pentru apele de suprafață și
cele subterane în cazul unor scurgeri accidentale de produse petroliere de la mașinile și utilajele
de construcții (camioane, basculante, tractoare, compresoare etc.).
De asemenea apele subterane și cele de suprafață pot fi poluate de scurgerile de suspensii
antrenate de apele meteorice de la tranșeele de pozare a tuburilor de canalizare și de la stația de
₰epurare. Aceste categorii de poluanți au concentrații reduse, cu efecte nesemnificative pentru
resursele de apă.

5.1.2. Surse de poluanți pentru aer

Poluan ții pentru aer în timpul execuției lucrărilor de canalizare sunt: praful, zgomotul și
gazele de eșapament de la utilajele de construcții (autocamioane, basculante, tractoare,
compresoare, compactoare etc.).
Praful rezultă, de la circulația mașinilor și a u tilajelor de construcții, de la lucrările de
săpături, din împrăștierea pământului și a balastului, din compactare și de la lucrările de
construcții.
Gazele de eșapament și zgomotul rezultă de la mașinile și utilajele de construcții.
Reducerea acestor surs e de poluare se poate realiza prin stropirea zonelor de lucru,
utilizarea de utilaje performante sau prin utilizarea unor ecrane de protecție a zonelor în care se
lucrează.

5.1.3. Sursele de zgomot și de vibrații

Sursele de zgomot și de vibrații se produ se în perioada de execuție provin de la utilajele
de construcții și de la traficul auto.
Nivelul de zgomot este de cca. 85 – 95 dBA.
Zgomotul provine de la utilajele de construc ție, au durata de 8 ore în perioada de iarna și
10-12 ore îi perioada de vară, ele fiind de joasa frecvență.
Distanța minimă până la receptorul protejat este de 300 m în cazul stației de epurare.
Conform STAS 10009/88 [4] valoarea admisă la limita perimetrului construibil este de sub 50
dBA la cel mai apropiat receptor protejat

5.2. Surse de poluanți în perioada de exploatare

37
Emisiile de poluanți în mediu rezultate din procesele tehnologice ale stației de epurare și din
activitățile conexe care se vor desfășura în cadrul stației sunt;
– deșeurile și reziduurile din rețeaua de cana lizare, de la grătare și separatoare de grăsimi;
– emisii de gaze în atmosferă;
– zgomotele și vibrațiile utilajelor

5.2.1. Emisii de poluanți pentru ape și protecția calității apelor
a) Surse de poluanți pentru ape. Concentrații și debite masice de poluanți

Surse le de poluan ți pentru apele subterane și cele de suprafa ță sunt:
– exfiltrațiile apelor uzate menajere prin neetanșeitățile îmbinărilor de la tuburile de
canalizare sau de la racordarea acestora cu căminele de vizitare;
– scurgerile accidentale de ape uzat e menajere epurate parțial sau neepurate ca urmare a
unor avarii accidentale sau de la inundarea accidentală a stației de epurare.
Debitele de calcul pentru rețelele de canalizare și stația de epurare sunt următoarele:

Încărcările pentru apele uzate menajere sunt următoarele:

Concentrațiile poluanților în apa uzată sunt:

38
Concentrațiile și debitele masice de poluanți din apele uzate menajere la intrarea în stația
de epurare sunt redate în tabel (tab.2)
Tab.2. Date calculate
Sursa Poluant(kg/zi) Debit masic(kg/zi) Concentratie(mg/l)
Canalizare menajera MTS 175 259,06
CBO5 162,5 240,56
NH 4 27,5 40,71
Ptot 6,25 9,25

Condițiile de deversare ale apelor uzate menajere în pârâul Cerna , conform avizului de
gospodărire a apelor ș i NTPA 001/05 [1] au valorile redate in tabel (tab.3)

Tab.3.Valori admise la evacuare
Categoria apei Indicatori de calitate Valori admise(mg/l)
Ape uzate menajere MTS 60
CBO 5 20
Azot amoniacal 2
Fosfor total 1

b) Stațiile și instalațiile de epurare , randamente de reținere a poluanților

Eficiența necesară a stației de epurare pentru ca apele să poata fi evacuată în emisar:

Eficiențele de epurare ale treptei mecanice:

Cantitățile masice de poluanți în apa uzată după treapta mecanică:

39

Concentrațiile poluanților în apa uzată menajeră după treapta mecanică sunt următoarele:

Materiile totale reținute pe grătare:

Volumul reținut pe grătare:

Volumul de nisip în nămolul fermentat (cca. 40 dm3/1000 m3):

Cantitatea de nis ip (ρ nisip = 1,5 kg/dm3) în nămolul fermentat:

Treapta de epurare biologică:

Concentrațiile poluanților după trecerea prin treapta biologică:

Cantitățile masice de poluanți în apa uzată după treapta mecanică:

40

În procesul de e purare biologică a apei uzate, pentru fiecare kilogram de CBO 5 redus sunt
necesare 0,05 kg azot (5 %) și 0,01 kg fosfor (1 %) pentru obținerea biomasei.
Nămolul rezultat:

Nămolul în exces, după ATV 131/1 – 91, este:

In care:

Volumul n ămolului biologic în exces:

5.2.2. Surse de poluanți în aer. Concentrații și debite masice de poluanți rezultați pe faze
tehnologice și de activitate

a) Surse de poluanți pentru aer
Poluanții pentru aer din cadrul stației de epurare rezultă în urma fermentăr ii nămolului la:
– decantoarele Imhoff;
– decantor secundar;
– bazine de stabilizare a nămolului;
– platforme de nămol.
Emisiile rezultate sunt: CH 4, NH 3, H2S și mercaptan.
b) Concentrațiile, debitele masice de noxe rezultate și emise în mediu

41
Concentrații le de poluanți în emisie nu pot fi calculate deoarece sursele nu au secțiuni de
evacuare. Poluanții difuzează direct în atmosferă la nivelul solului.
Amoniacul care se evacuează în atmosferă are o durată de viață mică 28 – 54 h și intră în
reacție cu compu șii acizi din atmosferă (HNO 3, H2SO 4). Rezultă săruri neutre și slab acide,
sulfat de amoniu sub formă de aerosoli. Un alt poluant care apare, este formaldehida (HCHO).
Între metan și formaldehidă se produc reacții de conversie, dar nu este posibilă stabil irea unei
rate de formare HCHO și nu se poate determina debitul masic.

5.2.3. Instalații pentru reținerea pulberilor, instalații de colectare și dispersie atmosferă,
randamente de reținere a poluanților

Nu există instalații pentru reținerea pulberilor sau inst alații de colectare și dispersie
poluanți.
Poluanții se evacuează direct în atmosferă fără să existe guri de evacuare și nu se pot aplica
prevederile Ordinului 462/93 [8].

5.3. Sursele și protecția împotriva zgomotului
5.3.1. Sursele de zgomot și vibrații

Sursele de zgomot sunt:
– motoarele electrice mici și mari;
– instalațiile mecanice;
Receptori sensibili la zgomot:
– locuințele situate la cca. 300 m de stația de epurare;

5.3.2. Amenajări și dotări pentru protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor

Instalațiil e electrice și mecanice sunt amplasate în spații închise, cu excepția grătarelor.
Stațiile de pompare și suflantele sunt amplasate în spații închise, într -o construcție de tip parter.

5.3.3. Nivelul de zgomot, vibrații

a) Nivelul de zgomot la sursă
-Funcționare a utilajelor și instalațiilor din dotare
-Puterea acustică a principalelor utilajelor și instalațiilor din dotare este:
– motoare electrice mici (mixere, poduri racloare), N = 40 – 60 dBA;
– motoare electrice mari (suflante, pompe), N = 85 – 100 dBA;
– instalații mecanice (grătare), N = 80 – 90 dBA.
Nivelul maxim de zgomot produs este de: L1 = 100 dBA.
Nivelul de zgomot produs de circulația auto din incintă este de L1 = 80 dBA.
b) Nivelul de zgomot în exteriorul clădirilor
În cazul pereților clădirilor (ecr an acustic) unda sonoră suportă trei tipuri de modificări:
– o parte a undei se reflectă de pe fața posterioară a ecranului;
– o parte a undei se reflectă de pe fața anterioară a ecranului;

42
– o parte traversează ecranul, iar o altă parte se absoarbe în mat erialul de construcție al
peretelui.
Nivelul de zgomot la exteriorul clădirii (conform Normativ P.121/89) în care se află sursa
generatoare de zgomot, se atenuează cu o valoare r în funcție de proprietățile pereților clădirii
(materiale de construcție, gro simea pereților, etc.). Lext = Lint. – R
Pentru pereți din zidărie și sâmbure de beton armat: R = 27 dBA
Nivelul de zgomot exterior: Lext = 100 dBA + 27 dBA = 73 dBA.
c) Nivelul de zgomot datorat traficului auto
Mijloacele de transport care deservesc stați a de epurare pentru aprovizionare cu materiale
și pentru transportul deșeurilor funcționează cca. 20 minute într -o tură (8 ore).
Conform STAS 10009/88[4 ] se aplică o corecție de 15 dBA.
L1 = 80 dBA + 15 dBA = 65 dBA (stradă de deservire locală)
d) nivelul de zgomot calculat în exterior
Intensitatea sunetului descrește invers proporțional cu pătratul distanței față de sursă:

Nivelul maxim de intensitate sonoră la sursă la limita incintei se calculează cu relația:

Unde:

Calculul nivelului de zgomot ca surse independente
Stație de epurare
Nivelul de zgomot la limita incintei:
– datorat funcționării instalaț iilor și utilajelor din dotare, Lech = 53 dBA;
– datorat circulației autovehiculelor, L ech = 65 dBA;
Nivelul de zgomot la cel mai apropiat r eceptor (locuințe):
– datorat funcționării instalațiilor și utilajelor din dotare, L ech = 22 dBA;
– datorat circulației autovehiculelor, L ech = 14 dBA;
– Calculul nivelului de zgomot ca obiectiv integrat
– Nivelul de zgomot rezultat într -un punct în care e xistă mai multe surse de zgomot este:

Stația de epurare:
– pentru sursele de zgomot de pe platforme: L r = 73,6 dBA;
– la limita incintei avem: L r= 53,6 dBA;
– la receptorul protejat avem: L r = 33,6 dBA.
(Tab. 4 . Nivel de zgomot)

43
Surse generatoare de zgo mot Nivelul de zgomot
calculate (dBA) Nivelul de zgomot
admis (dBA)
Nivelul de zgomot a surselor independente
Stație de epurare
– Instalații si utilaje
– Mijloce de transport
53 22 65 50 65 14
Nivelul de zgomot compus a surselor independente
Stație de epurare 53,6 22,7 65 50

Activitățile generatoare de zgomot nu sunt de natură a crea disconfort și deranjamente la
receptorii protejați.

5.4. Sursele și protecția împotriva radiațiilor

Obiectivul nu reprezintă o sursă în domeniul radiațiilor. Acti vitatea specifică din stația de
epurare și procesele tehnologice nu implică existența surselor de radiații sau a materialelor
radioactive.

5.5. Gospodărirea deșeurilor
5.5.1. Tipuri și cantități de deșeuri rezultate:

Din procesul de epurare a apelor uzate rezu ltă următoarele deșeuri:
– materii grosiere: 87,5 kg/zi = 31 ,94 t/an;
– nămol:
kg/zi = 25,54 t/an;
– deșeuri metalice – rezultă din operațiile de întreținere și reparații a utilajelor din dotare.
– deșeuri menajere
Deșeuri cu caracter menajer sunt produse de către personalul care asigură funcționarea
obiectivului.
Cantitatea specifică de deșeuri cu caracter menajer este de 0,5 kg/om /zi (persoane 1,5 kg/zi):
Masa deșeuri menajere = 1,5 kg/zi = 45 kg/lună = 540 kg/an.

5.5.2. Modul de gospodărire a deș eurilor

– Materiile grosiere sunt colectate și evacuate periodic la groapa de deșeuri menajere a
localității.
– Nămolul deshidratat este utilizat ca materie de acoperire pentru groapa de gunoi sau ca
material de umplutură de la gropile de împrumut.
– Deșe urile menajere sunt colectate în recipienți metalici și evacuate periodic la depozitul
de deșeuri menajere a localității.

5.6. Gospodărirea substanțelor toxice și periculoase

44

În cadrul stației de epurare nu se utilizează substanțe toxice.
Determinări le principalilor indicatori ai apelor uzate epurate și brute se efectuează la
laboratorul stației. Reactivii folosiți se utilizează și se depozitează conform reglementărilor
legale .

CAPITOLUL VI

Impactul produs asupra mediului încon jurător

6.1. Impactul produs în perioada de execuție
6.1.1. Descrierea lucrărilor de execuție

Lucrările de canalizare care se execută sunt constituite din: rețeaua de canalizare
menajeră; cămin de vizitare și stația de epurare a apelor uzate; platformele de uscare nămol ; gura
de vărsare în pârâul Lupac și din pavilionul de exploatare care este o construcție parter din
zidărie de cărămidă.

45
Lucrările de amenajare sunt constituite din excavații, umpluturi, construcții din beton și
metalice, montaj de utilaje , lucrări pentru canale și conducte, instalații electrice etc.

6.1.2. Impactul asupra factorilor de mediu
a) Factorul de mediu Ap ă

Apa subt erană din zona localitați Teliuc poate fi parțial afectată de execuția construcțiilor
pentru lucrările de ca nalizare și de epurare . Apa de suprafață din zona amplasamentului pârâului
Cerna este parțial afectată de scurgerile de ape meteorice prin rețeaua de canalizare și de la
obiectele stației de epurare.
Impurificarea apelor freatice și a celor de suprafață po ate să apară din cauza eventualelor
scurgeri accidentale de la mașinile și utilajele de construcții, scurgeri care pot fi evitate prin
utilizarea unor mașini și utilaje performante.

b) Factorul de mediu Aer

Pentru realizarea obiectivului se vor executa lucr ări de excavație, transportul pământului,
a betoanelor, utilajelor, etc. care implică utilizarea mijloacelor de transport grele, buldozere,
excavatoare, macarale, etc. Noxele rezultate vor fi: NO x, CO, SO 2, compu și organici volatili,
fum, particule, etc. P oluantul principal va fi praful care se va degaja în timpul execuției lucrărilor
de excavare, încărcare și transportul pământului. Poluarea factorului de mediu Aer este de scurtă
durată, limitată în timp (perioada de execuție).

c) Zgomot și vibrații

Poluant ul sonor în timpul execuției va fi degajat de utilaje și mijloace de transport, dar nu
va depăși 70 dBA și la cel mai apropiat receptor va fi 50 dBA.
Activitățile de execuție nu produc vibrații.
Lucrările de construcții în cadrul stației de epurare afectea ză mediul într -o măsură redusă
și pe timp limitat.

d) Factorul de mediu Sol

În timpul lucrărilor de execuție factorul de mediu sol este puternic modificat, prin decopertări,
săpături, dar modificarea are loc penrtu o perioada scurtă de timp. După terminarea lucrărilor
solul va revenii la caracteristicile sale înainte de începerea lucrărilor.

6.2. Impactul produs în perioada de exploatare
6.2.1. Impactul produs asupra apelor
a) Dispersia poluanților în ape, aria de extindere și modificările calitative ale
receptorilo r naturali, inclusiv ale apelor subterane.

Pentru apele de canalizare emisarul este p ârâul Cerna.
Debitul de ape uzate evacuate este:

Raportul de diluție D este:

46

b) Afectarea ecosistemelor acvatice și folosințelor de apă

a) Substanțe în suspensie
Materiile în suspensie se depun în albia pârâului, consumă oxigenul din apă și produc
colmatări.
b) Substanțe organice
Substanțele organice și microorganismele consumă oxigen din apă. Oxigenul din apă nu
are voie să coboare sub 4 mg/l. Oxigenul este necesar pentru existența organismelor aerobe,
pentru oxidarea substanțelor organice.
c) Nutrienții
Poluarea apelor cu fosfor și azot se datorează folosirii intensive a îngrășămintelor.
Apele subterane sunt poluate cu nitriți și nitrați, apele de suprafață cu amon iu și fosfați.

c) Efectele pozitive asupra calității apelor

Concentrațiile poluanților în apele epurate se încadrează în limitele condițiilor de
descărcare cer ute prin NTPA 001 -05[1].

d) Impactul produs asupra apelor

Dacă în perioada de exploatare, epurarea se realizeaza corespunzător, apa nu va fi poluată

6.2.2. Impactul produs asupra aerului
a) Dispersia poluanților în aer în zona de maximă influență, modificările calitative
intervenite sau care vor înregistra în calitatea aerului, efectele de sinergism.

Dispersia poluanților în aer
Evaluarea impurificării atmosferei în raport cu concentrațiile maxime admisibile se
rezolvă conf. STAS 12574/87 [5] (tab.5 )„Aer în zone protejate”

Tab. 5 Concentrați admise STAS 12574/87 [5]
Substanța poluantă Concentrația maximă admis ă
Medie scurtă (30 min) Medie lungă (zilnic)
Amoniac 0,3 0,1
H2S 0,015 0,008

b) Factorii de mediu care sunt sau pot fi afectați de emisia poluanților în atmosferă și
modul de manifestare

Factorii de mediu care pot fi afectați sunt: apa, solul, vegetați a, așezările umane.

47
Factorul de mediu aer nu este afectat, deci atmosfera nu poate afecta alți factori de mediu. Prin
atmosferă se propagă cel mai bine poluarea, afectând factorul uman și toate celelalte elemente
ale mediului. Apa poate fi afectată prin sp ălarea poluanților de apele de ploaie și care ajung în
apele de suprafață și cele freatice. Solul poate fi afectat de poluanți prin depunerea pe sol și prin
spălarea în sol a poluanților de precipitații.
Vegetația poate fi afectată prin depunerile de subst anțe poluante (ex. ploi acide).

c) Efectele pozitive asupra calității aerului

Concentrațiile poluanților din aer NH 3 și H 2S respectă limitele admise de STAS 12574/87 [5]

d) Impactul produs

Factorul de mediu AER poate fi afectat în limitele admisibile .

6.2.3. Impactul asupra vegetației și faunei
a) Emisiile de poluanți care pot afecta vegetația și fauna terestră.

Emisiile de poluanți care pot afecta vegetația sunt imisiile de NH3. Impactul asupra
vegetației este redus din cauza concentrației reduse de NH3 și a suprafeței reduse a stației de
epurare. În zonă sunt terenuri agricole, ferme zootehnice, pășuni, etc.

b) Modul de manifestare a impactului asupra vegetației și faunei terestre

Concentrațiile pulberilor este redusă și nu afectează fauna și flora terestră.

c) Reducerea sau diminuarea impactului produs de poluarea existentă asupra florei și
faunei

Se pot lua măsuri pentru reducerea poluării cu particule prin crearea unor perdele de
protecție din vegetație.

6.2.4. Impactul produs asupra solului și subsolului
a) Poluanț ii care pot afecta solul și subsolul zonei

Nămolul stabilizat și deshidratat este un bun îngrășământ organic și fertilizează solul (la
păduri, la culture păioase).

b) Modificările intervenite în calitatea și structura solului și subsolului

Modificările org anică rezultată din stația se descompune repede și nu conduce la
modificări ale calității solului.

6.2.5. Impactul asupra așezărilor umane și altor obiective

48
Prin realizare investiției se asigură epurarea apelor uzate menajere, asigurând un efluent
cu încărcări admisibile conform avizului de gospodăria apelor și NTPA 001/05 [1]

a) Poluanții ce pot afecta așezările umane

Zona de locuit va fi afectată de:
– imisiile de poluanți în aer;
– nivelul de zgomot.
Zgomotul are efecte negative asupra organismului în funcți e de intensitate, frecvență,
durată, în funcție de vârstă, starea fizică și sensibilitatea persoanei.
Zonele sunt:
– zona liniștită: 0 – 30 dBA;
– zona efectelor psihice: 30 – 60 dBA;
– zona efectelor fiziologice: 60 – 90 dBA;
– zona efectelor 0 : 90 – 120 dBA.

b) Efecte asupra stării de sănătate a populației și eventual risc pentru siguranța
Locuitorilor

Efectele poluanților din aer
Amoniacul și formaldehida sunt compuși care creează disconfort și au efecte iritante.
Amoniacul inhalat în cantități mari poa te produce sufocare și căile respiratorii pot fi afectate.
Formaldehida are efecte cancerigene la animale, la oameni nu s -au depistat încă
cazuri.
Efectele zgomotului
În urma efectelor zgomotului pot apărea afecțiuni auditive. Acțiunea zgomotului
afectează întregul organism, pătrunde nu numai în ureche cât și prin piele, mușchi, oase,
articulații, etc. Este foarte influențat sistemul nervos central.
Apar modificări ale sistemului hipotalamohipofizar care are efecte asupra: aparatului
cardiovascular prin acc elerarea pulsului, creșterea tensiunii arteriale, aparatul respirator
reacționează prin accelerarea pulsului și frecvența amplitudinii respiratorii ca și a consumului de
oxigen, aparatul digestiv prezintă modificări inhibatorii asupra secrețiilor. Sistemul endocrin
suferă în urma nivelului zgomotului, apar tulburări ale glandei tiroide.

6.2.6. Evaluarea riscului declanșării unor accidente sau avarii cu impact major asupra
sănătății populației și mediului înconjurător

Situațiile de risc pot apărea în urma scu rgerii accidentale de la industria mică existentă,
sau a întreruperii energiei electrice și astfel treapta biologică nu realizează aerarea și gradul de
epurare nu se realizează. Obiectele din stația de epurare asigură o stocare a apelor uzate pentru a
asigura remedierea defecțiunii.
Asigurarea unei duble alimentări cu energie electrică ridică costuri foarte mari. În cazul
nefuncționării treptei biologice există riscul poluării accentuate a pâ râului Cerna .

49
O astfel de situație se poate evita prin dotarea sta ției cu un generator electric ca
sursă dublă de energie electrică.
Pârâul Cerna , fiind îndiguit în zona amplasamentului, face ca stația de epurare să nu fie
inundată în situații de ploi torențiale.

CAPITOLUL VII

EVALUAREA IMPACTULUI

Evalu area impactului se realizeaza ținand cont de OM 860/2002[6 ]

7.1. Evaluarea impactului cu ajutorul indicilor de poluare (I p) [V.Rojanschi]

Indici de poluare I P

Unde:

Notele de bonitate pentru valoarea indicilor de poluare I p
Tab. Nr.6 Note de bonitate

50
Nota de
bonitate Valoare I p Efectele asupra omului si mediului inconjurator
10 0 -mediul neafectat de activitatea unana
-starea mediului naturală
9 0÷0,2 -mediul afectat de activitatea umana
-fara efecte cuantificabile
8 0,2÷0,5 -mediul este af ectat in limitele admisibile, nivel 1
-efectele reduse asupra mediului
7 0,5÷1,0 -mediul este afectat in limitele admisibile, nivel 2
-efectele sunt accentuate
6 1,0÷2,0 -mediul este afectat peste limitele admise, nivel 1
-efectele sunt accentuate
5 2,0÷4,0 -mediul este afectat peste limitele admise, nivel 2
-efectele sunt nocive
4 4,0÷8,0 -mediul este afectat peste limitele admise, nivel 3
-efectele nocive sunt accentuate
3 8,0÷12,0 -mediu degradat, nivel 1
-efectele sunt letale la durate medii de exp unere
2 12,0÷20,0 -mediu degradat, nivel 2
-efectele sunt letale la durate scurte de expunere
1 >20,0 -mediul este impropriu formelor de viata

7.2. Evaluarea impactului cu ajutorul indicilor de poluare (I c)
Indicele de calitate I c care se raportează la marimea efectelor

Unde:

Ic=0…+1 -infuențele sunt pozitive iar mediul este afectat in limitele admisibile;
Ic=-1…0 -influențele sunt negative iar mediul este afectat peste limitele admise;
Ic=0-starea mediului nu este afectată de proiect
Tab. Nr. 7 Notele de bonitate pentru valoarea indicatorilor de poluare Ic
Nota de
bonitate Valoare I c Efectele asupra omului si mediului inconjurător
10 0 -mediul nu este afectat de activitatea proiectată
9 0÷0,25 -mediul este afectat de proiect in limitele adm isibile, nivelul 1
-efectele sunt pozitive
8 0,25÷0,5 -mediul este afectat de proiect in limitele admisibile, nivel 2
-efectele sunt pozitive
7 0,5÷1,0 -mediul este afectat de proiect in limitele admisibile, nivel 2
-efectele sunt pozitive
6 -1,0 -mediu l este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 1
-efectele sunt negative

51
5 -1÷-0,5 -mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 2
-efectele sunt negative
4 -0,5÷-0,25 -mediul este degradat, nivel 1
-efectele sunt nocive la dutate lungi de expunere
3 -0,25÷ –
0,025 -mediu degradat, nivel 1
-efectele sunt letale la durate medii de expunere
2 -0,025÷ –
0,0025 -mediul este degradat, nivel 2
-efectele sunt nocive la durate medii de expunere
1 <-0,0025 -mediul este degradat, nivel 3
-efectele sunt nocive la durate scurtă de expunere

7.3. EVALUAREA IMPACTULUI GLOBAL

Indicele de poluare globală I pg se se stabileste pe baza unei metode analitice de tip
cantitativ, făcându -se raportul dintre starea ideală și starea reală.

Dacă:

Tab. Nr. 8
Indice global de calitate
IPG Efectele asupra mediului
IPG = 1 – mediul natural nu este afectat de activitatea umană
IPG = 1…2 – mediul este supus activității umane în limite admisibile
IPG = 2…3 – mediul este supus activității umane producând starea de discomfort
formelor de viață
IPG = 3…4 – mediul este afectat de activitatea umană provocând tulburări
formelor de viață
IPG = 4…6 – mediul este afectat grav de activitatea umană, periculos pentru
formele de viață
IPG > 6 – mediul este degrada t, impropriu formelor de viață

7.4. Evaluarea impactului asupra mediului În perioada de execuție
7.4.1. Evaluarea impactului pe baza indicilor de poluare I p
Factorul de mediu AER
Concentrațiile care rezultă în timpul execuției sunt e stimate după cum urme ază (Tab. 9 ):
Tab.9 . Gaze estimate emise în atmosferă și limite acestora
Sursa Poluant Cmax 30 min CMA 30 min
Constructie Particule in suspensie 457 500
Gaze de
eșapament Particule 31,59 500
SOx(SO2) 3,81 750
NOx(NO2) 58,64 300

52
CO 45,76 6000
COV m 68,64 –

Indicele de poluare pentru aer:

Pentru execuție:
Particule în suspensie:

Pentru gazele de eșapament:
Particule :

SO x:

NO x:

CO:

Rezultat: I p aer=0,005…0,914

Indici de poluare pentru perioada execuție (tab.10 )
Tab.10 Indici de poluare pentru perioada de execuție
Particule in suspensie Ip=0,914
Particule de gaze de eșapament Ip=0,063
SO2 Ip=0,005
NO2 Ip=0,195
CO Ip=0,007

Ip mediu =0,296
Calitatea aerului: N b aer=8
Mediul este afectat de proiect in limit ele admisibile, nivel 2, efectele sunt pozitive

Factorul mediu AȘEZĂRI UMANE
Poluanții posibili sunt : emisii , zgomot.
Nivelul zgomotului (Tab.4 . cap.5)

53

rezultă N b=6

Notele de bonitate sunt:
Calitatea aerului: N b=8
Zgomotu l: N b=6
rezultă N b Asezari umane=7

Factorul de mediu AȘEZĂRI UMANE este afectat in limitele admisibile.

7.4.2. Evaluarea impactului pe baza indicilor de calitate Ic

Factorul APA și SOL

Tab.11 . Matrice în perioada de execuție pentru factorul APĂ și SOL
Surse generatoare de poluare Apă suprafata +
subterana Sol-subsol
Amplasamentul și modul de ocupare a terenului 0 0
Lucrări de racord a rețelei de canalizare cu stația de
epurare – –
Lucrări de construcție și amenajare stație de epur are – –
Apa epurata rezultata + +
Mărimea efectelor -1 -1

Pentru APĂ:

Pentru SOL:

Note de bonitate:
APĂ: I c= -1, N b=6
SOL: Ic= -1 , N b=6

54

7.4.3. Evaluarea impactului global în timpul execuție
Note de bonitate în perioada de execuție (tab. 12 .)
Tab. 12 . Note de bonitate in perioada de execuție
Factor Notă de bonitate
Aer 8
Așezări umane 7
Apa 6
Sol 6

Pentru starea ideala:

Pentru starea reala:

Impactul global asupra mediului I pg= 2,57
Mediul este supus activ ității umane producând starea de discomfort formelor de viață.
Măsuri: Să se respecte tehnologia de execuție , sa se protejeze zonele limitrofe de
zgomot, de scurgeri accidentale de substanțe petroliere de la utilaje și mijloace de transport.
Fig.2. Diagr ama indicelui de poluare în perioada de execuție

CALCULUL INDICELUI DE POLUARE IN PERIOADA DE EXECUȚIE

55

7.5. Evaluarea impactului în perioada de exploatare
Factorul de mediu APA
Indicii de poluare se calculează în raport cu limite le admise de NTPA 001/05 [1] (Tab. Nr. 3 ).

56

Ip mediu =0,415

Nb apa=8

Factorul mediu APĂ este afectat în limitele admise , efectele nu sunt nocive.

Factorul mediu AER
Indicii de poluare se calculează în raport cu limite le admise de STAS 1257/87[5 ].
Tab. 13 . Valori limita conform STAS 1257/87 [5]
Indicatori Cmax 30 min CMA 30 min
NH 3 33,59 300
H2S 0,323 15

Indicele de poluare pentru aer:

NH 3

H2S

Ip mediu = 0,066
Nb aer= 9
Factorul de mediu AER este afectat in l imitele admise

Factorul de mediu AȘEZĂRI UMANE
 emisiile de poluanți in aer
 zgomot

Indicii de poluare zgomot se ca lculează conform STAS 10009/88[4 ]

În incintă

57

În limita zonei protejate

Ip mediu = 0,745

Notele de bonitate pentru AȘEZĂRI UM ANE:

Calitatea aerului

Zgomot

Factorul de mediu AȘEZĂRI UMANE este afectat de activitate în limitele admisibile.
În perioada de exploatare solul nu este afectat, astfel nota de bonitate pentru sol în perioada de
exploatare este 10.

7.5.1. Evaluarea impactului global în perioada de exploatare
Note de bonitate in perioada de exploatare

Tab. 13. Note bonitate în perioada de exploatare
Factor Notă de bonitate
Aer 9
Așezări umane 8
Apa 8
Sol 10

Mediul este afecta t în perioada de exploatare in limitele admisibile. Impactul este redus.

Fig.3. Diagrama indicelui de poluare in perioada de exploatare

CALCULUL INDICELUI DE POLUARE IN PERIOADA DE EXPLOATARE

58

CAPITOLUL VIII

Posibilități de diminuare sau elimin are a impactului produs asupra mediului

Tehnologia stației de epurare este performantă, utilajele sunt fiabile, s -a prevăzut
automatizarea funcționării utilajelor în întreaga stație.
Din punct de vedere sanitar pentru protejarea zonei de mirosul dezagreab il rezultat în
urma proceselor de fermentare (amoniac, hidrogen sulfurat, mecaptan, etc.) se prevăd perdele de
protecție din plantații. Poluarea cu mirosuri este redusă prin procesul tehnologic performant:

59
– stabilizarea nămolului prin aerare;
– deshidrata rea nămolurilor;
– dezinfecția apei uzate cu ultraviolete.

CAPITOLUL IX

Concluzii si recomandari:

Proiectul intocmit solutionează într -o bună manieră, canalizarea si epurarea apelor uzate
menajere a localității Teliuc.
Soluțiile tehnice adoptate sunt corelate cu cele de ordin economic, social și protecție a
mediului inconjurator.

9.1. Concluzii
9.1.1. In perioada de execuție
FACTORUL MEDIU APA -în perioada de execuție factorul apă nu este poluat decât in
mică măsură, fiind afectate in spe cial apele subterane datorită stratului freatic care se află la o
adâncime mică
FACTORUL MEDIU AER – în perioada de execuție singurul poluant care afectează aerul
sunt gazele de eșapament care afectează in mică măsură mediu.
FACTORUL MEDIU AȘEZĂRI UMANE – în perioada de execuție asezările umane
sunt afectate de traficul utilajelor si de zgomotul produs de acestea.

60
FACTORUL DE MEDIU SOL – este afectat datorită lucrărilor de decopertare și a
săpăturilor, dar este afectat pe o perioadă scurta de timp.

9.1.2. IN PERIOADA DE EXPLOATARE

FACTORUL MEDIU APA – Concentrațiile poluanților in apele epurate nu depăsesc
limitele admise la evacuare. Impactul asupra factorului APĂ este redus.
FACTORUL MEDIU AER – Concentrațiile poluanților in emisie sunt sub limitele
admis e, factorul AER este afectat in limitele admisibile. Impactul este redus și strict local.
FACTORUL MEDIU AȘEZĂRI UMANE –Așezările umane sunt afectate la un nivel
redus din punct de vedere a poluanților și a nivelului de zgomot.
FACTORUL DE MEDIU SOL – Nu e ste afectat in perioada de exploatare
Obiectivul proiectat respectă normele de protecție a mediului și de igiena sanitara.
9.1. Recomandări

Realizarea obiectivului ,, Canalizare și stație de epurare localitatea Teliucu Inferior ,,
reprezintă un ansamblu de co nstrucții și instalații cu impact pozitiv asupra populației din zonă și
de protecție a mediului inconjurător. În perioada de execuție se vor lua măsuri pentru reducerea
zgomotului și a concentrației poluanților evacuați in emisar.
Apele uzate provenite d e la industria mică trebuie să corespundă cerințelor NTPA
002/05, iar dacă acestea depășesc limitele admise vor fi supuse, in prealabil, unor procese de
preepurare înainte de a se evacua în rețeaua de canalizare.
Exploatarea decantoarelor poate fi făcută la o durată de decantare de 0,5 h, recomandare
impusă de normele Europene ATV 131/91 [7]. Prin această măsurare in treapta biologică se vor
asigura condiții optime de hrană(materii organice fecaloide) microorganismelor necesare pentru
nitrificare.
Utilaje le pentru echiparea stației de epurare trebuie să fie performante, livrete de unități
consacrate.
În expoatare se va urmări calitatea apelor potabile si menajere prin măsurători și analize
periodice pentru a se încadra în parametrii proiectați. Se vor mon itoriza emisiile in zona
protejată. Se vor realiza perdele de protecție din vegetație in incinta stației.
Proiectul ,, Canalizarea și stație de epurare a zonei de agrement Cincis ,, în forma
prezentată îndeplinește condițiile necesare pentru derularea pro cedurilor necesare privind
obținerea acordului de mediu.

61
Bibliografie:
 Proiectul tehnic al re țelei de canalizare menajeră și stația de epurare în zona de agrement
lacul Cinciș, comuna Teliucu Inferior, județul Hunedoara
 [1] NTPA 001/05
 [2] STAS 4706/88
 [3] NTPA 002/05
 [4] STAS 10009/88
 [5] STAS 12574/87
 [6] O.M. 860/2002
 [7] ATV 131/91
 [8] ORDINUL 462/93
 [9] STAS 6055/93
 [10] STAS 6054/93
 Legea Apelor nr. 107/1996
 Legea Protecției Mediului 137/1995
 Ordinul MAPPM nr. 125/1996
 Vladimir Rojanschi , Florina Bran, Politici si strategii de mediu, Editura Economic ă,
București 2002.
 Ernest Lupan, Dreptul mediului , Editura Lumina Lex , București, 2001
 Ion Simionescu, Din fauna și flora României, Editura Ion Creanga, Bucuresti 1981
 Cursuri
http://apmgj.an pm.ro/upload/20817_Program%20CA%20jud_Gorj.pdf