Coordonator științific, Absolvent, Șef lucr. dr. Fonogea Silviu -Florin Silaghi Rares -Călin Cluj -Napoca, 2019 UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI, CLUJ… [628551]

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI, CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA: AMENAJA RE ȘI
DEZVOLTARE TURISTICĂ

LUCRARE DE DIZERTAȚIE

Coordonator științific, Absolvent: [anonimizat], 2019

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI, CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA: AMENAJARE ȘI
DEZVOLTARE TURISTICĂ

LUCRARE DE DIZERTAȚIE

Coordonator științific, Absolvent: [anonimizat], 2019

Cuprins

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 1

1. NOȚIUNI TEORETICE ȘI METODOLOGICE ………………………….. ………………………. 3
1.1. Noțiuni teoretice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 3
1.1.1. Dezvoltare durabilă ………………………….. ………………………….. …………………………. 3
1.1.1.1. Definiție și concepte ………………………….. ………………………….. ………………….. 3
1.1.1.2. Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 4
1.1.2. Amenajare a teritoriului ………………………….. ………………………….. …………………….. 5
1.1.3. Perspectiva turistică a cadrului natural ………………………….. ………………………….. … 8
1.2. Metodologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 10

2. DEZVOLTAREA DURABILĂ A COMUNEI MĂRGĂU ………………………….. ………… 11
2.1. Profilul actual ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 11
2.2. Profil potențial ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 14
2.3. Tipuri și forme de turism ………………………….. ………………………….. ………………………. 17
2.4. Analiza spațială și temporală ………………………….. ………………………….. …………………. 21
2.5. Disfuncționali tăți ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 25
2.6. Propuneri de dezvoltare turistică ………………………….. ………………………….. …………….. 26
2.6.1. Amenajare turistică: Camping ………………………….. ………………………….. …………. 29

3. CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 32
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 34
LISTA FIGURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 35

1
INTRODUCERE

Această lucra re se va axa pe princ ipiul dezvoltării durabile. Am ales această temă datorită
avântului luat de către omenire pe această direc ție, în vederea protejării mediului înconjurător și
cu convingerea că acest principiu este o solu ție alternativă de viitor pentru turismul din România.
Alegerea arealului de studiu a fost făcută în urma mai multor premise. Primul motiv a
fost acela de a aprofunda studiul din lucrarea mea de licen ță care a fost efectuat asupra satului
Răchi țele, aflat pe teritoriul comunei Mărgău. În urma acelui studiu s -a concluzionat că situa ția
pe plan turistic este una destul de precară, cu lipsă de interes din partea autorită ților locale și cu o
necesitate mare de investi ție.
Al doilea motiv pentru care am ales această comună este dat de faptul că pentru mine
reprezintă o zonă de suflet, tatăl meu fiind născut în această zonă, iar eu copilărind în vacan țe în
satul Răchi țele, aș dori să aduc un aport în ceea ce prive ște dezvoltarea și remodelarea acestei
comune, venind cu ni ște idei în încercarea de a-i da pe cât posibil o voca ție turistică mai
pregnantă.
Poten țialul turistic neexploatat suficient reprezintă un alt motiv pentru care eu consider c ă
acest studiu merită aten ția mea. Există nenumărate posibilită ți și direc ții de dezvoltare de care
putem profita pentru a aduce în comună mai multe investi ții și implicit mai mult venituri.
Sâncraiu sau Gărâna sunt exemple de bune practici unde cu o bună coordonare și o strategie
planificată, turismul a adus un aport însemnat în economia locală, ajungând astfel printre
principal e surse de venit a acelui areal.
Obiectivul principal al acestui studiu este jalonarea unei posibile direc ții de dezvoltare,
turismul fiind privit și ca o alternativă pentru economia locală, reducând astfel stresul exercitat
asupra m ediului de celelalte activită ți desfă șurate precum defri șările pădurilor. Comuna este
cunoscută în principal pentru obi ectivele turistice de ordin natural (trasee turistice, pe șteri și
principalul obiectiv Cascada Vălul Miresei) aflate în partea de Sud -Vest, în Parcul Natural
Apuseni, însă studiul are în vedere extinderea fenomenului turistic și în celelalte sate existente pe
teritoriul comunei, prin propuneri de amenajări specifice cu scopul de a prelungi durata de ședere
și de a genera un flux mai mare de turiști.
Lucrarea este structurată în două mari capitole, primul constând în partea teoretică unde
se vorbe ște despre principiul dezvoltării durabile, no țiuni de amenajare a teritoriului , cadrul

2
natural privit dintr -o perspectivă turistică și partea de me todologie prin care se explică mijloacele
utilizate în vederea ob ținerii informa țiilor.
Al doilea mare capitol vizează o analiză a studiului de caz, și anume Comuna Mărgău. În
începutul capitolului se prezintă date generale precum localizarea în plan geogr afic, urmat de
inventarierea ob iectivelor și atrac țiilor turistice deja existente . Se va expune un exemplu de bune
practici, și anume Comuna Sâncraiu aflată în vecinătate, care poate reprezenta un model cu
aplicabilitate și pentru Mărgău. Tipurile și forme le de turism existente sunt și ele reprezentate în
acest capitol fiind urmate de analize statistice înso țite de grafice care exprimă numărul de
structuri turistice, tipul structurilor , numărul de sosiri și înnoptări și durata medie a șederii, toate
datele fiind preluate de la Institutul Na țional de Statistică. În finalul capitolului se vorbe ște de
disfun cționalită țile aflate la momentul actual în teritoriu, continuând cu propuneri de amenajare
pentru atingerea obiectivului principal al arealului de tip UAT.

3
1. NOȚIUNI TEORETICE ȘI METODOLOGICE

1.1. Noțiuni teoretice

În prima parte a acestui capitol se vor expune no țiunile teoretice legate de dezvoltarea
durabilă, amenajarea teritoriului și nu în ultimul rând de cadrul natural văzut dintr -o perspec tivă
turistică datorită prezen ței lui atât de pregnante în activită țile turistice desfă șurate pe suprafa ța
spațiului studiat.
1.1.1. Dezvoltare durabilă

1.1.1.1. Defini ție și concepte

Conceptul de dezvoltare durabilă a apărut datorită dezvoltării econ omice foarte accele rate
ce nu ținea cont de mediul înconjurător sau societate, fiind considerată o dezvoltare nesănătoasă.
În acest context s -a ajuns la concluzia că pentru a ajunge la obiectivele dorite în cadrul
dezvoltării durabile trebuie să țină seamă de anumi ți paramet rii (sociali, de mediu și economici)
și să se men țină o constantă între ace știa.
La început acest trend activa doar la scară globală, însă după un număr însemnat de ani,
concretizându -se și îmbunătă țindu-se a început să fie aplicat și la nivele mai mici pr ecum
domenii de activitate (ag ricultură, turism, industrie) sau nivele spa țiale (local, regional sau
național).
Termenul de „dezvoltare durabilă ” a fost tradus în principal din limba franceză
„développement durable ”, ulterior făcându -se cunoscută și noțiunea de „dezvoltare sustenabilă ”
care a fost tradusă din limba engleză „sustainable development ”, ambele având acela și rezultat,
și anume un model de dezvoltare care să se încadreze în limitele capacită ții de suport existente.
O dată cu apari ția acestui conc ept, s -au concretizat și două grupuri distincte aflate în
opozi ție, care au trasat evolu ția acestuia. Primul grup este cel al ecocentri știlor care prioritizează
ocrotirea naturii și a componentelor sale, iar celălalt este alcătuit din antropocentri ști care aduc în
prim plan necesită țile societă ții caracterizate print r-o cre ștere eficientă și continuă a economiei.
Anul 1987 aduce o sus ținere publică a unui raport de către pre ședinta Comisiei
Interna ționale pentru Mediu și Dezvoltare denumit „Viitorul nostru consum ” care a pus bazele
consacrării no țiunii de dezvoltare durabilă definindu -l astfel: „Abilitatea societă ții umane de a

4
asigura satisfacerea necesită ților prezente fără a compromite abilitatea genera țiilor viitoare de a –
și satisface propriile necesită ți”. (Vescan, 2010).
În urma defini ției prezentate mai sus rezultă faptul că acest concept poate fi veritabil doar
dacă între cele două componente (componenta naturală și componenta antropică) există un raport
reciproc, segmentul natural fiind bazat pe cons ervare , iar cel de al doilea sistem, cel antropic,
fiind întrupat într -un sistem disipativ dirijat.
Ca dezvoltarea durabilă să poată funcționa și să aibă o eficien ță sporită este nevoie de o
bună mana geriere a resurselor planetei. Î n această privin ță în u ltima perioadă s -a eviden țiat o
schimbare în modul de raportare la acestea făcând astfel o trecere de la a șa zisa „capacitate de a
susține” la „capacitate de auto sus ținere ”, unde prima se referă la capacitatea resurselor naturale
de a sus ține dezvoltare a unei societă ți pe termen nelimitat, iar a doua făcând referire la o
dezvoltare pe o traiectorie continuă și sustenabilă, fără a avea un efect negativ asupra genera țiilor
viitoare.

1.1.1.2. Scurt istoric

Societă țile omene ști, încă de la începutul timpului erau considerate o parte integrată a
naturii, func ționând și supunându -se legilor acesteia. Odată cu dezvoltarea a șezărilor și cu
caracterul inventiv al fiin ței umane prin care s -a ajuns la descoperiri importante de a lungul
timpului, precum noi tehnologii și pragul apărut odată cu revolu ția industrială, au făcut ca aceste
societă ți să ajungă într-o rela ție distructivă cu mediul.
Pe lângă această rela ție fizică dăunătoare, cu trecerea timpului au apărut modificări și în
sfera psihologică, omul considerându -se stăpân pe tot ceea ce îl înconjoară, înrobind mediul și
utilizând resursele în propriile scopuri și interese.
Spre sfâr șitul secolului al 18 -lea și începutul secolului al 19 -lea s -a ajuns la pragul cel
mai important în ceea ce prive ște „începuturile degradăr ii mediului ” și anume revolu ția
industrială. Odată cu aceasta s -a început exploatarea incon știentă a resurselor planetei afectând
astfel biodiversitatea, iar mediul natural se transformă treptat întru -un loc de depozitare final al
activită ților umane (de șeuri) ducând astfel la poluarea acestuia. Creșterea tot mai mare a
spațiului locuibil are și ea un efect negativ datorită divizării habitatelor unor specii sau
introducerea diferitelor tipuri de specii în habitate în care înainte erau necunoscute, și nu în

5
ultimul rând procesele mari de amenajare a teritoriului au dus la premisa unui nou termen, și
anume deteriorarea mediul la nivel global.
În urma acestor ac țiuni la nivel planetar au început să se sesizeze semne importante ale
unei crize globale determinân d astfel faptul că o continuă dezvoltare în acest regim va duce la o
distrugere substan țială a mediului înconjurător.
Dacă în anii 50 și 60 nu se pune accentul atât de tare pe mediu și se demonstrează că un
astfel de progres industrial este văzut ca un luc ru bun, începutul anilor 70 aduce primele forme
de organiza ții, în special interna ționale, care aduc în vedere și primele problematici de mediu
precizând limitele aferente planetei noastre în ceea ce prive ște energia și materia primă care au
fost incluse î n ramurile industriale, și nu în ultimul rând de șeurile pe care aceste industrii le las ă
în urmă conturând astfel întreaga „bulă” a degradării mediului.
Anul 1982 aduce înfiin țarea Comisia Bruntland (Comisia mondială de mediu și
Dezvoltare durabilă) care pune pentru prima dată bazele conceptului dezvoltării durabile și
încearcă să reunească cele două no țiuni (calitatea mediului și dezvoltarea) aparent aflate în
antiteză, încercând să le aducă la un numitor comun astfel încât dezvoltarea să se efectueze pe o
direc ție constantă, iar genera țiile viitoare să nu fie afectate de aceste procese.
În toată această multitudine de solu ții, cea mai importantă este conservarea strictă a
spațiilor naturale pe arii extinse. Când vine vorba de specii protejate sau rezerva ții naturale este
singura metodă posibilă pentru protejarea naturii fiind astfel imperios necesar a se include în
orice politică de dezvoltare, deoarece s -a demonstrat că o bună calitate a mediului este
importantă pentru un standard ridicat al calită ții vieții.

1.1.2. Amenajarea teritoriului

Pentru a încerca să definim cât mai bine această no țiune vom utiliza articolele Legii nr.
350 din 6 i ulie 2001 publicate în Monitorul Oficial care face referire la amenajarea teritoriului și
urbanism.
– „Art. 3. – Activitat ea de amenajare a teritoriului trebuie să fie: globală, urmărind
coordonarea diferitelor politici sectoriale într -un ansamblu integrat; funcțională, trebuind să țină
seama de cadrul natural și construit bazat pe valori de cultură și interese comune; prospe ctivă,
trebuind să analizeze tendințele de dezvoltare pe termen lung a fenomenelor și intervențiilor

6
economice, ecologice, sociale și culturale și să țină seama de acestea în aplicare; democratică,
asigurând participarea populației și a reprezentanților ei politici la adoptarea deciziilor ”.
– „Art. 5. – Activitatea de amenajarea a teritoriului și de urbanism trebuie să se desfășoare
cu respectarea autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparenței,
descentralizării serviciilor publice, p articipării populației în procesul de luare a deciziilor,
precum și al dezvoltării durabile, conform cărora deciziile generației prezente trebuie să asigure
dezvoltarea, fără a compromite dreptul generațiilor viitoare la existență și dezvoltare proprie ”.
Pe lângă defini țiile ci tate, în Monitorul Oficial, în L egea nr. 370 din 10 iulie 2001 se mai
expun următoarele completări:
– „amenajarea teritoriului este arta sau tehnic ă de a dispune oamenii și activitățile lor în
spațiu ”.
– „Amenajarea teritoriului const ituie un ansamblu de acțiuni și de intervenții, politice sau
tehnice, voluntare și concertate, care vizează să asigure, cu ordine și în timp, o repartiție adecvată
a populației, construcțiilor, activităților economice și echipamentelor de infrastructură as upra
unui teritoriu, ținând cont de constrângerile naturale, antropice și strategice ”.
În urma defini țiilor expuse mai sus putem concluziona că amenajarea teritoriului
reprezintă o știință care încearcă să înglobeze toate interesele legate de societate, cu privire la
economie, industrie, cadrul natural, valori culturale încercând să le transpună corect în teritoriu
prin amenajări care să coopereze în armonie atât la nivel na țional cât și interna țional, deoarece
aceasta nu se poate face în mod izolat.
În mu lte dintre țări, aceasta poate fii considerată și o artă, pe lângă aceste valen țe de
cooperare respectând și o anumită geometrie, estetizând astfel areale mari.
Obiectivul principal al amenajării teritoriului este de a facilita o dezvoltare cât mai
echilib rată a regiunilor din cadrul unei țări. Exemple pot fi luate din mai multe state: prioritatea
în amenajare a Rusiei este reprezentată de echilibrarea vestului european cu estul, unde popula ția
este mare cu partea asiatică unde există un poten țial mare în c eea ce prive ște resursele sau în
Italia unde prin amenajările teritoriale încearcă să se estompeze multiplele diferen țe dintre
nordul și sudul țării.
Când vine vorba de amenajarea teritoriului din punct de vedere turistic trebuie să se țină
cont și de pot ențialul pe care îl oferă acel areal. Valen țele turistice ale unui teritoriu sunt date în
principal de diferitele obiective de ordin natural sau antropic însă acestea nu generează

7
fenomenul turistic în sine, de aceea printr -o amenajare ce ține de dezvolta rea echipamentelor
turistice și a căilor de comunica ție acest fenomen începe să fie tot mai proeminent.
În anumite cazuri terenul poate prezenta impedimente naturale (faleze neregulate,
denivelări, fragmentare) care pot afecta actul turistic, aici amenajar ea având rolul de a modela
terenul pentru a înlătura aceste componente nefavorabile turismului, favorizând astfel o u șoară
echipare tehnică și o activitate turistică mai amplă. De aici rezultă că amenajarea turistică nu are
doar rolul de a exploata teritor iul și resursele sale pentru sfera economică, ci poate fi considerată
o unealtă pentru o estetizare sau înfrumuse țare a peisajului.
Amenajarea turistică se împarte în două categorii, și anume „complexă ” (care face
referire la proiecte ample de amenajare p recum o sta țiune turistică construită de la zero sau
remodelarea uneia existente), respectiv „simplă ” (care ține doar de amenajarea unor obiective
precum monumente, pe șteri, chei).
Principiile stabilite în vederea amenajării turistice a teritoriului din pu nct de vedere
durabil sunt (Mariana, p.3):
1. Principiul integrării armonioase a construc țiilor: acesta se referă la faptul că
toată infrastructura și echipamentele turistice trebuie să se integreze armonios în peisajul natural.
Acestea trebuie să respecte an umite tipare și să pună în valoare resursele turistice
existente supunând -se anumitor condi ții de natură istorică, naturală, etnofolclorică.
2. Principiul flexibilită ții sau al structurii evolutive: reprezintă capacitatea
structurilor și dotărilor turistice d e a se adapta și modifica în func ție de dinamica și procesele de
transformare ale cererii turistice. Acest principiu este necesar pentru o bună desfă șurare a
activită ților turistice pe termen lung.
3. Principiul corelării activită ții turistice de bază cu serv iciile suplimentare:
acesta se referă la o bun ă corelare între serviciile de cazare, mas ă, tratament și transport cu
anumite dotări pentru divertisment, agrement sau sport astfel încât activitatea turistică să fie una
activă, recreativă, efectuând -se într-o valen ță modernă.
4. Principiul interdependen ței re țelelor: acestea sunt două la număr și reprezintă
popula ția rezidentă și popula ția turistică. Ambele grupări sunt beneficiari direc ți din punct de
vedere economic și social al dotărilor sau serviciilor local e și turistice. Datorită acestui fapt pot
apărea o atitudine ostilă între aceste două tabere datorită mai multor factor i precum mentalitate
sau cultur ă. Astfel amenajările turistice trebuie să aducă anumite facilită ți pentru a estompa
aceste atitudini.

8
5. Principiul func ționalită ții optime a întregului sistem de re țele: aduce ideea de
o foarte bună organizare în spa țiu a tuturor utilită ților și dotărilor turistice , fie ele de bază sau
suplimen tare pentru a oferi turistului u n acces cât mai u șor și comod spre a cestea.
6. Principiul rentabilită ții directe și indirecte: acesta are în prin plan eficien ța
desfă șurării unei activită ți turistice (rentabilitate directă), dar pe de altă parte nu neglijează nici
aspectul social indus de dezvoltarea turistică între un anumit teritoriu, pentru o dezvoltare
durabi lă fiind nevoie de ambele criterii.
Urmând aceste principii și luând în calcul efectele economice , se pot formula strategii pe
anumite perioade de timp. Strategiile pe termen scurt se formulează pe perioada a 1 -2 ani,
stabilindu -se direc ția de moment care trebuie urmată în vederea cererii actuale având efecte
economice imediate. Strategia pe termen mediu face referire la o perioadă de la 3 până la 5 ani și
are în vedere dezvoltări sau modernizări a unor structuri turist ice existente. O strategie pe termen
lung vizează o perioadă mai mare de timp, între 6 și 10 ani, și se concretizează prin realizarea de
noi amenajări turistice, fie ele de tip sta țiune, puncte turistice sau chiar localită ți care să
deservească necesită ților turi știlor pe o perioadă îndelungată.
Urmărind toate aceste idei, strategii și principii, o sta țiune sau un anumit areal privit prin
prisma valen țelor turistice se poate reorienta și își poate schimba sau î mbunătă ții profilul
economic.
1.1.3. Perspectiva turis tică a cadrului natural

Conform lui Petru Bacal și Iacob Coco ș, în lucrarea Geografia Turismului , resursele
turistice reprezintă totalitatea elementelor naturale și antropice, care, prin interesul turistic și
atractivitatea ce le caracterizează, determin ă orientarea, mărimea, intensitatea, diversitatea
fluxurilor turistice și eficien ța economică a fenomenului turistic.
Acestea se împart în două mari categorii, și anume resurse naturale (climat, vegeta ție,
ape, structuri geologice, faun ă, relief) și resurs e antropice (etnografie, vestigii istorice, muzee).
Cadrul natural poate fi considerat elementul de bază pentru practicarea activită ților
turistice, obiectivele fiind deja existente, în multe dintre cazuri existen ța unor amenajări speciale
nefiind necesară . Datorită stresului și oboselii generate de activită țile din zilele noastre, acest
cadru reprezintă și un mediu de relaxare și odihn ă pentru vizitatorii care provin din mediul
urban.

9
O concentrare a unui anumit tip de resursă turistică într -un anumit areal poate decide
profilul turistic al acestuia. Cele mai concrete exemple sunt concentrarea apelor minerale sau
termale cu valori terapeutice care definesc automat un profil de turism balnear sau prezen ța
plajelor în zona coastei rezultând astfel un turism l itoral.
Pentru a în țelege mai bine no țiunea de cadru natural privit din perspectiva turistică în cele
ce urmează vom vorbi despre tipurile de relief existente, arătând valen țele turistice .
Relieful carstic posedă atât o valoare științifică cât și una turis tică. Un atu al acestei
forme de relief este reprezentat de relieful endocarstic. Acesta impresionează prin pe șterile
impunătoare care s -au creat de lungul timpului prin reac ția dintre apă și roca calcaroasă
transformând astfel subteranul în ni ște labirint uri impresionante.
Pe lângă galeriile existente aceste pe șteri pot con ține și speleoteme (stalactite, stalagmite,
coloane, etc.), ghețari, ră mășite ala unor animale disp ărute (precum Pe ștera Ur șilor aflată în
Munții Apuseni) sau chiar vestigii umane din an umite perioade îndepărtate, chiar din preistorie,
cu acele picturi rupestre sau diferite unelte.
Salinele sunt și ele o forma țiune endocarsitcă. Depozitele mari de sare care se află și în
prezent în exploatare, în anumite cazuri, au și o valen ță turistică, reprezentată de turismul
medical, fiind cunoscute proprietă țile speciale pentru tratarea bolilor respiratorii.
Nu poate fi ignorat nici relieful exocarstic, acesta fiind apreciat de către turi ști prin
formele carstice oferite precum ponoare, poduri natura le, doline, izbucuri, arcuri, etc.
Relieful glaciar are o atractivitate turistică pu țin mai scăzută, deoarece în anumite cazuri
condi țiile climaterice sau accesul către aceste zone este destul de dificil, dar cu trecerea timpului
și prin amenajări moderne s-a deschis calea turi știlor spre ni ște peisaje memorabile.
Acest tip de relief se formează în special în partea nordică a planetei sau la altitudini mari
atunci când vorbim de zonele temperate. Formele de relief specifice sunt circurile glaciare, văile
glaciare și morenele.
Relieful vulcanic impresionează prin gigantismul conurilor și prin existen ța în
proximitatea lor, în anumite cazuri, a unor gheizere care o oferă o priveli ște spectaculoasă.
Câțiva vulcani cunoscu ți sunt Fujiama și Asama afla ți in Japo nia, Vezuviu, Etna în Italia,
Krakatau în Indonezia. De asemenea gheizere se află în Islanda, Parcul Na țional Yellowstone,
Noua Zeelandă, Podi șul Tibet.

10
Pe lângă acestea în zonele cu vulcani stin și există nenumărate Izvoare cu apă termală
terapeutică, ac estea fiind transformate ulterior în sta țiuni cunoscute precum Baden Baden
(Germania), Băile Felix (România) sau Vichy (Fran ța).
Relieful fluvial îmbină o diversitate de atrac ții turistice precum chei , defilee, canioane,
cascade și praguri, toate acestea f iind localizate la intrarea în spa țiul montan. Fauna și flora
specifică împreună cu microclimatul creat au un aport ridicat în factorul de atractivitate a
domeniului turistic.
Relieful muntos se află printre primele locuri în ceea ce prive ște generarea int eresului
turiștilor datorită aerului curat, ambian ței lini știte, altitudinii și fragmentării sale, și nu în ultimul
rând posibilită ților oferite pentru practicarea sporturilor precum schi, ciclism montan sau
alpinism. Pe lângă acestea relieful muntos mai o feră și posibilitatea de efectuare a unor trasee
montane pentru pasiona ții de drume ții culminând cu popasuri în vârful masivelor, în ni ște puncte
de belvedere, deschizând altfel privitorului un peisaj sublim și o senza ție optică plăcută care
aduce o stare de bine și are efecte pozitive asupra psihicului uman.
Pentru arealul ales de mine ca și studiu de caz primează rel ieful muntos datorită prezen ței
Parcului Natural Apuseni care la momentul actual înglobează cel mai mare procent al
obiectivelor turistice ex istente în întreaga zonă. În continuarea lucrării voi încerca să îmbin
aceste elemente naturale cu propuneri de amenajare ce vizează și sfera culturală pentru a
echilibra balan ța turistică la nivelul întregii regiuni studiate .

1.2. Metodologie

Pentru redacta rea capitolelor s -au folosit atât materiale didactice cât și surse online,
precum site -uri de specialitate (site -ul Institutului Na țional de Statistică) sau care de țin informa ții
specifice obiectului de studiu (site -ul primăriei comunei Mărgău).
Imaginile expuse au fost preluate din surse online sau unele dintre ele fiind proprieta tea
autorului, iar pentru construc ția hăr ților s -a folosit programul specific ArcGis.

11

Localizarea comunei Mărgău
Sursa: Proprietate personală 2. DEZVOLTAREA DURABILĂ A COMUNEI MĂRGĂU

2.1. Profilul actual

Comuna M ărgău este situată în partea
vestică a jude țului Cluj, având ca limita
exterioară jude țul Bihor (Comuna Budureasa)
și patru comune apar ținătoare jude țului Cluj
(Sâncraiu, Săcuieu, Călă țele, Beli ș).
Accesul în această comună se
realizează în principal dinspre Cluj utilizând
DN1 (E60) , apoi se utilizează drumul
județean 108C (DJ 108c) acesta străbătând
întreaga comună (Buteni, Mărgău, Scrind –
Frăsinet, Răchi țele), Bociu și Ciuleni fiind
racordate la acesta prin drumul comunal 123
(DC 123).
Cea mai rapidă cale pentru a ajunge în
comună este traseul Cluj -Flore ști-Gilău –
Căpu șu Mare -Dumbrava -Păniceni -Izvorul
Crișului-Șaula -Huedin -Sâncraiu -Călata -Mărgau -Scrind -Frăsinet -Răchi țele.

Fig. 1 Căi de acces Cluj -comuna Mărgău
Sursa: Google Maps Fig. 2 Localizarea comunei Mărgău

12
Conform site -ului Primăriei Mărgău comuna are
o suprafa ță totală de 22.078 ha împăr țită în 520 de
hectare intravilan și 21.558 ha extravilan. În această
suprafa ță se include re ședința de comună și localită țile
aflate în administra ție precum: Răchi țele, Scrind –
Frăsinet, Bociu, Buteni, Ciuleni.
Activită țile economice principale sunt specifice
unei zone montane acestea fiind reprezentate prin
prelucrarea lemnului, cre șterea animalelor, și într -o
propor ție mai redusă agroturismul.
Obiectivele turistice de interes aflate în această
comună se află predominant în partea de Sud -Vest.
Acestea se împart în două categor ii, și anume de ordin
natural și antropic (de arhitectură).
Conform (Primăria Mărgau, 2019) obiectivele
de ordin natural sunt cele trei pe șteri (Pe ștera
Vârfura șul, Pe ștera Mare din Dealul Humpleului,
Peștera Piatra Ponorului) care sunt de importan ță
națională și se află într -o zonă naturală protejată, Valea
Stanciului și Cascada Răchi țele (Vălul Miresei) și Piatra
Arsă, acestea fiind de o importan ță jude țeană aflându -se tot
într-o zonă naturală protejată.
Există două obiective de ordin antropic, și anume
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli ” din Ciuleni a fost
construită în secolul al XVIII -lea și mai precis la 1707, din
lemn de brad și Biserica „Sfinții Arhangheli ” Mărgău este
realizată din piatră cioplită și piatră de râu, clădită, cu turn
al clopotului realizat din grinzi și învelite atât naosul cât și
pronaosul cu tablă .
Pe lângă obiectivele turistice de sine stătătoare, în
zonă m ai sunt și trasee turistice pentru pasiona ții de
drume ții sau de cicloturism.
Trasee turistice existente în zonă (Mihu ț, 2015 ) :
1. Circuitul Răchi țele care are ca punct de pornire postul de salvamont și continuă
cu ascensiunea spre Vârful Lespezi, coborârea în sat pe Dealul Măcrișului, trecând pe lângă

Fig. 3 Peștera Humpleu
Sursa: https://cluj.com/locatii/pestera –
humpleu/

Fig.3. Peștera Humpleu

Fig. 4 Cascada Vălul Miresei
Sursa: Proprietate personală

Fig. 5 Biserica din lemn (Ciuleni)
Sursa:
https://www.welcometoromania.ro/D
N1r/DN1r_Ciuleni_Biserica_de_lemn
_r.htm

13
biserica satului, se ajunge pe Valea Stanciului
și de acolo până la Cascada Va lul Miresei.
Acest traseu are o lungime de 13,4 km, este
marcat cu punct ro șu și are un grad de
dificultate de nivel mediu, fiind accesibil
permanent.
2. Circuitul Răchițele -Vlădeasa :
Punct Salvamont – Valea Stanciului – Ponorul
de la Tău – Făget – Pietrele albe – Dealul
Petrieni – Refugiul Vlădeasa – Dl Chicera
Orzașilor – Valea Răcadului cu V. Zănoghii –
Dosu Răcadului – Biserica Frăsinetanilor – Vf. Cetății – Vf. Lespezi – Punct Salvamont. Traseul
are o lungime de 32 de km, este marcat cu punct albastru și gradul de dificultate este dificil, iarna
fiind practicabil pe rachete de zăpadă sau schi de tură, cu înnoptare la Baza de Salvare Vlădeasa.
3. Traseul Poiana Lespezi – Vârful Lespezi – Creasta Estică – Peștera Mică este
un traseu cu dificultate medie, marca t cu cruce ro șie și are o distan ță de 3,5 km.
Cele mai utilizate trasee pentru drume ții sunt cu grad de dificultate u șor și sunt
reprezentate de Traseul Pietrele Albe (Răchi țele centru – Cascada Vălul Miresei – Pietrele Albe)
cu o durată de 5 -6 ore dus -întors și Traseul Piatra Arsă (răchi țele centru – Piatra Arsă) cu o
durată de aproximativ 4 ore , dus-întors.
Pentru pasiona ții de alpinism sau escaladă, există peste 19 trasee amenajate cu lungimi și
grade de dificultate diferite.
Turiștii pasiona ți de ciclis m au la dispozi ție numeroase drumuri forestiere care se întind
pe toate direc țiile, având posibilitatea de a alege trasee u șoare sau cu un grad de dificultate mai
ridicat, în funcție de priceperea și echipamentul disponibil pe care îl au. Cele mai practica te rute
sunt către Pietrele Albe (2 ore dus -întors), Răchi țele centru – Cotul Firii – Peșterile Șura Mică –
Șura Mare (4 -5 ore dus -întors) și Piatra Arsă (2 ore dus -întors) toate având un grad de dificultate
ușor.
Tot pe site -ul primăriei găsim detalii cu privire la evenimentele locale (cel mai cunoscut
este „Măsuri șul oilor ” care are loc în luna mai și sărbătoarea „Fii satului ” care se desfășoară tot
în perio ada de vară) sau legate de proiecte de investi ții unde primăria propune modernizarea
drumurilor for estiere, o re țea de apă la nivelul întregii comune și canalizare menajeră (doar în
reședința de comună), modernizarea drumurilor comunale la nivelul întregii comune și
înfiin țarea unei re țele de joasă tensiune în întreaga comună.

Fig. 6 Parcul Natural Apuseni
Sursa: Proprietate personală

14
Din punct de vedere turist ic primăria nu are încă ni ște proiecte sau planuri de amenajare
pentru a aduce și o valen ță a turismului organizat și durabil în această regiune, de și aceasta
susține pe site -ul primăriei că sprijină și facilitează investi ții în agricultură și agroturism.

2.2. Profil poten țial

Pentru a putea contura un profil poten țial corect trebuie să analizăm un exemplu bun de
urmat din apropierea comunei, care prin investi ții și implicarea autorită ților locale, au remodelat
și au reu șit să aducă turismul la un nivel ridic at, de și obiectivele turistice sunt reduse ca număr.
Acest exemplu este comuna Sâncraiu, localizată în jude țul Cluj la 5 km distan ță de
Huedin, situată pe malul râului Călata având în componen ță cinci sate: Sâncraiu, Domo șu,
Aluni șu, Horlacea și Bră șoru.

Conform site -ului Cluj.com, această comună î și atrage turi știi prin obiceiurile și
tradițiile păstrate, prin frumuse țea locurilor, prin aspectul în sine a satelor (casele păstrând un
aspect rustic, tradi țional) și nu în ultimul rând prin numero șii me șteșugari (tâmplari, zidari,
dulgheri , cojocari, fierari) din zonă.

Fig. 7. Comuna Sâncraiu
Sursa: Proprietatea Autorului Fig. 7 Comuna Sâncraiu

15
Deși obiectivele turistice lipsesc
sau sunt pu ține ca număr comuna a reu șit
să înflorească în sfera turismului prin
modalită țile de promovare bine gâ ndite
care au făcut -o vizibilă, prin
conștientizarea faptului că tradi țiile și
obiceiurile pot deveni o atrac ție majoră
dacă sunt construite programe prin care
turiștii pot intra în contact direct cu acestea
și nu în ultimul rând cu ajutorul sătenilor
care s -au implicat reu șind să dea via ță
acestui program.
Descrierea fiecărei localită ți arată cel
mai bine modul de organizare și procedurile
urmate prin care a devenit un exemplu de
bune practici.
Satul Aluni șu datează din anul 1437,
denumindu -se inițial Muierău. U lterior
numele a fost schimbat în Aluni șu, acesta
fiind traducerea numelui din maghiară.
Aici turi știi au posibilitatea de a
vizita Biserica reformată din sau pot gusta
din mâncarea tradi țională, ca de exemplu a șa
numita supă de agri șe cu ciolan.
Satul Brăi șoru este un sat atestat în
anul 1519 cu denumirea ini țială de Molosâg
(scaune de moară) datorită celor trei mori de
apă, care pe vremuri erau alimentate de ni ște
pâraie.
Datorită migrării popula ției la ora ș în
acest sătuc au mai rămas doar cei ajun și la vârste
înaintate, la ultimu l recensământ popula ția Brăișorului

Fig. 8 . Biserica reformată din Alunișu
Sursa: http://www.taracalatei.ro/atractii/biserica –
reformata -din-alunisu/

Fig. 9. Sat Brăișoru
Sursa:
https://zupernews.wordpress.com/2012/10/15/braisoru –
huedin -photo -2012/

Fig. 10 Biserica reformată din Domoșu
Sursa: https://cluj.com/articole/impresii -de-calatorie –
din-domosu/

Fig. 11 Poartă din lemn. Sat Domoșu
Sursa: https://cluj.com/articole/impresii –
de-calatorie -din-domosu / Fig. 8 Biserica reformată din Alunișu
Fig. 9 Sat Brăișoru

16
numărând doar 60 de persoane. Din obiectivele turistice implementate sunt două ateliere, unul de
tâmplărie amenajat într -o magazie de cereale a fostului C.A.P. din timpul comunismului și un
atelier de prelucrare a lemnu lui amenajat într -un grajd unde lucrează la activ aproximativ 10
angaja ți.
Domo șu este un sat cu o popula ție majoritară maghiară, mai precis 180 de locuitori
maghiari din cei 200 care populează astăzi satul, cu o vârstă medie de peste 50 de ani.
Principa la atrac ție este Biserica reformată ridicată în 1737, cu
un acoperi ș din lemn, vopsită în alb, împrejmuită de un zid gros de
piatră. Turi știi sunt atra și și de frumuse țea și organizarea satului,
casele păstrând o arhitectură arhaică (chiar și cele noi cons truite),
cu porți sculptate din lemn în diferite modele specifice locului,
emanând astfel un aer de poveste.
Satul Horlacea este cea mai estică localitate de pe teritoriul
comunei, iar denumirea în limba maghiară, potrivit localnicilor,
provine de la un v echi boier pe nume Jacob care s -a stabilit aici,
preluând numele de „Moșia lui Iacob ”.
Obiectivul principal din acest sat este un lăca ș de cult
construit în 1806, o biserică vopsită în alb care la începutul anilor
1900 a trecut printr -un incendiu, ulterio r fiind salvată și
renovată.
Cel mai dezvoltat punct turistic din această zonă
este re ședința de comună Sâncraiu. Acesta a fost atestat
pentru prima dată în anul 1288, urmând ca în secolul
XX să se unească cu satul de cealaltă parte a râului pe
nume Senkra l, și să devină ceea ce reprezintă astăzi
întreaga localitate.
Frumuse țea locurilor, modul în care și-au păstrat
tradițiile și obiceiurile, casele și pensiunile cu arhitectura de odinioară, me șteșugarii locului cu
cele treisprezece ateliere active și nu în ultimul rând proiectele de infrastructură și salubrizare au
pus Sâncraiul pe harta turistică și au adus premiul de „Sat European ” oferit de către Uniunea
Europeană.

Fig. 12 Biserica satului
Horlacea
Sursa:https://cluj.com/arti
cole/impresii -de-calatorie –
din-horlacea/

Fig. 13 Pensiune agroturistică Sâncraiu
Sursa: https://cluj.com/articole/impresii –
de-calatorie -din-sancraiu /

17
Implicarea sătenilor în activită țile turistice și coordonarea acestora de către agen ția de
turism Davincze Tours a dus la o re țea agroturistică bine închegată.
Obiectivele turistice pentru care este recunoscut satul sunt: Biserica Reformată
(construită în secolul al 13 -lea ce de ține un tavan casetat și un clopot vechi din anul 1481),
Biserica O rtodoxă, teiul și monumentul poetului Ady Endre (cunoscut pentru faptul că a fost
prieten cu Octavian Goga), și nu în ultimul rând casa țărănească și portul popular.
Pentru a disipa sezonalitatea și a aduce un număr aproximativ constant de turi ști
conducer ea locală a hotărât să organizeze mai multe festivaluri (Denisa Tcacenco, 2015) :
– Festivalul Tineretului de pe Muntele Riszeg (luna Mai)
– Zilele Andy Endre (luna Iunie)
– Tabără de dansuri populare maghiare (luna August)
– Balul Strugurilor (luna Octomb rie)
– Balul măce șelor (luna Octombrie)
Autorită țile locale au în țeles că turismul poate aduce venituri suplimentare atât
locuitorilor cât și economiei și au ales să construiască un plan bine pus la punct pentru că această
comună să poată prospera. De și în zonă nu se găsesc obiective turistice de factor natural, comuna
demonstrează că turismul se poate face și din obiective ce țin de natura umană, alegând să se
bazeze în întregime pe tradi țiile, obiceiurile și în special me șteșugurile străvechi care pentru
cetățeanul modern în mare parte din mediul citadin reprezintă lucruri de interes.
Văzând că acest lucru este posibil , consider că și comuna Mărgău prin obiective de natura
umană precum me șteșugurile (deoarece este o zonă pitorească cu tradi ție în prelucrar ea
lemnului și nu numai), obiective culturale (biserici), limba gumu țească specifică doar acestei
zone și cumulând cu nenumăratele obiective de ordin natural expuse în prima parte a acestui
capitol, cu activită țile specifice arealului, poate ie și din umbră și poate ajunge un punct important
de interes în sfera turismului.

2.3. Tipuri și forme de turism

În viziunea lui Radu Cocean, Ovidiu Ioan Moisescu și Valentin Toader, formele de
turism sunt foarte diversificate în ziua de azi și au o mare legătură cu motiva ția și scopul
călătoriei.

18
O primă formă de turism care se remarcă este turismul cultural. Aceasta a apărut datorită
nivelului ridicat de educa ție pe care îl posedă marea majoritate a popula ției globului, curiozitatea
și din nevoia de a cunoa ște elemente pr ecum arhitectura, arta sau obiceiurile și tradi țiile pe care
alte civiliza ții le-au avut sau încă le păstrează.
Turismul cultural este caracterizat de trei factori, primul fiind dorin ța de cunoa ștere și
educare pe care o are turistul, presupune existen ța unui material audio, video, scris sau a unui
ghid pentru a putea pune în valoare acel obiectiv turistic și nu în ultimul rând implică consumul
produselor turistice specifice acestui tip de turism, cum ar fi monumente, muzee, vestigii sau
mănăstiri.
Acest ti p de turism poate s ă fie împăr țit în trei categorii, prima fiind cea mai
emblematică, și anume vizitarea patrimoniului istoric, în care sunt incluse monumentele istorice,
clădirile istorice, casele memoriale sau muzeele. A doua categorie este dată de parti ciparea la
evenimente culturale cum ar fi serbări tradi ționale, spectacole, expozi ții culturale sau festivaluri.
Ultima categorie este reprezentată de turismul industrial și tehnic, în care turi știi vizitează
ansambluri arhitectonice urbane, complexe indus triale sau elemente de infrastructură de
amploare.
Avantajele acestui tip de turism sunt date de lipsa sezonalită ții, turismul cultural fiind
practicat pe tot parcursul anului, acoperirea unui spa țiu geografic mai mare, acest fapt ducând la
o bună valorifi care a resurselor turistice și clientela foarte diversificată, turismul cultural fiind
practicat de toate categoriile de vizitatori. Principalele dezavantaje ale acestuia sunt pre țul mai
ridicat fa ță de alte forme de turism și în unele cazuri, anumite form e particulare de turism
cultural vizează doar un anumit tip de turi ști, reducând astfel numărul turi știlor poten țiali.
Turismul de afaceri este caracterizat prin călătoriile cu caracter profesional cu scopul
unor negocieri de contracte, de achizi ția unor p roduse sau de vânzare și promovare a unor
produse; participarea la târguri sau expozi ții în rolul de expozant; participarea la congrese,
reuniuni, simpozioane sau conferin țe; participarea la anumite cursuri de formare și perfec ționare
și nu în ultimul rând călătoriile de stimulare și recompensare, când angajatul este trimis într -o
scurtă vacan ță, costurile fiind suportate de către firmă.
Turismul de îngrijire a sănătă ții este un concept mai vast cuprinzând alte trei
subdiviziuni. Prima este turismul de trat ament care are o formă specifică de sejur făcând referire
la persoanele care practică acest tip de turism în vederea prevenirii, vindecării sau reducerii
efectelor unor boli, aceste tratamente având loc în sta țiuni balneoclimaterice sau de altă natură cu
aparate speciale care pun în valoare efectele curative ale acelei unită ți sau sta țiuni.

19
Persoanele care practică această formă de turism suferă de anumite boli, au un tratament
prescris de medic și trebuie să urmeze anumite proceduri obligatorii cu o durată fixă și sub
supraveghere medicală. Când vine vorba de cheltuielile implicate, o parte din acestea pot să fie
restituite de către casele de asigurări.
Acest tip de turism se folose ște elementele naturale precum apele termale (termalism),
efectul băilor de nisip (psamoterapia), apele minerale, termale, sărate (balneoterapia), climatul
marin (talasoterapia), băile de nămol și radia țiile solare (helioterapia) pentru a vindeca anumite
boli de care suferă o mare parte a popula ției globului, categoria de persoane reprezentativă
pentru această formă de turism fiind vârstnicii, ei de ținând ponderea cea mai mare.
Turismul de tip „wellness ” este o formă mai aparte care se datorează evolu ției societă ții,
fiind destinat persoanelor sănătoase care vor s ă își men țină sănă tatea și să ob țină o stare de bine,
această formă aflându -se între tratament și loisir. Diferen ța dintre turismul de tratament și cel de
„wellness ” este dată de practicarea unor anumite proceduri fără nevoia unei prescrip ții medicale,
iar cheltuielile nu v or fi rambursate de către casele de asigurări.
Tipul acesta de turism necesită o serie de unită ți complementare specifice, utilizate des în
mediul urban și fiind incluse în cadrul unor complexe hoteliere. Aceste unită ți complementare
specifice sunt centre SPA, care îmbină destinderea și relaxarea cu tratamentele pentru sănătate
prin folosirea implicită a apei, centre de fitness care de țin programe speciale de activitate fizică,
centre de „wellness ” care îmbină exerci țiile fizice cu nutri ția și rela ționarea socială păstrând
astfel un echilibru între corp și minte.
Turismul medical este o forma mai nouă de turism, fiind caracterizată de călătoriile
persoanelor bolnave care doresc să beneficieze de anumite servicii medicale de specialitate
precum opera ții pe co rd, servicii stomatologice, transplante etc.
Principalii factori care au dus la concretizarea acestei forme de turism sunt pre țurile mai
avantajoase fa ță de țara de origine pentru anumite interven ții, nivelul de calitate al serviciilor
mult superior fa ță de propria țară, existen ța unor tehnici care nu sunt autorizate în țara de origine,
de multe ori existen ța unor aparate mai performante, evitarea listelor de a șteptare, vindecarea
într-un mediu lipsit de stresul emanat de via ța cotidiană.
Ecoturismul este o noua formă de turism durabil care presupune conservarea și protejarea
naturii, reducerea la minim a impactului negativ pe care îl au activită țile turistice asupra mediului
natural, cultural sau social. Această forma de turism se bazează pe o mentalitate r esponsabilă și

20
pe o educa ție ecologică, fiind importantă con știentizarea importan ței conservării mediului
natural.
Dezvoltarea ecoturismului într -un anumit areal aduce zonei o serie de avantaje. Acestea
pot s ă fie de ordin economic prin valorificarea unor resurse mai pu țin cunoscute și reducerea
presiunii de pe obiectivele intens exploatate, de ordin social prin men ținerea unor meserii
tradiționale și sporirea locurilor de muncă, ecologice prin asigurarea si protejarea mediului,
reciclarea gunoiului, utiliz area ra țională a resurselor, și de ordin cultural prin păstrarea și
valorificarea elementelor de civiliza ție și artă care dau o anumită identitate zonei.
Turismul de aventură presupune călătoria în special în mijlocul naturii, în locuri noi, cu o
frumuse țe aparte, potrivite pentru activită ți palpitante precum hiking -ul și trekking -ul care
constau în drume ții montane, având nevoie de amenajări ca trasee marcate, România de ținând un
poten țial imens în această privin ță. Vizitarea pe șterilor, activitate numită și turism speologic, este
o formă de turism sportiv și presupune explorarea unor pe șteri sau avene. Escalada și alpinismul
presupune că țărarea pe mun ți, ghe țari sau stânci, fiind o atrac ție pentru turi știi dornici de
aventură. Acest tip de sport necesită u n echipament special , iar practicarea lui de către începători
este de preferat să se desfă șoare sub supravegherea atentă a profesioni știlor. Bungee -jumping
reprezintă sărituri de la înăl țimi mari folosind ca legătură o coardă elastică. Mountain biking -ul
are un caracter sportiv și se practică în natură pe terenuri mai accidentate folosindu -se o bicicletă
special construită pentru terenul montan. Tiroliana reprezintă traversarea pe distan țe scurte a unei
văi sau prăpăstii pe ni ște corzi instalate la înăl țimi de 5 -20 de metri. Zborul cu parapanta
presupune utilizarea unui aparat de zbor din pânză asemănător unei para șute. Kayakingul și
canoeingul este concretizat prin deplasarea pe apă cu cele două timpuri de ambarca țiuni (caiac
sau canoe). Raftingul este un s port ce utilizează o barcă pneumatică cu capacitate de 5 -12
persoane care se deplasează pe râuri cu curen ți foarte rapizi. Echita ția oferă posibilitatea
turiștilor de a intra în contact direct cu frumuse țile naturii și cu comunită țile din zona rurală.
Schiul alpin este un sport practicat de o masă mare de turi ști în perioada sezonului hibernal sau
pe tot parcursul anului în țările în care stratul de zăpadă este persistent. Schiul de tură presupune
o activitate complexă de urcarea a pantelor, de traversare a suprafe țelor plane și de coborâre a
pantelor, toate acestea efectuându -se cu schiurile în picioare.
Turismul religios este axat în special pe vizitarea lăca șurilor de cult, principala motiva ție
a turi știlor de a călătorii fiind tocmai religia. Există mai multe tipuri de manifestare precum
vizite la lăca șurile sfinte, tabere religioase pentru tineret sau pelerinaje.

21
Turismul rural este o formă de turism ce include recreerea și odihna, pe care turi știi îl
preferă datorită dorin ței de evadare din mediul citad in și datorită peisajului pitoresc pe care
mediul rural îl de ține.
Agroturismul este o activitate componentă a turismului rural cuprinzând câteva
caracteristici specifice precum cazarea în gospodării țărăne ști, asistarea și participarea la
activită ți legat e de cre șterea animalelor, agricultură sau activită ți meșteșugăre ști și nu în ultimul
rând servirea meselor cu preparate naturale din gospodăria proprie. În cazul agroturismului
activitatea de turism este una complementară, principala sursă de existen ță rămânând activită țile
agricole. Principalii factori care au determinat amplificarea activită ților turistice în mediul rural
sunt „creșterea nivelului de educa ție și a timpului liber, aglomerarea și poluarea urbană și
dezvoltarea transporturilor și telecomuni cațiilor” (Radu Cocean, Ovidiu Ioan Moisescu, Valentin
Toader, 2014).
Avantajele agroturismului și turismului rural pentru vizitatori constau în costurile mici
spre deosebire de alte forme de turism, cadru natural, fără aglomera ție sau stres, consumarea
alimentelor naturale și oferirea posibilită ții de a cunoa ște tradi țiile și de a învă ța me șteșugurile
locale. Pentru comunită țile gazdă avantajele sunt crearea unor noi locuri de muncă și venituri
suplimentare pentru cei implica ți în aceste activită ți.
Cele m ai relevante forme de turism pentru comuna Mărgău se reflectă în:
– turismul cultural care ține de tradițiile, obiceiurile și meșteșugurile zonei, inclusiv
când vine vorba de limba creată „gumu țească ” creată în zonă;
– turismul religios prin prisma bisericilo r vechi construite;
– ecoturismul;
– turismul de aventură datorită tipului de relief propice pentru practicarea acestora ;
– turismul rural și agroturismul, fiind o zonă exclusiv rurală.

2.4. Analiza spa țială și temporală

Pentru a putea observa fenomenul turistic desfă șurat în acest areal, cu privire la
capacitatea de cazare, tipurile de unită ți, numărul de locuri, numărul de sosiri, înnoptări și durata
medie a sejurului, au fost prelucrate bazele de date statistice oferite de Institutul Na țional de
Statistică, re zultând următoarele caracteristici:

22

1. Numărul și tipurile de unită ți de cazare

În urma analizei graficului de mai sus rezultă că , în decursul anilor numărul unită ților de
cazare fluctuează, cea mai mare fluctua ție fiind în categoria pensiunilor agroturis tice, acestea
fiind și cele mai numeroase.
Dacă în anul 2005 pensiunile agroturistice erau 9 ca număr, în anul 2010 acestea au ajuns
la un total de 13 unită ți, urmând ca în următorii ani sa fie în scădere, până în 2018 ajungând la un
număr de 5 unită ți.
Pensiunile turistice se remarcă doar în anul 2005 cu o singură unitate de cazare. Satele de
vacanță au apărut în zonă doar în anul 2018 cu o singură unitate disponibilă, iar numărul
hostelurilor stagnează de la data apariției în 2017.

2. Numărul locurilor di sponibile în unită țile de cazare

Fig. 14 Numărul locurilor disponibile
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table

23
Cele mai multe schimbări se află tot în sfera pensiunilor agroturistice. Cel mai mare
număr de locuri disponibile fiind în anul 2010, dar odată cu reducere acestora ca număr,
capacitatea de cazare stabilizându -se pe sfârși tul perioadei analizate la aproximativ 87 de locuri
disponibile.
Anul 2018 aduce 36 de locuri de cazare în satul de vacan ță și 8 locuri în hostel, acest
număr fiind identic cu cel din anul precedent, neînregistrându -se nici o schimbare. Pensiunile
turistic e sunt reprezentate doar de 14 locuri în anul 2005.

3. Numărul de sosiri ale turi știlor

Fig. 15 Numărul structurilot turistice
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tem po-online/#/pages/tables/insse -table

Fig. 16 Numărul sosirilor
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table

24
Din anul 2005 s -a înregistrat o scădere a numărului de sosiri în comună până în anul
2015, urmând ca din 2016 să apară o u șoară cre ștere până la finalul studiului, resp ectiv anul
2018.
Dacă pensiunile agroturistice în anul 2005 înregistrează aproximativ 2859 de sosiri, spre
finalul studiului, în anul 2018, totalul fiind de 1902 sosiri. Hostelurile au și ele niveluri diferite,
în 2016 fiind 160 de sosiri, în 2017 43, iar în 2018 180, reprezentând o cre ștere. În anul 2005
pensiunile turistice au înregistrat 616 sosiri ale turi știlor.

4. Numărul de în noptări ale turi știlor

La fel ca și la numărul sosirilor, în noptările au început să scadă din anul 2005 până în
anul 2015, urm ând ca în 2016 să se remarce o cre ștere semnificativă, apoi din nou o u șoară
scădere, anul 2018 având un total de aproximativ 3572 de în noptări.

Fig. 17 Numărul înnoptărilor
Sursa: http://statistici.inss e.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table

25

Fig. 18 Durata medie a sejurului
Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table 5. Durata sejurului

Analizând graficul remarcăm că în ceea ce prive ște hostelurile numărul de zile de ședere
este în scădere, în anul 2018 ajungând la o medie de doar 3 nop ți. Pensiunile turistice și cele
agroturistice reliefează o stagnare profundă pe toată perioada analizată la o medie de doar 2 zile.
În urma analizei prezentate mai sus , se remarcă o lipsă a div ersită ții bazelor de cazare,
numărului relativ mic de locuri disponibile, un număr mic de în noptări, de sosiri și o durată
foarte mică a sejururilor (aproximativ 2 zile), toate acestea expunând o practicare a turismului
neorganizat, în cea mai mare parte f iind vorba despre turismul de weekend.

2.5. Disfunc ționalită ți

Disfunc ționalită țile sunt multe ca număr și contribuie cu un aport mare la situa ția actuală
deficitară din sfera turismului.
O primă problemă ar fi infrastructura. De și primăria are în proiecte modernizarea
drumurilor forestiere la momentul actual un număr mare dintre acestea încă nu îndeplinesc
condi țiile necesare unei bune practicări turismului la o scară mai mare. Pe lângă acestea, mai ales
în zona de sud vest a comunei unde predomină obiecti vele naturale ce țin de Parcul Natural
Apuseni, lipsa locurilor de parcare reprezintă o problemă în special în zona Răchi țele, pe Valea
Stanciului, unde neexistând acest tip de amenajare ma șinile parchează pe marginea drumului, de

26
ambele păr ți, traficul fi ind astfel blocat, mai ales în perioadele de vară când obiectivul principal
(Cascada Vălul Miresei) este vizitat de sute de turi ști. Lipsa utilită ților precum legarea la
canalizare și apă curentă poate reprezenta un factor care să îngreuneze desfă șurarea a ctului
turistic afectând cel mai mult unită țile de primire turistică.
Când vine vorba de cazarea turi știlor în această comună se remarcă două probleme, și
anume lipsa diversită ții tipurilor de cazare și o capacitate scăzută în ceea ce prive ște numărul de
locuri. În graficele din capitolul anterior se remarcă predominan ța pensiunilor agroturistice și a
unui hostel. E adevărat ca în zonă se practică turismul la negru la un nivel ridicat astfel existând
și cabane de închiriat, însă acestea neputând fii cuanti ficate. Comuna are o capacitate destul de
scăzută a locurilor de cazare acest lucru împiedicând turismul să se desfă șoare la o scară mai
mare.
Consider că și lipsa unită ților de alimenta ție este un factor care duce la o activitate mai
scăzută a actului tur istic. Datorită faptului că nu există restaurante cu specific , turiștii văd
această comună ca un loc pentru o simplă plimbare fără a petrece mai mult timp în zonă,
perioada de ședere în acest caz fiind doar câteva ore sau maxim o zi.
În momentul actual tur ismul este reprezentat în cea mai mare parte de către obiectivele de
ordin natural, acestea sunt binecunoscute și vizitate de către turi ști, însă consider că pe lângă
această sferă mai pot fi amenajate și alte obiective ce țin de cultura și viața din aceas tă regiune.
Lipsa acestor amenajări care să promoveze cultura și meșteșugurile zonei scad astfel ecartul de
activită ți pe care un turist le poate practica, concomitent scăzând astfel și perioada de ședere.
Tot din lipsa acestor amenajări de diversificare t urismul se desfă șoară cu precădere în
partea de sud vest nefiind o distribu ție uniformă a acestor activită ți pe întreaga suprafa ță a
comunei ducând astfel la o supraaglomerare a sitului natural, accelerând degradarea.
Lipsa centrelor de informare turistică reprezintă tot un impediment în desfă șurarea actului
turistic deoarece vizitatorul nu are un acces facil la informa ții legate de obiectivele turistice, de
trasee atât de drume ție cât și de cicloturism și de posibilitatea activită ților ce pot fi desfă șurate în
zonă.

2.6. Propuneri de dezvoltare turistică

27
Prima propunere pentru amenajare este legată de infrastructură . Înainte de a începe un
plan pentru o dezvoltare turistică la scară mai mare și pentru a putea face un turism durabil
trebuie asigurată infrastru ctura necesară desfă șurării acestui act.
Drumurile principale din toate localită țile aferente comunei M ărgău trebuie lărgite și
asfaltate astfel încât să permită o bună circula ție a unui număr ridicat de autovehicule. Drumurile
lăturalnice pot să fie pietr uite în scopul unui aspect mai pitoresc unde localnicii pot profita de
această oportunitate oferindu -le turi știlor plimbări cu sania cu cai, cu căru ța sau chiar excursii
călare, sătenii având un venit în plus din aceste activită ți.
O altă amenajare necesar ă îmi planul de infrastructură este reprezentată de parcări.
Acestea trebuie plasate în proximitatea obiectivelor turistice cu un număr destul de ridicat de
locuri evitându -se parcarea pe carosabil și îngreunarea traficului. De altfel unită țile de primire
turistice propuse spre amenajare în cele ce urmează vor trebui să asigure locuri suficiente de
parcare pentru turi ști astfel aglomera ția și stresul exercitat asupra zonei fiind limitat.
Utilită țile sunt și ele importante pentru o bună desfă șurare a actului turistic. Racordarea
localită ților la apă curentă, la canalizare, gaze și o bună gestionare a de șeurilor u șurează
demersurile și acțiunile viitoarelor amplasamente turistice, poluarea asupra mediului și stresul
exercitat ar fi mult mai reduse.
Unită țile d e primire turistică trebuie să aibă o diversitate pentru a putea cre ște ecartul
categoriilor de turi ști interesa ți în această zonă. Pe lângă nenumăratele pensiuni agroturistice și
cabane se mai pot amenaja bungalouri și în special campinguri. Nevoia tot ma i mare a omului
care locuie ște în mediul urban și simte zilnic stresul, aglomera ția și presiunea acestuia dore ște tot
mai mult o nouă conexiune cu natura și o reîntoarcere la origini, de aceea consider că ni ște tipuri
de cazare care tind spre natural ar fi o bună alegere în detrimentul unor construc ții mari de beton
care ar diminua această conexiune și ar strica și aspectul pitoresc.
Camping -urile trebuie amenajate la standarde europene existând dușuri și WC -uri pentru
cei caza ți, să fie locuri special amen ajate pentru cei care preferă să stea cu cortul, oferindu -le
acces la electricitate, la apă și nu în ultimul rând la utilită ți de servire a mesei (grătar, cărbune),
urmată de posibilitatea de a putea face un foc deschis pentru plăcerea și relaxarea acestor a. Încă
o direc ție necesară este asigurarea locurilor de campare pentru cei care de țin o rulotă, acest trend
fiind în continuă cre ștere de la an la an. Necesită țile acestora sunt posibilitatea conectării la
curent electric și nu în ultimul rând la utilită țile menajere, pe care nu multe dintre campingurile
din România le oferă în acest moment. Bungalourile trebuie și ele amenajate într -un stil care să

28
se potrivească cu mediul ambiant, trebuie să ofere și să satisfacă toate necesită țile turi știlor legate
de electricitate, utilită ți menajere și inclusiv locuri special amenajate pentru servire a mesei.
Datorită noilor inova ții toate acestea amenajări pot fi construite cu tehnologii eco
disponibile astăzi pe pia ță pentru a putea pune o presiune cât mai mică asupr a mediului. De și
multe dintre acestea nu pot satisface în totalitate necesarul de consum pot reduce drastic costurile
unită ților de primire turistice. Un bun exemplu de tehnologie care poate să satisfacă două utilită ți
de bază (curent electric, apă caldă) se regăsesc în energia solară colectată de către panourile
fotovoltaice și cele pentru încălzirea apei.
Odată cu amenajarea acestor unită ți va crește și numărul de locuri de cazare disponibile,
acesta fiind și una dintre problemele expuse în capitolul ante rior.
Unită țile de alimenta ție lipsesc în această comună, de aceea construirea unor restaurante
cu specific local ar fi un bun tip de amenajare, acestea fiind puncte de interes atât pentru turi știi
care se află acolo pentru o singură zi, oferindu -le posibi litatea de a lua masa și de a se bucura de
mâncăruri tradi ționale, cât și celor care aleg o perioadă de ședere mai mare.
Obiectivele turistice de ordin natural de și sunt destul de slab valorificate și amenajate
sunt cunoscute în rândul turi știlor pasiona ți de natură astfel acestea generează un flux turistic
relativ continuu pe întreg parcursul anului. Din păcate însă acestea aflându -se doar în partea de
sud vest a comunei actul turistic nu vizează și celelalte localită ți.
Pentru a include în circuitul turis tic și restul comunei este necesară intervenirea și pe plan
cultural cu amenajări adecvate și pertinente. Bisericile deja existente în anumite sate pot fi
incluse în circuitul turistic datorită istoriei sau arhitecturii pe care acestea o de țin. Cel ma i bun tip
de amenajare ar fi cel al atelierelor me șteșugăre ști care pot stârni curiozitatea și fascina ția
turistului. Localnicii pot să reînvie aceste me șteșuguri și să le prezinte turi știlor cum se
desfă șurau anumite activită ți (olărit, prelucrarea lemnului, e tc.) în timpuri vechi, și nu în ultimul
rând oferindu -le posibilitatea de a participa chiar ei la aceste activită ți confec ționându -și
propriile articole, crea ții. În ultimul deceniu la acest tip de activită ți au intrat tot mai mult în
interesul turi știlor, iar o categorie cât mai mare dintre aceștia optează pentru astfel de excursii
turistice, de aceea consider că este importantă crearea unui astfel de pachet turistic care să pună
în valoare aceste amenajări, urmând exemplul Sâncraiului care și-a făcut prop ria agen ție de
turism și propriile pachete turistice pentru a promova cât mai puternic zona.

29
Tot în aceast ă sferă culturală și legate de ateliere poate fi inclusă și limba specifică breslei
geamgiilor înfiin țată în această zonă unde turi știi ar avea ocazia de a interac ționa cu localnicii cei
mai în vârstă care mai cunosc cuvinte și expresii din acest dialect.
Pe lângă toate aceste obiective turistice de ordin natural și antropic, o altă amenajare
pentru prelungirea perioadei de ședere se leagă de activită țile pe care le po ți întreprinde în zonă.
Prima propunere de amenajare în această direc ție este construirea unui parc de aventură
în zona Parcului Natural Apuseni unde tinerii pasiona ți și chiar și familiile cu copii să aibă
posibilitatea de a practica sport urile în aer liber (cățărare, tiroliană, traseu cu obstacole, etc.). Prin
fiecare sat s -ar putea amenaja trasee pentru biciclete atât pentru mersul de plăcere și relaxare cât
și trasee de mountain biking pentru cei mai experimenta ți. La un nivel mult mai m are aceste
trasee ar putea fi interconectate pentru a lega localită țile între ele și nu în ultimul rând pentru a
face legătura cu traseele deja existente din partea de sud vest a comunei și legătura cu Parcul
Natural Apuseni.
Rețeaua hidrografică este dest ul de bogată, și o amenajare a cursurilor de apă pentru
practicarea rafting -ului sau a plimbărilor cu caiacul ar aduce un plus comunei și încă un motiv
pentru ca turistul să î și prelungească șederea.
Traseele de alpinism deja existente pot fi un plus adus activită ții turistice, iar cu o bună
organizare a unui program de activitate persoanele interesate să poată practica acest sport, știut
fiind faptul că în momentul de fa ță, aceste trasee sunt foarte pu țin folosite, turistul neavând un
acces facil la acest tip de sport.
Toate aceste amenajări împreună cu crearea unor pachete turistice specifice de aventură
pentru cei interesa ți ar putea propulsa și mai tare Mărgăul pe harta turistică a României.
Construc ția de centre de informare turistică în punctele chei e ale fiecărui sat este foarte
necesară deoarece ajută turistul să găsească mai rapid punctele de interes și prin
materiale informative precum bro șuri, pliante, hăr ți să deschidă drumul acestuia spre
nenumăratele oportunită ți oferite de această comună încă nedescoperită.

2.6.1. Amenajare turistică: Camping

30
Campingul este una dintre propunerile enumerate mai sus în vederea diversificării
bazelor de cazare și totodată cre șterea numărul de locuri. Relatam că o asemenea amenajare
trebuie făcută la standarde europe ne, aceasta însemnând că trebuie să ofere toate necesită țile
primare ( WC, du șuri, conectivitate la re țeaua de apă și nu în ultimul rând electricitate).
Pentru a exemplifica cât mai bine această idee, am al es să prezint o posibilă variantă de
implementare a unei astfel de amenajări turistice:

Fig. 19 Plan camping
Sursa: https://ww w.forumrulote.ro/topic/5552 -amenajare -camping -proiect -fonduri -europene/?page=2

Fig. 20 Poziționare corturi și rulote
Sursa: https://www.forumrulote.ro/topic/5552 -amenajare -camping –
proiect -fonduri -europene/?page=2

31

Din aceste imagini reiese că proiectul include locuri special amenajate pentru turi știi care
vin cu cortul, parcare specială pentru rulote cu posibilitate de conectare atât la re țea menajeră cât
și la electricitate, căsu țe de camping sau bungalouri, loc pentru luat masa, loc de joacă pentru
copii, hambar pentru depozitarea uneltelor și anumitor articole destinate turi știlor (cărbune),
WC-uri și dușuri și chiar si un mic service de întreținere pentr u rulotele care vor rămâne în
camping pe tot parcu rsul anului.
Așa cum se poate observa, amenajările turistice de tip camping reprezintă varianta optimă
pentru toate tipurile de turi ști, de la tineri necăsători ți până la familii cu copii sau c hiar vârstnic i.
Totodată acest mod de organizare ajută la dezvoltarea durabilă a zonei, efectele asupra
ecosistemului și mediului înconjurător fiind reduse considerabil fa ță de alte tipuri de unită ți de
primire turistică.

Fig. 21 Loc de joacă pentru copii si pentru luat masa
Sursa: https://www.forumrulote.ro/topic/5552 -amenajare -camping –
proiect -fonduri -europene/?page=2

32
3. CONCLUZII

Lucrarea de fa ță încearcă să jaloneze o direc ție de urmat în vederea implementării unor
modele de dezvoltare durabilă prin dezbaterea următoarelor capitole:
Primul capi tol expune definirea conceptelor de turism durabil, amenajare turistică, cadrul
natural privit din această perspecti vă și arată importan ța unei asemenea direc ții de urmat pentru a
avea un turism cu o sezonalitate cât mai scăzută și cu un impact cât mai mic asupra mediului.
Capitolul al doilea aduce o imagine de ansamblu a situa ției actuale din comună, o
inventariere a o biectivelor turistice existente în zonă și a activită ților ce pot fi practicate de către
turiști. Tot aici este identificat un exemplu de bune practici, și anume comuna Sâncraiu. Aceasta
a reu șit să-și dezvolte turismul bazându -se strict pe tradi țiile și meșteșugurile aduse la via ță, prin
diferite festivaluri și nu în ultimul rând prin implicarea localnicilor. Datorită agen ției de turism
înfiin țate, au reu șit să facă pachete turistice care ajută la o mai bună promovare a zonei și aduce
un număr mare de turi ști.
Finalul acestui capitol vine cu propunerile de amenajare și dezvoltare pentru un turism
durabil în comuna Mărgău. Aici sunt expuse disfunc ționalită țile care împiedică momentan
dezvoltarea planului turistic și modalită țile de combatere a acestora prin remodelarea comunei și
investirea în sfera turistică. Primele idei sunt legate de modernizarea infrastructurii, atât rutiere
cât și racordarea la utilită ți precum apă și canalizare. Acestea sunt urmate de diversificarea
unită ților de cazare și creșterea nu mărului locurilor disponibile, de construc ția unor unită ți de
alimenta ție care să ofere posibilitatea turi știlor să ia masa și să permită un acces mai facil la
mâncărurile tradi ționale .
Cele mai importante propuneri fac referire la implementarea unor noi t ipuri de obiective
turistice, axate pe sfera culturală, și anume tradi țiile și me șteșugurile zonei care în ultimele
decenii au început să stârnească curiozitatea turi știlor, cel mai bun exemplu de utilizare al
acestora în această privin ță fiind comuna înve cinată Sâncraiu. Aici apare și extinderea planului
de activită ți turistice, prin construc ția unui parc de aventură sau noi trasee de cicloturism la
nivelul întregii comune, toate acestea, împreună cu obiectivele având rolul de a extinde actul
turistic pe î ntreaga suprafa ță a comunei și nu doar în partea de Sud -Vest cum este la momentul
actual.
În încheierea capitolului prezint un posibil plan de amenajare a unui camping care să
întărească viziunea și scopul acestei lucrări.

33
Prin subiectele dezbătute mai sus în vederea unei dezvoltări durabile a comunei Mărgău,
consider că scopu l acestei lucrări a fost atins.

Fig. 22 Situația actuală
Sursa: Proprietate personală

Fig. 23 Situația potențială
Sursa: Proprietate personală

34
BIBLIOGRAFIE

1. Ciangă Nicolae, D. Ș. (2007). Amenajare turistică. Cluj Napoca: Presa
Universitară Clujeană.
2. Erdeli G., G. A. (2008). Amenajări turis tice. București: Universitară.
3. I. Manolescu. (2004). Evaluare și amenajare turistică a teritoriului. Strategii de
amenajare și dezvoltare durabilă. Iași: Sedcom Libris.
4. Mirela, G. (2007). Agroturism. Cluj-Napoca: Risoprint.
5. Nicolae, N. (2000). Tursimul și dezvoltarea durabilă. București: Expert.
6. Petru Bacal, I. C. (2012). Geografia Turismului. Chișinău: ASEM.
7. Pompei Cocean, Ș. D. (2009). Geografia Turismului. Cluj-Napoca: Presa
Universitară Clujeană.
8. Radu Cocean, O. I. (2014). Economie și planificare strate gică în turism. Cluj-
Napoca: Risoprint.
9. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=28561
10. http://statistici.insse.ro:8077/tempo -online/#/pages/tables/insse -table
11. https://cluj.com/articole/impresii -de-calatorie -din-sancraiu/
12. https://cluj.com/articole/impresii -de-calatorie -din-horlacea/
13. https://cluj.com/articole/impresii -de-calatorie -din-domosu/
14. https://cluj.com/locatii/pestera -humpleu/
15. https://www.forumrulote.ro/topic/5552 -amenajare -camping -proiect -fonduri –
europene/?page=2
16. https://www.google.ro/maps/dir/Cluj –
Napoca/R%C4%83chi%C8%9Bele/@46.8167441,23.1466801,10.75z/data=!4m14!4m13!1m5!1
m1!1s0x47490c1f916c0b8b:0xbbc601c331f148b!2m2!1d23.6236353!2d46.7712101!1m5!1m1!
1s0x4748e8 1d900f6cb7:0xd05e9c870f9e3c9b!2m2!1d22.891139!2d46.7152837!3e0

35
LISTA FIGURILOR

Fig. 1 Localizarea comunei Mărgău ………………………….. ………………………….. ……………………. 11
Fig. 2 Căi de acces Cluj -comuna Mărgău ………………………….. ………………………….. …………….. 11
Fig. 3 Peștera Humpleu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 12
Fig. 4 Cascada Vălul Miresei ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 12
Fig. 5 Biserica din lemn (Ciuleni) ………………………….. ………………………….. ……………………….. 12
Fig. 6 P arcul Natural Apuseni ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 13
Fig. 7 Comuna Sâncraiu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 14
Fig. 8 Biserica reformată din Alunișu ………………………….. ………………………….. ………………….. 15
Fig. 9 Sat Brăișoru ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 15
Fig. 10 Biserica reformată din Domoșu ………………………….. ………………………….. ……………….. 15
Fig. 11 Poartă din lemn. Sat Domoșu ………………………….. ………………………….. ………………….. 15
Fig. 12 Biserica satului Horlacea ………………………….. ………………………….. ……………………….. 16
Fig. 13 Pensiune agroturistică Sâncraiu ………………………….. ………………………….. ………………. 16
Fig. 14 Numărul structurilot turistice ………………………….. ………………………….. ………………….. 23
Fig. 15 Numărul locurilor disponibile ………………………….. ………………………….. …………………. 22
Fig. 16 Numărul sosirilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 23
Fig. 17 Numărul înn optărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 24
Fig. 18 Durata medie a sejurului ………………………….. ………………………….. ………………………… 25
Fig. 19 Plan camping ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 30
Fig. 20 Poziționare corturi și rulote ………………………….. ………………………….. …………………….. 30
Fig. 21 Loc de joacă pentru copii si pentru luat masa ………………………….. …………………………. 31
Fig. 22 Situația actuală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 33