Coordonator științific Absolvent Univ. Dr. IULIU DUMA SAND LAURENȚIU RĂZVAN Cluj -Napoca 2020 CUPRINS INTRODUCERE …………………………….. [627000]

Universitatea de Artă și Design Cluj -Napoca Facultatea
de Arte Decorative și Design
Departament Design

LUCRARE DE LICENȚĂ
Moan Recor ds
Casă de discuri

Coordonator științific Absolvent: [anonimizat] -Napoca
2020

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 3
CAPITOLUL 1. Noțiuni teoretice generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 4
1.1. Scurta istorie a designului grafic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 4
1.1.1. Designul grafic in zilele noastre ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 5
1.1.2. Bazele designului grafic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 6
1.2. Ce este logoul? ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 7
1.2.1. Intelegerea unui logo ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 7
1.2.2. Brand și logo ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 8
1.2.3. Tipuri de logo -uri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 8
1.3. Tematica identității în branding ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 10
1.4. Influențele designului în muzică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 11
1.4.1. Importanța designului în industria muzicală ………………………….. ………………………….. ……………………. 12
1.4.2. Supravie țuirea caselor de discuri în zilele noastre ………………………….. ………………………….. ……………. 12
1.4.3. Alex Steinweiss și primele coperte de înregistrări din lume ………………………….. ………………………….. . 12
1.5. Ce este muzica techno? ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 15
CAPITOLUL 2. Mișcări artistice și inspirație ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 16
2.1. Mișcări artistice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 16
2.1.1. Swiss International ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 16
2.1.2. Minimalismul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 16
2.2. Artiști de referință ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 19
2.2.1. Petter Saville ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 19
2.2.2. Rob Janoff ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 22
CAPITOLUL 3. Desfășurarea proiectului artistic ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 24
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 25
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 26
LISTĂ ILUSTRAȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 27

INTRODUCERE

Din iubire pentru muzică și aprecierea muzicii electronice, s -a născut această idee de a concepe
imaginea unei case de discuri. Dintr -o căutare simplă pe internet am realizat că în Romania și nu
numai, nu prea există case de discuri care pun preț pe imaginea lor.

Proiectul Moan Records are ca și scop crearea unei case de discuri, respectiv crearea imaginii
vizuale a companiei. Rolul designului are o importanță în acest domeniu, întrucât majoritatea fanilor
intră intră în lumea unui artist datoriă unor articole pub licitare sau a unor coperte de albume creative.
Așadar , lucrările artistice care reprezintă muzica trebuie să dea un anumit sens poveștii și ideii. Acest
proiect adresează publicului care ascultă muzică electronică, deoarecere se axează pe muzica techno.

Titlul proiectului este Moan Records. În traducere liberă “moan” însemnă “geamăt “ iar
“records “ înseamnă ”înregitrări “. Am ales acest titlu deoarcere acest gen este foarte antrenant, existând
treceri bruște între sunetele joase și sunetele înalte.
Din punct de vedere al proiectului artistic, acesta constă în crearea simbolului, care va reprezenta în
totalitate compania. După acest proces, simbolul companiei va fi aplicat pe diferite articole publicitare,
cât și oe albume, coperte și pagini web.

În pr imul capitol voi discuta despre noțiunile geneale cu privire la proiectul ales. Voi aborda
regulile de bază parcuse de -a lungul anilor universitari, respectiv scurta istorie a desginului grafic,
despre logo, branding dar și despre influențele designului gr afic în muzică.

În al doilea capitol voi discuta despre mișcările artistice care stau la baza proiectului meu, cum
ar fi Swiss International (stilul elvețian) dar și despre minimalism, urmat mai apoi de doi artiști care si –
au pus amprenta asupra design ului grafic.

În ultimul capitol voi prezenta parcursul proiectului “Moan Records”. În acest contexxt voi
dezvălui etapele dezvoltării proiectului de la ideie până la procesul final.

CAPITOLUL 1. Noțiuni teoretice generale
1.1. Scurta istorie a designului grafic

Designul Grafic reprezintă procesul de comunicare vizuală și soluționarea problemelor din
tipografie, ilustrație și fotografie. Creativitatea unui designer grafic se poate regăsi în modul unic de a
creea elemente și simboluri ce s e pot aplica în anumite contexte ale domeniului. Mai mult, amprenta
unui designer grafic se poate identifica în special la nivelul combinării unor simboluri și imagini atunci
când vine vorba de conceperea unor ide reprezentative. Istoria designului graphic se întinde până acum
încât cuprinde întreaga istorie a artei.

Rădacinile designului graphic 15,000 – 3,600 Î.Hr
Designul graphic poate fi urmărit începând în urmă cu 15,000 î.Hr, când au apărut primele
comunicări vizuale. Aceste pictog rame și simbluri sunt prezente în pesterile Lascax din sudul Franței.

Hârtia și printarea 105 d.Hr -1530 d.Hr
În anul 105 d.Hr a avut loc invenția hârtiei de către un chinez ca mai apoi această acțiune a dus
la descoperirea metodelor de printare. Aproap e dupa un mileniu mai târziu în 1045 d.Hr, a fost
inventată presa mobilă, care printa cu ajutorul unor matrițe. Acest lucru a dus la opțiuni de imprimare
mai rapide și sisteme mai flexibile dar și eficiente.
Primele ilustrații dintr -o dintr -o carte tipă rită au urmat la curt timp, în 1460. Au trecut șaptezeci
de ani de tipărire înainte ca Claud Garamond să deschidă prima fabrică în 1530 în care se turnau
matrițele de font.

Revoluția industrială 1760 -1800
Revoluția industrială a izbucnit în anii 1760 și a creat o nouă eră pentru designul graphic.
Tehnologiile inovatoare au început să apară într -un ritm fără precedent. Inclusiv motoda litografiei, care
a fost o tehnică de imprimare care a contribuit la reducerea costurilor.
Revoluția industrială a contr ibuit și la presa de tipărit din 1800, o mașină care nu numai că a
redus forța de muncă cu 90%, dar a dublat și dimensiunea hârtiei care putea fi tipărită.

Creșterea designului grafic în anii 1900
Încă de la Revoluția Industrială, designul graphic și -a ușurat drumul făcând posibilă intrarea
artiștilor in domeniul afacerii, iar in anii 1900, utilizarea acestei practici a explodat.
În 1901 Frank Lloyd Wright a lansat “The Art and Craft of the Machine”1 care a inclus principiile de
bază puse în designul mo dern.
Odată cu creșterea industriei publicitare și a tipăririi color, companiile au început să -și creeze
logo-uri pentru a -și putea dezolva afacerea prin intermediul brandingului. Cu un design de logo
personalizat marca companiilor a devenit mai mult dec ât un nume. A devenit o piesă de artă uimitoare
și memorabilă.

Designul grafic a devenit utilizat pe scară largă în publicitate și în alte industrii. De la afișe la
tricouri, coperte pentru case de discuri și multe altele. Pe măsura ce tehnologia digita lă a fost inventată
și lansată pe parcursul sfârșitului anilor 1900, designerii au început sa folosească instrumente digitale,
cum ar fi Photoshop, care a fost lansat pentru prima dată în 1990. Aceste instrumente digitale au
revoluționat domeniul.

1.1.1 Designul grafic în zilele noastre

Astăzi, designul graphic se referă la conceperea de materiale vizuale pentru reviste, cărți,
reclama și postere digitale. Această ramură Această ramură a designului implică forma de artă a
comunicării ideilor prin imagini și text. Creatorii de grafică folosesc încă desenele și picturile în unele
cazuri, dar o foarte mare parte din designul grafic din ziua de azi este realizat cu ajutorul tehnologiilor
digitale. Aceste abilități moderne de design grafic pot fi aplica te în proiectarea unui logo personalizat,
unei coperte de carte, reclamelor publicitare, designului vesimentar, anunțurilor online și multe altele.
[1]

1 Frank Lloyd, The Art and Craft of the Machine , 1901

1.1.2 Bazele designului grafic

Designul grafic joacă un rol esențial în construirea brandului și în același timp în construirea
imaginii si a personalității ca designer.
Deși brandingul și designul au o legatură strânsă, este important să cunoaștem și să înțelegem
elementele fundamentale ale designului graphic înainte de a începe un nou proiect.

Echilibrul oferă stabilitate și structură unui design general. Formele, textul și imaginile sunt
elemntele care formează designul. Ca designul să aibă un impact vizual plăcut, trebuie sa fim foarte
atenți la felul cum poziționăm elementele. Chiar daca vo rbim despre “echilibru” asta nu ar însemna c ă
trebuie să abordăm mereu un stil simtetric sau o dimensiune egală. Echilibrul simtetric, este atunci când
elementele sunt împărțite uniform pe ambele părți ale designului, în timp ce echilibrul asimetric
folosește scară, contrast și culoare pentru a obț ine un sens și o logică în design.

Proximitatea ajută la crearea unei relații între elementele similare. Acestea nu trebuie grupate,
ci trebuie conectate visual prin font, culoare, dimensiune etc.

Alinierea joacă un rol esențial în crearea unei conex iuni vizuale perfecte cu elementele de
design. Oferă un aspect ordonat imaginilor, formelor și grupurilor de texte prin eliminarea elementelor
plasate într -o manieră dezordonată.

Ierarhia vizuală. Se formează o ierarhie atunci când se acordă o greutate vizuală suplimentară
elementului sau mesajului cel mai important din proiect.
Poate fi realizat ă in diverse moduri – folosind fonturi mai mari sau mai îndrăznețe pentru a evidenția
titlul, plasarea mesajului principal, mai sus decât celelalte elemente.

Repetiția este un element fundamental al designului, mai ales când vine vorba de branding.
Creează un ritm intre elemente, cum ar fi logo -ul și paleta de culori, făcând brandul să aibă un impact
vizual puternic, fiind recunoscut instant de către spectatori.

Contrastul. Există contrast atunci cand două elemente de design sunt diferite sau opuse. Cele
mai des întâlnite tipuri de contrast sunt atunci când există o culoare puternică si o culoare mai puțin
puternică. Lumină sau întuneric, contempor ane sau modă veche, mari sau mici, etc.

Culoarea are un rol foarte important deoarece dictează starea de spirit a unui design. Culorile
alese reprezintă in cazul unui brand tonalitatea acestuia. De exemplu, albastrul creează un sentiment de
calm în timp ce roșul reprezintă iubirea, pasiunea, urgența, pericolul.

Spațiul negativ. Dacă se folosește creativ, spațiul negativ poate ajuta la crearea unei
forme și poate evidenția componentele importante ale proiectului.

1.2. Ce este logoul?

Potrivit dic ționarului un logo (probabil o prescurtare de la logogramă , din logo- „cuvînt” și –
gramă „scriere”), numit uneori și siglă , este un element grafic folosit pentru identificarea unei firme, a
unui produs, a unei organizații, a unui eveniment. [2]

“[A logo is] the image emobodying an organization. […] Logos are mean’t to represent
companies’ brands or corporate identities” – Six Revisions 2

1.2.1. Înțelegerea unui logo

Pentru început trebuie să știm că un logo nu este doar un simbol cool. Mai întâi este important
să ințelegem cum trebuie folosit. Un logo reflectă anumite caracteristici ale unei companii, el trebuie să
fie simplu și ușor de recunoscut. Nu este trebuie nea părat să descrie activitatea afacerii, ci ar trebui să
reprezinte povestea mărcii și am companiei.
Logo -ul intenționează să fie imaginea unei companii, este unicul identificator al unei companii
iar prin culori, text și imagine acestea oferă informația necesară depre o afacere. Aceste informații îi
ajută pe clienți să înțeleagă si să relaționeze mai bine cu compania.

22 Preluat din Logo Design de Bluesodapromo, pag. 5

Logo -urile nu vând companiile in mod propiu -zis, dar în timp ajută consumatorii să -și construciască
încrederea în produsele sau servici ile unei companii. [3]

1.2.2. Brand și logo

Relația dintre brand si logo este una stânsă. Imaginea unui brand se dezvoltă cu ajutorul logo -ului.
Brandul este povestea companiei iar logo -ul este imaginea care ajută la identificarea ei.
Companile sunt i ndentificate și recunoscute după sigla lor, de obicei este primul lucru pe care oamenii
îl remarcă, apoi se face conexiunea dintre siglă și afacere.

1.2.3. Tipuri de logo -uri

Monogramele sunt realizate prin combinarea inițialelor a unei
personae sau a unei companii, ca de exemplu HBO. (Home Box Office)

Fig.2 Logo Home Box Office
Logotipul. Este un simbol bazat doar pe folosirea textului și se
concentrează pe numele companiei, ca de exemplu Coca -Cola sau
Google. Acestea au un impact visual puternic.

Fig.2 Logo Coca -Cola
Simbolul . Un simbol este un semn care reprezintă o idee, o
esență , un obiect sau o relație. Este utilizat pentru a ajuta și promova
identificarea și recunoașterea companiei. Poate avea un design abstract
sau figurative.
Fig.3 Logo Apple

Simbolul abstract. Sunt forme geometrice reinterpretate, care au
o esență, un plus față de simobolurile exacte este că se pot crea
simboluri cu adevărat unice. Prin culoare și formă se poate
atribui sens și reda emoția brandului.
Fig.4 Logo Pepsi

Mascota. Mascot ele sunt logo -urile care implică un personaj
ilustrat, de obicei colorate. Această mascotă este ilustrată simplu și
reprezintă o companie. Companiile care adoptă acest stil sunt cele care
se rezumă la familie și copii.

Fig.5 Logo Kentucky
Fried Chicken

Simbol combinate cu text. Este o combinație dintre text si
simbol. Funcționează și individual. Datorită acestei combinații, oamenii
asociază numele companiei cu simbolul imediat.

Fig.6 Logo Doritos

Emblema. Reprezintă textul din interiorul unui icon.
Aceste logo -uri tind să aibă un aspect tradițional, clasic și devin
alegerea școlilor, orgazinații sau a unor agenții guvernamentale. [4]

Fig.7 Logo Starbucks

1.3. Tematica identității în branding

Așa cum reiese și din concept, identitatea de brand e modul în care se identifică o companie.
Consistența identității brandului este formată din trăsături, precum: cultură, viziune, personalitate,
prezentări și alte caracteristici ce poartă o semnificație relevantă pentru domeniu. Mai mult , identitatea
brandului va fi transformată într -una sau mai multe dintre următoarele componente pentru a rezulta
imaginea dorită a acestuia. Pentru ca imaginea brandului să fie una dorită, aceasta trebuie să țină cont de
anumite componente, ce întrunite dau identitatea și unicitatea acestuia.
Componente ce se regăsesc în sfera de logo, îmbrăcăminte, papetărie, aspecte ce țin de marketing,
produse și ambalaje, dar și alt ele. De asemenea, aceste componente fiind considerate aspectele cheie care
duc la imaginea companiei.
Este cunoscut faptul că utilizarea strategiilor de branding de către companii are ca scop
comunicarea identit ății și a valorilor acestora către potențiali viitori consumatori. Serviciile de
specialitate sau agențiile externe sunt cele care ar trebui să exprime și să dezvolte o strategie de
identitate de brand adecvată. Pentru ca un brand să se diferențieze, treb uie să urmeze un proces
complex, având în vedere componentele unei importanțe specific.
Fiecare componentă care va fi î ntâmpinată de către public este relevantă pentru formarea
identității brandului și crearea imaginii acestuia. Întreaga imagine de ansa mblu asupra brandului este
dezvoltată în cadrul cunoașterii acestuia de către public cu identitatea lui. Aceasta fiind ulterior divizată
din logo, papetărie, aspectele ce țin de marketing, produse și ambalaje, design și mesaje . Acest proces
fiind unul cu o strategie complexă de marketing care necesită implicarea mai multor perspective, pentru
ca un anumit produs să fie intâmpinat cu success și interes.
Acest efort general duce la stabilirea unei loialit ăți și conexiuni emoționale cu publicul vizat;
fiind un aspect pe care am încercat , de asemenea, să îl implementez la nivel de bază prin intermediul
lucrării mele de cercetare.
Conceptul de brand nu este unul recent; dar numai termenul este oarecum nou. Acesta a fost
folosit pentru identificarea și difere nțierea produselor din perioadele timpurii. Cuvântul brand provine
din limba germană, și semnifică „a arde”. Perspectiva de ansamblu este proclamarea dreptului de
proprietate și, chiar dacă acest element a evoluat pe scară largă și a devenit mai complex, c onceptul de
proprietate este încă prezent, dar cu o importanță ce crește odată cu trecerea timpului. La scurt timp

după apariția conceptului de proprietate, consumatorii au început să aibă preferințe ale anumitor
producători sau furnizori. A existat întotd eauna o corelație puternică între identitate și artă ca o utilitate
indispensabilă omului care îi poate aduce foloase, nu doar o artă realizată de dragul artei.
responsabilitatea față de client, rezultată din dorința persoanelor cu acțiuni de a se diferenț ia și
îmbunătăți identificarea produsul ui sau serviciul ui lor. Întreaga istorie a brandingului este una dificilă,
care a suferit multe influențe alor diferite tendinț e ce au vrut să își lase amprenta. Dar când discutăm
despre astfel de lucruri, este import ant să actualizăm cunoștințele legate de subiect întrucât acestea să
fie relevante. [5]
1.4. Influențele designului în muzică

Designul și muzica, după cum știe chiar și o persoană mai puțin interesată, este că cele
două au o legatură puternică. Designul fără îndoială în această industrie îmbunatățește experiența
oricărui ascultător și felul cum muzica este percepută. Unii dintre cei mai c unoscuți designeri au
deschis porțile si ochii lumii, începând să lucreze alături de artiști muzicali.
Nu doar că graficienii adoră muzica și că majoritatea bandurilor consumă această cultură vizuală
dar s -a și dovedit in numeroase studii, că muzica desch ide calea spre creativitate .
Cine nu lucrează mai bine, când ascultă muzică?

Rolul designului de astăzi, probabil este mai important decât în orice moment.
Întrucât majoritatea fanilor intră in lumea unui artist prin intermediul unui panou publicitar,
reclame tipărite, al imaginilor sau al videoclipurilor în timp ce defilează pe stradă sau navighează
pe internet.Așadar, lucrările artistice care reprezintă muz ica, trebuie să dea un anumit sens
poveștii și ideii. Revoluția digitală creează o oportunitate și un moment incredibil de interesant
pe parcursul procesului de creare a unei lumi vizuale combinate cu muzica. Există atât de multe
instrumente de lucru la di spoziția designerului încât totul este inedit și nimic repetitiv. Fiecare
designer își lasă amprenta prin stilul pe care îl abordează creând un efect deosebit asupra
transmiterii muzicii către fani. Designul si creativitatea în toate formele sale sunt esen țiale
muzicii și modului cum o consumăm, această teorie este valabilă și invers. Ambele au puterea de
a face schimbări culturale și sociale mari sau mici. [6]

1.4.1 Importața designului în industria muzicii

Începuturile arată că înregistările audio erau impachetate intr -un manșon alb de hârtie
simplă, doar cu scopul de a proteja vinilul. Aceste manșoane de hartie aveau o imprimare mică
sau chiar deloc. De obicei era inscripționat doar titlul muzical sau numele producătorilor.
Cu toate acestea, in 1938, studioul Columbia Record l -a angajat pe Alex Seinweiss drept primul
director de artă. El fiind creditat cu inventarea conceptului de albume și copertă, înlocuind
coperțile folosite în trecut. Această nouă abordare a ambalajului le -a oferit artiștilor columbieni
un avantaj competitiv pe piață ajungând ca și celelalte companii sa adopte aceeasi abordare.
La sfârșitul anilor 40, toate marile studiouri aveau propriile lor coperte de hârtie, atât in
dimensiuni de 10 inch cât și in dime nsiuni de 12 inch, urmând mai apoi un proces de
personalizare prin folosirea artei clasice sau designuri originale. Coperțile de albume au devenit
renumite, nu numai pentru scopul de a proteja vinilul dar a devenit și o expresie artistică.
Coperta înregi strărilor audio este imaginea asociată muzicii. Este interpretarea vizuală,
reprezentarea unui sentiment simțit în timp ce ascultăm un sunet care trezește anumite trăiri și
poate vorbi la fel de mult ca muzica în sine. Reprezintă si muzica, dar reprezintă și cântărețul
care o interpretează. Poate spune povestea unei fracțiuni de secundă sau a unei vieți pentru tot
restul vieții și nu numai. Poate comunica diferite povesti unor persoane diferite. O copertă este
pentru totdeauna și poate reaminti trecerea tim pului. [7]

1.4.2 Supraviețuirea caselor de discuri în zilele noastre

În zilele noastre modelul ideal de a crea o afacere, este de a găsi artisti talentați, ca mai
apoi sa fie vânduți sub forma unui brand. Veniturile caselor de discuri nu se mai pot baza pe
vânzările CD -uri așa că, casele de discuri se folosesc de avantajele înregistrării în studio precum
și de imaginea vizuală a artistului, pentru a maximiza potențialul de venituri.
Relația dintre companiile industriei muzicale si artiști au avansat p e măsură ce mediul
online s -a dezvoltat, permițând consumatorilor să aibă acces la muzică online sau free download,
numărul de ascultători a crescut, dar acest aspect a influențat scăderea numărului de albume
vândute, de la un maxim de 14 miliarde de dolar i, suma uriasă care s -a înregistrat în 2000,
scăzând până la 7 miliarde de dolari. [8]

1.4.3 Alex Steinweiss și primele coperte de înregistrări din lume

În 1939, Alex Steinweiss, în vârtă de 23 de ani (1917 -2011) lucra la Columbia Records,
în momentul în care a rămas fără imaginatie. A luat un fotograf și s -a îndreptat spre vestul New
Yorkului, pe strada cu numărul 45 și s -a așezat în fața faimosului teatru imperial. Acolo a fost
momentul în care i -a venit inspirația. La scurt timp, l -a convins pe propietarul teatrului să
schimbe pentru câteva clipe semnalizarea text a fațadei. Odată cu lăsarea serii au schimbat textul
cu “Smash Song Hits by Rodgers & Hart”.
Fotograful a facut niște poze și astfel, s -a creat un moment de istorie. Această imag ine a
devenit prima copertă de album. Portretul este important deoarece prin intermediul acetuia sunt
dezvăluite fațete ale identității noastre precum genul, sexualitatea, rasa, etnicitatea, dar divulgă
unele stări și trăiri interioare. [9]

Fig. 8 Smash Song Hits by Rodgers and Hart by Richard Rodgers , 1939

Steinweiss a preferat metaforele din literalism, începând să folosească colaje cu simboluri
muzicale și culturale. Pentru o înregistrare a lui Gershwin pe nume “Rhapsody in Blue”, el a
folos it o ilustrație a unui pian pe un câmp întunecat albastru, iluminat de o lampă abstractă, cu o
linie a orizontului stilizată, reprezentând o siluetă urbană. [9]

Fig. 9 George Gershwin's Rhapsody in Blue performed
by André Kostelanetz ,Columbia Records (1941)

1.5.1 Ce este muzica techno?

Techno este un gen de muzică dance
electronică (EDM) și este caracterizat de ritm repetitiv,
și este produs în general pentru a fi folosit într -un dj set
sau mixuri. Acest gen este alert și variază între 120 si
150 beaturi pe minut (bpm) Pentru crearea acestor
sunete, artiștii se folosesc de instrumente electronice
precum, sampler, sintetizator de ritm, computer
personal, stații de lucru digitale dar și de tambur, clape etc. Fig. 10 Detroit Masonic Temple

Termenul „techno” este derivat din cuvântul „ technology” și a fost definit în Germania la
inceputul anilor 1980, dar mai apoi a fost stabilit ca fiind un nume pe ntru un anumit gen în Detroit în
urma lansării britanice a albumului din 1988 numit Techno! The New Dance Sound of Detroit. Acest
gen are influențe futuristice și teme science -fiction. Muzica techno din Detroit este și in zilele noastre
un gen popular, a cărui fondatori sunt : Juad Atkns, Kevin Saunderson și Derrick May.

După succesul muzicii techno în mai multe țări europene techno a crescut în popularitate cum
ar fi, Marea Britanie, Germania, Belgia și Olanda. În Europa au început să apară variante regionale care
au evoluat rapid, iar până la începutul anilor 1990 au apărul sugenuri techno precum acid techno,
minimal techno, ambient, tech house. [10]

Muzica techno un drog mental. Totul a început în 1994, al doilea cel mai mare an pentru
muzica techno, tot atunci având loc și prima revoluție a muzicii electronice. Această muzică a creat
multe cluburi de rave care au devenit ilegale de -a lungul timpului din cauza consumului ridicat de
droguri de mare risc. Totuși, ceea ce este cel mai fascin ant la acest gen de muzică este faptul că
majoritate oamenilor ajung să se simtă foarte bine la aceste evenimente și să creeze o dependeță față de
starea pe care o oferă. [11]

CAPITOLUL 2. Mișcări artistice și inspirație

2.1. Mișcări artistice

Arta abstractă folosește forma, culoarea și linia pentru a crea o compoziție care depășește
realitatea vizuală. De la renaștere până la mijlocul secolului al XIX -lea, arta occidentală s -a bazat pe
logica perspectivei și a fost în general o încercare de a repro duce o iluzie a realității vizibile.

Dar până la sfârșitul secolului al XIX -lea, mulți artiști au simțit nevoia să creeze un nou tip de
artă care să reflecte schimbările fundamentale care se produc cu ajutorul tehnologiei, științei și a
filozofiei.

Sursele din care acești artiști s -au inspirat au fost diferite: ei au incercat să transmită
preocupările sociale și intelectuale din toate domeniile occidentale la vremea respectivă. [12]

2.1.1 . Swiss International

Originar din Elveția în anii 1940, stilul designului elvețian a fost mai tot timpul perceput ca
Stilul Tipografic Internațional sau Stilul Intenațional. Foarte influent, acest stil de design a fost temelia
pe care au crescut majoritatea mișcărilor de design de -a lungul secolului XX.
Favorizând obiectivitatea, simplitatea și lizibilitatea, acest stil de design a fost inițiat și condus de
designerii Școlii “Arts and Krafts” zin Zurich și a Școlii de Design din Basel.
Puține alte școli de design au contribuit la fel de mult la inovațiil e stilistice ale acelui secol.
Utilizarea grilelor și a layouturile asimetrice, alături de tipografia Sans Serif au fost printre cele mai
proeminente dezvoltări stilistice. Combinația dintre elemente de tipografie și imagini fotografice sunt
unele dintre caracteristicile cheie.
Stilul a cerut un design de spațiu coerent, cu o cantitate considerabilă de spațiu între elemente.
La fel în cazul Art Deco, designul de afișe a devenit una dintre cele mai influente forme de design
Swiss/ Internațional.

Joseph Muller -Brockmann se numără
printre cei mai cunoscuți graficieni al
secolului XX. Ca fiind un personaj
principal a stilului Swiss, designurile lui
oferă un veritabil bagaj de referințe.
Muller -Brockmann a studiat Școala de
Arte din Zurich, consemnată anter ior ca
una dintre instituțiile cheie din care a
izvorât acest stil de design. Munca lui
este lăudată pentru abordarea simplificată
de design și pentru abordarea
compozițiilor asimetrice. [13]

Caracteristici :
– Utilizare constantă a spațiului negativ
– Palete de culori saturate, mate
– Foarte “curat” și simplu
– Favorizează fonturile Sans Serifc
– Compoziții asimetrice

Fig. 11 Brockmann, Beethoven , 1955
2.1.2. Minimalism

Designurile minimaliste și plate fac parte dintr -un stil grafic actual, care a început să câștige
popularitate în anul 2010. Acest stil este recunoscut cu ușurință pentru abordarea monocromatică sau
limitată a utilizării culorilor și linii îndrăznețe. Se folosește de imagini fotografice clare de ilustrațiile
simplificate liniare și are o preferință pentru fonturile fără serife.
Reflectând istoria, acest stil are o oarecare legătură cu designul Swiss, în special în utilizarea
puternică a grilei, desi rez ultatele sunt simetrice. Acest stil este curat și extrem de lizibil.

Popularitatea continuă a designului minimalist este evidentă. Este utilizat în orice sferă a
designului, de la branding și ambalare până la editoriale, afișe infografice sau mediul di gital. Acest stil
este des întâlnit, deocarece daca esti bine făcut, este ușor de digerat având niște rezultate curate și
elegante.
Exemple memorabile a acestui stil poate fi observat în branding -ul unei cunoscute companii de
skincare Aesop, ale căror st icle au un design minimal iar ambalajul este recunoscul global având un stil
iconic.
Un exemplu de editorial ar fi revista de artă și de călătorie Cereal, având niște coperți elegante și
eficiente. În ciuda unei aparențe slabe, această abordare a designu lui oferă epocii noastre digitale, o
abordare versatile e pentru comunicare eficientă a informațiilor, a brandului și pentru transmiterea
poveștii. [13]
Fig. 12 Cereal și Aesop
Caracteristici:
-Fără planuri adânci, redate de umbre.
-Spațiu
-Tonuri neutre și culori secundare
-Elemente de design liniare
-Folosește spațiul negativ

2.2. Artiști de referință

2.2.1. Petter Saville

Petter Saville este considerat unul dintre cei mai populari
graficieni britanici și directori de artă ai generației. El a câștigat
câștigat popularitate datoriă designurilor de carcase pentru
înregistrările casei de discuri Factory Record , în timp ce er a
director de artă al studioului.
Născut pe 9 octombrie 1955, în Anglia, Petter Saville a
crescut la Manchester, Lancashire. El a urmat școala generală
la Colegiul Sfântul Ambrose. În 1965, a continuat să frecventeze Fig. 13 Petter Saville
Politehnica din Manchester pentru a studia designul grafic, rămânând mai apoi până in 1978.
Saville a creat o serie de designuri pentru carcasele înregistrărilor ale artiștilor de la Fractory Records.
Unii dintre cei mai frecventi și marcanți clienți ai lui au fost Joy Division și New Order.

A fost foarte inspirat de propagandistul principal de la
“New Typography”, Jan Tschichold despre care a citit
în “Herbert Spencers Pioneers of ModernTypography”.
În 1993, S aville s -a mutat din orașul său natal în Los
Angeles, Statele Unite. Mutarea s -a datorat în mare
măsură faptului că i s -a oferit un parteneriat de la
angeția de publicitate Frankfurt Balkind. Cu toate
acestea, s -a reîntors în Londra și a redeschis studioul de
design cu Howard Wakefield, ei au obținut titlul “The
Apartment” datorit ă apartamentului modernist a lui
Seville, care a aparut pe coperta unor reviste populare
cum ar fi “This Is Hardocre” by Pulp. [14]

Fig. 14 Petter Saville The Factory poster, 1978

Fig. 15 Peter Saville “Unknown Pleasures”, Joy Division , sticker, 1979

Fig 16. Peter Saville New Order: Blue Monday, copertă 1983

Fig 1 7. Peter Saville
Orchestral Manoeuvres in the Dark: English Electric , copertă 2013

2.2.2. Rob Janoff

Rob Janoff este un designer grafic american de
logo-uri și identități vizuale, reclame tipărite și reclame
televizate. Este renumit pentru crearea logo -ului de la
Apple. În 1977, Janoff a lucrat pentru Regis McKenna ca
director de artă și a primit sarcina de a realiza designul
logo-ului companiei Apple Computer, fondată de Steve
Jobs. El creează un măr cu o mușcătură în acesta, înât
oamenii să nu confunde mărul cu o cireașă sau altceva. Fig. 18 Rob Janoff

Pentru început, simbolul era color, acele culori indicau faptul că produsele Apple aveau ecrane
color. Fiecare fâșie a fost tipărită separat în culori special amestecate, datorită acestui proces costurile
au crescut pe care mai apoi Steve Jobs le -a aprobat, deoarcere a simțit că, culorile mai vii îmbunătățesc
răspunsul emoțional al oamenilor față de compania lui
De asemenea, Rob a creat reclame și materiale grafice de tipărit pentru Apple.
Designul simbolului Apple este încă utilizat și în zilele noastre de această companie, dar a mai avut
elemente schimbate dea lungul timpului. Acesta a mai conceptul designuri și pentru IBM și Itel. [15]
Indentitatea vizuală

Potrivit lui Steve Jobs numele companiei s -a născut în urma unei vizite la o fermă de mere în
timp ce era pe o dietă fr uctoasă. Jobs a considerat că numele “Apple” este “distractiv, plin de sipirit și
nu intimidant ”
Primul logo al companiei Apple, a fost conceput de Ron Wayne și îl înfățișează pe Sir Isaac
Newton așezat sub un măr. A fost înlocuit aproape imediat de “ra inbow Apple”, al lui Rob Janoff,
silueta cunoscută a unui măr colorat cu o muscătură in el. Janoff i -a prezentat mai multe modele
cromatice, iar Jobs si -a făcut cunoscute nevoile. Cu toate acestea, Jobs a insistat ca logo -ul să fie colorat
pentru a umaniza compania.

Din 1999, Apple a renunțat official la “Rainbow Apple”. Folosește același simbol, doar că
monocrom. O versiune monocromă Aqua Apple a fost folosită din 1998 pana in 2003, iar versiuea
Glass Apple a fost folosită din 2007 până in 2013. [16]

Fig. 19 Primul Logo Apple 1976, Fig. 20 Primul Logo Apple Oficial, 1977

Rob Jannof Rob Jannof

Fig. 21 Al doilea logo Apple oficial, 1998 Fig. 22 Logo actual 2003
Rob Jannof Rob Jannof

CAPITOLUL 3. Desfășurarea proiectului artistic
În curs de dezvoltare

CONCLUZII
În curs de dezvoltare

BIBLIOGRAFIE

1. ***, Istoria designului graphic .Accesat la data de 10 iun. 2020
https://customlogos.com/2017/01/history -graphic -design/
2. ***, Logo Design , editura BlueSodaPromo, 2013. Accesat la 10 iun . 2020
http://www.bluesodapromo.com/blog/logo -design.pdf
3. ***, Online Etymology Dictionary . Accesat la data de 10 iun. 2020
https://www.etymonline.com/word/logo
4. Andrei Draghici, 7 tipuri principale de logo . Accesat la data de 10 iun. 2020
https://www.katagency.ro/7 -tipuri -principale -de-logo/
5. Roman Manolica, Building Brands Identity 2013. pag 395
6. Emily Gosling, The Design + Music Industries are BFFs -They Just Don’t Know it Yet . 2013
Accesat la data de 5 iun. 2020 https://eyeondesign.aiga.org/the -vital-links -between -the-design –
music -industries -how-can-they-enhance -one-
another/?fbclid=IwAR0D22nPf0u5tq Cr7mLmZk52PE2ZoLe1aDPLx_bnKSzVIk6WD10DWtI
UWd4
7. Brian Hickey, The Importance of Graphic Design for Music Accesat la data de 5 iun. 2020
https://www.linkedin.com/pulse /importance -graphic -design -music -brian -hickey
8. Amy Macy, Clyde Rolston, Paul Allen & Tom Hutschison , Record Label Marketing . Accesat la
data de 5 iun. 2020
https://books.google.ro/books?id=kW74CgAAQBAJ&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=fa
lse
9. ***, Alex Steinweiss and the World’s First Record Cover. Accesat la 5 iun 2020
https://illustrationchronicles.com/Alex -Steinweiss -and-the-World -s-First-Record -Cover
10. ***, Techno . Accesat la 8 iun 2020 https://en.wikipedia.org/wiki/Techno
11. Andrei Tapalga, Techno Music: A Mental Drug. Acceat la 7 iun 2020
https://medium.com/unique -mindsets/techno -music -a-mental -drug-9d3f9dfeb9a7
12. ***, Modernism Accesat la 8 iun. 2020

Modernism

13. Amy Gardner, Graphic Design Styles: The Ultimate Guide, 2020 Accesat la 9 ium. 2020
https://www.shillingtoneducation.com/blog/graphic -design -styles/
14. ***, Petter Saville Accesat la 10 iun. 2020 https://www.famousgraphicdesigners.org/peter –
saville
15. ***, Rob Jannof Accesat la 10 iun 2020 https://en.wikipedia.org/wiki/Rob_Janoff
16. Brian Jens , Logo design history: Apple la 10 iun 2020 https://www.vardot.com/en –
us/ideas/blog/how -top-brands -redesigned -emblems -and-boosted -conversion

LISTĂ ILUSTRAȚII
În curs de dezvoltare
Fig. 1 –
Fig .2 –
Fig. 3 –
Fig. 4 –
Fig. 5 –
Fig. 6 –
Fig. 7 –
Fig. 8 –
Fig. 9 –
Fig 10 –
Fig. 11 –
Fig. 12 –
Fig. 13 –
Fig. 14 –
Fig. 15 –
Fig. 16 –
Fig. 17 –
Fig. 18 –
Fig. 19 –
Fig. 20 –

Fig. 21 –
Fig. 22 -;