Coordonator științific, Absolventă, Conf. univ. dr. Carmen NICOLESCU Dumitru Ioana-Andrada PITEȘTI 2018 UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI FACULTATEA DE… [306515]

[anonimizat], [anonimizat],

Conf. univ. dr. [anonimizat]

2018

[anonimizat], științe Ale comunicării

ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

SPECIALIZAREA JURNALISM

Monografia ziarului “Actualitatea Argeseana”

[anonimizat],

Conf. univ. dr. [anonimizat]

2018

[anonimizat]: JURNALISM

NUMELE ȘI PRENUMELE: DUMITRU I. IOANA-ANDRADA

PROMOȚIA: 2015-2018

SESIUNEA DE LICENȚĂ: IULIE 2018

TITLUL LUCRĂRII

MONOGRAFIA ZIARULUI “ACTUALITATEA ARGEȘEANĂ”

[anonimizat], [anonimizat].

Declar că nu s-a folosit în mod tacit sau ilegal munca altora și că nicio parte din teză/[anonimizat].

Declar că lucrarea nu a mai fost prezentat(ă) sub această formă vreunei instituții de învățământ superior în vederea obținerii unui grad sau titlu științific ori didactic.

În cazul constatării ulterioare a [anonimizat].

Data: ……………… Numele, prenumele și semnătura absolvent: [anonimizat]5

Capitolul 1. Noțiuni introductive despre mediul online și noul climat media……7

1.1. Presa scrisă. Noțiune, stuctură și organigramă…………………………………..7

1.2. Mediul online și aplicațiile social media……………………………………………10

1.3. Dezvoltarea mediului online și comunicarea în spațiul public……………..14

1.4. [anonimizat]. Mediul online……………………….16

1.5. [anonimizat]………………………………………………………………..21

Capitolul 2. Știrile în mediul online………………………………………………………….24

2.1. Apariția știrilor online și dezvoltarea mediului online…………………………24

2.2. Evoluția social media în spațiul românesc…………………………………………27

2.3. Presa online și presa scrisă. Analiza comparativă……………………………….30

2.4. Rețele sociale online: specifice și caracteristici actuale……………………….33

2.5. Evoluții ale jurnalismului în mediul online………………………………………..35

Capitolul 3. [anonimizat]…………39

3.1. Scurt isoric al internetului……………………………………………………………….39

3.2. Avantajele și dezavantajele presei online……………………………………………..40

3.3. Ziarele online și rețelele de socializare………………………………………………..41

3.4. Credibilitatea publicațiilor online………………………………………………………..43

3.5. Studiu de caz……………………………………………………………………………………44

Concluzii……………………………………………………………………………………………….51

Bibliografie…………………………………………………………………………………………….53

Anexe……………………………………………………………………………………………………55

Intoducere

Lucrarea de licentă poartă numele de „Media online presă de azi și de maine” , și am conturat “Monografia ziarului-Actualitatea Argeseana”- o publicație online de informare din orașul Curtea de Argeș. Am pus accent pe Internet și pe relația acestuia cu domeniul juralistic și am făcut referire la evoluția internetului dar și la ajutorul dat de rețelele de socializare în presă online.

Am ales această temă deoarece mi s-a părut extrem de interesantă. Partea interesantă, din punctul meu de vedere, a fost legată de Internet în șine, atât de istoria acestuia, cât și de avantajele pe care le prezintă, de faptul că trăim în secolul vitezei și acest lucru face că presă să evolueze destul de rapid și informațiile să ajungă în timp real la consumatorii de presă.

Temă, consider eu, este de actualitate, deoarece în ziua de azi, din ce în ce mai mulți oameni folosesc atât Internetul cât și celelalte mijloace mass-media. Internetul a pătruns în anumite zone ale tării noastre ca o noutate , după ce televiziunea sau presa scrisă nu mai erau un lucru ieșit din comun.

Dar lucrurile au evoluat, televiziunea a prezentat un mai mare interes decât presă scrisă, pană la apariția Internetului. Internetul, pe de altă parte, prezintă mai multe avantaje atât în comparație cu presă scrisă , cât și cu televiziunea : suportul video, grafica, posibilitatea de a naviga cu ajutorul unui singur click de la un subiect la altul, de la o pagină la altă. Arhive online în care găsim toate articolele postate vreodată pe o publicație, acest lucru ne fiind posibil și în cazul ziarelor clasice.

În primul capitol am expus puterea de extindere a Internetului, care tinde să fie un izvor de resurse nelimitate. Aspecte principale ale presei scrise, organigramă și structură unui ziar tipărit. Dezoltarea mediului online într-un ritm alarmant dar și rețelele de socializare ce îi ajută foarte mult pe jurnaliștii online în promovarea site-urilor ziarelor cât și pentru distribuirea articolelor și a imaginilor de la față locului către cititori.

Pentru unii, jurnalismul nu mai inseamnă tipografie și hârtie, ci informație promptă, ușor de accesat și de verificat și actualizată în timp real.

În al doilea capitol am arătat pătrunderea știrilor în mediul on-line și dezvoltarea acestora prin publicațiile on-line. Pe de altă parte am prezentat evoluția social media în România, cât și o analiză între presa scrisă și presa online. În principiu în acest capitol am arătat cum au pătruns știrile în mediul online și cum ziarele online au devenit mult mai citite și mai bine văzute decât cele tipărite.

Pentru studiul de caz am încercat să găsesc un subiect deosebit potrivit cu temă lucrării mele de licentă, și am ales să vorbesc despre Monografia ziarului „Actualitatea Argeseana”. Am considerat că este un subiect interesant și de actualitate, deoarece acest ziar a fost creat în 2014 și plecând de la întrebarea: „Cum poți crește o publicație online că și credibilitate pe piață în mai puțin de cinci ani?” am făcut cercetarea cu ajutorul unor subcapitole și anume: m-am legat de un scurt istoric al internetului și de faptul că trăind în secolul vitezei publicațiile online se dezvoltă din ce în ce mai repede, m-am legat de credibilitatea știrilor online și de costurile scăzute ale creari unei publicații de acest gen.

Din punct de vedere al greutătilor întâmpinate pe parcursul redactării lucrării de licentă, cel mai greu de realizat mi s-a părut studiul de caz deoarece a presupus o documentare foarte amănuntită cu privire la Ziarul Actualitatea Argeșeană și o căutare îndelungată în arhivă acestuia pentru a putea reușii să conturez monografia.

Astfel, într-un secol în care se dorește că presă să fie cât mai ușor de abordat, publicațiile on-line vin că o completare a acestei cerințe. Cu ajutorul noului conținut mass media, publicațiile on-line sunt într-o continuă expansiune, li se oferă mai multă credibilitate, și probabil vor fi capabile să atragă atenția unui public mult mai mare.

Capitolul 1. Noțiuni introductive despre mediul online și noul climat media

Presa scrisă. Noțiune, stuctură și organigramă

Presa scrisă își are originile încă din 1493 când, Cristofor Columb a trimis o scrisoare către oficialii Barcelonei de atunci și care cuprindea relatări despre experiența sa și noile tărâmuri descoperite. Descrierea călătoriei lui Columb peste ocean a fost tipărită mai întâi în Barcelona iar, după o lună la Roma, apoi la Paris, Anvers, Basel și Floreța. Astfel o experiență proprie a fost cunoscută de mai multe persoane din diferite zone geografice cu diferite valori, având în comun doar faptul că consumau același text. Acest lucru a fost posibil datorită noii tehnologii de atunci și anume tiparul.

Tiparul este prima formă tehnologică care a permis accesul la informții de larg consum dând naștere la ceea ce numim astăzi comunicare de masă. Evoluția acestei industrii a depins de la început de contextul tehnologic – odată cu tiparul, publicațiile au căpătat un caracter de serie, producerea și distribuția acestor bunuri dezvoltându-se constant, prețul acestora fiind de asemenea o constantă a industrializării producției.Serializarea și tipizarea, impunerea principiului bandei rulante, evitarea unicității artizanale și aplicarea legilor pieței în definirea criterilor de valoare ale unui produs au avut drept consecință creșterea eficienței în producerea acestor bunuri și implicit, creșterea fără precedent a cantității de informație și divertisment oferite spre consum publicului larg.

După cum spuneam, ziarele se încadrează într-un context comercial deci, pentru a-și susține costurile și de a genera profit orice instituție de presă trebuie să beneficieze de surse de venit. Modurile de finanțare a unui ziar sunt venituri obținute pe mai multe căi – vânzarea la bucată în chioșcuri specializate sau alte unități de distribuție, abonamente, distribuție în zone preferențiale ale instituției sub forma unui acord (aeroporturi, restaurante etc.), vânzarea de spațiu clienților sub formă de publicitate sau anunțuri cunoscute drept mica publicitate și subvenții oferite din partea statului sau a altor instituții filantrope. Conducerea unui ziar poate adopta una sau toate aceste metode de finanțare. Adaptarea la costurile de producție și costurile pentru investiții și plata salriilor se face în funcție de poziționarea acestuia pe piață deci în funcție de profitabilitatea lui. Pentru că instituția de presă nu crează bunuri de primă necesitate (hrană, energie), trebuie să se adapteze în permanență publicului consumator și să găsească calea cea mai convenabilă de producție. “Fluctuațiile pieței generează o slăbiciune cronică a întreprinderilor care produc bunuri pentru această piață; de aceea industria presei este preocupată, mai mult decât celelalte industrii, să limiteze costurile de producție sau să găsescă soluții alternative de finanțare pe de o parte, și să-și lărgească permanent aria de distrbuție, pe de altă parte.

Prentru producerea acestor bunuri de larg consum sunt necesare anumite resurse care necesită costuri. În primul rând este materia primă – hârtia și cerneala (costuri stabilie și negociate cu tipografia), energie, echipamente (calculatoare, reportofoane, telefoane etc.), forță de muncă calificată și informații. Cum tehnologia evoluează continuu, și conducerea instituțiilor de presă trebuie să asigure achiziționarea de aparatură și tehnologie nouă care să le înlocuiască pe cele învechite pentru a-și îmbunătăți performanțele. Toate aceste costuri și investiții trebuie să fie amortizate într-un interval de timp stabilit. Producătorii materialelor jurnalistice (jurnaliștii, managerii și tehnicienii) reprezintă o categorie profesională specializată și necesită un salariu pe măsură.

Alături de aceste costuri se mai alătură și alte costuri pentru distribuția bunurilor mass-media care cuprind costuri pentru distribuția poștală, transport, comisioanele pentru distribuitori. La toate acestea se mai adaugă și costuri pentru analiza pieței, gestiunea abonamentelor sau promovare. În cazul ziarelor nevândute, instituția de presă trebuie să investească niște costuri suplimentare pentru returnarea produselor de la distribuitori. Retururile reprezintă o povară financiară aparte, pe care publicațiile încearcă să le evite prin echilibrarea relației tiraj-public cumpărător (acest lucru se realizează prin estimări continue ale audienței) și prin frecvente campanii de promovare în alte media.

Produsele mass-media sunt formate în principal de bunuri create de jurnaliști (conținut editorial) pe de o parte și materialele publicitare pe de altă parte. Anunțurile publicitare au un interes privat iar conținutul editorial se integrează în interesul public. Consumatorii cumpără un ziar pentru conținutul creat de jurnaliști la care se adaugă și aceste materiale adiționale dar importante în suținera financiară a presei. Din acest motiv presa scrisă are un sistem de finanțare dublă – venituri de la cumpăratori și venituri din publicitate, jucând astfel pe o piață dublă. Astfel produsele mass-media se dezvoltă pe o piață a bunurilor culturale și informative și pe o piață a publicității care este practicată tot în funcție de calitatea ziarului în sine. Ziarul ca produs final livrat cititorilor este rezultatul unei activități profesionale care combină mai multe departamente distincte care au același scop și anume oferirea unui produs competent care să răspundă cererii pieței.

În varful înterprinderii stau directorii care au în grijă mai multe departamente. Aceștia au ultimul cuvânt în publicarea unui material, comunică cu departamentele de marketing și contabilitate, aprobă spațiul pe care trebuie să-l ocupe articolele în funcție de procentajul și de spațiu ocupat de publicitatea atrasă. Ei pe baza analizelor și viziunilor per-ansamblu definesc structura zilnică a ziarului. O decizie importantă a unui editor este alegerea articolului care va deschide ediția.

În conducerea editorială fac parte și redactorii-șefi și redactorii-șefi-adjuncți care coordonează activitatea jurnaliștilor. Toate aceste decizii sunt dezbătute în ședințele de redacție organizate de obicei dimineața când se discută despre evenimentele din cursul zilei. Într-o altă ședință importantă care se desfășoară după-amiaza sau seara se discută obiectivele următoarei zile. Ziarele importante organizeză cel puțin două ședințe de redacție. Așadar editorii au o datorie importantă de mediere între angajați și departamente.

Ziarele depind de munca eficientă și de performanța individuală, de ideile creative și de aplicarea lor cu imaginație. Deși există orgolii din abundență, ele sunt ținute sub cel mai eficient control de presiunea timpului. Din fericire, dezbaterile și disputele trebuie întotdeauna întrerupte de termenul-limită: trebuie să iasă ziarul. Așadar, deși se aud multe voci, una singură decide.

Departamentul jurnalistic este responsabil cu producția efectivă a materialelor editoriale este nucleul vital al instituției de presă în jurul căruia gravitează întreaga activitate a instituției. Este organizat în secții structurate pe domenii, conduse de un șef de secție.

Secțiile sunt împărțite de regulă pe domenii de activitate delimitând temele abordate (politic, administrație, economic, social, cultural, sport etc.) dar și în funcție de genurile jurnalistice abordate (știri, anchete, reportaje, eveniment, fapt divers, interviu, opinii etc. ).

Activitatea jurnalistică se desfașoară pe trei etape și anume: colectarea informațiilor, selectarea informațiilor și prelucrarea informațiilor. Informațiile provin de la agenții de presă, birouri de presă ale diverselor instituții, instituții de sondare, arhive, biblioteci, de la colaboratori, alte instituții mass-media, cititori, instituții publice. În următoarele pagini voi detalia și celelalte departamente care intră în funcțiunea instituției de presă scrisă.

În funcție de natura și targetul instituției, există ziare locale, regionale și naționale. De asemenea presa este de mai multe tipuri; avem presă generalistă de informare (Jurnalul Național, Evenimentul Zilei Adevărul etc.), economică (Ziarul Financiar, Financiarul, Săptămâna Finanaciară), pamfletară (Academia Cațavencu, Kamikzee), tabloidă (Libertatea, Cancan, Click), presă feministă etc. În funcție de periodicitatea lor există cotidiene, săptămânale, bilunare și lunare.

Reporterii sunt cei care colectează informațiile și concep subiectele în forma brută. Are datoria de a se adapta cât mai repede și de a învăța cât mai multe într-un timp cât mai scurt. Ei colectează informații prin observație directă, prin discuții, interviuri, documentare. Informațiile obținute trebuiesc verificate din mai multe surse iar apoi să pregătească materialele pentru publicare. De asemenea sursele sunt de mai multe feluri, unele având interese tendențioase de aceea reporterul trebuie să fie foarte atent când decide să redacteze un subiecte pe baza unor declarații.

Mediul online și aplicațiile social media

Termenul Internet  desemnează o rețea mondială unitară de calculatoare și alte aparate cu adrese computerizate, interconectate conform protocoalelor (regulilor) de comunicare „Transmission Control Protocol” și „Internet Protocol”, numite împreună „stiva TCP/IP”.  Primele baze ale ceea ce numim azi World Wide Web au fost puse de profesorul de la Universitatea Stanford, Jhon McCarthy care, găsește soluția de a conecta mai multe terminale la un singur calculator central: time-sharing (partajarea timpului). Aceasta este o modalitate de lucru în care mai multe aplicații (programe de calculator) solicită acces concurențial la o resursă (fizică sau logică), prin care fiecărei aplicații i se alocă un anumit timp pentru folosirea resursei solicitate. Apărând apoi primele calculatoare în marile universități se pune problema interconectării acestora. În 1969 începe să funcționeze rețeaua "ARPANET" între 4 noduri: University of California din Los Angeles (UCLA), University of California din Santa Ana, University of Utah și Stanford Research Institute (SRI). Toate acestea au fost codificate într-un protocol care reglementa transmisia de date. În forma sa finală, acesta era TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet Protocol), creat de Vint Cerf și Robert Kahn în 1970 și care este și acum baza Internetului. TCP/IP face posibil ca modele diferite de calculatoare, de exemplu cele compatibile cu IBM sau și Mac's, folosind sisteme diferite de operare, cum ar fi UNIX, Windows, MacOS etc. să se "înțeleagă" unele cu altele. În acest fel, internetul urma să devină cu adevărat independent de platforma hardware utilizată. Creșterea numărului de calculatoare conectate la internet a devenit exponențială, astfel încât în 1990 Internetul cuprindea 3.000 de rețele și 300.000 de calculatoare.

Primele pagini Web apărute în întreaga lume au fost raportate în anul 1991, acestea au apărut în cadrul laboratorului Standford Linear Accelerator Center. Unii consideră faptul că Web-ul a apărut în anul 1994 atunci când a fost lansat primul navigator performant și anume (MOSAIC). “Momentul crucial al răspândirii Web a fost în februarie 1993 când a apărut prima versiune a programului Mosaic, lansată de NCSA (National Center for Superconducting Applications).

Programul Mosaic era un navigator pentru mașinile UNIX, ce rula în sistem X-Windows și folosea tot arsenalul mediului Windows (iconițe, cuvinte colorate ce marcau legături), înglobând de asemenea imaginile color direct în paginile cu text, asigurând și posibilitățile de folosire a sunetului și a mișcării (animației). Din luna octombrie a anului 1993, ca urmare a folosirii programului Mosaic pentru Windows , numărul serverelor Web crescuse la 500.

În anii următori numărul serverelor era din ce în ce mai mare, astfel în 1995 se estimau 12 mii de servere, în 1997 – 800 de mii, iar în iunie 1999 erau estimate 2.2 milioane de servere accesibile public dintr-un total de 3.6 milioane de servere Web ce puneau la dispoziția publicului peste 300 de milioane de pagini Web individuale.

Într-un timp foarte scurt serverele web s-au înmulțit de la sute la zeci de mii. La primii ani de web paginile HTML erau statice, conținând în mare parte doar text. Prin 2004-2005 internetul avea să cunoască o nouă revoluție – web 2.0. Denumirea de generică de web 2.0 se referă la noile facilități și ale posibilitățiilor internetului.

În anul 2006 în țara noastră exista un număr de peste 50 000 de domenii web, numărul acestora fiind într-o continuă creștere atât la nivel național cât și mondial astfel, în anul 2008 s-a ajuns la un număr de 100 000 de domenii web. Această creștere se datorează dezvoltării serviciilor de internet dar și a pătrunderii internetului în diferite domenii sociale dar și economice. În anul 2009 numărul românilor care folosesc internetul este foarte ridicat de cei cu vârste între 12-18 ani iar un nivel de 43% din aceștia, având peste 18 ani.

Conform unui sondaj CURS, efectuat în perioada 8-16 aprilie 2009 (realizat pe un eșantion de 1067 respondenți cu vârsta minimă de 18 ani, în 41 de localități urbane și 36 de localități rurale la nivel național) din totalul utilizatorilor de internet din România peste 40% au o conexiune de internet acasă (33% au internet prin cablu, 11% prin modem/telefon, 1% folosesc o conexiune wireless) în timp ce 15% preferă să navigheze online de la serviciu, 5% de la școală, 3% de la internet cafe, 8% de la prieteni și rude și doar 2% folosesc alte împrejurări. Conform aceluiași sondaj, în topul aplicațiilor folosite zilnic de internauții români se află: mesageria instant (26%), Email (21%), Hărți online (7%), telefonie prin internet (5%).

Mediul online a avut o creștere uriașă în ultimii ani, acesta ajungând să ocupe din ce în ce mai mult timp în viața noastră de zi cu zi. Fără a ne interesa atât de mult de acest lucru, foarte mulți dintre noi am fost prinși în capcana rețelelor sociale, devenind dependenți de această lume virtuală și plină de falsuri. Aceasta ar fi partea negativă a mediului online, dar totuși acesta are și părți bune cum ar fi faptul că avem oricând la dispoziție foarte multe informații doar la un clic distanță. Analizând toate consecințele am realizat câteva dintre cele mai importante probleme ale omului datorate mediului online sau efectele mediului online asupra vieții noastre pe care le voi prezenta mai jos.

În primul rând securitatea datelor este după parerea mea principala problemă când vine vorba de mediul online și de siguranța datelor noastre personale deoarece în trecutul nu prea îndepărtat s-au înregistrat nenumărate cazuri de escrocherii online.

În al doilea rând putem vorbi de „micșorarea distanțelor” adică la faptul că prin utilizarea diferitelor aplicații de internet ne putem vedea cu persoane de la mii de kilometri distanță, de pe un continent pe altul, sau mai bine zis oriunde în lume în timp real ca și cum am fi față în față prin intermediul chat-ului virtual. Acest lucru este unul dintre avantajele internetului și a site-urilor social media. Dintr-un alt punct de vedere, mediul online ne ocupă foarte mult timp din viața de zi cu zi și de aici pot apărea o serie lungă de probleme. Datorită faptului că pe internet găsim tot felul de informații avem tentația și aș putea spune că și curiozitatea de a petrece foarte mult timp pe internet pentru a citi lucruri noi, pentru a vedea postări noi, ceea ce în timp poate duce de la un simplu stat în fața monitorului la diferite probleme de sănătate. De exemplu statul foarte mult în fața unui monitor, sau a unui ecren de telefon mobil ne poate afecta vederea, ne putem îngrășa deoarece în loc să facem sport preferăm să jucăm diferite jocuri online, pe computer sau pe telefon.

Ne poate afecta coloana vertebrală pe termen lung printr-o adaptarea unei poziții incorecte la birou sau acasă utilizând computerul sau alte aparate cu care ne putem conecta la internet. La fel ne poate face mai introvertiți, deși ne captează foarte tare conversațiile la distanță cu persoane pe care le vedem rar sau le simțim lipsa, utilizarea chat-ului live ne face să devenim mult mai tăcuți când trebuie să vorbim față în față cu o persoană simțind astfel un discomfort în momentul în care trebuie sau suntem nevoiți să vorbim cu cineva.

Internetul și site-urile social media ne pot informa sau la fel de ușor ne pot dezinforma despre anumite lucruri care se petrec și nu numai. Puterea internetului este de-a dreptul impresionantă. Doar tastând ceea ce vrem să aflăm putem găsi foarte ușor o serie întreagă de informații, dar trebuie să fim foarte atenți asupra site-urilor, deoarece nu tot timpul găsim informațiile pe care le dorim. Foarte multe persoane au repetat faptul că internetul are o putere uriașă și îl folosesc drept armă pentru a câștiga bani postând și promovând tot felul de știri și informații nu chiar atât de adevărate.

O confuzie des întâlnită este aceea că rețelele sociale sunt doar acele site-uri care permit utilizatorilor să socializeze, adică să vorbească și să comunice direct cu diferite persoane de pe rețeaua de socializare. Un site poate fi considerat o rețea socială sau comunitate virtuală dacă utilizatorii pot comenta, vota, aprecia și distribuii conținutul postat de alte persoane, și în același timp utilizatorul poate posta la rândul său un conținut care să poată fi comentat, apreciat și distribuit de către alți utilizatori.

În cadrul unei rețele sociale întregul conținut este creat de utilizatori, dacă nu ar exista utilizatori care să aibă cont și să posteze informații pe respectivul site în cazul nostru (rețeaua socială) atunci acesta nu ar avea conținut. Evoluția social media este foarte mare în ultima vreme. Mediul online mărindu-și utilizatorii zilnic. Facebook este de câțiva ani buni pe prima poziție într-un top al celor mai utilizate aplicații sacial media, Facebook este urmată într-un top de YouTube, Mesenger, Linkedin, Google+, Twitter, Instagram, Pinterest, SnapChat sau Tumblr. Toate aceste aplicații social media pot fi accesate atât de pe computere (desktop, laptop), cât și de pe telefoanele mobile.

Numărul utilizatorilor de internet care accesează conținutul Social Media de pe telefoane mobile este înr-o continuă creștere, depășind deja cu mult numărul celor care folosesc computerele tradiționale. Aplicațiile social-media sunt într-o continuă creștere atât datorită faptului că în fiecare zi există un număr tot mai mare de utilizatori cât și datorită faptului că este mult mai ușor să comunici pe aceste site-uri și aplicații.

Fiecare persoană poate să își facă un cont pe unul dintre aceste site-uri sau aplicații și poate să vizualizeze diferite clipuri, filme, știri și chiar să comunice foarte ușor și la orice oră cu oricine din țară și chiar din lume, doar fiind conectet la internet.

Dezvoltarea mediului online și comunicarea în spațiul public

Dezvoltarea tehnologiilor și a rețelelor de internet a dus totodată și la dezvoltarea mediului online dar și la creșterea comunicării în spațiul public la ora actuală folosind diferite site-uri și diferite rețele de socializare, de exemplu Facebook, Messenger, WhatsApp, etc. Toate aceste aplicații și evoluția internetului, a rețelelor de internet nu face decât să ajute mediul online și comunicarea în mediul online.

Anul însemnat, pe de o parte apariția calculatoarelor personale și pe de altă parte, ca urmare a restricțiilor în conectarea la ARPAnet impuse de Agenția militară de comunicații (botezată ARPA), aparița primelor rețele comerciale precum TELENET-ul firmei BBN. Este și anul apariției Microsoft, când Paul Allen și Bill Gates, pornind de la experiențele cu Altair dezvoltă BASIC-ul pentru noua lume a PC-urilor.

Un an mai târziu, CCITT (Comitetul consultativ pentru telegrafia și telefonia internațională) anunță X.25 ca standard de comunicație (tot comutare de pachete). Din 1973, sistemul TCP/IP este propus ca un standard pentru ARPAnet. Este acceptat ca protocol standard la 1 ianuarie 1983, când ARPAnet asigură conectarea a peste 500 de centre. Această dată este considerată mai ales de specialiști adevăratele începuturi ale internetului.

În anul 1990 ARPAnet dispare datorită faptului că în anul 1987 apare Fundația pentru Știință, care a creat, NSFNET, aceasta dorea să realizeze o magistrală de mare viteză (56 Kbps) pentru a putea conecta computerele între ele, astfel cei de la ARPA net au trecut la NSFNET, urmând ca peste 5 ani să își înceteze activitatea și cei de la NSFNET. Accesul la internet urmând a fi luat și asigurat de către diferite firme de specialitate. Din acel moment, cel al anilor 90 internetul și diferitele site-uri au început o creștere foarte mare. Odată cu apariția primelor rețele de socializare.

O rețea de socializare (social network) reprezintă un site de internet care poate permite persoanelor care îl accesează să socializeze, să împărtășească idei și să își facă noi cunoștințe, prieteni. Cunoscute și ca rețele sociale, comunități virtuale sau social media, acestea fac parte din fenomenul numit Web 2.0, prin care conținutul este creat și administrat exclusiv de către utilizatorii platformei. Rețelele sociale se clasifică după tipul și natura conținutului creat de utilizator și anume vom descoperi următoarele tipuri de rețele sociale:

-fotografie;

-muzică;

-filme și clipuri video;

-jocuri online;

-colaborare între persoane sau platforme de socializare.

Rețelele de socializre au atins un număr foarte mare, acestea acoperă cu succes absolut toate domeniile de interes ale persoanelor care le folosesc. Rețelele sociale sunt folosite la scară largă, numărul persoanelor care au cel puțin un cont pe o rețea de socializare crește constant, ajungând în anul 2015 la peste 1,4 miliarde de utilizatori la nivel global.

În viața modernă, rețelele sociale capată un rol important și în modul în care se organizează societatea ca răspuns la anumiți stimuli tocmai pentru ca oamenii să poată comunica în ciuda eforturilor de stopare a acestui lucru din partea anumitor persoane, grupuri de interes, instituții guvernamentale sau private, ba mai mult rețeaua de socializare poate fi accesată printr-un proxy atunci când este interzis accesul la site; fiind necesar doar un dispozitv mobil sau sistem de calcul cu acces la internet.

Exemple de evenimente ce au fost influentațe de comunicarea de pe rețelele sociale sunt protestele din Egipt care au dus la demisia președintelui statului, revoltele din Tunisia, protestele publice și mișcarea cetățenilor din Germania împotriva proiectului de cale ferată "Stuttgart 21". Acestea sunt doar câteva exemple care au dus la un rezultat care în mod normal nu ar fi fost posbil, mai sunt multe alte exemple; dar ceea ce este într-adevar important de specificat este că mase de oamenii pot utiliza astfel de platforme pentru a convoca publicul la diverse întruniri sau demonstrații. Vom vorbi puțin despre cea mai populară rețea socială contemporană și anume Facebook. Acest gigant al site-urilor sociale a apărut pentru prima dată în anul 2004, fiind creat de Mark Zuckenberg.

La ora actuală internetul, mediul online și comunicarea în mediul online au devenit foarte utilizate atât de pe clasicele computere, laptop-uri, dar cel mai utilizat a devenit de pe tablete și telefoanele mobile datorită faptului că, fiecare telefon sau tabletă se poate conecta extrem de ușor la internet datorită companiilor de telefonie care au adăugat și internetul în abonamente, dar și a evoluției tehnologiei care permite acest lucru cu foarte mare ușurință.

Strategii de comunicare în mass-media. Mediul online

Pentru a realiza o comunicare bună cu mass-media, specialiștii în relații publice trebuie să cunoască specificul sistemului mass-media și să se adapteze acestuia. Astfel, mesajul trebuie să fie adecvat suportului mediatic, iar stilul în care este elaborat trebuie să corespundă principiilor generale ale scriiturii jurnalistice.

Practicienii din acest domeniu trebuie să stabilească relații personale bune, bazate pe respect reciproc, cu oamenii din mass-media. Ei trebuie să fie capabili să le furnizeze informații, idei, perspective inedite asupra unui subiect de actualitate; totodată, ei trebuie să fie capabili să reziste presiunilor presei și să nu furnizeze informații neverificate, materiale care nu au fost discutate și aprobate de conducerea organizației sau opinii neacoperite de fapte.

Comunicarea umană se poate constitui pe baza a două mari tipuri de relații:

– directă: comunicarea se realizează între două sau mai multe persoane, aflate în poziții de proximitate; în actul comunicării ele se influențează reciproc. Acest tip de comunicare poartă numele de comunicare interpersonală.

– indirectă: comunicarea este mediată de un suport mai mult sau mai puțin complex, din punct de vedere tehnologic (scrisoarea, telefonul, etc.) sau de un bun produs de un ansamblu de instituții, specialiști și dotări tehnologice (cărțile, filmele, ziarele, radioul televiziunea)”.

La rândul ei, comunicarea mediată poate fi clasificată în:

a) comunicarea mediată tehnologic, care facilitează comunicarea de un grup sau public (teleconferințe, dialogul prin email)

b) comunicarea de masă, care se adresează masei sociale enorme (mass-media, cinematograful, website-urile prin internet).

„Majoritatea cercetătorilor din domeniul comunicațional consideră că comunicarea de masă este practica și produsul care oferă divertisment și informații unei audiențe formate din persoane necunoscute; aceste conținuturi, transmise de medii tipărite, sonore și audiovizuale, au statutul unor mărfuri, care sunt produse în chip industrial, cu ajutorul unor tehnologii înalte, regularizate de stat și finanțate de particulari; aceste conținuturi sunt consumate în mod personal, privat de către publicul lor.

Caracteristici care diferențiază procesul de comunicare în masă de cel interpersonal sunt multe dar o să le analizăm pe cele mai principale: în primul rând există o diferență fundamentală privind participanții. „În mass-media mesajele sunt produse de echipe de oameni specializați, pe de o parte, în căutarea și procesarea informației și pe de altă parte conceperea și fabricarea divertismentului; acești specialiști lucrează în structuri organizaționale complexe, bazate pe o diviziune accentuată a muncii, pe ierarhii clare, pe norme și proceduri de lucru standardizate. Pe de altă parte, audiența, consumatorii de mesaje este constituită dintr-o multitudine de persoane, risipiți în plan geografic, multicolor din punct de vedere socio-cultural, aflați în imposibilitate de comunicare între ei sau cu persoanele care au produs mesajele respective. Singur lucru care îi leagă este consumarea unor produse mass-media identice.

„Așadar, nu numai că transmițătorul și receptorul nu sunt indivizi, dar ei nu sunt nici colectivități de același tip și această diferență nu poate să nu afecteze relația dintre ei. Cea mai izbitoare trăsătură a acestei diferențe privește gradul de control și coeziunea.

Organizația transmițătoare cunoaște foarte precis scopuri, audiența, drepturile și obligațiile, în timp ce receptorii, deși sunt tratați ca un ansamblu, nu au o percepție de sine colectivă, așteptări organizate sau vreo concepție asupra propriilor drepturi. Audiența e lipsită de reprezentare și capacitate de a răspunde. Cu alte cuvinte „în comunicarea de masă nu se poate realiza două procese de interacțiune specifice formelor de comunicare personală: aceea dintre emițător și receptor și aceea dintre receptori între ei. Comunicarea este unidirecționată, emițătorul (organizațiile mass-media) dominând și chiar monopolizând actul de transmitere a mesajelor.

Cea de-a doua deosebire între comunicarea de masă și cea interpersonală este existența și dezvoltarea tot mai sofisticată a mijloacelor tehnologice de producție și difuzarea mesajelor care au fost proiectate pentru a facilita comunicarea într-o singură direcție, ceea ce aproape anihilează dreptul la replică a receptorului. Medierea contactului prin tehnologii complicate extinde distanța dintre transmițător și receptor.

O a treia deosebire privește conținutul mesajului, atât mass-media cât și audiența sunt libere să definească în chip propriu situația și semnificația mesajului. Receptorul devine „consumator”, care compară informația și îl tratează după placul său. De aceea limbajul mass-media este perceput de public în diferite moduri.

A patra și cea mai importantă caracteristică a comunicării de masă este că activitatea mass-media este legată direct de sfera publică. “Mass-media reprezintă un mijloc important de definire a problemelor publice, definite de cele personale sau cele care stau în atenția experților”. Prin activitatea sa, mass-media face parte din sistemul social foarte complex, de aceea scopul mijloacelor de comunicare este a fi în slujba tuturor cetățenilor, promovarea și apărarea valorilor umane și stabilității sociale.

Strategiile de comunicare în mediul online sunt foarte importante deoarece acestea sunt fațada companiei sau a diverselor activități pe care le are, dacă vorbim de imagine și de activitatea companiei în sine. Poșta electronică sau sistemul de e-mail este una dintre cele mai importante componente ale internetului la momentul actual. Prin internediul e-mailului pot fi trimise scrisori electronice în timp real, uneia sau chiar mai multor personae deodată, astfel încât poșta electronică poate fi folosită și pentru știri.

Oamenii au ajuns să își pună adresa de email pe cartea de vizită, acest lucru este echivalentul unui număr de telefon. Pentru a putea trimite o scrisoare electronică avem nevoie de adressa de email a destinatarului, mai avem nevoie de un program de transmitere email, de exemplu: Mail, Elm sau Pine în cazul în care utilizatorul lucrează în Unix, sau Internet Mail, Netscape Mail, Eudora Pro sau Pegasus pentru Windows.

Poșta electronică este foarte folosită la scară mondială pentru diferite domenii de activitate, de la conversații simple între persoane până la folosirea acesteia în mediul afacerilor, al serviciilor și în multe alte activități. Astfel orice persoană care posedă un computer are un cont de email și este conectat la o rețea de internet.

Timpul pentru trimiterea și primirea mesajului sau a scrisorii electronice este mult mai mic decât cel clasic, acesta se compune din timpul necesar livrării mesajului și timpul până la consultarea e-mail-ului de către destinatar sau receptor. Un avantaj al poștei electronice ar fi gradul ridicat de accesibilitate al mesajelor, diversitatea componenței mesajelor, adică putem trimite diferite tipuri de mesaje și anume imagini, text, video, etc. Pentru a putea delimita mai ușor situațiile în care apelăm la mediul online de cele în care îl putem exclude din strategiile noastre, vom realiza o trecere în revistă a principalelor categorii de obiective specifice proceselor de comunicare și promovare desfășurate online

În primul rând vom vorbi despre obiectivele pentru a crea relații cu publicul în mediul online. Mai mult decât oricare alte activități din mixul de marketing, activitățile de relații publice vizează realizarea unei apropieri, chiar și dacă uneori, aceasta poate fi doar aparentă, între companie și publicul său. Ori mediul online este cel mai mare templu al creării de legături între oameni, al cultivării și dezvoltării acestora. Aceste relații cu publicul sunt gândite pe termen lung, pentru că, pe fondul existenței unei credibilități clădite în timp, ele pot aduce beneficii de branding sau chiar de vânzări. Cel mai sigur, ele pot lua forma unor discuții pe blogul companiei sau pe conturile acesteia pe rețelele sociale, abonări la newsletter-ul firmei, înscrierea într-un grup etc. Ca și în viața reală, este foarte important ca, odată născute, aceste legături să fie întreținute zilnic sau aproape zilnic.

În al doilea rând putem vorbi despre obiectivele de cercetare în mediul online și anume despre faptul că internetul dar și rețelele de socializare sunt surse extrem de valoroase de informații pe care le avem mereu la îndemână despre publicul avut într-o companie. Aceste lucruri putându-se realiza prin întreținerea de conversații, implicarea consumatorilor în discuții aparent banale, se pot obține diferite înțelegeri despre profilul targetului, valorile după care se ghidează, informații la care am ajunge foarte greu astfel și care pot fi exploatate în elaborarea diferitelor strategii de comunicare.

Iar în al treilea rând putem vorbi despre obiectivele de creștere a notorietății în mediul online. Mediul online a devenit la ora actuală sursa de informare favorită a multor oameni deoarece încă oferă credibilitate. Pentru că este de fapt, un cumul de surse diferite între ele care conferă informației adevăr. Pentru că are cea mai mare doză de transparență dintre toate mediile de informare și lasă loc comentariilor, contribuției tuturor oamenilor de rând. De aceea, atunci când vrem să ne facem cunoscută compania, lansarea unei noi divizii sau a unui nou produs, trebuie avută în vedere și o propagare a mesajului în mediul online. Aceasta putându-se realiza atât pe site-uri dar și pe diferite rețele de socializare.

Mai putem vorbi nu în ultimul rând despre obiectivele de creștere a vânzărilor care probabil pare obiectivul care sună cel mai frumos și mai îndrazneț pentru manangementul unei firme. Creșterea vânzărilor poate avea loc cu siguranță printr-o propagandă adecvată în mediul online prin îmbunătățirea strategiilor de marketing, a realizări diferitelor oferte și promoții, informații noi și actualizate zilnic, acest lucru cu siguranță poate avea succes. Acestea ar fi principalele strategii de obiective întalnite în mediul online, pe care le putem avea în vedere în realizarea anumitor strategii online.

La modul general aceste obiective ar trebui gândite pe o perioadă mai lungă de timp nu doar pe perioada desfășurării unui eveniment sau a implementării unui proiect. Mai mult decât atât, acestea trebuie să se înscrie în strategia generală de comunicare în mediul online.

Programul de relații publice în mediul online se realizează pe trei direcții de acțiune, sub care se grupează demersurile strategice:

construirea acelor aspecte și elemente de imagine absolut necesare și care lipsesc și ajustarea celorlalte (reducerea sau eliminarea elementelor negative);

menținerea aspectelor pozitive sau a aspectelor noi, prin prezență proactivă și atitudine distinctă în probleme de interes politic sau public;

repararea aspectelor negative prin: prevenirea situațiilor de criză, pregătirea în vederea gestionării lor prin elaborarea de planuri de criză, și reconstruirea post-criză, prin „repararea” nivelului pozitiv al acelor indicatori afectați.

Internetul și mass-media

Internetul este, înainte de toate, un mijloc de comunicare în masă. În ultimii ani, acest fenomen tinde însă să scape de sub control, astfel încât, prin intermediul web-ului oricine poate să își creeze propria pagina web unde să introducă date și informații pe internet. Internetul a dus la modificări în ceea ce înseamna mass-media, astfel odată cu apariția internetului s-a transformat și mass-media odată cu acesta. Societatea zilelor noastre se află într o continuă transformare și dezvoltare, iar în ultimii ani nevoia tot mai mare de cunoaștere și nevoia schimburilor de informații a devenit tot mai mare este motivul principal care stă la baza dezvoltării mass-media.

Apariția internetului a dus la o reformă fără precedent având în prim plan schimbarea sau chiar tehnologizarea mass-media și anume a presei scrise și cea a audiovizualului. În urma apariției internetului mass-media a dus la un avânt al dezvoltării presei scrise cât și cea a audiovizualului, astfel la ora actuală găsim atât ziare tipărite cât și ziare online, același lucru putem spune despre radio și despre televiziune, ele regăsindu-se în ambele forme, clasic și online. Acest lucru nu poate fi considerat decat unul bun, deoarece tehnologizarea a dus simplitatea de a ajunge în posesia informației și totodată la comoditate și la faptul că este mult mai simplu să citești un ziar online doar tastând ceaa ce ne dorim să cautăm decât să mergem la un magazin de specialitate pentru al cumpăra și pentru a putea mai apoi să îl citim.

Până cu câțiva ani în urmă, internetul nu era decât un mijoc de informare și documentare, la fel telefonul, textul, biblioteca și toate celelalte mijloace clasice de informare și documentare. Un alt avantaj al știrilor și ziarelor online este faptul că orice cititor poate interveni în timp real prin comentarii și blog-uri. În acest fel are loc o interferență între social media și mass-media, acest fenomen petrecându-se și în cazul presei audiovizuale care și aceasta la rândul său are blog-uri, site-uri și conturi pe diferite rețele de socializare astfel încât pot lua legătura cu audiența.

Site-urile online afișează și împlinesc anumite funcții cum ar fi: informarea, clasificarea, dialog, comunicare, postări interactive, dar și funcția ludică de divertisment. La ziarele online se poate interveni în urma dialogului cu anumiți cititori, astfel încât fiecare articol publicat este însoțit de un program de accesare a comentariilor pentru cititori, care în majoritatea cazurilor solicită date de identificare și adresa de email, ceea ce nu este însă obligatoriu, accesările fiind monitorizate de către site-urile de specialitate, acestea reprezentând criteriul principal pentru piața de publicitate.

Creșterea pe care a cunoscut-o mediul online în ultimii ani, dar mai ales posibilitățile nelimitate pe care acesta le pune la dispoziția milioanelor de utilizatori de internet au scos la iveală o realitate tristă pentru societatea din zilele noastre. Din nefericire, din ce în ce mai des avem ocazia să constatăm nu numai gradul redus de educație ce se regăsește pe tot mai multe pagini web, blog-uri, rețele de socializare, ci și superficialitatea și lipsa de credibilitate ce le este din ce în ce mai caracteristică jurnaliștilor școliți sau nu „din mers” sau a așa zișilor jurnaliști. Aceasta fiind principala problemă și principalul dezavantaj al zilelor noastre.

Responsabilitatea cea mai mare a mass-mediei electronice este informarea corectă a utilizatorilor de internet. Cei mai mulți dintre noi preferă de cele mai multe ori să deschidă laptop-ul, calculatorul sau chiar telefonul mobil pentru a citi un ziar decât să meargă la chioșc să-l cumpere, să-l citească și chiar să-și murdarească mâinile. Etica din mediul online românesc nu este încadrată în limitele decenței de cele mai multe ori, foarte mulți utilizatori ai internetului dornici să descopere numeroase site-uri sau blog-uri pe care sunt promovate tot felul de subiecte violente sau tot felul de expresii absolut deloc academice, ba din potrivă, aș putea spune că adoptă un „limbaj de cartier”.

Cu timpul, mediul online va fi prielnic oricărei instituții media de a se afirma sau expune „produsul” informațional. Mass-media electronică poate naște o adevărată revoluție informațională în țara noastră, dacă se vor găsi resursele necesare. Din păcate, mass-media electronică trebuie susținută cu bani, astfel, pentru a face rost de fonduri trebuie să obții utilizatori care sunt atrași de informații precise și o interactivitate atrăgătoare.

Ca mediu de expresie și existența, social media au jucat, adesea, rolul de factor de amplificare al tensiunilor și dilemelor cronicizate ale organismului social. În această logică, internetul devine un spațiu supraordonat în care nu există "dreptul la uitare", mai ales în ceea ce privește conținuturile negative, fie că acestea sunt întemeiate sau neîntemeiate.”

Rețelele sociale online oferă ambele trăsături necesare: posibilitatea creării unor canale sigure și reprezentative în același timp. În calitate de canale de transmitere de mesaje, rețelele sociale au particularități. Astfel, Twitter reprezintă un canal de emitere de știri controlate, iar Facebook un canal prin care simultan se gestionează relația cu publicul țintă și se transmit știri. Pentru un om politic/partid politic, acestea reprezintă o oportunitate în crearea notorietății, dar și modalități de transmitere a punctului de vedere propriu, de aceea sunt extrem de necesare.

Pentru persoane publice din domeniul artistic, însă, mai importantă decât Twitter poate fi crearea unui canal video pe Youtube, care oferă șansa comunicării cu un public cu nivel mai scăzut de instruire, și transmiterea unor mesaje vizuale fără conținut specializat. De asemenea, pentru companii, poate fi mai importantă și mai utilă folosirea aplicațiilor dintr-o rețea profesională cum este LinkedIn.

În consecință, care sunt opțiunile pentru crearea și mai ales (în mod particular pentru mediul românesc) refacerea imaginii și reputației? Acestea reies întotdeauna din concluziile analizei inițiale asupra reputației online. Dacă o persoană publică (actor instituțional sau companie) este atacată în special într-un anumit mediu de comunicare (de exemplu, se postează filme pe Youtube pentru discreditare) atunci acel mediu de comunicare poate fi primul canal inclus în programul de comunicare. Dacă se urmărește în principal construirea unui anumit profil reputațional în mediul online (și nu există conturi în prealabil) atunci primele care se vor include în program vor fi canalele cele mai adecvate publicurilor țintă. Din acest proces de selecție va rezulta o „mixtură” de canale, fiecare cu specificul său, a cărei gestionare va aduce un rezultat concertat în final.

Capitolul 2. Știrile în mediul online

Apariția știrilor online și dezvoltarea mediului online

O dată cu dezvoltarea internetului, spre sfârșitul secolului XX, a apărut o formă a jurnalismului îmbunătățită, care includea accesul la informația globală, realizarea de reportaje instantanee și o mare interactivitate. Toate aceste schimbări aveau ca scop atragerea celor dezinteresați de presa clasică. Dar ca orice schimbare produsă destul de rapid într-un domeniu, are și dezavantaje. Astfel, adevărul, autenticitatea conținutului, acuratețea și verificarea surselor pot fi puse sub semnul întrebării, în cazul în care cineva intenționează să dezinformeze prin intermediul internetului.

Primele site-uri de informație au început să apară pe internetul românesc prin 1996-1997. Câțiva publisheri de presă scrisă și TV au lansat atunci Ziua.ro, Expres.ro (site-ul „Evenimentul zilei”, devenit EVZ.ro) sau Protv.ro, cu un succes notabil dată fiind penetrarea internetului în acei ani. În anul 2000, pe internet a apărut primul independent de succes, Revistapresei.ro, transformat în 2003 în HotNews.ro, cu adăugarea de conținut propriu și actualizare permanentă, față de versiunea anterioară, de tip „selecție din ziare”.

Din 2004 încoace, presa clasică a început să treacă printr-un fenomen de concentrare a proprietății media. Titluri independente, precum „Cotidianul”, „Adevărul” sau „Gândul” au trecut în proprietatea unor controversați miliardari români, ca Dinu Patriciu sau Sorin Ovidiu Vîntu. Din punctul de vedere al deontologiei și libertății de informare, schimbările de proprietate au determinat îngrijorarea societății civile și a unora dintre actorii politici, referitoare la amestecul în politică al „mogulilor”, care în unele cazuri au fost în vizorul Parchetului și au, în plus, o implicare politică importantă. Din punctul de vedere al business-ului numit presă, concentrarea de proprietate a conferit instituțiilor de media forță de grup, cu alte cuvinte: bugete planificate pe câțiva ani, investiții masive, promovare încrucișată („cross promotion), cheltuieli de marketing mari.

Pe internet, mișcarea s-a tradus în apariția și/sau creșterea notabilă de trafic a unor site-uri aflate în general în corespondență 1:1 cu brandul „analogic”, ziarul sau televiziunea care a generat extensia pe domeniul .ro. În prima măsurătoare oficială de trafic (SATI – septembrie), domeniile controlate de Adrian Sârbu sunt în număr de 39 din 190. Desigur că studiul nu este în acest stadiu complet, dar 75% din aceste domenii au apărut sau au început să genereze trafic în ultimii doi ani.

Publisherii clasici au început în același interval de timp să imagineze modalități de vânzare eficientă a reclamei pe internet. Regiile de felul ARBOmedia sau Boom au concurat pentru a include în portofoliul celebru echivalentul on-line al unor branduri celebre de presă clasică.

Știrile sunt într-o continuă schimbare și sunt actualizate permanent deoarece utilizatorii pun mare preț pe cât de “proaspătă” este o știre. Tehnologia evoluează pe zi ce trece, având un impact foarte mare în toate domeniile, îndeosebi asupra jurnalismului.

Redacțiile au o structură din ce în ce mai descentralizată și flexibilă, printre angajați fiind acceptați și freelanceri. Întreaga industrie media se modifică, astfel furnizorii de știri principali nu sunt doar ziarele sau televiziunile tradiționale, ci chiar organizații care folosesc internetul ca mijloc de comunicare în masă și de informare la scară largă. Televiziunile și ziarele informează pe un spațiu restrâns, unele la scară națională. Dar știrile on-line pot servii arii largi de consum, din moment ce nu există nicio formă de restrângere.

“Jurnalismul online presupune producerea articolelor special pentru Web. De asemenea, există un mod diferit de tratare a informației și un mod diferit de organizare a conținutului. Media on-line se deosebește de celelalte tipuri de jurnalism prin structura nonlineară, link-urile, elementele care stimulează interactivitatea. Jurnalismul online se dezvoltă rapid dar sigur în România. Astfel, in cațiva ani, nu numai că va crește numărul jurnaliștilor online, dar aceștia vor fi învățat să folosească resursele internetului la adevăratul lor potențial, pentru a oferi informație de calitate și elemente care să adauge valoare acestei informații, astfel încât să îi diferențieze de concurență. “Jurnalismul online este definit ca fiind o formă de presă produsă pentru World Wide Web. Jurnalismul on-line nu este destinat numai internetului, el fiind pliabil și altor suporturi denumite generic “new media” precum telefoanele mobile. În aceasta formă de jurnalism, sunt inplicate acțiuni de documentare și colectare a informației dar și structurarea lor după cerințele mediuliu și publicarea lor pe Web sau alt suport “new media”.

Jurnaliștii online diferă de colegii lor din celelalte medii de informare prin folosirea caracteristicilor specifice internetului în activitatea lor cotidiană, fiind necesară decizia jurnaliștilor on-line în privința formatelor folosite pentru transmiterea mesajului multimedia. Elementele esențiale ale unei publicații on-line sunt: conținut original, fotografii, arhive, posibilitați de participare ale utilizatorilor, stratificarea conținutului, navigare facilă, forum, și posibilitățile de customizare. Câteva dintre trăsăturile acestui tip de jurnalism care îl disting de cel tradițional au fost subliniate de Mike Ward în cartea sa “Journalism On-Line”.

Mike Ward afirmă că printre caracteristicile jurnalismului on-line se numără “caracterul său imediat, posibilitațile multiple de punere în pagină, folosirea elementelor multimedia, platformele flexibile de distribuție, arhivarea, construcția și receptarea nonlineară a conținutului, interactivitatea și existența link-urilor”.

Jurnalismul online este diferit față de media tradițională în primul rând datorită modului în care este transmisă informația. Memoria neliniară, accesarea și posibilitățiile de prezentare, schimbă structura narativă a articolelor și a publicațiilor. Jurnalismul s-a aflat întotdeauna într-o relație strânsă cu tehnologia. Jurnalismul online se bazează pe un sistem tehnologic complex, din care numai o parte este controlată de cel care publică informațiile. Editorul supraveghează crearea textului, fotografiile, materialele audio și video, codarea lor în limbaje precum HTML-ul și publicarea pe un server web. Odată încheiat acest process, urmează o serie întreagă de demersuri tehnice ce se desfășoară până în momentul în care vizitatorul accesează ediția online.

O caracteristică definitorie a jurnalismului online este capacitatea sa de a depăși limitele tradiționale ale distribuției informației într-un mod diferit față de media tradițională. Felul în care jurnaliștii online își atrag vizitatorii din întreaga lume, depinde, într-o mare măsură, de modelul commercial cu care lucrează.

Internetul are marele avantaj de a fi construit mai degrabă ca o arhitectură de rețea decât de transmisie (narrowcasting) – există în permanență un dublu sens care-i conenctează pe cititorii de cei care publică. Acest model facilitează o comunicare rapidă și repetată între cele două entități. Pe măsură ce web-ul a evoluat, s-a avut în vedere posibilitatea ca utilizatorii să editeze conținutul. Publicarea și adunarea conținutului de către cititori a constituit dintotdeauna părți fundamentale ale istoriei web-ului, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din punct de vedere conceptual.

Capacitatea internetului de a publicarea în timp real le oferă ziarelor online câteva dintre calitățiile unei transmisiuni în direct.Vizitatorii citesc ediții multiple ale unui site și revin regulat la el. Pentru prima dată, ziarele pot publica un material pe un rând și articole în mai multe părți. În mediul virtual nu este nicio limită de spațiu; ziarele sunt îngrădite de costurile de tipar. Internetul este, înainte de toate, un mijloc de comunicare în masă. În ultimii ani, acest fenomen tinde însă să scape de sub control, astfel încât, prin intermediul web-ului oricine poate să își creeze propria pagina web unde să introducă date și informații pe Internet. În opinia mea, utilizarea noilor tehnologii pentru comunicare nu va duce neapărat la o revoluție – chiar dacă unii vorbesc deja de ‘revoluția blogurilor’, de exemplu. Asistăm, pur și simplu, la deschiderea unui nou nivel de acces – informația și opiniile devin mai accesibile, circulă mai ușor, pentru că fiecare poate avea o voce.

Evoluția social media în spațiul românesc

Prin social media se înțelege ansamblul format din toate tipurile de comunicare și interacțiune realizate prin intermediul mediului virtual. În capitolul de față referirile se vor face în special la bloguri și rețele sociale (și se vor considera inclusiv cazurile în care interacțiunea are loc pe un portal sau platformă electronică). Întregul mediu virtual tinde să se transforme în social media, întrucât interacțiunea devine trăsătura definitorie a mediilor de comunicare online: de exemplu, site-urile (care aveau inițial doar o funcție de reprezentare) sunt din ce în ce mai interactive, iar template-urile și funcțiile site-urilor s-au diversificat, astfel încât diferența între site-uri și bloguri se estompează progresiv.

În primii ani de după 1989, majoritatea populației din România cumpăra cel puțin două ziare pe zi – o spun statisticile – ceea ce se traduce prin dorința de informare, dezvoltare intelectuală, dar mai ales de descătușarea dintr-un lanț scurt și atent supravegheat de „cerberii socialisto-comuniști”. În primul deceniu de după Revoluția din 1989, unele cotidiene ajunseseră sa aibă tiraje de aproape un million de exemplare. În prezent, tirajele sunt mult mai mici, consumatorii nu mai cumpără ziare decât dacă sunt stimulați de ceva, cum ar fi cărți, DVD-uri, programe TV sau diferite suplimente, iar mai nou se poate vorbi despre „presa de nișă” – publicația specializată pe ceva: călătorii, machiaje, paranormal sau teologie.

Se constată că oamenii sunt din ce în ce mai informați. Informația, însă, grosul acesteia, se preia astăzi din mediul online. Presa online intră în contact, odată cu creșterea accesului la internet, cu un număr din ce în ce mai mare de consumatori care beneficiază din plin de avantajele ei.

Participarea la discuții libere pe forumuri, comentariile articolelor, vizionarea filmulețelor, tratarea obiecțiilor și argumentarea sunt doar câteva dintre alte mijloace de comunicare, făcând și acestea din urmă trimitere la dialoguri mai mult sau mai puțin civilizate, la invitații pe blogurile personale, pentru promovarea articolelor sau materialelor proprii. Astfel, audiența presei online este într-o creștere continuă, în timp ce tirajele presei scrise scad. Audiența online luptă să își țină și să își crească traficul prin tot ceea ce promovează: conținut – materiale, filmulețe, imagine. Indiferent ca acest conținut este legat de sport, politică, monden, femei, modă, tineret, cultură – persoanele care lucrează pentru site-ul respectiv, fie editorialiști, reporteri, web-redactori, comentatori, fotoreporteri, au conștiența, responsabilitatea că audiența va fi dată de informație.

Un avantaj al online-ului îl face caracterul de multimedia care reușește să îmbine text, fotografii (specificul ziarelor) cu materiale video (specificul audiovizualului). Termenul “multimedia” este relativ nou având în vedere actuala evoluție a dispozitivelor tehnologice de distribuire a informațiilor și ideilor. Așadar există mai multe definiții și totodată limitele accepțiuniilor termenului sunt flexibile.

Definiția cea mai simplă a noțiunii este: tehnologia de prezentare a informațiilor provenite din medii diverse, cu ajutorul altor medii. De obicei termenul de multimedia e utilizat în sensul de program de derulare a imaginilor în mișcare și sunet aferent.

Această tehnică modernă, care este accesibilă tuturor prin intermediul calculatorului a deschis o lume nouă în domeniul învățământului și al divertismentului. De asemenea multimedia reprezintă o combinare între forme diferite și suporturi de conținut formând un produs final. Aceste forme individuale combinate în multimedia pot fi: text, audio, video, animație, imagine video iar cele mai elocvente produse multimedia sunt jocurile video și paginile web.

Caracteristica de bază a multimediei este intercativitatea care oferă impresia existenței unui număr mai mare de căi de explorare, de ales și a unui consum mai activ. Atunci când interactivitatea este bine concepută, permite un dialog mai bun între utilizator și produs. Suporturile multimedia pot fi: CD-ROM, DVD-ROM, Internet sau Web, console de joc, orice altă tehnică informatică ce-i permite unui utilizator nu doar să consulte o lucrare, deopotrivă grafică și sonoră, dar și să interacționeze cu ea. Produsele multimedia servesc diferitor domenii de activitate ca de exemplu în industria publicității, jurnalismului, în inginerie, medicină, educație business, etc.

Definițiile date noilor media în general și media sociale în special sunt extrem de diverse și controversate. Prin social media se înțelege ansamblul format din toate tipurile de comunicare și interacțiune realizate prin intermediul mediului virtual.

Evoluția formelor de agregare și a mediilor de comunicare în spațiul online românesc a fost una rapidă. Forumurile, atât de vizitate și de utilizate între anii 2000 – 2007, au intrat în declin în anii 2007-2008, odată cu explozia blogosferei (care permitea dezvoltarea unor rețele virtuale „deschise” dar și conturarea unor poziții proprii în mediul online).

În România, blogosfera s-a dublat între anii 2008 (30.000 bloguri, aproximativ) și 2011 (peste 70000 de bloguri). Apoi, blogurile au fost “abandonate” (cel puțin ca preferință a marii majorități a utilizatorilor) în favoarea rețelelor sociale online. Pe parcursul anului 2010 a avut loc o ascensiune de influență a rețelei sociale online Facebook, tendință care a devenit decisivă pe parcursul anului următor.

Explicația răsturnării de locuri în preferințele utilizatorilor se bazează pe facilitățile oferite de platforma Facebook, posibilitatea de interconectare într-o rețea fără a produce conținut actualizat (condiție absolut necesară pentru autorii de bloguri), precum și posibilitatea de a urmări mesajele postate în rețea fără nici un efort (news feed pe Facebook presupunea primirea automată pe pagina personală de știri, comparativ cu necesitatea accesării paginilor din blogroll, în blogosferă). Așadar, participarea în cazul rețelelor sociale este mult mai facilă, interfața rețelelor sociale online oferă posibilitatea filtrării de „știri personale” aproape fără efort, iar participarea indivizilor cu conținut original este minimă. Din punct de vedere calitativ (ca valoare adăugată și originalitate a conținutului) rețelele sociale reprezintă un pas înapoi față de bloguri, însă sunt preferate pentru că permit integrarea în rol de „actor”, „utilizator activ” a unui număr mult mai mare de indivizi. Ulterior, a existat o reîntoarcere la blogosferă a unui public mai cultivat, care caută informație de calitate și/sau specializată în diferite domenii.

Presa online și presa scrisă. Analiză comparativă

În România ziarele tipărite fac parte din prezența noastră cotidiană încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Va mai fi valabil lucrul acesta în viitorul apropiat?
Statisticile arată că presa scrisă este în declin. Tirajele publicațiilor scad de la an la an, fie că este vorba de cotidiene generaliste, fie de cotidiene de nișă. Internetul a schimbat definitiv raportul dintre public și presă. Internetul oferă accesul facil, din câteva click-uri, la o cantitate de informație covârșitoare. Informația s-a pulverizat pur și simplu.

Dacă în presa scrisă puteam vorbi de un număr limitat de surse de informare, Internetul este nelimitat. Informația pe internet poate fi găsită în edițiile online ale unor ziare care există și în print, în ediții exclusiv online ale unor publicații și în numeroasele bloguri afiliate fiecărei publicații sau care există independent de orice publicație.

Până acum, televiziunea era cea care oferea libertatea de a alege, prin mânuirea telecomenzii. Acum însă internetul face mai mult de-atât – oferă libertatea cititorului de a-și construi singur propriul traseu. O parte dintre redactorii unor cotidiane de renume din țară sunt îngrijorați și indignați de faptul că revistele/ziarele online vor ajunge să dezvolte o afacere pe seama informațiilor oferite de presa scrisă, adică pe munca jurnaliștilor.

Probabil că în viitor, presa scrisă va deveni o anexă a celei online, iar în final va dăinui cea care prezintă mai multe avantaje. Principalul avantaj de care beneficiază o informație online este faptul că poate fi prezentată prin intermendiul celor trei suporturi: audio, video și scris. E mult mai ușor pentru cititor să asimileze o informație prezentată în imagini și în sunete decât să o citească din paginile unui ziar. Comoditatea și lipsa timpului cu care se confruntă majoritatea oamenilor reprezintă un plus adus presei online. Care sunt însă diferențele dintre un ziar online și unul tipărit?

Prima diferență ar trebui să o facă limbajul, care ar trebui să fie mult mai îngrijit, astfel mult mai literar în presa scrisă decât în mediul online, care este caracterizat de viteza, de eficiență și de flexibilitate.

Însă exemplele care să o contrazică sunt multe – trebuie doar să menționăm tabloidele și mai nou și presa mai “serioasă”, unde sunt din ce în ce mai sceptică în ceea ce ține de presa românească.

În afară de limbaj ar fi însăși conținutul, care pare să fi devenit mai “neserios”, lejer, plin de poze și cu texte cât mai scurte și în presa scrisă, unde știrile și conținutul scris era pe primul loc. În mediul online este ceva normal, mai ales că are suport și pentru video.

Presa online nu are spațiu limitat de stocare. În pagina online a unui ziar, nu ai limitări de pagini, nu ai limitări de spațiu pentru poze. Articolele pot fi astfel, în mediul online, mai complete, susținute de legături către alte publicații, către alte păreri pe această temă, către studii de caz, cât pot fi deasemenea susținute și de mai multe imagini și filmări.

Informațiile în presa online, ajung deasemenea mai rapid la cititor. Majoritatea publicațiilor zilnice au un termen limită până la care pot trimite la publicare varianta finală a ziarului, pe când această limitare nu există în online, publicația putând fi adusă la curent cu ultimele noutăți în orice moment din zi și din noapte.

Presa online are marele avantaj de a permite interacționarea între cititorii articolelor prin intermediul comentariilor pe care le pot lăsa fie la anumite articole fie pe forumurile de discuție, special create pe diverse teme din presa zilnică. Se încurajează astfel crearea comunităților și împărtășirea opiniilor într-un mediu online, neutru, unde ai ocazia să discuți despre un subiect nu doar cu colegul de serviciu sau vecinul, ci cu toți oamenii dintr-o țară sau chiar de pe planetă, după caz.

Presa tradițională consumă mai multe resurse, de mai multe feluri, și implicit costă. Presa online este eco-friendly și este gratuită. Un mare avantaj pentru viitor pentru presa online este că aceasta este ecologică: nu consuma hârtie sau cerneală și nici nu are nevoie de atâtea resurse umane, ci practic, odată ce site-ul web există, doar de editori. Pe de altă parte, pentru presa tradițională trebuie să faci minimul efort de a te duce până la un punct de presă, să scoți din buzunar o anumită sumă de bani, în funcție de publicație, și eventual apoi, să ai grijă să reciclezi ziarul. Jurnalismul a fost susținut până acum de existența acestui cerc vicios în care audiența plătea pentru știrile pe care le dorea, vânzătorii de publicitate plăteau să atingă un anumit target, iar agenția de presă făcea profit din care plătea jurnaliștii, iar societatea beneficia astfel de informații. Ajungerea presei în online a rupt acest cerc, acum fiind nevoie de mult mai multă creativitate și mai multe idei ca să se poată menține același suport pe care s-a făcut jurnalism de calitate atât timp.

“Unde pierde presa scrisă? La partea de publicitate. Din nou aceasta pierde teren în fața online-ului care din nou are o capacitate mai mare de stocare și de redare a publicității, care nu e doar un print, ci poate fi un clip video sau audio.

Dezvoltarea presei online este percepută de mulți ca un fel de apocalipsă a printului prin efectele negative pe care le are asupra acestuia din urmă: tabloidizarea presei de calitate, deprofesionalizarea breslei, dispariția presei de autor…”

Să luăm ca exemplu tot modelul francez, în perioada interbelică existau mari reporteri francezi axați pe ,,le grand reportage”, o specie nobilă a jurnalismului, situată undeva între jurnalism și literatură. Se scriau reportaje senzaționale. În ziua de azi nu se mai face așa ceva. Totul se desfășoară mult mai rapid și mai superficial. E un proces care nu a început de acum, ci din perioada respectivă. În acea perioadă a murit ,,le grande reportage”. A mai mers o perioadă și după război, dar încet încet s-a stins. Influența internetului se vede și în ceea ce privește diferența dintre tipul de informație pe care îl regăsim pe hârtie și cel de pe online.

Oamenii au nevoie și de opinie, nu numai de informație. Acesta este și avantajul presei scrise în comparație cu presa online, unde e mai complicat să stai și să citești un articol de opinie. Acolo se află informația scurtă, livrată rapid, care pune la curent cititorul cu ceea ce are nevoie.

Cu toate avantajele enumarate până acum ale presei online, presa tradițională își va mai găsi mult timp de acolo utilitate în viață omului contemporan. Veșnicul grăbit spre birou, va prefera întotdeauna să cumpere repede de la vânzătorul de ziare preferat publicația care îl interesează și pe care să o lectureze în mijloacele de transport în comun. Călătorul cu trenul, oamenii de pe plajă, studenții în timpul cursurilor, toți vor găsi plăcere în a lectura revistele cu subiectele favorite, fie că sunt ele de afaceri, sau de modă, sau tehnologie, etc.

Diferența dintre cititorul de print și cititorul de online este că primul nu va cumpăra trei ziare pentru o informație, în timp ce al doilea va verifica zece site-uri ca să priceapă despre ce e vorba. Șefii ziarelor uită acest lucru atunci când fac strategiile versiunilor online ale publicațiilor. O altă problemă este că se uită un aspect foarte important când vine vorba de new media: oricât de bun ar fi un jurnalist în domeniul print, în online există întotdeauna o concurență acerbă. Când vine vorba de new media, viteza nu e totul. Contează modul în care tratezi informația contează corectitudinea, contează unghiul de abordare.

Astfel, putem afirma că internetul cu siguranță a adus o mare schimbare în ceea ce privește circulația ziarelor, rapiditatea transmiterii unui mesaj, unei știri, unei noutăți. Există, se pare, o bătălie continuă între clasicul ziar de hârtie și multitudinea de portaluri care reunesc într-o pagină web toate știrile și publicațiile. Este până la urmă o bătălie între stiluri de viață: între a răsfoi paginile unui ziar abia imprimat, a savura mirosul de hârtie și cerneală și a sorbi o cafea dimineața, sau tipicul omului care prima oară când se trezește, renunță la romantismul dimineții, pornește computerul și verifică online ultimele noutăți, și știri.

Rețele sociale online: specifice și caracteristici actuale

Rețelele sociale online actuale (social networks) reprezintă platforme de comunicare online care, utilizând instrumente software, funcționează în mod similar rețelelor sociale naturale, bazate pe contacte interpersonale directe. Rețelele cele mai ample oferă, prin declarațiile lor de misiune, promisiunea unei lumi deschise și mai interconectate, în care utilizatorii au posibilitatea de a împărtăși din viața, experiențele și interesele lor (Facebook). În mod similar, este adusă în prim plan promisiunea comunicării eficiente, dedicate în funcție de interese clare, în timp real, depășind limitările de spațiu și timp (Twitter).

Majoritatea rețelelor sociale sunt construite pe un cadru specific care include profilul (pagina personală), prietenii, postările (posts/tweets), grupurile și un set de instrumente care diferențiază rețeaua și constituie elementul de atracție pentru public. Profilul conține informații concise despre utilizator, variabile de la caz la caz (identitate, locație geografică, vârstă, educație, preocupări profesionale și de timp liber, stare civilă etc.). Prietenii (Facebook), conexiunile (LinkedIn) sau sursele (Twitter) reprezintă membri ai rețelei cărora titularul le acordă încredere, și prin urmare accept informații sau interacțiunea cu aceștia. Întreaga rațiune de a active într-o rețea socială online este dată de constituirea și extinderea permanentă a rețelei personale, pe baza împărtășirii intereselor sau a similarității. Postările reprezintă mesajele transmise de către utilizatori, care apar pe pagina de profil și sunt diseminate instantaneu întregului grup de prieteni, aceștia având, la rândul lor, instrumente variate pentru a participa.

Unul dintre cele mai importante avantaje ale rețelelor sociale este reprezentat de viteza foarte mare cu care utilizatorii obțin informații noi. Acest lucru îi ajută să rezolve problemele într-un mod eficient, ceea ce poate fi de ajutor în situații cât mai diverse. De asemenea, pe multe rețele de socializare (de ex. Facebook) se pot obține foarte ușor statistici de utilizare. Prin urmare, cercetătorii au început să studieze principalele motive pentru care utilizatorii folosesc rețelele sociale online, modul în care utilizarea acestuia îi influențează și ceea ce gândesc despre acest subiect.

Cercetări recente au arătat că utilizatorii folosesc site-uri de rețele sociale în primul rând pentru a menține și a face vizibile relațiile lor sociale existente. Cu alte cuvinte, utilizatorii de pe aceste site-uri nu încearcă să se conecteze cu persoane necunoscute, ci mai degrabă să comunice cu oameni care sunt deja parte din rețeaua lor socială directă sau extinsă. Această observație implică faptul că un nivel de încredere există deja între utilizatorii de rețele sociale și că acești utilizatori împărtășesc cel puțin un aspect al vieții lor: cariera, hobby-uri, opinii politice și așa mai departe. Totodată, există studii care arată că rețelele de socializare au potențialul de a favoriza adaptarea la diferite contexte prin sprijinul oferit utilizatorilor în identificarea de noi prieteni și în obținerea de informații utile.

În prezent, rețele sociale online, cum ar fi Twitter, Facebook, LinkedIn, YouTube, Wikipedia nu doar conectează foarte mulți utilizatori, dar, în același timp, colectează cantități imense de informații asociate cu interacțiunile lor de zi cu zi. Conținutul creat de utilizator poate fi utilizat pentru diferite analize și predicții în multe domenii: educație, marketing, cinematografie, diseminare, alegeri, economie la nivel regional, național sau global.

Utilizarea rețelelor sociale permite utilizatorilor să posteze în mod voluntar informații personale, să trimită și să primească mesaje, să rămână conectați on-line cu prietenii lor sau să împărtășească fotografii, clipuri video, citate, blog-uri, mesaje private și să se alăture grupurilor. Oamenii petrec mult timp pe site-uri de socializare, cum ar fi YouTube, Facebook, Google+, LinkedIn, Facebook, Twitter, etc., iar această utilizare se asociază cu colectarea unui volum din ce în ce mai mare de date. Site-urile de socializare și-au dovedit potențialul de a conecta persoanele cu alte persoane cu care se pierduse legătura dar și cu persoane noi, iar acest fapt motivează utilizatorii să le folosească în continuare, cu o frecvență ridicată.

Brandtzaeg a împărțit utilizatorii SNS în cinci clustere de utilizare în funcție de modul în care au descris comportamentele lor pe site (de exemplu Jucători, Socializanți, Oratori, Sporadici și Avansați) și a identificat diferențe între aceste grupuri la nivelul capitalului social.

În funcție de direcția principală de utilizare, Heidemann. (diferențiază între „rețele private'” (Facebook, MySpace) și „rețele de afaceri” (LinkedIn, Ryze). Din moment ce OSN au fost proiectate inițial pentru uz personal, nu este surprinzător faptul că rețelele private, cum ar fi Facebook sunt printre cele mai populare și bine cunoscute rețele sociale la nivel mondial. Spre deosebire de rețelele private, rețelele de afaceri se specializează în menținerea contactelor profesionale și căutarea de noi locuri de muncă. Pe lângă informațiile furnizate de obicei în OSN, rețelele de afaceri, pot să includă, de asemenea, un curriculum vitae (funcția actuală, experiența profesională, etc.).

Mai mult decât atât, multe rețele de afaceri includ detalii suplimentare în profilurile utilizatorilor, cum ar fi data de înregistrare sau un indice care indică activitatea unui utilizator în cadrul rețelei de afaceri.

Site-urile web pentru rețele sociale oferă diferite aplicații, modele și conținuturi pentru utilizatorii lor. Diferențele dintre aceste site-uri, modul în care acestea îi conving pe utilizatori să se alăture rețelei sau modul în care acestea își promovează imaginea sunt întrebări care trebuie să fie abordate.

Evoluții ale jurnalismului în mediul online

Numărul cititorilor de presă online a crescut de circa patru ori în ultimii ani. Informația actualizată la minut și posibilitățile multimedia sunt avantaje clare față de un ziar tipărit. Sunt cotidiene care au mai mulți cititori online decât ziare vândute. Publicitatea pentru internet este apreciată pentru anul acesta la circa 3,5 milioane de euro. Când a fost lansat primul ziar exclusiv online în anul 2000, www.revistapresei.ro (actualmente HotNews.ro) domeniul Internet era considerat neatrăgător de marile cotidiane din România.

Între timp, situația s-a schimbat radical din cauza mai multor factori. Internetul a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare spectaculoasă, iar numărul utilizatorilor e tot mai mare. Shoppingul pe Internet sau alte servicii sunt acum o realitate. În aceste condiții, publicitatea pe Internet a început să crească tot mai mult. Cititorul este tot mai mult atras de ziarele online datorită posibilităților multiple ale acestora față de presa scrisă: conținut original, fotografii, arhive, posibilități de participare a utilizatorilor, stratificarea conținutului, navigare facilă, forum, convergența mediilor, posibilități de customizare. Și încă un amanunt, deloc de neglijat: gratuitatea informației. Presa scrisă pierde în fața presei online tot mai multă publicitate.

Firmele care oferă publicitate presei sunt interesate de două lucruri majore: mesajul lor să ajungă la câți mai multi oameni sau la un public țintă, iar costurile să fie cât mai reduse. Studii recente arată că cetățeanul percepe la fel reclama, indiferent de suportul prin care este transmisă. Astfel, este evident că internetul este o soluție mult mai atractivă pentru publicitari decât presa scrisă, televiziune sau radio. Costurile pe internet sunt mult reduse, iar numărul de cititori este în continuă creștere.

Numărul tot mai mare de utilzatori de internet și publicitatea în creștere din acest spatiu au determinat ziarele scrise să acorde tot mai multă atenție domeniului online. S-au investit sume importante în site-uri și conținutul a fost adaptat pentru formatul electronic. Astfel, multe cotidiene și-au relansat site-urile în ultimul an și și-au constituit redacții online. Încet, încet aceste redacții vor deveni independente față de redacția ziarului tiparit. Sunt ziare care au deja mai mulți cititori în format electronic decât pentru ziarul tipărit. Toate statisticile internaționale arată că în prezent ziarele sunt citite de persoane care au depășit 20-21 de ani. Din urmă vin însă generații care își iau informațiile aproape exclusiv de pe internet.

Drept urmare numărul cititorilor de presă online va cunoaște creșteri semnificative în următoarea perioadă. Presa va continua să fie realizată de specialiști. Scrisul se va conforma în continuare canoanelor obișnuite. Însă, un rol tot mai mare în redarea informației va reveni și cetățenilor care nu sunt jurnaliști de profesie. Tehnica modernă, telefoanele mobile, camerele digitale foto și video etc. vor face ca multe dintre evenimentele fierbinți să fie surprinse de persoane aflate la fața locului. Fiecare cetățean "înarmat" cu astfel de mijloace va putea surprinde și reda foarte repede informații de interes general sau local. Aceste lucruri se manifestă încă de acum. Tot mai multe ziare au secțiuni de blog-uri, sau cetățenii își pot exprima nemulțumirea față de autorități prin intermediul site-urilor specializate. Așa cum bibliotecile virtuale nu au dus la eliminarea cărții tipărite, tot așa nici presa electronică nu va fi groparul celei tipărite.

Plăcerea de a ține un ziar în mână îi va face pe oameni să ceară în continuare acest gen de presă. Dar cu siguranță că importanța presei electronice față de cea scrisă va crește considerabil. Marile nume de pe piață nu vor avea de pierdut de pe urma migrației cititorilor pe internet. Un brand renumit va rămâne același, chiar dacă-și transferă informația și pe alte suporturi. Provocarea viitorului va fi însă o combinare a presei scrise cu presa video și cea electronică.

Internetul a devenit o sursă informațională importantă favorizând dezvoltarea rapidă a sistemului mass-media. Continua creștere a tehnologiei face ca viitorul jurnalismului online să depășească orice graniță. Referitor la viitorul jurnalismului online s-au născut multe dezbateri care pun sub semnul întrebării măsura în care această nouă formă a jurnalismului va înlocui presa pe suport tradițional sau o va completa ca și pâna acum.

Informațiile din presa scrisă vor avea rolul de a aprofunda și nu de a fi în concurență cu alte surse de informare. Viitorul presei online va fi dictat de nivelul de dezvoltare al tehnologiilor multimedia. Unii specialiști susțin că dezvoltarea sistemului va aduce și unele probleme etice. Alții susțin că va exista o diferență între media clasică și media virtuală. Astfel, media virtuală se va folosi tot mai mult de legăturile electronice și de progresil multimedia pentru a reda utilizatorului o perspectivă mai bună asupra informației. Dar și alte sisteme media, precum televiziunea , vor îmbrățișa viitorul mediei online.

Deoarece televiziunea are un impact puternic asupra publicului și datorită faptului că pentru producție și pentru distribuție, costurile vor fi tot mai mici, ea va putea exista și la nivel local sau de cartier. “Comsumul de informații televizate va crește și prin extinderea interactivității, când telespectatorul va putea recupera și selecționa tipul de informație pe care îl vrea și în momentul când va vrea, adică un telejurnal la comandă și nu cu orar fix”.

Un alt proiect ce va fi dezvoltat în viitorul apropiat cuprinde marile companii audiovizuale care doresc să înființeze așa numitele web-televiziuni. Studiourile sunt improvizate, discuțiile interactive, totul oferind sentimentul unei intimități confortabile ce nu poate fi găsită pe posturile clasice de televiziune. Una din webteleviziunile care s-au impus deja este Canal web net și a fost înființată în 1998. Are zeci de canale hipertematice consacrate cinema-ului, muzicii,științei și minorităților naționale. Cititorul este tot mai mult atras de ziarele on-line datorită posibilităților multiple ale acestora față de presa scrisă: conținut original, fotografii, arhive, posibilități de participare a utilizatorilor, stratificarea conținutului, navigare facilă, forum, convergența mediilor, posibilități de customizare. Și încă un amănunt, deloc de neglijat: gratuitatea informației.

CAPITOLUL III. Studiu de caz

Monografia ziarului “Actualitatea Argeșeană”

Ziarul Actualitatea Argeșeană este o publicație online de informare din orașul Curtea de Argeș și a apărut în anul 2014. Că și întrebare de cercetare am ales: „Cum poți crește o publicație online ca și credibilitate pe piață în mai puțin de cinci ani?”, asta pentru că ziarul nu are o vechime foarte mare, iar pentru a-ți creea notorietate pe piață este nevoie de mult mai mult timp.

3.1. Scurt istoric al internetului

Trăim în “Secolul vitezei” sau după părerea mea „Secolul informatiei” pentru că secolul XXI sa remarcat prin evoluția IT-ului. Spre sfârșitul secolului XX, o dată cu dezvoltarea Internetului, a apărut o nouă formă de jurnalism, adică un jurnalism imbunătătit, ce include accesul la informația globală. Acest nou tip de jurnalism, este bazat pe recentele forme de agregare ale Internetului, ce castigă teren. Este vorba despre jurnalismul interactiv care dă cuvânt și publicului. Toate aceste efecte asupra jurnalismului duc decât spre o cauză unică și anume aceea de a-i atrage pe cei care erau dezinteresați de presă „clasică”. Autenticitatea conținutului, verificarea surselor, acuratețea și adevărul sunt puse sub semnul intrebării, adică dacă cineva intentionează să dezinformeze prin intermediul Internetului. În lumea mediei analogice o știre care era publicată într-un ziar sau spusă într-un buletin de știri de seară era actualizată abia a două zi. Astăzi, știrile sunt într-o continuă schimbare, actualizarea se face permanent.

Când un utilizator de Internet vizitează un site, unul din primele lucruri ce îl interesează în mod special este actualitatea informațiilor de pe site și viteză cu care acestea sunt actualizate. Recent, redacțiile nu mai sunt organizate ca acelea din trecut, industria media s-a modificat semnificativ. Furnizorii de știri nu mai sunt doar ziarele, televiziunile tradiționale și radioul, ci chiar organizații care folosesc Internetul că mijloc de comunicare în masă și ca mijloc de informare la scară largă. Ziarele informează pe un spațiu restrâns, unele din ele la scară locală. Știrile online pot servi unei arii largi de consum, din moment ce nu există nici o formă de restrângere.

Foarte multe persoane folosesc internetul zilnic. Motivele pentru care se întâmplă acest lucru sunt nenumărate. Sursele de informare au făcut că Internetul să reprezinte un izvorul informațional nelimitat. Niciodată omenirea nu s-a bucurat de o asemenea bogătie de informație ce este în continuă creștere, iar Internetul se bucură de un succes enorm odată cu trecerea timpului.

Jurnalismul on-line presupune producerea de articolelor speciale pentru Web și există moduri diferit de tratare a informației și moduri diferite de organizare a conținutului. Media on-line se poate deosebi foarte ușor de alte tipuri de jurnalism prin structură nonlineară, link- uri și elementele care stimulează interactivitatea. În câțiva ani, numărul jurnaliștilor on-line va crește în mod considerabil și aceștia vor invăta să folosească internetul la adevăratul sau potențial, și va oferi informații de calitate.

Datorită diversității sale în resurse informaționale Internetul a devenit unul din cele mai utilizate mijloace de informare. Dar, trebuie să fim foarte atenți la informațiile pe care le alegem precum și la calitatea site-urilor pe care căutăm respectivele informații. Motoarele de căutare ale site-urilor precum și design-ul cât mai atrăgător sunt elemente foarte importante care îi atrag pe vizitatori.

3.2. Avantajele și dezavantajele presei online

Avantajele presei on-line

Prin faptul că presa online nu se tipărește, ci se păstrează în format electronic, aceasta devine mult mai ecologică față de presa scrisă, unde se folosește hârtia, care se poate pierde, acest lucru ducând la pierderea informațiilor. De asemenea, tot prin faptul că presa online nu se tipărește, sunt eliminate costurile tipăririi, editării și publicării, datorită faptului că site-urile online se plătesc o singură data, iar prețurile acestora sunt cu mult mai scăzute decât cele ale ziarelor clasice.

De asemenea, site-urile “gazda” oferă o sumă de bani publicației în funcție de numărul vizitatorilor. Vizitatorii site-ului nu vor cheltui bani pentru știrile pe care vor dori sa le citească, ci pur și simplu vor intră pe internet, vor vizită site-ul ziarului și vor fi astfel la curent cu știrile. De asemenea un alt avantaj al presei online este acela că se poate accesă din orice colț al lumii. Jurnalismul online este mult mai eficient din punct de vedere economic, atât pentru redactor, cât și pentru cititor, astfel încât redactorul primește banii pe vizualizările făcute de cititor, banii catigati cu un singur click.

Cum am afirmat mai sus, costurile sunt ridicate pentru tipărirea unui ziar, dar, bani sunt oarecum recuperați prin vânzarea acestora, care au sume mult mai ridicate (pe lună) față de un abonament la o rețea de internet.

Pentru a vedea dacă o anumită știre este verificate, un citititor de presă scrisă v-a fi nevoit să cumpere mai multe ziare, acest lucru făcând ca implicit, sumă de bani cheltuită să crească. Acest lucru nu se întâmplă și în cazul publicațiilor online pe care informațiile sunt gratuite, iar numărul site-urilor publicațiilor sunt nelimitate.

Făcând o mică concluzie vis-à-vis de costurile jurnalismului online pot afirmă că, orice persoană conectată la o rețea de internet, prin ajutorul blog-urilor cu domeniu gratuit își poate creeă o publicație de informare, implicit un ziar online.

Dezavantajele presei on-line

Când vorbim de dezavantajele presei on-line putem afirmă faptul că acestea fiind pe internet le putem vedea doar cu ajutorul unui laptop, pc sau telefon mobil, iar acestea ne pot daună vederii. În cazul presei scrise acest lucru nu este la fel și citind îți poate fi daunata vederea dar în această instant pierderea vederii este în timp.

Dacă nu ești conectat la o rețea de internet nu vei putea cîți știrile on-line, la fel și în căzut în care ai o defecțiune tehnică la calculator, laptop sau telefon, acesta este un dezavantaj foarte mare pentru că pierzi ultimele informații de actualitate. De asemenea navigând în mediul on-line poți devenii victimă unei piraterii mediatice prin furtul de identitate.

Că un ultim dezavantaj, afrim că în publicațiile on-line se pot găsii materiale prelucrate și copiate după alte ziare online, de asemenea pe internet trebuie să avem în vedere și faptul că unii jurnaliștii aleg să dezinformeze în mod direct publicul pentru a se creeă ideea de senzațional.

Și în presă clasică putem întâlnii articole copiate și prelucrate, de asemenea și aici se poate dezinforma publicul, dar în acelas timp suntem protejați de atacurile cibernetice și de furtul identității.

3.3. Ziarele online și rețelele de socializare

Ziarele online au un impact foarte mare în zilele noastre deoarece informația ajunge mult mai rapid la populație prin intermediul rețelelor de socializare. Rețelele de socializare în raport cu ziarele online îndeplinesc trei funcții fundamentale: de informare, de promovare a conținutului mediatic și de interacțiune cu cititorii.

Majoritatea ziarelor aleg să transmită informațiile prin distribuirea articolelor pe rețele de socializare pentru că acestea reprezintă un izvor de informații și de subiecte. Cele mai apreciate rețele de socializare pe care ziarele aleg să își facă un cont prin care să își promoveze aticolele sunt: Facebook, Google+, Twitter, Pinterest sau LikedIn, dar dintre toate acestea cea mai comună formă de socializare și de răspândire a informației la nivel local, național și chiar internațional este rețeaua de socializare Facebook.

La nivel mondial, platfoarma de socializare Facebook are peste 400 de milioane de utilizatori, iar în România, există mai bine de un million de conturi active. Din aceasta cauza ziarele online au considerat că este una dintre cele mai ușoare forme de informare în masă, fie că este vorba de distribuirea articolelor, de atașarea pozelor sau pur și simplu de a poștă videoclipuri de la evenimente sau de a intră în direct de la acestea, facebook-ul rămâne cea mai veritabilă formă de distribuire a informațiilor. Din moment ce ziarele distribuie informațiile pe rețelele de socializare se face interactionarea cu cititorii prin comentariile lăsate de aceștia cu privire la conținutul știrilor și la veridicitatea informațiilor. La site-urile de socializare mai putem adaugă și platformă Youtube, pe care anumite site-uri de știri decid sa posteze videoclipuri de la față locului.

Contul de Facebook al Ziarului Actualitatea Argeșeană (link-ul paginii oficiale de facebook: ( https://www.facebook.com/ziarulactualitateaargeseana ) este un exemplu de promovare foarte bună în social media a conținutului informațional. Urmărind zile la rând fluxul respectivei pagini, am ajuns la următoarele concluzii: administratorii contului folosesc comentariile pentru a afla părerea directă a consumatorilor de presa cu privire la informațiile transmise și la cursul evenimentului, astfel le creează acestora sentimentul de includere.

Figură.1- Pagina oficială de Facebook a publicației

Pagină oficială de facebook a acestui ziar avea un număr de 5425 de aprecieri ai 5641de urmăritori în momentul acesarii acesteia . Acest lucru ne arată că în aproape cinci ani de activitate acest ziar a reușit să atragă destul de mulți cititori.

Pe lângă conturile personale ale publicațiilor acestea distribuie articolele și în grupuri de știri. Acestea sunt tot pagini de socializare create special pentru distribuirea știrilor de către mai multe ziare online, acest lucru face că publicul să își aleagă publicația cu cele mai credibile informații și cu cel mai bun conținut.

Una dintre cele mai importante evoluții ale jurnalismului este creșterea publicațiilor online și a site-urilor care s-au dezvoltat într-un ritm alarmant. evoluție constituie un avantaj deoarece materialele variază de la reportaje clasice la știri video, dar prin faptul vizitatorii au acces la unei publicații mod real de la începutul acesteia ceea ce nu este posibil într-un mod de ușor la publicațiile clasice.

3.4. Credibilitatea publicațiilor online

În zilele noastre, omenirea se confruntă din ce în ce mai mult cu fenomenul de dezinformare. Dezinformarea este formă a minciunii și este intalnită deseori în presă. Acest fenomen a luat amploare odată cu dezvoltarea mijloacelor de comunicare în masă. Ar trebui că societatea să apere libertătile individuale, pentru că în acestea figurează libertatea de a judeca faptele și oamenii .

Dezinformarea apare în momentul în care jurnaliștii nu își verifică informația din cel puțin trei surse, dar există și cazul în care aceștia o dezinformează intenționat. Din cauza că a crescut numărul mijloacelor de comunicarea a crescut și posibilitatea de a dezinforma cu ajutorul presei în principal.

Dezinformarea uneori este confundată cu propagandă, dar aceasta da informațiile reale dar incomplete. Dezinformarea aduce cu ea fenomentul de manipulare a publicului pentru că în acest fel se obțin anumite avantaje. Acest fenomen păstreaza într-o oarecare măsură credibilitatea pentru că în acest fel poate să exercite influentă asupra persoanelor care doresc să se informeze.

Consumatorii români de presă on-line sunt în general persoane ce știu să navigheze în acest mediu, dar de multe ori aceștia devin critici cu privire la informațiile pe care le citesc. Aceste critici sunt uneori constructive și nu țin neapărat numai de textul scris cât și de așezarea în pagină, numărul de imagini și viteză cu care este actualizat un articol. În presă on-line se poate intervenii cu privire la o informație eronată, deoarece multitudinea publicațiilor îi face pe oameni sa verifice informațiile prin gratuitatea site-urilor. Aceștia pot interacționa cu redactorii foarte ușor cu ajutorul comentariilor și prin rubrică de Contact a fiecărei publicații, lucru care nu este posibil și în cazul presei tradiționale.

Când vine vorba de credibilitatea informațiilor din ziarele on-line, părerile sunt impărtite. Unii consideră că informațiile pot avea de suferit pentru că orice persoană conectată la Internet poate scrie orice informație dorește și de asemenea o poate trimite sub anonimat. Majoritatea jurnaliștilor de presa on-line, perefera să nu mai verifice sursele și informația și să o transmită direct către public, acest lucru ducând la dezinformare.

Jurnaliștii aleg să transmită informațiile neverificate pentru a creeă senzaționalul acest lucru făcând că respectivă publicație aibă să mai multe vizualizări. Majoritatea consumatorilor de presă online se așteaptă că informațiile postate pe aceste site-uri să fie corecte, jurnaliștii aleg ce informații dau pentru-face pe aceștia citească articolele scrie de ei.

Presa tradițională a ales evolueze mediul on-line pentru posibiliatate celor dependenți de virtual citească informațiile din . Ideea de credibilitate publicațiilor on-line, poate fi de faptul Internetul oferă mult multe oportunități.

Menționez că există reversul medaliei ceea ce privește credibilitatea publicațiilor on-line. un ziar on-line o știre despre o , poate ziarul printr-o ziarul își pierde semnificativ credibilitatea.

Credibilitatea unui site poate fi prin anumite criterii de evaluare cum ar fi:

1) Scopul- adică informația este de actualitate la timp.

2) Conținutul anume originalitatea articolului, corectitudinea acestuia, seriozitatea redactorilor, acestuia, calitatea formulării, adică textul fie scris corect citările unde este cazul.

3) Accesibilitatea- aici ne referim la la elementele multimedia, la pagini la interactivitatea cu cititorul

4) Costul- vis-a-vis de costuri, ne referim la faptul site-ul publicației nu percepe nici o taxă .

Dezinformarea se majoritate domeniilor, nu doar . poate fi dictată din necesitatea de obține , dar poate fi pentru se obține succesul. Acest lucru poate fi dezavantajul societății, deoarece prin dezinformare oamenii pierd contactul cu realitatea.

3.5. Studiul de caz

Foarte multe persoane folosesc internetul zilnic deoarece acesta este un izvor nelimitat de informații. Cel important lucru reprezintă diversitatea. Informațiile se găsesc pe internet despre orice, oricât, oricând , adesea, oricum. Foarte citească ziarele online favoarea cumpărării tradiționale. Fie nu avem avem resurse financiare, fie nu avem răbdare la cozi pentru le , cu ajutorul unui calculator conectat la internet avem știrile oriunde ne-am afla.

Ziarul Actualitatea Argeșeană este o de informare ce se îndeosebi cu știri locale, după cum spun redactorii sloganul postat pe site-ul oficial (https://www.ziarulactualitatea.com/) anume „Publicatia pune la dispoziția cititorilor știri din Argeș, Curtea de Argeș, Pitești, Câmpulung Mioveni.”.

Figură 2- Site-ul oficial al ziarului

La o primă privire de ansamblu asupra site-ului observăm că acest ziar se adresează, tuturor categoriilor de vârstă, acest lucru se observă prin diversitatea rubricilor și implicit a articolelor. În momentul în care vorbim de site-ul ziarului, vorbim de jurnalism online. Articolele după acest ziar sunt scrise excusiv pentru mediul online.

Așadar site-ul este împărțit în mai multe categorii,fiecare dintre acestea având un număr de pagini cu articole, toate acestea constituind arhiva integrală a acestui ziar online. De precizat este faptul că fiecare categorie are pe o singură pagină un număr de 15 articole. În continuare va prezint categoriile cu numărul de pagini al fiecăreia și numărul de articole postate pe fiecare categorie în momentul accesării paginii:

-Imobiliare- 1 pagină având un total de șapte anunțuri despre imobile și terenuri de vânzare în orașul Curtea de Argeș;

-Administrație- 37 de pagini, având un total de 555 de articole ce fac referire la primăriilor din orașele menționate mai sus, dar și din comunele și satele aferente;

-Politic- 22 de pagini cu un total de 330 de articole ce au în prim-plan politica județului nostru;

-Video- 16 pagini având un total de 240 de articole din diferite domenii de activitate;

-Cultură-17 pagini cu un total de 255 de articole cu teme din domeniul cultural mai precis lansări de carte,teatre, etc.;

-Publicitate-15 pagini având un total de 225 de anunțuri de angajare în diferite instituții și domenii;

-Contact unde găsim paginile de socializare ale acestui ziar cât și datele de contact.

După cum se vede mai sus, ziarul Actualitatea Argeșeană are o varietate de articole din mai multe domenii (vezi anexe). Arhivă fiind electronică ajută cititorul să găsească articolele mai vechi, totul fiind posibil cu ajutorul motorului de căutare al site-ului. Acest lucru nu este posibil în cazul ziarelor clasice deoarece arhivă în acest caz nu este online. Dată fiind varietatea articolelor, putem vorbi și de felul în care acestea sunt scrise.

Astfel, la ziarul Actualitatea Argeșeană, pentru a putea fi ușurată lectura, textul este împărțit în paragrafe. De obicei, primul paragraf conține cele mai importante informații și date privind evenimetul. Acest lucru este esențial deoarece majoritatea persoanelor care citesc presă on-line nu au mult timp liber.

Orice persoană conectată la o rețea de internet poate accesă site-ul publicației, de asemenea acesta poate fi accesat din orice colț al lumii. Când vorbim de o publicație online ne gândim și la elementele multimedia ce fac site-ul sa fie mai dinamic, mai viu, elemente ce îi atrag mult mai mult pe cititori spre ziarele on-line în defavoarea celor clasice.

În presa on-line nu există restictii că în presă clasică, adică titlurile sunt mari și impunătoare, colorate cu articole ce conțin foarte multe imagini din care cititorul își poate crea filmul evenimentului produs. Ziarele online, având și categorie video, îi pot determină pe cititori să aleagă acest gen de presă pentru că este un gen diversificat prin aceste imagini video își notorietatea de care au nevoie pentru informariile nu eronate. acest fel, adică cu ajutorul multitudinii de imagini video aceștia își creează credibilitate. Ziarele online, Actualitatea Argeșeană, la evenimentele transmit imagini direct pe rețeaua de socializare Facebook.

Unul dintre cele vizualizate articole ale acestui ziar găsim pe de Facebook este de un accident cu un autocar cu 29 de pasageri, ce ajuns într-o din Cheile Grădistei, Moieciu-Fundată din unei manevre greșite șoferului. Clipul are 31 de secunde fost filmat de către un martor, acest clip avea la momentul accesării 250.000 de vizualizări, 1800 de distribuiri 800 de aprecieri . Judecând după faptul acest articol ajuns la un număr de de vizualizări putem spune acest ziar, faptului are doar ani-creat credibilitate publicului prin depusă de redactorii acestei publicații.

Figură 3- Știrea accidentului cu autocarul

Ziarul Actualitatea Argeșeană, are și o ediție printată, dar aceasta se tipărește o data la câteva luni și se distribuie în mod gratuit. Din acest motiv nu are un număr foarte mare de ediții și din această cauză nu voi analiza în mod special acest format al ziarului. Ediția tipărită a acestui ziar este alb-negru, este structurat tot pe aceleași categorii. Formatul acestuia este unul destul de simplu, în colțul din drepata sus, găsim numărul ziarului alături de luna și anul în care va fi distribuit și faptul că acesta se distribuie gratuit, în mijlocul pagini în partea de sus se găsește numele ziarului Actualitatea Argeșeană scris cu font italic, alături de sloganul „Din respect pentru cetățeni, un ziar alb-negru, fără culoare politică”, din acest slogan se deduce faptul că acest ziar nu are implicații politice și că nu face reclamă nici unui partid politic.

Figură 4- Prima pagină a ediției tipărite

Judecând după numărul mic de ediții și a faptului că acesta se distribuie gratuit putem spune că, în cazul acestui ziar presa online a câștigat „teren” în favoarea celei tipărite. Acest lucru mai poate fi văzut și mai sus unde este afișat numărul de articole postate în on-line.

Analiza site-ului „Actualitatea Argeseana”

Figură – Site-ul complet, analizat mai jos

Pentru analiza site-ului acestui ziar am decis să folosesc mai multe criterii de evaluare și anume:

• Design. Designul paginii web a ziarului Actualitatea Argeșeană , se remarcă prin structurarea paginii pe trei coloane verticale aș îndrăzni să spun. Astfel pe primă coloană sunt afișate ultimele videoclipuri postate cât și reclame publicitare, pe coloană centrală găsim ultimele articole postate în rubricile paginii, iar pe cea de-a treia coloană găsim anunturile imobiliare, în partea de sus a paginii găsim pe o bară de culoare neagră se găsesc titlurile ultimelor aticole împreună cu data și ziua în care accesăm site-ul și sub această se află o bară portocalie cu rubricile specifice ziarului precum:HOME, IMOBILIARE, ADMINISTRAȚIE, POLITIC, VIDEO, CULTURĂ, PUBLICITATE și CONTACT, tot aici găsim și motorul de căutare al paginii. Titlurile știrilor sunt scrise cu culoarea portocaliu, numai în cazul barii pentru rubrici scrisul este cu alb.

• Frecvența actualizării. Informațiile sunt actualizate la mai puțin de o oră și în căzut site-ului dar și în cazul știrilor postate exclusiv pe facebook. Dat fiind acest lucru consider că echipă este activă, iar actualizarea se poate vedea foarte ușor și din datele publicării fiecărui material dar și din orele acestora.

• ”User friendly features”. Site-ul are o secțiune de comentarii la fiecare articol în parte unde cititorii își pot exprima părerea despre evenimentul la care face referire știrea în sine. De asemenea, aceștia își pot exprimă părerea și în secțiunea de comentarii a paginii de facebook, ce are comentariile pornite pentru absolut toate articolele distribuite sau scrise acolo. Cititorii își pot trimite opiniile și pe mail-ul ziarului, prin poștă sau telefonic, aceste date fiind găsite în rubrica Contact.

• Multimedia. Ediția on-line a ziarului Actualitatea Argeșeană ,dispune de numeroase elemente multimedia, cum ar fi: Videoclipuri, articole cu multe imaginii pentru al face pe cititor să înțeleagă mult mai bine cursul evenimentelor, de asemenea regulat acest ziar intră în direct pe facebook pentru a vedea cititorul și imagini video de la locul faptei.

• Servicii. Cititorii acestui ziar on-line pot să se aboneze atât pe rețelele de socializare ale ziarului și la feed RSS, prin intermediul opțiunilor omonime care se află în partea dreaptă sus pe pagină în momentul în care intră pe oricare articol al paginii .

• Stilul articolelor. Articolele de pe ziarul on-line Actualitatea Argeșeană construite astfel încât se inacadreaza perfect on-line. Având vedere o versiune ziarului ,articolele pentru articolele pentru acolo modificate așa fel acestui de .

• Varietate. La acest capitol web se prezintă foarte bine. Site-ul oferă varitate vizitatorilor prin multitudinea articolelor din diferite domenii de activitate, acestea fiind doar locale. Varietatea articolelor se poate vedea pe de facebook acolo unde redactorii postează uneori articole pe care le actualizează într-un interval scurt de timp, acest lucru se , spre exemplu cazul unei , unde, decât posteze foarte multe articole aleg posteze doar pe rețeaua de socializare .

• Interactivitate. Pe acest site o anume Contact unde vizitatorii cu redactorii. De asemenea acest lucru este posibil prin secțiunea de comentarii la fiecare articol prin comentariile la articolele distribuite pe facebook tot prin secțiunea de comentarii, acestea fiind deschise pentru cititorii ziarului, pentru sugestiile acestora pentru aflarea părerii acestora cu privire la articolele postate.

• Visual appeal. majoritate articolelor însoțite de cel o fotografie. Forografiile menite facă pe cel ce citește articolul înțeleagă mult ușor decursul evenimentului gravitatea celor întâmplate. Ziarul Actualitatea Argeșeană, la articole, imagini realizare de reporteri, foarte rar aceștia preiau o imagine, iar atunci când o fac citează acesteia. Cu un articol are multe imagini cu articolul este bine văzut vizitatorilor.

• Publicitate. Pe site publicitatea apare cantitate foarte , acesta are doar reclame la magazine de „populare” orașul Curtea de Argeș. schimb site-ul are o Publicitate unde postate anunțuri ale oamenilor cu privire la locuri de angajare anunțuri ale inteprinderilor care fac angajări.

• Sigla. se găsește la profilul oficial de Facebook. Fundalul acesteia este culoarea albastru , iar într-un oval de culoare albastru închis ce se găsește centrul fundalului precedent este scris cu majuscule numele ziarului, acesta pe margine este alb iar acest lucru scoate foarte bine. De asemenea tot pe se găsește un slogan acestei publicații de informare.

• Slogan. Sloganul este „ CU NOI EȘTI LA ZI CU TOATE INFORMATIILE” acesta creează sentimentul de apropiere, adică, după părerea mea, face pe cititori se apropie de redactorii acestui ziar prin faptul informează zilnic cu privire la toate evenimentele faptele ce se Județul Argeș.

Pentru toate criteriile de voi anexe prin care voi mult bine cele descrise .

Statistica numărului de cititori în cei cinci ani de activitate ai ziarului, pe ani

Tabel 1-Statistica numărului de cititori

După câte se vede în Tabelul 1 se pare că vis-a-vis de statistica numărului de vizualizări se pare că, de la an la an acestea au crescut în număr semnificativ. Dacă în 2014, anul apariției, acesta era vizitat de aproximativ 5000 de persoana lunar, acum, în 2018 acestea au crescut semnificativ, însemnând că ziarul Actualitatea Argeșeană se bucură în momentul de fața de un succes foarte mare.

Inițial am plecat de la întrebarea : „Cum poți crește o publicație online ca și credibilitate pe piață în mai puțin de cinci ani?”, iar acum după ce am analizat site-ul, pagina de facebook a acestei publicații cât și statistica din fiecare an a numărului de vizitatori, afirm că, după părerea mea, acest ziar, în mai puțin de cinci ani de activitate și-a creat o adevărată arhivă electronica cu articole din multe domenii de activitate. Numărul vizitatorilor s-a mărit cu 150.817 peroane decât în anul în care a debutat.

Vorbind de credibilitatea acestui ziar, am ajuns la concluzia că, datorită elementelor multimedia, a diversității articolelor și a interacțiunii cu publicul, acesta este unul dintre puținele ziare din orașul Curtea de Argeș care a creeat pentru cititori săi sentimentul de implicare, iar prin veridicitatea informațiilor i-a făcut pe aceștia să se informeze zilnic din articolele acestei publicații on-line.

Concluzii

După ce m-am documentat pentru această temă de licență, atât pentru a obține materialului necesar pentru primele capitole cât și pentru studiul de cercetare, am ajuns la concluzia că deși pare un subiect neinteresant, presa online are mai multe de oferit societății decât celelalte forme de informare și anume: Televiziunea, radioul și presa tradițională.

În zilele noastre, ziarele tradiționale au tiraje din ce în ce mai scăzute,dar și numărul cititorilor a scăzut cu mult față de anii trecuți. În schimb, în mediul online a crescut semnificativ numărul cititorilor. Din cauza că în mediul online avem parte de mai multe oportunități, de o diversitate de articole, o multitudine de imagini cât și videoclipuri ce atrag cititorul și în plus posibilitatea de a ne exprima părerea față de veridicitatea articolelor, este clar că noi, consumatorii de presă optăm pentru presa online. Prin faptul că publicațiile sunt gratuite și că putem consulta diverse surse într-un timp scurt, mulți dintre noi alegem să nu mai dăm banii pe ziarele clasice.

În prezent, majoritatea oamenilor, indiferent de vârsta pe care o au, folosesc zilnic rețeaua de socializare Facebook, unde, publicațiile online distribuie articolele atât pe paginile oficiale ale acestora cât și pe grupuri făcute special pentru astfel de publicații, acolo unde oameni se pot înscrie gratuit. Foarte puține persoane mai citesc în prezent presa, aceștia sunt oameni ce nu se pot obișnuii sa folosească Internetul.

Așadar, care e viitorul presi scrise? Oare pe viitor vor dispărea ziarele tradiționale? La aceste întrebări nu voi putea răspunde, pentru că asa cum bibliotecile virtuale nu au eliminat cărtile tipărite, cu siguranță nici presa clasică nu va dispărea definitiv. Importanța presei electronice față de cea a presei scrisă crește considerabil odată cu dezvoltarea rapidă a Internetului. De la an la an, din ce în ce mai multe ziare clasice aleg să își creeze și site-uri pe care să publice în format electronic articolele, acest lucru fiind făcut deoarece cei mai mulți oameni în acest moment sunt dependenți de internet.

Prin această lucrare am încercat să ofer o privire de ansamblu asupra mediului online, a publicațiilor ce activează in acest mediu și a faptului că datorită rețelelor de socializare, presa online se bucură de o creștere semnificativă cu privire la vizualizările și le vizitatorii din online. Am încercat să conturez cu ajutorul studiului de caz monografia ziarului “Actualitatea Argeșeană” plecând de la intrebarea „Cum poți crește o publicație online ca și credibilitate pe piață în mai puțin de cinci ani?”, iar acum când concluzionez tot ce am documentat, am ajuns la concluzia că, deși acest ziar online are aproape cinci ani de când activează, din 2014 până în prezent acesta și-a creat credibilitate in fața publicului său fiind citit lunar de cel putin 10.000 de persoane.

Din statistica numărului de cititori ai ziarului Actualitatea Argeșeană se poate observa că presa online are un număr din ce în ce mai mare de cititori. Dar din faptul că acest ziar are și o ediție tiparită ce se distribuie gratuit, tragem concluzia că, mai mulți aleg să citească in mediul online și datorita gratuității acestuia aleg să nu mai cheltuiască o gramada de bani pe presa tradițională. Abonamentul lunar la internet este mult mai ieftin decât abonamentul la o publicație tipărită.

Despre internet pot spune că are un succes enorm în rândul societății și că fiind un izor nelimitat de informații și îi ajută pe oameni să își alegă de unde să se informeze și să vadă care publicație transmite cele mai adevărate știri. Publicațiile online acordă mai multă importanță opiniei cititorilor, le oferă informațiile pe care aceștia și le doresc și interacționează mult mai mult și mai ușoor prin comentariile cititorilor la articolele jurnalistilor.

În concluzie, internetul este un mediu într-o continuă schimbare, acest lucru ne face să ne gândim dacă în permanență articolele din presa online vor fi gratuite. Expansiunea presei online în mediul online nu ne face siguri de faptul că presa clasică va dispărea definitiv, această informație fiind eronată. Ziarele online au un real succes în momentul de față, dar acest lucru se poate schimba radical, deoarece la un moment dat credibilitatea publicațiilor se poate schimba considerându-se că toate informațiile postate în acest mediu nu au credibilitate în fața societății.

Bibliografie

Mihai Coman, Introducere în sistemul mass-media, Editura Polirom, București, 2009, p. 43.

Richard Keebe, Presa scrisă, Polirom, Iași, 2009, p.56

Eager, Bill, Utilizare Internet , București, Teora, 1996, p 9;

Denis McQuail, Comunicarea, traducerea în română de Daniela Rusu, Editura Institutul European, 1999, Iași, p.172

Petru Pânzaru, Mass-media în tranziție, Editura Fundația Rompres, 1996, p.2

Ion Chiciudean.;Valeriu Țoneș, Gestionarea crizelor de imagine, Editura Comunicare.ro, București.2010, p 68;

T. O’Sullivan et al., Key Concepts in Communication and Cultural Studies, London, Routledge, 1994, p.173, citat de Aurelian Bondrea în Sociologia opiniei publice și a mass-media, București, 1997, Editura Fundației „România de Mâine”, p.172

Claude-Jean Bertrand, Deontologia mijloacelor de comunicare, traducerea în română de Mihaela Gafițescu, Editura Institutul European, Iași, 2000, p.18

Cristina Coman, Comunicarea de criză.Tehnici și strategii, Editura Polirom, Iasi, 2009, p75;

Tiberiu Fărcaș, Colosul cu picioare de hârtie, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2010, Editura Comunicare.ro, București, 2010, p 36;

Popa, Dorin, Mass media, astăzi, Editura Institutul European, Iași, 2002, p. 29

http://semeniucmarius.blogspot.com/p/servicii-internetreeaua-internet .html

http://ecomunitate.ro/upload/evacanta/386/activitatea_2_5/Internetul.docx

http://www.adibarbu.ro/2015/04/ce-este-o-retea-de-socializare-retea.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Internet

http://www.adibarbu.ro/2015/04/ce-este-o-retea-de-socializare-retea.html

http://www.adibarbu.ro/2015/04/ce-este-o-retea-de-socializare-retea.html

http://www.wall-street.ro

https://updoc.tips/download/free-pdf-ebook-internet-presa-online

https://updoc.tips/download/free-pdf-ebook-internet-presa-online

http://www.adibarbu.ro/2015/04/ce-este-o-retea-de-socializare-retea.html

http://www.raduneag.com/2010/02/07/jurnalistul-viitorului/

http://www.raduneag.com/2010/02/07/jurnalistul-viitorului/

http://www.adibarbu.ro/2015/04/ce-este-o-retea-de-socializare-retea.html

http://www.glascomun.info/2010/08/comunicarea-in-presa-on-line/

http://www.glascomun.info/2010/08/comunicarea-in-presa-on-line/

http://www.adibarbu.ro/2015/04/ce-este-o-retea-de-socializare-retea.html

http://www.glascomun.info/2010/08/comunicarea-in-presa-on-line/

http://www.adibarbu.ro/2015/04/ce-este-o-retea-de-socializare-retea.html

http://www.raduneag.com/2010/02/07/jurnalistul-viitorului/

https://updoc.tips/download/free-pdf-ebook-internet-presa-online

http://semeniucmarius.blogspot.com/p/servicii-internetreeaua-internet.html

Anexe:

Anexa Site-ul complet al ziarului Actualitatea Argeșeană

Anexa -Pagina oficială de facebook

Anexa – Știre autocar căzut în râpă

Anexa – Site-ul ziarului

Anexa – Rubrica IMOBILIARE

Anexa – Rubrica ADMINISTRAȚIE

Anexa – Rubrica POLITIC

Anexa – Rubrica VIDEO

Anexa -Rubrica CULTURĂ

Anexa – Rubrica PUBLICITATE

Anexa – Rubrica CONTACT

Anexa – Pagina de facebook din altă perspectivă

Anexa – Ediție tipărită a ziarului