Coordonator științific: Conf.dr. Dragomir Laurențiu Student master and: Istinie Marinela Craiova 2019 2 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE… [621560]

Licență

Coordonator științific: Conf.dr. Dragomir Laurențiu Student master and: Istinie Marinela Craiova 2019 2 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE… [621560]

Byadmin ianuarie 1, 2024

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI
ADMINISTRAREA AFACERILOR

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific: Conf.dr. Dragomir Laurențiu

Student: [anonimizat]:
Istinie Marinela

Craiova 2019

2
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI
ADMI NISTRAREA AFACERILOR

EVOLUȚIA MEDIULUI CONCURENȚIAL LA NIVELUL REGIUNII DE
DEZVOLTARE SUD -VEST OLTENIA

Coordonator științific: Conf.dr. Dragomir Laurențiu

Student: [anonimizat]:
Istinie Marinela

Craiova 2019

3

INTRODUCERE ………………………………………………………..…..pag.4
CAPITOL UL I
EVOLUȚIA MEDIULUI CONCURENȚIAL ȘI IMPORTANȚA SA PENTRU
COMPETITIVITATEA FIRMEI
1.1. Mediul concurențial și caracteristicile acestuia ……………………..…pag.5
1.2. Factori i de influență ai mediului concurențial ………………………….pag.6
1.3. Concurența și avantajul compet itiv………………………………..…..pag. 10
1.4. Consiliul Concurenței ………………………………………………….pag.16
CAPITOLUL II
STUDIUL REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD -VEST OLTENIA DIN PUNCT
DE VEDERE AL MEDIULUI CONCURENȚIAL
2.1. Evoluții înregistrate la nivelul Regiuni de Dezvoltare Sud -Vest Oltenia
comparativ cu celelalte regiuni d in România ………………………………pag.
2.1.1.Sectorul IMM -urilor ……………………………………………..……pag.
2.1.2.Finanțarea IMM -urilor ………………………………..………………pag.
2.1.3. Camp ionii economiei românești …………………………..………….pag.
2.2. Întreprinderi mari în regiunea Sud Vest Oltenia ……….…………………..pag.
2.3. Noi forme de organi zare a activităților la nivelul
Regiuni i de Dezvoltare Sud -Vest Oltenia …………………………..….…pag.
2.3.1. Clusterele și potențialul de clusterizare în
Regiune a Sud-Vest Oltenia …………………………………………pag.
2.3.2. Parcurile industrial e -soluții viabile pentru dezvoltarea durabilă
a Regiunii Sud-Vest Oltenia …………………………………………pag.

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

CUPRIN S :

4

În contextul economiei naționale actuale ,existen ța unui mediu concurential normal constituie
o condi ție important ă, necesar ă, deoarece liber alizarea economic ă presupune nu numai
acceptarea concuren ței, dar și protejarea și stimularea acesteia. Aceast ă stimulare a
concurenței constituie unul din principalele ob iective ale Legii concuren ței. În acela și timp,
nu trebuie uitat contextul economic m ondial ac tual,cu problema globaliz ării economice .
Toate acestea se constituie în tot at âtea moti ve pentru sprijinirea mediului c oncuren țial
național și, mai ales, pentru adaptarea la un mediu concuren țial mondial .Aceast ă adaptare
este cu at ât mai necesar ă cu cât asistăm la interna ționalizarea acce lerat ă a economiei
europene .
Deoarece at ât mediul concuren țial int ern, c ât și cel int ernațional devin din ce în ce mai
dinamice și mai pline de riscuri, apar frec vent situa țiile de cooperare între competitori pen tru
a împărți riscurile și costurile sau pentru a utiliza în comun anumite resurse și tehnologii.
Concuren ța modern ă se realizeaz ă în principal în domeniul calit ății și în secundar în ceea ce
prive ște pre țurile.
Pornind de la aspectele generale mai sus me nționate prezenta lucrare își propune să trateze
succint câteva elemente considerate a fi im porta nte pt.asigur area succesului și supraviețuirii
pe piață a oricărei organiz ații.
Motivul pentru care am ales să tratez Evoluția mediului concurențial la nivelul Regiunii de
Dezvoltare Sud -Vest Oltenia ,este acela că analiza mediului concurențial este utilă în
evaluarea oportunităților și amenințărilor g enerate de acele elemente care influențează direct
întreprinderea, sau pot fi influențate semnificativ de către aceast ea.Într-o primă fază am
defini t cadrul de referință în care se vor desfășura analizele următoare, deci a legerea corectă a
câmpului de lucru. Analiza se va axa apoi p e studiul forțelor concurențiale care -l afectează,
deoarece rezultanța acestor forțe determină performa nțele sale potențiale.
În prezenta lucrare studiile realizate au scopul de a sesiza oportuni tățile și amenintar ile care
există, da r și de a identifica fa ctorii cheie de succes ai sectorului de activitate, veritabile
variabile strategice e xterne pe care toate întreprinderile trebuie să le cunoască și să le
stăpânească pentru a supraviețui. O op ortunitate reprezintă o evoluție a mediul ui extern
apreciată ca având un efect pozitiv asupra întreprinderii. O oportunitate este cu atât mai
notabilă cu cât p robabilitatea de suc ces și atracția ei sunt mai ridicate și cu cât este mai rapid
sesizată decât conc urenți .O amenințare reprezintă o evoluție a mediului extern c u efect
previzibil negativ pentru întreprindere. O scă dere continuă a puterii de cump ărare a p opulației
în condi țiile economice actuale reprezintă practic o amenințare majoră pentru toate
întrepr inderile. O ameninț are este cu atât ma i gravă cu cât are șans e mai mari de a se produce
și cu cât afectează mai profund competitivitatea întreprin derii în cazul în care ea d evine
realitate.
Lucrarea este structurată în două capitole .În Cap itolul I intitula t:
Evoluția Mediul ui Concurențial și Importanța sa pentru Co mpetitivitatea Firmei am explicat
termenul de med iu concurențial, caracteristicile ac estuia, a m prezentat factorii de influență ai
acestuia, definirea concurentei, formele acesteia .
În capitolul II al prezentei lu crări voi prezenta Analiza Regiunii de Dez voltare Sud -Vest
Oltenia din punct de vedere al Mediului Concurențial.
În concuren ța contempor ană nu mai asist ăm la o rivalitate între produse identice ci între
produse diferite (sau percepute ca atare).

INTRODUCERE

5

Capitol ul I
EVOLUȚIA MEDIULUI CONCURENȚIAL ȘI IM PORTANȚA SA
PENTRU COMPETITIVITATEA F IRMEI
1.1.Mediul concurențial și caracteristicil e acestui a
Mediul concurențial în care actionează unită țile economice a cunoscut de -a lungul anilor o
dinamic ă din ce în ce mai mare ajungând în pr ezent la un mediu concu rențial caracterizat prin
complexitatea relațiilor.Mișcarea accelarată a relațiilor d e tip con curențial împune un ritm
alert in procesul de l uare a deciziilor1. Mediul concurențial reprezintă”tot alitatea
condițiilo r,factorilor,combin ațiilor economi ce în ca drul cărora se realizează concurența în
vederea obținerii unor influențe favorabile a supra mec anismului de funcționare a pieței și in
ultima fază asupra protecției consumatorului, asupra bunăstăr ii lor generale.ace asta este
definiția pe care o găsi m în lit eratura de specialitate. Atunci când analizăm mediul
concurențial, trebuie să ținem c ont de in tensitatea concureței dintr -un domeniu de activ itate.
Această intensitate a concurenței poate fi infl uențată de cinci fa ctori structurali s au “forțe
concu rențiale ” asa cum au fost ele definite de M. Porter2 Aceste cinci forțe concurențiale3
identi ficate de către Porter și care pot determina atract ivitatea unei ramuri economice sunt
următoarele: – intrar ea noilor concurenț i pe piață; – amenințarea produs elor sub stituente; –
puterea de negociere a cumpărătorilor; – puterea de negociere a furn izorilor; – rivalitatea
dintre concurenții existe nți. Intrarea noilor concurenți pe piață ridică frecvent m ari probleme
atât a cestora, cât și concurenților deja existen ți. Adeseori, noii intrați dispun de resurse
importante, materiale, financiare, dar p oate mai ales “psihologice” manifestate prin dorinț a
acestora de a ocupa o cota de piața cat mai mare. Dacă in trarea pe piată nu este blocată de
existenta unor bar iere de intrare, acesti noi concurenți vor provoca probleme în cadrul
mediului concurențial d eoarece v a fi previzibil ca prețul produselor să sc adă, ceea ce
constituie un adevărat pericol pentru costuril e celorlalți concur enți. Frecvent comp aniile
recurg l a metoda achizițiilor pentru a pătrunde pe o piată, în felul acesta fiind sporită
intensitate a concure nței. Rivalitatea dintre concurenții exist enți constituie o forță
concurențiala puternică, aparută da torită luptei dintr e competitori pentr u deținerea une i poziți i
cât mai bune pe piață. Numărul și mărimea relativă a competitorilor poate influenta
intensit atea concurenței, în sensul că existența u nui n umăr mare de competitori pe o piață
sporește rivalitat ea dintre aceștia. Dar și în situația în care există un numar redus de
competitori, egal din punct de vedere al mărimii lor, rivalitatea este prez enta deoa rece aceștia
vor încerca printr -o serie de tactici să caștige o poziție competitivă mai bună. Concure nții sunt
dependenț i unii de alții; ac easta este o re alitate ce trebuie acceptată de orice competitor care
dorește să -și mențină poziția pe piață. Acest lu cru îi obligă în multe situații să adopte acele ași
tactici, ca de exemplu: reducerea prețurilor, real izarea campaniilor publicitare, îmbunatățirea
calităț ii produ selor și a serviciilor oferite etc. Concurența prin preț și concurența prin calitate
determina cea mai puternică rivaliatate dintre comp etitori, deoarece aceștia vor căuta
permanent să adopte tac tici de marketing c e au in vedere obținerea unei cote de piaț ă
importante și mai ales atragerea consumatorilor către produsele oferite de aceștia.
Amenința rea produ selor substituente devine o forța conc urențiala din ce in ce mai puternică
deoarece apariția unor noi produse s ubstituente, oferite la un preț ma i mic și cu o calitate bună
determină intenșificarea confruntării dintre competitori. Toate p rodusele pot avea
substituente. Cu cât este mai mar e num ărul produselor substituente și performanța acestora,
1Tileagă Cosmin -Mediul concurențial și dina mica cerere -ofertă,Universitatea Lucian Blaga din
Sibiu, Facultate a de Științe Economice ,Sibiu,2008,p.4.
2 M. P orter, Strategie concurentiala, Ed. Teora, Bucuresti, 2001, p.17
3 M.Por ter-Avantajul concurențial -ed Teora,2000,p .18

6
cu atât este mai intensă competiția dintre aceștia. Mai mult, produsele substitu ente pot crea un
plafon privind prețurile. Puterea de n egocier e a cumpărătorilor determină intensificarea
concurenței prin faptu l că aceștia vor că uta să se lecteze acei c ompetitori care oferă prețul cel
mai bun, calitatea cea mai bună și servicii suplimen tare. Ace st fapt constituie un motiv in plus
pentru a perfecțio na continuu tacticile și strategiile de marketi ng abordate de catr e un agent
economic. Cumpără torii, angroși ști și detailiști, prin puterea lor de negociere pot influența
semnificativ intenșita tea concu renței dintr -un domeniu de activitate, mai ales atunci când
aceștia au un rol hotărâtor in deciziile de achiziție ale co nsumatorilor. Dacă un detail ist poate
determina un consumator să cumpere o anumită marca de produs prezentandu -i avantajele
competitive ale acestuia, atunci cu șiguranță că acest a are o pute re de negociere mare și o va
utiliza in relații le cu producătorii. Puterea de negocie re a furn izorilor actio nează similar cu
cea a cumpărătorilor, in sensul că furnizorii vor căuta să ofere mat erii prim e la prețuri mai
mari, mai ales atunci cân d num ărul lo r este redus in domeniul respectiv. Acest lucru poate
conduce la s căderea profitabilității in acel domeniu d e activitate. Mediul concurențial face
posibilă concurența intre firme, piața sa ncționând u-le atun ci când acestea nu și -au adaptat
ofert a lor l a cerințele consumatorului, prin faliment sau r eorganizare. Este o competiție
continuă in care firmele luptă pentru subzistență pe piață și pentru a obține avantajul
competitiv, iar in cadrul a cestei lu pte câștigătorul final este consumatorul c are, in term eni de
calitate și cantitate (dar mai ales preț ), va avea cererea sa satisfăcută, fiind adeseo ri așimilat cu
„consumatorul -rege”; Teoria modernă presupune că mediul concurențial nu se mai rezum ă la
conc urenții d irecți din cadrul aceluiași secto r de activit ate, clienți și furnizori, la produsele
substit ut sau la noii intr ați pe piață, ci se extinde la nivelul int regii societăți. Așa se explică
faptul că firmele componente ale mediului concurenția l vor lup ta de acum cu toți agenții
economici exist enți pe piață, indiferent de sfera lor de activitate, pentr u o resursă limitat ă, și
anume venitul disponib il al consumat orului. Contextul concurențial acoperă o parte
semnificativă din universul st rategic al firmei, cuprinzând partenerii comerc iali,
concu renții (existenți și potențiali) și produs ele lor. Din punct de vedere strategic,
interesul analistu lui se concentrează, oricare ar fi sectorul de activitate, la nivelul forțelor
concur ențiale p rezente, dat fiind că acestea influențează intr-o măsu ră importantă
atractivitatea sectorului și p ârghiile concurenț iale poșibil de utilizat. Astfel, dec izia de
penetrare sau de dezangajare intr -un anumit sector este fundamentată , urmând a se
monitoriza influențele factorilor conju nctural i.

1.2. Factori i de influen ță ai mediului co ncuren țial
Mediul c oncurențial al unei firme reprezintă ansam blul factorilor interni și ext erni care
influențează direct s au indirect activitatea firmei.
Mediul concurențial al unei firme este for mat din:
✓ medi ul intern : -resursele firmei, conducerea, org anizarea, elementel e mix-ului de
marketing,
✓ mediu l extern: mi cromediu :furnizori, clienți, concurenți, organisme publice,
macromediu .
Componentele macromed iului întreprinderii sunt:
• factori i econ omici ;
• factorii tehnici, tehnologici ;
• factorii de manag ement ;
• factorii s ocio-culturali ;
• factorii ecologici natur ali;
• factorii politici ;

7
• factorii demografici ;
• factorii juridici ;
Dintre factori i economi ci ai mediului ambiant extern pot fi menti onați :
✓ piața,
✓ puterea d e cumpărare,
✓ nivelul și ritmul de zvoltării economice ,
✓ potențialul financiar.
Piața internă și externă influen țează intreprinderea productivă pentru că pe baza studiului
cererii a ceasta îș i va stab ili produsele ce urmează a fi fab ricate, cît va produce, p entru cine,
calitatea, prețul produ selor, precum și ele mente ale str ategiei acesteia.
Dezvoltarea activității de marketing presupune o schimbare de optică în sensul orientării
produc ției firm ei către ceea ce se cere pe piață. Prin interme diul pieței interne și externe
întreprinderea influen țează și ea mediul în sensul schimbării exigențelor consumator ilor ca
urmare a lansării pe piață a unor noi produse care satisfac unele nevoi .
Potențialul f inanciar al unei țări influențează activitatea unei întreprinderi în sensul că un
potențial ridicat v a favoriza activita tea întreprinderilor și invers. Pe de altă parte o activitate
eficientă desfășurată in cadrul intreprinderilor, a institu țiilor de in vatamint, in cercetare,
contribuie la creșterea po tențialului financi ar al mediului național respectiv.
Prin intermediul fa ctorilor economici se realizează un schimb permanent organizație –
firma – mediu;
Aceast ă interdependența trebuie cunosc ută,analizată ș i influen țată în mod favorabil de
managementul firmei organizație i.
Factorii tehnici și tehnologici sunt reprezentați in principal de :
✓ nivelul tehnic al echipament elor, mașinilor, utilajelor, instalațiilor furnizate
întreprinderilor din țară sau din străină tate;
✓ nivelul tehnologiilor folos ite,
✓ numărul și nivel ul licenț elor și brevetelor înregistrate,
✓ capacitatea de document are și inovare ș.a.
Mediu l tehnic, tehnolog ic prin ansamblul factorilor specifici influențează nivelul
productivității, co stului de produ cție, calitatea producției, nivelul profitului ;în general
rezultatel e economice finale ale întreprinderii.
În condițiile impactului rezultatelor cercetării stiințifi ce, ac ești fact ori au o influență
crescândă ca urmare a accele rării uzurii morale a tehnologiilor, a reducerii durat ei de aplicare
a cunostințelor în toa te domenii le de activitate.
Analizând dotarea tehnică și tehnologica utilizată de în treprinde re în comparație cu alte
întreprinderi din țară și din străinatate, cu obiect de activitate similar, se poate constata c ă
aceasta se afla la un nivel egal, peste sau sub nivelul acestora.
Decalajele tehnice, tehnologice care apar in astfel d e șitu ații g enerează decalaje economice
intre intreprinderi, c are la rândul lor generează decalaje economice între t ări.
Rolul manageme ntului este luarea unor decizii care să vi zeze eliminarea decalajelor
nefavorabile întreprinderii în scopul creșterii com petiti vității a cesteia.
O întreprindere poate avea un nivel de dotare tehnică, tehnologică superior față de alte
întreprinderi din medi ul ambiant extern și intern și totuși să r ealizeze o eficiență și o
competitivitate redusă în cazul în care dispune de un manag ement nep erformant.
Factorii de management exprimă gradu l de prevedere, organizare, coordonare, evaluare
a med iului ambiant în mă sura în care cadrul organizatoric și de ge stiune creat stimulează
personalul din întreprindere să folosească posibilități le res pectivulu i mediu.
Funcționarea firmelor este influentață puternic de sistemul de management practicat la
nivel ul și în cadrul med iului național, int ernațional în care într eprinderea funcționează.
Activitatea firmei este influențată și de managementul întreprinderii pe plan mondial. Astfel,
dacă la nivel mondial se practică o serie de tehnici performante de managem ent, pot face

8
obiec tul transferului de cunoștințe și implicit pot fi folosite și organizate întreprinderile la
nivelinternațional.
Din factori i socio -culturali fac parte:
✓ raportul dintre populația u rbană și cea rurală;
✓ nivelul de dezvoltare al învătământ ului;
✓ nivelul de o crotire al sănătății;
✓ ponderea și calit atea a ctivitatilor cultural artistice;
✓ mentalitatea

În cadrul societăților în care p onderea cea mai mare o deține populația rurală, în gener al
cu un nivel de calificare redus, activitatea întreprin derii este influenț ată negativ sub asp ectul
calității prod ucției , nivelul productivității muncii, în general prin prisma eficienței econo mice
șiinvers .
Nivelul de dez voltare al învățământului favorizează pregatirea forței d e muncă și implicit
eficiența activității unei întreprinde ri.
(Ex:un învațământ tehnic i înalt ca litativ reprezintă premise favorabi le creșterii numărului de
invenții, inovații și aplicarea acestora în activități productive ș i invers).
Un rol decisiv îl jo acă învățământul, c are contribuie atât la îmbunătățirea st ructurii socio –
profesionale a populației , cît mai ales, la amplificarea nivelul ui cul tural al ace steia, la
formarea unei mentalități specific e economiei de piața. În acest domeniu trebuie actionat
gradual, în sensul că, pe de o parte, se impune pregatirea de specialiști de către firmele
româneșt i pentru rezolvarea unor probleme realm ente n oi, derivate din tranziția la economia
de piața și, pe d e alta parte, amplificarea ponderii populației cu studii s uperioare, prin spo rirea
corespunzatoare a c ifrei de școlarizare în înv ățământul superior, cu deo sebire economic și
juridic.
Asemenea tra nsform ări, corelat e cu altele din sfera stiinței, culturii și ocrotirii sănătații
vor da noi dimensiuni rolului factori lor socio -culturali în funcționarea firmei și
managementul ui său.
Menținerea capacității forței de munca prin acțiuni de ocrotire a forțe i de m unca printr -un
sistem sanitar bine dotat, structurat con tribuie la buna desfașurare a activității în cadrul firme i
și invers.
Activi tățile cultural –artistice pentru cei fă ră nici o legătură cu a ctivitatea firm ei
contribuie la stimularea creativă a pe rsonal ului, favori zează eficacitatea activității desfășurate
de respectivul personal care a participat la astfel de act ivități.
Mentalitat ea, ca ansamblu de concepte, convingeri care determină gândirea și
comportame ntul influențează activitatea desfășurată de pe rsoanlul din întreprindere .
Relatia între firme și medi u poate fi exemplificată și în sensul influenței prin ace leași grupe de
factori a firmei asupra m ediului.De exemplu :

•buna funcționare a întreprinderilo r productive din cadrul unui mediu national reprezintă
premisa fav orabilă pentru ca acestea să cont ribuie cu o cotă mai mare la dezvoltarea
învatamintului, a susținerii activi tăților social -culturale, de ocrotire a sănătății.
• buna funcționare a întreprin derilor conduce la creșterea venit urilor salariațilo r și
implicit a capacității acestora de a pa rticipa la diferite acțiuni social -culturale, la ridicare a
nivelului și cali tății pregătirii de specialite și în do meniul managementului.
Factorii naturali – ecologici sunt reprezentați de compo nentel e mediului înconjurător:
relief, clima, flora, fauna, re sursele subsolului, în general cadrul natural de desfașur are a vieții
materi ale.
Încă din faza de proiecatre a unei întreprinderi și apoi in faza de construcție se ține seama
de condițiile de re lief, clima, de ne cesitatea amplasării în apropierea surselor de materii
prime,funcționarea întreprinderii depinzând în primul rând de res ursele de materii prime.
Astfel, existe nța unor materii prime indigene reprezintă co ndițiile favorabile dezvoltării

9
unei înt reprinderi d intr-un anumit domeniu prin influenta favora bilă asupra eficienței.
De asemenea, alegerea mijlocelor de transport care s e vor utiliza intr -o anumita zona
geogr afica va depinde de conditiile de relief, de clima.
Dintre factorii ecologici, resurs ele naturale în special, apele au cea mai mare influență
asupra întreprinderii.
Caracterul practic neregenerabil al unor resurse, co mbinat cu creșterea rapidă a prețurilor
influentează costul producției, rentabilitat ea și prețul de vinzare.
Prin acti vitate a desfașurat ă firma infl uențează și ea mediul inconjurăt or in sensul
menținerii și protecției mediului inconjurat or său prin degrada rea și poluarea lui . Astf el, se
impune o creștere a preocupărilor pentru acțiuni pe termen mediu și lung in vederea
cunoaște rii și prote jarii me diului inconjurator: foloșirea unor tehnologii care reduc poluare,
menținerea echilibrului ec ologic, elaborarea de strategii bazate pe resurse regenera bile.
În grupa factorilor politici pot fi inc luse ritmurile de dezvoltare ale u nei ra muri,
opțiun ile pr ivind ponderea proprietății private și publice, politicile de creditare, de susținere a
import -exportului, impozit area.
Cu cât ritmurile de dezvoltare su nt mai mari, cu atât activitatea întreprinder ii va fi influențată
favorabil și invers.
O activita te eficienta desfașurată de către intreprind erile productive favorizează ritmuri înalte
de dezvoltare ale ramurii din ca re fac parte acestea și invers.
Importa nt este ca managerii firmei să seșizeze aces te influențe și să ia deciziile car e se impun.
Mediul demografic reprezintă totalitatea elementel or demografice ce acționează asupra
firmei, direct sau in direct.
Indicatori i specifici care definesc mediul demogra fic sunt:
✓ numărul populatiei,
✓ stratificarea p opulației pe vîrste și sexe,
✓ stratific area socio -profeșională,
✓ populația activă și ocupată,
✓ ponderea acesteia în populația totală,
✓ repartizarea teri torială a populație i pe mediul urban – rural.
Analiza aces tor indicatori permite o evaluare corectă a dimenș iunii cererii potențiale, a pieței
întreprinder ii.
Factorii juridici reprezintă ansamblul r eglementărilor de natur ă juridic ă prin care este
vizată d irect sa u indirect activitatea întreprinderii.
Cei mai sem nificativi factori juridici sunt:
✓ legile, decretel e, hotarârile guvernamentale ,
✓ ordonanțele, ord inele minist rilor,
✓ deciziile prefecturii ce cuprind o serie de norme de drept de a căror realizare r ăspund
agenții ec onomici.
Influența factorilor juridici se manifestă atât în ceea ce privește constituirea fir melor,
funcționarea și dezv oltare a lor (Legea nr.31/1990).

10
1.3. Concurența și avantajul competitiv
Concurența poate fi definită ca fiin d competiția dintre agentii econimic i cu activități
asemăn ătoare sau similare pentru a c âștiga și conserva clientela cu scopul rentabilizării
propriei afa ceri.
Potrivit Dicționarului e xplicativ al limbii române (DEX)5, concurența presupune „în trecere,
rivalitate într-un domeniu de activitate” său „ri valitate comercială, lupta dusă cu mi jloace
economice între industriași, comercianți, monopoluri, țări etc. pentru acapararea pieței,
desfa cerea unor produse,pentru clientelă și pentru obținerea uno r câștiguri cât mai mari”.
Observăm că noțiunea este susce ptibilă de cel puțin două accepțiuni: una generică, iar alta
economică. Mai mult, oda tă cu primel e reglementă ri privind concurența, numeroș i juriști și -au
îndreptat atenția asupra conceptului de con curență, deoarece a cesta nu a dobândit o definiție
legală, fapt pentru care putem vorbi despre o altă accepție, specifică dreptului concurenței . În
accepț iune general ă, concurența este „o confrunt are între tendințe adverse, care converg spre
același scop” 6. În accepție eco nomică, concurența a fost privită, iniț ial, ca un factor decisiv
care asigură, în mod spontan, divizarea muncii între întrep rinderi, pre cum și condițiile
normale ale producției, ale schimburilor și ale consumului de bunuri.
Într-un sens general acceptat , concuren ța înseamn ă rivalitate între int reprinderi, lupt ă,
competitie. În general, concuren ța este perceput ă de către o întreprindere ca un fa ctor ce ge-
nereaz ă costuri suplimentar e, dificult ăți, riscuri, complica ții. Ea nu este agreat ă de către
întreprinder i; ea constituie pre țul plătit de acest ea pentru independen ța lor.
O întreprindere are de ales între a face tot ce poate pe ntru elimina rea f irmelor concurente de
pe o pia ță și împiedicarea p ătrunderii altora și a se înțelege, alia cu f irmele concurente
renunțând la o parte din profit și indep enden ță pentru o situa ție de “bine” colectiv. În practic ă
se întâlnesc frecvent ambel e situa ții într-o varietate mare de formule .
Mecanismu lui concuren ței îi sunt asociate o serie de avantaje econom ice.
Principalul avantaj al situa ției de concuren ță pe pia ță este acela c ă întreprinderile efi-
ciente , inovatoare, cu costuri de produc ție și distribu ție ma i scăzute, se dezvolt ă și câștigă
teren în detrimentul întreprinderilor ineficiente, sclerozate , cu c osturi ridicate , ajungân-
du-se chiar la eliminarea acestora din urm ă.
Teoretic, într-un mediu concuren țial corect, un produs sau serviciu mai bu n și mai ief tin este
preferat de consumatori, clien ți. Tenden țial, concuren ța face posibil ă abunden ța de pr oduse și
servicii .
Concur enta se dovede ște a fi un proces de stimulare a inov ării. Ea determin ă apari ția
continu ă de noi informa ții, produse, tehnolo gii, procede e, conduc ând, în acela și timp, la o
econom isire a factorilor de produc ție.
Concuren ța modern ă se rea lizeaz ă în principa l în domeniul calit ății și în secundar în ceea ce
prive ște pre țurile. Reducerea pre țurilor de v ânzare constituie cea mai sim plistă și neinspirat ă
soluție ân competi ția cu al ți ofertan ți. Recurgerea la reducerea de pre ț atrage dup ă sine o
ripost ă imediat ă, de aceea și natur ă din partea competito rilor.
Rivalitatea este cea care determin ă întreprinderile nu numai s ă caute noi cuno ștințe dar
să le și transpun ă cât mai repede în practic ă.Inovarea devine for ța motrice într-un
proces concuren țial.

5Academia Româ nă, Institutu l de lingvistică «Iorgu Io rdan», Dicționar explicativ al limbii române, ed.
a II-a, București, 1998, p. 208.
6Dreptul concu renței comerciale. Partea gener ală, ed. a II -a, Ed. Lumina Lex, București, 1998, p. 267.

11

Problema c oncurenței prezintă interes pen tru toți actorii pieței: pr oducători, consumatori,
intermediari. Fiecare firmă este preocupată să fie cât mai c ompetitivă, i ar câștigul net să fie
cât mai bun. Iar acțiunile unei firme nu depind exclusiv de aceast a, ci de acț iunile
concu rențilo r ei. În abs ența concurenților orice fi rmă aflată pe piață ar putea să -și stabilească
liber prețurile la un nivel ridicat. În funcție de numărul de concurenți și de gradul de
diferențiere al produselor întâlni m:
➢ Concurența imp erfectă este situația de pe pi ață în care condițiile necesare pentru
existența concurenței perfecte nu sunt satisfăcute. Forme de concurență imperfectă:
Monopol – situație în care există un singur vânzător al unui bun economic.
Oligopol – situația în care există un număr red us de vân zători ai un ui bun economic.
Concurența monopolistă – situație în care există mai mulți vânzători de bunuri total diferite.
Monopson – situație în care există un singur cumpărător al unui bun economic.
Oligopson – situație în c are există un număr restrâns de cumpărăto ri ai unui bun economic.
Concurența imperfectă poate apărea pe anumite piețe din cauza lipsei de informare a
cumpărătorilor și vânzători lor despre prețuri și despre bunurile de pe piață.
➢ Concurența perfectă este un model al teoriei economice. Acest model descrie o
formă ipotetică a pieței în care nici un producător sau consumator nu are puterea de a
influența preț urile de pe p iață. Aceasta ar conduce la un rezultat eficient, ținând cont
de definiția standard a econom iei. Anal iza piețelor perfec t competitiv e asigură
fundamental teori a cererii și ofertei. În cadrul pieței, firmele pot avea în vedere
satisfacerea acel orași nevoi d e consum sau a unor nevoi diferite, ele adresând acestora
produse sau servicii identice, sub stituibil e sau asemănătoare. În funcție de acestea,
concurența poat e fi variabilă .
➢ Concurență directă îmbrac ă urmatoarele forme:
✓ concurenț ă de marcă –are loc între firme ce oferă aceleași bunuri și servicii
destinate satisfacerii acelorași nevoi. Difer ențierea între conc urenți se
realizează în acest caz prin intermediul mărcii.
✓ concurență la nivel de industrie –are loc între firme ce oferă produse simil are
care satisfac diferit aceeași nevoie. Este vorba, în general, de produse sau
servicii substi tuibile în consum, iar c ompetiția se realizează prin diferenție rea
calitativă a produselor.
➢ Concurență indirectă este privită din punct de vedere al pieței și poate fi:
✓ formală – ce are loc între firme ce oferă produse/ servicii care satisfac aceeași
nevoi e în moduri diferite.
✓ concurență generică concurență – ce se întâlnește la nivelul întregii piețe,
firmele disputându -și de fapt venituri ale cu mpărătorilor, care sunt o bligați să
își ierarhizeze nevoile.
Instrumentul de reglare al economiei de piaț ă- continutul și formel e- îl reprez intă
concurența.
În cad rul fiecarei componente a sistemului de piețe, concurența reprezintă raportul de for țe
dintre par ticipanții pieței, opoziția și rivaliatea permanent dintre aceștia, în privința producerii
și vânzări i bunurilor materia le și a alto r activități cu caracter e conomic. Scopul principal al
concurenței îl constituie obținerea de profituri cât mai mari și m ai sigure. F iecare societate
dorește să -și îndeplinească obiectivele propuse întru -un timp cât mai s curt.
Obiectivele c oncurenței d evin realizabile cu ajutoru l unor instrumente de natura economică
și extraeconomică.
Instrumentele e conomice cons tau în :
✓ puterea economică a fiecărui participant;
✓ mențimerea costurilor în limitele eficienței ;
✓ îmbună tățirea calită ții produsel or;
✓ capacitatea agenților economici de a acorda clienților avantaje suplimentare .

12

Instrumentele extraeconomic e constau în :
✓ crearea de situații artificiale pe piața diferitelor bunuri,care sunt folosite în scopuri
specula tive;
✓ realizarea de întelegeri neloiale și nelegale între anumita firme;
✓ diversiunea și sabotajul asupra firmelor rivale;
✓ presiuni morale și politice asu pra firmelor concurente;
✓ încălcarea secretelor tehnologice și comerciale ale firmelor concurente.
Formele co ncurenței se clasifică după următoarele criterii:
➢ Dupa tipul de bunuri tranzacționate:
✓ Concurența omogen ă
✓ Concurența ete rogen ă
➢ În funcție de modalitatea de intrare a agenților economici într -o ramura de activitate:
✓ Concurența desc hisă
✓ Concurenț ă închisă
➢ În funcție de instrumentele ec onomice utilizate pentru a influența piața bunului avem:
✓ Concurența prin variația pr ețului
✓ Concu rența prin variația cantității de produse oferite pieței
✓ Concurența prin calitatea și nivelul tehnic al produsel or
➢ În funcție de i nterdependența între produc ție și schimb avem:
✓ Concurența de piața
✓ Concurența din afara pieței
După atitudin ea competițio nală a agenț ilor economici ,concurența îmbrac ă urmatoarele
forme:
1. Concurența licit ă adică exercita rea liber ei concure nțe cu bună credintă, respectând
deonto logia profesiuni i de comerciant
2. Concurența interzisă se desfășoară în domenii in terzise prin lege
3. Concurența neloial ă apare atunci când comportamentul concurențial întrunește trasăturile
unui delict,co ntravenții s au infracțiuni .Constituie c oncurența neloiala orice act sau fapt
contrar uzanțelor cinstite în activitatea economică.
4. Concurența ilegal ă este asimilată de Legea nr.11/1991 concurenței nel oiale,ambele fiind
supus e aceluiași regim j uridic.
Dintr -o altă perspect ivă, în ambianța economiei de piață, rivalitatea dintre întreprinderi poate
să îmbra ce diferite f orme și să atingă grade foarte diferite de intensitate. Astfel, putem vorbi
de concurența licită (stimulativă,normală) ș i concurenț a patologică , însă tabloul e ste
definitivat de zona concurenței interzise , anumite raporturi fiind sustrase comp etiției fie p rin
lege, fi e prin convenția părților.

Concurența pură și perfectă și concurența eficientă
Concu rența pură și perfe ctă este pr ototipul confruntării pe pia ță dintre operatorii economici.
Ea se caracterizează7 prin:
➢ atomicitatea pieței – presupune exi stența unui număr suficient de mare de vânzători
și de cumpărători, persoane fizice sau persoane juri dice, care acționea ză în mod
independent, în condițiile in care niciunul dintre aceștia nu cumulează o fracțiune
notabilă a ofertei și cererii pentru a put ea influența, într -o măsură importantă, prin
operațiunile pe care le încheie, nivelul prețului la un anumit produs;
➢ omogenitatea – decurge din relativa simili tudine calitativă a produselor (mărfuri,
servicii, lucrări), pe care operatorii econ omici le come rcializează pe piața respectivă;
➢ transparența – implică accesul direct, imediat și complet al consum atorului la orice
date semn ificative ce privesc caracteris ticile fiecărui produs și prețurile
corespunzătoare;

13
➢ pluritatea de opțiuni – derivă din corobora rea cerințelor mai sus -menționate,
consumatorii beneficiind de posibilități de alegere nelimitate;
➢ mobilitatea factoril or de produc ție – constă în posibilitat ea operatorilor economici și
a capitalului pe care îl dețin de a se conforma cu prom ptitudine, di n proprie inițiativă,
evoluției conjuncturale a pieței, adică capacitatea de a se putea adapta cerinț elor pieții
în șitu ația în care o anumită ramură economică devine nerentabilă;
➢ neintervenția statului – echivalează cu libertatea concurenței ; rolul statu lui nu poate
consta decât în asigurarea condițiilor optime pentru acțiunea spontană a competiției
economice.
Într-o altă opinie8, concurența pură și perfectă este concepută pe baza existenței concomitente
a cinci ipoteze, dintre care primele trei exprimă puritatea c oncurenței, iar ultimele două
perfecțiunea acesteia:
✓ atomicitatea cererii și ofertei;
✓ omogenitatea produsul ui;
✓ intrarea /ieșirea liberă intr -un/din tr-un domeniu de activitate său pe/de pe o piață ;
✓ transparența perfectă a pieței;
✓ mobilitatea per fectă a factorilor de producție.
„Toate aceste trăsături nu pot fi întrunite însă decât la modul id eal,într-o perspect ivă
atempor ală și aspațială și înlăturâ nd complet orice mișcare internă a parametrilor con siderați.
Suntem așadar, în prez ența unui mode l static, im posibil de realizat în concretul realităților
economice, aflate sub semnul acțiunilor și interacțiuni lor în permanentă modificare, al
schimbării per petue a raporturilor de forțe”.
Concurența eficientă (practicabilă) se caracterize ază prin trei factori distinctivi9:
1) piața să fie deschisă, adică operatorii economici să se bucure de acce sliber p e piață,
fără a fi obstrucțio nați artificial.
Concurența eficientă tolerează oligopolul și oligopsonul, dar nu se conciliază cu monopolul ș i
monopsonul.
2) operatorii economici să beneficieze de libertate de acțiune pe piață.
Condiția se consideră î ndeplin ită dacă fiecare di ntre între prinderile aflate în competiț ie își
poate stabili în mod autonom propria politică în relațiile cu ceilalți conc urenți și cu
consumatorii.
3) utilizatorii și consumatorii să beneficieze de un grad satisfăcător de libertate in
alege rea furnizorului și a mărfii dorite.
Noțiunea de concurenț ă eficientă (practicabilă) are o natură empirică, flexibilă, adaptabilă la
șituați a concretă de p e fiecare pi ață. Flexibilitatea acesteia a condus la elabo rarea de diferite
criterii care să poată at esta existent concu renței efi ciente pe o piață dată, delim itând -o de
monopol și de monopson10. Se au în vedere criterii de structură (dimenș iunea pieței și gradul
de d esfacere a acesteia, numărul și nivelul de con centrare a intreprinderilor în raport cu
dezvoltarea tehnologi că, ritmur ile medii ale producției, pe c ategorii de mărfuri),
comportamentul agenților economici in raporturile lor recipr oce, in cadrul pieței respective
(gradul de onestitate, de bună -credință său agreșivitate a politicii pe care fiecar e dintre ei o
urmea ză), precu m și rezultatele obținute de competitori.
Așa cum am văzut, concurența încetează să mai fie eficientă de îndată ce fie
consumatorii , fie furnizorii pierd facultatea de alegere a parten erului de afaceri, piața
transformân du-se in monopol (u n unic vân zător pe o anumită piață) său monopson (un unic
cumpărător pe o anumită piață).

7.O. Căpățînă, op. cit., p. 334
8 E. Mihai, op. cit., p. 18 -19.
9 O. Căpățînă, op. cit., p. 343.
10 M. Fontaine, op. cit., p. 57 -63.

14
Concu rența licită, concurența patologică (ilicită) și concurența interzisă
Concure nța licită este cons iderată acel tip de concurență care, în domeniile pe care legea le
lasă deschise competiției operatorilor econo mici, aceștia se bucură de facultatea d eplină de a
se confrunta pe piață, dar cu bună -credință, respectând regulile de deont ologie profe șională12.
Concurența contribui e la modelarea și fluctuarea prețurilor, în cadrul raportului ce se
stabilește pr in cerere și o fertă pe piața liberă – „Concurența este aceea care impune u n preț
just mărfurilor și care stabilește raportur i corecte in tre ele”13. Insă, funcționalitatea acesteia nu
se reduce numai la atât, obiectul său fiind mult mai v ast: influențează c alitatea mărfu rilor,
modul de prezentar e a acestora, difuzarea reclamei, o rganizarea rețelelor de distribuție etc. În
dorinț a de a-și maximiza profitul, întreprinderile depășesc limitele impuse de regulile
concurenței, fapt pentru care nu mai putem vorbi de o concurenț ă normală, ci una patologic ă.
Concurența patologică poate să î mbrace două forme:
– acapararea agresivă de către cei puterni ci a unor segmente de piață prin intermediul
practicilor anticoncurențiale său monopolistice;
– exercitarea abuzivă a c oncurenței, cu scopul de a exclude de p e piață întreprinderile
concurente sau de a le capta clientela, prin intermediul acte lor de concu rență neloială.
Concurența interzisă se manifestă în anumite domenii de activitate care sunt sustras e
competiției fie p rin lege, fie prin convenția părților. Fiind derogări de la principiul lib ertății
competiției comerciale, interdicțiile prev ăzute de leg e sun t de stric tă interpretare. Existența
unor asemenea domenii sustrase competiției comerciale face neces ară disocierea dintre
noțiun ea de concurență interzis ă și cea de concurență permisă, dar excesivă sau anormală14.
Concurența interzisă evi dențiază o z onă în cadrul căreia se exclude exercitarea rivalității
economice, chiar dacă este onestă, fiind sanc ționa t orice act de concurență. Dimpotrivă, în
domeniile d eschise concurenței, actele de comp etiție sunt prin ipoteză libere, ele îndeplinind
funcții stimu lative , benefice pentru consumatori. Totuși, acestea vor fi sancționate atunci când
depășesc condiții le de onestitate.
În concluzie, „în cazul concurenței inte rzise ne aflăm in fața unui act săv ârșit fără drept, pe
când in cazul concurenței nel eale este vo rba de exercițiul exceșiv al unui drept său al unei
libertăți”15, ca și în ipoteza recurgerii la prac tici monopoliste (a nticoncurențiale)16.
Factori destabiliz atori ai concurenței perfecte
Concurența pură și perfectă rămâne un ideal greu de a tins. Imposi bilitatea realizării acesteia
se datorează influenței unor factori perturbatori ,dintre aceștia cei ma i imp ortanți fiind :
1. fenomenul natural al concentrării într eprinderilor ;
2. intervenția statului în economie .

12O. Căpățînă, op. cit., p. 274-275.
13O. Căpățînă, op. cit.,p. 275.
14O. Căpățînă, op. cit., p. 27 6.
15Ciurea I., Cio flan I., Economie politica, Editura Ath enaeum, Bucuresti, 1996, p. 42 -45.
16Lipsey R., Chrystal A., Economia pozitiva, Editura Economica , Bucuresti, 1999, p. 252

15

1.Concentrarea întreprinderilor
Procesul de concentrare a întreprinderi lor a debutat odată cu industrial izarea, accentuându -se
în perioada de criză economică. Cauzele co ncentrărilor sunt diverse:
•de ordin teh nic – conduce l a o raționalizare a muncii, p rintr-o divizare și specializare mai
operativă a activităților; sporesc poșibilitățile și m ijloacele pent ru ce rcetare și ino vație;
• de ordin organizatoric – se reduc che ltuielile administrative prin contopirea anumitor servic ii
(personal, cont abilitate, transport, publicitate etc.);
• de ordin comercial – permite strategii perfecționate și di verșificate de aprovizionare și
desface re, precum și campanii de publicitate cu arii de difuzare și durate mai mari;
• de ordin financi ar – sporesc posib ilitățile d e investiții și cresc poșibilitățile de acces la
finanțare externă; În f uncție de rezultatu l obținut, put em vo rbi de:
• con centra rea pe orizontală – reunirea unor intrepr inderi concurente cu similar, de regulă, pe
aceeași piaț ă. Se urmărește : realizarea e cono miilor de scară prin reducerea costurilor unitare
de producție; cuce rirea unei poziții pe piață; redu cerea intenșității concur enței, eventual până
la constituirea unui oligopol (număr restrâns de vânzători) s ău a unui monop ol (un șingur
vânzător); lărg irea gamei de produse; difuzarea informației.
• concentrarea pe vertica lă – presupune inte grarea in acel ași g rup de activit ăți de pendente una
de alta (reuniune de întrepr inderi șituate pe trepte diferite pe fili era de producți e sau de
distribuț ie de mărfu ri, servicii s au lucrări: fabricanți, angroșiști, intermediari și detail iști). Se
urmărește : securizarea surse lor de aproviz ionare ; controlul distribuției produselor; redu cerea
costurilor in cazul in care stăpâni rea etapelor su plimentare este ma i puțin cos tișitoare decât
dacă se apelează la subcontractanți.
• concentrarea con glomerat – presupun e integrarea u nor activități care inițial nu aveau
legătură unele cu altele. Ef ectele concentrărilor sunt, de regulă, de favorabile pent ru
exercitarea con curenței, d ar au și alte efecte nocive (de exemplu: reduceri de personal)
Întreprin derile oligopolice tind să practi ce o strategie de p roducț ie și a prețurilor care
urmărește, în dez acord cu interesele consumatorilor, reali zarea de profit uri cât mai mari.
2.Interven ția st atului in economie
Intervenția statelor în desfășurarea comerțul ui internațional se realizează pr in po litici
comerci ale ca re pot fi clasificate după mai multe crit erii:
• după domeniul de aplicare, ele s e pot manifesta in domeniul impor tului, urmă rindu -se
aprovizionarea economiei naționale cu bunuri și servicii de car e aceasta are nevoi e, cât și in
domeniul export ului, urmăr indu-se valorificarea cât mai avantajoasă a mărfurilor naționale pe
piața mondială ;
• după număr ul statelor p articipante, exi stă înțelegeri bilaterale s au multilaterale în stabilirea
diverselor măs uri de politică eco nomică;
Concu rența este reglemen tată de Legea nr.21/1996 actualizata în 03.12.2 004 și Legea
nr.11/1991 privind combatere a concuren ței neloiale.Exercitare a concuren ței comerc iale se
bucur ă în principiu de libertate,competi ția onest ă dintre cei care desfă șoară activit ăți
comerciale este ocroti tă de lege.
Abuzul este sanc ționat atunc i când se manifest ă sub forma practicilor monopoliste,fi e sub
forma unor a cte de conc urenț ă neloial ă.Agen ții economici au poșibilitatea de a se confrunta
pe piață,dar numai cu bună credin ță,respect ând regulile impus e de legisla ția în
vigoare. Încălcarea pre vederilor legale atrage dupa șine, r ăspun derea civil ă, contraven țională
sau penală a făptuitorilor.

16

1.4. Consiliul Concurenței

Rolul Consiliul ui Concu renței17

Autoritat ea română de co ncurență și -a început ac tivitatea la 6 septembrie 1996 prin elabo rarea
reglementărilor necesare aplicării Legii concurenț ei (nr.21/1996), c e a intrat în vigoare la 1
februarie 1997.
În calitatea sa de autori tate națională în domeniul concure nței, instituți a pune în a plicare și
asigură respectarea prevederilor naționale, dar și a celor comunitare de concurență.
În același tim p, Consiliul C oncu renței are rolul de autoritate națională de contact în
domeniul ajut orului de stat între Comisia Europ eană, pe de o p arte, și instit uțiile pu blice,
furnizorii și beneficiarii de ajut or de stat, pe de altă parte.
Consiliului Concurenței17 îi revine și rolul de a repre zenta România în relațiile cu organizațiile
și instituțiile internaționa le de profil; de as emenea, este re sponsabil de relația cu instituțiile
Uniunii Europene, potrivit p revederilor relevante din legislația europeană, și coope rează cu
alte auto rități de c oncurență.
Activitatea Consiliului Concurenței se desfășoară pe două com ponente principale:
✓ una preventiv ă, de monitorizare a pie țelor și supraveghere a actorilor de pe a ceste
piețe și
✓ una corectivă , menită să restabilească ș i să asigure dezvo ltarea un ui mediu
concurențial normal.
Astfel, misiunea autorit ății române de concu rență poate fi defi nită sintetic c a fiind aceea de a
prote ja și de a stimula concurența pe piața ro mânească în vederea dezvoltării unui mediu
concurențial normal, pentru ca, în final, să se asigure o promovare cât mai bună a intereselor
consumatorilor.

Atribuțiile Consiliul ui Concurenței :
➢ ia decizii pentru cazu rile de încalcare a prevederilor Legii co ncurentei;
certifică la cererea agentilor economici sau a asociațiilor de agentți eco nomici pe baza
investigațiilor efectuate și pe baza dovezilor prezentate , că nu există teme i pentru
interv enția sa în conformitate cu prevederile Legii concurentei;
➢ ia dec izii de acordare a dispenselor de exceptari individuale de întelegeri,
decizii luate de asociațiile de agenti econ omici sau practici concertate, precum și
decizii în cazurile d e concentrări e conomice; asigu ra aplica rea efectivă a deciziilor
proprii;
➢ efectuează, din proprie initiativă, investigații utile pentr u cunoașterea
pieței; sesizea ză Guvernul asupra existenței unei situații de monopol sau a altor cazur i
care cad sub inci dența legii și propune luarea măsurilor considerate necesare pentru
remedierea d isfuncționalităților constatate;
➢ sesizeaza instantele judecătorești asup ra cazurilo r în care acestea sunt
compet ente; urmărește aplicarea dispozițiilor leg ale și a altor acte normative inci dente
în domeniul de reg lementare al Legii concurenței;
➢ emite av iz conform pentru proiectele de acte normative care pot avea
impact antico ncurențial și propune modificarea acelo ra care au un asemenea efect;
➢ face recomand ări Guvernului și o rganelor admini stratiei publice locale
pentru adoptarea de masuri care sa facili teze dezvoltarea pietei și a concurentei;
➢ propune Guver nului și organelor administra tiei publice locale luarea de
masuri disciplinare impotriva personalului din subordinea ace stora, in cazul in care
acesta nu respe cta dispozitiile obligatorii ale Conșiliu lui Concurentei; realizeaza studii
și intocmeste rapoart e privind domeniul său de act ivitate și furnizeaza Guve rnului,

17
publicului și organizatiilor internati onale specializate informatii priv ind aceasta
activitate;
➢ reprezintă România și promovează schimbu l de informații și de experiență
în relațiile cu organiz ațiile și instituț iile intern aționale de profil și coo perează cu
autoritățile de concurența străine ș i comunitare;
➢ stabileste și aprob a misiunea, str ategia ge nerală și programele de activitate
ale co ncurenței.Consiliul Concurenței va comunica punctul său de vedere asupra
oricărui asp ect în domeniul politici i concurențiale, la cererea: Președintelui Român iei;
comisiilor par lamentare, sena torilor și deputatilor; organelor administratiei publice
centrale și locale;
➢ organizatiilor profesionale, patronale și sindicale, incluzâ nd printre acestea
și Camera de Com ert și Industrie a României;
➢ organizațiilor pen tru protecția consu matorilor; inst anțelor judecătorești și
parchetelor. Consiliul Concurenței înto cmeste anual un raport privind activitatea sa și
modul î n care agenții eco nomici și a utoritățile publice res pectă regulile concurenței,
potrivit prezentei le gi. Raportul se ado ptă în plenul C onsiliului Conc urenței ș i se dă
publicității.

17 Extras din Consiliul Concurenței .

18
Capitolul II
STUDIUL REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD -VEST OLTENIA DIN
PUNCT DE VEDERE AL MEDIULUI CONCUREN ȚIAL

2.1. Evoluții înregistrate la nivelul Regiuni de D ezvoltare Sud -Vest Oltenia
comparativ c u celelalte regiuni din România

Numărul întreprinderilo r noi 1și rata de cre are pe regiuni 2

Tabel 1

Număr
Întreprin deri
noi
An Regiuni
NE SE S SV V NV C BIF
2006 18218 17705 14994 9564 15161 20027 19419 27034
2007 20165 1746 7 17202 11848 15567 24182 20170 37244
2008 20169 1969 6 20380 12249 16855 24440 21561 32560
2009 16500 14667 15691 9553 12530 18102 15624 23699
2010 15887 14867 1538 9 10683 12170 19423 16516 23920
2011 17646 16120 17053 12548 13485 21164 16826 25241
2012 12672 11792 11745 11365 10301 17739 11052 22510
2013 16589 14272 15119 12696 13075 22040 15311 2676 4
2014 6946 7487 7025 5257 6822 10688 6809 20293
2015 12401 11310 11354 8153 10026 15996 11816 24777
2016 13675 11360 12135 8159 10481 17185 13204 25235
Rata de
creare %
2006 4,7 4,6 3,9 2,5 3,9 5,2 5,0 7,0
2007 5,2 4,5 4,4 3,1 4,0 6,2 5,2 9,6
2008 5,2 5,1 5,3 3,2 4,3 6,3 5,6 8,4

19

Rata de
creare % 2009 4,3 3,8 4,0 2,5 3,2 4,7 4,0 6,1
2010 4,1 3,8 4,0 2,8 3,1 5,0 4,3 6,2
2011 4,6 4,2 4,4 3,2 3,5 5,5 4,3 6,5
2012 3,3 3,0 3,0 2,9 2,7 4,6 2,9 5,8
2013 4,3 3,7 3,9 3,3 3,4 5,7 3,9 6,9
2014 1,8 1,9 1,8 1,4 1,8 2,8 1,8 5,2
2015 3,2 2,9 2,9 2,1 2,6 4,1 3,0 6,4
2016 3,5 2,9 3,1 2,1 2,7 4,4 3,4 6,5
1Sursa Tempo Online
2Ratele de creare (%) pentru fiecare regiune sunt exprimate în raport cu l una ianuarie 1995 –total țară

Rata de cre are s -a situat, până în anul 20 01, în int ervalul 13 -17%, dup ă care prezintă o
creștere semnificativă corelată cu îmbunătățirea legislației privind crearea întreprinderilor
mici și mijlocii. În anii 2009 și 2010 se o bservă o descreștere semnificativă a rat ei de creare
din cauza condițiil or economi ce.
Predilecția p entru deschiderea u nei afaceri este mai ridicată în regiunea București -Ilfov
Distribuția pe regiuni a întreprinderilor nou create ilustrează faptul că rat a de creare a avut,
comparativ cu anul 2 015, tendință pozitivă în anul 2016 în ap roximativ toate reg iunile,
datorită co ndițiilor socio -econ omice favorabile.
Regiunea București -Ilfov rămâne în continuare cea mai dinamică regiune, datorită
oportunită ṭilor inve stiṭionale. În anul 2016, regiunea Sud -Vest Oltenia are cea mai mică
pondere comparativ cu celelalte regiuni .
Rata de creare a întreprin derilor noi în anul 2016 prezintă o cre ṣtere de 1,4 puncte
procentual e față de an ul 2015 .
În Români a, la începutul anu lui 1995 își desfășurau activitatea aproximativ 388180 de
întreprinderi. În anul 2016 au fost înregistrate, fiind încă active în septemb rie 2017, un număr
de 111434 de întrepri nderi noi, excluzând întreprin derile agric ole, observându -se o cre ṣtere
față de anul precedent. Astfel, rata de creare de 28,7%, înregistrată în anul 2016 este cu 1,4
puncte procentuale mai mare față de rata de crea re din anul 2015 (27, 3%).
Potrivi t date lor oficiale ale Oficiului Național al Re gistrului Co merțulu i (ONRC), în perioa da
1.01-30.06.2018 numărul de firme noi înființate a fost de 71.473, cu 9. 81% mai mic față de
aceeași perioadă a anului 2017 .
Raportat la aceeași perioadă ( 1.01-30.06.201 7), în anul 2017, numărul firmelor nou înființa te
s-a aflat pe un trend ascendent, aj ungând la 79.251 , crescând cu 31,23% mai mult față de
aceeași perioadă a a nului 2016.
Astfel, în primele 6 luni ale anului 2018 au fost înființate cu 7.778 mai puține fir me decât
în aceeași perioadă a anului 2017.

3 Administrator CNIPMMR -http://cnipmmr.ro
4 Institutul Național de statistic ă

20

Analizând statistica pe numărul de firme înregistrate în fiecare lună, 2 017 vs. 2018, se poate
observa faptul că în lunile martie, aprilie, mai și iuni e ale anului 2018 , numărul de noi
firme înregistrare a scăz ut cu p ână la aproximativ 5000 de noi fi rme.
Tabel 2

Cauzele care au dus la o diferență ridicată a numărului de înregi strari în pri mele 6 lun i ale an-
ului 201 8 compa rativ cu anul 2017, au fost diver se, cea mai importantă fiind instabilitatea
accentuată a legislației fiscale înregistrată în primul t rimestru al anului 2018, precum și
volumul imens de acte normative ad optate (în primele 6 luni ale anului 2018, cad rul legis-
lativ a fost major modificat, f iind adoptate 1210 acte normative, peste 45% din legile și or-
donanțele adoptate afectând direct și se mnificativ întreprinderile, inclusiv IMM -urile – legis-

21
lația fiscală, declara țiile și cont ribuțiile obligatorii, etc .). Volumul modificărilor Codului
fiscal din primul trimestru al anului 2018 a fost cu 173% mai mare decât în primul tri-
mestru al anului 2017 (69 articole modificate/completate în trimestrul I 2017 vs. 120 arti cole
modificate/comp letate în trimestrul I 201 8), în condițiile în care anul trecut s -a înregistrat
un record de modificări legislative fiscale (s-au modificat/completat 290 de articole d in
Codul fiscal). În primele 90 de zile din 2018, mediul de afaceri a fost o bligat să imp le-
menteze 217 noi reglemen tări care modifică/completează Legea nr. 227/2015 privind
Codul fiscal, 97 chiar din prima zi a anului și alte 120 adoptate la distanțe foart e mici de
timp, la care s -au adăugat modificări importante ale Codulu i de pr ocedură fisca lă și a le gis-
lației privin d contribuțiile obligatorii .
Încrederea în sistemul fiscal este o condiție esențială pentru investitori, predicti bilitatea
fiind unul dintre cei mai importanți factori care influențează decizi ile de investiții , cu
efecte directe asupra cre ștereii numărului de IM M-uri și a locurilor de muncă, cr eșterea po-
tențialului și performanțelor întreprinderilor, intensificarea i novării produselor și servi ciilor,
tehnologiilor, sist emelor și metodelor manag eriale, de marketing, fi nanciare și a venituril or
din PIB.
Distri buția întreprinderilor active nou crea te, pe medii de reziden ță și regiuni de
dezvoltare
Tabe l 3

Medii
de re-
ziden ță Regiuni
de
dezvol tare
Anul
2006 Anul
2007 Anul
2008 Anul
2009 Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015 Anul
2016

% % % % % % % % % % %
Urba n TOTAL 80,1 81,4 76,6 78 76 74,7 77,5 75 78,2 71,5 73,9
– N-E 71 74,6 69,2 68,3 68 68,6 73,1 67 72,4 66,5 67,0
– SUD –
Muntenia 67,3 66,3 64,8 66,2 62 59,3 63,3 58,4 63,6 57,3 61,8
– S-V
Oltenia 73,6 78 74,7 70,8 71,1 69,4 73,8 63,9 70,8 67,8 68,1
– N-V 78 80,6 77 80,9 72,7 71,3 72,1 71,5 72,6 67,2 70,1
– VEST 78,3 84,9 79,3 78,2 78,5 76,3 75,9 72,5 76,8 70,5 72,1
– S-E 75,1 81,6 75,5 80,8 76,8 78,1 70,5 75,5 73,5 70,1 73,1
– Centru 77,6 78,6 77,1 74,5 76 73,5 73,9 73,9 75,9 75,0 76,4
– B – IF 96,2 96,1 93,8 92 91,6 91,6 93,3 92,2 91,7 88,4 89,8
Din tabelul 3 putem observa că la nivelul regiunii de dezvoltare Sud – Vest Oltenia din anul
2011 până în anul 2012 avem o tendință de creștere a întreprinderilor active nou creat e
,aceast ă creștere fii nd de 4,4% din 201 1 până in 2012, apoi din anul 2012 până în 2013
urmează o scădere de 9,9% față de 2012 ,din 2014 avem o creștere de 6,9% față de 2013,apoi
se înregistreză din nou o scădere de 3% d in 2014 până în 2015. Comparând înt reprinder ile
nou create cu celelelte reg iuni putem observa o creștere față de regiunea Sud –
Muntenia pe parcursul anilor 2006 -2016 înregistrăm o creștere față de regiunea No rd-
Est procentul fiind de 0,80% pentru an ul 2011 ,de 1,3% pentru anul 2015 și de 1,1%
pentru anul 201 6,însă față de toa te celelalte regiuni înregistrăm scăde ri.

22
2.1.1. Sectorul IMM -urilor

Întreprinderile noi se asimilează întreprinderilor mici și mijlocii, astfel că studiul re-
prezintă implicit o analiză în domeniul IMM. Capitala aduce mai b ine de un sfert din
cifra de aface ri a IMM -urilor. La polul opus stau județe precum Mehedi nți, Teleorm an,
Giurgiu, Călărași, Tulcea sau Covasna, unde toate afacerile mici și mijlocii nu ajung la un
business de 3 mld. Lei.
Întreprinderile mici și mijlocii ( IMM-uri) repre zintă peste 49% din cifra de afa ceri a tuturor
companiilor din România, car e se ridică la 1.263 mld. lei anual, conform unei analize a
Ziarului Financiar pe baza datelor aferente anului 2016 furnizate de Registrul Comerțului.
Însă faptul că cele peste 600.00 0 de IMM -uri înre gistrate nu reuș esc să facă a faceri mai mari
decât cele aproape 1.800 de întreprind eri mari arată cât de dependentă este economia de u n
număr redus de companii și cât de puțin oxigen pr imește de la noul „val“ de firme.
Însă, acest deficit arată și valoare a adăugată redus ă pe care o a duc IM M-urile, dar și produc-
tivitatea scăzu tă, analiști i vorbind despre faptul că mulți antreprenori rămân „prinși“ în
domenii care nu mai sunt de actualitat e și nu le aduc profit, iar mulți d intre ei merg după in-
stinct și nu a pelează la consu ltanță de spe cialit ate în business.
De altfel, un studiu recent al A dvice for Small Businesses, programul Băncii Euro pene
pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) care sprijină dezvoltarea IMM -urilor, re levă
faptul că micile afaceri își d oresc să -și stab ilească strat egii d e business viabile, însă folosesc
în mică măsură accesul la expertiză de specialitate și consultanță pentru a atinge acest obiec-
tiv.
Astfel, consultanții BERD estimează o creștere cu 55 % a productivității unei IMM prin i m-
plementarea de proiecte de c onsult anță de business în strategie, sistem e informatic e, market-
ing, eficiență energetică sau operațiuni.

23
Analiza arată, pe de altă parte, că din punct de vedere geografic, cele mai multe IMM -uri
au fost înființate, în ultimii ani, în Capitală , acolo unde și comerțul este la cel mai ridicat
nivel.
Afacerile celor 167.080 de firme înmatriculate în București -Ilfov, la nivelul anului 2016, au
depășit nivelul de 232 miliarde de le i, cu o medie, per companie, d e 1,4 milioane lei.
Firmele din Capitală aveau și cei mai mulți angajați, 836.000 .
Urmează zona de Nord -Vest, acolo unde afacerile celor 99.393 de IMM -urilor (456.000 de
angajați) au fost de peste 94 miliarde de lei, și zona de Centr u, unde cif ra de afacer i cumu-
lată a celor 76.8 10 companii a depășit 8 3 miliarde lei.
Cele mai mici afaceri au fost înregistrate în regiunea Sud -Vest Oltenia , de 35 miliarde
de lei, acolo unde activează, de altfel, și cele mai puține IMM -uri din țară (49.084 firme
cu 209.000 angajați).
Creșterea afacer ilor IMM -urilor cu peste 100 de miliarde de lei în intervalul 2013 -2016 a
adus și riscuri pe măsură. Statistica arată că sectorul în ca re se înregistrează cele mai mari
datorii este chiar cel mai dinamic domeniu al econom iei – comerțul .
Potrivit datelor Ke ysFin, IMM -urile din acest sector raportau la nivelul anului trecut datorii
de 143 miliarde de lei (21% din totalul datoriilor IMM -urilor), urmate de cele care activează
în construcții (120,9 miliarde lei), industria prel ucrătoare (113,7 miliarde lei), tran-
zacțiile imo biliare (71,8 miliarde lei) și Agricultură (43,1 miliarde lei).
Cele mai multe firme cu datorii erau din sectorul celor mici (60,75%), urmate de microin-
treprinderi (20,65%) și companiile mijlocii (18,61%).
În lipsa unui capital suficient, tot mai multe fir me aleg să întârzie plățile, apelând la creditul
furnizor , un mecanism economic de finanțare de business, fără dobândă, ca re se extinde tot
mai puternic. Potrivit KeysFin, 75% dintre firmele din economia român ească au ajuns să
apeleze la aceast ă soluție, î n condițiile în care finanțarea bancară reprezintă, mai ales pentru
IMM -uri, un domeniu greu accesibil.
Peste 400.000 de fi rme, care reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale
la nivelul anulu i trecut. Creditul comercial repreze nta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor
companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 mld.lei)

24
Distribu ția întreprinderilor active nou create, pe sectoare de activitate și
regiuni de dezvolta re

0%20%40%60%80%100%
Serie1 Serie2 2006 2007 2008 2009 2010
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Distribu ția întreprinderilor active nou create, pe sectoare de activitate și regiuni de
dezvoltare
Tabel 5 Activitati
ale
economiei
nationale Regiuni
de
dezvol –
tare Tabel 4
Anul
2006 Anul
2007 Anul
2008 Anul
2009 Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015 Anul
2016
% % % % % % % % % % %
Industrie TOTAL 9,3 6,7 12,7 14,5 12,4 16,8 19,2 19,4 16,2 19 15,9
– S-V
Oltenia 12,5 5,8 10 15,5 9,5 14,1 18,8 16,9 21,9 15,6 16,7
Cons tructii TOTAL 13 11,2 17,5 9,8 9,1 11,7 7,7 5,8 11,9 10,1 7,4
– S-V 8 8,4 16,3 7,4 7,3 7,3 6,4 4,7 10,8 8,3 5,8
Comert TOTAL 35,8 21,4 45,6 48,9 51,1 43,1 39,9 40,9 38,9 38,2 28,4
– S-V
Oltenia 48,5 28,2 54,6 52,9 60,4 56,3 45 54,2 30,6 41,2 33,3
Hoteluri si
restauran te TOTAL 4 2,3 4,8 6,8 6,9 6,7 6,6 7 6,9 7,7 5,6
– S-V
Oltenia 5 2,6 4,3 9,8 4 7,5 6,5 5,7 7,1 6,1 5
Transport TOTAL 7,5 6,4 9,3 8,3 8,2 10,4 10 8,2 12,9 12,5 11,5
– S-V
Oltenia 6,3 5,6 9,3 10,6 8,1 6 13,7 7,7 15,4 13 12
Alte servicii TOTAL 30,4 52 10,1 11,7 12,3 11,3 16,6 18,7 13,2 12,5 31,2
– S-V
Oltenia 19,7 49,4 5,5 3,8 10,7 8,8 9,6 10,8 14,2 15,8 27,2

25

Activități
ale ec.
naționale Regiuni
de
dezvoltare Anul
2006 Anul
2007 Anul
2008 Anul
2009 Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015 Anul
2016
% % % % % % % % % % %

Industrie TOTAL 9,3 6,7 12,7 14,5 12,4 16,8 19,2 19,4 16,2 19 15,9
– NORD -EST 9,4 10 10,5 14,2 14,1 14,7 18,6 13,6 14,7 17,1 18,2
– SUD –
MUNTENIA 9 7,2 14,2 11,1 15,3 14,4 12,9 17,2 16,3 24,7 18,2
– SUD -VEST
OLTENIA 12,5 5,8 10 15,5 9,5 14,1 18,8 16,9 21,9 15,6 16,7
– NORD -VEST 11 5,8 16,6 9,5 11,3 14,3 24,2 22,6 18,1 13,9 17,2
– VEST 10 6,1 9,1 14,5 14,1 11,7 17,6 15 16,2 16,3 13,9
– SUD -EST 10,8 6,1 9,7 8 11,1 12,8 22,6 23 15,2 17,3 17
– CENTRU 11,4 10,1 12,4 25,1 13,9 19,6 23,3 26,9 19 25,5 16,6
– B-IF 4,9 4,3 16,2 16,3 10,4 32,1 16,7 19 12,7 22 11
Constructii TOTAL 13 11,2 17,5 9,8 9,1 11,7 7,7 5,8 11,9 10,1 7,4
– NORD -EST 12 9 16,4 9,1 9,9 12,8 7,2 8,6 11,8 12 5,2
– SUD –
MUNTENIA 15 14,6 18,1 11,6 6,8 14,4 7,5 4,1 14,2 7,2 7,9
– SUD -VEST
OLTENIA 8 8,4 16,3 7,4 7,3 7,3 6,4 4,7 10,8 8,3 5,8
– NORD -VEST 20,6 15,3 25,4 17,4 15,4 14,3 8,3 8,7 14,5 13,1 7,9
– VEST 14,8 11 15,5 7,2 7,5 10,4 10 5,3 11,2 10,8 9,1
– SUD -EST 9,8 11,1 15,3 8,1 5,9 10,1 6,8 4,1 8,5 7,1 6,2
– CENTRU 12,8 12 17,4 8,8 9,5 14,3 7,4 4,3 12,7 9,8 9,1
– B-IF
TOTAL 9,6
35,8 8,1
21,4 11,6
45,6 7,8
48,9 9,3
51,1 9
43,1 7,6
39,9 6
40,9 10,9
38,9 10,9
38,2 7,7
28,4 Comert
– NORD -EST
SUD-
MUNTENIA 41,6
43,3 22,3
27,6 53,3
40,6 51,1
51,2 56,2
61 38,5
50,3 41,9
48,2 38,5
53,2 34,7
38,3 37,1
39,3 35,5
24,2
–
– SUD -VEST
OLTENIA 48,5 28,2 54,6 52,9 60,4 56,3 45 54,2 30,6 41,2 33,3
– N-V 28,5 19,1 40,2 40,2 39 39,7 28,1 34,9 29,1 32 22,8
– VEST 29 22,5 44,6 49,9 51,4 35,3 32,7 46,3 44,3 42 23,7
– SUD -EST 41 26,3 51 60 53,4 46 40,6 39,4 38,8 41,7 32,5
– CENTRU 33,2 17,8 44,4 33,5 40,4 40,4 31,5 30,8 31,2 32,5 26,7
– B-IF 32,5 15,3 39,8 53,3 51,2 40,6 47,5 26,3 52,3 41,7 30,7
Hoteluri si
restaurante TOTAL 4 2,3 4,8 6,8 6,9 6,7 6,6 7 6,9 7,7 5,6
– NORD -EST 3,9 2 5,4 8,2 7,2 5,8 5 8,6 8 6,5 4,7
– SUD –
MUNTENIA 2,9 1,8 3,8 5,7 5,3 4,3 4,9 3,9 5,2 7 3,4
– SUD -VEST
OLTENIA 5 2,6 4,3 9,8 4 7,5 6,5 5,7 7,1 6,1 5
– N-V 4,2 2 4,5 5,8 11,3 7,9 9,1 8 9,2 7,6 6,2
– VEST 3,8 4 5,5 10,7 6,1 7,8 6,9 8,4 10,3 9,1 5,9

26
În anul 2016, comparati v cu anu l 2015, a fos t preferată înființarea de societăți comerc iale,
alege re favorizată de schimbările fiscale
Evoluți a structuri i întreprinderilor noi p e forme juridice, respectiv balanța întreprinzători
individuali/ s ocietăți comerciale , reflectă evolu ția medi ului legislat iv din domen iu.
După anul 2001 până în 2005 pe legislația nou ă echilibrul se res tabilește. Compa rativ cu anul
anterio r, în anul 2 016 se observă o descre ṣtere a numărului de întreprinzători individuali și o
creṣtere p rivind înfi ințarea de so cietăți com erciale .
În anul 2016, agenții economici din toate regiunile pre feră înființarea at ât de societăți
comerciale, cât ṣi de întreprinză tori individuali cu o tendin ṭă mai mare de î nfiin ṭare a
societă ṭilor comerciale în majoritatea regiunilor, excepṭie făcând r egiunea Sud-Vest Oltenia
unde se observă o cre ṣtere a înfiin ṭării de întreprinderi individuale ṣi o descre ṣtere a
înfiin ṭării de soc ietăṭi comerciale .Procentul între prinderilor active nou create, pentru care
locul principal de activitate este locuința man agerului, în anul 2016 se înscrie între 7 7,2% în
regiunile Sud -Muntenia ṣi Sud -Vest Oltenia, și 60 ,0% în regiunea Sud-Est .
Întreprinderile nou create în anul 2016 au optat pe ntru activități în domeniul alte servicii
(31,2%), urmat ă de comerț (28,4%), la m ică distanță ṣi de activități î n domeniul industriei ṣi
transportului (15,9%, respectiv 11,5%) (INT111N). Pe regiuni, domeniile de activitate sunt
reprezentate în anul 2016 as tfel: domeniul “ind ustrie” este mai atractiv în regiunil e Nord -Est
și Sud -Munteni a, unde se depășesc 18 puncte p rocentuale ; “construcțiile” sunt preferate în
regiunile Centru ṣi Vest; “comerțul” are mare atractivitate, cu valori cuprinse în tre 35,5% în
regiunea Nord -Est și 2 2,8% în regiu nea Nord -Vest; “transpor turile” sunt preferate în
majoritatea regiunilor, excepț ie făcând regiunile Bucure ṣti-Ilfov ṣi Vest, unde nu se depășesc
10 puncte procentuale; “hoteluri și restaurante” este un domeni u cu rezultate s emnificative în
regiunea Centru ṣi Sud -Est ; “alte servi cii” au pond eri ridicate în toate regiunile .
– SUD -EST 4,4 1,5 5,6 5,1 5,2 6,4 7 10 6,4 11 7,5
– CENTRU 7,4 4,5 6,6 8,7 8,8 8 8,9 5,2 7,4 10,5 7,7
– B – IF 2,2 1,5 3,3 4,4 6,4 6,1 5,2 6,7 4,4 4,8 4,4
Transport TOTAL 7,5 6,4 9,3 8,3 8,2 10,4 10 8,2 12,9 12,5 11,5
– NORD -EST 5,7 6,1 6,3 6,1 9,2 9 8 6,8 11,2 16,1 10,7
– SUD-
MUNT ENIA 7,9 6,3 7,8 9,2 7,5 12,2 12,2 9,4 16,8 12,8 15,3
– SUD -VEST
OLTENIA 6,3 5,6 9,3 10,6 8,1 6 13,7 7,7 15,4 13 12
– N-V 9,8 7,6 9,4 11,8 9,1 13,5 12,1 10,3 18 15,2 12,5
– VEST 11,1 7,3 12,1 11 9,1 10,8 8,9 7,6 12 8,5 9,6
– SUD -EST 7,8 6 11,2 8,1 10,2 14,6 12,3 11,3 14,8 10,4 10,4
– CENTRU 7,7 8,2 9,2 6,5 5,6 9,9 10 6,3 10,8 13 11,3
– B- IF 5,2 5,1 10 6,2 7,6 5,9 6,9 3,7 7,7 10 9,8
Alte
servicii TOTAL 30,4 52 10,1 11,7 12,3 11,3 16,6 18,7 13,2 12,5 31,2
– NORD -EST 27,4 51 8,1 11,3 3,4 19,2 19,3 23,9 19,6 11,2 25,7
– SUD –
MUNTENIA 22 42,5 15,5 11,2 4,1 4,4 14,3 12,2 9,2 9 31
– SUD -VEST
OLTENIA 19,7 49,4 5,5 3,8 10,7 8,8 9,6 10,8 14,2 15,8 27,2
– N-V 26 50,2 3,9 15,3 13,9 10,3 18,2 15,5 11,1 18,2 33,4
– VEST 31,3 49,1 13,2 6,7 11,8 24 23,9 17,4 6 13,3 37,8
– SUD -EST 26,2 49 7,2 10,7 14,2 10,1 10,7 12,2 16,3 12,5 26,4
– CENTRU 27,5 47,4 10 17,4 21,8 7,8 18,9 26,5 18,9 8,7 28,6
– B – IF 45,6 65,7 19,1 12 15,1 6,3 16,1 38,3 12 10,6 36,4

27
Situați a întreprin derilor nou c reate la un an de la înființare ,pe regiuni de dezvoltar e %
Tabel 6

Starea
intreprinderilor
Regiuni
De
dezvoltare Ani

Anul
2006

Anul
2007

Anul
2008

Anul
2009

Anul
2010

Anul
2011

Anul
2012

Anul
2013

Anul
2014

Anul
2015

Anul
2016
Procente
% % % % % % % % % % %
Active TOTAL
68,7 66,6 51,7 62,2 68 63,4 75,9 74,1 81,1 77,8 68,9
– N-E
63,6 67,6 46,6 57,5 60,8 65,3 72 63,8 81,8 77,1 67,2
– S-M
68,4 72,7 57,3 62 71,6 64,2 71,7 75,5 78,8 66,6 69,3
– S-V OLT
63,7 75,3 64,4 58,7 70 72,5 68,1 70,2 74,1 73,8 70,5
– N-V
69,3 68,7 58,7 60,8 67,9 63,6 80,6 74,3 79,7 79,3 77,4
– VEST
64,4 54,4 50,2 55,1 69,3 59 68,4 63,8 72,1 69,0 62,7
– S-E
63,2 69,3 53,6 65,3 70,1 69,1 68,3 70,1 77,7 78,2 78,4
– CENTRU
72,5 66,3 57,1 62,8 77,1 64,7 79,1 77,1 85 71,2 71,6
– B-IF
74,9 62,9 36,8 70,4 63,1 56,5 84,4 85 87,2 90,3 60,4

Notă – Datele sunt furnizate de institutul Naționa l de Statist ică

În anul 2016 r ata de supraviețuire a întreprinderilor la un an de la înființare depășește 65%
Întreprinderile active care au supravie ṭuit la un an de la înre gistrare a rămas din anu l 1995
până î n anul 2007 la nivelul de aproximativ două t reimi din nu mărul to tal. Proporția celor care
și-au încetat definitiv activitatea este de 14,3% în cre ṣtere cu 8,1 puncte procentuale
comparativ cu anul pre cedent, iar pondere a întreprinderilor încă inactive la u n an după
înființare se situează în jurul va lorii de 16, 0% .
În anul 2016, regiunile Sud -Est, Nord -Vest, Centru ṣi Sud -Vest prezintă cele mai ridicate rate
(78,4%, 77,4%, 71,6%, respectiv 70,5%) a î ntreprinderilor act ive după un an de la înființare ;
regiunea Vest ṣi Sud-Vest Oltenia prezintă cele mai ridicate rate a întreprinderilor inactive la

28
un an de la înființare, aproximativ 27,0%, respectiv 23%, iar regiunea București -Ilfov prezintă
cea mai rid icată rată a întrep rinderilor desfiin ṭate .

Întreprinderi nou create care au supraviețuit, pe activ ități ale economiei naționale la
nivel de secțiune CAEN Rev.2(Total) și pe clase de mărime(Total)
Tabel 7
Ani
de
creare Indicatori ai
in-
treprinderilor Ani
Anul
2008 Anul
2009 Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015 Anul
2016
Nr.
Total Nr
Total Nr
Total Nr
Total Nr
Total Nr
Total Nr
Total Nr
Total Nr
Total
An
creare
2006 Nr.
intreprinderi 53702 45393 36144 27982 : : : : :
An
creare
2007 Nr.
intreprinderi 72323 59685 45293 34618 30312 : : : :
An
creare
2008 Nr.
intreprinder i : 98474 73158 54288 46212 34725 : : :
An
creare
2009 Nr.
intreprind eri : : 78162 59265 50118 37612 34192 : :
An
creare
2010 Nr.
intreprind eri : : : 71879 59048 42899 38775 33831 :
An
creare
2011 Nr.
intreprinderi : : : : 80823 57569 50983 44223 39842
An
creare
2012 Nr.
intreprinderi : : : : : 73023 63361 53639 47737
An
creare
2013 Nr.
intreprinderi : : : : : : 202087 113403 100117
An
creare
2014 Nr.
intreprinderi : : : : : : : 65490 55840
An
creare
2015 Nr.
intreprinderi : : : : : : : : 8832 8
Notă -Datel e sunt furnizate de Institutul National de Statistică

29
Întreprinderi active, pe activități ale econo miei naționale la nivel de secțiune CAEN
Rev.2, clase de mărime după numărul de salariaț i,regiuni de dezvol tare

Tabel 8
Clase de
mărime Regiuni
de
dezvoltare Ani
2008 2009 2010 2011 2013 2014 2015 2016 2017

Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
Total Total 554967 541696 491805 4520 10 485082 507440 513850 527792 553796
– S-V
Oltenia 39780 38967 35956 33258 35360 36516 36694 37405 39192
0-9
persoane Total 495019 4857 14 438400 394059 426775 449502 455547 468897 494622
– S-V
Oltenia 35793 35327 32411 29318 31530 32622 32835 33478 35236
10-
49
pers
oan
e Total 48131 45791 43805 47737 48287 47890 48005 48373 48777
– S-V
Oltenia 3255 3027 2960 3305 3262 3327 3266 3329 3390
50-
249
pers
oan
e Total 9939 8577 8047 8605 8414 8374 8583 8791 8658
– S-V
Oltenia 604 502 484 534 472 478 504 514 483

Proiec ția numărului mediu de salariați
Conf orm Comi siei Națională de Prognoză, numărul mediu de sal ariați în SV Olt enia va
avea un trend ascendent, creșterea prognozat ă fiind de 84,5 mi i persoane până în 2020 .
În județe le regiunii numărul de s alariați va avea o evoluție ascendentă astfel:
Dolj (+2 6,1 mii persoane), Olt (+18,5 mii persoane), Vâlcea (+14 ,7 mii persoane), Gorj
(+14,3 mii persoane), Mehedinți (+11,1 mii per soane) .

IMM -urile din România generează jumătate din valoarea adaugată și aproape două treim i din
locurile de muncă din economia „non-financiară”.
În perioada 2013 -2017, valoarea adauga tă a acestora a crescut cu 28 ,8%, reiese dintr -un raport
realizat de Comisia Europeană .
Perspectiva de dezvoltare a IMM -urilor de la nivel local este pozitivă, iar Comisia Europeană
se așteaptă ca ava nsul val orii adăugate generate să continue și în perioad a 2018 -2019. În ceea
ce prive ște evoluția locurilor de muncă, acestea ar urma să înreg istreze o creștere moderată,
de 1,6% pe an în intervalul 2 017-2019.
Până în 2 019, IMM -uri local e vor crea 88.000 d e noi lo curi de muncă, de aproape șapte
ori mai multe de cât marile companii .
România performează peste media europeană la capitolul antrepreno riat, în linie cu media UE
în ceea ce privește a doua șans ă, administrarea re ceptivă, accesul l a achiziții publice și inte r-
naționalizare. La alte patru capitole, România este sub medie: accesul la fi nanțare, provocările
legate de mediu, piața unică și comp etențe și inovare. Indicatorii analizați de executivul eur o-

30
pean se referă, în principal, la spr ijinul pe care îl a cordă st atele membre pentru dezvoltarea
companiilor mici și mijlocii.
România se a flă pe ultimul loc la nivel european în ceea ce privește numărul de companii
la mia de locuitori – 29, față de 57 m edia din UE.
Valoarea adăugată ge nerată de IMM -urile din Rom ânia este de 51,3%, al treilea cel mai
scăzut ni vel din UE. Pe de altă parte, aceste companii angajează 65,8% din totalul salariaților ,
aproape de media europeană de 66,4%. Totuși, IMM -urile d e la nivel local au în prezent mai
puțini angajați decât înainte de criză.
În perioada 2013 -2017, valoarea a dăugată generată de IMM -urile locale a înregistrat un
avans de 28,8%, mult peste evolu ția valorii adaugate generată de companiile mari, de 19,7% .
Contribuția c ompaniilor mici și mijlocii de la niv el local la creșterea PIB a fost de 16%, al
treilea cel mai redus nivel din UE și dep arte de media de 29%.
Intitutul Național de Stati stică a publicat în data de 27 iulie 2018 datele statistice cu pr ivire la
inovația î n întreprinderile din mediul de aface ri în per ioada 2014 -2016.
Conform acestora, în perioada 2014-2016, ponderea întreprind erilor inovatoare a sc ăzut cu
2,6% comparativ cu perioada 2012 -2014, deși, în aceeași perioadă, finanțarea publică a
întreprinderilor publice și ponderea întreprinderilor cu acord uri de cooperare pentru realizarea
activitățilo r inovatoare au crescut cu 17, 6%, respectiv cu 2,5%. De asemenea, s -a înregistrat
mai p uțină inovație în sectorul industriei și în cel al servic iilor, întreprinder ile mari fiind mai
inovatoare decât î ntreprind erile mici și mijlocii.
Cele mai inovatoare act ivități economice au fost: activitatea de servicii î n tehnologia in-
formației 25,1% și f abricarea produse lor farmaceutice de bază și a preparatel or farmaceutice
24,2%, „codașele” clasamentului fiind ex tracția p etrolului brut și a gazelor naturale, fabri-
carea produselor din cauciuc și mase plastice și industr ia metalurgică, fiecare atingând un
procent de 14,3% .
De asemenea, se pare că cele mai multe IMM -uri inovatoare s-au înregistrat în Regiunea Sud –
Est (16,3%) și cele mai puține IMM -uri inovatoare în Regiunea Sud-Vest Oltenia (3,2%),
mai mult de jumătate din întreprinderile in ovatoare de prod use (bunuri) și procese dezvoltând
inovațiile în propria într eprindere.

31

Întreprinderi active, pe activ itati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAE Rev.2,
clase de marime d upa numarul de salariati, , regiuni de dezvoltare

Tabe l 9

CAEN
Rev.2
Activitati
ale ec.
nationale Clase
de
marime Regi-
uni d e
dez-
volta re Ani
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
Total Total TO-
TAL 554967 541696 491805 452010 4721
87 48508
2 50744
0 513850 527792 5537 96
– – SUD –
VEST
Oltenia 39780 38967 35956 33258 3484
9 35360 3651 6 36694 37405 39192
– 0-9
per-
soane TO-
TAL 4950 19 485714 438400 394059 4137
83 42677
5 44950
2 455547 468897 494622
– – SUD –
VEST
Oltenia 35793 35327 32411 29318 3092
9 31530 32622 3283 5 33478 35236
– 10-49
per-
soane TO-
TAL 48131 45791 43805 47737 4821
5 48287 47890 48005 48373 48777
– – SUD –
VEST
Oltenia 3255 3027 2960 3305 3314 3262 3327 3266 3329 3390
– 50-249
per-
soane TO-
TAL 9939 8577 8047 8605 8549 8414 8374 8583 8791 8658
– – SUD –
VEST
Oltenia 604 502 484 534 495 472 478 504 514 483
– 250
per-
soane TO-
TAL 1878 1614 1553 1609 1640 1606 1674 1715 1731 1739
– – SUD –
VEST
Oltenia 128 111 101 101 111 96 89 89 84 83
Agricultura,
silvicultura
si pescuit Total TO-
TAL 13602 15112 15240 15152 1608
0 16758 17471 18396 1913 9 19916
– – SUD –
VEST 1033 1185 1205 1190 1313 1387 1433 1455 1554 1663
– 0-9
per-
soane TO-
TAL 11782 13212 13290 12853 1365
8 14247 14928 15768 16441 17191
– – SUD –
VEST
Oltenia 919 1072 1081 1036 1143 1212 1240 1259 1354 1451
– 10-49
per-
soane TO-
TAL 1572 1678 1722 2066 2170 2267 2301 2375 2434 2466
– – SUD –
VEST
Oltenia 97 98 107 138 153 160 174 176 178 190
– 50-249
per-
soane TO-
TAL 214 190 201 205 228 218 217 229 241 235
– – SUD –
VEST
Oltenia 14 12 14 13 15 13 17 19 21 21
– 250
per-TO-
TAL 34 32 27 28 24 26 25 24 23 24

32
soane
– – SUD-
VEST
Oltenia 3 3 3 3 2 2 2 1 1 1
Industria
prelucra-
toare Total TO-
TAL 57305 54652 48933 45052 4600
4 46761 48090 48404 48347 49837
– – SUD –
VEST
Oltenia 3966 3914 3485 3234 3345 3380 3452 3504 3430 3581
– 0-9
per-
soane TO-
TAL 41245 40124 35370 30919 3211
0 3303 1 34588 34974 35181 36751
– – SUD –
VEST
Oltenia 2902 2970 2588 2272 2414 2468 2526 2571 2512 2658
– 10-49
per-
soane TO-
TAL 11340 10588 9836 10195 9998 9870 9618 9527 9277 9321
– – SUD –
VEST
Olteni a 747 690 655 698 676 670 683 680 665 689
– 50-249
per-
soane TO-
TAL 3822 3197 3008 3207 3143 3115 3103 3132 3122 2994
– – SUD –
VEST
Oltenia 247 195 191 217 204 194 197 208 212 192
– 250
per-
soane TO-
TAL 898 743 719 731 753 745 781 771 767 771
– – SUD –
VEST
Oltenia 70 59 51 47 51 48 46 45 41 42
Productia si
furnizare a de
energie e lec-
trica si ter-
mica, gaze,
apa calda Total TO-
TAL 506 609 885 924 1050 1345 1503 1460 1350 1206
– – SUD –
VES T
Olten ia 29 28 28 32 37 46 48 46 42 37
– 0-9
per-
soane TO-
TAL 326 433 690 714 849 1137 1298 1248 1142 1018
– – Regi-
unea
SUD –
VEST
OL-
TENIA 14 13 16 19 24 36 39 37 33 27
– 10-49
per-
soane TO-
TAL 74 72 94 110 104 122 121 132 127 110
– – SUD –
VEST
Oltenia 2 2 2 3 2 4 4 4 4 4
– 50-249
per-
soane TO-
TAL 51 51 51 50 50 47 49 46 47 44
– – SUD –
VEST
Oltenia 5 5 3 2 3 1 1 1 1 2
– 250
per-
soane TO-
TAL 55 53 50 50 47 39 35 34 34 34

33
– – SUD –
VEST
Oltenia 8 8 7 8 8 5 4 4 4 4
Distributia
apei; salubri-
tate, ges-
tionarea
deseu rilor Total TO-
TAL 2366 2358 2464 2631 2925 3055 3160 3049 2968 3022
– – SUD –
VEST
Oltenia 227 223 242 276 317 319 312 296 286 291
– 0-9
per-
soane TO-
TAL 1795 1804 1818 1866 2131 2255 2394 2316 2226 2280
– – SUD –
VEST
Oltenia 181 179 190 212 249 249 250 238 227 229
– 10-49
per-
soane TO-
TAL 319 336 417 506 540 545 522 505 517 521
– – SUD –
VEST
Oltenia 27 25 29 38 42 47 42 39 42 47
– 50-249
per-
soane TO-
TAL 181 150 157 188 183 185 176 160 155 148
– – SUD-
VEST
Oltenia 12 11 13 16 16 13 12 11 9 7
– 250
per-
soane TO-
TAL 71 68 72 71 71 70 68 68 70 73
– – SUD –
VEST
Oltenia 7 8 10 10 10 10 8 8 8 8
Constructii Total TO-
TAL 59389 60135 49348 4350 3 4460
7 45382 47814 48341 49716 52792
– – SUD –
VEST
Oltenia 3455 3597 3071 2733 2850 2856 2991 2997 3045 3154
– 0-9
per-
soane TO-
TAL 50727 52068 42392 35596 3686
9 38047 40672 40998 42307 45612
– – SUD –
VEST
Oltenia 2847 3042 2567 2158 2312 2353 2495 2485 2538 2674
– 10-49
per-
soane TO-
TAL 6901 6676 5836 6645 6519 6234 6098 6242 6328 6186
– – SUD –
VEST
Oltenia 478 453 419 481 458 431 424 432 432 420
– 50-249
per-
soane TO-
TAL 1567 1246 996 1136 1097 1012 957 1005 986 918
– – SUD –
VEST
Oltenia 115 93 76 86 69 68 66 74 71 59
– 250
per-
soane TO-
TAL 194 145 124 126 122 89 87 96 95 76
– – SUD –
VEST
Oltenia 15 9 9 8 11 4 6 6 4 1
Comert cu
ridicata si cu
amanuntul;
repararea Total TO-
TAL 214137 197611 181903 165100 1697
23 17125
9 1762 0
2 171959 169712 172435

34
autoveh.
– – SUD –
VEST
Oltenia 18974 17357 16180 14678 1507
2 14907 15062 14488 14319 14558
– 0-9
per-
soane TO-
TAL 196837 182300 167391 14989 0 1545
44 15633
2 16148
1 157553 155181 157872
– – SUD –
VEST
Oltenia 17664 16229 1507 7 13505 1391
7 13806 13926 13393 13233 13467
– 10-49
per-
soane TO-
TAL 15318 13558 12875 13596 1358
0 13390 13205 12855 12905 12855
– – SUD –
VEST
Oltenia 1187 1021 1011 1084 1065 1019 1047 1010 990 993
– 50-249
pers. TO-
TAL 1790 1581 1487 1465 1433 1373 1345 1378 1438 1512
– – SUD –
VEST
Oltenia 117 102 87 86 82 76 83 77 87 89
– 250
per-
soane TO-
TAL 192 172 150 149 166 164 171 173 188 196
– – SUD –
VEST
Oltenia 6 5 5 3 8 6 6 8 9 9
Hotelu ri si
restaurante Total TO-
TAL 23653 26170 24402 22210 2349
9 24297 25111 2549 7 25612 26414
– – SUD –
VEST
Oltenia 2033 2264 2041 1827 1981 2041 2089 2095 2122 2130
– 0-9
per-
soane TO-
TAL 2083 1 23174 21435 18800 1994
2 20682 21548 21763 21663 22262
– – SUD –
VES T
Oltenia 1851 2083 1858 1617 1753 1813 1856 1860 1849 1857
– 10-49
per-
soane TO-
TAL 2507 2716 2695 3112 3259 3324 3249 3389 3564 3756
– – SUD-
VEST
Oltenia 166 168 166 192 214 215 220 220 255 256
– 50-249
per-
soane TO-
TAL 293 260 249 274 272 266 286 316 355 365
– – SUD –
VEST
Oltenia 16 13 17 18 13 12 12 14 17 16
– 250
per-
soane TO-
TAL 22 20 23 24 26 25 28 29 30 31
– – SUD –
VES T
Oltenia : : : : 1 1 1 1 1 1

La nivelul Regiunii Sud -Vest Olten ia, cele mai multe întreprinderi ca număr după clasa de
mărim e sunt cele din secțiunea: Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea a utoveh ic-
ulelor,industria prel ucratoare și anume 0 -9 pers oane, urmat ă de 10 -49 persoane și 50 -249 per-
soane,urmate de cele di n construcții apoi cele din hoteluri și restau-
rante ,agricultu ră,silvicultură ,pescuit .

35

Întreprinderi active, pe activitati ale ec onomiei na tionale la nivel de sectiune CAE Rev.2,
clase de ma rime dupa numa rul de salariati și județe

Tabel 10
Activi-
tați
ale Ec.
nationale Clase
de
mari
me Județe Ani
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
Tota l Total TO-
TAL 55496 7 5416
96 491805 452010 4721
87 485082 507440 513850 527792 553796
– – Dolj 14446 1411
6 13157 12271 1309
1 13400 13979 14014 14226 14788
– – Gorj 6492 6445 5993 5532 5710 5776 5921 5932 6085 6525
– – MH 4179 4010 3639 3226 3357 3278 3314 3260 3261 3403
– – Olt 6555 6576 6129 5725 6052 6160 6342 6472 6622 6914
– – Valcea 8108 7820 7038 6504 6639 6746 6960 7016 7211 7562
– 0-9
per-
soane TO-
TAL 49501 9 4857
14 438400 394059 4137
83 426775 449502 455547 468897 494622
– – Dolj 13029 1278
9 1182 9 10846 1164
3 11934 12472 12577 12733 13306
– – Gorj 5858 5861 5426 4923 5106 5188 5327 5330 5490 5904
– – MH 3742 3616 3277 2818 2972 2891 2950 2900 2920 3037
– – Olt 5972 6046 5614 5077 5428 5575 5719 5831 5972 6258
– – Valcea 7192 7015 6265 5654 5780 5942 6154 6197 6363 6731
– 10-49
per-
soane TO-
TAL 4813 1 4579
1 43805 47737 4821
5 48287 47890 48005 4837 3 48777
– – Dolj 1149 1105 1126 1197 1231 1255 1295 1221 1269 1269
– – Gorj 523 490 480 517 516 505 508 518 515 541
– – MH 362 334 306 341 321 336 322 310 291 321
– – Olt 468 430 411 530 514 485 515 526 533 549
– – Valcea 753 668 637 720 732 681 687 691 721 710
– 250
per-
soane TO-
TAL 1878 1614 1553 1609 1640 1606 1674 1715 1731 1739
– – Dolj 39 30 29 27 33 33 32 31 31 34
– – Gorj 23 24 21 21 21 16 13 14 11 10
– – MH 16 14 12 12 12 8 7 8 6 6
– – Olt 24 20 18 20 20 18 19 19 18 15
– – Valcea 26 23 21 21 25 21 18 17 18 18
Agricul-
tura,
silvicul-
tura
si
pescui t Total TO-
TAL 13602 1511
2 15240 15152 1608
0 16758 17471 18396 19139 19916
– – Dolj 371 426 439 442 512 539 540 541 587 629
– – Gorj 134 158 173 153 162 164 164 164 166 197
– – MH 72 92 94 103 116 115 128 125 132 132

36
– – Olt 287 313 311 320 337 355 375 401 437 456
– – Valcea 169 196 188 172 186 214 226 224 232 249
– 0-9
per-
soane TO-
TAL 1178 2 1321
2 13290 12853 1365
8 14247 14928 15768 16441 17191
– – Dolj 333 384 393 387 457 481 471 479 518 558
– – Gorj 123 146 159 138 145 143 145 141 144 168
– – MH 60 82 81 87 102 100 108 104 112 113
– – Olt 255 282 283 279 286 305 319 345 382 398
– – Valcea 148 178 165 145 153 183 197 190 198 214
– 10-49
per-
soane TO-
TAL 1572 1678 1722 2066 2170 2267 2301 2375 2434 2466
– – Dolj 31 36 40 49 50 53 62 55 62 65
– – Gorj 9 11 12 13 15 19 18 21 20 27
– – MH 9 7 9 13 11 13 18 18 16 16
– – Olt 29 27 24 37 46 47 50 50 46 49
– – Valcea 19 17 22 26 31 28 26 32 34 33
Indus tria
extracti-
va Total TO-
TAL 1083 1234 1166 1108 1098 1072 1112 1107 1076 1014
– – Dolj 21 24 23 20 18 19 20 19 12 13
– – Gorj 28 34 41 36 31 28 26 27 27 28
– – MH 15 13 16 11 13 11 12 13 12 10
– – Olt 16 17 13 15 12 10 9 10 9 10
– – Valcea 20 18 18 17 20 20 17 15 14 13
– 0-9
per-
soane TO-
TAL 753 915 881 800 777 760 806 789 747 708
– – Dolj 13 18 21 18 16 16 17 16 9 10
– – Gorj 15 20 28 23 19 18 19 19 17 19
– – MH 13 13 16 11 13 11 12 13 10 9
– – Olt 14 15 10 12 10 8 6 7 6 7
– – Valcea 16 14 17 15 17 15 16 13 13 11
– 10-49
per-
soane TO-
TAL 253 252 217 240 250 241 240 248 266 250
– – Dolj 7 5 1 1 1 1 1 2 2 2
– – Gorj 11 12 10 10 9 10 7 8 10 9
– – MH 2 : : : : : : : 2 1
– – Olt 2 2 3 3 2 2 3 3 3 3
– – Valcea 4 4 1 2 3 5 1 2 1 2
Industria
prelucra-
toare Total TO-
TAL 57305 5465
2 48933 45052 4600
4 46761 48090 48404 48347 49837
– – Dolj 1416 1405 1281 1203 1268 1276 1322 1361 1309 1390
– – Gorj 594 581 516 495 503 511 528 513 515 542
– – MH 372 365 312 275 287 297 291 286 264 279
– – Olt 710 738 665 604 623 634 646 657 658 682
– – Valce a 874 825 711 657 664 662 665 687 684 688
– 0-9 TO- 41245 4012 35370 30919 3211 33031 34588 34974 35181 36751

37
per-
soane TAL 4 0
– – Dolj 1045 1075 954 873 944 950 994 1025 976 1061
– – Gorj 458 450 391 361 372 377 394 376 378 408
– – Me-
hedinti 272 277 238 193 207 212 214 212 197 207
– – Olt 513 561 494 402 435 459 467 474 475 492
– – Valcea 614 607 511 443 456 470 457 484 486 490
– 10-49
per-
soane TO-
TAL 11340 1058
8 9836 10195 9998 9870 9618 9527 9277 9321
– – Dolj 251 237 238 233 234 242 242 250 244 246
– – Gorj 92 92 96 99 99 104 102 106 108 106
– – Me-
hedinti 73 66 53 62 60 65 59 53 44 50
– – Olt 139 129 121 146 133 124 127 128 130 143
– – Valcea 192 166 147 158 150 135 153 143 139 144
– 250
per-
soane TO-
TAL 898 743 719 731 753 745 781 771 767 771
– – Dolj 21 14 14 11 13 14 14 13 12 14
– – Gorj 12 12 8 8 7 7 6 4 3 3
– – MH 9 8 6 6 6 4 3 5 4 4
– – Olt 18 16 13 13 13 12 14 13 12 11
– – Valcea 10 9 10 9 12 11 9 10 10 10
Prod uc-
tia si
furni-
zarea de
energie
electrica
si termi-
ca, gaze,
apa cal da Total TO-
TAL 506 609 885 924 1050 1345 1503 1460 1350 1206
– – Dolj 8 8 10 11 14 17 22 22 19 14
– – Gorj 6 5 5 7 7 7 7 4 6 4
– – MH 7 7 6 6 9 12 7 7 5 5
– – Olt 3 3 3 4 4 5 5 5 6 8
– – Valcea 5 5 4 4 3 5 7 8 6 6
– 0-9
per-
soane TO-
TAL 326 433 690 714 849 1137 1298 1248 1142 1018
– – Dolj 3 2 5 6 9 14 19 19 16 11
– – Gorj 3 2 2 4 3 5 5 2 4 2
– – MH 3 4 3 3 6 8 4 4 2 2
– – Olt 3 3 3 4 4 5 5 5 6 8
– – Valcea 2 2 3 2 2 4 6 7 5 4
– 10-49
per-
soane TO-
TAL 74 72 94 110 104 122 121 132 127 110
– – Dolj : : 1 2 1 1 1 1 1 :
– – MH 1 1 1 1 1 3 3 3 3 3
– – Valcea 1 1 : : : : : : : 1

38
– 250
per-
soane TO-
TAL 55 53 50 50 47 39 35 34 34 34
– – Dolj 3 3 3 3 3 2 2 2 2 2
– – Gorj 2 2 2 2 3 1 1 1 1 1
– – MH 1 1 1 1 1 1 : : : :
– – Valcea 2 2 1 2 1 1 1 1 1 1
Distribu-
tia apei;
salubri-
tate,
gestion-
area de-
seurilor Total TO-
TAL 2366 2358 2464 2631 2925 3055 3160 3049 2968 3022
– – Dolj 68 70 77 82 101 112 105 103 87 77
– – Gorj 64 57 73 88 96 93 90 69 67 66
– – MH 43 34 28 33 33 28 31 28 26 28
– – Olt 24 34 34 37 53 55 54 64 70 77
– – Valcea 28 28 30 36 34 31 32 32 36 43
– 0-9
per-
soane TO-
TAL 1795 1804 1818 1866 2131 2255 2394 2316 2226 2280
– – Dolj 54 56 61 63 78 89 86 85 68 58
– – Gorj 54 49 59 71 79 74 74 54 53 49
– – MH 37 29 24 28 27 22 24 23 19 20
– – Olt 17 27 25 23 40 43 42 51 59 68
– – Valcea 19 18 21 27 25 21 24 25 28 34
– 10-49
per-
soane TO-
TAL 319 336 417 506 540 545 522 505 517 521
– – Dolj 9 10 12 11 15 18 14 13 15 15
– – Gorj 7 4 8 11 11 13 10 9 8 11
– – MH 3 2 1 2 3 2 5 3 6 7
– – Olt 3 3 4 8 7 7 7 9 7 7
– – Valcea 5 6 4 6 6 7 6 5 6 7
– 250
per-
soane TO-
TAL 71 68 72 71 71 70 68 68 70 73
– – Dolj 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2
– – Gorj 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2
– – MH : 1 1 1 1 1 1 1 1 1
– – Olt 3 2 3 3 3 3 2 2 2 2
– – Valc ea 2 3 3 2 2 2 1 1 1 1
Con-
structii Total TO-
TAL 59389 6013
5 49348 43503 4460
7 45382 47814 48341 4971 6 52792
– – Dolj 1073 1122 986 888 970 978 1048 1039 1045 1074
– – Gorj 599 623 519 470 466 495 518 526 520 548
– – MH 314 313 274 252 270 259 265 258 244 254
– – Olt 618 686 595 523 537 536 550 578 609 634
– – Valcea 851 853 697 600 607 588 610 596 627 644
– 0-9
per-TO-
TAL 50727 5206
8 42392 35596 3686
9 38047 40672 40998 42307 45612

39
soane
– – Dolj 872 950 828 710 793 802 876 875 871 912
– – Gorj 505 529 431 380 387 422 447 461 458 485
– – MH 237 242 207 176 207 200 221 205 201 210
– – Olt 528 607 532 435 456 460 467 489 524 550
– – Valcea 705 714 569 457 469 469 484 455 484 517
– 10-49
per-
soane TO-
TAL 6901 6676 5836 6645 6519 6234 6098 6242 6328 6186
– – Dolj 158 139 137 151 153 149 145 137 150 143
– – Gorj 80 82 77 77 68 63 63 56 56 56
– – MH 60 60 54 61 50 52 40 46 38 40
– – Olt 66 61 50 74 70 66 69 71 66 68
– – Valcea 114 111 101 118 117 101 107 122 122 113
Comert
cu ridi-
cata si cu
amanun-
tul;
repararea
autov eh. Total TO-
TAL 214137 1976
11 181903 165100 1697
23 171259 176202 171959 169712 17243 5
– – Dolj 7243 6710 6282 5736 5956 5932 6091 5814 5716 5691
– – Gorj 2999 2779 2614 2394 2455 2432 2422 2340 2363 2504
– – MH 2021 1845 1666 1418 1415 1323 1282 1194 1176 1164
– – Olt 3301 3042 2882 2650 2771 2782 2796 2745 2690 2725
– – Valcea 3410 2981 2736 2480 2475 2438 2471 2395 2374 2474
– 0-9
per-
soane TO-
TAL 196837 1823
00 167391 149890 1545
44 156332 161481 157553 155181 157872
– – Dolj 6757 6267 5837 5268 5484 5466 5617 5382 5288 5266
– – Gorj 2771 2590 2432 2212 2281 2262 2239 2157 2182 2321
– – MH 1874 1723 1558 1302 1301 1213 1174 1089 1083 1066
– – Olt 3121 2892 2731 2469 2611 2634 2627 2568 2510 2538
– – Valcea 3141 2757 2519 2254 2240 2231 2269 2197 2170 2276
– 10-49
per-
soane TO-
TAL 15318 1355
8 12875 13596 1358
0 13390 13205 12855 1290 5 12855
– – Dolj 432 395 407 427 430 429 437 392 381 380
– – Gorj 208 175 169 172 164 158 167 169 164 169
– – MH 138 115 104 111 108 107 105 101 88 94
– – Olt 167 135 134 165 144 134 152 164 168 172
– – Valcea 242 201 197 209 219 191 186 184 189 178
– 250
per-
soane TO-
TAL 192 172 150 149 166 164 171 173 188 196
– – Dolj 2 2 2 : 3 3 4 5 5 5
– – Gorj 1 1 1 1 2 1 : 1 1 :
– – MH : : : : 1 : : : : :
– – Valcea 3 2 2 2 2 2 2 2 3 4
Hoteluri
si restau-
rante Total TO-
TAL 23653 2617
0 24402 22210 2349
9 24297 25111 25497 25612 26414

40
– – Dolj 605 661 609 557 598 644 669 673 669 659
– – Gorj 424 458 419 373 399 394 406 411 414 427
– – MH 273 266 218 169 191 190 192 189 197 202
– – Olt 282 361 329 292 331 323 331 324 327 324
– – Valcea 449 518 466 436 462 490 491 498 515 518
– 0-9
per-
soane TO-
TAL 20831 2317
4 21435 18800 1994
2 20682 21548 21763 21663 22262
– – Dolj 550 612 551 495 525 562 586 589 572 554
– – Gorj 382 417 387 331 357 358 374 376 371 388
– – MH 258 247 197 147 169 168 171 167 171 172
– – Olt 270 347 313 269 304 302 308 300 298 300
– – Valcea 391 460 410 375 398 423 417 428 437 443
– 10-49
per-
soane TO-
TAL 2507 2716 2695 3112 3259 3324 3249 3389 3564 3756
– – Dolj 50 44 52 57 70 77 79 80 92 99
– – Gorj 37 38 29 38 39 34 29 33 41 37
– – MH 15 19 21 21 20 21 20 20 23 28
– – Olt 11 14 16 22 27 21 23 24 29 24
– – Valcea 53 53 48 54 58 62 69 63 70 68
– 250
per-
soane TO-
TAL 22 20 23 24 26 25 28 29 30 31
– – Valcea : : : : 1 1 1 1 1 1

La nivel ul Județelor r egiunii Sud -Vest Oltenia, cele mai mul te întreprinderi ca număr după
clasa de mărime sunt cele din secțiunea: Comert cu ridicata si cu amanuntul; rep ararea autov ehic-
ulelor ,industria prel ucratoare și anume 0 -9 persoane,urmată de 10 -49 persoane și 50 -249 per-
soane,urmate de cele din construcții ap oi cele din hoteluri și restau-
rante ,agricultură,silvicultură ,pescuit ,pe primul loc situân du-se județul Dolj ,urmat de
jud.Vîlcea , pe u ltimul loc aflându -se jud.Mehedinți.

41
2.1.2.Finanțarea IMM -urilor

Modali tățile de finanțare a IMM -urilor în funcție de regiunea în care sunt amplasate
Tabel 11
Nr.
crt. Modalități de
finanțare IMM -uri grupate pe regiu ni de dezvoltare
Nord-
Est Sud-
Est Sud Sud-
Vest Vest Nord –
Vest Centru B-IF
1. Autofinanțare 57,58% 58,22 % 72,82% 59,46% 84,62% 80,52% 77,67% 79,22%
2. Credite bancare 28,79% 29,45% 19,49% 44,14% 15,38% 16,88% 19,42% 16,62%
3. Credit furniz or 13,64% 19,86% 37,44% 9,91% 15,38% 5,19% 15,53% 23,12%
4. Leasing 27,27% 9,59% 7,18% 1081% 23,08% 2,60% 9,71% 3,64%
5. Fonduri
nera mbursabile 1,52% 2,74% 2,05% 1,80% 7,69% 1,30% 3,88% 1,56%
6. Împrumutu ri de la
instituții financiare
specializate 4,55% 2,05% 2,05% 2,70% 7,69% 2,60% 1,94% 0,265
7. Credit clienți 1,52% 3,42% 5,64% 0,00% 15,38% 1,30% 3,88% 1,82%
8. Neplata fact urilor 3,03% 2,74% 2,56% 1,80% 7,69% 2,60% 1,94% 1,04%
Sursă -Carta albă a IMM -urilor ediția 2016
Analiza modalităților de finanțare în fun cție de regiuni a IMM -urilor relevă următoare le
aspecte mai imp ortante (tabelul 8.2): întreprinderile din Vest con semnează o pondere mai
ridicată a firmelor c are s -au autofinanțat (84,62%) dar și cea mai mare pondere în apelarea la
fonduri nerambursabile ( 7,69%), împrumuturi de la instituții financiar e specializate (7, 69%),
credit clienți (15,38%), neplata facturilor (7,69%) ș i emisiune de acțiuni pe piața de c apital
(7,69%); – unitățile economice din Sud Vest sunt cele c are apelează într-o proporție mai
mare la credite bancare (44,14%); – leasingul a f ost folosit în pr oporții mai ridicate de către
firmele d in Nord Est (27,27%) ; – societățile comerciale din regi unea Sud prezintă o pondere
mai ridic ată a apelării la creditul furnizor (37,44%);

42

Modalitățile de finanțare a IMM -urilor în funcție de dimen siunea acestora
Tabel 12

Nr.
Crt. Modalit ăți de fina nțare Dimensiu nea firmelor

Microîn treprinderi
Întrepri nderi
mici
Întrep rinderi
mijlocii
1. Autofinanțare
76,47% 54,26% 45,45%
2. Credite bancare 18,76% 34,11% 53,03%
3. Credit furnizori 21,75% 17,83% 21,21%
4. Leasi ng 4,00% 22,48% 33,33%
5. Fonduri nerambursabile 1,66% 3,10% 6,06%
6. Împrumuturi de la instituții
financiare special izate 1,78% 1,55% 1,52%
7. Credit clienți 2,55% 3,88% 4,55%
8. Neplata fact urilor 2,11% 1,55% 1,52%
9. Garantare a de la FNGCIMM
2,11% 4,65% 3,03%
10. Emisiune de acțiuni pe piața de
capital
1,22% 5,43% 0,00%
11. Factoring 0,11% 2,33% 6,06%

Analiz ând Tabelul 12 obser văm fap tul că:
✓ microfirmele utilizează cu pre cădere autof inanțarea (76,47%) și creditul furnizor
(21,75%) și mai puțin creditele bancare (18,76%), leasing -ul (4,00%) și fondurile
nerambursabile (1,66%) ; – întreprinderile mijlocii apelează mai mult la cred ite ban care
(53,03%), leasing (33,33%), fondur i nerambursa bile (6,0 6%) sau credite clienți
(4,55%); – garantarea de la FNGCIMM și emisiunea de acțiuni pe piața de capital apar
mai des la firmele mici (4 ,65%, respectiv 5,43%).

43

Modalități de fina nțare a IMM -urilor în funcție de ramura de activita te
Tabel 13

Nr.
Crt. Modalit ăți de finanțare IMM -urile după ramura de acti vitate

Industrie Cons –
trucții Comerț Transpo
rturi Turism Servicii

1. Autofinanțare
65,56% 73,63% 74,73% 72,09% 56,67% 74,60%
2. Credite bancar e 27,80% 25,27% 21,285 18,60% 36,67 % 18,73%
3. Credit furnizori 23,24% 15,38 % 22,34% 32,56% 16,67 % 19,05%
4. Leasing 11,20 % 14,29% 5,85% 11,63% 6,67% 5,71%
5. Fonduri nerambursabile 3,32% 1,10% 1,06% 2,33% 3,33% 2,54%
6. Împrumuturi de la instituți i
financiare specializate 3,32% 1,10% 0,53% 2,33% 6,67% 3,81%
7. Credit clienți 3,32% 0,00% 1,60% 6,98% 6,67 % 3,81%
8. Neplata factu rilor 2,07% 2,20% 1,60% 2,33% 0,00 % 2,54%
9. Garantare a de la
FNGCIMM
0,41% 1,10% 3,72% 2,33% 3,33% 2,86 %
10. Emisiune de acți uni pe piața
de capita l
3,73% 1,10% 0,53% 0,00% 0,00% 1,90%
11. Factorin g 1,66% 2,20% 0,53% 0,00% 0,00% 0,00%

Examinarea IMM -urilor pe ramuri d e activitate ( Tabelul 13) evidențiază următ oarele aspecte:
– firmele din servicii și comer ț se bazează în special pe autofinanțare apelând mai puțin
frecvent la alte forme de finanțare; – firmele din industrie au înregistrat cea mai mare pondere
a firm elor care au utilizat creditele bancare (27,8 0%), s au emisiune de acțiuni pe piața de
capital( 3,73%); – firmele din c onstrucții recurg mai frecvent la leasing (14,29%) și garanta rea
de la FNGCIMM(3,72%); – firmele din transporturi au apelat într -un procent mai ridicat la
credit furnizor (32,56% ) și c redit clienți (6,9 8%).

2.1.3. Camp ionii economiei r omânești

44

Avem o economie care crește parcă în ciuda t ulburărilor politice și asta se datorează în
principal comp aniilor private care pun accentul pe performanț ă și efici ență în business.
Campionii economiei româneș ti în topul realizat pentru Bizz de Coface Româ nia.
Tabel 14

Topu l național elaborat de doingbu siness.ro după cifra de afaceri rea lizată ne arată că

45
cele 100 de companii incluse în clasament au reușit s ă obțină în 2017 o cifr ă de afaceri
totală de aproape 11 mili arde de euro, mai exact 10,8 miliarde de euro, cu doar 600 de
milioane de euro mai mult decât în 2016. Afacerile acestor companii au crescut cu
26% față de 2016 și cu 54% față de 201 5.
Impactu l social al performerilor economiei româneș ti a fost important, cele 100 de-
companii din top reușind să creeze 10.707 de noi locuri de muncă pe parcursul anului
2017. Asta în condițiile îmbunătățirii productivității muncii, relevată de faptul că
avansul de 26% al cifrei de afaceri a fost mai mare de cât creșterea de 15% a
numărului de angajați.
Clasamentul acestei ediții are un nou campion, Lidl R omânia, care amenința încă de la
ediția pr ecedentă fotoli ul de lider, de pe poziția a doua a topului. P entru Lidl, anul
2017 a adus un plus de peste 183 de m ilioane de euro la cifra de afaceri, dar și o
creștere de la 4% la 5% a rate i profitului, propulsân d compania pe primul loc în topul
celor ma i performante c ompanii din România. Retailerul are în prezent 232 de mag a-
zine în toată țara și continuă extinderea – în toamna acestui an, compania a deschis în
medie un magazin pe săptămână.
Pe poziția a doua se a flă cea mai mare companie antreprenorială româ-
nească, Dedeman, retailerul de bricolaj care domină piaț a de profil în fața marilor
jucători internaționali. Dedeman a ajuns în prezent la o rețea de 48 de m agazine proprii
și are două ce ntre logistice proprii. Anul trecut, conform cifrelor declarate l a Minis-
terul de Finanțe, Dedeman a înregistrat o creștere de 21% a cifre i de afaceri, până la
peste 1,38 miliarde d e euro, menținându -și o marjă de profit de 14% .
Podiumul este completat de Continental Automotive România , filiala locală a gi-
gantului german , care deține î n România nu mai puțin de șapte fabrici, care produc
anua l peste 150 de milioane de mașini destinate industriei auto, și patru centre de cer-
cetare și dezvoltare. Continental a făcut investiții de peste 175 de mili oane de euro în
2017 în loc ațiile sale din România, aflate în Brașov, Carei, Iași, Nădab , Sibiu și
Timișoara. Compania este partener într -un jointventure în Slatina și are un centru de
distribuție a anvelopelor în Bucu rești.
Cele mai multe companii prezente în ediția Top 100 a revistei bizz,ro provin din
comerțul cu ridicata (26 de compani i), comerț cu amă nuntul (14), IT (9), industria
metalu rgică (8), industria de mașini și echipamente (6). Câte cinci companii vin d in
industria alimentară și a băuturilor, fabricarea substanțelor și produselor c himice,
respectiv segmentul de activități re creative, cu ltural e și sportive. Coface remarcă
faptul că numărul companiilor din domeniul construcțiilor prezente în top a crescut
comparativ cu anul anterior, acest sector beneficiind de extinde rea clasamentul ui, la
fel ca și în cazul segmentului fabricăr ii substanț elor c himice și al activităților
recreative . Nou intrate sau revenite în top sunt domeniile: transporturi, alte activit ăți
de servicii personale, industria extractivă, sănătate și asis tență socială, asanarea și
îndepărtarea gunoaielor, salubrita te și activ ități similare, respectiv fabricarea
produs elor textile, a articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte.
Ocupantele locu rilor 4 -7 (Alro Slatina , Sanofi România, AD Auto Total și IBM
România) au lipsi t din ediția precedentă a clasamentului, dar a u reușit să -și optimizeze
businessurile, să -și întărea scă indicatorii financiari și să îndeplinească pentru această
ediție toate c riteriile de performanță.

Notă -Datele sunt furnizate de re vista bizz

46

Tabel 15

Economia județ ului Dolj este propulsat ă de activitatea marilo r producători Ford, având
astfel parte de corecții pozitive ale est imării PIB -ului: +94% (prognoza din toamnă față de
cea din pr imăvară) , ridicând astfel și PIB -ul regiuni i de dezvoltare din care fac e parte.
Industria auto a reușit, astfel, să amelioreze consistent deprecierea prognozelor î n Regiun ea
„Sud – Vest Oltenia”. Se mai remarcă Județul V âlcea, unde Oltchim a fost repusă în
funcțiune .

47

2.2. Întreprinderi mari în regiun ea Sud Vest Oltenia și în fiecare județ al regiunii

Element ul central al analizei îl reprezintă și f irmele importante din regiun e prin care
se concentrează resurse uma ne și financiare. în primele 50 de companii din țară, una
singură este din regiunea S ud-Vest Oltenia. Este vorb a despre ALRO S.A. Slatin a,
ale cărei afaceri au urcat în 2017 la 468.435.987 mil.euro , situând compania p e locul 4
pe țar ă. FORD România S.A. a înregistrat în anul 2 017 o cifră de afaceri de
4,8miliarde lei (1,1,mil.euro) situîn du-se pe locul 18 în topul firmelor cu cele mai mari
cifre de af aceri la nivel national , Societatea Comp lexul Energetic Olt enia care a
obținut o cifr ă de afaceri de 2,9 miliarde lei(665,5mil.eu ro)plasându -se pe locul 42.
Cel mai mare angajator din Ro mânia este Poșta Română, c u 23.403 angajați .Urmea ză
Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, cu 2 2.622 angajaț i,pe locul trei situîndu –
se Regia Națională a Pădurilor Romsilva RA cu 16246 angajați .Regiunea SUD -VEST
Oltenia este reprezentată de următoarele fi rme c are concentrează important e resurse
umane : Societatea Complexul Energetic Olt enia Tg.Jiu cu 13.704 angajați ocup ând
locul 5 . CIVIT AS P.S.G. S .A. cu 3317angajați( locul 50 ), urmată de FORD Român ia
S.A.3 201 angajaț (locul 54),PIRELLI TYRES România S.R.L cu 3053 angajați (locul
60).

Top întreprinderi după Cifra de Afacer i din județul Dolj

Tabel 16
Nr.
crt. Denum irea firmei Cifra de
afaceri (ron) Profit
Net(ron)/
Pierder e Venituri
(ron)
Nr.mediu
de
salariaț i
2017 2017 2017 2017
1. Ford România S. A. 4.824.809.466 95.467.314 5.033.305.866 3.201
2. CEZ Vânza re S.A. 1.351 .980.176 8.279.472 1.501.57 4.239 55
3. Distribuție Ener gie
Oltenia S.A. 771.917. 745 -15.069.603 822.249.011
1.257
4. Cereal Com Dolj
S.R.L. 737.636.796 10.579.780 814.950.985 315
5. Cummins G enerator
Technologies
România S .A. 351.911.002 12.110.626 381.995.414 613
6. Casa Noast ră S.A 274.120.150 13.269.3 41 299.723.538 1174
7. MITLIV Exim S.R.L 252.219 .710 3.759. 016 252.206.0 73 326
8. VITALL S.R.L. 244.122.990 9.117.414 266.794.569 392
9. Nitella Impex SRL 208.100.69 2 5.722.721 208.629.660 370
10. Comdata Service
SRL 157.924.880 12.555.760 162.883.244 2812
Notă – Datele sunt ofe rite de T opfirme

48

Top întreprind eri după Profit din județu l Dolj
Tabel 17

Nr.
Crt. Denumirea firmei Profit net (ron)
2016 2017
1. Ford România S. A. 29.022.551 95.467.314
2. DANUBE BRIDGE VIDIN –CALAFAT 32.382.926 38.980.25 8

3. Solarex Impex SRL 23.741.289 25.067.452
4. Helco SRL 1.595.962 19.898 .603
5. Oltyre SRL Segarce a 15.009.703 18.534.23 5
6. RURIS Impex SRL 10.613.265 16.299.995
7. Syncro Soft SRL 18.987.073 16.289.376
8. Casa Noastră SRL 14.577.168 13.269.341
9. Comdata Ser vice SRL 11.747 .487 12.555.760
10. Cum mins Generator
Techn ologies Român ia S.A. 39.195.113 12.110.626

Top întreprinderi după Cif ra de Afaceri ,din jude țul Vâlcea
Tabel 18

Nr.
crt. Denumirea firmei Cifra de
afaceri (ron) Profit
Net(ron)/
Pierder e Venituri
(ron)
Nr.mediu
de
salariaț i
2017 2017 2017 2017
1. OLTCHIM S.A. 961.504.444 47.732.190 1.00 1.102.318 1950
2. CIEC H SPOLKA
AKCYJNA VARȘOVIA
SUC.VÂLCEA 470.656 .948 – 10.720.014 486.737.114 51
3. C.E.T GOVORA S.A. 399.128.994 18.385.643 409.938.773 1911
4. VELPITAR S.A. 396.592.069 15.777.631 410.844.266 2552
5. CIECH S ODA
ROMÂNIA S.A. 389.511.192 15.609.660 428.515.12 7 587
6. DIANA S.A. 351.818.077 14.348.361 370.710.101 646
7. ANNABELLA
FABRICA DE
CONSERVE
RÂURENI S.A. 95.334.949 12.017.925 106.476.881 324
8.. VILMA R S.A 196.287.379 11.44 8.348 206.133.942 349
9. ANNABELLA S.R .L. 255.152.943 10.368.564 257. 852.029 856
10. TOPANEL
PRODUC TION
PANELS S.A. 157.763.430 8.55 8.871 163.824.509 105
11. XAVITEL S. R.L. 37.559.381 7.401.569 37.815.25 7 206

49

Top întrepri nderi după Profit din județul Vâlcea
Tabel 19
Nr.
Crt. Denumir ea firmei Profit net (ron) / Pierdere
2016 2017
1. OLTCHIM S.A. 26.053.353 47.732.190
2. OLTGROUP PVC S.R.L. 26.624 19.24 1.272
3. C.E.T. GOVORA S.A. – 1.934.194 18.385.643
4. VEL PITAR S.A. 9.906.810 15.777.631
5. CIECH SODA ROMÂNIA S.A. 35.876.321 15.609.660
6. DIAN A S.R.L. 16.133.820 14.348.361
7. ANNABELLA FABRICA DE
CONSERVE R ÂUR ENI S.A. 10.317.039 12.017.925
8. VILMA R S.A. 12.493.004 11.448.348
9. ANNABELLA S.R.L 9.199.077 10.368.564
10. TOPA NEL PRODUC TION PANELS
S.A. 2.786.479 8.558.871
11. BOROMIR IND S.R.L. 9.572.765 7.182. 351

Top întreprinderi du pă Cifra de Afaceri din județ ul Gorj
Tabel 20
Nr.
crt. Denumirea firmei Cifra de
afaceri (ron) Profit
Net(ron)/
Pierder e Venituri
(ron)
Nr.mediu
de
salariaț i
2017 2017 2017 2017
1. SOCIETATEA COM-
PLEXUL ENERGET-
IC OL TENIA S.A. 2.928.268.213 180.849.943 4.368.342.557 13704
2.
ARTEGO S.A 133.796.633 6.134.163 153.6 92.893 939
3. YANID A COM S.R.L 58.062.823 1.494.239 58.280.259 191
4. REMAT GORJ S.A. 45.763.884 – 795.859 45.874.463 89
5. POMADIL COM S.R. L 41.891 .814 456.453 41.304.914 95
6. GHIOCELA PROD
COM S.R.L. -MOTRU 41.742.651 3.272 .702 50.011.589 201
7. GRUPUL REPARAȚII
INDUSTRIALE ȘI
MONTAJ EXCAVA-
TOARE X SRL 33.942.607
95.448 37.736.156 205
8.. CENTER NICOS
2014 S.R.L. MOTRU 33.276.416 448.228 33.341.370 3
9. ABATOR
COSTI PROD 2000
S.R.L MOTRU 33.109. 514
4.331.585 56.762.342 88
10. OYA ENERG Y S.R.L. 32.505.2 57 4.646.332 33.602 .328 6

50

51
Top întreprinderi după Profit din județul Gorj
Tabel 21

Nr.
Crt
. Denumirea firmei Profit net (ron) /
Pierder e
2017
1. SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC
OLTENIA S.A. TG. JIU 180.849.943
2. AVI INSTANT S.R.L. TG.JIU
9.222 .134
3. ENIASAN S. R.L. M OTRU 8.811.225
4. .ARTEGO S.A. TG.JIU 6.134.163
5. EURAIDA S.R.L. TG.JIU
5.513.657
6. FLITEXIM COM SRL NOVACI 4.953.620
7. OYA ENERGY SRL 4.646.332
8. UZINA DE AGENT TERMIC ȘI
ALIMENTAR E CU APĂ MOTRU S.A. 4.349.837
9. MACOFIL S.A TG.JIU 3.987 .187
10. CRESCENDO S.R.L. TG.JIU 3.945 .272

Top într eprinderi după Cifra de Afaceri din județul Olt
Tabel 22
Nr.
crt. Denumirea firmei Cifra de
afaceri (ron) Profit
Net(ron)/
Pierder e Venituri
(ron)
Nr.mediu
de
salariaț i
2017 2017 2017 2017
1. ALRO S.A. Slatina 2.480.775.721 317.686.279 2.762.081.638 2501
2. PIRELL I TYRES Ro mânia
S.R.L. Slatina
2.255.260. 255 78.457.539 2.400.043. 758 3053
3. TMK – ART ROM S.A. 1.065.470.332 33.055.366 1.164.553.266 1324
4. BEKAERT SLATINA S.R.L. 340.181.239 27.213.197 347.086.660 594
5. ADE GAS OIL COMPANY
S.R.L. Caracal 186.857.152 5.201.090 190.655.612 47
6. EUROGENETIC
S.R.L.Balș 143.866.180 5.098.489 148.381.764 157
7. INTERNATIONAL
AUTOMOTIVE
COMPON ENTS GROUP
SRL Balș 112.466.254 – 3.634.875 166.238.153 418
8. ALTUR S.A Slatina 97.824.874 241.779 127. 527.080 719
9. TOP MOD S.R.L. Caracal 82.604.838 190.825 82.756.060 33
10. PRYSMIAN CABLURI ȘI
SISTEME S.A. 66.284.789 10.791.069 885.450.793 688
11. ROMANIȚA S.A.Caracal 62.225.0 16 2.152.282 63.292.960 843

52
Top între prinderi după Cifra de Afaceri din județul Mehedinți
Tabel 23

Nr.
crt. Denumirea firmei Cifra de
aface ri (ron) Profit
Net(ron)/
Pierder e Venituri
(ron)
Nr.mediu
de
salariaț i
2017 2017 2017 2017
1. COM P RODALIMENT DIS-
TRIBU ȚIE S.R.L. 169.333.711 – 15.342.311 170.142.755 49
2. COMBINATUL DE
CELULOZĂ ȘI HÂRTIE S. A. 165.097.243 20.952.813 198.286.355 329
3. SEVERNAV S.A. 65.017.667 6.760.991 73.799.751 456
4. ROSTEEL SO LUTIONS
S.R.L. 64.161.499 1.210 .132 68.209.894 49
5. ȘANTIER UL NAVAL
ORȘOVA 54.618.961 2.721.336 55.832.882 343
6. MACCHI ROMÂNIA S.R.L. 50.397.279 1.131.194 58.492. 993 119
7. CILDRO PLYWOOD S.R.L. 43.767. 863 524.618 68.149.428 330
8. ECCOFARM NOU S.R.L . 40.740.351 316.171 46.180.298 43
9. ROUTE CENTER
CONSTRUCT S.R.L. 40.074.191 1.043.102 40.918.823 225
10. CONVALARIA S.R.L 39.668.077 1.315.678 39.827.413 75
11. NUTRISOL A GRO S.R.L 28.212.217 2.348.755 27.828.260 20

Prognoza privind evolutia cifrei de af aceri
Fata editiile de la inceputul anului 2017 si 2018, per spectiva de crestere a companiilor
este putin mai co nservatoare in 2019. Vedem o scadere de 3pp (puncte procentuale) a
compan iilor care se asteapta la cifre de afaceri mai mari cu 5% -10%, contrab alansata
de o crestere de 2pp a celor care prognozeaza o cres tere a cifrei de afaceri cu 20% –
30% si de mentinerea celor care se asteapta la o cifra de afaceri mai mare cu peste
30% in 20 19.
La nivel d e industrii, cea mai mare crestere a cifrei de afaceri d e 20% -30% este pre-
vizionata de firmele de alimentatie si agri cultura, urmate de 20% dintre firmele de IT,
27% din tre firmele din industria farmaceutica si de sanatate si 37% din transpor turi
care se a steapta la o cres tere a cifrei de afaceri de 10% -20%.
Prognoza privind evolutia profitului
Previziunile privind evol utia profitului de la inceputul anului 2019 sunt cev a mai
pesimiste decat la inceputul anului trecut. Desi 25% dintre compani i (fata de 24% an-
terior) se ast eapta ca profitul lor sa creasca cu 5% -10% in acest an, vedem stagnari pe
toate palierele de crester e semnificativa. De asemenea se mentine aproximativ acelasi
procent al companiior care spun ca profitul lor va scadea in 2019 fata de anul 2018.
Cea mai imp ortanta crestere a profitului,de 10% -20%, o preconizeaza 20% dintre
firmele din alimentatie si agric ultura, precum si 32% ditntre cele din industria far ma-
ceutica si de sanata te.
Prognoza privind evolutia investitiilor
Conform rezultatelor cercetarii, 23% d intre companii spun ca nu vor creste investitiile
in anul 2019, fata de numai 18% in 2018 si 10% i n 2017. Observam, de asemenea ca
36% dintre firme vor sa isi creasca investitiile cu 1% -10% fata de 46% anterior. In

53
timp ce, d oar 11% dintre companii spun ca vor creste investitiile cu 20% -30% s i peste
30% in 2019, comparativ cu 15% in anul 2018 si 24% in 2017.
Cele mai multe firme din energie si utilitati ( 45%) spun ca vor creste investitiile cu
1%-5% in acest an, dar cele mai m ulte din agric ultura si aliment atie (23%) spun ca vor
creste investi tiile cu 10% -20%.
Prognoza privind evolutia numarului de anga jati si a salariilor
26% dintre companiile romanesti n u se asteapta la nici o crestere a numarului de an-
gajati in 2019 fata de 24% in anul 20 18 si 17% in 2017 . In acelasi timp, 41% dintre
compani i fata de 48% in 2018 si 63% in 2017 spun ca se asteapta ca p ersonalul lor sa
creasca in acest an intre 1% -10%. Mai mult, 17% dintre companii se asteapta ca
numarul lor de angajati sa scad a in 2019, fat a de 13% in 2018 si 4% in 2017.
La nivel de industrii, 41% dintre firmele din cercetare si dezvoltare, urmate de 21 %
dintre cele de constructii si imobiliare spun ca vor mentine in 2019 acelasi numar de
angajati ca in 2018. Pe de alta parte, 24% dintre com paniile din indus tria de agricultu-
ra si alimentatie, s e asteapta ca numarul de angajati sa creasca cu 5% -10% in
urmatoarele 12 luni.
Daca la inceputul anului 2017, 4% di ntre companii nu previzionau cresteri salariale, in
2018 procentul creste la 17%, pentr u 2019 procentul creste la 22%. Scade cu 4pp pro-
centul companiior care vor creste salariile cu 10% -20% in 2019, fat a de anul 2018 si
cu 13% fata de anul 2017 .
Top 5 pro vocari si oportunitati
Cele mai importante provocari pentru companii la inceputul anul ui 2019 sunt: at-
ragerea si retentia fortei de munca (7 2% in 2019 fata de 59% in 2018), modificarile
fiscale frecven te (56% in 2019 fata de 62% in 2018), cresterea concur entei (47% in
2019 fata de 18% in 2018), cresterea costurilor (32% in 201 9 fata de 21% in 2018) si
insta bilitatea mediului economic si social (24% in 2019 fata de 19% in 2018).
Cele mai importante oport unitati ale anului 2019 pentru companiile romanesti su nt:
cresterea economica (52% in 2019 fata de 72% in 2018), cresterea cons umului (60%
in acest an fata de 69% anul trecut), cresterea exportur ilor si deschiderea altor piete
(50% fata de 52%), digitaliza rea si oportunitatile din online (57% fata de 41%) si ac-
cesarea fondurilor europene si a finantarilor pentru IMM -uri (42% fata de 36%).

54
2.3. Noi forme de organizare a activităților la nivelul Regiuni i de Dezoltare Sud -Vest
Oltenia
2.3.1. Clusterele și potențialul de clusterizare în Regiune a Sud-Vest Oltenia
Clusterele reprezintă concentrări7 de instituții și c ompanii dintr -un anumit domeniu de
activitate, care cuprind industrii înr udite și alte entități organizaționale, importante din punct
de vedere al concurenței.4 Conform legislației nați onale, respectiv HG 918/2006, clusterul
este definit ca o grupare de pr oducăto ri, utilizatori și/sau beneficiari, în scopul punerii în
aplicare a bunelor practici din UE8 în vederea creșterii competitivită ții operatorilor
economici. Astfel, în general, clus terele cuprind întreprinderi, universități și/sau institute de
cerceta re și au torități publice. Clusterele pot fi orizontale, atunci când sunt c onstituite din
afaceri care activează în același domeniu sau verticale, când sunt constituite din afaceri care
activează în domenii diferite de producție
Cele mai importante clustere din regiunea Sud Vest Oltenia 9
a. Asociația Construct Cluster Oltenia
Asociația Construct Cluster Oltenia a fost înființată în decem brie 2013, având ca scop
dezvoltarea economico -socială regională, cu impact asupra creșterii și modernizării
industriei co nstrucțiilor. Aceasta este compusă din 21 de entități, desfășurându -și activitatea
în domeniul industriei construcțiilor și în sectoar e adiacente: proiectare, inovare -cercetare,
formare și perfecționare profesională, producția și logistica materialelor de construcții.

b. Automotive Sud Vest Oltenia Pole
Polul de Competitivitate Aut omotive Sud -Vest Oltenia a fost înf în a nul 2012, având ca
entitate de management Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Vest Oltenia. Alături de
ADR SV Oltenia, alți membri fondatori ai Cluster ului sunt Universitatea din Craiova prin
Facultatea de Mecani că, Compania Ford și Primăria Municipiul ui Craiova. Polul numără
peste 35 de membri, producători de autoturisme și piese a uto, firme de proiectare, unități de
învățământ, institute de cercetare -dezvoltare, organizații non -guvernamentale, autorități
publice .
Obiectivul general al clusterului est e reprezentat de creșterea competitivității regiunii Sud
Vest Oltenia, prin dezvol tarea unui pol Automotive cu activități în domeniul formării
profesionale , dezvoltarea competențelor înalt calificate necesare Compani ei Ford și
furnizorilor săi, prin realiz area de noi investiții, transfer tehnologic și dezvoltarea de
proiecte comune de c ercetare aplicată în special în domeniul electromobilității.
Printre com paniile care fac parte din Cluster, se numără:
✓S.C. Internati onal Automotive Components Group S.R.L .;
✓S.C. Kichhoff Automotive Romania;
✓S.C. Altur Slatina S.A.;
✓S.C. Popeci Utilaj Gre u S.A;
✓S.C. Parc Industrial Craiova SA;
✓S.C. Polystart Impex S.R.L.;
✓S.C. Tour Impex Mapamond MD S.R.L.;
✓S.C. Cesi Automation S.R. L.;
✓S.C. Romsir Impex S.R. L. etc.

7 Definiție dată de Michael Porter, 1998
8 http://www.fonduri -ue.ro
9 http://clustero.eu/ro/

55
Institutele și entitățile de cercetare înscrise în cadrul clusterului sunt:
✓Institutul Național de Cercetare Dezvoltare și Încercări pentru Electrotehnică;
✓S.C. IPA S.A. – societate comercială de C&D&I în domeniul automatizărilor;
✓Institutul Național de Cercetare Dezv oltare pentru Textile și Pielărie;
✓ S.C. INAS SA – institut de cercetare dezvoltare pentru inginerie, proiectare asistată de
calculator;
✓S.C. Uranus S.R.L. – cercetare dezvoltare și realizare sisteme de automatizări industrial.

c. ITC Oltenia Cluster ( ICT – Regional Competitiveness Pole Oltenia Cluster)
Cluster ul a fost înființat în anul 2011 și cuprinde peste 20 de membri, principalele produse
și servicii oferite fiind:
• Suport în participarea la misiun i economice, evenimente de intermediere pentru IMM –
uri, brokerage;
• Internaționalizarea afacerilor;
• Servicii în favoarea IMM -urilor innovative, cercetare în favoarea IMM -urilor;
• Crearea de start -upuri;
• Transferul rezultatelor cercet ării și tehnolog iilor către mediul economic;
• Consultanță pentru proprieta te intelectuală;
• Consultanță pentru accesarea de finanțări;
• Creare de parteneriate;
• Formare personal și formare antreprenorială etc.

d. Inov Trans Pole
INOVTRANS POLE a fost înfi ințat în anul 2012 în domeniul fabricării materialului rulant.
Entitatea de management este SC TIMPLEXIM SRL Craiova, polul de competi tivitate
numărând peste 25 de membri și asociați: producători de material rulant, firme de
proiectare, unități de învățămâ nt, inst itute de cercetare -dezvoltare, organizații
nonguvernamentale, aut orități publice. Printre aceștia se numără:
✓ S.C. TIPLEXIM S. R.L., Craiova
✓ RAT CRAIOVA, Dolj
✓ S.C. TRANS INOV S.A., Craiova,
✓ S.C. DIAVAL S.R.L., Craiova
✓ S.C. CESI AUTOMATION S.R.L , Craiova
✓ S.C. CADET JUSTCONSULTING S.R.L., Craiova
✓ S.C. TOPOSYSTEM S.R. L., Craiova
✓ S.C. INDAELTRAC S.R.L., Craiova
✓ S.C. MALITEOS TRANS S.R.L., Craiova
✓ S.C. SITCO SERVICE S.R.L., Craiova, Dolj
✓ S.C. POPECI UTILAJ GREU S.A., Craiova
✓ S.C. EUROMET S.R.L., Balș
✓ S.C. SERES PROD COM S.R.L., Bumbești -Jiu
✓ S.C. SOFTRONIC S.R. L., Craiova
✓ Universitatea din Craiova
✓ S.C. ICPE SAERP S.A., București
✓ SC IPA SA Sucursala CIFATT, Craiova
✓ INCDIE ICMET, Craiova.
✓ Consiliul Județean Dolj
✓ Primăria Municipiului C raiova
✓ Agenția Pentru Dezvoltare Regională Sud -Vest Oltenia etc.

56

e. Turinn Cluster
Turinn Cluster a fost înființat în an ul 2010, în vederea îmbunătățirii competitivității și
poziționării strategice a serviciilor prezente în sectorul turistic, prin intermediul unei
platforme de generare și transmitere a informațiil or și cunoștințelor în baza cercetărilor și
inovațiilor preze nte la nivel internațional cu impact direct asupra dezvoltării sectorului.
Din membrii clusterului fac parte toate Consil iile Județene din regiunea Sud Vest Oltenia,
ADR SV Oltenia, Departamentu l de Geografie al Universității din Craiova, Centrul de
trans fer tehnologic în turism și protecția mediului TechTEC Vâlcea, filiala Oltenia a
Asociației Române pentru Industria Electr onică și Software, asociații de promovare a
turismului, pensiuni, agenții de turism etc.
f. Turism Oltenia Cluster
Polul de competiti vitate Turism Oltenia – Inovare și Tradiții în Turism – Tur Olt In, a fost
înființat în anul 2012 în sectorul turismului, având un număr de peste 60 de membri.
Obiectivul general al clusterului e ste reprezentat de creșterea competitivității sectorului
turistic din regiunea SV Oltenia, prin construirea unui brand regional unitar și ino varea
produsului turistic, astfel încât pâ nă în anul 2020 Oltenia să -și îmbunătățească poziția ca
destinație turist ică românească pe plan național și internațional, iar fluxul turistic anual să
crească.
Din Cluster fac parte primării ale municipiilor/oraș elor/comunelor din regiunea Sud Vest
Olten ia, muzee, asociații, Camere de Comerț și o serie de firme din județele r egiunii.
g. Agropro Oltenia Cluster 10
Clusterul Agropro O ltenia a devenit activ la data de 20 iunie 2013, având următoarele
obiective:
• Creșterea competitivității în sectorul agri col în regiunea sud -vest Oltenia, prin
participarea pe piețele de desface re;
• Crearea unei abordări comune pentru stabilirea priorităț ilor în vederea asigurării
dezvoltării întregii regiuni sud -vest Oltenia din punct de vedere economic și social;
• Susținer ea perfecționării profesionale a membrilor clusterului;
• Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în agricultură prin interconecta rea de
oameni, abilități, competențe și cunoștințe;
• Asigurar ea armonizării și reprezentării intereselor societăților cu p rofil agricol
constituite în regiunea sud -vest Oltenia și ale învățământu lui superior de profil din
regiune;
• Colaborarea cu instituți ile, organizațiile, clusterele/polii de competitivitate din țară și
străinătate specializate în industria agricolă;
• Dezvo ltarea și promovarea serviciilor și produselor membrilor clusterului;
• Participarea și/sau inițierea de proiecte de inovare, dezvoltar e și planuri de afaceri în
domeniul agricol;
• Stimularea implicării autorităților locale în valorificarea potențialului a gricol existent .
În prezent clusterul are un număr de 24 de membri: autor ități publice locale și
județene, centre de cercetare dezvolt are, instituții de formare, asociații din domeniul
agricol și producători din sectorul agricol, dintre care amintim: Agenț ia pentru
Dezvoltare Regională Sud -Vest Oltenia, Universitatea din Craiov a, Facultatea de
Agricultură și Horticultură, Liceul Tehnolo gic „Petre Baniță” Călărași, Centrul de
Cercetare -Dezvolta re pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri, Societatea Agricola
Călărași, Asociația Crescătorilor și Cultivatorilor “Gospodarii Olteniei”.
Managementul clusterului este asigurat de Agenția pentru Dezvo ltare Regională Sud
Vest Oltenia.

10 http://cor.europa.eu/ro/news/regional/Pages/agropro -oltenia -cluster.aspx

57

h. Urban logistic – Logistică urbană, electronică, softw are și mobilități (Dorothy)
Clusterul Urban logistic – Logis tică urbană, electronică, software și mobilități a devenit
activ la data de 29 octombrie 2013, având 17 membri: Primăria M unicipiului Craiova,
Agenția pentru De zvoltare Regională Sud Vest Oltenia , Universitatea din Craiova, ICMET,
IPA CIFFAT, ARoTT, 11 age nți economici.
Obiectivul principal este de a îmbunătăți procesul de distribuție a bunurilor la nivelul
mediului urban pr in reducerea numărului de vehicule și consolidarea standardelor de mediu.
Activitatea clusterului va stimula competitivitatea celorlalte clustere active la nivel regional
și va consolida concentrare a lor pe domenii tehnologice avansate cu un potențial ridicat de
inovare.

În vederea identificării potențialului de clusterizare la nivel regional este necesară o
perspectivă multidimensională care să ia în considerare atât activitatea clusterelor
funcț ionale la nivel regional, cât și potențialele sectoare de activitate în c adrul cărora
cooperarea dintre actorii din mediul public, pri vat și academic ar genera o valoare adăugată
superioară funcționării individuale a celor trei paliere menționate anterior. Regiunea Sud
Vest Oltenia, se remarcă prin existența clusterelor în sect oare precum industria automotive,
construcții, turism, transp ort și logistică, IT, agricultură.
Din analiza potențialului de inovare generat de existența centrelor de cercetare din mediul
academic, principalele sectoare a căror dezvoltare ar putea fi spr ijinită prin crearea de noi
clustere sunt: industria energeti că, industria chimică și sănătatea. Clusterele noi formate ar
contribui la creșterea competitivității acestor sectoare, la inițierea unor proiecte de
dezvoltare economică și la valorificarea core spunzătoare a potențialului existent la nivel
regional.

2.3.2. Parcurile industrial e -soluții viabile pentru dezvoltarea durabilă a
Regiunii Sud-Vest Oltenia

Întreprinderile mici ș i mijlocii nou înﬁințate, startup -urile sau spinoffurile parcurg în primii
doi ani de existență cea mai vulnerabilă perioadă din existența lor (denumită în jargonul
ﬁnanciar și death valley). Factorii care inﬂ uențează această stare sunt de cele mai multe ori
lipsa unui spațiu de desfășurare a activității, lipsa serviciilor de consultanță j uridică,
contabilă și nu în ultimul rând, lipsa accesului la ﬁ nanțarea necesară dezvoltării afacerilor
Întreprinderile Regiuni i de Dezoltare Sud -Vest Oltenia pentru a pu tea face față cu succes
pe piața internă cât și internaționala au decis să creeze parcuri industrial , incubatoare de
afaceri precum și clustere sau poli de competitivitate. Incubatoare de afaceri sunt structuri
create pentru a sprijini dezvoltarea afaceri lor aflate la început de activitate. Firmele selectate
sunt gă zduite într -un incubator de afaceri pe o perioadă determinată de timp (ciclul de
incubare), interval în care beneficiază de suport financiar, servicii de consultanță și spații
pentru birouri. Al ături de sprijinul logistic necesar demarării activității, inc ubatorul oferă un
mediu prielnic dezvoltării afacerilor, prin facilitarea activităților de networking, a
transferului de know -how și prin acordarea de sprijin in dezvoltarea de parteneriate. Un p arc
industrial este considerat a fi o zonă dedic ată activităților predominant industri ale, dar și de
prestări servicii. În vederea realizării unui parc industrial, este necesară asocierea mai
multor societăți comerciale împreună cu o autoritate publică loc ală.
Infrastructura de afaceri a Regiunii Sud -Vest Oltenia este formată din :
Parcul I ndustrial Craiova este o infrastructura de afaceri pusa la dispozitie de Judetul
Dolj, infrastructura gestionata prin intermediul unei societati administrator avand ca ac tionar
majoritar Judetul Dolj. Parcu l Industrial Craiova ,înființat în 2004 este un obiectiv de
investitie realizat in cadrul platformei Avioane Craiova pe un teren extravilan totalizand
18,30 ha:

58
Parcul In dustrial Craiova este acum ocupat în totalitate, îns ă societatea susține că are în con-
tinuare cereri de la companii din țară și străinătate pentru primirea de terenuri cu utilități un-
de să demareze o afacere greenfield (de la zero). Rezultatele obținute până acum de Parcul
Industrial 1 al Craiovei, și anume ocuparea integrală a t erenului actual de către 40 de com-
panii care au generat crearea a 1.618 locuri de muncă și au investit, în total, 155.834.674 de
lei, în perioada 2004 -2017.

High -Tech Industr y Park Craiova , înființat în 2014
Parcul industrial High -Tech Industry Park Craiova se afla in partea de Est a Municipiului
Craiova pe drumul European E574, la intrarea dinspre Bucuresti in municipiul Craiova la
aproximativ 6 Km de centrul orasului , cu scopul de a înfiinta, gestiona si administra
infrastru ctura de afaceri din municipiul Craiova, pe terenurile green -field puse la dispozitie
de Judetul Dolj prin C .J terenuri care formeaza un trup compact de 29,8541 Ha .
În prezent, în parcul industrial High -Tech Industry Parc Craiova 11 sunt amplasate șapte
companii care vor să investească 6,1 mil. euro și să creeze 625 de locuri de muncă.
Domeniile de activitate variază de la fabricarea hârtiei, articolelor de maro chinărie sau a
articolelor de îmbrăcăminte până la activități de realizare a softului. Toți rez idenții își vor
construi propriile capacități de producție .
Companiile au în chiriat aproximativ 5 hectare. Majo ritatea companiilor sunt în plin proces
de elaborare a documentațiilor tehnice în vederea obținerii autorizațiilor de construire.“
Hight -Tech Industry Park Crai ova S.A., compania care deține parcul industrial, a prevăzut
un program de investiții în valoare de 19 milioane de lei, investiții care vor fi realizate din
surse proprii și din fonduri europen e.

11 Ziarul Financiar

59

Parcul Industrial Craiova și High -Tech Industry Park vor primi noi suprafețe de teren, care
vor fi folosite pentru atragerea de investitori, în cazul primului, și pentru construirea unui
centru de afaceri, în cazul celui de -al doilea.
Fondatorii acestui parc industrial au ca obiectiv dezvoltarea durabil ă a zonei
metropolitane de est a municipiului Craiova prin atragerea de investi ții private care sa
genereze locuri de munc ă stabile în acesta ă zonă
(ocuparea terenurilor de către un număr de minimum zece co mpanii, generarea a cel puțin
800 de locuri de muncă în perioada 2018 -2021 și o valoare totală a investițiilor atrase de
61.560.000 de lei, în următorii trei ani ).

Southern Industrial Park, primul parc industrial privat din Craiova fiind prima investiție
a companiei Zacaria în sudul țării ,finanțarea asigurată de OTP Bank România .
Investiția totală a proiectului este de 28 milioan e de euro .

Southern Industrial Park are o suprafață totală de 53.000 de metri pătrați de spații industriale
de clasa A, c omplet echipate pentru activități de depozitare, logistică, cross -docking sau
producție. Southern Industrial Park a atras mari companii de logistică și producție, fiind
vorba de singurul parc industrial privat din Craiova care oferă spații industriale Clas a A și,
totodată, cel mai mare din zonă. Lucră rile începute anul trecut au mers într -un ritm susținut,
fiind impulsionate de cererea foarte mare din partea investitorilor. Southern Industrial Park
va avea, în final, trei corpuri de clădire, primele două fi ind finalizate în proporție de 80% și
închiria te 75%. Parcul a fost achiziționat în 2015 și ocupă o suprafață totală de 130.000 de
metri pătrați. Situat lângă fabrica Ford, pe strada Henry Ford, acesta oferă acces rapid către
Pitești, București și granițel e cu Bulgaria și Serbia. Concluzionând ” Southern Industrial
Park” asigură avantaje economice evidente pentru comunitate

Industrial Parc Slatina (32 hectar e)-anul înființării feb.2014
În prezent, în parcul industrial din Slatina este un singur locatar, Pry smian Group, care a
achiziționat, printr -un contract de vânzare -cumpărare, nu mai puțin de 17 hectare. Tran-
zacția a adus în conturile municipalității aproximativ 3,4 milioane de lei. Firma italiană este
primul locatar al Slatina Industrial Parc și a începu t construcția unei fabrici, în anul 2015,

60
finalizând -o în decembrie 2016. Parcul se află în apropierea unora dintre cei mai importante
firme din oraș: Prysmian Cabluri și Sisteme SA, Pirelii Tyres România , respectiv TMK Ar-
trom SA.
O firmă austriacă urmează să invest ească într-o unitate de producție care urmează a fi am-
plasată în Parcul Industrial Sl atina. Compania va produce centrale termice de capacitate
mare ,iar investiția se va ridica la suma de 28 de milioane de euro ,terenul necesar fiind de
5,5 – 6 ha.Noua unitate de producție va crea 176 de locuri de muncă , în conturile Primăriei
Slatina va intra peste un milion de lei din vânzarea propriu -zisă a terenului.

În județul Gorj s -a construit parcul administrat de S.C. Parc Industrial Gorj S.A.
Bumbești Jiu. Suprafața totală a Parcului este de 186.200 m² pe care se află suprafețe
construite de 38.000 m², iar în prezent sunt ocupați aproximativ 20.000 m². Parcul dispune
de toate utilitățile necesare desfășurării activităților tehnologice in diferite domenii : energie
electrică cu rețele de joasă tenșiune, gaze naturale , apă potabilă, canalizare, telefonie. În
parcul industrial Gorj se pot desfășura multiple activități: prelucrări mecanice, producție in
diferite domenii, industrie ușoară, prelucrarea lemnului , servicii industriale diverse,
manipulare – depozitare, activ ități de cercetare și producție tehnologică avansată și alte
activități auxiliare. În prezent, în Parcul Industrial Gorj își desfășoara activitatea 15 societăți
comerciale.
Parc Ind V âlcea S.A . a obtinut în Decembrie 2013, Titlurile de ”Parc Industrial ” pentru
cele doua infrastructuri de afaceri pe care le -a creeat si le va administra :
Parc Industrial Bălcești Vâlcea -10,05 Ha teren green -field
Parc Industrial Drăgășani V âlcea – 16,34 Ha teren green -field
Fondatorii acestor parcuri industriale au ca obiectiv dezvoltarea durabila a zonei Balcesti si
Dragasani prin atragerea de investitii private care sa genereze locuri de munca stabile in
aceste zone.
Parcul Industri al Corabia este situat in orasul Corabia din judetul Olt si a re o suprafata
de 10,46 ha. Titlul de parc industrial i -a fost acordat prin Ordinul MAI nr. 540/2003.
Situatia actuala a parcului este de green field. Proiectul prevede 50 parcele de teren cu
suprafete cuprinse intre 1.00 0 mp si 5.000 mp, centru administra tiv, alte spatii destinate
locatarilor parcului

61

În cadrul noii abordări a UE se pune un accent sporit pe competitivitate în context global,
prin asigurarea sustenabilității producției și consumului, majorarea efici enței în utilizarea
resurselor materiale, revitalizarea industriilor prelucrătoare cu valoare adăugată mare și
echilibrarea relativă cu sectorul serviciilor care a cunoscut o dezvoltare vertiginoasă în
ultimele dece nii.Mediul concurențial este o componentă majoră a schimbărilor economice
care face să concureze firmele între ele nu numai pentru a obține o poziție strategică pe piața
datorit ă, dar și pentru a avea accesul asigurat la o resursă limitată cunoscută de acum sub
denumirea de venitul disponibil al consumatorului. Concurența îndeplinește rolul de
mecanism – motor – al economiei de piaț ă.
Concurența determină întreprinzatorii din orice domeniu să-și dorească profit din ce în ce
mai mare , să introduc ă progresul tehnico -sțiintific, să diversifice bunurile și să le
îmbun ătățeasca permanent calitatea .În aces t mod, concurența contribuie la realizarea
progresului .
Într-o economie de piață în care avem de -a face cu o concurență acerbă, creșterea
competitivității devine o condiție esențială pentru existența firme lor producătoare de bunuri
sau prestatoare de servicii. Performanța realizării obiectivelor depinde de adap tarea
permanentă a traiectoriilor prin care întreprinderea trebuie să răspundă condițiilor pieței și
pretențiilor consumatorilor prin calitate și ino vație.
Regiunea prezintă un context permisiv din punct de vedere al concurenței economice
existente în mediul de afaceri, piața investițiilor economice fiind în acest moment în
ascensiune.
Regiunea Sud -Vest Oltenia este un teritoriu cu potențial divers în să, până în prezent,
inițiativele de dezvoltare și resursele financiare utilizate pentru valorificarea acestuia au fost
în principal dispersate în diverse domenii și direcții de acțiune, neexistând o infuzie majoră
de fonduri sau o atenție focalizată în ve derea remedierii principalelor deficiențe existente la
nivel regional. Regiunea Sud -Vest Oltenia este regiunea europeană cu cel mai înalt grad de
specializare în domeniul Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă
caldăși aer condiț ionat .
Evoluția și progresul Regiunii Sud -Vest Oltenia este un obiectiv ambițios, ce presupune
parcurgerea unui proces amplu de schimbări structurale, planificate pe termen mediu și
lung, dar ale cărui rezultate pot determina transformarea fundamentală a climatului
socioeconomic existent la nivel regional . Pentru a atinge însă acest rezultat, regiunea
trebuie să acorde importanța cuvenită acestui proces, mai ales deoarece inovarea
înseamnă cunoștere, iar cunoașterea este o precondiție sine qua non a pro gresului.
În concluzie, inovația, calitatea, prețurile accesibile și serviciile mai rapide pot
stabili diferența când v ine vorba de atragerea clienților și obținerea profitului, iar
creșterea competitivității deschide orizontul progresului și al căutăr ii permanente de
modalități pentru obținerea succesului în afaceri.

CONCLUZII

62

1. Balaure Virgil (coord.), Marketing , editia a II -a, Editura Uranus, București, 2002
2. „Carta Albă a IMM -urilor di n România 2015”, Nicolescu O., Nicolescu C., Truică A.,
Urîtu D., Corcodel F., Editura Sigma, București, 2016
3. Cojanu Valentin, Integrare și co mpetitivitate, Ed. ASE, București, 2007
4. Crețoiu Ghorghe, Cornescu Viorel, Bucur Ion, Economie, Ed. C.H. Bec k, București, 2008
5. Claessens., S. Access to Financial Services : A Review of the Issues and Public Policy Ob-
jectives, World Bank Policy Research Working Paper, No. 3589, 2005
6. Dima Alina Mihaela, Mediul european de afaceri. Politica în domeniul concur ențial,
Ed. ASE, București, 2007
7 „Doing Business 2014: Understanding Regulations for Small and Medium -Size Enterpri
ses”, Banca Mondială, 2014
8. Gavrilă Ilie, Gavrilă Tatiana, Competitivitate și mediu concurențial, Ed. Economică,
Bucureș ti, 2009
9. Ed. Goblot, La vocabulaire philosophique, Paris, 1901, p.133, citat de O. Căpățînă,
Dreptul concurenței comerciale. Partea generală, ed. a II -a, Ed. Lumina Lex, București,
1998, p. 267.
10. Goldman B., A. Lyon -Caen, op. cit., p. 5 27-530, citat de O. Căpățînă, op. cit., p. 343.
11.Kotler Philip, Managementul marketingului , editia a III -a, Ed . Teor a, București, 2003
12.Kotler Philip, s.a, Principiile marketingului , editia a II -a, Editura Teora, București, 2003
13.Moșteanu Tatiana, Concurența, abordări teoretice și practice, Ed. Economică,
București, 2000
14.Olteanu Vale rică, Marketingul serviciilor – teorie și practică ,Ed.Uranus, București 1999
15.Popescu Constantin, Gavrilă Ilie, Ciucur Dumitru, Teorie economică generală, vol. I,
Microeconomie, Ed. ASE, București, 2005
16.Popa Ana, Giurcā Vasilescu Laura, Cristea Mirela – Financing Opportunities and
Constraints for Romanian Small and Medium Enterprises, 10th International Conference
on Finance and Banking – Silesian Univers ity – School of Business Administration in
Karviná, Cehia, 2005.
17.Porter Michael, Avantajul concurențial, Ed. Teora, București, 2001
18.Porter Michael, Strategie concurentiala, Ed. Teora, Bucuresti, 2001,
19.„Prioritățile IMM -urilor pentru noul Guvern în 2016”, București
20.„Rezoluția celei de -a XXIIIa ediție a Topului Național al Firmelor Private din România”,
București, 2016
21.Revista Română de Statistică – Supliment nr. 2 / 2018
22.„Rezoluția Convenției Naționale a CNIP MMR”, Sinaia, 2016
23. Raportul anual al sectorului IMM din România, 20 16. ANIM MC
24.„Strategia Europa 2020”, Comisia Europeană, 2010
25. Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030. – București Paideia 2018
26.Strategia Națion ală de Cercetare, Dezvoltare tehnologică și Inovare 2014 -2020”
27. Tileagă Cosmin -Mediul concurențial și dinamica cerere -ofertă,Universitatea Lucian Blaga
din Sibiu, Facultatea de Științe Econo mice ,Sibiu,2008
28.Vasile Dan, Strategii și structuri indust riale competitive, Ed. All Educational, București,
1997
29. Voiculescu Dan, Competitivitatea întreprinderilor și a națiunilor, Ed. Intact, București,
2007
30. Zorlențan T.,E.Bruduș, G.Căprărescu –“Managementul organizației”, Ed.Economică, 199 8
BIBLIOGRAFIE :

63

http:// adroltenia .ro
http://cnipm mr.ro
http:// clustero .eu/ro/
www.topfirme.com
http://www keysfin.com
http://www.mimmc.ro/raport_anual/ 2016
http://www.gds.ro/Bani -afaceri/2018

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Coordonator științific: Conf.dr. Dragomir Laurențiu Student master and: Istinie Marinela Craiova 2019 2 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE… [621560] (ID: 621560)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Coordonator științific: Conf.dr. Dragomir Laurențiu Student master and: Istinie Marinela Craiova 2019 2 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE… [621560]

Copyright Notice

Asist. Cerc. Drd. Lorina Culic [615573]

1. Argument…………………………… ………………………………………………………… ..….3 2. Capitolul 1: Personalitatea ………………………………………………………………… …..…..3 2.1 Conceptul de personalitate… [615719]

САPITОUL I. АSPЕСTЕ TЕОRЕTIСЕ- MОTIVАȚIА [624837]

Lucrarea practica nr 3 [311746]

ILIESCU LUCIAN -VALERIU, ANUL 1, IF, SERIA 1, GRUPA 104 [617765]

Cele mai cunoscute noțiuni din cunoștințele umane sunt Materia, mișcarea, spațiul și timpul . MMaatteerriiaa este categoria filozofică care… [613547]

Copyright Notice

Similar Posts