Coordonator stințific Absolvent Prof. univ.dr. ELENA BALINT JANOS IMRE 2020 1 UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRASOV FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICA SI… [603046]

UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRASOV
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICA SI SPORT URI MONTANE

LUCRARE DE
DISERTAȚIE

Coordonator stințific Absolvent: [anonimizat]. univ.dr. ELENA BALINT JANOS IMRE

2020

1

UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA” BRASOV
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICA SI SPORT URI MONTANE

ANTRENAMENTUL COPIILOR
DE 10 -14 ANI
ÎN VEDEREA PARTICIPĂRII LA
COMPETIȚIILE OFICIALE

Coordonator stințific Absolvent: [anonimizat]. univ.dr. ELENA BALINT JANOS IMRE

2020

2
CUPRINS

INTRODUCERE
2
CAPITOLUL I. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A PROBLEMEI
STUDIATE
8
I.1. Particularitățile morfo -func ționale și psihomotrice ale copiilor de
10-14 ani 5
I.2. Caracterizarea solicitărilor în schiul alpin 11
I.3.Antrenamentul modern al schiorilor de performanță 14
I.4. Încadrarea copiilor de 10/11 -14 ani, în stadiile corespunzătoare de
formare a schiorilor alpini de performanță 15
CAPITOLUL I I. ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII 24
II.1. Data, locul și subiecții cercetării 24
II.2. Metodele de cercetare 26
II.3. Desfășurarea cercetării 29
CAPITOLUL II I. REZULTATELE CERCETĂRII ȘI INTERPRETAREA
LOR 49
CONCLUZII 57
BIBLIOGRAFIE 58

3

INTRODUCERE

INTRODUCERE ÎN PROBLEMATICA TEMEI
În decursul istoriei sa le, urcând și coborând anevoiașele trepte ale avoluției, omul a
trebuit să lupte pentru supraviețuire, a fot silit să -și cre eze unelte care să -l ajute, să-l
diminueze efortul. În regiunile acoperite de zăpadă în ce mai mare parte a anului, apariția
schiurilor a condus la transformarea mersului în aluneare.Se rezolvă astfel problema
traversării vastelor suprafețe albe,a coborâri i pantelor înghețate.
Născut ca o necesitate, schiul a pornit din nordul îndepărtat,a traversat Alpii și a
cucerit întreaga lume,ajungând astăzi unul dintre sporturile cele mai iubite de către tineri și
vârstnici de pretutindeni.
Dorința de a fi cel mai b un, de depășirea adversarului cu un punct, un centimetru sau
o secundă a fost prezentă la om încă de la primele întreceri sportive organizate cu mii de ani
în urmă. Acum la sfârșitul de secol, sportul s -a transformat dintr -o simplu răspuns la dorința
firească de a învinge, înt-un fenomen complex, cu o foarte mare răspândire, cu implicații
majore în plan social , afectiv și chiar politic. Sportul de performanță a devenit o adevărată
știință: o știință aflată în permanență și strânsă legătură cu alte stiințe; o stiință precisă; o
stiință vie, mereu perfectibilă ce caută să împingă tot mai sus ștacheta inequizabilelor resurse
umane, spre gloria sportivi lor și deliciul spectatorilor.
Înscris în lista sporturilor olimpice încă de la prima ediție a Olimpiadelor d e iarnă
organizat la Chamonix, Franța (în 1924) schiul aplin a cunoscut în ultimele decenii în
adevarată explozie de popularitate.Cupa Mondială, adevăratul ”circul alb” este una din
competițiile cele mai mediatizate de pe întregul pământ, lupta pentru cuce rirea ”Globului de
Cristal” desfășurându -se pe cinci continente.
În țara noastră, țară afiliată la federația Internațională de schi de la înfințarea
acestuia, schiul alpin a cunoscut o dezvoltare fără precedent în anii din urmă. Iar dorința cea
mai de preț a oricărui sportiv și antrenor ce -și desfășoară în această minunată ramură, este ca
schiorii români să pășească cât mai curînd pe podiumul de premiere al marilor competiții.

Importanța și actualitatea temei
Conform regulamentului F.I.S, începând cu vârst a de 10 ani, copii legitimați la
cluburile și asociațiile sportive afiliate la federațiile d e specialitate din fiecare țară , au dreptul

4
de a lua startul la competițiile oficiale. Între 10 și 14 ani ei sunt împărțiți în două categorii:
copii I (băieți și fe te) de la 10 la 12 ani și copii II (băieți și fete) de la 13 și 14 ani. Împreună,
se constituie în prima categorie oficială a schiului alpin de performanță, categoria ”copii”.
Pe plan mondial, există un calendar competițional oficial pentru copii, rezerva t
sportivilor în echipele reprezentative ale fiecărei țări. Aceste competiții sunt patronate direct
de către F.I.S. și cuprind un număr de aproximativ 15 curse, organizate atât în Europa cât și
dincolo de ocean, pe continentul american. Cel mai important c oncurs pentru schiorii de
acestă vârstă, se organizează de peste 25 de ani în Italia și se numește ”Trofeul Topolino”.
Aici iau startul sportivi din peste 40 de țări, această cursă fiind considerată de către F.I.S
competiția supremă pentru copii, un adevăr at campionat mondial.
Pe plan național, fiecare federație are un calendar competițional propriu pentru copii,
sistemele de organizare fiind relativ identice. La noi se organizează un număr aproximativ 10
concursuri în fiecare sezon, la care se adaugă comp etiția finală așa numitul ”CONCURS
REPUBLICAN DE COPII”, competiția unde se conferă medalii și tricouri de campion.
Problemele pe care iau startul schiorii cuprinși între 10 -14 ani (atât la concursurile
internaționale cât și la cele interne) sunt: slalom, slalom uriași,și slalom super uriași. Cursele
de coborâre lipsesc la această vârstă, iar regulamentul fiecărei probe este adaptat la
particularitățile tinerilor competitori.(lungimea traseului, diferența de nivel, număr de porți) .
Așa cum am mai arătat, pe întreg mapamondul schiul alpin a cunoscut o creștere fără
precedent a numărului de practicanți, atât ca mijloc de agrement, dar m ai ales ca sport de
performanță. Există o adevărată politică de dezvoltare a acestei ramuri sportive, unele țări
făcând inve stiții uluitoare pentru a intra în rândul națiunilor ce se pot lauda cu rezultate de
excepția marilor competiții.
Existența sistemului competițional unitar rezervat în exclusivitate celor mai tineri
schiori, conduce la ideea ca F.I.S. și federația național ă, specialiștii din întreagă lume,
consideră acestă vârstă ca pe o primă etapă, obligatorie în cursa pentru viitoarele medalii
olimpice și mondiale. Implicit, de aici rezultă importanța ce trebuie acordată pregătirii fizice și
tehnice a copiilor din schiul alpin din Româniam, în vederea obținerii unor rezultate deosebite
în competiții.

Motivarea alegerii și scopul lucrării
Vârsta obținerii marilor performanțe a înregistrat în ultimii ani o substanțială scădere.
Sunt tot mai frecvente cazurilor când rezult ate de mare prestigiu sunt obținute în jurul vârstei

5
de 19 -20 ani la băieți și 18 -19 ani la fete. Deoarece formarea unui schior alpin de valoare
presupune o activitate pe durata a 12 -14 ani, se impun necesitatea începerii de timpuriu a
pregătirii copiilor în vederea atingerii marii performanțe.
Având în vedere experiența acumulată de noi în decursul aniilor, coroborată cu
faptul că specialiștii din întreagă lume, consideră această vârstă ca pe o primă etapă,
obligatorie în cursa pentru viitoarele medalii olimpice și mondiale, ne propunem să
contribuim prin această lucrare de disertație la îmbunătățirea procesului de pregătire fizică și
tehnică a copiilor de 10 -14 ani , în vederea participării cu succes la competițiile oficiale.
Prezenta lucrări de disertaț ie încearcă printr -o contribuție modestă să vină în sprijinul
specialiștilor, pentru perfecționarea antrenamentului specific și pe uscat al cele mai mici
categorii de vârstă a schioriilor de performanță, în scopul obținerii unor rezultate deosebite la
comp etițiile organizate de către F.R.S.B. și F.S.I.
Scopul și importanța acestui lucrări de disertație, rezultă și din faptul că, rezultatele
finale ale cercetării noastre vor putea fi generalizate pentru toți specialiștii din cadrul
F.R.S.B ,și de ce nu pentru toți specialiștii de domeniul sportului românesc interesați de
această cercetare.
Premisele și ipotez a cercetării
Pregătirea fizică și tehnică reprezintă în orice ramură sportivă punctul de plecare pe
drumul spre înalta performanță. La vârstele mi ci, atenția cea mai mare trebuie acordată
asigurării unei baze solide, ce se poate realiza numai printr -o pregătire fizică atentă,
corespunzătoare cerințelor fiecărui sport. Pe această bază, se poate clădi ușor, se pot grefa
elementele tehnice specifice, e lemente ce apoi urmează a fi șlefuite, perfecționate continuu,
până când capătă strălucirea adevăratei maeștrii. Selecția inițială în vederea practicării
schiului alpin ca sport de performanță, se realizează în jurul vârstei de 5 -6 ani. Cum e și
firesc, pr imele contacte cu schiul și zăpada, se desfășoară la început sub formă de joc. Linia
metodică urmează în continuare o traiectorie ascendentă, urmărindu -se însușirea procedeelor
tehnice elementare, trecându -se treptat la virajul cu schiurile paralel, apoi l a așa numitul "viraj
de concurs" și ajungându -se în final la o diferențiere a virajelor specifice fiecărei probe în
parte.
Începând cu vârsta de 10 ani, ia sfârșit prima etapă de pregătire, etapă ce corespunde
stadiului de începători. În urma unei selecții riguroase, copii cei mai buni pășesc pe treapta

6
următoare – corespunzătoare stadiului de avansați – treaptă ce face cu adevărat trecerea spre
schiul alpin de performanță. (Așa cum am mai arătat, începând cu vârsta de 10 ani, copii au
dreptul de a lua startul în competiții le oficiale.)
Pornim de la premisa că, particularitățile morfo – funcționale și psiho motrice ale copiilor de
10-14 ani, permit acestora să răspundă pozitiv unor solicitări mari. De asemenea ca, bagajul
de cunoștințe tehnice, la sportivii cu o pregătire corespunzătoare de cel puțin 4 ani, este
suficient de bogat pentru a face față cu succes cerințelor impuse de participarea la competiții
oficiale.
Ipoteza pe care își propune să o demonstreze această lucrare este următoarea:
"Urm ând o pregătire fizică continuă și corespunzătoare și o pregătire tehnică ce
vizează o permanentă îmbunătățire a procedeelor de bază, cu accent de perfecționarea
elementelor specifice fiecărei probe de concurs, copiii de 10-14 ani selecționați în grupele d e
avansați ale cluburilor și asociațiilor sportive de profil, pot ajunge la performanțe deosebite,
în limitele categoriei lor de vârstă, în cadrul competițiilor oficiale organizate de care
F.R.S.B. și F.I.s. "

Scopul și sarcinile cercetării
Sărcinile cer cetării
În concordanță cu tema dată și ipoteza de lucru formulată, considerăm necesară
rezolvarea următoarelor sarcini de cercetare:
1. Analiza semnificației conceptului de modelare a antrenamentului de schi alpin
pentru copii;
2. Studiul modelului tehnico -tactic al schiorului alpin.
3. Analiza critică a modelului de pregătire tehnico -tactic a copiilor în schiul alpin.
4. Căi și mijloace preconizate pentru optimizarea pregătirii tehnico -tactice a copiilor
în schiul alpin..
5. Verificarea practică a căilor și mijloace lor preconizate pentru modelarea
pregătirii tehnico -tactice a copiilor în schiul alpin.
6. Prelucrarea, analiza și interpretarea datelor activității de cercetare.
Scopul cercetării
Stabilirea ciclurilor înainte de concursuri și planificarea antrenamentelor prin care avem

7
următoarele scopuri:
– îmbunătățirea pregătirilor înainte de concursuri oficiale
– pregătirea tehnică și psihică ale copiilor la concursur
– evaluarea între cicluri pentru atingerea performanței
– prevederea măririi intensității antrenamentelor îna inte de concurs

8
CAPITOLUL I
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A PROBLEMEI STUDIATE

I.1. Particularitățile morfo -funcționale și psihomotrice ale copiilor de 10 -14 ani
Vârsta de 10/11 ani marchează sfârșitul perioadei școlar mici și începutul celei
mijlocii. Copii fac față cu succes sarcinilor școlare și activităților extra -școlare. Echilibrul
psihic este bun, dar intelectul se află sub influența concretului, cunoștințele fiind însușite cu
foarte puțin spirit critic. Din punct de vedere afectiv și volitiv, predominanța este
satisfacerea nevoilor de moment, fără manifestări de interes față de trăirile interioare. La
această vârstă, separarea sexelor nu constituie o problemă.
Curând însă, acest echilibru începe să se destrame: mai întâi din punct de vedere
somato -funcțional, apoi – ca un reflex și tot odată ca o dublare cu caracter independent – și
din punct de vedere psihic.
Vârsta această, a pre -adolescenței (numită și pubertară) marchează începutul
maturizăr ii fizice a individului, fiind o perioadă de intensa formare a personalității, de
constituire a conștiinței morale.
Este dificil – și chiar inutil – să se încerce o stabilire exactă a unor repere temporale
ale acestor transformări fizice, întrucât factori i care condiționează diferențele dintre indivizi
sunt mult prea variați. În general, literatura de specialitate vorbește despre pubertate (10 -12
ani) și pubertatea propriu zisă (13 -14 ani). Prima, reprezintă o intensificare treptată a
ritmului de creștere, cea de a doua, o schimbare a caracterelor sexuale secundare.
Pre-adolescența reprezintă o etapă cu caracteristici exterioare ce o diferențiază de
celelalte vârste. A fost numită" vârsta hainelor scurte", vârsta disgrației, din cauza creșterii
intense în înălțime, a dezvoltării segmentelor. Este un moment marcat prin stângăcie în
mișcări, datorită coordonării insuficiente, coordonare căreia sistemul nervos nu -i poate face
față.
Intelectual, se înregistrează un salt spectaculos în manifestările gândirii, a ceasta
devenind mult mai abstractă și din ce în ce mai critică. Memoria, este acum bazată mai
mult pe logica, iar capacitatea de asimilare crește.
Afectivitatea este marcată la această vârstă de erotizarea conduitei și a atitudinii
față de sexul opus.
Personalitatea, ca expresie a ansamblului vieții psiho – comportamentale, oglindește
nouă stare a preadolescentului, apropiindu -se de stadiul de aproximativă stabilizare a

9
trăsăturilor caracteristice.Trăsăturile principale ale creșterii și dezvoltării organi smului
elevilor din clasele V -VIII. sunt legate de străbaterea unei etape de mari modificări
morfologice și funcționale, ce -și pune amprenta asupra întregii personalități viitoare a
copilului. În această perioadă suntem martorii unei creșteri diferențiate între băieți și fete.
La sfârșitul transformărilor pubertare, cele două sexe devin complet diferite, fiecare cu
particularitățile morfo funcționale specifice, care apoi se vor păstra tot restul vieții.
Iată câteva caracteristici ale acestei vârste:
a.) RI TMUL ACCELERAT AL DEZVOLTĂRII SOMATICE – în sfera somatică,
perioada pubertară reprezintă o fază de accelerare a creșterii taliei și o ușoară încetinire a
creșterii ponderale, mai ales la băieți. Accelerarea creșterii taliei se referă mai ales la
dezvoltar ea în lungime a membrelor în raport cu trunchiul.
b). SISTEMUL NERVOS ȘI ANALIZATORII – segmentele inferioare ale sistemului
nervos central, atât din punct de vedere morfologic cât și funcțional, sunt deja maturizate. La
nivelul etajelor superioare, și în special la nivelul scoarței cerebrale, se produc puține
modificări morfologice. Funcțional, sistemul nervos central la vârsta pubertară prezintă unele
particularități demne de luat în seamă, mai ales în practica procesului de instruire și educație.
Aceste particularități sunt următoarele:
– marea sa plasticitate se păstrează, deși mai pierde ceva din vitalitate și eficiența
datorită unor perturbări de origine hormonală, ajungându -se la instabilitatea
comportamentului și a stărilor afective.
– excitația e ste predominantă în raport cu inhibiția, dar apare o atenuare a diferenței
dintre forța și energia celor două procese corticale fundamentale, obținută printr -o dezvoltare
tot mai accentuată a proceselor de inhibiție, în special a inhibiției interne condiți onate
(stingere, întârziere, diferențiere). Aceasta favorizează activitatea de analiză și sinteza a
scoarței și, ceea ce este mai important din punctul nostru de vedere, reflexele condiționate și
stereotipurile dinamice sunt mai stabile, iar fixarea lor es te mult ușurată.
– tendința spre iradiere a procesului de excitație are la bază tot slăbiciunea relativă a
procesului de inhibiție corticală, de unde rezultă caracterul neuniform și chiar brusc al
mișcărilor, activitatea motrică a acestor copii fiind în ge neral exagerată, excesivă.
– analizatorii se maturizează, în linii mari imediat după naștere, perfecționarea unor
aspecte morfologice ȘI mai ales funcționale continuându -se însă și în etapa pubertară. Totuși,
spre deosebire de alte organe și aparate ale o rganismului, analizatorii se prezintă la un nivel
foarte ridicat, aproape de desăvârșirea maturității.

10
c.) MUSCULATURA SCHELETICĂ – se dezvoltă în perioada pubertară mai ales prin
alungirea fibrelor, grosimea lor (exprimată în suprafață de sec țiune transversală) fiind redusă,
iar greutatea totală a mușchilor reprezentând doar 25 -30% din greutatea corporală (față de
40% la naștere). În privința creșterii forței musculare la copii de vârsta pubertară, studiile
efectuate de către V.T. Cicikin au p us în evidență două etape: în perioada pre -pubertară (10 –
12 ani) se remarcă o creștere în salturi a forței, în special la nivelul mușchilor extensori; în cea
de a doua etapă – care coincide cu manifestările pubertății propriu -zise (13 -14 ani) – creșterea
forței se desfășoară într -un ritm lent pentru ambele categorii de mușchi, cu o viteză ceva mai
mare dezvoltându -se mușchii extensori.
Revizuirea concepției vechi, care contraindică folosirea exercițiilor de forță la elevii
de vârstă pubertară, este absolut necesară astăzi – având în vedere atât datele științifice
recente, cât și observațiile practice incontestabile. Mai sunt încă contraindicate eforturile
maximale de forță și marile încordări neuromusculare, care prezintă riscul supra -solicităr ii
aparatului musculo -ligamentar. În schimb, exercițiile de forță bine dozate, bazate pe lucrul cu
propria greutate, mărite treptat ca intensitate conform principiului fiziologic de creștere
gradată a efortului, sunt chiar recomandate. Se pare ca în viitor , ponderea unor astfel de
mijloace, va fi mărită nu numai în procesul de antrenament sportiv, ci și în lecțiile de educație
fizică din școli.
d. ) FURTUNA VEGETATIVĂ – perioada pubertară reprezinti o etapă de mari
prefaceri funcționale la nivelul întregului organism, cele mai izbitoare modificări fiind
localizate asupra sferei genitale. În paralel se modifică dimensiunile laringelui, crește în
volum inima și în general toracele și abdomenul, cu dezvoltarea implicită a tuturor organelor
interne, a v aselor, a glandelor cu secreție internă și externă. Excepție fac organele Iim foi de
și timusul, care cunosc o oarecare involuție.
Dezvoltarea explozivă a organelor genitale, precum și creșterea ne uniformă și, la
început mai puțin controlată de către sis temul nervos central a secrețiilor hormonale, va
determina creșterea reactivității sistemelor de comandă și de dirijare a funcțiilor organelor
interne, uneori asistând chiar la abateri grave de la reglajele neuroendocrine normale.
Labilitatea neuro -vegeta tivă determină treceri bruște dintr -o stare comportamentală în
altă, nivelurile maxime motrice și intelectuale dintr -o zi, putând fi urmate de contrariu în ziua
următoare, și viceversa.
e.) DEZVOLTAREA MORFOLOGICĂ A APARATULUI
CARDIO VASCULAR – la pubertate, atât miocardul cât și vasele periferice sunt într -o

11
continuă dezvoltare. Funcțional, întreg aparatul cardio -vascular prezintă o labilitate
pronunțată, adaptarea lui la cerințele mai mari ale mediului extern fiind încă deficitară.
Economia functională a circulatiei este redusă, volumul sistolic și debitul cardiac maxim este
departe de valorile constante ale adulților. La sfârșitul perioadei pubertare, băieții prezintă
valori funcționale net superioare fetelor.
f.) VENTILAȚIA PULMONA RĂ – respirația externă este strâns legată de nivelul
dezvoltării anatomice a aparatului respirator. Ritmul accelerat de creștere și dezvoltare a
căilor respiratorii, al alveolelor și parenchimului pulmonar propriu -zis, reprezintă suportul
material al creș terii capacității funcționale a aparatului respirator. În primul rând, crește
amplitudinea mișcărilor respiratorii: 230 mililitrii la 10 ani – 350 mililitrii la 14 ani. În paralel,
scade frecvența respiratorie, de la 22 de respirații pe minut la 10 ani la 18 respirații pe minut
la 14 ani. Debitul respirator crește de la 5 litrii pe minut la începutul perioadei pubertare până
la 6,3 litrii pe minut la sfârșitul acesteia. Datorită creșterii greutății corporale, intensitatea
respiratorie calculată din volumul curent de repaos raportat la greutatea individului,
marchează o ușoară scădere.
Valorile consumului de oxigen cresc mai repede la băieți decât la fete. Deoarece
consumul maxim de oxigen (sau puterea maximă aerobă) depinde în mod direct și esențial de
masa corpului, raportarea acestuia la greutatea subiectului, constituie un indicator fidel în
evaluarea capacității de efort. Dintre multiplele procese și transformări ce caracterizează
perioada pubertară, se desprind în concluzie, trei aspecte principale:
1. Maturizarea sexuală
2. Maturizarea psihică și intelectuală
3. Creșterea și modelarea întregului organism.

I.2. Caracterizarea solicitărilor în schiul alpin
Astăzi, schiul alpin de performanță cuprinde patru probe: slalom, slalom uriaș, slalom
super uriaș (sup er G) și coborâre. Fiecare probă are un regulament propriu de desfășurare,
impune un conținut caracteristic de mijloace tehnice și tactice, solicită în mod diferit
organismul competitorului. De altfel, în ultimul timp, se observă o tendință clară de
împărț ire a concurenți lor în două categorii distincte: cei care participă la așa numitele
"probe tehnice" – slalom și slalom uriaș, și cei care iau startul la probele lungi, de viteză –
super G și coborâre. Probabilitatea este foarte mare ca în viitorul apropia t să se ajungă la o
specializare bine definită pentru fiecare probă în parte. Cu toate acestea, există încă în lumea

12
"circului alb" schiori care concurează cu deosebit succes la toate probele, fără deosebire.
Vârsta obținerii marilor performanțe a înregis trat în ultimii ani o substanțială scădere.
Sunt tot mai frecvente cazurile când rezultate de mare prestigiu sunt obținute în jurul vârstei
de 19 -20 de ani la băieți și 18 -19 ani la fete. Deoarece formarea unui schior alpin de valoare
presupune o activitat e continuă pe durata a 12 -14 ani, se impune necesitatea începerii de
timpuriu a pregătirii copiilor în vederea atingerii marii performanțe. Dar, și acest aspect, al
vârstei, este punctat de excepții care, datorită pregătirii îndelungate și a bogăției exper iențe
acumulate în decursul anilor, dau încă o replică puternică tinerei generații.Campionul
sfârșitului de secol este o personalitate deosebit de puternică, grefată pe fondul unei
permanente tendințe de perfecționare și dezvoltare. Spre deosebire de antre nament – care este
dirijat – în concurs schiorul este nevoit să rezolve singur, într -un timp cât mai scurt,
problemele create de traseu, starea zăpezii, gradul de înclinare al pârtiei, conditiile
meteorologice, etc.
Ajuns la un nivel tehnic de o raționalit ate maximă și o excepțională eficacitate, schiul
alpin solicită în cel mai înalt grad plasticitatea corticală, capacitatea de adaptare foarte rapidă
la situații neprevăzute, o coordonare perfectă, un echilibru bun, suplețe și îndemânare. Așa
cum arătau Bon et și Maurois , adevăratul as, este: "o sinteză de forță fizică, de acuitate
vizuală, de nervi dintr -un aliaj particular, de curaj inteligent, cu o viziune foarte largă asupra
lucrurilor, cu un echilibru fizic și psihic solid".
Tehnica schiului alpin, se bazează pe complexe de mișcări a -ciclice executate în
condiții foarte variate. În ansamblu, din punct de vedere biomecanic, suportul tehnic este
asigurat de flexii -extensii, rotații, răsuciri, amortizări, pășiri, aplecări și îndoiri executate în
diferite p lanuri. Rezultanta tuturor acestor mișcări trebuie să ducă la crearea unui sistem
unitar schior schi, sistem ce trebuie deplasat pe o traiectorie optimă, cu viteza maximă și în
condiții de securitate deplină.
În ceea ce privește lucrul muscular, acesta es te de asemenea foarte complex.
Predomină efortul dinamic de cedare, dar este prezent și cel de învingere și cel de menținere a
unor poziții, toate alternând sau succedându se în funcție de sarcinile impuse de condițiile
probei, traseului, etc. Sunt solicit ate cu precădere musculatura, ligamentele și articulațiile
trenului inferior, dar și centura scapulară (atacul fanionului basculant a modificat mult
acțiunea brațelor) și cea abdominală.
Nu se poate vorbi despre un tip morfologic în are să se încadreze st rict schiorul alpin
de mare performanță. Sub acest aspect, el se înscrie de reglă în tiparele tipului atletic.

13
Principalele trăsături ale acestuia, sunt: reper osoase vizibile, un schelet puternic, o
musculatură foarte bine dezvoltată. Raportul dintre dime nsiunile longitudinale și
circumferințe, înclină de multe ori în favoarea celui de al doilea factor.
Din punct de vedere al clasificării endocrine, schiorul alpin se încadrează în tipul
stenic (viguros, capabil de a face față unui mare volum de muncă, une ori foarte dură).
Biotipul constituțional cuprinde sportivi normosomi, cu o dezvoltare armonioasă.
În ceea ce privește psiho -motricitatea, marii performeri ai acestei discipline sportive,
se caracterizează printr -un sistem nervos puternic și echilibrat. U n rol hotărâtor în obținerea
performanțelor de vârf, îl joacă starea de excitabilitate optimă a sistemului nervos central,
reactivitatea lui ridicată, promptitudinea proceselor de integrare corticală, precizia comenzilor
care asigură coordonarea perfectă a acțiunii segmentelor angrenate în efort.
Practicarea schiului alpin solicită în mod deosebit analizatorii vizuali și vestibulari.
Prin îmbunătățirea activității acestora, se formează în timp simțurile specifice: al echilibrului,
al aprecierii distanței ș i vitezei de deplasare și, în special, acel așa numit "simț al zăpezii".
Simțul zăpezii, reprezintă sinergismul funcțional al tuturor receptorilor, căilor și centrilor
nervoși care coordonează activitatea mușchilor, tendoanelor, articulațiilor în realizare a
dinamică a pozițiilor specifice, în cele mai variate momente ale alunecării.
Efortul caracteristic se încadrează în grupa eforturilor mixte: aerob anaerob. Este un
efort de intensitate sub -maximală, dar de foarte mare complexitate. Timpul de lucru efect iv în
cadrul acestui tip de efort, este cuprins între 30 de secunde și 3 minute.
Consumul general de energie se situează în jurul a 150 de calorii, cifra ce poate fi
depășită în condiții de temperatură excesiv de scăzută, altitudine ridicată, etc.
Funcți a respiratorie prezintă mari modificări în timpul efortului specific. Apneea
repetată din timpul probei duce la o însemnată datorie de oxigen, ergogeneza fiind parțial
anaerobă. Consumul de oxigen și ventilația pulmonară ating valori mai ridicate în cazul
sportivi lor care stăpânesc mai bine elementele tehnice. De regulă, ventilația pulmonară este
cuprinsă între 100 -150 de litrii pe minut, iar lichidarea datoriei de oxigen se realizează la 10 –
15 minute după efort.
Sângele și aparatul cardio -vascu lar prezintă de asemenea modificări în timpul curselor
de schi alpin. Astfel, frecvența cardiacă, tensiunea arterială cresc, se mărește viteza de
circulație a sângelui și se modifică ascendent numărul de hematii, cantitatea de hemoglobină
și valoarea hemat ocritului.
Cheltuielile de energie ajung la valori de 310%, până la 960% față de metabolismul bazal.

14

I.3.Antrenamentul modern al schiorilor de performanță
La fel ca în toate celelalte ramuri sportive, în schiul alpin de performanță nu se poate
ajunge pe c ea mai înaltă treaptă a podium ului de premiere, fără o pregătire asiduă. Iar
pregătirea, înseamnă muncă, nenumărate ore de muncă!
Schiul alpin – sub aspectul său competițional – a încetat de mult să mai fie un sport de
sezon. E de la sine înțeles, ca cea mai mare parte a pregătirii unui schior trebuie să se
desfășoare pe zăpadă (între 80 -90% din volumul total de muncă). Însă diferența – deși mică! –
este de neînlocuit. Marii campioni, alternează stagiile de pregătire pe zăpadă, cu scurte dar
intense perio ade de pregătire fizică pe uscat, în sălile de forță, pe terenul de joc sau pe pista
stadionului, pe bicicletă sau în bazinul de înot, dar și pe părțiile fără zăpadă, folosind schiul
pe iarbă ca pe cel mai apropiat de specific dintre toate mijloacele de pr egătire.
Continuitatea procesului de antrenament, este nu în ultima instanță o cerință de ordin
fiziologic. Întreruperea totală a efortului după o perioadă îndelungată de muncă, conduce la
stagnare a evoluției morfo -funcționale favorabilă organismului, ur mată de modificări
negative, de atrofie și chiar de slăbirea unor reflexe condiționate. (A. Raindel constată în
urmă cu câțiva ani la o schioare, ca după o întrerupere a antrenamentului de numai 12 zile,
volumul inimii a scăzut de la 920 la 800 de centimet rii cubi!).
Nu se poate vorbi despre o pregătire corespunzătoare, în concordanță cu cerințele
moderne, fără a avea la bază o planificare judicioasă, rațională și obiectivă a activității (cicluri
anuale, de etapă și sub -etapă, structuri săptămânale și chia r planuri de antrenament).
Un alt factor deosebit de important în procesul de pregătire pentru competiții a
schiorilor alpini, este respectarea particularităților de vârstă și sex ale acestora.
Controlul și asistența medicală permanentă, procesul de vitam inizare a sportivilor
precum și refacerea și recuperarea lor după efort, sunt alte componente de bază ale
antrenamentului modem.
De asemenea, pe toată durata pregătirii, testarea capacității motrice, probele de control
și mai ales manșele contra cronometr u și concursurile de verificare (pe zăpadă dar și pe schi –
role) oferă specialistului imaginea cea mai clară a nivelului atins de sportiv în momentul
respectiv. Prin această, se rezolvă totodată și una dintre cerințele de bază ale procesului de
pregătire, ș i anume aceea ca, antrenamentul trebuie să se desfășoare în condiții cât mai
apropiate de condițiile de concurs.
Înregistrările video și analizarea evoluțiilor la antrenament sau concurs – mai ales în

15
perioada de lucru pe zăpadă dar și pe schi role – fac parte integrantă din muncă pentru
obținerea unor rezultate deosebite. Imaginile de pe banda magnetică, creează posibilitatea ca
sportivul să -și corecteze greșelile tehnice, prin perceperea directă a propriilor mișcări.
Poate în nici o altă ramură sportivă , echipamentul și materialele de concurs și antrenament nu
au evoluat și nu au cunoscut modificări atât de spectaculoase ca în schiul alpin. Acest lucru, a
dus la schimbări radicale de tehnică și tactică, aducând o orientare nouă chiar și în pregătirea
fizică a schiorului. Din această cauză, este absolut obligatoriu ca întreaga activitate orientată
spre cucerirea de medalii, să se desfășoare doar cu echipament și materiale de cea mai bună
calitate.
O altă componență de bază a antrenamentului modem, este pr egătirea psihologică.
Latura psihologică a personalității, joacă un rol deosebit în obținerea performanțelor propuse,
și din această cauză antrenamentele mentale, psiho -tone sau de auto analiza sunt parte
integrantă a efortului de zi cu zi a oricărui schio r.
În fine – dar nu în cele din urmă! – pentru ca roadele unei pregătiri corecte și eficiente
să fie acelea dorite de o potrivă de către sportiv și antrenor, în procesul de antrenament
trebuie să existe totdeauna o strânsă relație de interdependență între toate componentele
acestuia: pregătire fizică, tehnică, tactică, teoretică și psihologică.
Așadar, pregătirea schiorilor alpini pentru obținerea performanțelor maxime, este un
proces complex, continuu și de lungă durată, ce împletește judicios metodele cl assice de
antrenament cu cele mai noi descoperiri în domeniu, respectând cu strictețe, obiectivitate și
discernământ raportul dintre volumul, intensitatea și complexitatea efortului.

I.4. Încadrarea copiilor de 10/11 -14 ani, în stadiile corespunzătoare de formare
a schiorilor alpini de performanță
BalintL . (199 9) consideră că, în etapa 1 de pregătire – "începători" – sunt cuprinși
copiii de 7 – 11 ani, iar în etapa II de pregătire – "avansați"copiii de 12 – 15 ani. Conform
etapizării realizate de autorul m enționat,copiii supuși activității experimentale de către noi, se
încadrează după cum urmează:
a) Etapa a II -a: pregătire de bază: vârsta 9 -11 ani;
b) Etapa a III -a: învățarea tehnicii de bază pentru concurs: vârsta 12 -13 ani;
c) Etapa a IV -a: perfecționarea tehn icii de bază pentru concurs: vârsta 14 -15 ani.
Etapa a II -a: pregătire de bază: vârsta 9 -11 ani
Tabelul nr. 2.Modelul schiorului alpin începător, parametrii somatici orientativi
(Balint L., 1999)

16
Vârsta Înălțimea Greutatea Perimetrul toracic Lungime m.
inferioare C.G.G
9 – 11 ani Băieți Fete Băieți Fete Băieți Fete
Băieți Fete Băieți Fete
Ins. Exp Ins. Exp
138 139 28,5 27,4 70 I 67 73 I 67 65 67 77 79

Parametrii orientativi ai pregătirii fizice generale:
– la vârsta de 9 -11 ani, parcur gând cele 8 probe ale testului de pregătire fizică
generală, atât fetele cât și băieții trebuie să obțină un total de cel puțin 480 puncte
(cu punctaje maxime la probele de viteză și îndemânare).
Parametrii orientativi ai pregătirii fizice specifice:
– la vârsta de 9 -11 ani, parcurgând probele de pregătire fizică specială, sportivii
trebuie să realizeze următoarele bareme minimale:

Nr.
crt. Proba Parametrul Baremul
1 Pe plat, sărituri laterale cu bătaie pe ambele
picioare Nr. rep. 20 sec. 25 x
2 Din culcat dorsal, ridicarea simultană a
trunchiului la verticală și a genunchi lor la piept Nr. rep. 20 sec. B – 30x
F = 25x
3 Flotări în sprijin înapoi Nr. rep. 30 sec. B = 30x
F = 25x
4 Pe plan înclinat, sărituri laterale peste ștachetă Nr. rep. 30 sec. B – 24x
F = 18x

Conținutul pe componentele instruirii
Pregătirea tehnică – nivelul pregătirii tehnice în etapa a II a :
Pregătirea de bază: însușirea procedeelor tehnice de bază din schiul alpin și formarea
capacității de aplica re a lor în condiții variate date de profilul terenului, star ea zăpezii, viteza
de deplasare.
Conținutul pregătirii tehnice, principale mijloace și indicații metodice: între 8 și
11 ani obiectivul tehnic general urmărește însușirea schimbărilor de direcție din alunecare și
formarea capacității de aplicare a lor în co ndiții variate (automatizări).
Sarcini motrice: învățarea mișcărilor în plan vertical și longitudinal;
Conținut tehnic: balans vertical, balans antero -posterior; Locul valorificării, forme și

17
condiții de exersare: faza de pregătire a ocolirilor, faza de conducere a ocolirilor, exersare
globală și analitică, diferite forme de teren, trasee aplicative.
Sarcini motrice: învățarea mișcărilor de rotație; Conținut tehnic: pivotare, rotație,
înșuruba re; Locul valorificării, forme și condiții de exersare: faza de declanșare a ocolirilor,
faza de conducere a ocolirilor, exersare globale, trasee aplicative.
Sarcini motrice: învățarea jocului de muchii; Conținut tehnic: derapaj; Locul
valorificării, form e și condiții de exersare: faza de conducere a ocolirii; exersare globală,
forme de teren variat.
Sarcini motrice: învățarea mișcărilor în plan lateral; Conținut tehnic: arcuirea,
anticiparea, proiecția laterală; Locul valorificării, forme și condiții de exersare: faza de
pregătire, faza de conducere, exersare globală și analitică, forme de teren ajutătoare și trasee
aplicative.
Sarcini motrice: învățarea echilibrului pe un singur schi; Conținut tehnic:poziția pe
schiul, lucrul independent al picioarelor; Locul valorificării, forme și condiții de exersare:
faza de pregătire a ocoliriilor și faza de conducere a ocolirilor .
Sarcinile motrice menționate și situarea pe direcții prioritare menționate presupun:
– respectarea succesiunii de învățare a procedeelo r tehnice pe "calea directă" – cu
schiurile paralele;
– aplicativitate maximă prin valorificarea relației dintre tehnică și: teren, zăpadă și
viteza de deplasare;
– eliminarea cauzelor perturbatoare care pot fi: material necorespunzător, poziție pe
schi inco rectă, greșeli tehnice fundamentale.
Prin auxiliare metodice corespunzătoare (jocuri, fanioane, profiluri deteren) și
abordarea șerpuirilor cu schiurile pe lat (prin pivotare, cu desprindere, pe movile), în timpul
alunecării pe schiuri, să se dea câmp lib er de manifestare tuturor posibilităților de mișcare al
copilului.
Dezvoltarea fizică
Sarcini: întărirea musculaturii întregului corp, acționând analitic și cu influențe precis
localizate; creșterea forței statice de menținere a coloanei vertebrale prin tonifierea
musculaturii extensoare.

18
Dezvoltarea calităților motrice
Sarcini: dezvoltarea calităților motrice de bază; dezvoltarea calităților motrice specifice
cu accent pe îndemânare – viteză precum și pe angrenarea treptată în efort a grupelor și lanț urilor
musculare solicitate de execuția tehnicii specifice.

Tabelul nr. 3. Elemente orientative de planificare a activității – volumul general al
pregătirii

Etapa a III -a: Învățarea tehnicii de bază pentru concurs: vârsta 12 -13 ani;
Etapa a IV -a: perfecționarea tehnicii de bază pentru concurs: vârsta 14 -15 ani

Tabelul nr. 4. Modelul schiorului alpin avansat – indicii morfo -funcționali orientativi
(băieți) (Balint L., 1999 )

Tabelul nr. 5. Modelul schiorului alpin avansat – indicii morfo -funcționali orientativi
(fete) (Balint L., 1999 )

Conținutul activității În ciclul săptămânal In 44 de săptămâni
Dezvoltare fizică 2 ore 88 ore
Dezvoltarea calităților motrice de bază 2 ore 88 ore
Inițierea în tehnica și tactica schiului alpin 2 ore 88 ore
Verificare 1 oră 44 ore
Total 7 ore 308 ore
Vârsta Înălț. Greutatea CGG Lung.
m. inf. V02
max. T.T.R.
20 sec. T.T.R
60 sec. C.V. Dinam.
Dr St
12-13 ani 157 46 88 76 62,6 20,6 44,5 2900 26 24
14-15 ani 172 62 95 79,4 54,2 19,1 42 4300 46 38
Vârsta Înălț. greutatea CGG Lung.
m. inf. V02
max. T.T.R.
20 sec. T.T.R
60 sec. C.V. Dinam.
Dr St
12-13 ani 151 40,7 84,3 73,8 51,6 19,1 42,5 2700 22 20 2
1
14-15 ani 159 52,5 88 78 45,2 17,1 40,5 3000 32 29

19
Parametrii orientativi a i pregătirii fizice generale: în fiecare dintre cele două
etape de pregătire din stadiul de avansați, vor fi susținute cele 8 probe ale testului de
capacitate fizică cu cerința îndeplinirii, pentru fiecare probă, a baremelor stabilite la
fiecare vârstă.
Parametrii orientativi ai pregătirii fizice specifice: în fiecare etapă de pregătire,
în stadiul de avansați, sportivii trebuie să susțină proba de pregătire fizică specific,
îndeplinind următoarele bareme:

Tabelul nr. 6. Bareme – pregătire fizică specifi că
(Balint L., 1999)
Nr.
crt. Proba Parametrul Băieți Fete
12-13
ani 14-15
ani 12-13
ani 14-15
ani
1 Alergare de viteză 30m, start din picioare Sec. 4,7 4,5 5,1 5,0
2 Pe plat, sărituri laterale, peste o ștachetă
ridicată la 15c m înălțime Nr. rep.
30 sec 90 104 90 98
3 Din culcat dorsal, ridicarea simultană a
trunchiului la verticală și a genunchilor la piept Nr. rep.
30 sec 23 25 23 24
4 Genuflexiuni pe un picior (în echilibru) Nr. rep. 25 28 24 25
5 Alergare pe 300m (f) și 400m (b) Sec. 73 64 58 51

Indicatorii orientativi ai pregătirii specifice: nivelul de pregătire tehnică impus
vârstei de 12 -13 ani, este dat de dobândire capacității sportivului de a executa corect
mecanismele "cheie" ale tehni cii de concurs;
Obținerea, pe baza rezultatelor de concurs a următorului punctaj în listele F .R.S.B.:

Tabelul nr. 7. Punctaj pe baza rezultatelor de concurs
(Federația Română de Schi și Biatlon )

12 – 13 ani 14 – 15 ani
Băieți 100p 100p
Fete 100p 100p

20
Conținutul pe componentele instruirii
Pregătirea tehnică – nivelul pregătirii tehnice:
Etapa a III -a de instruire, 12 -13 ani: execuția corectă (dozată) a mișcărilor în plan
vertical, lateral și longitudinal, la parcurgerea traseelor marcate;
Etapa a IV-a de instruire: execuția corectă a fazei de conducere a virajelor (urmă
"tăiată", derapaj minim), la parcurgerea traseelor marcate.
Conținutul pregătirii tehnice, etapa a III -a de instruire, copii mici:
La vârsta de 12 -13 ani, sportivul trebuie să înve țe și să perfecționeze, pe baza
acumulărilor din etapele precedente, mecanismele tehnice comune tuturor virajelor de
competiție, cu accent pe lucrul corect în plan vertical. În schiul tehnic liber se va lucra (după
Cârstocea V. – 1998):
Sarcini motrice: învățarea și perfecționarea mișcărilor de încărcare și descărcare a
schiurilor; Conținut tehnic: absorbția, flexie, flexie – extensie,
săritură – flexie, amortizare; Locul valorificării și efectul: faza de pregătire a virajului,
reducerea variațiilor de pre siune ca surse de frânare.
Sarcini motrice: învățarea și perfecționarea mișcărilor de pivotare a schiurilor;
Conținut tehnic: transfer pasiv de greutate, transfer de greutate activ, pivotare progresivă,
pivotare rapidă, înșurubare și revenire din înșuruba re cu și fără reacția sprijinului (bătaie);
Locul valorificării și efectul: faza de declanșare a virajului, dozarea schimbării de direcție în
raport cu linia pantei, disocierea mișcărilor trunchiului de mișcările trenului inferior.
Sarcini motrice: învăța rea și perfecționarea mișcărilor de conducere a schiurilor în
viraj; Conținut tehnic: arcuirea activă a corpului, arcuirea activă a genunchilor, conducere
simultană, conducere pe schiul exterior, balans longitudinal; Locul valorificării și efectul: faza
de conducere a virajului (viraje rotunjite), dozarea unghiului de cantare, evitarea derapajelor
excesive, lucrul independent al picioarelor.
Inventar minimal de procedee tehnice:
Forme de ocolire: cristiania spre vale cu contraderapaj; caracteristici tehni ce:
pregătirea – contraderapaj blocat în sprijin alunecat, arcuirea corpului, poziția de anticipare a
bustului; declanșarea – pivotare în sprijin progresiv pe schiul exterior; conducerea – flexie
progresivă continuând pivotarea schiului exterior; indicații – mijloace: se lucrează blocarea
contraderapajului pe ambele schiuri și pe schiul din vale; se dozează blocarea și arcuirea
corpului în funcție de raza ocolirii și de viteza de deplasare; pentru conducerea ocolirii se
valorifică relația dintre forma schiu rilor și dozarea corectă a efortului de pivotare, a arcuirii

21
genunchilor și a presiunii pe schiuri; se repetă formele de ghirlandă la viteze variate, pe pante
cu înclinații diferite.
Sarcini motrice: șerpuirea normală; Caracteristici tehnice: sprijin pe a mbele schiuri;
înlănțuire de ocoliri prin rotație cu contraderapaj, având rază mică; Indicații – mijloace: se
urmărește o poziție echilibrată; mișcări legate de balans vertical și de pivotare rapidă; pivotarea se
dozează în funcție de înclinația pantei.
Sarcini motrice: șerpuirea cu pedalare; Caracteristici tehnice: înlănțuiri de cristianii
cu pedalare cu rază mică; schimbarea sprijinului de pe un schi pe celălalt; Indicații – mijloace:
se lucrează în pășire divergentă.
Sarcini motrice: cristiania spre va le cu proiecție laterală și absorbție; Caracteristici
tehnice: absorbția activă (pasivă) combină cu pivotare și urmată de extensie (translație);
Indicații – mijloace: se lucrează pe movile izolate, succesiuni de movile, trasee taluzate; se
combină cu trans fer de greutate urmat de pivotare sau din înșurubare.
Conținutul pregătirii tehnice, etapa a IV -a de instruire, copii mari:
La vârsta de 14 -15 ani, sportivul trebuie să perfecționeze procedeele tehnice specifice
probelor de concurs, cu accent pe conducer ea precisă a virajelor ("conducere tăiată"); în schiul
tehnic se va lucra pentru: Sarcini motrice: perfecționarea capacității de localizare a
mișcărilor, de echilibrare la nivelul trenului inferior; Caracteristici tehnice: mecanisme de
sprijin pe două picio are și trecerea sprijinului de pe un picior pe celălalt; lucrul independent al
picioarelor (disocieri în raport cu celelalte segmente); echilibrare pe urmă largă și pe urmă
îngustă; Indicații – mijloace: în toate fazele virajului; eficiență maximă în timp și economie de
efort.
Sarcini motrice: perfecționarea mecanismelor de pivotare a schiurilor în viraj;
Caracteristici tehnice: mecanisme complexe de pivotare: anticipare – pivotare; proiecție
laterală – pivotare; absorbție – pivotare; pășire ¬pivotare; Ind icații – mijloace: în faza de
declanșare a virajului; dozarea amplitudinii pivotării în funcție de scop.
Sarcini motrice: perfecționarea mișcărilor în plan vertical; Caracteristici tehnice:
absorbție; Indicații – mijloace: în toate fazele virajului; reduc erea frânării prin uniformizarea
presiunilor pe schiuri.
Sarcini motrice: perfecționarea mecanismelor de conducere a schiurilor în ocoliri;
Caracteristici tehnice: cantarea dozată; echilibru ¬înainte – înapoi și lateral; echilibrare
verticală la mișcările de înșurubare; Indicații – mijloace: în faza de conducere a tuturor
formelor de viraj; alunecare maximă pe "urmă tăiată" și "urmă alunecată".

22
Sarcini motrice: învățarea și perfecționarea formelor de ocolire specifice probelor de
concurs; Caracteristici t ehnice: șerpuiri ritmice și aritmice (toate formele); ocoliri largi ritmice
și aritmice (toate formele).
Inventar minimal de procedee tehnice:
Forme de ocolire: cristiania spre vale cu proiecție laterală; caracteristici tehnice: la
declanșare, combinarea unui transfer al sprijinului în plan lateral cu unul din mecanismele de
pivotare; indicații – mijloace: transfer dinamic și suplu; schiul din deal se poate așeza după
declanșare pe cantul din deal, pe toată talpa, pe cantul din vale, în poziție divergentă , paralelă sau
convergentă față de schiul din vale.
Forme de ocolire: șerpuiri specifice probei de slalom; caracteristici tehnice: dozarea
strictă a fazei de descărcare a schiurilor; declanșare rapidă prin combinarea pivotării, absorbției,
pășirii și peda lării; dozarea strictă a mișcărilor bustului și brațelor; variațiile locului de deplasare a
sprijinului în funcție de momentele ocolirii; indicații – mijloace: adaptarea formelor de șerpuire la
profilul terenului; se lucrează în "schi tehnic liber" și în t rasee marcate cu 1 -2 jaloane; porți.
Forme de ocolire: ocoliri specifice probei de slalom uriaș; caracteristici tehnice:
învingerea forței centrifuge (prin arcuire sau înclinare laterală); amortizarea (flexiei finale)
după declanșare; combinarea proiecți ei laterală cu absorbția; indicații – mijloace: eliminarea
surselor de frânare; se lucrează în schi tehnic și în trasee marcate.
Forme de ocolire: ocoliri specifice probei de coborâre; caracteristici tehnice: poziția
pe schi, caracteristică; viraje cu raz ă mare și cu rază mică; indicații – mijloace: eliminarea
surselor de frânare; lucrul în trasee amenajate.
Dezvoltarea fizică, sarcinile activității:
– Dezvoltarea posibilităților funcționale optime ale aparatelor. circulator și
respirator;
– Dezvoltarea anal itică a sistemului muscular;
– Întărirea stabilității articulare, glezne lor, genunchilor, bazinului și coloanei
vertebrale.
Dezvoltarea calităților motrice, sarcinile activității:
– creșterea indicilor de îndemânar e-viteză în. executarea procedeelor tehnice;
– dezvoltarea indicilor de forță -viteză în executarea procedeelor tehnice;
– dezvoltarea capacității de adaptare la eforturi mixte.
Pregătirea psihologică, sarcinile activității:
– perfecționarea percepțiilor și a activității analizatorilor în vederea formării simțului

23
muscular și a simțului zăpezii, prin aplicarea tehnicii în condiții variate;
– educarea responsabilității față de muncă, disciplinei, conștiinciozității , dragostei
față de club, angaj ării în pregătire a continuă;
– realizarea raportului optim între munca școlară, pregătirea sportivă, odihnă și
refacere;
– cunoașterea formelor de organizare a activității sportive de performanță;
– cunoașterea conceptului de pregătire și a modelului de realizat;
– perfecționa rea capacității de culegere -prelucrare a informațiilor și a deciziei rapide
prin "schi reflex";
– perfecționarea memoriei specializate prin exerciții de memorie și desenare a
traseelor;
– educarea laturilor afective ale personalității sportivului, corectarea stărilor de start
necorespunzătoare prin creșterea încrederii în forțele proprii.

Tabelul nr. 8. Elemente orientative de planificare a activității – volumul general al
pregătirii
(Federația Română de Schi și Biatlon)
Conținutul activității În ciclul săpt ămânal În 44 de săptămâni
Dezvoltare fizică 2 ore 88 ore
Dezvoltarea calităților motrice
de bază și specifice 2 ore 88 ore
Pregătire tehnică 4 ore 176 ore
Pregătire tactică Iarnă 44 ore
Lecții de verificare și competiții Iarnă 44 ore
Total 10 ore 440 ore

24

CAPITOLUL I I
ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII
II.1 Data, locul și subiecții cercetării
Activitatea de cercetare, s -a desfășurat în perioada martie 2018 – iunie 2019 .
Grupa de cercetare: cei 13 sportivi cu care s -a desfășurat activitat ea de cercetare au
făcut (sau mai fac) parte din grupele de avansați I și II ale secției de schi alpin de la Clubul
Sportiv Școlar Miercurea – Ciuc, fiind incluși atât în categoria copii I (10 -12 ani) cât și în
categoria copii II (13 -14 ani).
La data înce perii antrenamentelor în perspectiva primului sezon competițional din
perioada mai sus menționată, componenții grupei aveau o pregătire în domeniul schiului alpin
variind de la 4 la 6 ani.
Firește, componența grupei de cercetare s -a modificat în decursul cercetării, sportivii
care au trecut într -o categorie superioară de vârsta fiind înlocuiți cu alții, selecționați din
grupele de începători. Cu toate acestea, din punct de vedere valoric, nucleul s -a păstrat
omogen, cei nou selecționați, beneficiind de o e xperiență motrică și un bagaj tehnic, similar
cu cel al sportivilor cărora le -au luat locul.
Componența grupei de experiment, date referitoare la dezvoltarea somatică, volumul
respirator și capacitatea de efort, precum și aspecte ale nivelului motricități i sportivilor – date
înregistrate în momentul încadrării acestora în grupă – sunt prezentate în tabelele următoare:

Tabelul nr. 9. Subiecții cercetării

Nr. Cod
subiect Talie
V02 Ruffier Obs.
Greutate
1. S. M. 138 2500 6,3 Bine 30
2. B. N. 142 2500 6,5 Bine 32
3. C. T. 138 2700 7,2 Bine 26
4. K. K. 140 2800 7,6 Bine 24
5. M. L. 140 2500 5,6 Bine 31
6. M.E. 132 2500 7,1 Bine

25
24
7. S. A. 137 3500 8,0 Bine 30
8. A. Z. 135 3000 6,8 Bine 28
9. C. A.. 140 2800 7,2 Bine 28
10. S. J. 144 3500 6,0 Bine 32
11 P. R. 135 3000 4,4 Bine 25
12. O. L. 132 2600 8,0 Bine 29
13. B. A. 143 2800 7,1 Bine 30

Tabelul nr. 10.Subiecții cercetării – aspecte ale nivelului motricității sportivilor
Nr. Cod
subiect Lung.
(m) 30
m.
(sec) Gx. Lp. 300m.
(sec) Flotări Abdom.
30 sec. Sărituri
laterale
Dr. Stg. 10” 60”
1. S. M. 185 5,0 30 27 58 18 29 16 74
2. B. N. 170 5,1 28 25 61 15 25 15 79
3. C. T. 180 5,6 31 31 63 15 26 15 77
4. K. K. 200 4,7 27 22 53 16 22 15 72
5. M. L. 170 5,5 16 II 59 15 26 15 72
6. M. E. 180 5,1 22 19 64 26 22 14 72
7. S. A. 185 5,0 21 19 57 23 26 15 80
8. A. Z. 180 5,3 17 12 62 30 23 16 74
9. C. A. 165 5,4 20 16 63 20 22 15 68
10. S. J. 165 4,9 29 30 53 30 27 16 76
11. P. R. 155 5,4 30 27 54 29 25 14 72
12. O. L. 170 5,4 23 20 59 18 28 13 72
13. B. A. 175 5,3 24 16 61 18 26 13 66

26
II.2. Metodele de cercetare
II.2.1 . Studiul liter aturii de specialitate
Studiul literaturii de specialitate este o condiție indispensabilă aprofundării
cunoștințelor într -un anumit domeniu. Verificarea ipotezei de lucru a pretins un amplu studiu
din materiale cu caracter general și specific.
Studiul asupra materialelor cu caracter general a evidențiat o multitudine de probleme
ce se impun într -o cercetare științifică. Descoperirile de valoare din domeniului teoriei și
metodicii antrenamentului, fiziologiei, psihologiei și pedagogiei, care au un rol d e dirijare
științifică a procesului de antrenament, pun tot mai mult în valoare importanța care trebuie
acordată particularităților de vârstă și sex, factorului fizic, tehnic și tactic, metodelor care sunt
selecționate pentru însușirea, consolidarea și per fecționarea unor deprinderi și priceperi
motrice, corelația care există între toți factorii antrenamentului prin intermediul cărora se
ating înalte performanțe.
În domeniul schi ului alpin cele mai multe lucrări tratează probleme legate de
stabilirea conț inutului componentei tehnice a antrenamentului sportiv și evoluția acestui
conținut, probleme privind metodica învățării și perfecționării tehnicii schiului, probleme ale
educării calităților motrice specifice (combinate).
Alte lucrări tratează aspect e ale antrenamentului sportiv în schiul alpin cu referire la
pregătirea fizică a schiorului.
Dintre lucrările studiate și care mi -au fost de un real folos în studiul temei, menționez
următorii autori:
Cârstocea V. – redă cel mai amănunțit studiul privind for marea și perfecționarea
schiorului pe perioadele stadiilor de pregătire sportivă. Autorul stabileșt e obiectivele
conținutul și mij loacele de pregătire pentru fiecare stadiu, pe factorii antrenamentului. De
asemenea, descrie principalele c aracteristici ale probelor schi ului alpin.
Joubert G. – descrie și analizează într -un mod amănunțit tehnicile specifice schi ului
alpin și unele orientări privind procesul de pregătire sportivă.
Dragnea A. – tratează într -un mod științific particularitățile efortului în a ntrenamentul
sportiv, dezvoltarea capacității de performanță, mijloacele și conținutul antrenamentului
sportiv, ant renamentul sportiv – proces stad ial, forma sportivă, caracterul ciclic, periodizarea
și structura antrenamentului sportiv, precum și programa rea planificarea și evaluarea
antrenamentului sportiv.
Cârstea Gh. – analizează cu competență, printre altele, componentele procesului

27
instructiv – educativ de educație fizică, formele de organizare a practicării exercițiilor fizice în
educație fizică, ev aluarea planificarea și eviden ța în educația fizică.
Epuran M., Horghidan V. – oferă informații prețioase despre psihologia vârstelor,
psihomotricitate, psihologia învățării și a instruirii, structura și reglarea activității.
Demeter A și colaboratorii – prezintă date importante privind capacitatea de efort la
schiorii al pini pe perioada unui sezon com petițional .
Sunt prezentate valorile capacității de efort aerob și anaerob înregistrate în laborator.
Aceste date sunt importante pentru dirijarea științifi că a pregătirii sportive.
Balint L. – Descrie conținutul și mijloacele necesare însușirii unui comportament
tehnico -tactic de bază în probele schi ului alpin.

II.2.2 Observația pedagogică
Această metodă a fost folosită atât în activitatea preliminară pr ecum și în activitatea
experimentală propriu -zisă. Datele furnizate de observația pedagogică ne -au ajutat la:
– stabilirea premiselor și ipoteze de lucru;
– desfășurarea și concluzionarea activității experimentale;
– raționalizarea mijloacelor de pregăt ire preconizate;
– stabilirea modelului de pregătire;
– formularea concluziilor după prelucrarea datelor.

II.2.3. Ancheta
Această metodă a fost folosită în activitatea preliminară cu scopul investigării opiniilor
antrenorilor. În urma prelucrării și in terpretării datelor furnizate s -au evidențiat următoarele
aspecte:
– rolul important al pregătirii fizice generale și specifice utilizând mijloace și metode
raționale și adecvate particularităților de vârstă și care influențează randamentul
tehnicii și tact icii în formarea -perfecționarea schiorului alpin;
– necesitatea efectuării pregătirii fizice – în diferite ponderi – pe toată durata anului
de pregătire sportivă;
– efectuarea unei pregătiri tehnice prelungite prin menținerea schiorului cât mai mult
pe zăpa dă;
– necesitatea creșterii volumului de lucru în toate etapele atât pentru pregătirea fizică
– generală și specifică – cât și pentru pregătirea tehnică.

28

II.2.4.Experimentul pedagogic
Experimentul pedagogic, de tip constatativ, a reprezentat metoda princ ipală de
verificare a ipotezei proiectate.

II.2.5 Metode de evaluare a calității mijloacelor experimentale
Pentru a evalua subiecții am aplicat 5 probe din car e 4 sunt efectuate pe uscat iar unul
a fost pe zăpadă. Pentru evaluare a nevelului de educare a calităților motrice general e am
folosit două probe, iar pentru calitățile motrice specifice două probe. După calcularea
rezultatelor am folosit tabelul standard de mai jos , după care am evaluat performanțele și cu
note.
A. PROBE ȘI NORME PENTRU EV ALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE
Nr.
crt. Probe și
norme Valoarea notelor
Nota 4 Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10
F B F B F B F B F B F B F B
1. Alergare
de
vitez ă
pe 50 m
plat, 9,8 9,0 9,6 8,8 9,4 8,6 9,2 8,4 9,0 8,2 8,9 8,1 8,7 7,9
2. Săritura în
lungime
de pe loc
(cm) 145 156 152 158 155 162 158 170 162 172 165 174 169 176
B. PROBE SPECIFICE
Nr.
crt. Probe și
norme Valoarea notelor
Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10
F B F B F B F B F B F B
1. „Navetă”
clasic
4×10 m(sec) * 13,1 12,5 12,6 12,3 11,9 11,4 11,5 11,1 11,3 10,9 11,0 10,7
2. Abdomen/30” 17 19 18 20 19 22 21 24 23 26 25 28

29

Evaluarea pe zăpada
Proba sau evaluarea pe zăpadă a fost efectuat ă sub forma unui antrenament cronometrat,
în care am făcut patru măsur ători pentru fiecare sportiv. Aceste rezultate înregistrate le -am
notat și le-am făcut o medie pentru fiecare s ubiect. Pe traseu era u montat e 15 porți , cu o
distanță de 15 -20 m. între ele, iar pentru înregistrare am folosit cronomentru manual. Plecarea
în cursă s -a dat la semnal visual. Subiecții au fost evalua ți de 2 ori, testarea inițială fiind la
începutul exper imentului. Î ntre evaluări a trecut o perioadă de 3 luni.

II.2.6 .Metoda statistico -matematică
Interpretarea matematică a rezultatelor obținute prin parcurgerea experimentului
pedagogic, s -a realizat pentru a pune în evidență eficiența / ineficiența metodelor și
mijloacelor utilizate pe perioada dată. Pentru prelucrarea și interpretarea datelor, s -au folosit
metode statistico -matematice simple precum, media aritmetică, și calculul valorilor
procentuale.

II.3. Desfășurarea cercetării
Locul de desfășurare a activității experimentale a fost: C.S.Ș. Miercurea -Ciuc.
Subiecții supuși experimentului: 13 sportivi, legitimați la C.S.S. Miercurea -Ciuc (copii I – 10-
12 ani și o dată cu parcurgerea etapelor de pregătire spor tivă, copii II – 13-14 ani).
Componența grupei de cercetare s -a modificat în decursul experimentului dar, s -a
păstrat omogen deoarece, cei nou selecționați, au beneficiat de o experiență motrică anterioară
și un bagaj tehnic, relativ similar cu cel al spo rtivilor cărora le -au luat locul.
Activitatea cu grupa de experiment, a început în fiecare an, imediat după încheierea
etapei de tranziție -refacere, etapă care marchează încheierea ciclului precedent (respectiv
mijlocul lunii mai).
Datorită specificului schiului alpin, condițiilor în care se desfășoară pregătirea, precum
și altor factori care, în contextul actual influențează în mod direct activitatea sportivă de
performanță, este imposibil ca planificarea să fie respectată în proporție de 100%. În cazul
grupei de experiment, s -au realizat în fiecare an între 80 -90% din obiectivele de pregătire
propuse.
Mijloacele prezentate (atât cele ce se adresează pregătirii pe uscat cât și cele utilizate
în pregătirea specifică), sunt mijloace de bază, alături de ele fiind folosite și alte exerciții și

30
structuri, adaptate la situațiile noi, neprevăzute, ce pot apărea în cadrul fiecărei ore de
antrenament.
Cuantificarea mijloacelor, ce reies din documentele de planificare, este concepută
pentru ansamblul vârstei de 10 -14 ani. În pregătire, există însă diferențieri în dozarea
efortului, în funcție de sexul, vârsta concretă și experiența fiecărui sportiv în parte.
Documentul de planificare care stă la baza întregii activități desfășurată cu grupa de
cercetare, este plan ul anual de pregătire. Acesta, corespunde cerințelor F.R.S.B. și este
structurat în patru perioade:
1. etapa pregătitoare (50%);
2. etapa pre -competițională (10%);
3. etapa competițională (30%);
4. etapa de tranziție -refacere (10%).
Planul anual, relevă în mod obie ctiv atât modul de organizare al pregătirii și
concursurilor (zile de antrenament, număr de antrenamente, număr de ore, competițiile, locul
de desfășurare), cât și cuantificarea și dozarea principalelor mijloace utilizate în pregătirea pe
uscat și în cea s pecifică. De asemenea, sunt prevăzute probele de control și controlul medical.
Planul anual de pregătire, este conceput în funcție de obiectivele de performanța
propuse spre a fi realizate, precum și în funcție de calendarul competițional intern și
intern ațional.
Pentru a avea o viziune corectă și concretă asupra procesului de antrenament, am
utilizat – în paralel cu planul anual – așa numitele "structuri săptămânale".
În munca cu grupa de cercetare, am folosit în decursul experimentului, șapte astfel de
structuri de bază, împărțite după cum urmează:
1. cinci pentru etapa pregătitoare;
2. una pentru etapa pre -competițională;
3. una pentru etapa competițională.
Ele relevă numărul de ore de pregătire și numărul de antrenamente, în intervalul a
șapte zile.
Structu rile săptămânale nu se referă la mijloace, ci reprezintă obiectivele de pregătire
urmărite în fiecare antrenament și zi a săptămânii, în funcție de anotimp, loc și mod de
desfășurare a activității (la club sau centralizat).
În continuare, prezentăm atât pl anul anual cât și structurile săptămânale, în
succesiunea în care acestea au fost utilizate.

31
De asemenea, vom prezenta în paginile următoare și principalele mijloace folosite în
antrenamentul pe uscat și specific, al sportivilor de 10 -14 ani.

,

32
Tabelul nr. 11. Planul an ual de pregărire

Tabelul nr. 1 2.Structura săptămânală 1
Antren.
Ziua L M M J V S D Nr. Antr.
Nr. Ore
Antr.I
2 ore Modelare
Îndem.+
Echilibr. Forță Viteză
Sprint
prelungit ST S.T S.T 6 Antr.
12h.
Antr.II
2 ore S.T S.T S.T 3 antr.
6"1.

33
LUNI – modelare (îndemânare în regim de echilibru) – alergare 2/4 -1,5 km.
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– speciale (joc de gleznă, alergare cu genunchii la piept, alergare cu călcâiele la
șezută, alergare cu pas adăugat, sprint) 5x5x20 m.
– sărituri laterale cu împingere în piciorul exterior 3×20 m.
– poziție de coborâre, pas lateral cu ridicare, revenire – 3×20 m
(Ultimele patru exerciții se execută pe o suprafață cu lățimea de 20 cm la înălțimea de
1 m fată de sol.
– joc sportiv – 15 min.
– alergare 3/4 – 800 m
– exerciții respirație și relaxare – 10 min.
MARTI – dezvoltarea forței
– alergare 2/4 – 1,5 km
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– speciale – 3x5x30 m
– circuit forță – 6 ateliere x30' pauză 30' 5 rep. Pauză 1 min.
– alergare 3/4 -800 m
– exerciții de respirație și relaxare – 10 min
MIERCURI – educarea vitezei (sprint prelungit) – alergare 2/4 -1 km
– gimnastică și mobilitate – 15 min
– speciale – 5x5x30 m
– sprint la vale 150 m + alergare 3/4 150 m + plim bare 150 m, 6 rep.
– sprint la deal – 5×30 m
– alergare 3/4 – 800 m
– exerciții de respirație și relaxare – 10 min.
JOI
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– schi tehnic – școală – 2 h.
VINERI
– A.I. – gimnastică și mobilitate – 15 min.
– schi tehnic – școală – 2 h.
– A. II. – gimnastică și mobilitate – 15 min.
– schi tehnic – școală – 2h.

34
SÂMBĂTĂ
– A.I. – gimnastică și mobilitate – 15 min.
– schi tehnic – școală – 2h.
Tabelul nr. 13. Structura săptămânală 2
Antren.
Ziua L M M J V S D Nr. Antr.

Nr. Ore
Antr. 1
2 ore Modelare
Îndem.+
echilibru Forță Modelare
Slalom pe
uscat Viteză
Sprint
prelungit Rezist. 5 Antr.
l Ch.

LUNI – modelare (îndemânare în regim de echilibru) – alergare 2/4 -1,5 km
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– speciale – 5x5x20
– sărituri laterale cu împingere în piciorul exterior – 3×20
– sărituri laterale cu împingere în piciorul exterior și aterizare în ghemuit – 3×20 m
– poziție de coborâre, pas lateral cu ridicare, revenire – 3×20 m (Ultimele cinci
exerciții se execută pe o suprafață cu lățimea de 20 cm la o înălțime de 1 m față de
sol.)
– joc sportiv – 15 min.
– alergare 3/4 -800 m
– exerciții de respirație și relaxare – 10 m
MARȚI – dezvoltarea forței – alergare 2/4 -1,5 km
– gimnastică și
mobilitate – 15 min. .
– speciale – 3x5x30 m
– circuit forță – 8 ateliere x30' pauză 30' 5 rep.Pauză 1 min.
– alergare 3/4 -800 m exerciții de respirație și relaxare – 10 min.
MIERCURI – modelare (slalom pe uscat) – alergare 2/4 -1,5 km
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– speciale – 2x5x30 m
– alergare șerpuită printre copa ci, cu poziție joasă în momentul ocolirii brațele
înainte și împingere în piciorul exteriori ocolirii – 6×1 00 m.

35
– slalom a -ritmic, în pantă, 10 -12 porții, lucru cu bețele de schi – 10 manșe
– joc sportiv – 15 min.
– exerciții de respirație și relaxare – 10 min.
JOI – educarea vitezei (sprint prelungit) – alergare 2/4 -1km
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– speciale – 5x5x30 m
– sprint la vale 150 m + alergare 3/4 150 m + plimbare 150 m 6 rep.
– sprint la deal – 5 x3 O m
– alergare 3/4 -800 m
– exerciții de respi rație și relaxare – 10 min.
VINERI – dezvoltarea rezistenței
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– alergare durată teren variat – 10 km/ciclism -20 km.

Tabelul nr. 14. Structura săptămânală 3
Antren.
Ziua L M M J V S D Antr.
Ore
Antr.
Activ.
lh. * * * * * *
Antr.I
2 ore Modelare
Îndem.+
echilibru Forță Modelare
Parcurs
aplicativ Viteză
Sprint
prelungit Rezist. Modelare
Imitativ 6 antr.
12 h.
Antr. II
2 ore Joc
sportiv Înot Joc
sportiv Înot Joc
sportiv Înot 6 Antr.
l2h.

ANTRENAMENT D E ACTIVARE – alergare 3/4 -1,5 km
– gimnastică și mobilitate – 30 minute
– exerciții de respirație – 15 min.
LUNI
– A.I. – modelare (îndemânare în regim de echilibru)
– alergare 2/4 -1,5 km
– gimnastică și mobilitate – 15 min.

36
– speciale – 5x5x30 m
– sărituri lateral e cu împingere în piciorul exterior – 3×30 m
– mers cu spatele în poziție de coborâre – 3×30 m
– sărituri pe loc cu desprindere și aterizare în poziție de coborâre – 5×30
– sărituri laterale cu împingere în piciorul exterior și aterizare: în ghemuit – 3x30m
– poziție de coborâre, pas lateral cu ridicare și revenire – 3×30 m. (Ultimele șase exerciții
se desfășoară pe o suprafață cu lățimea de: 20 cm.)
– alergare 3/4 -800 m
– exerciții de respirație și relaxare – 10 min.
– A. II – gimnastică și mobilitate – 15 min.
– joc sportiv – l h. 45 min.
MARȚI
– A.I. – dezvoltarea forței
– alergare 2/4 -1,5 km
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– speciale – 3x5x30 m
– circuit forță 6 ateliere x30 pauză 30 5 rep. Pauză 1 min.
– alergare 3/4 -800 m
– exerciții de respirație și relaxare – 10min.
– A. II. – gimnastică și mobilitate – 30 min.
– înot – l h. 30 min.
MIERCURl
– A.I. – modelare (parcurs aplicativ)
– alergare 2/4 -1,5 km.
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– parcurs aplicativ: deplasare prin sărituri laterale cu împingere în piciorul ex terior –
30 m + alergare șerpuită cu poziție joasă în momentul ocolirii – 50 m + deplasare cu
spatele în poziție de coborâre – 30m + sprint 30 m + sărituri cu genunchi la piept –
10 x + alergare 3/4 -50m – 10 rep.
– exerciții de respirație și relaxare – 10 m.
– A. II. – gimnastică și mobilitate – 30 min.
– joc sportiv – l h. 30 min.
JOI

37
– A.I. – educarea vitezei (sprint prelungit)
– alergare 2/4 -1km
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– speciale – 5x5x30 m
– sprint pe nisip – 5×30 m
– sprint pe nisip – 5×50 m
– sărituri laterale pe loc, cu spatele la direcția de alergare, la semnal întoarcere și
sprint – 5×20 m (pe nisip)
– alergare prin apă până la genunchi – 5×50 m
– exerciții de respirație și relaxare
– A. II. – gimnastică și mobilitate – 30 min.
– înot – l h. 30 mi n.
VINERI
– A.I. – dezvoltarea rezistenței
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– speciale – 2x5x30 m
– alergare de durată pe nisip – 1 h.
– exerciții de respirație și relaxare – 15 min.
– A. II. – gimnastică și mobilitate – 30 min.
– joc sportiv – lh. 30 min.
SÂMBĂTĂ
– A.I. – modelare (imitativ)
– alergare 2/4 -1 lan
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– speciale – 5x5x30 m
– pe loc, menținerea poziției de coborâre cu modificarea gradului de flexie a genunchi
lor, schimbarea greutății de pe un picior pe altul și rid icarea și coborârea pumnilor,
urmând un traseu imaginar conceput mental de fiecare sportiv – 5xl min.
sărituri laterale cu deplasare înainte, împingere în piciorul exterior, brațele cu pumnii în față și
coatele flexate, imitând lucrul cu bețele – 8×30 m.
– din poziție de coborâre, deplasare înainte prin sărituri cu împingere simultană pe
ambele picioare și aterizare cu echilibrare și menținerea poziției câteva secunde –
8×30 m

38
– alergare 3/4 -800 m
– exerciții de respirație și relaxare – 15 min.
– A. II. – gimna stică și mobilitate – 30 min.
– înot – 1h. 30 min.

Tabelul nr. 15. Structura săptămânală 4
Antren.
Ziua L M M J V S D Nr. Antr.
Nr. Ore
Antr. 1
2 ore Modelare
Îndem.+
echilibru Forță Modelare
Slalom pe
uscat Viteză
Sprint
prelungit Rezis
tență Schi
role Schi
role 7 Antr.
14 h.
Antr. II
2 ore Schi
role 1 Antr.
2 h.

LUNI – modelare (îndemânare în regim de echilibru) – alergare 2/4 -1,5 km
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– speciale – 5x5x20 m
– sărituri laterale cu împingere în piciorul ex terior – 3×20 m
– sărituri laterale cu împingere în piciorul exterior și aterizare în ghemuit – 3×20 m
– poziție de coborâre, pas lateral cu ridicare și revenire – 3×20 m
– sărituri pe loc cu desprindere și aterizare în poziție de coborâre – 3×1 min. (Ultimel e
cinci exerciții se desfășoară pe o suprafață cu lățimea de 20 cm la o înălțime de 1 m
față de sol.)
– joc sportiv – 15 min.
– alergare 3/4 -800 m
– exerciții de respirație și relaxare – 10 min.
MARTI – dezvoltarea forței
– alergare 2/4 -1,5 km
– gimnastică și mob ilitate – 15 min.
– speciale – 3x5x30 m
– sărituri scări coborâre:
– sărituri laterale în picioare, din treaptă în treaptă – 4x 15 m.
– sărituri laterale cu aterizare în ghemuit în partea stânga, din treaptă în treaptă – 4×15

39
m.
– sărituri laterale cu aterizare în ghemuit în partea dreaptă, din treaptă în treaptă –
4×15 m
– sărituri cu genunchii la piept și aterizare în poziție de coborâre, din două în două
trepte – 4×15 m
– sărituri scări urcare:
– din ghemuit în ghemuit, sărituri înalte cu extensie din treaptă în treaptă – 4×15 m
– sărituri laterale, cu trunchiul perpendicular pe direcția de înaintare, împingere pe
piciorul din vale, din treaptă în treaptă – 4x 15 m – alergare 3/4 -800m
– exerciții de respirație și relaxare – 10 min.
MIERCURI – modelare (slalom pe u scat) – alergare 2/4 -1,5 km
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– speciale – 2x5x30 m
– alergare șerpuită printre copaci, cu poziție joasă în momentul ocolirii, brațele înainte
și împingere în piciorul exterior -6xl 00 m (traseul se schimbă după fiecare repet are)
– slalom a – ritmic în pantă, 10 porți, lucru cu bețele de schi – 6 rep.
– "fir" în pantă, 10 porți, distanță 2,5 -3 m între fanioane, lucru cu bețele de schi – 6
rep.
– joc sportiv – 15 min.
– exerciții de respirație și relaxare – 10 min.
JOI – educarea vitezei (sprint prelungit) – alergare 2/4-1 km
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– speciale – 5x5x30m
– sprint la vale 100m+ alergare 3/4-150m + plimbare 100 m – 5 rep.
– sprint la deal – 5 x5 O m
– exerciții de respirație și relaxare – 10 min.
VINERI – dezv oltarea rezistenței
– gimnastică și mobilitate – 20 min.
– alergare teren variat – 10 km
– exerciții de respirație și relaxare – 10 min.
SÂMBĂTĂ – schi role
– A.I. – gimnastică și mobilitate – 15 min.
– schi tehnic – școală – 1 h. 45 min.

40
– A. II – gimnastică și mobilitate – 15 min.
– schi tehnic – școală – 1 h. 45 min.
DUMINICĂ – schi role
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– schi tehnic -liber – 1h. 45 min.

Tabelul nr. 16. Structura săptămânală 5
Antren.
Ziua L M M J V S D Nr. antr.
Nr. Ore
Antr.
activ.
1 h. * * * * * * 6 antr.
6h
Antr. 1
2 ore Schi role
S.T Schi
role
S.T Schi role
S.U Schi role
S.G Schi
role
S.L Schi
role
S.L Schi role
Concurs
verificare 7 antr.
14 h.
Antr. II
2 ore Schi role
S.T Schi
rale
S.T Schi role
S.U Jac
sportiv Schi
rale
S.L Schi
role
S.T 6 antr
12 h.

ANTRENAMENT ACTIVARE – alergare 2/4 -2 km
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– circuit forță – 4 ateliere x30" pauză 30" 3 rep. Pauză 1 min.
– exerciții de respirație – 1 min.
LUNI
 A.I. – schi role
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– schi tehnic – liber – 1 h. 45 min.
 A.II. – schi role
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– schi tehnic – școală – 1,5 km
MARȚI
 A.I – schi role
– gimnastică și mobilitate – 15 min.

41
– schi tehnic – școală – 1,5 km.
 A.II – schi role
– gimnastică și mobilitat e – 15 min.
– schi tehnic – școală – 1,5 km
MIERCURI
 A.I – schi role
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– studiu tehnic – 0,2 km
– Slalom Uriaș 15 porți – 6 manșe
 A.II. – schi role
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– studiu tehnic – 0,2 km
– Slalom Uriaș 15 porți – 6 manșe
JOI
 A.I – schi role
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– studiu tehnic – 0,2 km
– Super Uriaș 10 porți – 6 manșe
 A. II
– alergare 2/4 -1 km
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– fotbal – 1 h. 3 O min.
VINERI
 A. I – schi role
– gimnastică și m obilitate – 15 min.
– studiu tehnic – 0,2 km
– Slalom 20 porți – 6 manșe
 A. II. – schi role
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– studiu tehnic – 0,2 km
– Slalom 20 porți – 6 manșe
SÂMBĂTĂ
 A. I – schi role

42
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– studiu tehnic – 0,2 km
– Slalom 20 porți – 6 manșe
 A. II – schi role
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– schi tehnic – școală – 1,5 km
DUMINICĂ
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– studiu tehnic – 0,4 km
– Concurs verificare SL20.p./S.U. 15 – 2 manșe

Tabelul nr. 17. Struct ura săptămânală 6
Antren.
Ziua L M M J V S D Nr. Antr.
Nr. Ore
Antr.
Activare
1 oră. * * * * * * 6 antr.
6 ore
Antr. 1
2 ore S.U S.U C.O S.L S.G Concurs
verificare S.T 7 antr.
14 h.
Antr. II
2 ore S.U S.l S.l Schi
fond S.l S.T 6 antr.
12 h.
Antr. III
1 oră Pregătire
teoretică Pregătire
teoretică Pregătire
teoretică 3 antr.
3 h.

ANTRENAMENT DE ACTIVARE – alergare 2/4 -2km
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– circuit forță – 4 ateliere x30" pauză 30" 3 rep. Pauză 1 min.
– exerciții de respirație – 10 min ..
LUNI
 A.I
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– studiu tehnic – 2 lan
– Slalom Uriaș – 150 porți

43
 A. II
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– studiu tehnic – 2 km
– Slalom Uriaș – 150 porți
MARȚI
 A. I
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– studiu tehn ic – 2 lan
– Slalom Uriaș – 150 porți
 A. II
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– studiu tehnic – 2 km.
– Slalom – 200 porți
 A. III
– analiza imagini video antrenament S.U.
MIERCURI
 A. I
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– studiu tehnic – 3 km
– coborâre – 8 km
 A. II
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– studiu tehnic – 2 km
– Slalom – 160 porți
JOI
 A. I
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– studiu tehnic – 2 km
– slalom – 200 porți
 A. II
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– Schi fond – 5 km
 A. III

44
– analiza imag ini video antrenament SL
VINERI
 A. I
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– studiu tehnic – 3 km
– Super G – 100 porți
 A. II
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– studiu tehnic – 2 km
– Slalom – 160 porți
SÂMBĂTĂ
 A. I
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– studiu tehnic – 3 km
– concurs verificare – SL.- 30 porți/S.U. – 25 porți – 2 manșe
 A.II
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– schi tehnic – școală – 5 km
 A. III
– analiza imagini video antrenament Co. și S.G.
DUMINICĂ
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– schi t ehnic – liber – 5 km

Tabelul nr. 18. Structura săptămânală 7
Antren.
Ziua L M M J V S D Nr. Antr.
Nr. Ore
Antr.Activ.
1 oră * * * * * * 6 antr.
6 h.
Antr.I.
2 ore S.u. S.u. S.L. Concurs Concurs Concurs 3 antr.
6 h.
Antr. II
3×2 ore S.T S.U S.L Viteză Viteză Viteză 6,mtr.
9 h.

45
Pregătire
Teoretică 3x l
oră Pregătire
Teoretică Pregătire
Teoretică Pregătire
Teoretică 3 antr.
3 h.

ANTRENAMENT DE ACTIVARE – alergare 2/4 -1 km
– gimnastică și mobilitate – 30 min.
– sprint – 5×25 m
LUNI
– gimnastică și mo bilitate – 15 min.
– schi tehnic – școală – 6 km
MARȚI
 A. I
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– studiu tehnic – 2 km
– Slalom Uriaș – 150 porți
 A. II
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– Slalom Uriaș – tehnic – 6 km
MIERCURI
 A. I
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– studiu tehnic – 2 km
– Slalom – 200 porți
 A. II
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– Slalom -tehnic – 6 km
JOI
 A. I
– gimnastică și mobilitate – 15 min.
– schi tehnic – liber – 6 km
 A. II
– gimnastică și mobilitate – 10 min.
– sprint – 6×25 m

46
 A. III
– stabilirea tacticii și pregătirea psihologică a probei din ziua următoare
VINERI – concurs
 A. I
– gimnastică și mobilitate – 10 min.
– sprint – 6×25 m
 A. II
– stabilirea tacticii și pregătirea psihologică a probei din ziua următoare.
SÂMBĂTĂ – Conc urs
 A. I
– gimnastică și mobilitate – l0 min,
– sprint – 6x25m.
 A. II
– stabilirea tacticii și pregătirea psihologică a probei din ziua următoare

LEGENDA
 S.U. Slalom Uriaș
 S.G Super "G" ( Slalom Super Uriaș)
 Sl. Slalom
 Co. Coborâre
 S.T. Schi tehnic
 V. Viteză
 S.P. Sprint prelungit
 R. Rezistență
 SAR . Sărituri
 SAR. SC. Sărituri scări
 CIRC. Circuit
 Antr. Activ. Antrenament de activare

47
SISTEME DE MIJLOACE FOLOSITE ÎN CERCETARE

1. coborâre oblică, tatonări succesive ale terenului, cu vârful bățului din deal ;
2. coborâre oblică, ghirlande ;
3. din coborâre oblică, ghirlande cu săritură ;
4. din coborâre oblică, declanșarea virajului prin săritură cu ușoară desprindere ;
5. coborâre oblică, cu pași succesivi spre deal ;
6. viraje libere, cu pășire ;
7. coborâre oblică cu ri dicarea schiului din deal ;
8. coborâre oblică, cu schiul din deal încrucișat peste schiul din exteriorul virajului,
soldul piciorului de sprijin fiind împins mult spre interior ;
9. viraje libere, la viteză mare, cu schiul din deal ridicat. (Toate aceste exerciți i se pot
folosi atât în pregătirea pe zăpadă, cât și în antrenamentele pe schi r ole.);
10. schi liber, în zăpadă mare, ne bătută ;
11. schi liber, cu schimbări rapide ale ritmului de execuție ;
12. viraje libere, conduse în poziție de coborâre ;
13. schi cu spatele față de di recția de înaintare (liber sau în traseu marcat) ;
14. viraje pe un singur schi ;
15. piruete;
16. schi liber, pe schiuri de dimensiune redusă ("big foot") ;
17. viraje libere, cu bețele fixate la spate, în poziție orizontală ;
18. bețele ținute orizontal în față, înclinarea aces tora spre interiorul fiecărui viraj;
19. viraje libere, fără bețe, cu mâinile la ceafă, la spate sau fixate în spatele genunchilor ;
20. viraje libere, scurte, cu bețele ținute cât mai aproape de rondea și genunchii foarte
flexați ;
21. schi liber, în perechi, parteneri i urmărind o coordonare perfectă a virajelor;
22. schi în perechi, partenerii ținându -se de mână ;
23. "urmărire" – sportivul aflat în față execută viraje diferite ca ritm și amploare, la viteza
mare, cel din spate, aflat la o distanță cât mai cimă copiind întocmai mișcările celui
pe care îl urmărește ;
24. schi "în oglindă" – partenerii, aflați în paralel, își coordonează în așa fel mișcările
încât traiectoriile lor să se apropie și să se depărteze constant și ritmic ;
25. schi în grup – în paralel sau în șir, urmărindu -se o sincronizare cât mai bună a

48
virajelor.
Aceste mijloace sunt utilizate în cadrul antrenamentelor ce au ca temă așa numitul "schi
tehnic -școală". Ele nu contribuie doar la perfecționarea tehnicii, la educarea simțului
echilibrului, a curajului și a îndemân ării specifice, ci au și marele avantaj de a fi atractive,
creând emulație și evitând instalarea plictiselii și a oboselii psihice.

49

CAPITOLUL III

REZULTATELE CERCETĂRII ȘI INTERPRETAREA LOR

III.1 Inregistrarea și prelucrarea rezultatelor la probele de control
După aplicarea probe lor de la testarea inițială am încercat să construiesc în
antrenamente mijloace atractive și eficiente în scopul motivării sportivilor și totodată de
creștere calitat ivă a antrenamentelor. La antrenamente le de uscat am ales să aplic și jocuri de
mișcare mai ales sub formă de concursuri între copii (sprinturi, stafete pe echipă) dar și
exerciții tradiționale din diferite activități motrice și sportive , iar la antrenamentelor pe zăpadă
am folosit mijloace tehnice specifice prin ca re am încercat să perfecționez tehnica și jocuri pe
schiuri încercând să motivez prin joc evoluțiile fiecărui sportiv .
Probele efectuate de către copii și rezultatele lor ajută în construirea un ui plan sau ciclu de
antrenament c ât mai bun pentru part iciparea c ât mai eficientă la competiții și totodată îi ajută
pentru profesori sau antrenori de a ev alua eficiența antrenamentelor și planuril or de
antrenament.
Fiecare etapă trebuie să aiba un rol important pentru a motiva copi ii și fiecare
antrena ment sau ciclu trebuie s ă fie însoțit de întreceri / mini concurs uri. La vârsta 10 -14 ani e
foarte important ă etapa pregătitoare , fiind că de aici au copii i baza pentru tot restul anilor în
care fac sport de performanță.
In continuare vă prezentăm tabelele centralizatoare cu rezultatele obținute la probele de
control pe care sportivii le -au parcurs în două etape: la începutul experimentului și la finalul
lui.

REZULTATE LE PROBELOR LA TESTAREA INIȚIALĂ – PE USCAT
Nr. Nume
subiect Viteză
A.1
Nota -rez.
Lungi me
A.2
Nota -rez.
Naveta
B.1 Ridicari de
trunchi
B.2 MEDIA
notelor la
PROBE
1. S. M. 8 9,0 8 162 10 11,0 9 23 8,75
2. B. N. 9 8,9 9 165 8 11,5 7 19 8,25
3. C. T. 10 7,9 10 176 10 10,7 10 30 10
4. K. K. 7 9,2 8 161 8 11,5 8 21 7,75

50
5. M. L. 8 8,2 9 174 8 11,1 8 25 8,25
6. M.E. 9 8,8 8 161 8 11,6 7 19 8
7. S. A. 7 9,2 8 162 9 12,0 9 23 8,25
8. A. Z. 10 7,9 9 176 9 10,9 10 29 9,50
9. C. A.. 8 8,1 7 169 8 11,1 9 26 8
10. S. J. 9 8,8 9 166 9 12,0 9 22 9
11 P. R. 7 8,4 8 171 8 11,1 8 23 7,75
12. O. L. 10 8,7 10 172 10 10,9 10 25 10
13. B. A. 9 7,9 9 173 9 10,9 10 28 9,25
8,53 8,53 8,61 168 8,76 11,25 8,76 24,07 8,66

REZULTATELE PROBELOR LA TESTAREA FINALĂ – PE USCAT
Nr. Nume
subiect Viteză
A.1
Nota -rez.
Lungime
A.2
Nota -rez.
Naveta
B.1 Ridicari de
trunchi
B.2 MEDIA
notelor la
PROBE

1. S. M. 9 8,8 8 162 10 11,0 9 23 9,00
2. B. N. 9 8,9 10 169 9 11,2 9 24 9,25
3. C. T. 10 7,9 10 176 10 10,8 10 30 10
4. K. K. 8 8,8 8 161 8 11,4 10 24 8,50
5. M. L. 10 7,8 9 174 8 11,2 10 29 9,25
6. M.E. 9 8,8 8 160 8 11,5 9 30 8,50
7. S. A. 9 8,8 8 171 9 12,1 9 24 8,75
8. A. Z. 8 8,3 9 177 9 10,9 10 29 9,00
9. C. A.. 8 8,1 9 173 8 11,1 9 27 8,50
10. S. J. 9 8,8 9 176 9 12,0 9 22 9,00
11 P. R. 8 8,3 8 171 9 10,8 8 24 8,25
12. O. L. 10 8,7 10 172 10 10,9 10 25 10
13. B. A. 10 7,9 8 173 9 10,9 10 28 9,25

51

Media 9 8,45 8,76 178 9,07 10,37 9,53 26,07 9,01

Graficul 1. Rezultatele probelor de motricitate pe uscat

Graficul 2. Media notelor obținute la probel e de motricitate pe uscat
8,516811,2524,07
8,417810,3726,07
0 50 100 150 200VITEZALUNGIMENAVETARIDICĂRI DE TRUNCHIReprezentarea mediilor performanțelor la probele de
control
performanțe testarea finală Performanțe testarea initială

52
La p robele aplicate pentru evidențierea rezultatelor obținute în urma antrenamentelor
pe uscat s -au obținut performanțe bine, fiecare dintre sportive progresând mai mult sau mai
puțin. Astfel, la proba de viteză, sportivii au avut rezultate situate între valor ile individuale
încadrate între 7,9 sec până la 8.8 sec. și cu o medie de 8,53 la testarea inițială față de 8,45 la
testarea finală. Chiar dacă nu sunt progrese evidente suntem mobilizați să profităm de
segmentul de vârsta cu care lucrăm pentru a o amelior a pe cât este posibil.
La proba de săritură în lungime de pe loc s -au obținut rezultatele așteptate la această
vârstă, fiecare dintre elevi încercând să se mobilizeze foarte bine. Performanțele s -au încadrat
între mediile 168 cm la testarea iniț ială și 178 cm la testarea finală, cee ace ne arată
predispoziția pentru performanță a acestora.
La celelalte două probe de motricitate, naveta și ridicări de trunchi media
performanțelor s -a situate între 11,25 la testarea inițială și 10,37 la testarea finală, iar la proba
de forță a musculaturii abdominale meia performanțelor a înregistrat o creștere de la 24,07 la
27,07 execuții, ceea ce ne arată că un antrenament riguros și asiduu asigur ă succesul unei
bune pregătiri fizice pe suportul cărei a se poate efectua cu accurate și tri ănicie tehnic a
specific ă schiului alpin.

Evaluarea pe zăpada
Proba sau evaluarea pe zăpadă a fost efectuată sub forma unui antrenament cronometrat,
în care am făcut patru măsurători pentru fiecare s portiv. Aceste rezultate înregistrate le -am
notat și le -am făcut o medie pentru fiecare subiect. Pe traseu erau montate 15 porți, cu o
distanță de 15 -20 m. între ele, iar pentru înregistrare am folosit cronomentru manual. Plecarea
în cursă s -a dat la semna l visual. Subiecții au fost evaluați de 2 ori, testarea inițială fiind la
începutul experimentului. Între evaluări a trecut o perioadă de 3 luni.

REZULTATEA PROBELOR LA TESTAREA INIȚIALĂ ȘI FINALĂ
– PROBA PE Z ĂPADĂ
NUME
/PRENUME Testarea inițială Testarea finală
S.M 18,51 s 18,20 s
B.N 19,8 s 18,17 s
C.T 20,52 s 20,10 s

53

Graficul 3. Reprezentarea timpilor obținut în traseul tehnic – pe zăpadă

Rezultatele înregistrate la traseul montan pe zăpadă au fost bune pentru sportivii care
au fost prinși în experiment, ceea ce ne determină să ne continuăm munca de pregătire cu și
mai multă preocupare pentru obținerea performan țelor sportive în schi. Astfel, la prima testare
sportivii au obținut timpi încadrați între mediile de 21,11 secunde la prima testare și 20,35 la
cea de a doua, respectiv ce a finală. Ne bucură progresul unora dintre ei care au reușit să -și
bată prima cursă cu 2-3 sec. K.K 20,74 s 19,38 s
M.L 20,82 s 20,28 s
M.E 20,98 s 20,16 s
S.A 21,63 s 21,00 s
A.Z 21,82 s 20,40 s
C.A 22,14 s 21,86 s
S.J 22,27 s 21, 65 s
P.R 21,19 s 21,01 s
O.L 22,35 s 21,45 s
B.A 21,76 s 21,01
Media 21,11 s 20,35 s

54
III.2 Rezultatele obținute în concursurile categoriei de vârstă de sportivii din
experiment
La începutul fiecărei eta pe pregătitoare, în vederea creă rii unei motivații cât mai puternice
pentru obținerea de rezultate bune și foarte bune în com petițiile oficiale, pentru fiecare sportiv se
stabilesc anumite obiective de performanță. Acestea, se concretizează în titluri de campion (pe
probe și categorii de vârstă), medalii, poziții fruntașe în clasamentul final al campionatului
național de copii ( puncte F.R.S.B.), includerea în loturile reprezentative și participări cu echipa
națională la concursurile organizate de către F.I.S.
La stabilirea obiectivelor de performanță, se ține cont de vârsta cronologică a
sportivului în cadrul fiecărei categorii în parte (copii I și II), de experiența competițională, de
nivelul de dezvoltare somatică, de gradul de antrenament, precum și de poziția față de
adversarii de la alte cluburi și de condițiile concrete de pregătire avute la îndemână.
Obiectivele de perfor manță, trebuie să fie fixate în funcție de posibilitățile și valoarea
reală a fiecărui sportiv, și nu trebuie în nici un caz supralicitate.
Obiectivele de performanță nu sunt unul și același lucru cu obiectivele de pregătire. Însă,
realizarea unor obiecti ve de pregătire bine alese, conduce direct la îndeplinirea obiectivelor de
performanță propuse. Iar dacă acestea din urmă sunt cu adevărat valoroase, înseamnă că
pregătirea sportivilor a fost corectă și competentă.
În perioada la care ne referim pentru sp ortivii din grupa de experiment, au fost stabilite
următoarele obiective de performanță (cumulate pe 4 ani de pregătire sportivă):

Campionate naționale și campionate naționale
rezervate cluburilor școlare sportive / 4 ani:
 clasificări pe locul I – 10; d efalcat: anul I = 2; anul II =3; anul III =2; anul IV = 3.
 clasificări pe locul II – 10; defalcat: anul I = 1; anul II =3; anul III =3; anul IV = 3
 clasificări pe locul III – 10; defalcat: anul I = 2; anul II =2; anul III =2; anul IV = 4
Toate competiți ile sportive/4 ani
 locuri 4 -10 în clasamentul final – 32 Selecționări la nivel de lot național/ 4 ani – de 9
ori / 4 ani
Participări competiții F.I.S. /4 ani
• 9 participări competiții F.I.S.
S-au realizat următoarele:

55
Campionate naționale ș i campionat e naționale
rezervate cluburilor școlare sportive /4 ani:

 clasificări pe locul I – 7 (70%)
 clasificări pe locul II – 8 (80%)
 clasificări pe locul III – 12 (120%) Toate competițiile sportive /4 ani
 locuri 4 -10 în clasamentul final – 32 (100%) Selecțio nări la nivel de lot național/ 4
ani
 selecționări lot național – 12 (133%) Participări competiții F.I.S. /4 ani
 participări competiții F.I.S. – 14 (155%)
În conformitate cu clasificările amintite mai sus și în corelație cu calendarele
competiționale pe c ele patru sezoane, cele mai bune rezultate \ locurile I -III la Campionatul
Național și selecționări în lotul național) au fost ocupate de următorii sportivi:

Nr.
Crt. COD SUBIECT Clasific. 2015 -16 2016 -17 2017 -18 2018 -19 Total
1. S. M. Loc.I. – 1 1 2 4
Loc.IT. 1 – – – –
Loc. ITI. l l 1 – 3
Lot. naț. l 1 1 1 4
2. M. L. Loc.I. – – – – –
Loc.IT. 1 1 – – –
Loc.ITI. 1 – 1 2 4
Lot.naț. 1 1 – – 2
3. M. E. Loc.I. – – – 1 1
Loc.IT. – – 1 – 1
Loc. ITI. – – 1 1 2
Lot.naț. – – 1 1 2
4. S. J. Loc.I. – – 1 – 1
Loc.IT. – – – 1 1
Loc. ITI. – – 1 1 2
Lot.naț. – – 1 1 2
5. S. A. Loc.I. – – – 1 1
Loc. IT. – – 1 – 1

56
Loc.ITI. – 1 – – 1
Lot.naț. – – 1 1 2

Graficul nr. 1. Graficul cu rezultatele propuse – realizate

Interpretând aceste date, rezultă un procent de 90% la îndeplinirea obiectivelor pe
medalii la campionatul național de copii ( campionate naționale și pe școli sportive), și un
procent de 109% la îndeplinirea obiectivelor de performanță propuse, în ansamblul lor.
La acestea, se adau gă faptul ca, în intervalul 2015 -2019 , echipa de copii a C.S.S.
Miercurea – Ciuc, a ocupat de două ori locul unu, o dată locul doi și o dată locul trei în
clasamentul general pe echipe, alcătuit de către F.R.S.B. la încheierea fiecărui sezon .

57

CONCLUZII

Rezultatele obținute de către sportivi din grupa de cercetare în decursul anului
consecutiv (20 18-2019) în competițiile oficiale, constanta acestor rezultate și proporția în care
au fost realizate obiectivele de performanță propuse (10 0%), demonstrează ca modul în care
s-a desfășurat pregătirea fizică și tehnică a fost corespunzător.
Din aceste date precum și din experiența acumulată, desprindem următoarele
concluzii :
1. La vârsta de 10 -14 ani, particularitățile morfo -funcționale și psiho motrice, permit
copiilor selecționați să răspundă favorabil unor solicitări mari. În acest sens redăm pe
scurt rezul tatele obținute la probele de control:
– la proba de viteză, sportivii au avut rezultate situate între valorile individuale
încadrate între 7,9 sec până la 8.8 sec. și cu o medie de 8,53 la testarea inițială față de
8,45 la testarea finală.
– la proba de s ăritură în lungime de pe loc s -au obținut rezultatele așteptate la această
vârstă, fiecare dintre elevi încercând să se mobilizeze foarte bine. Performanțele s -au
încadrat între mediile 168 cm la testarea inițială și 178 cm la testarea finală, cee ace ne
arată predispoziția pentru performanță a acestora.
– la naveta media performanțelor s -a situate între 11,25 la testarea inițială și 10,37 la
testarea finală,
-la proba de forță a musculaturii abdominale me dia performanțelor a înregistrat o
creștere de la 24,07 la 27,07 execuții, ceea ce ne arată că un antrenament riguros și
asiduu asigura succesul unei bune pregătiri fizice pe suportul căreia se poate efectua
cu acura țe și tr ainicie tehnic ii specific e schiului alpin.
2. La această vârstă, procedeele și elementele tehnice de bază, trebuie permanent
consolidate. Antrenamentele trebuie să aibă un grad cât mai mare de individualizare,
respectând particularitățile exacte de vârstă și sex ale fiecărui sportiv. Astfel că la proba
specifică sportivii au înreg istrat rezultate bune cu mediile de 21,11 sec la prima testare și
20,35 sec. la cea de a doua, respectiv cea finală.
3. Rezultatele obținute la competițiile sportive sunt și ele bune, respectiv 7 locuri I, 8
locuri II, 12 locuri III, 32 clasări pe loc IV -10, 12 sportivi la lotul național și 14
participari în competițiile FIS.

58

BIBLIOGRAFIE

1. Balint, Lorand – Metodica educației fizice în învățământul preșcolar și primar, Edit.
"Brafila" Brașov,1998;
2. Balint, Lorand – Însușirea comportamentului tehnico -tactic de bază în probele schiului
alpin, Edit. Omnia Brașov, 1999;
3. Baroga, D. – Educarea calităților fizice combinate, București, Ed. Sport -Turism, 1984;
4. Bauer, E. – Das Schibuch fur Kinder und Eltem, MUnchen, 1986. 6.Bîră,Mihai – Schiul
pentru toți, Edit. St adion, 1973;
5. Bratu, A. Ionel – Deprinderi motrice de bază, Edit. Sport -Turism, 1977;
6. Brehn, W. – Schifahren -training, technik, taktik, Hamburg, 1986;
7. Cârstea, Gheorghe – Educație fizică – fundamente teoretice și metodice, Casa de
editură, Petru Maior, Buc urești, 1999;
8. Ceaușescu, N.N. – Pedagogia educației fizice și sportului, București, Ed. Sport -Turism,
1976;
9. Demeter, Andrei, – Bazele fiziologice și biochimice ale formării deprinderilor motrice,
Edit. Sport Turism, 1982;
10. Demeter, A. și colaboratorii – Fiziologia și biochimia educației fizice și sportului,
București, Ed. Sport -Turism, 1973;
11. Epuran, M. – Metodologia cercetării activităților corporale, București, Ed. I.E.F.S.
1978;
12. Epuran, Mihai, Horghidan V. – Pshihologia educației fizice, F.E.F.S. Bucureș ti, 1995;
13. Nicu Alexe – Planificarea antrenamentului sportiv, Edit. Ministerului Tineretului și
Sportului, București, 1992.