Coordonator științific Sl. Dr. Ing. DORDESCU MARIAN Absolvent Rǎzvan Seceleanu Constanța FACULTATEA DE ELECTROMECANICǍ NAVALǍ CONDUCEREA AUTOMATĂ A… [309642]

FACULTATEA DE ELECTROMECANICǍ NAVALǍ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific Sl. Dr. Ing. DORDESCU MARIAN

Absolvent

Rǎzvan Seceleanu

Constanța

FACULTATEA DE ELECTROMECANICǍ NAVALǍ

CONDUCEREA AUTOMATĂ A STAȚIILOR ELECTRICE DE 400/110/10kV UTILIZÂND SISTEMUL SCADA

Coordonator științific Sl. Dr. Ing. DORDESCU MARIAN

Absolvent

Rǎzvan Seceleanu

Constanța

10/7/2017 Raport de originalitate 6.10.2017 9-25-6 – Seceleanu Razvan, S.L. Dr. Ing. Marian Dordescu, C.html

Plagiarism Detector v. 993 – Originality Report:

Analyzed document: 10/6/2017 9:25:06 AM

"Seceleanu Razvan, S.L. Dr. Ing. [anonimizat] 3.doc"

Licensed to: UNIVERSITATEA MARITIMA DIN CONSTANTA_License3

Relation chart:

Distribution graph:

Comparison Preset: Word-to-Word. Detected language: Romanian Top sources of plagiarism:

Processed resources details:

Important notes:

Excluded Urls: Included Urls:

Detailed document analysis:

file:///C:/Users/seede/Desktop/licenta%20ionut/Raport%20de%20originalitate%206.10.2017%20%209-25-6%20-%20Seceleanu%20Razvan,%2… 1/14

Cuprins

Introducere 9

Capitolul 1. Principii si logica de funcționare a stațiilor electrice 10

Teleconducerea stațiilor 10

Mentenanța la distanță a stațiilor 10

Cerințe pentru conducerea automată 11

Administrarea apelurilor de incidente 12

Coordonarea intre stație si dispeceri 13

Comanda și conducerea prin dispecer 13

Amplasarea personalului operativ care utilizează SCADA 14

Cerințe pentru funcționarea la distanță a stațiilor 14

Capitolul 2. Parametrii utilizați în conducerea automată și infrastructura necesară pentru

SCADA 16

Arhitectura sistemului SCADA 16

Arhitectura generală a soluției de acces la distanță 16

Cerințe tehnice pentru sistemul SCADA 16

Cerințe de telecomunicații 16

Cerințe de alimentare cu energie electrică 17

Sincronizarea de ceas intern 17

Operarea sistemului/Securitatea IT. 17

Istoricul informațiilor 17

Monitorizarea sistemului 17

Managementul securității 17

Capitolul 3. [anonimizat]/scop 19

Definiții si prescurtări 19

Descriere echipament/operație tehnologică 20

Generalități 20

Interfața utilizator 21

Deschiderea/închiderea aplicației 21

Elemente de bază 22

Utilizatori și drepturi de operare 24

Puncte de informații 25

Simboluri echipamente comutație 26

Simboluri topologice 29

Simboluri semnalizări celulă 29

Tratare alarme si evenimente 34

Cerințe tehnice de exploatare 34

Comenzi echipamente 34

Comenzi echipamente comutație 34

Comenzi de punere în funcțiune/anulare automatizări (RAR si Teleprotecții).42 3.7. Imagini de proces 44

Schemă monofilară stație 400kV 45

Schemă monofilară stație 110 kV 45

Schemă monofilară stație 10 kV 46

Schema PDB 400 kV. 46

Schema PDB 110 kV. 47

Schema Servicii interne 230V c.a 47

Schema Servicii interne 220V c.c 48

Ecran Detaliu Celule 48

Ecran detaliu linie 400kV 48

Ecran detaliu Trafo 400kV 55

Ecran detaliu CTf 400kV 62

Ecran detaliu CL 400kV 62

Ecran detaliu măsură 400kV 63

Ecran detaliu LEA 110kV 63

Ecran detaliu CT 110kV 64

Ecran detaliu măsură 110kV 64

Ecran detaliu TSI 10kV 65

Ecran detaliu LEA 10kV 65

Ecran detaliu cuplă 10kV 66

Ecran detaliu măsură 10kV 66

3.8. Evenimente si alarme 67

Capitolul 4. Detalii din Stația 400/110/10KV 72

Amplasarea echipamentelor de electroalimentare 72

Echipamentele de calcul necesare pentru sistemul SCADA 73

Prezentarea soluției de teleconducere a stației electrice 73

Parametrizarea sistemului SCADA ale stației teleconduse și parametrizarea protecțiilor acestei stații 73

Legislație aplicabilă, prescripții, norme, normative generale și specifice 74

Protecția mediului 74

Cerințe pentru asigurarea calității 75

Securitate și sănătate în muncă 75

Reglementările legale de securitate în muncă 75

Cerințe de securitate în muncă pentru contractant și personalul acestuia 76

Cerințe de securitate în muncă pentru instalații și organizarea de șantier 77

Măsuri pentru prevenirea și stingerea incendiilor (PSI) 78

Bibliografie 80

Lista figurilor

Figura 3.1. Ecranul principal al aplicației SCADA 22

Figura 3.2. Bara aplicației SCADA 22

Figura 3.3. Buton autentificare 22

Figura 3.4. Fereastra de autentificare 24

Figura 3.5. Semnalizare prioritate comandă celula 400kV, 110kV 29

Figura 3.6. Semnalizare prioritate comandă celula 10kV 30

Figura 3.7. Semnalizare grup reglaje activ celula 400kV 30

Figura 3.8. Semnalizare grup reglaje activ celula 110kV 30

Figura 3.9. Semnalizare grup reglaje activ celula 10kV 31

Figura 3.10. Semnalizări simple 31

Figura 3.11. Semnalizări de avarie/ preventive 32

Figura 3.12. Comenzi întreruptor 35

Figura 3.13. Ecran de comandă conectare/deconectare 35

Figura 3.14. Ecran de comandă, execuție comandă 36

Figura 3.15. Comenzi întreruptor 37

Figura 3.16. Prezență interblocaj 38

Figura 3.17. Comenzi separator 39

Figura 3.18. Ecran de comandă al separatorului/CLP-ului 39

Figura 3.19. Ecran de comandă închidere 40

Figura 3.20. Execuție comandă 41

Figura 3.21. Ecran de anulare comandă închidere 42

Figura 3.22. Comandă RAR 43

Figura 3.23. Ecran de comandă asociat automatizării 43

Figura 3.24. Ecran de comandă punere în funcțiune 44

Figura 3.25. Schema monofilară stație 400kV 45

Figura 3.26. Schemă monofilară stație 110 kV 45

Figura 3.27. Schemă monofilară stație 10kV 46

Figura 3.28. Schema PDB 400kV 46

Figura 3.29. Schema PDB 110kV 47

Figura 3.30. Schema Servicii interne 230V c.a 47

Figura 3.31. Schema Servicii interne 220V c.c 48

Figura 3.32. Ecran detaliu linie 400kV 48

Figura 3.33. Prioritatea de comandă a celulei 49

Lista tabelelor

Tabelul 2.1. Glosar de Termeni 18

Tabelul 3.1. Listă butoane 22

Tabelul 3.2. Categorii de semnalizări 34

Seceleanu Răzvan Introducere

Introducere

Am ales și tratat cu multă plăcere și cu mult interes această temă deopotrivă fundamentală, utilă și pasionantă pentru teoria și practica electroenergetică, cu dorința de a aduce un plus de cunoaștere în acest domeniu.

Tema este incitantă prin actualitatea, extinderea și importanța ei, necesitând o laborioasă muncă de cercetare și documentare, de coroborare și asamblare a informațiilor și cunoștințelor necesare dezvoltării ei.

Civilizația nu poate fi concepută în zilele noastre fără folosirea energiei electrice în aproape toate sectoarele de activitate ale societății omenești. În paralel cu creșterea puterii instalate în sistem, are o mare importanță utilizarea corectă a energiei electrice, precum și un control în timp real asupra întregii rețele de transport.

Lucrarea de față își propune să trateze numai aspectele legate de conducerea automată și supravegherea instalațiilor, care constituie, în fond, punctul de plecare pentru atingerea scopului menționat. Astfel, s-a căutat ca prin alegerea și organizarea materialului prezentat să se pună la dispoziția celor interesați de domeniul energetic elementele necesare pentru înțelegerea principiilor ce stau la baza funcționării sistemului SCADA.

Capitolul I prezintă filozofia de funcționare a sistemului SCADA, fiind punctul 0 de

plecare, în funcție de aceste directive putând fi realizată efectiv lucrearea.

În Capitolul II am punctat felul cum este realizată conducerea automată utilizând sistemul SCADA, componentele hardware, software, am prezentat principiile de bază in alegerea soluției de comuncație, instalația de climatizare și instalația de electroalimentare.

În Capitolul III am prezentat lucrările necesare pentru realizarea conducerii automate a stațiilor electrice.

În Capitolul IV este realizată o prezentare de ansamblu a elementelor ce stau la baza protecției mediului și mijloacelor de Securitate și Sănătate a Muncii, fiecare fiind esențiale în derularea acestui proces.

9

Capitolul 1. Principii si logica de funcționare a stațiilor electrice

Distribuirea funcțională a sistemului energetic național din România (SEN) se realizează printr-o serie de nivele de conducere de dispecer. În România funcționează patru astfel de nivele:

Nivelul 1 – Dispecer Energetic National (DEN)

Nivelul 2 – Dispecer Energetic Teritorial (realizat prin 5 DET-uri) Nivelul 3 – Dispecer Energetic Zonal (DEZ)

Nivelul 4 – Dispeceri Energetic de Distribuție Zonal (DEZD)

În momentul de față, toate stațiile TRANSELECTRICA se află sub controlul operativ al DEN si DET. Toate operațiunile sunt efectuate de către personalul operativ din stațiile electrice de transport, în schimburi de lucru (ture). Toate operațiunile din cadrul stațiilor se realizează de către acest personal operativ pe baza instrucțiunilor date de DEN pentru instalațiile de 400kV și 220kV, respectiv DET pentru 110kV DEZD pentru 20kV și DED pentru 10kV.

Teleconducerea stațiilor

Este necesar să se definească mai întâi ce se înțelege prin termenul de teleconducere a stației. Teleconducerea stației se definește ca implementarea atât a comenzilor cât și a supravegherii la distanță:

Comanda la distanță: Comanda de la distanță a echipamentelor si aparatrajului stației, realizată cu scopul schimbarii stării operative a acestora, si semnalizarea la distanță a stării echipamentelor si aparatajului.

Supravegherea la distanță: Supravegherea și monitorizarea în timp real și continuu de la distanță a instalațiilor stației, cu furnizarea datelor referitoare la starea lor operațională (de exploatare).

Supravegherea la distanță presupune monitorizarea informațiilor operaționale (starea aparatajului, circulații de puteri, semnalizări funcționale ale protecțiilor) precum și informații privind siguranța în funcționare a echipamentelor și informații privind mentenanța acestora.

Mentenanța la distanță a stațiilor

În plus față de comanda și suravegerea la distanță, se pot aloca facilități pentru mentenanța de la distanță, pentru a permite personalului de întreținere să își desfășoare activitățile specifice fără a fi nevoie să se deplaseze în stații. Se definește astfel:

Mentenanța la distanță: Existența facilităților de interogare, configurare și depanare de la distanță a echipamentelor, permițând personalului de întreținere/mentenanță specializat să își desfășoare activitatea de la distanță. Aceste facilități includ accesul de la distanță al releelor de protecție și a sistemului de comandă a stației, a sistemului de management al rețelelor de telecomunicație, supravegherea echipamentelor de testare on-line a transformatoarelor, precum și alte facilități.

Mentenanța la distanță permite eficientizarea activității inginerilor de mentenanță, aceștia nemaifiind nevoiți să se deplaseze în stații pentru anumite activități specifice (de ex. descărcarea listingurilor cu înregistrările de evenimente din releele de protecții, pentru investigații post-factum). Deoarece facilitățile de mentenanță la distanță nu sunt o cerință a funcției de teleconducere, nu vor fi aprofundate în prezentul studiu.

Cerințe pentru conducerea automată

Prin intermediul SCADA, toate informațiile privind comanda la distanță și cele operaționale necesare pentru supravegherea sistemului de transport al energiei electrice sunt direcționate de la DEN si DET, în conformitate cu nivelele lor de responsabilitate a comenzilor.

Alarmele de mentenanță și semnalizările pentru toate serviciile auxiliare, cât și pentru dispozitivele de siguranță și securitate sunt disponibile la nivel de stație, fie prin SCC (sistem comandă-control stație), fie la panourile de comandă convenționale.

Alarmele de mentenanță (semnalizează situația parametrilor de funcționare) sunt definite ca alarme și semnalizări care sunt necesare pentru a permite o detectare timpurie a defectelor care ar putea împiedica funcționarea în siguranță a sistemului.

Alarmele/semnalizările de mentenanță includ următoarele:

Alarme privind situația întrerupătorului, de ex. nivel scăzut de ulei, nivel scăzut de SF6 etc.

Blocaje operaționale, sarcini maxime

Starea alimentarilor auxiliare

Declanșări MCB-uri (siguranțe automate)

Semnalizări de stare ale teleprotecțiilor

Semnalizări de stare a unităților de comandă ale celulei (BCU)

Semnalizări de stare a protecțiilor, de ex. starea circuitelor de alimentare în c.c.

Semnalizări de stare ale bateriilor de acumulatoare

Alarmele/semnalizările de stare operațională a instalațiilor vor include:

Semnalizari de stare a echipamentelor

Indicarea funcționării protecțiilor tehnologice a trafo (Buchholz, temperatură, functionare ventilator etc.)

În prezent, intervenția de răspuns la aceste alarme și semnalizări are loc la nivel de stație, fiind realizată de către personalul operativ din stație. Acest operator este primul respondent în caz de apel privind defectele sau alarme în cadrul stației. Operatorul identifică alarma si raportează evenimentul către nivelul de dispecer corespunzător si către centrul de exploatare locală (CE). Operatorul efectuează, de asemenea, sub îndrumarea operatorului de dispecer sau în conformitate cu instrucțiunile de manevre în vigoare, operațiunile pentru stabilirea cauzei alarmei și pentru găsirea rapidă de soluții în vederea restabilirii funcționării rețelei.

În cazul sistemului de conducere automată prin sistemul SCADA, procesul de monitorizare si prim răspuns/ intervenție se realizează din stație sau de la treptele superioare (de ex. DET).

Conducerea automată a stațiilor electrice de 400/110/10kV utilizând sistemul SCADA poate consta dintr-o singură locație sau mai multe locații. În plus, și alte servicii din cadrul TRANSELECTRICA, amplasate în sucursalele de transport (ST) sau în CE, pot solicita accesul la informațiile din sistemul SCADA.

În momentul de față, prin utilizarea sistemelor SCADA în fiecare stație, pentru

susținerea, funcționarea rețelei de transport a energiei electrice, realizează urmatoarele funcții:

Supravegherea alarmelor și semnalizărilor pentru toate echipamentele importante din cadrul stațiilor.

Analiza alarmelor pentru identificarea defectelelor, incidentelor, evenimentelor

și prioritizarea și clasificarea acestora.

Anunțarea incidentului către personalul repondent corespunzător (echipa mobilă

de lucru sau specialistul tehnic).

Înregistrarea defectelor si modalității de rezolvare a acestora.

Notificarea DEN sau a DET cu privire la orice fel de alarme care pot afecta funcționarea sistemului.

Stocarea informațiilor privind alarmele și evenimentele din stații, pentru analize post-factum si raportarea acestora.

În practica, supravegherea utilizând sistemul SCADA a stației nu se efectuează continuu în mod normal, ci la apariția stărilor anormale. Fiecare echipament important al stației este monitorizat prin dispozitive locale, iar în cazul apariției situației anormale, aceasta este raportată către locația responsabilă cu monitorizarea stației. Informațiile ce vor fi primite din stații vor trebui să fie concentrate, pentru a furniza doar datele esențiale către operator.

Administrarea apelurilor de incidente

Stațiile electrice trebuie să dețină personal 24 h x 7 zile pentru a putea răspunde rapid la apariția alarmelor. În principiu, este necesar ca în 10 minute alarmele de mentenanță să fie analizate și clasificate și să se stabilească un răspuns corespunzător.

Personalul operativ ar putea de asemenea să preia apelurile de incidente venite de la operatorii DEN si DET legate de problemele sistemului SCADA, de exemplu dispariția comenzii unei stații, a unei linii din cadrul unei stații, sau defect de comunicație.

Este necesară implementarea unei proceduri pentru a stabili modul în care personalul operativ va răspunde la alarmele si evenimentele din cadrul stației.

La recepționarea unei alarme, a unui eveniment sau a unui apel de incident, personalul operativ va analiza alarma/evenimentul, in baza unui sistem de clasificare prioritar. Sistemul de clasificare poate fi sub forma unui manual tabelar on-line. Manualul va furniza o explicație a alarmei si va indica răspunsul corespunzător la aceasta.

Personalul operativ din stație trebuie să utilizeze un sistem de înregistrare a măsurilor luate in vederea eliminarii urmărilor incidentelor (IAT). Acesta se poate baza pe manipulator tabelar tip Excel, sau pe o aplicație pentru baze de date. Funcțiile principale ce vor fi realizate de sistemul IAT sunt:

Înregistrarea tuturor incidentelor (alarme, evenimente, apeluri de incident), pe care operatorul le consideră necesar a fi investigate și/sau intreprinse acțiuni de mentenanță.

Urmărirea investigării incidentului, înregistrarea acțiunilor luate, închiderea incidentului la finalizarea remedierii si repunerea în funcțiune cu succes a instalației.

Transmiterea de statistici privind indicatorii de performanță (viteza de răspuns pentru investigația initială, timpul de finalizare al acțiunii de remediere) pe care TRANSELECTRICA le consideră de interes in măsurarea si îmbunătățirea performanțelor la nivel global ale activității acesteia.

Coordonarea între stație și dispeceri

Personalul operativ va interacționa cu dispecerii DEN si DET, furnizând informații legate de incidentele importante ale rețelei, care au dus sau ar fi putut duce la intreruperi fortate in alimentare a echipamentelor SEN.

Dispecerul DEN est răspunzător pentru:

Planificarea și coordonarea în timp real a balanței producție/consum a SEN.

Coordonarea parametrilor de funcționare (tensiune, frecvență, continuitate în alimentare) în întregul sistem

Următoarele responsabilități in ceea ce priveste siguranța rețelei:

Emite instrucțiuni si aprobă deciziile operative, luate de DET.

Revizuiește si aprobă programele de întreruperi emise de DET.

Supraveghează și adminsitrează integritatea sistemelor de protecții.

Efectuează analiza contingențelor din sistem și coordonează acțiunile de reducere a riscului de producere a acestora.

În organizarea actuală, DET-urile sunt responsabile pentru:

Asigurarea funcționării sistemului în timp real la parametrii operaționali necesari (nivel tensiune, circulație de puteri, nivele de scurtcircuit, limite de încărcare ale echipamentelor).

Aprobarea deconectării și reconectării după punerea în funcțiune a echipamentului în sistem.

Planificarea și aprobarea întreruperilor, atât cele planificate cât și cele forțate.

Stabilirea măsurilor ce vor fi luate în cazul defectelor (incidentelor) sau

avertizărilor la echipamentele din sistem.

Reconfigurarea sistemului în scopul prevenirii riscurilor reale sau potențiale care pot afecta stabilitatea regimului de funcționare.

Realizarea programului de manevre și supravegherea implementării acestuia.

Emiterea de instrucțiuni către producătorii de energie, sub direcția DEN.

Control direct asupra personalului operativ din schimburi din cadrul stațiilor, pe durata schimbului.

Din cele prezentate anterior, este clar că personalul operativ dintr-o stație are o relație foarte strânsă cu dispecerii teritoriali DET, care răspund deja pentru siguranța sistemului.

Comanda și conducerea prin dispecer

DEC și DET conduc dispecerizat (programează și comandă operațional) rețeaua de transport în limitele autorității lor. Comanda operațională asupra unui echipament de comutație, fie că se realizează de la distanță sau prin intermediul unui operator din stație, poată fi condusă numai de către unitatea de dispecer responsabilă pentru acel echipament.

Unitatea de dispecer poate delega, în conformitate cu o procedură aprobată, comanda operațională a unei instalații aflate în autoritatea sa, pentru manevre de comutație clar specificate sau pentru anumite părți din instalație. Transferul și preluarea comenzii operaționale către/de

către un alt nivel de gestiune operativă poate avea loc o singură dată pentru un echipament și numai în urma agreerii asupra acestora de către unitatea de dispecer și respectiv nivelul de gestiune operativă.

Amplasarea personalului operativ care utilizează SCADA

Locul personalului operativ care utilizează SCADA va fi la un pupitru operativ dotat cu ecrane de tip SCADA, pentru a supraveghea alarmele de mentenanță și semnalizările din stația telecondusa. La alegerea locației, va trebui să se țină cont de următoarele:

Să asigure amplasarea și spațiul necesar pentru a furniza un mediu de lucru confortabil pentru operatorii care efectuează supravegherea 24h x 7zile.

Să aibe disponibile legături de telecomunicații redundante și sigure cu sistemul SCADA, pentru colectarea, stocarea și afișarea datelor din stație.

Să asigure un sistem securizat de alimentare cu energie pentru echipemantele IT ce vor fi instalate.

Să aibe asigurat accesul telefonic la DEN, DET.

Cerințe pentru funcționarea la distanță a staților

Pentru funcționarea de la distanță a stațiilor, sunt necesare următoarele facilități:

Comanda la distanță a aparatajului de comutație din stații: întrerupătoare, separatoare, comutator de ploturi al transformatoarelor de putere;

Monitorizarea în timp real a datelor operaționale la dispecer (definite mai jos);

Semnalizarea la distanță a producerii unui eveniment prin alarme de mentenanță;

Echipamente primare fiabile;

Sistemele secundare complet operaționale.

Punctele 1 si 2 sunt solicitate de Centrele de Dispecer, pentru funcționarea eficientă a sistemului de transport al energiei electrice.

Punctul 3 este necesar pentru asigurarea siguranței echipamentelor din sistem. Sunt necesare facilități pentru detectarea alarmelor și transmiterea acestora neîntârziat către părțile responsabile cu investigarea și soluționarea acestora.

Punctul 4: Echipamentul primar din stații trebuie să se găsească în stare bună de funcționare. Dacă echipamentul primar este în stare buna și sigur, atunci numărul incidentelor ce necesită intervenția în stație a operatorului pentru cazuri de urgență va fi foarte scăzut.

Daca însă nivelul defectelor din echipamentul primar este semnificativ, atunci întârzierea în procesul de răspuns la acestea poate deveni un factor critic.

Punctul 5: Sistemele secundare din stație, care asigură securitatea și fiabilitatea funcțiilor de comandă-control și supraveghere la distanță trebuie să fie foarte sigure. Circuitele de comandă-control trebuie să fie fiabile în întregime. Funcția de supraveghere a alarmelor trebuie să fie sigură. Echipamentul de comandă-control și supraveghere locală din stații (dulapuri de comandă locale, panouri de comandă și semnalizare din camera de comandă) trebuie să se afle în stare corespunzătoare de funcționare, deoarece personalul care se deplasează în stații pentru evaluarea locală a incidentului sau a defectului va lucra într-un număr de stații diferite,

nefiind la fel de obișnuit cu stația respectivă, ca în cazul acelor stații care sunt permanent exploatate de personal operativ în ture.

Releele moderne de protecție sunt dispozitive digitale, având un număr mare de semnalizări de diagnoză și avertizare, care pot fi supravegheate. În schemele standard de comandă, numărul alarmelor care pot fi supravegheate este limitat de numărul de contacte de ieșire ale releului de protecție, deoarece semnalele trebuie cablate la panourile de comandă și la RTU. Totuși, SCC adună date de la releele de protecție și de la alte dispozitive ce utilizează sisteme de comunicații serială; dacă sunt legate în circuit, toate indicațiile și semnalizările din fiecare dispozitiv pot fi supravegheate de la SCC.

Capitolul 2. Parametrii utilizați în conducerea automată și infrastructura necesară pentru SCADA

Arhitectura sistemului SCADA

Infrastructura hardware pentru o stație electrică include procesor SCADA redundant, procesor de comunicare front-end, servere de administrare a bazei de date, stații de lucru operator și echipamente periferice precum imprimante, sub-sisteme pentru timp-frecvență, rețea de comunicație locală, comunicații și cablare IT.

Pentru alimentarea sigură a hardware-ului utilizat pentru SCADA va fi necesar un UPS. Comunicația-voce cu treptele operative superioare se realizează pe canal adițional PBX integrat în rețeaua PBX existentă cu telefoane instalate la pupitrul personalului de comandă.

Funcțiile software necesare:

Achiziție și schimb de date

Înregistrarea secvențelor de evenimente

Procesarea datelor

Sistem pentru istoric de date

Controlul supravegherii

Etichetare date (tag-uri)

Interfață utilizator

Alarmare

Este de preferat ca utilizatorii la distanță să dețină acces securizat la web.

Fiecare ST are câte un inginer SCADA pentru menținerea și actualizarea bazei de date SCADA și furnizarea suportului tehnic necesar mentenanței sistemului.

Operarea curentă de la DEC/DET ar fi intreruptă temporar pe durata testării punct-cu- punct a indicatorilor de stare, a alarmelor și măsurilor din fiecare stație.

Arhitectura generală a soluției de acces la distanță

Soluția tehnică practică de implementare va depinde de particularitățile SCC din stații. Se poate însă presupune ca va fi posibilă utilizarea unei conexiuni la distanță cu pupitrul operator. În acest caz, se recomandă o lățime de bandă minimă de 256 kbit/s pentru minimizarea problemelor de viteză de trafic.

Cerințe tehnice pentru sistemul SCADA

Sistemul SCADA va avea parametrii de specificație tehnica după cum urmează

Cerințe de telecomunicații

Personalul operativ deține legături sigure de comunicație voce cu:

echipele de întreținere și mentenanță localizate la CE

echipele mobile de intervenție

diversele unități de dispecer la toate nivelele de tensiune, incluzând DEC, DET-uri și DEZD-uri

Facilitățile de telefonie ale personalului operativ din stații includ aceleași funcționalități ca și cele existente în prezent la operatorii de dispecer.

Cerințe de alimentare cu energie electrică

Serverele și stațiile de lucru sunt protejate împotriva supratensiunilor și întreruperilor în alimentare. Fiecare statie este dotata cu UPS pentru a permite alimentarea neîntreruptă pe perioade scurte de timp. Se folosesc UPS-uri existente în ST, care nu se depășesc capacitatea estimată.

Sincronizarea de ceas intern

Diferența între ceasurile interne ale sistemelor SCC în stații, DET trebui să nu depășească o secundă într-o lună. Se va folosi o sursă sigură pentru timpul de referință pentru sincronizarea serverelor. Aceasta sursă pentru timpul de referință poate fi ceasul master GPS local, sincronizare prin GPS local sau prin NTP sau SNTP de la serverul WAN Transelectrica.

Operarea sistemului/Securitatea IT

Pentru implementarea sistemului SCADA este folosit un sistem standard, disponibil comercial, Windows este sistemul de operare pentru sistemul SCADA. S-a implementa o politică de securitate IT, inclusiv proceduri și software antivirus, pentru a proteja sistemul de contaminări din căi externe precum USB, CD-ROM sau altele. Sunt programate upgrade-uri regulate ale fișierelor de semnătură antivirus.

Istoricul informațiilor

Sistemul asigură posibilitatea stocării, apelării și raportării istoricului de date.

Monitorizarea sistemului

În cazul detectării unui defect hardware sau software, sistemul SCADA va genera o alarmă către operator și va comuta pe echipamentul de rezervă aflat în stand-by.

Managementul securității

Pentru orice lucrare de realizat în instalații este necesară planificarea activităților, determinarea corectă a secvențialității etapelor de execuție, obținerea aprobărilor necesare și implementarea lucrării urmărind procedurile companiei. Pentru aceasta, se recomandă implementarea unui sistem unitar de management al securității în muncă (în baza permiselor de acces la lucru) implementat și la DEC/DET, în baza căruia operatorii de dispecer și personalul operativ din statii să administreze și să implementeze procedurile de securitate pe perioada activităților de mentenanță în rețea. Sistemul de management al securității va permite operatorilor o administrare în condiții de securitate a rețelei, emițând formulare electronice și asociind pe diagramele monofilare etichete specifice elementelor afectate. Aceste etichete vor informa operatorul asupra stării active a documentelor de securitate a muncii asociate elementului (de ex. activare Permis de acces).

Tabelul 2.1. Glosar de Termeni

Capitolul 3. Sistemul SCADA-domeniul de aplicare/scop

Vom prezenta domeniul de aplicare în vederea exploatării sistemului SCADA din stația

de transformare 400/110/10 kV.

Definiții si prescurtări

SCADA – prescurtare pentru Monitorizare, Control si Achiziții de Date (Supervisory Control And Data Acquisition). Termenul se referă la un sistem amplu de măsură si control.

Hard-disk (HDD) – hard disk drive – non-volatilă a datelor într-un sistem

USB – Universal Serial Bus – porturi de conectare a dispozitivelor de stocare date tip

USB.

WinZip, WinRar – software specializat pentru arhivarea fisierelor de date sub platforma

de operare Windows.

Backup – Operație de copiere a unor informații mai importante de pe hard-discul local pe un drive extern, pentru a asigura existența unei copii de siguranță în cazul în care datele de pe hard disc ar putea fi avariate. Backup-urile se realizează în principal pe benzi magnetice sau pe dischete, CD, DVD sau chiar HDD-uri.

Restore (Restaurare) – Operațiunea inversă a backup-ului – refacere a datelor și configurațiilor sistemelor utilizând copii de siguranță executate anterior.

Exploatare – ansamblul de operații (manevre) executate pentru asigurarea adaptării continue la cerere a producerii, transportului, distribuirii și furnizării de energie electrică, în condiții corespunzătoare tehnico-economice și de siguranță.

Personal operativ – personalul tehnic care își desfășoară activitatea în ture (schimburi) în stația de transformare și care are ca sarcină de serviciu: supravegherea funcționării, executarea operațiilor și manevrelor în mod nemijlocit în instalațiile electrice din cadrul stației de transformare.

Supraveghere – activitate de mentenanță preventivă prin care, în mod periodic sau continuu, se obțin informații cu privire la starea tehnică a echipamentelor/instalațiilor, în vederea stabilirii necesarului de lucrări de menținere/restabilire a performanțelor.

Monitorizare – activitate prin care se culeg date din instalație cu scopul de a stabili dacă echipamentele/instalațiile funcționează normal.

Mentenanță – ansamblul tuturor acțiunilor tehnice și organizatorice care se execută asupra echipamentelor/instalațiilor aflate în exploatare și care sunt efectuate pentru menținerea stării tehnice necesare îndeplinirii funcțiilor pentru care au fost proiectate.

Mentenanță preventivă – ansamblu al lucrărilor de mentenanță care se efectuează la intervale de timp predeterminate pentru prevenirea defectării echipamentelor/instalațiilor sau pentru reducerea probabilității de evoluție în timp a unor defecțiuni.

Incidente – sunt evenimente accidentale care apar în rețelele de transport și distribuție a energiei electrice cu tensiunea peste 1kV care se manifestă prin modificarea stării anterioare a ansamblurilor funcționale, prin abateri ale parametrilor funcționali ai acestora în afară limitelor prevăzute prin reglementări sau contracte, sau prin reduceri ale puterii electrice produse pe centrală sau pe grupuri energetice, indiferent de efectul lor asupra consumatorilor și indiferent de

momentul în care se produc. Se poate utiliza pentru acest tip de evenimente accidentale și denumirea de avarie, având același înțeles.

Neconformitate – neîndeplinirea unei cerințe.

Cerință – condiție (așteptare) în general implicită sau obligatorie, care este declarată (scrisă într-un document avizat, aprobat și în vigoare la dată constatării neconformității).

Eveniment accidental – eveniment întâmplător din exploatarea instalațiilor de producere, transport și distribuție a energiei electrice și termice care conduce la modificări ale stării sau schemei de funcționare a acestora sau la abateri ale unor parametri sau caracteristici de funcționare în afară limitelor stabilite prin reglementări sau contracte, cu sau fără repercursiuni privind alimentarea cu energie electrică sau termică a consumatorilor.

PO – Procedura Operațională.

ST – Sucursala de Transport.

SMI – Sistem Management Integrat.

SEM – Serviciul Exploatare – Mentenanță.

SSCPA – Serviciul Sisteme Control Protecții Automatizări.

CE – Centrul de Exploatare.

SCMSSM – Serviciul Călit ate Mediu Securitate și Sănătate în Muncă.

SMSU – Serviciul Management Situații de Urgență.

c.c. – curent continuu.

c.a. – curent alternativ.

Descriere echipament/operație tehnologică

Generalități

În cadrul stației 400/110/10kV sistemul de comandă-control este format din următoarele

componente principale:

Două servere redundante (denumite UCCP 1 și UCCP 2) și consola de mentenanță, amplasate în două dulapuri de calculatoare din camera de comandă (X01-W și X02-W).

Două stații de lucru operator pentru comandă la nivel de stație, prin intermediul cărora operatorul exercită controlul direct asupra stației, denumite HMI.

Console operator (monitoare, tastatură, mouse) prin intermediul cărora operatorul local exercită controlul asupra stației. Sunt două seturi, amplasate pe pupitrul camerei de comandă. Conentarea cu calculatoarele MMI se face prin perechi de extendere KVM.

Terminalele de celulă (BCU, tip REC 561), ca parte componentă a sistemului de comandă-control al stației prin care se realizează comandă efectivă a aparatajului primar și urmărirea funcționarii echipamentelor primare și secundare din stație.

Rețeaua LON leagă între ele diferite părți ale sistemului de protecție și comandă. Valorile măsurate, informațiile de stare și evenimentele sunt transmise instantaneu către nivelul superior. Echipamentele nivelului superior pot citi și scrie valori memorate, valorile setate și alți parametrii când este necesar. De la nivelul superior către terminalele de celulă se trasnmit comenzi de acționare a echipamentului primar. În plus, rețeua LON permite echipamentelor de la

nivel celulă să schimbe informații între ele, cum ar fi informații de interblocare, sau între terminalele de comandă.

Protocolul LonTalk suportă două tipuri de obiecte și variabile de rețea și mesaje explicite. Variabilele de rețea sunt utilizate pentru a livra mesaje scurte cum ar fi valori măsurate, informații de stare și semnale de blocaj/interblocare. Mesajele explicite sunt utilizate pentru transferul pachetelor de informații mai mari cum ar fi evenimente și mesaje explicite de citire și scriere. Rețeaua LON este realizată fizic printr-un star-coupler LON, cu o comunicație punct la punct către noduri.

Rețeaua SPA este utilizată pentru sistemul de monitorizare al terminalelor de protecție ale stației, incluzând analiză înregistrărilor de avarii (osciloperturbograme), setările de protecții și schimbări de configurare.

Sistemul central mai cuprinde o rețea standard LAN TCP/IP la care sunt conectate toate computerele și imprimantele. Rețeaua LAN este utilizată și pentru comunicația între cele două stații de lucru pentru operare (HMI) și computerul pentru inginerie.

două Unități Gateway : UCCS 1 și UCCS 2cu protocoale de comunicație IEC- 60870-5-101 care asigura comunicația cu nivelele superioare

2 receptoare GPS pentru sincronizarea bazei de timp a aplicației SCADA

2 imprimante.

Interfața utilizator

Deschiderea/închiderea aplicației

Aplicația este configurată să pornească automat, dupa repornirea sistemului pe elemnetele componente ale sistemului de teleconducere:

UCCP 1 ;

UCCP 2;

UCSS 1 ;

UCCS 2 ;

HMI 1 ;

HMI 2;

După lansarea in execuție aplicația se va deschide ecranul principal al aplicației SCADA:

Figura 3.1. Ecranul principal al aplicației SCADA

Elemente de bază

Din bara Aplicației SCADA se pot accesa ecranele aferente aplicației, meniurile de prelucrare date, sistem, logare utilizatori și anume:

Figura 3.2. Bara aplicației SCADA

Figura 3.3. Buton autentificare

Butonul permite logarea utilizatorului dorit. Numele acestuia va fi afișat în caseta aflată

în dreapta butonului.

Tabel 3.1. Listă butoane

Utilizatori și drepturi de operare

Logarea utilizatorilor în sistem se realizează apăsând butonul

Acesta deschide fereastra de autentificare în sistemul SCADA :

Figura 3.4. Fereastra de autentificare

În fereastră se poate vedea utilizatorul curent. Procesul de logare implică scrierea numelui utilizatorului dorit în caseta “Utilizator” și a parolei în caseta “Parolă”, urmată de apăsarea butonului “Login”

Numele noului utilizator va apărea în caseta “Utilizator curent”, precum și în meniul de navigare al aplicației – în caseta asociată :

În sistem sunt definite trei profile de utilizatori, având drepturi de operare diferite:

“SYSTEM” – este utilizatorul implicit. Drepturi asociate:

Vizualizare ecrane de process ;

Vizualizare ecrane de detaliu ;

Vizualizare listă de alarme și evenimente ;

“dispecer” – este profilul ce operează sistemul. Drepturi asociate:

Vizualizare ecrane monofilare

Vizualizare ecrane de detaliu

Vizualizare listă de alarme și evenimente

Confirmare alarme

Filtrare alarme și evenimente

Operarea punctelor de informații pasive (off-line)

Drept de comandă asupra echipamentelor primare și a automatizărilor

aplicație

“admin” – este profilul ce administrează sistemul. Drepturi asociate:

Vizualizare ecrane de process

Vizualizare ecrane de detaliu

Vizualizare listă de alarme și evenimente

Confirmare alarme

Filtrare alarme și evenimente

Operarea punctelor de informații pasive (off-line)

Accesul la funcțiile de sistem: interogare generală, reîncărcare și ieșire din

Drept de comandă asupra echipamentelor primare și a automatizărilor;

Aplicația SCADA are inculsă o funcție de logare temporară – dacă un utilizator nu are dreptul de a accesa o anumită funcție a sistemului, accesarea ei este însoțită de încărcarea ferestrei de Login. După o logare cu un ulilizator ce permite executarea funcției , acesta este delogat automat , utilizatorul current fiind cel inițial .

Toate acțiunile de schimbare de utilizator sunt înregistrate în lista de evenimente.

Puncte de informații

Prin punct de informație (PI) se înțelege elementul virtual care descrie și conține o stare

sau o mărime a unui echipament din teren sau a unui echipament virtual.

Fiecare punct de informație are o descriere texuală, care permite identificarea echipamentului atât din punct de vedere al poziției fizice cât și a tipului. Descrierea textuală se regăsește in lista de evenimente.

Tipuri de puncte de informații:

-Semnale digitale – semnalele digitale reprezintă stări (ex: stare automatizări, semnalizări asociate celulelor). Semnalele pot fi de mai multe tipuri:

După tranziție:

Semnale continue – treaptă – sunt semnale care își mențin starea în urmă apariției unui eveniment, până la următoarea tranziție(ex: poziție separator, siguranță declanșată).

– Semnale tranzitorii – puls – sunt semnale care semnalizează apariția unui eveniment sub formă unui puls. Acestea necesită o procesare separată care permite menținerea

afișării în imagine până la confirmare. Cel mai adesea semnalizările de funcționare de protecție sunt de același tip.

După numărul de intrări:

Simple – un singur bit de informație – semnalul poate avea doar două stări: 0 și 1 sau apărut și dispărut. Ex: semnalizările ce însoțesc funcționările de protecție, defectele asociate echipamentelor de comutație.

Duble – informația este codată pe doi biți – semnalul are 4 stări , și anume : 0 – Deschis\Deconectat ;

1 – Închis\Conectat ; 2 – Incert;

3 – Defect;

Semnalele de acest tip sunt asociate pozițiilor echipamentelor de comutatie – întreruptor, separator, CLP. Fiecare stare este identificată distinct în schemele monofilare și ecranele de detaliu asociate fiecărei celule.

-Comenzi digitale – eprezintă acțiunea sistemului asupra procesului. În mod uzual

comenzile sunt de tip puls.

Simple – se utilizează în modificarea anumitor parametri cum ar fi seturile de reglaje.

Duble – se utilizează în comandă echipamentelor primare: separatoare, întreruptoare,

etc.

– Măsuri analogice – sunt valori de proces primite din teren. Ex: curenți, tensiuni,

poziție plot. Timpul de reîmprospătare, precizia și sensurile depind de modul în care sunt

transmise de către releele de protecție ABB.

-Linii topologice – reprezintă modelele virtuale ale liniilor electrice: cabluri, LEA, bare. Ele se colorează în funcție de starea reală a sistemului.

-Elemente comutație (switch) – reprezintă modelul virtual al elementelor de comutație a circuitelor primare: separator, întreruptor, CLP, siguranță fuzibilă, broșare, trasformator etc.

Simboluri echipamente comutație

Întreruptor :

Întreruptor conectat : Întreruptor deconectat :

Întreruptor incert ( starea apare în momentul în care nu sunt confirmate

poziția Deconectat și poziția Conectat – de exemplu în tranziție ) :

Întreruptor defect ( starea apare în momentul în care sunt active concomitent poziția Deconectat și poziția Conectat – indică un defect în echipamentul ce efectuează achiziția de date din teren – BCU ABB REC 561 ) :

Separator :

Separator inchis :

Separator deschis :

Separator incert ( starea apare în momentul în care nu sunt confirmate

poziția Deschis și poziția Închis – de exemplu în tranziție) :

Separator defect ( starea apare în momentul în care sunt active concomitent poziția Deschis și poziția Închis – indică un defect în echipamentul ce efectuează achiziția de date din teren – BCU ABB REC 561 ) :

CLP :

CLP inchis :

CLP deschis :

CLP incert ( starea apare în momentul în care nu sunt confirmate

poziția Deschis și poziția Închis – de exemplu în tranziție ) :

CLP defect ( starea apare în momentul în care sunt active concomitent poziția Deschis și poziția Închis – indică un defect în echipamentul ce efectuează achiziția de date din teren – BCU ABB REC 561 ) :

Întreruptor debroșabil – Statia de 10kV :

Întreruptor broșat :

Întreruptor debroșat :

Poziție broșare incertă ( starea apare în momentul în care sunt active

concomitent poziția Broșat și poziția Debroșat – de exemplu în tranziție ) :

Poziție broșare defectă ( starea apare în momentul în care sunt active concomitent poziția Broșat și poziția Debroșat – indică un defect în echipamentul ce efectuează achiziția de date din teren) :

Siguranță debroșabilă – Stația de 10kV :

Siguranță broșată :

Siguranță debroșată :

Poziție broșare incertă ( starea apare în momentul în care sunt active concomitent poziția Broșat și poziția Debroșat – de exemplu în tranziție ) :

Poziție broșare defectă ( starea apare în momentul în care sunt active concomitent poziția Broșat și poziția Debroșat – indică un defect în echipamentul ce efectuează achiziția de date din teren) :

Simboluri topologice

Linii topologice : Fiecare element pasiv ce face parte din grupul liniilor topologice se va

colora in funcție de nivelul tensiunii ce îl energizează.

Fără tensiune – alb

400 kV – rosu

110 kV – negru

10 kV – albastru

230V c.a. – maro

220V c.c – portocaliu

Starea echipamentului incertă – magenta

Legat la pământ –galben

Transformator : Face legătură între nivelele de tensiune existente în stația 400/110kV Constanța Nord. Fiecare înfășurare se va colora în funcție de nivelul de tensiune al înfășurării :

Trafo 400/110kV :

Trafo 10/0,4kV :

Simboluri semnalizări celulă

Semnalizările aferente celulelor stației 400/110kV Constanța Nord sunt semnalizate distinct, în funcție de semnificație astfel:

Semnalizare prioritate comandă celula 400kV, 110kV

Figura 3.5. Semnalizare prioritate comandă celula 400kV, 110kV

Sunt definite următoarele moduri de operare ale celulei:

Distanța: echipamentele de comutație se pot opera numai de la nivelul ierarhic

superior (DET, DEN). Comenzile din SCADA sunt blocate ;

Stație: echipamentele de comutatie se pot opera numai de la nivelul SCADA. Comenzile de la nivelul ierarhic superior (DET, DEN) sunt blocate ;

Local: echipamentele de comutatie se pot opera local, din cabina de relee. Comenzile

de la nivelul SCADA și nivelul ierahnic superior (DET, DEN) sunt blocate.

Comenzi Blocate: echipamentele se pot manevra doar de la cutiile locale de comanda control.

Prioritatea de comanda curenta este semnalizata prin colorarea in verde – de exemplu

– a casetei de semnalizare asociată. Prioritatea de comandă afișată se referă doar la

comezile asociate echipamentelor de comutație – Întreruptor , Separator , CLP . Automatizările din celulă (RAR , teleprotecții) au cheie de comandă separată.

Semnalizare prioritate comandă celula 10kV :

Figura 3.6. Semnalizare prioritate comandă celula 10kV

Statie: echipamentele de comutație se pot opera numai de la nivelul SCADA.

Local: echipamentele de comutație se pot opera local. Comenzile de la nivelul

SCADA sunt blocate.

Comenzi Blocate: comezile echipamentelor sunt blocate .

Prioritatea de comanda curenta este semnalizată prin colorarea în verde – de exemplu – a casetei de semnalizare asociată. Prioritatea de comanda afisata se referă doar la comezile asociate echipamentelor de comutație – întreruptor .

Semnalizare grup reglaje activ celula 400kV:

Figura 3.7. Semnalizare grup reglaje activ celula 400kV

Grupa de reglaje curentă este semnalizată prin colorarea în verde – de exemplu – a casetei

de semnalizare asociată.

Semnalizare grup reglaje activ celula 110kV :

Figura 3.8. Semnalizare grup reglaje activ celula 110kV

Grupa de reglaje curentă este semnalizata prin colorarea în verde – de exemplu – a casetei

de semnalizare asociată.

Semnalizare grup reglaje activ celula 10kV:

Figura 3.9. Semnalizare grup reglaje activ celula 10kV

Grupa de reglaje curentă este semnalizată prin colorarea în verde – de exemplu – a casetei

de semnalizare asociată.

Semnalizări celulă:

Fiecare semnalizare din celulă este reprezentată printr-o casetă de semnalizare. Culoarea acesteia se schimbă in funcție de tipul de semnal, astfel:

-Semnalizări simple – informații despre starea celulei – Interblocaje , Sincronizare ,

auotmatizări :

Figura 3.10. Semnalizări simple

Simbolul din dreptul casetei se colorează astfel:

Verde – Activ;

Gri – Inactiv;

-Semnalizari de avarie/ Semnalizari preventive – informatii functionarile de protectie

, defecte :

Figura 3.11. Semnalizări de avarie/ preventive

Simbolul din dreptul casetei se colorează astfel:

Roșu + afișare intermitentă (flash) – Alarma activă neconfirmată ;

Roșu permanent – Alarma activă confirmată ;

Orange + afișare intermitentă (flash) – Semnalizare preventivă activă neconfirmată ;

Orange permanent – Semnalizare preventivă activa confirmată ;

Gri + afișare intermitentă – Alarma / Semnalizare preventivă disparută și neconfirmată ;

Gri – Stare normală .

-Semnalizări de cheie comandă automatizări :

Simbolul din dreptul casetei se colorează astfel:

Distanta;

Local;

Semnalizări echipamente comutație – ecran detaliu celulă:

-Echipament interblocat :

Starea interblocat a unui echipament de comutatie este semnalizată astfel:

-Comenzi premise – denumirea echipamentului este de culoare neagră:

-Echipament interblocat – denumirea echipamentului este de culoare roșie :

-Echipament defect / comenzi blocate :

Un defect asociat unui echipament de comutatie, sau blocarea comenzilor acestuia prin trecerea cheii de comanda din cutia de comanda locala in pozitia Local este semnalizata astfel:

Separator/ CLP

Întreruptor

Semnalizări măsuri celulă – ecran detaliu celulă si schema monofilară: Tensiune :

Prag normal : ;

Prag alarmare : ;

Curent :

Prag normal – nu există prag alarmare :

Frecventa :

Prag normal : ;

Prag alarmare : ;

Putere activă

Prag normal spre bara : ;

Prag normal spre linie/trafo : ;

Putere reactivă

Prag normal spre bara : ;

Prag normal spre linie/trafo : ;

Prag alarmare :

Tratare alarme si evenimente

Semnalizările sunt încadrate în trei categorii generice: Eveniment simplu, Semnalizare

preventivă, Alarmă.

Culorile etichetelor, precum și a intrărilor in listele de evenimente depind de tipul

categoriei semnalizărilor:

Tabelul 3.2. Categorii de semnalizări

Alarmele și semnlizările preventive sunt însoțite de o semnalizare sonoră distinctă.

Cerințe tehnice de exploatare

Comenzi echipamente

Schimbarea stării unui echipament de comutatie , poziției plotului pentru transformator, punerea în funcție sau anularea unei automătizări din celula se realizează cu ajutorul unor ecrane speciale de comandă .

Toate comenzile se efectuează doar din ecranele de detaliu asociate fiecărei celule .

Comenzi echipamente comutație

Comenzi întreruptor

Pentru a efectua o comanda asupra unui intreruptor se efectueaza click stânga pe simbolul acestuia, din ecranul de detaliu aferent celulei unde se efectuează manevra:

Figura 3.12. Comenzi întreruptor

Aceasta operațiune duce la deschiderea ecranului de comanda al întreruptorului:

Figura 3.13. Ecran de comandă conectare/deconectare

Elemente ecran:

Identificarea echipamentului selectat si a pozitiei curente :

Alegerea directiei de comanda dorite :

Direcția de comandă este data de poziția echipamentului la momentul comenzii. Butonul de comandă ce are permisie de acționare are textul de culoare neagră și este activ. Butonul fara permisie de comanda va avea textul ce descrie direcția comenzii de culoare gri si este inactiv.

Anulare comanda :

Anularea comezii se face apasând butonul . Acest lucru

duce la inchiderea ferestrei de comandă.

În urma alegerii direcției de comadă dorite (efectuând click stânga pe butonul de comandă activă), ecranul va arăta astfel :

Figura 3.14. Ecran de comandă, execuție comandă

Elemente ecran:

Identificarea echipamentului selectat și a poziției curente :

Afișarea direcției de comandă ce urmează a se efectua :

Butonul de executie al comenzii

Comanda se va executa apăsând acest buton. Inițierea execuției va închide fereastra de comanda . După selectarea direcției de comandă dorite, echipamentul se va selecta. Acest lucru este afișat prin aprinderea intermitentă simbolului echipamentului de comutație asupra căruia se efectuează comanda :

Figura 3.15. Comenzi întreruptor

Figura 3.16. Prezență interblocaj

În cazul in care un interblocaj este activ, butonul de executie comanda devine inactiv .

.

Interblocajul este afisat in partea de jos a ecranului:

Deblocarea comenzii se poate face doar de catre Administratorul de sistem.

În cazul în care nu există nici un interblocaj activ, nu este afișat nici un text de interblocaj și

butonul de deblocare al comenzii este inactiv : .

Comenzi separator/CLP

Pentru a efectua o comandă asupra unui separator sau CLP se efectuează click stânga pe

simbolul acestuia, din ecranul de detaliu aferent celulei unde se efectueaza manevra:

Figura 3.17. Comenzi separator

Aceasta operațiune duce la deschiderea ecranului de comandă al separatorului/CLP-ului :

Figura 3.18. Ecran de comandă al separatorului/CLP-ului

Elemente ecran:

Identificarea echipamentului selectat si a pozitiei curente :

Alegerea direcției de comanda dorite :

Direcția de comandă este data de poziția echipamentului la momentul comenzii. Butonul de comandă ce are permisie de acționare are textul de culoare neagră și este activ. Butonul fără permisie de comandă va avea textul ce descrie direcția comenzii de culoare gri și este inactiv.

Anulare comanda :

Anularea comezii se face apăsând butonul . Acest lucru

duce la închiderea ferestrei de comandă .

În urma alegerii directiei de comada dorite (efectuand click stânga pe butonul de comanda

activa), ecranul va arăta astfel:

Figura 3.19. Ecran de comandă închidere

Elemente ecran:

Identificarea echipamentului selectat si a pozitiei curente :

Afisarea directiei de comanda ce urmeaza a se efectua : Butonul de executie al comenzii :

Comanda se va executa apasând acest buton. Inițierea execuției va închide fereastra de comanda. După selectarea direcției de comanda dorite, echipamentul se va selecta. Acest lucru este afișat prin aprinderea intermitentă a simbolului echipamentului de comutație asupra căruia se efectuează comanda :

Figura 3.20. Execuție comandă

Prezența interblocaj

Figura 3.21. Ecran de anulare comandă închidere

În cazul în care un interblocaj este activ, butonul de execuție

comanda devine inactiv .

Interblocajul este afișat în partea de jos a ecranului:

Deblocarea comenzii se poate face doar de către Administratorul de sistem. În cazul in care nu există nici un interblocaj activ , nu este afișat nici un text de interblocaj și butonul de deblocare al comezii este inactiv : .

Comenzi de punere în funcțiune/anulare automatizări (RAR si Teleprotecții)

Pentru a efectua o comandă asupra unei automatizări se efectuează click stânga pe butonul de comandă asociat acesteia, din ecranul de detaliu aferent celulei unde se efectuează manevră:

Figura 3.22. Comandă RAR

Această operațiune duce la deschiderea ecranului de comanda asociat automatizării :

Figura 3.23. Ecran de comandă asociat automatizării

Elemente ecran:

Identificarea automatizării selectate si a stării curente :

Alegerea direcției de comandă dorite :

Direcția de comandă este dată de starea automatizării la momentul comenzii. Butonul de comandă ce are permisie de acționare are textul de culoare neagră și este activ. Butonul fără permisie de comandă va avea textul ce descrie direcția comenzii de culoare gri și este inactiv

Anularea comezii se face apasând butonul .Acest lucru

duce la închiderea ferestrei de comandă .

În urma alegerii direcției de comadă dorite (efectuând click stânga pe butonul de comandă activă), ecranul va arăta astfel:

Figura 3.24. Ecran de comandă punere în funcțiune

Elemente ecran:

Identificarea echipamentului selectat și a poziției curente :

Afișarea direcției de comandă ce urmează a se efectua :

Comanda se va executa apăsând acest buton. Inițierea execuției va închide fereastra de comandă.

Imagini de process

Imaginile de proces reprezintă o parte din conținutul generat al aplicației. Ecranele

principale sunt :

– Scheme Monofilare : Datorită complexității unei stații de transformare, nu toate informațiile sunt afiste în schema monofilară. Aceasta va conține doar informațiile relevante despre pozițiile echipamentelor de comutație și măsuri. Afișarea informațiilor se face detaliat în schemele de celulă, accesibile din aceste ecrane.

Schemă monofilară stație 400kV

Figura 3.25. Schema monofilară stație 400kV

Ecranul este accesat apăsând butonul aflat în bara de navigație a aplicației. Schemele de detaliu ale celulelor se accesează apăsând butonul cu denumirea celulei:

Schemă monofilară stație 110 kV

Figura 3.26. Schemă monofilară stație 110 kV

Ecranul este accesat apasând butonul aflat in bara de

navigatie a aplicatiei.Schemele de detaliu ale celulelor se accesează apăsând butonul cu

denumirea celulei :

Schemă monofilară stație 10 kV

Figura 3.27. Schemă monofilară stație 10kV

Ecranul este accesat apăsând butonul aflat în bara de

navigație a aplicației. Schemele de detaliu ale celulelor se accesează apăsând butonul cu

denumirea celulei :

Schema PDB 400 kV

Figura 3.28. Schema PDB 400kV

În acest ecran sunt reprezentate funcționările de protecții și semnalizările asociate protecției diferențiale de bară 400 kV. Ecranul este accesat apăsând butonul aflat în bara de navigație a aplicației.

Schema PDB 110 kV

Figura 3.29. Schema PDB 110kV

În acest ecran sunt reprezentate funcționările de protecții și semnalizările asociate protecției diferențiale de bară 110 kV. Ecranul este accesat apăsând butonul

aflat în bara de navigație a aplicației.

Schema Servicii interne 230V c.a.

Figura 3.30. Schema Servicii interne 230V c.a.

În acest ecran sunt reprezentate funcționările de protecții, semnalizările și schema monofilară a serviciilor interne 230V c.a. ale stației. Ecranul este accesat apăsând butonul aflat în bara de navigație a aplicației.

Schema Servicii interne 220V c.c.

Figura 3.31. Schema Servicii interne 220V c.c.

În acest ecran sunt reprezentate funcționările de protecții, semnalizările și schema monofilară a serviciilor interne 220V c.c. ale stației. Ecranul este accesat apăsând

butonul aflat în bara de navigație a aplicației.

Ecran Detaliu Celule

Ecran detaliu linie 400kV

Figura 3.32. Ecran detaliu linie 400kV

Sunt reprezentate grafic urmatoarele :

-Prioritatea de comandă a celulei :

Figura 3.33. Prioritatea de comandă a celulei

Operatorul poate seta din SCADA prioritatea de comandă la Distanță – echipamentele de comutație se pot opera numai de la nivelul ierarhic superior (DET, DEN). Comenzile din SCADA sunt blocate .Acest lucru se realizează apăsând butonul.

În urma acțiunii se deschide fereastra de comandă :

Figura 3.34. Prioritate comandă

Butonul setează prioritatea la Distanță – caseta de

semnalizare corespunzătoare se va colora în verde : .

Butonul schimbă prioritatea de comandă din Distanță , în Stație

– caseta de semnalizare corespunzătoare se va colora în verde : .

Informații despre interblocaje :

Informații despre condițiile de sincronism :

Figura 3.35. Condițiile de sincronism Informații despre starea echipametelor de comandă – control :

Figura 3.36. Starea echipametelor de comandă

Alarme întreruptor , TC și siguranțe TT :

Figura 3.37. Alarme întreruptor ,TC și siguranțe TT

Alarme despre starea echipamentelor de comutație :

Aceste informații sunt accesate apăsând butonul

Acțiunea duce la deschiderea ecranului ce

conține alarmele asociate echipamentelor de comutație:

Figura 3.38. Semnalizări echipamente de comutație

La apariția unei alarme, butonul se va colora în portocaliu.

Alarme servicii interne celulă :

Aceste informații sunt accesate apăsând butonul . Acțiunea duce la deschiderea ecranului ce conține alarmele asociate serviciilor interne ale celulei:

Figura 3.39. Servicii proprii celulă

La apariția unei alarme , butonul se va colora în portocaliu.

Informații automatizare RAR :

Figura 3.40. Informații automatizare RAR

Butoanele și permit punerea în funcție / anularea

automatizării RAR .

Informații Teleprotecții :

Butoanele și permit punerea în funcție /

anularea teleprotecțiilor.

Informații declanșări protecții :

Figura 3.41. Informații declanșări protecții

Măsuri celulă :

Figura 3.42. Măsuri celulă

Ecran detaliu Trafo 400kV

Figura 3.43. Ecran detaliu Trafo 400kV

Acest ecran conține informații detaliate despre celula de Trafo 400kV/110kV. Sunt reprezentate grafic următoarele :

Figura 3.44. Prioritatea de comandă a celulei Trafo 400kV

Figura 3.45. Prioritatea de comandă a celulei Trafo 110kV

Figura 3.46. Informații despre interblocaje

Figura 3.47. Informații despre condițiile de sincronism

Figura 3.48. Informații despre starea echipametelor de comandă – control

Figura 3.49. Alarme întreruptor , TC și siguranțe TT

Alarme despre starea echipamentelor de comutatie :

Aceste informații sunt accesate apăsând butonul . Acțiunea duce la deschiderea ecranului ce conține alarmele asociate echipamentelor de comutație 400kV :

Figura 3.50. Alarme asociate echipamentelor de comutație 400kV

La apariția unei alarme , butonul se va colora în portocaliu.

Informațiile privind celula Trafo 110kV sunt accesate apăsând butonul

. Acțiunea duce la deschiderea ecranului ce conține

alarmele asociate echipamentelor de comutație 110kV :

Figura 3.51. Alarme asociate echipamentelor de comutație 110kV

Alarme servicii interne celula :

Aceste informații sunt accesate apăsând butonul . Acțiunea duce la deschiderea ecranului ce conține alarmele asociate serviciilor interne ale celulei:

Figura 3.52. Alarme asociate serviciilor interne ale celulei

La apariția unei alarme , butonul se va colora în portocaliu.

Informații asociate celulei Trafo 110kV sunt accesate apăsând butonul

. Acțiunea duce la deschiderea ecranului ce conține alarmele

asociate serviciilor interne ale celulei :

Figura 3.53. Alarme asociate serviciilor interne ale celulei

La apariția unei alarme, butonul se va colora în portocaliu.

Temperaturi Trafo :

Informații ventilație Trafo :

Declanșări siguranțe TT :

Figura 3.54. Informații declanșări protecții

Măsurari celulă:

Figura 3.55. Măsurari celulă

Ecranul monitorizare Trafo se deschide apăsând butonul .

Figura 3.56. Ecran monitorizare Trafo

Ecranul commutator ploturi Trafo se deschide apăsând butonul

Figura 3.57. Ecranul commutator ploturi Trafo

Ecran detaliu CTf 400kV

Figura 3.58. Ecran detaliu CTf 400kV

Semnalizarile sunt similare cu cele de la celula de linie 400kV.

Ecran detaliu CL 400kV

Figura 3.59. Ecran detaliu CL 400kV

Ecran detaliu măsură 400kV

Figura 3.60. Ecran detaliu măsură 400kV

Ecran detaliu LEA 110kV

Figura 3.61. Ecran detaliu LEA 110kV

Ecran detaliu CT 110kV

Figura 3.62. Ecran detaliu CT 110kV

Ecran detaliu măsură 110kV

Figura 3.63. Ecran detaliu măsură 110kV

Ecran detaliu TSI 10kV

Figura 3.64. Ecran detaliu TSI 10kV

Ecran detaliu LEA 10kV

Figura 3.65. Ecran detaliu LEA 10kV

Ecran detaliu cuplă 10kV

Figura 3.66. Ecran detaliu cuplă 10kV

Ecran detaliu măsură 10kV

Figura 3.67. Ecran detaliu măsură 10kV

3.8. Evenimente și alarme

Prin eveniment se înțelege orice modificare la nivelul procesului care este înregistrată, indiferent de PI care îl generează. Un eveniment poate este generat la modificare stării unui semnal sau la executarea unei comenzi . Alarmele sunt evenimente care în plus au definit atributul alarmă și pentru care se face o procesare suplimentară.

Alarmele și semnalizările preventive reprezintă un subset al evenimentelor.

Lista de evenimente sau Jurnalul este înregistrarea cronologică a evenimentelor, în

ordinea intrării lor în sistem, indiferent de tipul lor.

Lista de alarme este o reprezentare specială, separată, a evenimentelor de tip alarmă și

deranjament , din lista de evenimente.

Lista de evenimente (Jurnalul)

Figura 3.68. Lista de evenimente

Evenimentele sunt înregistrate în lista în ordinea sosirii în sistem, și nu în ordinea apariției lor în teren. Lista de evenimente este dimensionată să afișeze ultimele 10000 de înregistrări. Pentru a afișa evenimente mai vechi este necesar a se schimbă filtrul de timp.

Lista de evenimente se deschide din butonul Evenimente din bară de navigare rapidă –

În ecranul Evenimente sunt disponibile următoarele butoane:

Filtru – Selectarea filtrului de timp pentru saltul în arhiva de evenimente

STOP – oprește actualizarea listei de evenimente

Caseta ce indică numărul total de evenimente .

Print – tipărește lista de evenimente.

Export CSV – exportă lista de evenimente în format text.

Prin apăsarea butonului , se deschide fereastră de configurare Filtru. Întotdeauna se vor afișa maximum 10000 de evenimente de la momentul de pornire al afișării evenimentelor. Dacă între momentul de pornire și oprire al afișării există mai puțin de 10000 de evenimente, atunci se vor afișa doar acelea.

Stări ale evenimentelor

Figura 3.69. Filtru evenimente

Un eveniment, indiferent de tipul PI ce îl generează, și în funcție de atributele sale poate avea mai multe stări de prelucrare. Cele mai importante atribute sunt:

Confirmare obligatorie – dacă semnalul are setat acest atribut el este trebuie luat la

cunoștință de către utilizator..

Tipul de alarmă – acest atribut determină faptul că evenimentul va fi tratat că o alarmă sau deranjament, lucru ce implică listarea să în lista de alarme sau deranjamente.

Tipuri de alarme

Alarmele pot fi împărțite în două categorii:

Avarii

Semnalizări preventive

Lista de alarme

Lista de alarme este o entitate diferită de lista de evenimente (Jurnal). Utilitatea sa este de a simplifica modul de afișare al evenimentelor de tip alarmă, și de a ține o evidență a semnalizărilor de alarmă persistente.

În ecranul Listă alarme sunt disponibile următoarele butoane:

Filtru – Selectarea filtrului de timp pentru saltul în arhiva de evenimente

Confirmare – confirmare semnalizări selectate

Confirmare pagină – confirmare semnalizări pagină curentă

Confirmare generală – confirmareatuturor alarmelor

Casetă ce indică numărul total de alarme .

Casetă ce indică numărul de alarme neconfirmate .

Figura 3.70. Listă alarme

Lista de alarme cuprinde următoarele coloane :

Stare alarmă – reprezentată de simbolul : . Culoarea acestuia diferă în funcție

de modudul de procesare a semnalului , si anume :

– – alarmă confirmată de operator ;

– -alarmă disparută și neconfirmată de utilizator ;

– – alarma activa si neconfirmată de utilizator ;

Timp aparitie alarmă – ștampila de timp la care alarma a apărut . Aceasta ștampilă de timp este pusă de echipamentul ce face achiziția de date .

Timp dispariție alarmă – ștampila de timp la care alarmă a dispărut . Această ștampilă de timp este pusă de echipamentul ce face achiziția de date.

Mesaj – Descrierea semnalului ce a generat alarma.

Text – Descrierea stării ce a generat alarma.

Stare – valoarea logică a semnalului – este ON (1 logic) sau OFF (0 logic) . Pentru

alarmele analogice , aici se regăsește valoarea ce a generat pragul de alarmă.

Avertizarea sonoră

Pentru fiecare categorie de evenimente există o semnalizare sonoră distinctă. Sunetul va fi activat la apariția și la dispariția alarmei . Sunetele se vor auzi în ordinea apariției evenimentelor care le generează.

Dacă anumite evenimente sunt confirmate folosind confirmare pagină sau confirmare generală, sunetul generat de acestea este oprit automat. La confirmarea individuală avertizarea acustică nu este oprită.

Există situații în care se dorește în primul rând oprirea sunetului, și apoi confirmarea evenimentelor. În această situație se folosește butonul din bara de navigație

Figura 3.71. Configurație distribuită

Figura 3.72. SCADA Server Architecture

Capitolul 4. Detalii din stația 400/110/10KV

Amplasarea echipamentelor de electroalimentare

Pentru a asigura alimentarea cu energie electrică neîntreruptibilă a echipamentelor este montat în camera serviciilor interne existente, invertorul de putere trifazat. Amplasarea invertorului este făcută, în camera destinată dulapurilor de servicii interne.

Alimentarea invertorului este efectuată prin realizarea unor circuite separate. În dulapul DSIca consumatori vitali este montat un MCB trifazat tip Sace Isomax de 63 A nou, la care este legat cablul de racord 5x10mmp cu invertorul. În dulapul DSIcc distribuție consumatori bateria 2, este montat un întreruptor tip SACE Isomax de 125 A care asigură alimentarea cu 220 Vcc a invertorului cu ajutorul unui cablu 2x16mmp.

Invertorul are contacte de semnalizare și este conectat la sistemul SCADA pentru a

semnaliza un defect.

Distribuția către echipamentele de calcul prevăzute este efectuată prin intermediul unui tablou electric de distribuție consumatori CT care este montat în camera IT. Tabloul electric respectiv conține circuite protejate cu întreruptoare automate (MCB), fiecare prevăzut cu circuit de declanșare diferențial de 30 mA.

Circuitetele de alimentare consumatori sunt realizate cu ajutorul cablurilor de racord 3×2,5mmp (F +N + PE) ce sunt protejeate la ieșirea din tablou cu presetupe corespunzătoare. Circuitele sunt realizate astfel încât acestea să alimenteze câte un element sau grupă de elemente funcționale. Plecările sunt diferențiate prin priză pentru rack și priză pentru pupitru de comandă. O priză din rack alimentează: terminalul greu (TG) + convertor(CV) + KVM splitte r(KVM.s) + KVM Extender Plecare (KVM.a), pe când o priză de pe pupitru alimentează: monitor (cu boxe audio incluse) + KVM extender sosire (KVM.b).

Toate prizele montate pentru alimentarea consumatorilor de c.a. sunt cu contact de protecție (tip shuko). Cablurile de alimentare sunt pozate prin canalul de cabluri existent, apoi prin jhgeabul metallic prevăzut în camera de comandă.

Toate echipamentele instalate sunt racordate la instalația de legare la pământ existentă a stației prin intermediul prizelor de alimentare cu contact de protecție (shuko). Dulapul metalic de echipamente, invertorul de putere și tabloul de electroalimentare sunt conectate la centura existentă de punere la pământ cu ajutorul conexiunilor din cupru multifilar având secțiunea minimă de 16 mmp.

Echipamentele care au borne sau conectori special destinați pentru împământare sunt conectate la sistemul de împământare prin intermediul acestor borne sau conectori.

Echipamentele de calcul necesare pentru sistemul SCADA

Prezentarea soluției de teleconducere a stației electrice

Soluția de teleconducere a stației prespune următoarele:

În camera IT este un rack de 19", 47U noi, conectat prin jgheaburi metalice amplasate deasupra acestuia, pentru a asigura legăturile între rack, și accesul facil pentru modificările ulterioare. Rack-ul este poziționat în așa manieră încât să permită accesul din față și din spate.

Terminalul greu este instalat în rack, având un KVM splitter-ul (KVMs), KVM Extender-ul Plecare (KVM.a) și convertoarele respective.

. Conectarea convertorului Ethernet over 4xE1 este realizată in prima placă de rețea a terminalului greu (placa ON-BOARD); a doua placă de rețea va fi conectată la switch-ul Layer 3.

Pentru stația telecomandată, sunt monitoare de 21", format 4:3 cu o rezoluție de 1600×1200 pixeli. Astfel s-a pastrat rezoluția nativă a monitoarelor și în același timp extenderele KVM vor suporta rezoluția necesară, pentru a obține o imagine clară pe monitoare a sistemelor SCADA.

Pe același pupitru din camera de comandă sunt instalate, pe lângă monitoarele descrise mai sus, și perifericele necesare (tastatură și mouse PS2/USB). Aceste echipamente sunt alimentate din priza destinată circuitului stației respectiv.

Racordul convertoarelor ETH over 4xE1 cu dulapul de comunicații SDH al Teletrans

sunt de tip SFTP cat. 6.

Parametrizarea sistemului SCADA ale stației teleconduse și parametrizarea protecțiilor acestei stații

Pentru teleconducere a stației electrice proprietate Transelectrica, prin sistemul SCADA instalat, cât și a protecțiilor aferente acestei stații, sunt montate următoarele echipamente:

Sunt instalate și montate în rack-ul existent terminale grele pentru ambele funcții descries mai sus. Aceste terminale sunt echipate corespunzător pentru parametrizarea SCADA, respectiv a protecțiilor.

Accesul la relee, cât și la sistemul SCADA al stației presupune instalarea în rack a unui switch layer 3, este configurat pentru a permite accesul la stație.

Acest switch este conectat la stația electrică telecondusă, la cele două terminale de

parametrizare descrise mai sus.

Pentru a conecta la switch-ul layer 3 toate terminalul greu, sunt instalate plăci de rețea pe slot PCI, în mod special pentru stația de lucru care folosește placa de rețea principală (on- board) pentru legătura cu convertorul Ethernet over 4xE1.

Legislație aplicabilă, prescripții, norme, normative generale și specifice

În cele de mai jos sunt prezentate prescripțiile, normele și normativele aplicabile în cadrul sistemului SCADA. În situațiile pentru care nu sunt stabilite norme de referință, atunci se consideră că acestea sunt cele aflate în vigoare în România la data ofertării, atât pentru partea de proiectare cât și pentru partea de execuție.

IEC 60255-6 (1988-12) Electrical relays – Part 6: Measuring relays and protection equipment;

IEC 60870-3 (1989-05) Telecontrol equipment and systems. Part 3: Interfaces (electrical characteristics);

IEC 60870-4 (1990-04) Telecontrol equipment and systems. Part 4: Performance requirements;

IEC 60870-5-1 (1990-02) Telecontrol equipment and systems. Part 5: Transmission protocols – Section One: Transmission frame formats;

IEC 60870-5-2 (1992-04) Telecontrol equipment and systems. Part 5: Transmission protocols – Section 2: Link transmission procedures;

IEC 60068-1 (1988-06) Environmental testing. Part 1: General and guidance;

IEC 60529 (2001-02) Degrees of protection provided by enclosures (IP Code);

PE 504/96 Normativ pentru proiectarea sistemelor de circuite secundare ale stațiilor

electrice;

NTE 007/08/00 Normativ pentru proiectarea și execuția rețelelor de cabluri (circuite

secundare) PE – 009/1993

Norme de prevenire, stingere și dotare împotriva incendiilor pentru producerea, transportul și distribuția energiei electrice și termice;

PE 102/86 Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor de conexiuni și

distribuție cu tensiuni până la 1000V c.a. în unitățile energetice

NSSM 111/2004 Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale;

STAS 12604-1987 Protecția împotriva electrocutărilor. Condiții generale

Protecția mediului

Obiectivul este organizarea și funcționarea sistemului SCADA in statia electrică prin folosirea unor echipamente modern IT, care nu au impact major asupra mediului înconjurător. Astfel, ambalajele echipamentelor se vor valorifica sau recicla. Toate materialele și echipamentele, utilizate la sistemul SCADA, nu vor influența factorii de mediu.

Cerințe pentru asigurarea calității

Contractantul răspunde, potrivit obligațiilor care îi revin, de calitatea execuției lucrărilor, cu respectarea în totalitate a prevederilor Caietului de sarcini, a Cărților tehnice ale subcontractantilor de echipamente, standardelor și reglementărilor în vigoare, cu referire la asigurarea calității.

În conformitate cu OUG nr.95/11.07.2008 și Ordinul MIC nr.293/8.11.1999 lucrările de montaj pentru utilaje, echipamente și instalații tehnologice vor face obiectul unui sistem de verificare a calității. Echipamentele livrate trebuie sa aibă disponibilitate maximă și timpi minimi alocați reparațiilor.

Obligațiile contractantului:

să utilizeze numai materiale de calitate, cu respectarea prevederilor din Caietul de sarcini, documentațiile de execuție, cărțile tehnice;

să asigure transportul, manipularea, stocarea de materiale, scule și utilaje în cele mai

bune condiții;

să evite avarierea echipamentelor existente cu utilajele utilizate;

să verifice vizual întregul echipament;

testarea echipamentelor, a părților componente și a ansamblului;

seria de fabricație și urmărirea echipamentelor livrate;

planificarea întreținerii echipamentelor și asigurarea pregătirii tehnice corespunzătoare a

factorului uman;

să întocmească planul calității pentru lucrările executate conform SR – ISO 10005/99, care va fi aprobat de beneficiar înainte de începerea lucrărilor. Planul calității și urmărirea calității lucrărilor se va asigura prin efectuarea verificărilor și recepției lucrărilor conform programului pentru controlul calității pe faze determinante.

Securitate și sănătate în muncă

Reglementările legale de securitate în muncă

În funcție de tipul lucrării executate și de tehnologiile aplicate vor fi respectate prevederile următoarelor norme specifice de protecție și securitate a muncii:

HG Nr. 971/2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau sănătate la locul de muncă;

HG Nr. 1048/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă;

HG Nr. 1136/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice;

HG Nr. 115/2004 privind stabilirea cerințelor esențiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecție și a condițiilor pentru introducerea lor pe piață;

Legea Nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, cu modificările și completările ulterioare;

HG Nr. 1028/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare

la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;

HG Nr. 1058/2006 privind cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor care pot fi expuși unui potențial risc datorat atmosferelor explozive;

HG Nr. 1093/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni și mutageni la locul de muncă;

HG Nr. 1092/2006 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea lor la agenți biologici în muncă;

HG Nr. 1218/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți chimici în muncă;

HG Nr. 1875/2005 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor față de riscurile

datorate expunerii la azbest;

HG Nr. 1876/2005 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații;

HG Nr. 493/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă la riscuri

generate de zgomot;

HG Nr. 457/2003 privind asigurarea securității utilizatorilor de echipamente de joasă tensiune modificată și completată prin HG Nr. 1514/2003;

Prescripții ISCIR privind verificarea și exploatarea instalațiilor mecanice sub presiune și a instalațiilor de ridicat;

HG Nr. 300/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele

temporare sau mobile;

HG Nr. 119/2004 privind stabilirea condițiilor pentru introducerea pe piață a mașinilor

industriale;

Regulament pentru atestarea agenților economici, care proiectează, execută și exploatează instalații electrice din SEN ( ANRE cod. 9.1.207.0.00 28/05/04 );

Norme metodologice privind verificarea calității lucrărilor de montaj pentru utilaje,

echipamente și instalații tehnologice industriale, aprobat cu Ordinul MIC Nr.

293/8.11.1999;

Lista prezentată nu este limitativă, ea putând fi completată cu toate actele normative aplicabile diferitelor categorii de lucrări necesare pentru realizarea instalațiilor.

Contractantul este răspunzător pentru nerespectarea, de către oricare dintre colaboratorii săi sau șeful de lucrare, a prevederilor din norme, în cadrul lucrărilor la care participă, dacă nu intervine pentru a preveni sau opri nerespectarea acestora.

Cerințe de securitate în muncă pentru contractant și personalul acestuia

Contractantul trebuie să fie posesorul unei licențe ANRE, care să-i dea dreptul să execute lucrări în SEN;

Contractantul trebuie să facă dovada autorizării sale din punct de vedere al protecției muncii, dovada înștiințării ITM Constanța că desfășoară activități pe raza județului și că dispune, potrivit Legii nr. 319/2006, de toate Instrucțiunile interne de securitate a muncii, pentru toate categoriile de lucrări care fac obiectul retehnologizării;

Contractantul să aibă personal autorizat potrivit reglementărilor în vigoare (electricieni, macaragii, sudori, legători de sarcină etc.) și dotat corespunzător factorilor de risc cumulați, pe care îi prezintă fiecare gen de lucrări;

Contractantul să dispună de dotarea tehnică corespunzătoare complexității și specificului lucrărilor pe care le va efectua și va prezenta instrucțiunile interne de SSM potrivit Legii 319/2006;

În timpul lucrărilor, tot personalul participant la lucrări va fi dotat și va utiliza necondiționat EIP electroizolante verificate ori de câte ori condițiile concrete din șantier impun verificări;

Pentru orice lucrare pretabilă la LST, documentațiile vor preciza obligativitatea pentru contractant de a prezenta beneficiarului spre avizare Instrucțiunile Tehnologice și Instrucțiunile Specifice de Securitate a Muncii aferente tehnologiilor aplicabile, cu respectarea cerințelor specifice de autorizare și dotare LST, pentru contractor și personalul său precum și dovada însușirii spre aplicarea procedurii PO-Cod: TEL 07.12. privind lucrul sub tensiune;

Anterior începerii lucrărilor la instalațiile Contractorul va încheia cu Achizitorul, respectiv Contractorul va încheia cu subcontractanții săi ”Convenții de lucrări” anexe la contract, prin care se vor stabili atribuțiile și responsabilitățile părților contractante, din punct de vedere al securității și sănătății în muncă;

Cerințe de securitate în muncă pentru instalații și organizarea de șantier

Contractantul va prezenta coordonatorului în materie de securitate și sănătate, desemnat de contractant, propriul Plan de securitate și sănătate întocmit potrivit prevederilor art. 15 din HG 300/2006 .

Pentru desfășurarea lucrărilor într-o zonă de lucru delimitată material, care se pune la dispoziția contractorului, de preferință fără a include instalații sub tensiune rămase în exploatare ce poate fi predată executantului în baza unui „Proces Verbal de predare amplasament” încheiat între achizitor și contractant, caz în care responsabilitatea adoptării și verificării a măsurilor SSM revine în totalitate Contractantului solidar cu subcontractanții săi, executanți ai lucrărilor, se va încheia câte un Proces Verbal pentru fiecare zonă și perioadă de timp definită; după caz, se pot utiliza și alte forme organizatorice de lucru în instalații, adaptate situațiilor existente și convenite între părțile semnatare, cu întocmirea documentelor legale corespunzătoare.

Pentru cazul împrejmuirilor metalice se va asigura continuitate electrică și vor fi legate la centura de împământare a stației, sau la o priză independentă pe timpul cât prizele stației vor fi afectate de demolări, lucrări de fundare sau refacere a prizei de pământ.

Pentru organizarea de șantier și pentru zonele de lucru predate executantului, se vor asigura condiții de acces, conform normelor în vigoare, care să nu permită deplasarea necontrolată a executanților în instalațiile electrice ale stațiilor rămase în exploatarea achizitorului și care reprezintă pericol de electrocutare.

Deoarece în timpul lucrărilor vor exista instalații de joasă, medie și înaltă tensiune, în funcțiune, în condițiile deteriorării actualelor prize de pământ din stații, tot personalul participant la lucrări va fi dotat și va utilize necondiționat EIP-electroizolante, verificate ori de câte ori condițiile concrete din șantier impun verificări.

Achizitorul este legal îndreptățit să efectueze controale asupra modului de respectare a Normelor de securitate a muncii de către personalul delegat și după caz să aplice sancțiuni, mergând până la scoaterea formațiilor de lucru din instalațiile RET, potrivit prevederilor Instrucțiunilor Interne de Securitate a Muncii.

Măsuri pentru prevenirea și stingerea incendiilor (PSI)

Măsurile PSI trebuiesc asigurate în conformitate cu următoarele normative:

Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor

Legea 360/2007 privind identificarea, evaluarea și controlul riscurilor de mediu

Legea 89/2007 privind elaborarea scenariilor de securitate la incendiu

Norma 216/2007 – norma generală de apărare împotriva incendiilor

Ordin nr. 712/2005 – Dispoziții generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență

PE 009/1993-Norme specifice PSI pentru transportul si distribuția energiei

electrice

Pe toată durata de implementare a proiectului Contractantul și Achizitorul au obligația să respecte cu strictețe, toate prevederile cuprinse in normele de prevenire și stingere a incendiilor sus menționate care vizează activitatea pe șantier.

Măsurile de PSI necesar a fi aplicate de către Contractant, pe perioada implementării proiectului și de către Achizitor, pe perioada exploatării instalațiilor rezultate în urma implementării proiectului, urmăresc evitarea apariției de:

scurtcircuite;

incendiilor ca urmare a lucrărilor de sudură;

Orice modificare justificată a implementării proiectului, care schimbă condițiile de lucru în timpul execuției sau care afectează execuția din punct de vedere PSI, se va face numai cu acordul proiectantului.

Recepția și punerea în funcțiune a lucrărilor implicate de implementarea prezentului proiect, se va face numai dacă s-au realizat măsurile PSI indicate în normele menționate mai sus.

Pe perioada lucrărilor în stația “A”, precum și în perioada de exploatare se vor lua toate măsurile de evitare a unui incendiu.

În eventualitatea unui incendiu se va întrerupe alimentarea cu energie electrică și se va anunța telefonic:

Inspectoratul pentru situații de urgență Constanța, la numărul 112

S.T Constanța,

Poliția

Personalul va fi instruit pentru a cunoaște normele ce se impun în caz de necesitate. Activitatea de prevenire și stingere a eventualelor incendii constituie sarcini de serviciu care se înscriu în fișele posturilor. Persoanele cu atribuții de conducere trebuie să asigure salariaților din subordine care au stabilite prin fișele posturilor sarcini și responsabilități de apărare împotriva incendiilor, timpul și condițiile necesare desfășurării activităților aferente îndeplinirii în bune condiții a respectivei sarcini.

Sunt obligatorii următoarele activități:

instruirea la angajare și instruirea periodică a salariaților privind normele, regulile și măsurile specifice de prevenire și stingere a incendiilor, precum și asupra sarcinilor ce le revin din planurile de intervenție,

participarea salariaților la instruirile și exercițiile privind prevenirea și stingerea

incendiilor, stabilite potrivit legii.

În ceea ce privește documentele principale de organizare a apărării împotriva incendiilor

pe durata exploatării construcției se stabilesc următoarele:

instrucțiunile de apărare împotriva incendiilor, schemele de prevenire și stingere, planurile de evacuare în caz de incendiu se actualizează, se utilizează și se afișează conform reglementărilor specifice,

planurile de intervenție se întocmesc ori se actualizează, după caz, în situațiile reglementate sau impuse de condițiile concrete privind apărarea împotriva incendiilor,

punerea în aplicare a planurilor de evacuare și a planurilor de intervenție este obligatorie în situațiile de urgență de incendiu, precum și la exercițiile și aplicațiile tactice de intervenție.

Se vor întocmi și afișa planurile de evacuare.

Se va nominaliza o persoană care să coordoneze activitatea de P.S.I. și care să întocmească planul de apărare împotriva incendiilor.

Planul de autoapărare va cuprinde:

dispoziția de constituire a comisiei,

obligațiile generale și specifice ale membrilor comisiei,

măsurile de autoapărare cu termene și responsabilități, completate trimestrial, precum și cele rezultate din documentele de control ale organelor de specialitate,

stabilirea locurilor unde este interzis focul deschis și fumatul,

evidența exercițiilor și aplicațiilor,

evidența instalațiilor și mijloacelor P.S.I. din dotare, tematica de instruire a personalului angajat.

Mijloacele din dotare vor fi păstrate în condiții corespunzătoare, la loc vizibil și în siguranță, asigurându-se acces liber la ele.

Se vor asigura condițiile pentru ducerea la îndeplinire a sarcinilor și obligațiilor ce revin proprietarului și utilizatorilor potrivit Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, precum și pentru punerea în aplicare a dispozițiilor generale de p.s.i. referitoare la ordinea interioară, instruirea personalului, echiparea și dotarea cu mijloace tehnice de p.s.i și organizarea activității de apărare împotriva incendiilor (Ordinul 163/2007).

Bibliografie

www.cmu-edu.eu – Ghid pentru elaborarea proiectului de diplomă / disertație, Constanța, 2017.

Legislație aplicabilă, prescripții, norme, normative generale și specifice

– IEC 60255-6 (1988-12) Electrical relays – Part 6: Measuring relays and protection equipment;

-IEC 60870-3 (1989-05) Telecontrol equipment and systems. Part 3: Interfaces (electrical characteristics);

-IEC 60870-4 (1990-04) Telecontrol equipment and systems. Part 4: Performance requirements;

-IEC 60870-5-1 (1990- 02) Telecontrol equipment and systems. Part 5: Transmission protocols – Section One: Transmission frame formats;

-IEC 60870-5-2 (1992- 04) Telecontrol equipment and systems. Part 5: Transmission protocols – Section 2: Link transmission procedures;

-IEC 60068-1 (1988-06) Environmental testing. Part 1: General and guidance;

-IEC 60529 (2001-02) Degrees of protection provided by enclosures (IP Code);

-PE 504/96 Normativ pentru proiectarea sistemelor de circuite secundare ale stațiilor electrice;

-NTE 007/08/00 Normativ pentru proiectarea și execuția rețelelor de cabluri (circuite

secundare)

-PE – 009/1993 Norme de prevenire, stingere și dotare împotriva incendiilor pentru

producerea, transportul și distribuția energiei electrice și termice;

-PE 102/86 Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor de conexiuni și

distribuție cu tensiuni până la 1000V c.a. în unitățile energetice

-NSSM 111/2004 Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în

medii normale;

17. -STAS 12604-1987

18. -Protecția împotriva electrocutărilor. Condiții generale

19.

Reglementările legale de securitate în muncă

– HG Nr. 971/2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau sănătate la locul de muncă;

– HG Nr. 1048/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă;

– HG Nr. 1136/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice;

– HG Nr. 115/2004 privind stabilirea cerințelor esențiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecție și a condițiilor pentru introducerea lor pe piață;

– Legea Nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, cu modificările și completările ulterioare;

– HG Nr. 1028/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă

referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;

– HG Nr. 1058/2006 privind cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor care pot fi expuși unui potențial risc datorat atmosferelor explozive;

– HG Nr. 1093/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni și mutageni la locul de muncă;

– HG Nr. 1092/2006 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea lor la agenți biologici în muncă;

– HG Nr. 1218/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți chimici în muncă;

– HG Nr. 1875/2005 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor față de riscurile

datorate expunerii la azbest;

– HG Nr. 1876/2005 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații;

– HG Nr. 493/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă la riscuri generate de zgomot;

– HG Nr. 457/2003 privind asigurarea securității utilizatorilor de echipamente de joasă tensiune modificată și completată prin HG Nr. 1514/2003;

– Prescripții ISCIR privind verificarea și exploatarea instalațiilor mecanice sub presiune și a instalațiilor de ridicat;

– HG Nr. 300/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele

temporare sau mobile;

– HG Nr. 119/2004 privind stabilirea condițiilor pentru introducerea pe piață a mașinilor

industriale;

– Regulament pentru atestarea agenților economici, care proiectează, execută și exploatează instalații electrice din SEN ( ANRE cod. 9.1.207.0.00 28/05/04 );

– Norme metodologice privind verificarea calității lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente și instalații tehnologice industriale, aprobat cu Ordinul MIC Nr. 293/8.11.1999;

Măsuri pentru prevenirea și stingerea incendiilor (PSI)

– Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor

– Legea 360/2007 privind identificarea, evaluarea și controlul riscurilor de mediu

– Legea 89/2007 privind elaborarea scenariilor de securitate la incendiu

– Norma 216/2007 – norma generală de apărare împotriva incendiilor

– Ordin nr. 712/2005 – Dispoziții generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență

– PE 009/1993-Norme specifice PSI pentru transportul si distribuția energiei electrice