Coordonator științific: Absolvent: Prof.univ.dr.ing.Rați Ioan Viorel Benchea Mihaela Carmina 2020 PROGRAMUL DE STUDII BIOLOGIE TEHNOLOGII DE… [303630]

PROGRAMUL DE STUDII BIOLOGIE

LUCRARE DE DIZERTAȚIE

Coordonator științific: Absolvent: [anonimizat].univ.dr.ing.Rați Ioan Viorel Benchea Mihaela Carmina

2020

PROGRAMUL DE STUDII BIOLOGIE

TEHNOLOGII DE ÎNMULȚIRE ȘI CULTURĂ LA SPECIILE HYPOPHAE RHAMNOIDES (CĂTINĂ ALBĂ) ȘI ARONIA MELANOCARPA (SCORUȘ NEGRU) CARE INCLUD PRODUSE DE FERTILIZARE ȘI TRATAMENT INOVATIVE

Coordonator științific: Absolvent: [anonimizat].univ.dr.ing.Rați Ioan Viorel Benchea Mihaela Carmina

Bacău

2020

Cuprins

Introducere

Din cele mai vechi timpuri omul s-a [anonimizat], [anonimizat] a descoperit că poate ,,produce,, hrană nu numai pentru el cât și pentru semenii lui. Însă odată cu dezvoltarea omului s-a [anonimizat] a uitat că hrana pe care o [anonimizat], fără conținut chimic ([anonimizat], etc). Datorită acestor lucruri omul din ultimii ani a fost nevoit să caute alimente cât mai puțin poluate pentru a-și păstrat sănătatea cât mai intactă.

[anonimizat], în alimentația umană este la ora actuală o [anonimizat]. [anonimizat] a fructelor de Aronia melanocarpa (scoruș negru) și Hypophae rhamnoides (cătină albă), [anonimizat]. Pe lângă o [anonimizat] a proprietăților antioxidante.

[anonimizat], în cadrul unor programe naționale de mare anvergură pentru crearea și selecția unor forme noi de plante în cadrul celor 2 [anonimizat], în sisteme biologice de cultură.

[anonimizat], cosmetice și plafarurile pentru obținerea de produse cu funcționalitate multiplă: alimentară, fitoterapeutică și estetică.

[anonimizat] -4 și Messis bor asupra butașilor înrădăcinați pe pat de nisip de râu spălat și în cultură la câteva soiuri de Hypophae rhamnoides (cătină albă), Aronia melanocapa (scoruș negru) și Lonicera kamtschatica (afinul siberian).

Am ales această temă cu scopul de a aduce în atenție niște rezultate inovative pentru agricultură care vor influența atât calitatea produselorvmateriale săditoare cât și dezvoltarea plantelor în culture în perioada de vegetație.

CAPITOLUL I – NOȚIUNI GENERALE PRIVIND SPECIILE HYPOPHAE RHAMNOIDES (CĂTINĂ ALBĂ) ȘI ARONIA MELANOCARPA (SCORUȘ NEGRU)

Hypophae rhamnoides (Cătină albă)-[anonimizat], [anonimizat].

Cătina albă -Hypophae rhamnoides este considerată una dintre cele mai valoroase specii de arbuști fructiferi din flora spontană. Domeniile de aplicare sunt extrem de vaste, obținându-se efecte spectaculoase în medicina umană și veterinară, zootehnie, cosmetică, agricultură, microbiologie, industrie alimentară, silvicultură. (Rați.I.V. – 2015)

Fig.1 – Cătina albă – ,,uzina vie,,

Particularități de creștere și fructificare

Plantele în funcție de habitatul în care trăiesc , pot să crească ca un arbust, arbustoid sau pom, având înălțimi variabile încadrate între 1,5m și 3,5 m, sau chiar între 6-10 m. Însă în zonele aride, pe soluri sărace și la altitudini mari, aceste plante cresc sub formă de tufe joase sau chiar târâtoare.(Mladin G. și Mladin P.)

Cătina albă este un arbust înalt de 1,5– 3,5 m, cu numeroși țepi puternici și ascuțiți. În funcție de condițiile de climă și sol, ea crește diferit:

ca tufă joasă tărătoare: în zonele aride și pe soluri sărace,

sub formă arborescentă de 8-10 m înălțime: pe soluri fertile.

Această specie este una unisexuată dioică, având plante atât femele cât și bărbătești:

plantele bărbătești sunt mai viguroase decât cele femele, au ramuri anuale mai lungi, mai groase și de culoare închisă, precum și mugurii mai mari, acestea asigură polenul necesar legării fructelor.

plantele femele sunt producâtoare de fructe, având muguri mai mici și ramuri mai scurte.

Polenizarea în cazul cătinei este făcută în principal de vânt (anemofilă) și mai rar de insecte.Cătina albă intră pe rod în anul 3 de la plantare si are o durată de producție de 18-20 de ani.

Tulpina cătinei are o scoarță netedă, de culoare brun-verzuie, care cu timpul se închide la culoare. O particularitate a cătinei este prezența a numeroși spini puternici, lignificați, foarte ascuțiți. Toate creșterile anuale de pe tulpină și ramuri se termină cu astfel de ghimpi.(ȘerbanD.–2016)

Fig. 2 – Spini lignifiați la cătina albă

Sistemul radicular(rădăcina) este foarte bine dezvoltat, râspândit mai mult la suprafața solului, la 20 cm adâncime si are mare capacitate de drajonare, este predominant cu creștere orizontală, rădăcinile trasante ajungând ușor la 2-3 m sau mai mult de la tufă, din care unele soiuri și selecții pornesc drajoni radiculari.Pe rădăcinile cătinei se formează nodozități fixatoare de azot.

Fig. 3 – Rădăcina butașilor de cătină albă

Frunzele sunt mici, dispuse altern, scurt pețiolate, cu limbul îngust și lung de 5-6 cm, cu perișori solzoși de culoare cenușie-argintie pe ambele fețe. De la această caracteristică îi vine și denumirea populară de cătina albă. Sunt bogate în vitamina C. ( ing. Andronic E. F – 2017).

Fig. 4 – Frunze de cătină albă

Mugurii micști din care se dezvoltă inflorescențe female, mascule sau lăstari, se disting prin mărimea și aspectul lor:

la plantele femele mugurii sunt mici, groși,lipiți de ramură și acoperiți parțial de solzi cafenii

la plantele mascule mugurii sunt mari, lungi de 10-13 mm, groși de 3-5 mm, ușor depărtați de ramură, acoperiți cu solzi de culoare cafenie-arămie-roșietică. (Mladin G. și Mladin P.)

Fig. 5 – Muguri de cătină albă

Cătina albă înflorește în aprilie-mai, când temperatura medie diurnă este de 12-15°C și se desfășoară pe o perioadă de 15 zile. Plantele mascule înfloresc mai devreme, în timp ce plantele femele înfloresc o dată cu înfrunzirea. Polenizarea se face cu ajutorul vântului și al insectelor.

Florile bărbătești sunt grupate în conuri scurte de culoare brună, și se află pe ramurile anuale. La sfârșitul perioadei de înflorire, florile femele, după polenizare, evoluează în fructe.

Florile femele sunt grupate câte 10-12 într-un racem foarte scurt.

Maturarea fructelor începe în jurul datei de 15 august sau, în unele zone ale țării, chiar mai devreme. Fructele se îngălbenesc, iar semințele sunt complet formate și sunt capabile să germineze.( ing. Andronic E. F – 2017)

Fructele sunt drupe false, mici, de formă variabilă, de la ovoidă la globuloasă, chiar turtită. Culoarea lor predominantă este portocalie, cu treceri spre galben și conțin o sămânță mică, de formă alungită brună sau cafenie-negricioasă. Pielița fructelor este rezistentă și elastic numai în prima parte a perioadei de maturare, precum și codițele scurte și foarte bine prinse de fruct și de ramură îngreunează mult recoltarea.Mai rar apar și fructe de culoare roșie.

Fig. 6 –Fructe de cătină albă

Fiind în număr foarte mare, foarte scurt pedunculate și așezate unul lângă altul, fructele îmbracă ramurile ca un manșon. Pulpa fructelor este de culoare galbenă sau portocalie, foarte suculentă și lasă pete unsuroase. Fructele de cătină au un miros plăcut și aromat, dar nu se consumă cu plăcere în stare proaspată, fiind acre și astringente.

Fructul de cătină conține de două ori mai multă vitamina C decât măceșul și de 10 ori mai mult decât citricele. În fructele coapte conținutul depășește 400-800 mg la 100 g suc proaspăt. Alte vitamine prezente în fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regăsim celuloza, betacaroten (într-un procent net superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier și sodiu, uleiuri complexe etc.La maturitate completă, ele pierd multă aciditate și au aromă particulară, mai puternică atunci când recoltatul se face după îngheț. (ing. Andronic E. F – 2017)

În plantații, cătina albă intră pe rod din anul al treilea. În perioada optimă de producție se obțin cantități ce pot depăși 25 tone/ha. După 18-20 de ani, cătina întră în declin, creșterile vegetative sunt mici, producția scade foarte mult, iar plantele încep să se usuce total sau parțial.

Cerințele cătinei față de factorii de mediu

Față de temperature: cătina este putin pretențioasa, suportând atât insolația puternică de peste +45℃ cât și gerurile de până la -35℃….-45℃. Aceeași rezistență o manifestă și la temperaturi la nivelul solului.

Față de lumină: cătina este foarte pretențioasă la lumină având nevoie de foarte multă lumină, în condiții de umbra partea bazală a coroanei se degărnisește și cu timpul plantele se usucă și dispar.

Față de umiditate, catina se adapteaă foarte ușor, rezistănd la cele mai cumplite secete din zona temperată, dar și la inundațiile temporare.

Față de sol:este o specie rustică – ea crește și pe terenuri uscate, prundișuri, dar și pe cernoziumuri și soluri brun-roșcate. Uimitor, cătina crește chiar și pe soluri sărăturoase, pe care alte specii nu se pot dezvolta.

Față de apa din sol: este o specie modestă care rezistă la secetă foarte bine

Răspândire în România 
La noi în țară cătina se găsește în stare naturală îndeosebi în zona subcarpaților din Muntenia și Moldova, începând de la râul Olt până la valea Bistriței. În acest perimetru s-a instalat în lungul râurilor, pe versanții învecinați însoriți urcând până la mari înălțimi. Hotarul estic al cătinei este situat pe valea râului Siret. Cea mai mare densitate, cătina o are în bazinul Buzău. (Rați.I.V – 2105)

În subcarpații Moldovei se întâlnește pe văile râurilor Bistrița, Trotuș, Putna și Milcov. În zona subcarpatică a județului Buzău catina albă are o frecvență mai mare decât în alte zone din România. De asemenea, se mai întalnește pe văile râurilor Teleajen și Dâmbovița, precum și în Delta Dunării. Prezența cătinei albe este însă semnalată de profesorul Ion Simionescu încă din secolul 19 pe văile Prahovei și Siretului, în pălcuri mixte de cătină roșie – Tamarix gallica – și catină albă – Hippophae rhamnoides.( Șerban D. – 2016)

Primele plantații de cătină la noi în țară au fost făcute în silvicultură pentru fixarea și valorificarea terenurilor supuse degradării, în special în zona colinară a țării și deltă, pentru fixarea nisipurilor mișcătoare apărând astfel cătinișurile de la Letea, Cordon, Sistovka și Sfântu Gheorghe. Primele plantații experimentale s-au înființat la ICDP Pitești Mărăcineni, SCPP Bacău (S.C. Fructex S.A.) și Institutul Agronomic Iași, Facultatea de Horticultură.

Cătina a fost introdusă în cultură începând din anul 1980. În scopul înființării și consolidării terenurilor degradate s-au realizat în județul Iași, 300 ha cătină în zona localităților Bârnova, Dagâța, Dolhești, Rediu, Adamache. În Rusia, încă de la sfârșitul secolului al XIX – lea se punea problema cultivării cătinei. Atât vasta răspândire cât și varietatea formelor de cătină a condus la impulsionarea unor cercetări privind cultura plantei. Zona din jurul Novosibirsk-ului a rămas până în prezent centrul rusesc de cercetare al cătinei. La început de aceste plantații s-au ocupat particularii, apoi ei au fost sprijiniți de către stat. În 1920 printr-un decret dat de Lenin, creșterea trebuia făcută în mod planificat. Începând cu 1960 se poate vorbi în Rusia de cătină de cultură. În 1969 a avut loc în Altai primul Congres al cătinei din Rusia.

Statele Baltice au pus un accent deosebit pentru dezvoltarea plantațiilor comerciale de cătină. În pepinieră, producția anuală este de 250.000 butași înrădăcinați. În China și India s-au realizat ferme mari, unele dintre acestea fiind organizate în cooperative. S-au extins foarte mult plantațiile de cătină în Finlanda, Suedia, estul Germaniei și al Poloniei, Anglia, Canada și în ultimul timp Columbia, Chile – America de Sud. Denumiri populare: în România este cunoscută sub denumirea de: cătină albă, cătină albă de râu, cătină de râu, cătină ghimpoasă, cătină albastră, dracilă, cătină roșie, iar în județul Buzău, în localitatea Cătina poartă numele de “fructele Maicii Domnului”.(ing. Andronic E. F – 2017)

Utilizările cătinei albe

Cătina este și va rămâne o plantă ,,minune,, datorită proprietăților sale speciale. Fructele, frunzele și lemnul acestei plante au un conținut variat și bogat (peste 150 de substanțe identificate până în prezent) printre care putem menționa aproape toată gama de vitamine naturale, uleiul foarte bogat în carotene cu efecte curative certe, acizi organici, sărurile minerale (calciu, magneziu, potasiu, etc) și multe alte substanțe cu rol biologic active, fapt pentru care cătina albă este considerate o plantă miraculoasă și o adevărată ,,uzină vie,, care se folosește cu succes atât în industria cosmetică, alimentară cât și în industria farmaceutică datorită proprietăților sale numeroase și cu calitate crescută.(Mladin G. și Mladin P.)

Efectele cătinei sunt diverse:

Efect vitaminizant. Fructele de cătină conțin aproape toate mineralele și vitaminele necesare organismului uman. Un pahar de suc de cătină cu miere, proaspăt preparat, consumat dimineața, va asigura porția de vitamine și energie pe tot parcursul zilei.

Efect imunostimultor. Cătina ajută organismul să se mențină sănătos și puternic și, la nevoie, să lupte împotriva bolilor. Mai mult, are proprietăți antibiotice și combate direct infecțiile bacteriene.

Efect depurativ. Ajută organismul să elimine toxinele atât din sistemul digestiv cât și de la nivelul ficatului, contribuind la o mai bună funcționare a acestora.

Efect antioxidant. Cătina este plină de antioxidanți puternici ce ajută la neutralizarea radicalilor liberi, a substanțelor toxice preluate din mediu și previn apariția celulelor canceroase.

Efect antiinflamator. Cătina este un bun antiinflamator și antibacterian nu doar la nivel intern, fiind des utilizată și în tratarea afecțiunilor pielii, rănilor sau arsurilor.

Efect cicatrizant. În administrarea externă cătina are un puternic efect cicatrizant, hrănește pielea și o ajută să se refacă. Poate fi folosită cu succes ca înlocuitor al loțiunilor sau cremelor calmante de după expunerea la soare.

Efect emolient. Sunt multe produse cosmetice în compoziția cărora regăsim cătina sau uleiul de cătină, în special în cremele pentru picioare, ce înmoaie pielea și ajută la refacerea stratului afectat.

Efect citoprotector. Cătina este scutul ce apără celulele organismului de tot ce este toxic și nociv și contribuie la menținerea stării de sănătate a organismului.(Mottok R – 2016)

Aronia melanocarpa (Scoruș negru) – particularități biologice, cerințe față de factorii de mediu, răspândire în România, utilizările aroniei.

Fig. 7 -Arbuști de Aronia melanocarpa din cadrul fermei S.C. Fructex Bacău S.R.L

Cultivarea aroniei a devenit tot mai populară atunci când s-a descoperit că este o plantă a cărei conținut este format din mai mulți compuși bioactivi utili. Planta de aronia este cunoscută a fi una dintre cele mai bogate surse naturale de polifenoli precum acidul hidroxicinamic, flavonolii și antocianină. (Nhuan Do Thi, Eun-Sun Hwang-2014)

Particularități biologice

În legatură cu taxonomia speciei Aronia melanocarpa (scorușul negru) există o serie de controverse, unii autori considerând că planta aparține altor genuri: Pyrus sau Photinia.De aceea, pentru această specie se mai întâlnesc în literatură și denumirile Pyrus melanocarpa și Photinia melanocarpa. (Michael Knudson).

Aronia este un arbust de 0.5 – 1 m înălțime. Lujeri aproape glabri. Aronia melanocarpa poate fi considerată un depozit natural de substanțe biologic active care, din punct de vedere biochimic, se caracterizează prin diversitatea și concentrația sporită de substanțe biologic-active.

Frunzele sunt caduce, eliptice, obovate până la alungit lanceolate, de 4 – 6 cm lungime și 2 – 3 cm lățime, adesea brusc acuminate sau obtuze, pe față verzi lucitoare, iar pe partea inferioară glabre și mai deschise la culoare. Inflorescența glabră, un corimb. Frunzele conțin 200mg% vitamina C și antociani. (Programul 4 2007-2013)

Fig. 8 – Frunză de Aronia melanocarpa

În timpul maturării frunzelor, apar modificări ale metabolismului oxidativ al țesuturilor vegetale. Acumularea și exportul de produse se schimbă și pe parcursul dezvoltării frunzelor.

Studii anterioare asupra aroniei au raportat că frunzele mai multor specii de aronia de exemplu, Rubus ulmifolius și Crataegus aronia sunt utilizate în medicina tradițională datorită activităților lor antiinflamatoare, antivirale, antimicrobiene și antiproliferative împotriva celulelor canceroase. Prin urmare, frunzele de aronia pot conține compuși bio-activi și pot avea efecte biologice rezultate din polifenoli, flavonoide și clorofile pe care le conțin. De asemenea, se așteaptă ca acestea să aibă un efect pozitiv asupra sănătății umane ca surse potențiale de antioxidanți naturali.(Nhuan Do Thi, Eun-Sun Hwang-2014)

Conținut total de clorofilă și carotenoizi din frunze

Frunzele vechi conțin mai multe clorofile decât frunzele tinere, dar această diferență nu este fost semnificativă. Ambele frunze tinere și bătrâne conțin mai multă clorofilă a decât clorofila b . Cel mai mare conținut total de clorofilă se află în frunzele îmbătrănite (66,32 mg / g greutate uscată). În schimb, cel mai mic conținut de clorofilă (8,48 mg / g greutate uscată) se află în frunzele tinere.

Conținut total de polifenol și flavonoid din frunze

Frunzele tinere conțin mai mulți polifenoli decât frunzele îmbătrănite.Cel mai mare conținut fenolic [250,8 mg echivalent acid galic (GAE) / g greutate uscată] se află în frunzele tinere, în schimb, cel mai mic conținut fenolic (69,5 mg GAE / g greutate uscată) se află în frunzele îmbătrănite.

( Nhuan Do Thi, Eun-Sun Hwang-2014)

Fructul are o formă sferică, neagră sau neagră-purpurie, de 6 – 10 mm diametru, care nu persistă pe timpul iernii. Înflorește în perioada aprilie – mai și fructifică în august – septembrie. Fructele rămân pe ramuri până în luna ianuarie. Acestea au un gust foarte astringent,

amar. De aceea, păsările care consumă aceste fructe le înghit, fără a le sfărâma, eliminând apoi semințele.

Considerat la început ca având valoare medicinală neglijabilă, cercetările actuale privind scorușul negru au evidențiat că fructele au o concentrație importantă de polifenoli și antociani, cu rol în stimularea circulației sanguine, protejarea tractului urinar, ameliorarea activității cardiace. Fructele coapte conțin beta-caroten, criptoxanten, quercitină, rutină, alfa-tocoferol (vitamina E), fosfolipide, substanțe pectice, terpeni, sorbitol, acizi organici (malic, tartric, citric), microelemente importante – cupru, mangan, bor, molibden. Semințele sunt bogate în uleiuri eterice.

Fig. 9 – Compoziție chimică pentru 100g de fructe de Aronia melanocarpa

Pigmentația aproape neagră a fructelor de Aronia melanocarpa este datorată conținutului ridicat în compuși fenolici, mai ales antocianine. Conținutul total în antocianine este de 1480 mg/100 g de fructe proaspete, iar concentrația în proantocianidină este de 664 mg/100 g, ambele valori fiind printre cele mai ridicate dintre cele măsurate până acum la plante.

Se consideră că diferențele semnalate în ceea ce privește compoziția antocianică a fructelor este dependentă în mare măsură de condițiile climatice și pedologice și de gradul de coacere, dar și de informația genetică a subspeciilor sau soiurilor analizate. (Programul 4 2007-2013)

Fig. 10 – Fructe de Aronia melanocarpa în curs de dezvoltare

Cerințele aroniei față de factorii de mediu

Arbustul de Aronia melanocarpa este relativ ușor de cultivat și de întreținut, nu este o plantă pretențioasă față de factorii de mediu și vegetație dar are anumite preferințe pedoclimatice care trebuie să fie respectate dacă vrem să avem o cultură cât mai sănătoară și care să aducă rod cât mai mult.

1.Față de temperatură. aronia rezistă la temperaturi extreme, atât la ger, cât și la secetă, și la canicula verii. Mai rezistene la ger sunt tulpinile, care suportă temperaturi de -30 °C, pe când rădăcinile doar de -11°C, iar în cazurile scăderii semnificative a temperaturii (-40 °C) pe perioada iernii doar 45-60 % din muguri rămân viabili. Perioada de vegetație debutează la temperatura medie a aerului pe parcursul zilei și nopții nu mai mică de +6 °C, iar înflorirea are loc în luna mai, după trecerea pericolului de înghețuri.

2. Față de lumină este o plantă iubitoare de lumină, el nu se dezvoltă bine în zonele semiumbrite și umbrite. Insuficiența de lumină influențează negativ intensitatea procesului de fotosinteză,

formarea florilor și înflorirea, reduce simțitor calitățile gustative ale fructelor și, într-un final, recolta.

3. Față de apă apa joacă un rol hotărâtor în viața arbuștilor fructiferi, inclusiv a aroniei. Aronia preferă locurile relaliv umede, necesitatea anuală în precipitații fiind de 500-600 mm, dar poate tolera atât deficitul, cât și excesul de umiditate de scurtă durată. În perioada de dezvoltare și maturare a fructelor solul trebuie să fie umed până la adâncimea de 50-60 cm. Deficitul de umiditate de durată, îndeosebi în lunile mai și iunie, poate afecta ritmul de creștere al plantei, formarea, dezvoltarea și calitățile gustative ale fructelor.

4. Față de sol și relief aronia nu are cerințe mari față de sol. Datorită capacității sale de adaptare poate valorifica o gamă largă de tipuri de sol (uscate și nisipoase, lutoase, argiloase, seci, compacte). Preferă solurile bine drenate, cu valorile pH-ului cuprinse între 5,5 și 6,5, dar poate tolera și o gamă mai largă a valorilor pH-ului, situată între 5,0 și 8,5. Crește bine și pe soluri nisipoargiloase de tip podzolic, brun-roșcate de pădure, bine aerate, care conțin suficiente substanțe nutritive. Trebuie evitate solurile pietroase, cleioase, sărăturoase, care afectează dezvoltarea normală a sistemului radicular. Pentru plantațiile aronia se vor alege terenuri versante cu panta până la 10 %, lipsite de forme de eroziune profundă și alunecări de teren. Sunt binevenite toate expozițiile pantelor, cu exepția celei de sud( Balan V. Și colab. – 2017)

Răspândire în România

Specia este originară din estul Americii de Nord, dezvoltându-se în principal în păduri umede și în mlaștini. Cercetările efectuate pe plan mondial au evidențiat faptul că această specie are o arie de cultură largă, punând în valoare terenuri extreme: soluri mlăștinoase, nisipoase, sau sărăturate, poluate, etc. Este un arbust multianual, introdus în Europa în cultură la sfârșitul secolului al XIX- lea, inițial ca plantă decorativă, apoi medicinală. Specia este introdusă recent în cultură în România și în literatura de specialitate însă este cultivată în țară în Jud. Arad: Gurahonț, Macea; Jud. Bacău: Hemeiuș, Gârleni; Jud. Ilfov: Snagov.(Programul 4 2007-2013)

Utilizările aroniei

Plantă ornamentală

Poate fi utilizată și ca specie ornamentală pentru grădini, dezvoltându-se foarte bine când este plantată la umbra arborilor. Este rezistentă la atacul insectelor, față de boli și poluare.

În alimentație

Au fost obținute și unele specii care se pot cultiva, cum ar fi Aronia melanocarpa„Viking” și „Nero”, selecționate pentru fructele mari, din care se poate prepara gem.mSe folosește și la obținerea sucului de aronie. Sucul fructelor este astringent și nu este dulce, dar prezintă un conținut ridicat în vitamina C și în antioxidanți.

Fructele sunt utilizate și pentru obținerea vinului, precum și ca aromatizant și colorant la prepararea iaurtului. Conținutul fructelor în substanțe biologic-active, cu suc colorat roșu-rubiniu, le face pretabile pentru procesarea sub formă de sucuri, precum și sub formă de suplimente nutritive în industria farmaceutică, cu rol în stimularea circulației sanguine, protecția tractului urinar și întărirea inimii.(Programul 4 2007-2013)

În industria farmaceutică, terapeutică și cosmetică

În ultimii ani, multe studii au fost efectuate pe aronia din cauza proprietăților sale legate de sănătate. Aronia a fost folosită ca antioxidant, medicament anti-arterosclerotic, agent antidiabetic, agent antiinflamator, agent antiviral și agent antimutagen. De asemenea, are efecte antiproliferative asupra diferitelor modele de tumori solide și anticancerigene, efecte chimio-preventive asupra apariției și creșterii celulelor stem canceroase. Multe dintre studiile anterioare s-au concentrat pe sucul fructelor de aronia. Cu toate acestea, deșeurile de aronia obținute după extragerea sucului conțin numeroși compuși fenolici, inclusiv antocianine. Deși bioactivitatea fructului de aronia a fost bine caracterizată, au fost puține studii care au investigat bioactivitatea frunzelor de aronia. Frunzele de aronia, care sunt accesibile și o materie primă abundentă, sunt produse secundare ale culturii de aronia și se acumulează în timpul tăierii arborilor. Se așteaptă să conțină compuși bioactivi care au diverse aplicații în industria cosmetică, terapeutică și alimentară.( Nhuan Do Thi, Eun-Sun Hwang-2014 )

Studiile efectuate la Universitatea din Illinois (SUA) arată că Aronia melanocarpa poate furniza principii active care să combată bolile cardiace și canceroase .

Pentru conținutul bogat de antioxidanți fructele sau extractele de aronia sunt benefice în dieta de reducere a riscului bolilor produse de stresul oxidativ. Modelele experimentale arată că antocianii produși de aronia, pe lângă acțiunea pozitivă semnalată în cazul cancerului colorectal, intervin benefic și în bolile cardiovasculare și în inflamații cronice, uveite.

Proprietățile antitumorale ale extractelor de scoruș depind de profilul antocianic, acestea variind cu sursa vegetală. Prin blocarea fazelor ciclului celular, principiile active din extractele de scoruș suprimă dezvoltarea în proporție de 60% a celulelor tumorale intestinale, influențând într-o proporție mică și celulele normale.(Programul 4 2007-2013)

CAPITOLUL II –Tehnologii de cultură și înmulțire la speciile Hypophae rhamnoides (Cătină albă) și Aronia melanocarpa (Scoruș negru)

2.1 Tehnologie de cultură și înmulțire la Hypophae rhamnoides (Cătină albă)

1. Tehnologie de cutură

A. Înființarea plantației

Alegerea și pregătirea terenului

Cătina este o specie care crește pe orice tip de sol, dar este bine să o cultivăm pe terenuri cu fertilitate cel puțin medie, ușoare sau permeabile, pentru a obține culturi cât mai bogate.

Se pot alege trenuri plane, terasate sau în pantă neamenajate pentru ca apa să se scurgă și să nu rămână terenul mocirlos. Orientarea rândurilor să fie pe cât posibil nord-sud pentru ca plantele să fie cât mai bine expuse la soare. În cazul terenurilor terasate sau în pantă rândurile trebuie să urmărească curba de nivel.

Parcela aleasă se curăță de resturi vegetale, se ară la adâncime de 25-30 cm și se discuie pentru ca plantarea să se execute în condițiile cele mai bune.

Epoca de plantare

Este recomandat ca plantarea să se facă toamna la sfârșitul lunii octombrie pentru ca plantele să beneficieze de mai multă umezeală.Dacă în caz că nu sa putut face plantarea toamna este de preferabil să se facă primavera cât mai repede, când terenul sa scurs de apă și permite executarea lucrărilor.

Distanțele de plantare

Distanța de plantare se alege în funcție de vigoarea soiului, forma de conducere a plantelor, modul de recoltare și de fertilitatea terenului.

Distanțele pot fi:

2,8 – 3,0 m între rânduri și 2,0 m între plante pe rând când coroana pomului se aplatizează pe rând,

3,5 – 4,0 m între rânduri și 2,0 – 2,5 m între plante la forma globuloasă,

4,0 m între rânduri și 3,0 m pe rând în cazul soiurilor foarte viguroase, pe trenuri fertile, cu recoltarea fructelor fără tăierea ramurilor, forma globuloasă a coroanei.

Pichetarea terenului

Această lucrare constă în trasarea rândurilor și marcarea cu țăruși a locului fiecărei plante.

Schema de aranjare a polenizatorilor ( plante mascule)

În teren este o schema de 1 la 7 , adică o plantă masculă la 7 plante female.Se are în vedere direcția vântului dominant din zonă, deoarece în bătaia lui trebuie să se afle planta masculă pentru ca vântul să poată duce polenul până la plantele female.Dacă vântul nu este dominant, se va urmări pe cât posibil ca polenizatorii să alterneze după fiecare 7 plante fructifere.

Tabel 1. Numărul de plante în funcție de suprafață

Plantarea cătinei

După marcarea cu picheți a locului fiecărei plante se face săpatul gropilor. Gropile se fac manual cu cazmaua.Groapa se face întotdeauna în partea sudică a pichetului la 1-2 cm de acesta fără a-l disloca. După ce sa săpat groapa aceasta se umple cu 8-10 kg de gunoi de grajd bine descompus și câte 40-50 g de îngrășământ complex.

Apoi se face pregătirea plantelor pentru plantare, iar această pregătire constă în tăierea rădăcinilor, scurtarea celor mai lungi și îndepărtarea celor rupte.Apoi plantele se mocirlesc prin introducerea rădăcinilor într-o pasta-mocirlă, obținută prin efectuarea unei gropi de pământ în care se toarnă apă, balegă de bovine și scos din groapă.

Plantarea efectivă se face de către 2 persoane. Una așează planta mocirlită, și rădăcinile răsfirate pe amestecul tras dinainte de gropă și ține apoi tulpina în poziție verticală lângă pichet sau în centrul gropii.A doua persoană trage pământ din lateralul gropii cu lopata și îl pune în groapă peste rădăcina plantei, așezând la început cu mâna.După acoperirea rădăcinii restul de pământ se așează în groapă și se tasează cu picioarele.Apoi se face un mușuroi de pământ în jurul plantei, acest process este reușit când trăgănd de plantă aceasta nu se smulge.(Rați. I.V -2015)

B. Întreținerea plantației

Deoarece planta este mică și firavă planta în primii 2 ani de de plantare necesită o îngrijire mai atentă.

Fertilizarea

În primii 2 ani de viață plantei îi este suficient îngrășămăntul încorporat la înființare, însă după 2 ani cătina are nodozități fixatoare de azot ceea ce însemnă că are nevoie de mult azot în prima parte de vegetație iar în cea dea doua parte de ceilalți nutrienți pentru creșterea fructelor, și anume fosfor și potasiu.

În general se recomandă fertilizarea cu 100-150 kg/ha de azot de amoniu administrat la începerea perioadei de vegetație și 200kg/ha fosfor și 100kg/ha sare potasică, toamna după recoltarea fructelor

Irigarea

Norma de udare trebuie să fie de 300-400 m³/ha.

Tăierile și formele de coroane

Tăierile se fac cu scopul formării coroanei pomului, a ușurării culesului, a stimulării creșterii ramurilor fructifere printr-o expunere cât mai bună a acestora la lumină-soare și de a limita înălțimea pomului. Există două forme recomandate pentru cultură:

forma globuloasă care este mai aproape de forma naturală

forma aplatizată pe rând (Rați .I.V -2015)

C. Recoltarea fructelor

Recoltarea fructelor nu este tocmai un proces ușor întrucât ramurile cătinei au spin puternici și ascuțiți, iar fructele sunt mici.

Există trei modalităși de recoltare a cătinei

recoltare manuală culegându-se efectiv cu mâna fructele

tăierea ramurilor și apoi ducerea acestora în spații amenajate și desprinderea fructelor de ramură tot manual

recoltarea meacanizată atunci când se scutură fiecare ramură individual cu un vibrator.

2. Tehnologie de înmulțire

Cătina este un arbust care se poate înmulți prin mai multe moduri pentru a putea face culturi cât mai mari și vaste:

pe cale generativă: prin semințe

pe cale vegetativă: prin butași, drajoni, altoire și microbutășire. (Rați.I.V – 2015)

Pe cale generativă

Prin semințe

Sămânța de cătină când a ajuns în stadiul de maturare ( când fructul are culoare galben sau portocaliul) are cea mai mare putere de germinare, iar atunci este momentul optim e recoltare.

Fructele ajunse la stadiul maxim de coacere se zdrobesc, se presează cu ajutorul unei site dese pentru a se desprinde învelișul ce protejează spermoderma.Apoi semințele extrase din fructe se spală bine, se usucă la curent de aer, se pun apoi în săculeți de pânză pentru păstrare.Dintr-un kilogram de fructe rezultă 80-90g de semințe.

Rezultatele cele mai bune de prindere se obțin la semănatul din primăvară.Înainte de semănat semințele se stratifică timp de 30 de zile în nisip la 3-5℃ sau se înmoaie timp de 30 de minute în apă curată la temperatura camerei și apoi se dezinfectează prin îmbăiere în soluție de permanganate de potasiu 1%. (Rați.I.V. – 2015)

Pe cale vegetativă

a. Înmulțirea prin butași lemnificați – se pot folosi și ramuri de 2 și de 3 ani nu neapărat doar din anul 1, iar distanța pe rând între butași este de 12-15 cm. Cătina se poate înmulți și prin butași verzi în luna iunie, în solarii sub ceață artificială, folosind aceeași tehnologie ca și la celelalte specii pomicole. Înrădăcinarea este mai bună dacă substratul de înrădăcinare se încălzește la 20-22 grade Celsius.

b. Înmulțirea prin drajoni – capacitatea mare de drajonare a cătinei permite recoltarea de drajoni și folosirea lor direct la plantare. De cele mai multe ori, drajonii tineri au un sistem radicular slab dezvoltat, din această cauză prinderea la plantare nu este prea bună.

c. Înmulțirea prin marcote – cătina se pretează la marcotajul prin mușuroire. Tehnica utilizată este aceeași ca și la coacăzul negru. Mușuroitul de face, de regulă, după doi ani, când marcotele sunt foarte bine înrădăcinate, iar de la o plantă se pot obține 10-12 marcote.
(Vătămanu.V-2016)

d. Înmulțire prin microbutășire

Înmulțire prin microbutășire se folosesște de cele mai multe ori când se dorește înmulțirea și creșterea rapidă a randamentului a unui soi.

Pentru această tehnică se utilizaează niște porțiuni de tulpini anuale de aproximativ 5-6-cm. Ramurile se îmbăiază timp de 10 minute în soluție de Topsin în doză de 0,1% sau cu alt produs similar, se scurtează în porțiuni de 5-6 cm apoi partea bazală a butașului se pudrează cu stimulator de creștere.

Plantarea se face în spații protejate la sfârșitul lunii februarie, începutul lunii martie, amestecul de pământ fiind format din turbă cu pH neutru și perlit în părți egale, sau 30-40% turbă și 60-70% perlit.Plantarea se face în lădițe la distanță de 5/5 cm, după plantare se tasează pământul în jurul microbutașilor și se completează cu amestecul de pământ până ce se acoperă mugurele terminal cu un strat de 1-2 cm. (Rați.I.V. – 2015)

2.2 Tehnologie de cultură și înmulțire la Aronia melanocarpa (Scoruș negru)

1. Tehnologie de cultură

Tehnologia de cultură și de înmulțire de la aronia este asemănătoare cu cea de la cătină întrucît ambii sunt arbuști fructiferi, cu mici diferențe.

A. Înființarea plantației

Pentru amplasarea plantațiilor de aronia se vor evita solurile scheletice, sărăturoase, cele cu exces de umiditate. Panta terenului nu trebuie să depășească 10-15%. Pregătirea terenului înainte de plantare constă în efectuarea lucrărilor obișnuite grupei de arbuști fructiferi:

Eliberarea terenului de plantele premergătoare; arătura adâncă (25-30cm) se efectuează imediat după distribuirea îngrășământului organic, care constitue fertilizantul de bază, în scopul încorporării în sol a acestuia cât mai uniform;

Discuirea arăturii în două sensuri;

Pichetarea terenului se face la distanțele de plantare de 2,8-3,5m între rânduri și 1,2-1,5m între plante pe rând;

Materialul săditor constă în butași înrădăcinați, marcote sau plante la ghiveci, obținute invitro.

În general, plantarea se efectuează toamna la începutul lunii noiembrie sau primăvara devreme când terenul permite efectuarea acestei lucrări. Chiar dacă s-a efectuat fertilizarea de bază, este indicat ca la fiecare groapă de plantare să se distribuie 6 – 8 kg demraniță și 30 g superfosfat. Înainte de-a fi plantați butașii se fasonează prin scurtarea rădăcinilor principale și apoi se mocirlesc.

În plantațiile tinere de aronia solul se menține curat de buruieni pe rândul de plante prin prașile repetate sau prin mulcire. Intervalul dintre rânduri se menține de asemenea curat de buruieni prin discuiri repetate sau se înierbează.

Aronia se lăstărește bazal, încă din primii ani după plantare.Această caracteristică este luată în considerare la stabilirea formei de conducere și dirijarea plantelor. În condiții normale această specie crește sub formă de tufă, caz în care se opresc la fiecare plantă câte 5-8 tulpini multianuale, crescute din zona coletului, pe care se formează ramuri de ordinal doi în vârstă de 2-4ani purtătoare de rod și ramuri anuale.

B. Întreținerea plantației

În plantațiile pe rod fertilizarea cu îngrășăminte organice se face periodic cu doze de 40 t/ha sau anual se aplică toamna30g/plantă îngrașăminte complexe (NPK), iar primăvăra 20g/plantă azotat de amoniu.

În momentul când plantele depășesc vârsta de 10-12ani și producția scade se recomandă o regenerare a tufelor prin tăierea tulpinilor bătrâne și înlocuirea lor cu tulpini noi. Această intervenție se face gradual, pe parcursul a 3-4 ani. De-alungul tuplinilor multianuale se execută tăieri de rărire a ramurilor de ordinal doi și acelor anuale eliminare a ramurilor uscate, debile și acelor subțiri, slab productive.

C. Recoltarea fructelor

Recoltarea se face atât manuală prin culegerea efectiv a fructelor de pe tufe sau mecanizat cu mașinării special.

Scorușul negru intră rapid pe rod, primele fructe apărând din anul al 2-lea de la plantare, iar din anii 5-6 produce la potențialul maxim de 6-8 kg /tufa.

Fructele se recoltează începând de la sfârșitul lunii august. Fructele, care sunt destinate în totalitate prelucrării industriale, se culeg în ciorchini sau coșuri, iar cele care dorim să le mai păstrăm se pot menține pe plantă până toamna târziu.(Ancu I. – 2014)

2. Tehnologie de înmulțire

Acest arbust este un arbust foarte important datorită conținutului bogat în antioxidanți, iar pentru ca noi să putem cultiva acest arbust cât mai mult timp trebuie să cunoaștem cât mai bine metodele de înmulțire ale acestuia.

Astfel aflâm că aronia se poate înmulții prin următoarele moduri:

prin semnițe

,,in vitro,,

prin butășire,,în verde,,

A. Tehnologia de înmulțire prin semințe

Pentru obținerea semințelor pentru înmulțire se vor folosi plante ale căror fructe au rămas până în perioada de iarnă, sau preferabil se vor folosi fructe care au ajuns la maximă maturare pentru a obține maximul potențial de colectare a semințelor si pentru a evita infectarea acestora cu diferite boli care pot apărea la nivelul plantei în cultură.

Fructele de cele mai multe ori sunt înmuiate timp de câteva zile- o săptâmână în tăvi cu adâncime mică și care conțin puțină apă pentru ca semințele să se înmoaie și extragerea acestora de pe pulpa fructului să fie mai ușoară.Apa din tăvi trebuie schimbată obligatoriu zilnic.

O dată ce fructele sunt moi, ele sunt macerate și gata pentru extragerea semințelor.Dacă cantitatea de fructe este mică extragerea se poate face manual, însă dacă cantitatea de fructe este mare extragerea se poate face și cu o mașină de tocat pentru a toca fructele și a face mai ușoară extragerea semințelor de pe pulpa fructelor măcinată.

După extragerea semințelor pe acestea poate să mai existe urme de pulpă de fruct , de aceea acestea se pot freca ușor între ele și apoi trecute printr-o sită fină.Important este ca semințele să fie cât mai uscate.

Semințele de aronia sunt mici , de aproximativ 2-3 mm lungime și 1-2 mm lățime. Acestea pentru a sparge starea de dormit ( de a ieși din starea de latență) se vor pune pe sticle Petri pe o startificare umedă la rece pentru un timp de la 60 de zile la 90-120 de zile. După ce startificarea a fost finalizată, semințele germinează mai ușor cam în 10-20 de zile , și răsadurile cresc mai ușor.( M. H. Brand – 2016)

B.Tehnologia de înmulțire ,,in vitro,,

Pentru Aronia melanocarpa se folosesc pentru recoltarea materialului biologic plante mature din câmp, testate din punct de vedere al autenticității și stării fitosanitare.

Sterilizarea materialului biologic se face prin trecere succesivă în alcool de 90o, hipocloritde calciu 6% și apă distilată sterilă a fragmentelor de ramură de aprox. 2-3 cm.

Timpii de dezinfecție: 4 minute în alcool și 10 minute în hipoclorit de calciu.

Pentru inițierea culturilor la Aronia melanocarpa explantele trebuie detașate din muguri axilari de pe ramuri în vârstă de 1 an de la plante mature. Explantul detașat este format din meristeme cu o mărime de 0,5 mm și 2-3 primordii foliare.

Operația de prelevare și inoculare se realizează sub lupa binocular, în condiții sterile, la hota cu flux laminar de aer. Fiecare explant este așezat aseptic în eprubetă cu mediul de nutritiv.

Procesul de creștere și diferențiere se manifestă după 6 săptămâni de cultură. Balanța hormonală optimă (mg/l) care asigură succesul inițierii culturi in vitro de Aronia melanocarpa este: 1,0 BAP și 0,1 AG pe un mediu de baza format din săruri minerale Lepoivre și Nr. 2 și vitamine Linsmaier – Skoog. Plantulele nou formate au 10-20 mm lungime și 4-5 frunze.

După etapa de inițiere plantulele se transferă în vase conice sau borcane cu 120 ml mediu specific, care stimulează diferențierea mugurilor axilari.

Fig. 11 – Aspecte privind multiplicarea ,,in vitro,, la Aronia melanocarp

(Programul 4 -2007-2013)

Pentru stimularea rizogenezei lăstarii sunt excizați din buchetele de plante și se vor cultiva individualizați pe un mediu nutritiv specific, fără benzilamino purină.

Procentul de înrădăcinare in vitro a plantulelor de Aronia melanocarpa este de peste 70% cu un număr mediu de 2,8 rădăcini /plantă. Înrădăcinarea in vitro se realizează după o perioadă de 30 de zile.

Pentru aclimatizare plantele se scot din vasele de cultură se așează în tăvi și fie se plantează imediat, fie se păstrează în camere frigorifice sau frigidere.Plantarea se face în substrat de perlit sau perlizol și se asigură umiditatea atmosferică și umbrirea. Plantele fiind mici, operația de plantare se face cu atenție evitându-se strângerea puternică a substratului la nivelul rădăcinilor. Pentru prevenirea deshidratării frunzelor, pe măsură ce se plantează se face o aspersie fină cu apă și se acoperă cu folie de polietilenă.

Procesul de aclimatizare se consideră finalizat după apariția de noi frunzulițe și creșteri

radiculare. Perioadele de aclimatizare cu randament de peste 80% sunt februarie-mai și

septembrie – octombrie. În perioada aclimatizării se are în vedere asigurarea unei umidități

atmosferice de 70-80% și a temperaturii de 10-20°C. După aclimatizare plantele se transferă în

ghivece cu substrat nutritiv unde li se acordă îngrijirile corespunzătoare pentru fortificare.

(Program 4 – 2007-2013).

C .Tehnologia înmulțirii vegetative prin butășire „în verde”Aronia melanocarpa

Înmulțirea prin butășire „în verde”presupune parcurgerea următoarelor verigi tehnologice:

Obținerea materialului inițial de înmulțire din plantații mamă de butași, din sortimentul destinat propagării, liber de boli și dăunători.

Plantațiile mamă de butași se înființează cu material săditor sănătos pe un teren pregătit în prealabil prin fertilizare cu gunoi de grajd în doză de 40 t/ha, dezinfectat prin cultivarea de plante care distrug agenții patogeni și dăunătorii din sol ca de exemplu: Tagetes patula; arat la 30-35 cm adâncime, discuit și pichetat. Distanțele de plantare, sunt de 2,5 -3,0 m între rânduri și 1,0-2,0 m între plante pe rând. După înființarea plantației, lucrările de îngrijire constau în combaterea buruienilor prin prașile și discuiri succesive, irigări (de 4-7 ori pe sezon), tratamente de fitoprotecție la acoperire, fertilizări faziale, tăieri speciale, prin scurtarea tulpinilor la 4-6 muguri pentru a obține un număr cât mai mare de lăstari pe plantă, din care se confecționează butașii.

Înrădăcinarea butașilor în spații protejate (sere, solarii), prevăzute cu instalații de pulverizare a apei sub formă de ceață artificială, instalații de vehiculare a aerului cald și de aerisire, instalații de încălzire a substratului de înrădăcinare de pe paturi și instalații de aclimatizare a butașilor înrădăcinați, înainte de transplantarea lor în câmpul de fortificare.

Prelevarea lăstarilor de pe plantele mamă și confecționarea butașilor.

Pentru Aronia melanocarpa, prelevarea lăstarilor se face în perioada 15-20 iunie.

Confecționarea butașilor constă în segmentarea lor în lungimi de 8-12 cm, eliminarea frunzelor din zona bazală și mediană a butașilor și păstrarea a 2-3 frunze în zona apicală a acestora.

Pregătirea amestecurilor de pământ și așezarea lor pe paturile de înrădăcinare din solarii sau sere. Componentele pentru substratul de înrădăcinare sunt alcătuite din nisip spălat de râu sau perlit, turbă și mranită. Așezarea lor pe paturi se face în ordinea următoare:

La partea bazală a patului se așează un strat de mraniță de 4-5 cm, deasupra acestuia se pune amestecul format din nisip sau perlit și turbă în proporții egale. Înainte de așezarea acestor componente pe patul de înrădăcinare, acestea se tratează fie cu abur cald la 80-85șC sau cu produse specifice care să distrugă patogenii din sol. Grosimea stratului de sol în care are loc înrădăcinarea este de 5-6 cm și este format din componente aseptice (perlit+turbă sau nisip+ turbă).

Tratarea butașilor cu biostimulatori de înrădăcinare și plantarea lor pe substrat.

Imediat după segmentare, butașii se introduc în pudră de Radistim -2, după care se înfig în substratul de înrădăcinare, la distanța de 8-10 cm între rânduri și 4-5 cm între butași pe rând, revenind un număr de 200-250 butași pe mp de substrat. Genotipurile de Aronia melanocarpa înrădăcinează fără tratament cu biostimulator.

Aplicarea lucrărilor de îngrijire a butașilor pe perioada înrădăcinării în spațiile adăpostite.

-Pulverizarea apei în sistem automat, la începutul intervalului cu o pauză între

pulverizări de 10-15 minute, cu o durată a pulverizării de 15-20 secunde, iar după declanșarea procesului de înrădăcinare a butașilor, intervalul dintre două pulverizări crește la 30-60 minute și a duratei pulverizării de la 30 secunde până la 2-3 minute, în funcție de viteza de înrădăcinare. Noaptea este oprită instalația de pulverizare.

-Umbrirea, aerisirea și vehicularea aerului cald din interiorul spațiului de înrădăcinare. Sunt operațiuni strict necesare pentru o desfășurare normală a înrădăcinării butașilor. Vehicularea aerului se realizează cu ajutorul unor ventilatoare și tuburi de dirijare perforate, cu ajutorul cărora se dirijează aerul cald acumulat deasupra paturilor către partea inferioară, sub paturile cu substrat, astfel încât la vârful butașilor temperatura să fie cu 2-3 grade mai scăzută decât la baza acestora în substratul de înrădăcinare.

Umbrirea se face cu plase din fibră textilă, de culoare neagră, în timpul zilei când este foarte cald afară, iar aerisirea are scopul de a împrospăta aerul din spațiul de înrădăcinare, prin deschiderea gurilor de aerisire laterale și a celor din partea superioară a serelor sau solariilor.

-Aclimatizarea butașilor înrădăcinați. Când peste 80% din butași au înrădăcinat se scot din spațiul respectiv, atunci când butășirea s-a produs în containere (lăzi, ghivece) și se transferă afară sub copertine din plase textile sub care funcționează sistemul de pulverizare a apei pentru menținerea plantelor la un regim optim de udare.

Procesul de aclimatizare durează 1-2 săptămâni, până când plantele s-au obișnuit cu mediul ambiant, după care se plantează în câmpul de fortificare, într-un teren pregătit grădinărește, prevăzut cu sistem de irigare

Când butășirea s-a efectuat pe paturi, aclimatizarea butașilor înrădăcinați se realizează prin descoperirea treptată a spațiilor adăpostite, fie prin ridicarea foliei de polietilenă, sau prin deschiderea geamurilor de aerisire (în cazul solariilor). Udările se fac numai pentru a menține un nivel optim de umiditate în substratul de înrădăcinare.

În perioada aclimatizării se efectuează fertilizări extraradiculare din 10 în 10 zile, în doze de 170 g/450 l apă, iar distribuirea fertilizantului se face prin rețeaua de distribuire a apei, la un interval din două în două minute, cu o durată a pulverizării de 15 secunde, până se distribuie întreaga soluție nutritivă. Se aplică 3-5 fertilizări foliare pe toată durata aclimatizării.

f)Transplantarea butașilor înrădăcinați și aclimatizați în câmpul de fortificare

-Pregătirea câmpului de fortificare: Terenul se eliberează de planta premergătoare (o leguminoasă), se fertilizează cu 30 t/ha gunoi de grjd, 500 kg îngrășământ chimic complex (N/P/K 15/15/15), se dezinfectează (cu Sinoratox G-5-30 kg/ha), se ară și se discuie în două sensuri.

-Pichetarea terenului. Pentru fertilizare, se pichetează capetele rândurilor la 60-70 cm, după care se deschid rigole adânci de 20-25 cm

-Plantarea butașilor, se face pe rigole la distanța de 15-20 cm, în cursul lunii septembrie.

-Irigarea. Imediat după plantare, terenul se irigă cu norme de 300-350 mc apă/ha, iar în cursul vegetației, ori de câte ori este nevoie.

-Combaterea buruienilor prin prașile manuale pe rând și între rânduri

-Tratamente de fitoprotecție, preventiv de 5-6 ori pe perioada fortificării.

Recoltarea și valorificarea materialului săditor fortificat

Scoaterea plantelor din câmpul de fortificare se face la finele lunii octombrie, după căderea frunzelor.Materialul săditor se etichetează pe specii și biotipuri, se sortează pe mărimi și se leagă în pachete de 25 buc.Până la livrare, plantele se stratifică în șanțuri, în teren nisipos, unde se acoperă rădăcina și zona bazală a tulpinii cu pământ reavăn nisipo-lutos.

Randamente obținute

Procentul de înrădăcinare în spațiul adăpostit este de 92-100% la cele de Aronia melanocarpa. (Program 4 – 2007-2013)

CAPITOLUL III – FERTILIZARE ȘI TRATAMENTE ECOLOGICE LA SPECIILE HYPOPHAE RHAMNOIDES (CĂTINĂ) ȘI ARONIA MELANOCARPA (SCORUȘ NEGRU)

Creșterea populației lumii a dus la creșterea cererii pentru hrană (acest aspect făcând referire la domeniul agricol). Dar, în același timp capacitățile de aprovizionare sunt în scădere din cauza disponibilității reduse a terenurilor și a schimbărilor climatice. Astfel, sectorul agricol a intrat in era digitală într-un efort de a răspunde nevoilor de nutriție în creștere la nivel mondial și pentru a aborda criza asupra mediului.

3.1 Fertilizarea

Asemnea omului care atunci când dorește să își depășească limitele sau doar pur și simplu să își îndeplinească sarcinile cu succes are nevoie de o alimentație adecvată așa și plantele ca să aibă un randament cât mai mare și să ajungă la potențialul maxim productiv au nevoie de fertilizatori (cele mai bune fiind cele care conțin complexul NPK- azot, fosfor și potasiu).

Fertilizarea la Hypophae rhamnoides

În primii doi ani, până planta intră în rod, aceasta se hrănește cu îngrășămintele (gunoi de grajd) aplicate la plantare, după trecerea perioadei de 2 ani se realizează fertilizări pe bază de fosfor și potasiu în cazul terenurilor sărace și îngrășăminte cu azot.

Cătina începând cu anul 3 începe să asimileze prin nodozitățile de pe rădăcini azotul din atmosferă de care are nevoie în prima parte a sezonului de vegetație pentru creșterea rădăcinilor, ramurilor și frunzelor.În a doua parte a sezonului însă sunt necesare alte tipuri de nutrienți pentru creșterea fructelor, și anume fosfor și potasiu. Îngrășămintele cu potasiu nu influențează creșterea și rodul plantelor tinere de cătină, dar cresc rezistența la boli.Absența de potasiu în îngrășământ și doze optime de azot și fosfor duce la degradarea plantelor cauzată de ofilirea verticiliului după primul an de rodire.

Dacă arbuștii au fost plantați pe soluri sărace atunci, deși am menționat mai sus că, cătina își procură singură o parte din azotul necesar totuși vor fi necesare și aplicarea unor

îngrășăminte cu azot.Îngrășămintele cu azot stimulează creșterea și rodul fructelor de cătină și scad rezistența la ofilirea verticiliei.(Ancu I. – 2014).

Fertilizarea la Aronia melanocarpa

În primi doi ani de cultură ca și fertilizare de bază avem fertilizarea cu gunoi de grajd în doză de 30-40 to/ha, această fertilizarea având loc la 4-5 săptămâni de la eliberarea terenului pe care urmează a se înființa cultura de Aronia. În cazul acestei fertilizări se pot folosi fertilizanți organici de la crescătoiilede ovine, bovine, păsări, porcine, cabaline, precum și composturile cu nămoluri de la stațiile de epurare ale orașelor fără compuși nocivi pentru plante.

După ce trece perioada de 2 ani în care plantele de aronia s-au ajutat de fertilizanții organici depuși în sol la plantare, acestea vor avea nevoie de noi fertilizanți de această dată fertilizanță naturali, obținuți din surse fără poluanți chimici. La interval de 3-4 ani se administrează gunoi de grajd, în doză de 3-4 kh/mp împrăștiat de-alungul rândului și încorporat cu sapamare, toamna-noiembrie sau la sfârșitul iernii. Anual în luna aprilie se aplică azotat de amoniu 20g/plantă în două etape. După 2-3 ani , mulciul aplicat de-alungul rândului aflat într-un stadiu avansat de descompunere se încorporează în sol cu sapa mare, toamna sau primăvara, după care se reface mulcirea cu fân proaspât rezultat din cosirea intervalelor.( Mladin G. Și Ancu I.)

Tratamente

Toate organismele de pe planetă, fie ele animale sau plante suferă din cauza anumitor boli sau dăunători. Așa cum amoul de-alungul secolelor a tot cercetat pentru a găsi diferite leacuri pentru cât mai multe boloi apărute pentru a se putetrata și a avea stfel o viață mai liniștită, mai lipsită de durere, tot așa de-alungul secolelor botaniștii au căutat mereu să găsescă cât mai multeremedii pentru cât mai multe boli. Știm că populația planetei crește și cu ea crește și nevoia de hrană, și ce este mai bună și mai sănătoasă ca hrană decât fructele și legumele? Din această cauză sa căutat dintotdeauna noi metode de a scoate producții cât mai mari în urma culturilor de plante, fie ele pomi fructiferi sau arbuști sau chiar plante leguminoase. Astfel au apărut tratamentele împotriva bolilor și dăunătorilor, chiar dacă poate omul le cunoștea din străvechi timpuri (ex: combaterea unor dăunători cu ajutorul prădătorilor săi naturali) în zilele noastre au

început să devină din ce în ce mai des utilizate, deoarece omul încercă pe cât posibil să mânânce cât mai sănătos și să evite tratamentele obținute în urma amestecului diferitelor chimicale.

Tratament Hypophae rhamnoides

Cătina este este atacată de puțini agenți patogeni și dăunători, iar atacul este rar și de cele mai multe ori sub pragul economic de dăunare.

Activitățile de protecție împotriva bolilor și a dăunătorilor nu sunt obligatorii în condițiile respectării câtorva cerințe obligatorii. Aceste activități trebuie să se asocieze cu măsurile agrotehnice, cel mai important aspect fiind specificul zonei date ( tăierea corectă, rărirea, dozarea corectă a îngrășămintelor de primăvară, prelucarea solului, distrugerea buruienilor, etc.), fapt care permite evitarea slăbirii plantelor și care contribuie la dezvoltarea bolilor și dăunătorilor.

Toate măsurile de protecție sunt asociate cu anumite perioade de dezvoltare, ținându-se cont de particularitățile biologice ale dăunătorilor și agenților patogeni și necesită a fi efectuate la timp și ținându-se seama de termenii recomandați. Observațiile regulate asupra plantelor permit depistarea la timp a prezenței dăunătorului sau a boli. (Dr. Todiș. V.- 2017)

Totuși dacă apar cazuri de boli se recomandă tratamentele cu zeamă bordeleză sau tratamente certificate ecologic. În cazul dăunătorilor se recomandă prevenirea sau eliminarea acestora prin metode care nu necesită substanțe chimice, cum ar fi:

Combaterea dăunătorilor cu ajutorul prădătorilor naturali

Combaterea dăunătorilor cu ajutorul capcanelor feromonale, etc.

3.2.2 Tratament Aronia melanocarpa

Aronia este o plantă pe care rareori se înstalează patogeni și dăunători.

Câteodată mai apar pe frunze pete de rugină, dar care nu au efect atât de devastator asupra plantei. Pe fructe și pe tulpinile tinere se formează uneori pete din miceliile ciupercii ce produce septorioza, iar în urma instalării acestui patogen pe frunzele afectate apar cicade, acarieni, însă aceste dăunătoare și această boală nu au un efect semnificativ asupra productivității.

Cu toate că acești patogeni și dăunători mai apar la nivelul plantei, aceștia se situează mult sub pragul economic de dăunare. Totuși se recomandă aplicare unor produse prietenoase cu mediul, certificate ecologic. Prin înlocuirea mulciului la intervale de 2-3 ani, precedată de o mobilizare a solului se evită instalarea cuiburilor șoarecilor de câmp în jurul plantelor (aceștia producând daune însemnate, deoarece rod scoarța tulpinilor din zona coletului). ( Mladin G. Și Ancu I.)

Ca și în cazul cătinei dacă apar cazuri de boli se recomandă tratamentele cu zeamă bordeleză sau tratamente certificate ecologic. În cazul dăunătorilor se recomandă prevenirea sau eliminarea acestora prin metode care nu necesită substanțe chimice, cum ar fi:

Combaterea dăunătorilor cu ajutorul prădătorilor naturali

Combaterea dăunătorilor cu ajutorul capcanelor feromonale, etc.

CAPITOLUL IV – LOCAȚIA, CARACTERIZARE PEDOCLIMATICĂ, MATERIALE ȘI METODE DE CERCETARE

4.1 LOCAȚIA

4.1.1 S.C. Fructex S.R.L Bacău

Cercetările efectuate în cadrul acestei lucrări au fost avut loc în cadrul câmpului experimental amplasat la SC. Fructex SA Bacău. Această societate este amplasată în partea de nord a orașului Bacău pe lunca râului Bistrița. Aici se află culturi experimentale de cătină, corn și măceș.

Zona studiată este situată în bazinul mijlociu al Bistriței, pe terasele de confluent ale Bistriței și Siretului.Luncile majore ale reliefului asigură condițiile de adăpost în fața maselor de aer vestice care în descendența lor pe versantul vestic al Culmii Pietricica suferă procese de foehnizare și canalizare în lungul Văii Siretului a maselor de aer mai mici din sector Nordic și celor calde dinspre sud. Altitudinile mai reduse din est nu împiedică accesul deasupra zonei de circulație din sectorul estic, legată în mare măsură de avansul spre est al anticiclonului Euro-Siberian.

Fig. 12 – Pepinieră de cătină albă în sistem ecologic – Ferma S.C. Frutex Bacău S.R.L

4.1.2 S.C. Ferma HNKU Aronia S.R.L

S.C. Ferma HNKU Aronia S.R.L este o plantație de Aronia melanocarpa și Lonicera kamschiatica, pe o suprafață de 0,5096 ha din comuna Gârleni, la circa 13km de județul municipiului Bacău. Această plantație este una în sistem ecologic, cu material săditor certificat.

Fig. 13 – Ferma S.C. Ferma HNKU Aronia S.R.L. propiertar plantație de Aronia melanocarpa și Lonicera kamstchiatica

4.2 CARACTERIZARE PEDOCLIMATĂ

A. Solul

Solul din cadrul acestei zone cercetate este unul de tip aluvial molic, carbonatic cu gleizare relictă, format de depozite fluviatile grosiere și de structură grosiere și de structură lutonisipoasă, roca mamă – depozite fluviatile, apa freatică la adâncime de 2,5-3 m cu inundabilitate absentă. Descrierea morfologică a profilului este de 0-22 cm.

Culoarea solului este brun închisă, grăunțos, textură luto-nisipoasă, efervescentă cu acid clorhidric, porozitate moderată, tuburi și culcușuri cu frecvența moderată, rădăcini frecvente cu trecere clară. Are ph de 7,5 slab basic și conținut de carbonate 6,6%. Solul este mediu aprovizionat cu humus (4,5%), excesiv aprovizionat cu potasiu (>200ppm) și fosfor (>500ppm), mediu aprovizionat în azot total (0,23%).

Arе un cоnținut în nisip dе 45,5% în praf dе 27% și argilă dе 17,5%. Ac=22-36 cm. culоarе brun gălbuiе, tеxtură lutоasă (19,2% argila; 29,9% praf; 52,9% nisip), ph 7,8 mоdеrat alcalin. Structura granulоasă marе, nеstabilă cu еfеrvеscеnță mеdiе, capilaritatе, rădăcini frеcvеntе cu trеcеrе clară. Cоnținutul în carbоnați еstе mijlоciu (6,7%), ca și în humus (4,2%) C1=36-61 cm. Culоarе brun gălbuiе, tеxtură lutоasă (18,1% argila; 23,9% praf; 58% nisip), fără structură, arе еfеrvеscеnță mоdеrată în acid clоrhidric, pоrоzitatеa mijlоciе cu tuburi și culcușuri rarе, rădăcini rarе, cu trеcеrе clară. Arе pH dе 8,5 mоdеrat alcalin, cоnținut mijlоciu în carbоnați (7,2%) și mic în humus (1,2%). C2=61-90 cm.

Culоarе gălbuiе brună, tеxtură nisipо-lutоasă (8,1% argila; 8,8%praf; 83,1% nisip), fără structură, pоrоzitatе mоdеrată, rădăcini rarе, trеcеrе trеptată. Arе pH mоdеrat alcalin (8.7), cоnținut mijlоciu în carbоnați (4,4%). C3=pеstе 90 cm. Culоarе gălbuiе cu pеtе cеnușii și vinеrii, tеxtura nisipо-lutоasă (7,8% argila; 9,5% praf; 82,75 nisip). Rеstructurat, fără еfеrvеscеnță cu acid clоrhidric.

Arе pоrоzitatе marе și prеzintă fоartе rar rădăcini, un pH mоdеrat alcalin (8,95) și un cоnținut mоdеrat în carbоnați (4,7%). Analizеlе еfеctuatе la 4 prоbе rеcоltatе cu sоnda dе pе tоată suprafața culturii dе nuc (2 prоbе pе adâncimеa 0-20 cm și 2 prоbе pе adâncimеa 20-40cm) indică acееași situațiе ca pе analiza prоfilului dе sоl. Sе оbsеrvă că pH-ul sе mеnținе în limitеlе 7,6-7,8 (slab alcalin). Cоnținutul în carbоnați arе о variațiе dе la 4,9 la 6,4, fiind dеstul dе оmоlоg pе adâncimеa dе 0-40 cm, cеl în humus arе variabilitatеa mai marе scăzând în stratul 20-40 cm cu 0,40-0,45%. Fоsfоrul și pоtasiul cunоsc acеlеași valоri еxcеsivе (mai mari dе 200 și 500 ppm). (Rați .I.V -2015)

Fig. 14 – Pepinieră de cătină albă din cadrul fermei S.C.Fructex Bacău S.R.L

B.Climat

Poziționat pe lunca Bistriței, la altitudinea de 180 m, amplasamentul beneficiază de un climat temperat continental, influențat de poziția și evoluția centrilor barici de la nivelul continentului. Advecția aerului uscat din nord și a aerului continental din Asia Centrală, determină un accentuat grad de continentalism. Secetele de vară sunt destul de frecvente și accentuate și, în ultimii ani, de durată mai mare. Condițiile barice, împreună cu factorii radiativi și suprafața adiacentă, asigură condițiile de manifestare locală pentru elementele climatice.

Сlima zоnеi situatе еstе tеmpеrat соntinеntală, сu сaraсtеr dе ariditatе, сauzată dе invaziilе dе aеr соntinеntal, сarе pоt fi frесvеnt еxсеsiv dе rесi, iarna, și еxсеsiv dе сaldе și usсatе, vara. Astfеl, есartul tеrmiс întrе tеmpеraturilе еxtеrnе minimе și maximе înrеgistratе a atins 52,1 С.

Din analiza multianuală a rеgimului tеrmiс a rеzultat о tеmpеratură mеdiе pеntru zоna studiată dе 9,2°С, сu valоri nеgativе în lunilе dесеmbriе, ianuariе și fеbruariе. Luna ianuariе еstе сеa mai rесе luna a anului, сu о mеdiе dе -4,2°С pеntru intеrvalul 1896-1984 și оsсilații întrе 1,3°С în anul 1983 și -11,3°С în 1963.

Сеa mai сaldă luna a anului еstе iuliе, valоarеa mеdiе fiind dе 20,5°С pеntru intеrvalul 1896-1984, și valоri maximе și minimе dе 22,4°С în 1987 și rеspесtiv 17,9°С în 1984. Mеdia minimеlоr și mazimеlоr zilniсе indiсa aсееași situațiе: valоarеa mеdiеi maximеlоr pеntu luna ianuariе a fоst сuprinsă întrе 1,4-2,0°С, iar mеdia minimеlоr întrе 5,8°С și -7,9°С.

Pеntru luna iuliе mеdia maximеlоr zilniсе a fоst сuprinsă întrе 26,7°С și 28,1°С, iar a minimеlоr întrе 14,2°С și 14,9°С.Сеa mai marе valоarе a tеmpеraturii s-a înrеgistrat la 6 iuliе 1988 (39,6°С), iar minimă absоlută dе -32,5°С la 13 fеbruariе 1954.

Precipitațiile atmosferice.Au un rol esențialîn circuitul apei în natură, iar cantitatea de apă căzută determină alcătuirea covorului vegetal și formarea rezervelor de apă din stratele acvifere. Prесipitațiilе mеdii multianualе înrеgistratе în pеriоada dе оbsеrvații 1896-1955 au fоst dе 544,3 mm și 544,0 mm, în intеrvalul 1981-1993. Сantitatеa mеdiе a prесipitațiilоr еstе sub 30 mm, în intеrvalul dесеmbriе-martiе, și mai marе dе 40 mm pеntru intеrvalul apriliе-осtоmbriе. Сеlе mai multе prесipitații (întrе 87,7 și 90,3 mm) s-au înrеgistrat în luna iuniе, lună în сarе sе

intеnsifiсa aсtivitatеa сiсlоnală și сrеsс în frесvеnță plоilе сu сaraсtеr tоrеnțial. Umеzеala rеlativă a aеrului еstе în gеnеral ridiсată datоrită prеzеnțеi сursurilоr Șirеtului și Bistrițеi și a aсumulării dе apă еxistеntе.

Pеntru fundamеntarеa studiilоr întrеprinsе am analizat din punсt dе vеdеrе сlimatiс datеlе mеtео pеntru pеriоada 2019-2020, pе сarе lе-am оbținut dе la Сеntrul Mеtео Baсău.

Fig. 15 – Valоrilе tеmpеraturilоr, prесipitațiilоr și umеzеlii înrеgistratе la stația Mеtео Baсău în anul 2019-2020 (https://www.meteoblue.com/)

Regimul eolian este determinat vara de anticiclonul Azorelor și iarna de anticiclonul Siberian, iar orientarea văii Bistriței de la nord-vest spre sud-est mărește ponderea vânturilor din aceste direcții. Elementele majore de relief (Carpații Orientali, Culmea Petricica și văile Siretului și Tazlăului) redirecționează vânturile de vest pe direcție de la nord la sud, ceea ce face ca în zona cercetată vânturile dominante să fie pe direcție nord-vestică și sud-estică.

Condițiile climatice și pedologice existente în județul Bacău, asigură o dezvoltare optimă pentru arbuștii fructiferi. Aceștia fiind ușor adaptabil și suportă atât temperaturi scăzute (-30°C) cât și temperaturi ridicate și secetă. (Rați I.V -2015)

4.3 MATERIALE ȘI METODE DE CERCETARE

Odată cu creșterea populației a crescut și nevoia de hrană, astfel oamenii au încercat să găsesacă soluții ca agricultura să treacă la un nivel mai avansat astfel rezultând culturi cu o producție cât mai mare și într-un timp cât mai scurt.

4.3.1 Produse de fertilizare folosite în agricultura ecologică

Astfel au apărut produsele de fertilizare (de diferite feluri: pentru fertilizarea solului, fertilizare foliară, etc), îngrășâmintele cu compoziție chimică, produsele fitosanitare, produsele care servesc ca tratamente pentru diferite boli apărute și care ajută planta să rămână cât mai viguroasă, etc.

Pentru fiecare categorie de plante sunt create anumite produse de fertilizare în funcție de necesitățile acestora.

În studiul efectuat la cultura de cătină sau folosit următoarele produse de fertilizare:

Embryo klon (pentru clonare și transplatare)

Asfac BCO-4 (biostimulator)

Messis Bor (îngrășământ foliar)

Fig. 16 – Produse de fertilizare folosite în cultura de cătină

EMBRYO KLON

PROPRIETĂȚILE PRODUSULUI

Este un sistem coloidal de ultimă generație recomandat în procedura de clonare a plantelor (butășire) sau la transplantarea puieților.

Produsul are în compoziția sa toate elementele nutritive necesare formării și dezvoltării clonelor sau înrădăcinarea sigură a plantelor.

Embryo Klon prin formula s-a unică mai are în compoziția sa biopesticide – microorganisme sub formă de fungi (Trichoderma asperellum, Beauveria bassiana) pentru un control strict a bolilor și dăunătorilor (Pyhtium Aphanidermatum, Fusarium Oxysporum, termite, thrips, afide, diferiți gândaci), favorizând dezvoltarea unor plante sănătoase.

COMPOZIȚIE

auxină (fitohormon, cu înaltă activitate fiziologică în formarea rădăcinilor),

aminoacizi (acțiune antistres),

poliacrilat de potasiu (superabsorbent cu rol de înmagazinare a apei),

biopesticide (protective la boli și dăunători),

macro și microelemente (aprovizionarea plantelor cu substanțe nutritive),

agenți de chelatare (rol de legare a ionilor și moleculelor de ioni metalici),

polizaharide (menținerea în starea de suspensie a particulelor și creșterea gradului de absorbție a acestora).(www.romchimprotect.ro)

Fig. 17 – EMBRYO KLON- produs pentru clonare și transplantare

B. ASFAC BCO-4

1. PROPRIETĂȚILE PRODUSULUI Lichid limpede, incolor sau slab colorat, cu efect biostimulator de creștere cu aplicații în agricultură, silvicultură, horticultură, viticultură, floricultură cu componență de bază 4-clor-2 amidosulfonil – fenoxiacetat de potasiu, adaos de microelemente, aditivi. Conținutul în substanță activă este de 12,5 +/- 0, 05 g/l lipsit practic de toxicitate, biodegradabil .

2. PROPRIETĂȚI FIZICEtemperatura de îngheț este de 5℃

3. MOD DE ACȚIUNE ASFAC-BCO-4 soluție are acțiune auxinică în procesele fiziologice din plante. Produsul este sistemic și intră în complexul absorbativ al plantei, favorizând creșterea conținutului de clorofilă, esențială în procesul de fotosinteză.

4. MODUL DE FOLOSIRE ASFAC-BCO-4 soluție se folosește în vegetație prin stropire extraradiculară, perioadele optime de aplicare fiind: în timpul înfloririi și înainte de coacerea fructelor. (Hongu E. -2017)

Fig. 18 – ASFAC BCO-4 – biostimulator de creștere

C. MESSIS BOR

1. PROPRIETĂȚILE PRODUSULUI Lichid colorat, utilizat ca îngrășământ foliar în agricultură, silvicultură, horticultură, viticulture. Compoziție Azot aminic (N): 0,85%, Potasiu (K2O): 0,153%, Magneziu (Mg): 0,804%, Mangan (Mn): 0,64%, Bor (B): 0,46%, Sulf (S): 1,35%, Molibden (Mo): 0,035%, ASFAC BCO-4: 15%. Produs lipsit practic de toxicitate, biodegradabil

2. PROPRIETĂȚI FIZICE pH – 20% soluție (20o C) 6,0. Temperatura de îngheț 0℃.

3. MOD DE ACȚIUNE MESSIS BORare un rol fiziologic multiplu participând în metabolismul plantei stimulând absorbția unor macro și microelemente. MESSIS BOR are un rol foarte important în nutriția plantelor fiind indispensabil pentru anumite culturi cum ar fi culturile de rapiță, floarea – soarelui, sfeclă de zahăr, varză, conopidă, lucernă și alte plante care sunt sensibile la lipsa din nutriție a borului. MESSIS BOR are o influență semnificativă asupra creșterii vegetative conducând la creșterea vigorii și a rezistenței plantelor. Se poate folosi în orice tip de cultură agricolă, în horticultură, viticultură și silvicultură pentru a suplimenta carența de bor și alte macro și microelemente necesare în nutriția plantelor.

4. MODUL DE FOLOSIRE MESSIS BOR se folosește în vegetație prin stropire extraradiculară, perioadele optime de aplicare fiind: în prima fază vegetativă evitându-se aplicarea în timpul înfloririi.

În toate cazurile utilizarea îngrășământului foliar MESSIS BOR conduce la creșteri ale producției agricole în funcție de gradul de fertilizare, întreținere – irigare și a soiurilor cultivate. Producțiile obținute depind și de variabilitatea climatului și fertilitatea diferită a solului. (Hongu.E – 2017)

Fig. 19 – MESSIS BOR – îngrășămănt foliar

4.3.2 Studiu pedologic pentru înființare plantație de arbuști Aronia și Lonicera – Ferma HNKU Aronia, comuna Gârleni.

Un studiu pedologic reprezintă o analiză a calității solului pe care urmează a se înființa o plantație.

Atunci când se dorește înfințarea unei plantații este necesar un studiu pedologic al terenului ce urmează a fi exploatat, mai exact a solului din terenul respectiv.

Pentru înființarea plantației de Aronia melanocarpa și Lonicera kamtschatica s-a realizat un studiu pedologic care a fost avizat de către Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice Bacău. Scopul realizării acestui studiu pedologic este de a obține un aviz favorabil de plantare de la Ministerul Agriculturi.

Acest studiu pedologic a fost conceput de către pedologul expert doctor Mară Marin împreună cu mine, care am participat direct la conceperea și elaborarea proiectului.

Studiul pedologic elaborat pentru înființarea culturii de Aronia și Lonicera cuprinde următoarele capitol-criterii după care este descris solul din terenul studiat:

Condiții fizico-geografice cu geomorfologie, geologie și materiale parentale, hidografie și hidrologie, regim climatic, vegetație, soluri și caracterizarea solurilor din perimetrul studiat

Stabilirea clasei de pretabilitate a terenului la pomicultură

Clasele de favorabilitate pentru speciile măr și cireș

Bonitarea terenului pentru aronia și lonicer

Concluziile studiului pedologic cu clasele de pretabilitate la pomicultură pentru fiecare unitate de sol și opotunitatea înființării plantației pomicole.

Formarea învelișului de sol din teritoriu s-a făcut prin acțiunea combinată a următoarelor procese pedogenetice: acumularea biologică și gleizarea.

Acumularea biologică a permis formarea orizontului Ao iar humusul acumulat

este de tip mul, saturat în cationi. Poziționarea pe suprafețe plane, cu colmatări care au încetat relative recent, a indus în sol un conținut scăzut de humus, de circa 1,7, care scade spre profunzime și o rezervă de humus de 91 tone/ha.

Gleizarea constă în prezența petelor de reducere de culori vineții și ruginii, ca

urmare a situării apelor freatice la mică adâncime. Prezența prundișurilor la circa 80 cm adâncime asigură orizonturilor din baza profilului de sol o aerisire optimă, propice dezvoltării plantelor.

Prin acțiunea de pedogeneză s-a format un înveliș de sol uniform tipologic și arealic, reprezentat de o singură unitate de sol.

Clasa și Tipul de sol din teritoriu – solurile din perimetrul cercetat sunt uniforme, reprezentând o singură clasă de soluri și un singur tip de sol, prezentate mai jos.

Clasa protisolurilor la care se încadrează tipul de sol aluviosol calcaric(vezi fișa de sol anexată), s-a format pe seama depozitelor fluviatile mijlocii, carbonatice, transportate din amonte de perimetru, care provin în bună parte din orizonturi humifere. Solul se sprijină pe pietrișuri

fluviatile. Nivelul freatic ridicat(Q4) a permis desfășurarea proceselor de gleizare cu intensitate slabă. Solul se caracterizează printr-o reacție slab alcalină, conținut de carbonați slab și moderat și are o rezervă de humus de 91 tone/ha.

Acest studiu pedologic servește ca documentație a unui proiect de execuție-proiect tehnic pentru înființarea unei plantații în sistem ecologic de Aronia și Lonicera ce a fost avizat de Ministerul Agriculturi pentru obținerea autorizației de plantare.

Această plantație va fi în sistem ecologic, și va beneficia de un spațiu de 0,5096 ha pe teritoriul comunei Gârleni pe care vor fi plantate 1250 de butași de Aronia melanocarpa și 150 de butași de Lonicera kamstchiatica pe o suprafață efectivă de 0,4900m².

Butași vor fi plantați în rânduri, cu o distanță de 1 m între plante și 3 m între rânduri, cu orientare spre est-vest și nord-sud (perpendicular cu laturile lungi ale parcelei) pentru ca plantele să aibă lumină în timpul zilei și pe o parte și pe alta a rândului.

Fig. 20 – Hartă de plantare pentru plantația de Aronia melanocarpa și Lonicera kamstchiatica din cadrul S.C. Ferma HNKU Aronia S.R.L

CAPITOLUL V – REZULTATE ȘI DISCUȚII

Atunci când am ales această temă obiectivul urmărit de mine a fost acela de a studia efectele produse de EMBRYO KLON, ASFAC BCO-4 și MESSIS BOR asupra butașilor înmulțiți pe pat de nisip de râu spălat și în cultură la câteva soiuri de cătină, aronia și lonicera.

Am ales acest subiect cu scopul de a aduce în atenție niște rezultate innovative pentru agricultură care vor înfluența atât calitatea producției de material săditor cât și dezvoltarea plantelor în culturi în perioada de vegetație.

Creșterea populației lumii a dus la creșterea cererii pentru produsele agricole. Dar, în același timp capacitățile de aprovizionare sunt în scădere din cauza disponibilității reduse a terenurilor și a schimbărilor climatice din ce în ce mai frecvente.

Comisarul European pentru Agricultura și Dezvoltare Rurală- Phil Hogan spune: ,,În ceea ce privește fermele intrăm în ,,era agriculturii de precizie,, valorificând utilizarea tehnologiei și a datelor pentru a permite agricultorilor să-și desfășoare munca mult mai eficient și mai inteligent,,.

Această lucrare a fost realizată în cadrul fermei S.C. Fructex Bacău S.R.L la pepiniera de butași înrădăcinați de cătină albă.

Pepiniera a fost alcătuită din butași în uscat pe pat de nisip de râu spălat.

Butași de cătină au fost tăiați la 22 de centimetri fiecare și au fost plantați la o distanță de 15 cm între rânduri și de 4 cm între plante, pe un pat de nisip de râu spălat.

Fig.21 – Pepinieră de butași înrădăcinați de cătină albă – S.C. Fructex Bacău S.R.L

Ca și sistem de irigare s-a folosit irigarea prin aspersiune.

Fig. 22 – sistem de irigare prin aspersiune

Au fost aplicate lucrări de întreținere, și anume: prașe manuale cu sapa și plivitul buruienilor manual.

5.1 Efectul produs de EMBRYO KLON pe butașii înrădăcinați de cătină

Produsele folosite la pepiniera de cătină studiată fac parte din gama de produse deținute de Romchim Protect. Romchim Protect este o companie care produce o gamă largă de îngrășăminte complexe, îngrășăminte foliare, degivranți, agenți de deszăpezire, biostimulatori agricoli, etc.

5.1.1 Importanța produsului EMBRYO KLON

EMBRYO KLON este un sistem coloidal de ultimă generație ce conține poliacrilat de potasiu cu rol de înmagazinare a apei, punând-o la dispoziția plantelor în procesul de formare a rădăcinilor în cazul butașilor sau la transplantarea puieților, auxine și elemente minerale cu rol în protecția plantei la boli și dăunători. Este un produs inovativ deoarece are în conținut microorganisme vi sub formă de fungi (Trichoderma asperellum. Beauveria bassiana). (www.romchimprotect.ro)

Fig. 23 – EMBRYO KLON – preparat vs ambalat

Conținutul produsului EMBRYO KLON

Are în compoziție biopesticide – microorganisme sub formă de fungi (Trichoderma asperellum. Beauveria bassiana) pentru un control strict al bolilor și dăunătorilor (Pythium Alphanidermatum, Fusarium Oxysporum, termite, thrips, afide, diferiți gândaci), favorizând dezvoltarea unor plante sănătoase și cu rădăcini puternice. Conține poliacrilat de potasiu (ploaia solidă) – 10%, care este un super absorbant cu rol de înmagazinare a apei pentru a prelungi viața plantelor în perioada de secetă.

Trichoderma asperellum este o ciupercă care trăiește în simbioză cu plantele, o legătură favorabilă de care beneficiază aproximativ 80% din plantele de pe Terra. Dintre acestea, cele mai multe formează micorize. Prezintă caracteristici speciale și, nu crește doar pe rădăcinile plantelor, ci are și caracteristici endofite, adică poate să pătrundă în epidermă, stimulând sistemul imunitar al plantelor și accelerându-le dezvoltarea.

Proprietăți

Aceste ciuperci influențează calitatea solului, pe care îl îmbogățesc în nutrienți din descompunerea resturilor organice, ajută la refacerea solului prin descompunerea pesticidelor.

Filamentele fungice formează o rețea care crește retenția de apă în sol, contribuind la creșterea toleranței la secetă a plantelor.

Formează un mediu de selecție pentru substanțele toxice și limitează absorbția de către plante a metalelor grele precum plumbul și cadmiul.

Reprezintă un antagonist puternic al altor ciuperci, pe care le parazitează, și asupra cărora exercită hiperparazitism, micoparazitism și acțiune necrotrofică.(Pythium aphanidermatum și Fusarium oxysporum).

Fig. 24 – Ciuperca Trichoderma asperellum vâzută la microscop

Beauveria bassiana este o ciupercă entomopatogenă care crește în mod natural în soluri din întreaga lume și acționează ca un parazit pe diferite specii de artropode, provocând boala muscardină albă (boală de insecte sau boală musculară albă.). Se utilizează ca insecticid biologic pentru a controla o serie de dăunători, cum ar fi termitele, afidele și gândacii diferiți.

Fig. 25 – Afid infectat de Beauveria bassiana

5.1.3 Scopul aplicării produsului EMBRYO KLON

Scopul aplicări acestui produs la butașii de cătină albă este acela de a obține material săditor sănătos. Acest produs a fost aplicat la 7 soiuri de cătină din cadrul fermei S.C. Fructex Bacău S.R.L care au fost omologate tot de către ferma S.C. Fructex Bacău S.R.L. în urma unui proces riguros de selecție devenind material biologic valoros ,,CERTIFICAT,, : Serpenta, Victoria, Auraș, Diana, Tiberiu, Silvia și soiul Star ca soi mascul.

Soiul SPERPENTA

Vigoarea plantelor este mijlocie spre mare, coroana globulos-piramidală, cu ramuri moderat ramificate. Pe ramurile de rod pornesc lăstari mijlocii ca grosime ,deși de 15-20 cm lungime. Tipul de creștere al plantei este pom cu port semierect.

Ghimpii sunt rigizi, de 3-4cm lungime și destul de deși.

Frunzele sunt eliptice cu lungime mijlocie, 6-7 cm și lătime mare de peste 6 mm, prezintă perișori solzoși deschiși la culoare, cu o densitate medie ce determinș o nuanță alb argintie a părții posterioare, a limbului și nervurii mediane. Culoarea feței superioare a limbului este verde deschis.

Mugurii micști sunt deși din care pornesc multe flori(6-8buc.) pe toată lungimea, rezultând o repartizare destul de densă a fructelor ce îmbracă de jur împrejur ramura pe toata lungimea ei.

Fructul este oval-alungit, aproape cilindric (larg eliptic), de greutate mijlocie(G=0.38 g; h=12.3mm; d=7.6mm) cu pubescență mijocie și peduncul peste 3 mm, care se desprinde destul de ușor de pe ramură. Biotipul se pretează la recoltare prin vibrare. Epicarpul este de culoare portocalie, prezintă perișori solzoși de densitate moderată, cu o oarecare concentrare spre vârful fructului. Mucronul este slab conturat. Epoca înfloritului este timpurie. Capacitate de producție foarte bună, cu alternanță de rodire. Sămânța medie brun negricioasă.

Substanța uscată 18.75%, acid ascorbic 155.47 mg% s.u, lipide 21.94 g% s.u., carotenoizi 41.28 mg% ulei, proteină brută 14,0 g% s.u. Serotonina variază între 21,31 μg/g în fructe și 48,48 μg/g în frunze. Conținutul în micro-elemente a fost determinat atât din fruct cât și din frunză, astfel că Zn a atins valori de 12,8 ppm în fruct și 15,5 în frunză; Cu găsindu-se în cantități

aproximativ egale atât în fruct cât și în frunză, respectiv 4,5-5 ppm. Manganul în fruct atinge valorile de 9,3 ppm, iar în frunză de 3 ori mai mult, respectiv 31,8 ppm. Fierul atât în frunză cât și în fruct se găsește cam în aceleași cantități 323-315 ppm. Bromul în fruct este întâlnit în cantitate de 19,0 ppm, iar în frunză cu mult mai mult 66,5 ppm. Molibdenul se găsește în proporție de 1,43 ppm în fruct și 2,6 ppm în frunză.

Semințele sunt eliptic- alungite, de mărime medie.

Capacitatea de producție este foarte mare, cu alternanțe de rodire de la 7.0 kg la 30.5 kg/plantă. Epoca de maturare a fructelor este extratimpurie.

Fig. 26 – Soiul SERPENTA – soi certificat

Fig. 27 – Soiul SERPENTA-pepinieră Fructex

Soiul DIANA (fără Spini)

Planta este de tip pom, având o vigoare mijlocie, cu ramurile lungi flexibile cu creștere descendentă rezultând o coroana de tip plângător. Lăstarii sunt subțiri și lungi de 15-20 cm, de densitate medie. Ghimpii pentru acest biotip sunt lungi de 4-5 cm, subțiri foarte flexibili și rari, planta fiind puțin agresivă.

Frunzele sunt înguste (eliptice) de lungime medie de 4,5-5 cm de culoare verde deschis.

Pe partea posterioară frunza este argintie, perișorii solzoși fiind slab evidențiați. Mugurii micști sunt destul de rari și acoperă aproape toată lungimea lăstarilor. Din ei pornesc 3-6 flori rezultând o încărcătură medie de fructe pe lungimea ramurilor, determinate de repartizarea destul de rară a buchetelor.

Fructele sunt mijlocii spre mici (0,27 g), de formă ovală (oblonga, d=7,2mm; h=9,2mm). Culoarea epicarpului este portocaliu-gălbui și prezintă perișori solzoși cu densitate medie. Mucronul este slab conturizat și este dat de o aglomerare de perișori solzoși. Lungimea pedunculului este medie. Sămânța este mare și negricioasă.

Conținutul în substanță uscată este de 21,62%. , iar acidul ascorbic este de 91,98 mg%.

Conținutul în serotonină este mai mare în frunze decât în fruct și anume 27,27 micrograme/g, față de 16,72 în fructul uscat.

Sămânța este mare și de culoare maro negricioasă. Capacitatea de producție este bună și relativ constantă 10-12,6 Kg pe plantă.

Fig. 28 – Soiul DIANA- soi certificat

Fig. 29 – Soiul DIANA – pepinieră Fructex

Soiul SILVIA

Vigoarea plantelor este mică, coroana globuloasă, puternic ramificată, cu coroană densă.

Lăstarii sunt de 10-11 cm cei ce pornesc din poziții laterale și ceva mai lungi cei terminali cu densitate și grosime mijlocie (14-16 cm). Au muguri micști bine dezvoltați, cu o densitate mare. Vârfurile rămân ca spini rigizi, lungi de 4-5 cm.

Frunzele sunt late de 5-6mm și lungi de 4,5-5 mm cu perișori ușor maronii evidențiați pe partea posterioară a limbului și a nervurii mediane. Din mugurii micsti se formează câte 8-12 fructe care acoperă ramurile (tip manșon).

Fructele sunt oval-turtite, (circulara) h=8,2mm ; d=7,0mm, cu epicarpul de culoare portocalie gălbuie acoperit cu perișori solzoși mai concentrați în zona mucronului, cu peduncul scurt. Sămânța de mărime medie, brun negricioasă. Rezistentă la boli și dăunători.

Fig. 30 – Soiul SILVIA- soi certificat

Fig. 31 – soiul SILVIA – pepinieră Fructex

Soiul VICTORIA

Plantele sunt de vigoare mijlocie spre mare, cu ramificare medie, rezultând coroane destul de aerisite, de formă globuloasă. Pe ramurile de rod pornesc lăstari laterali scurți de 10-15cm și cu 1-2 lăstari terminali viguroși (20-30cm).

Ghimpii sunt lungi (4-6 cm) rigizi, destul de deși.

Frunzele sunt înguste și lungi de 6-6,5 cm cu perișorii solzoși deschiși la culoare pe partea posterioară a limbului, rezultând o culoare albă–sidefie. Mugurii micști au densitate mare, fiind repartizați pe aproape toată lungimea lăstarilor, formând 4-7 flori care vor acoperi cu fructe dese toată lungimea lăstarului, îmbrâcandu–l ca un manșon.

Fructele sunt foarte mari (G=0,70 g; h=11,4mm; d=9,1mm), de culoare portocalie, forma oval-alungită, cu perișori solzoși destul de evidenți cu densitate medie, repartizați pe toată suprafața epicarpului. Mucronul este evident și ușor afundat. Pedunculul este lung (4 mm) și fructele se desprind destul de ușor de pe ramuri. Epoca înfloritului este târzie. Sămânța este mare, de culoare brun cafenie. Pretabil la recoltare prin vibrare. Conținutul în substanță uscată este de 17,45%, în acid ascorbic 44,5 mg%, conținutul în serotonină este mai mare în frunze 33,05 μg/g, iar în fructe 26,36 μg/g.

Capacitatea de fructificare este mare, cu alternante de la 4 la 12.6 kg/plantă. Maturitatea de recoltare a fructelor este tardivă.

Fig. 32 – Soiul VICTORIA-soi certificat

Fig. 33 – Soiul VICTORIA- pepiniera Fructex

Soiul TIBERIU

Plantele au vigoare mijlocie spre mare și portul semierect, cu ramuri destul de ramificate și coroană globuloasă spre piramidală. Lăstarii sunt lungi de 20-30 cm și erecți.

Ghimpii sunt lungi de 7-8 cm, rigizi și destul de deși. Frunzele sunt îngust eliptic de 4-5 mm și lungi de 6-7 cm . Mugurii micști sunt destul de dezvoltați cu o densitate mijlocie pe lăstar și ocupă 2/3 din lungimea lăstarului, la care treimea din vârf se transformă într-un spin lung

și rigid. Din mugurii micști pornesc 6-8 flori, care duc la obținerea unei încărcături de fructe cu buchete mari , având o repartiție uniformă pe ramuri.

Frunza este de culoare verde deschis pe partea superioară, iar pe partea posterioară pubescența este mijlocie cu perișori de culoare alb argintii.

Fructul este oval-turtit (oblong, h=9.6mm; d=9.4 mm), de culoare galben-portocalie, mijlociu ca mărime (0.49 g) cu perișori solzoși destul de rari pe epicarp. Mucronul este situat într-o mică teșitură și peduncul scurt mai mic de trei milimetri. Sămânța mică, de culoare brun negricioasă. Epoca infloritului este mijlocie.

Conținutul în substanță uscată este de 12.74%, iar în acid ascorbic este de159.97 mg%. Lipidele din fruct ating valori de 11.10 g% s.u., carotenoizi 32.24 mg%, iar proteina brută 14,21 g% s.u. .

Capacitatea de producție este medie 6,6 – 10,4 Kg pe plantă. Perioada de maturare a fructelor este timpurie.

Fig. 34 – Soiul TIBERIU-soi certificat

Fig. 35 – Soiul TIBERIU –pepiniera Fructex

Soiul AURAȘ

Planta este de vigoare mijlocie spre mare, tip de creștere-pom semierect cu coroana de formă globuloasă, cu ramuri laxe, densitate și grosime mijlocie, prezentând ghimpozitate mare, de mărime mijlocie (3-5 cm lungime) rigizi și ascutiți la vârf, având o capacitate medie de lăstărire, realizând creșteri de 15-20 cm lungime.

Frunzele sunt mici lanceolate (ingust eliptic) dispuse altern, cu lungime și lățime mijlocie respectiv 5,5-6,5 cm cu nervura mediană evidentă. Fața superioară a frunzei este de culoare verde deschis iar cea posterioară prezintă perișori stelați solzoși de culoare alb argintii cu o densitate mijlocie, determinând o culoare sidefiu-aramie. 
Florile femele sunt foarte mici, abia vizibile cu ochiul liber, ce se deschid concomitent cu detașarea frunzulițelor și sunt grupate în mici buchetele (raceme) scurt pedunculate cu un număr de 5-8 flori. Densitatea mugurilor micști pe ramură și numărul florilor din muguri determină o densitate mare a fructelor pe ramuri, cu ciucuri destul de apropiați având aspectul unui manson ce îmbracă ramura.

Fructele sunt de mărime mijlocie (0,48-0,50 g) cu forma sferic-ovoidală (circular), cu epiderma de culoare galbena-porocalie, peduncul mijlociu ca lungime (3 mm) și desprindere relativ ușoară de pe ramură. Prezintă pe toată suprafața epidermei solzișori rari de culoare brună

și un mucron evident. Epoca înfloritului este târzie. Sămânța medie de culoare brun cafenie, spre negricioasă.

Substanța uscată 17.96%, acid ascorbic 22.51 mg%, lipide 16.33 g%, carotenoizi 39.84 mg%, proteina bruta 14,2 g% s.u. Conținutul în serotonina în fructe este de 25,3 µg/g iar în frunze uscate 40 µg/g.

Capacitatea de producție este mijlocie spre mare manifestând alternanța de rodire caracteristică speciei cu producții de la 7,00 kg în anii de producție micști până la 16,6 kg în anii de mare producție. Maturitatea fructelor este extratimpurie.

Fig. 36 – Soiul AURAȘ-soi certificat

Fig. 37 – Soiul AURAȘ –pepiniera Fructex

Soiul STAR (mascul)

Soiul STAR este o plantă de sex masculin din specia Hippophae rhamnoides care asigură o foarte bună polenizare pentru plantele femele în cultură. Raportul plantă mascul / plantă femelă recomandat este de 1 la 7 ( o plantă mascul la șapte plante femele ).

Soiul STAR are o creștere înaltă erectă asigurând o bună polenizare prin împrăștierea polenului pentru toate soiurile luate în studiu.

Soiul STAR are o capacitate de germinare foarte bună. Acest fapt confirmă testele de productivitate care lau recomandat ca fiind cel mai bun polenizator pentru soiurile femele studiate (Auraș, Serpenta, Victoria, Ovidiu, Silvia, Diana și Tiberiu).

Acesta are o creștere erectă, se dezvoltă mai mult pe verticală ceea ce permite menținerea distanței de plantare dintre rândurile de plante femele și mascule. Se încarcă foarte bine cu muguri care generează cantități mari de polen (fig. ) asigurând o bună polenizare.

Fig. 38 – Soiul STAR plantă masculă cu muguri pentru polen

Fig. 39 – Soiul STAR- pepinieră Fructex

5.1.4 Aplicarea produsului EMBRYO KLON:

Produsul EMBRYO KLON este un înlocuitor al mocirlei clasice eliminând riscul contaminări cu diverși agenți patogeni în timpul procesului de transplantare.

Ca prim pas au fost pregătiți butași de cătină, aceștia au fost tăiați la o dimensiune de 20 cm fiecare, după care a urmat prepararea soluției.

După ce a fost preparată soluția sau luat butașii de cătină, sau introdus în compoziție circa 15 cm după care au fost plantați efectiv în pepinieră. Butașii au fost plantați la o distanță de 4 cm unii de alții și 15 cm între rânduri.

Fig. 40 – plantarea butașilor de cătină albă pe pat de nisip de râu

5.1.5 Efectele aplicării EMBRYO KLON-ULUI

Datorită aplicării produsului EMBRYO KLON butași au fost protejați astfel, nu sau semnalat cazuri de fuzarioză sau de alte boli.

Am observant că după 5 zile de la data plantării butașii de cătină albă plantați au început să înmugurească.

Fig. 41 – Deschiderea mugurilor vegetativi la butașii de cătină după 5 zile

În urma aplicări produselor de fertilizare EMBRYO KLON s-a observat un procent de înrădăcinare de peste 90 % la toate soiurile plantate.

5.2 Aplicarea și efectele biostimulatorului ASFAC BCO-4 pe butașii de cătină albă în perioada de vegetație

5.2.1 Descrierea biostimulatorului ASFAC BCO – 4

ASFAC-BCO-4 este un lichid limpede, incolor sau slab colorat, cu efect biostimulator de creștere cu aplicații în agricultură, silvicultură, horticultură, viticultură, floricultură cu componență de bază 4-clor-2 amidosulfonil – fenoxiacetat de potasiu, adaos de microelemente, aditivi.

Conținutul în substanță activă este de 12,5 +/- 0, 05 g/l lipsit practic de toxicitate, biodegradabil . Acesta are acțiune auxinică în procesele fiziologice din plante. Produsul este sistemic și intră în complexul absorbativ al plantei, favorizând creșterea conținutului de clorofilă, esențială în procesul de fotosinteză.

Acest biostimulator are un rol foarte benefic în dezvoltarea clorofilei și intensifică fotosinteza la nivelul plantei (www.romchimprotect.ro)

Scopul aplicării acestui produs este de a ajuta planta să se dezvolte cât mai bine în perioada de vegetație.

Fig. 42 – ASFAC-BCO-4

5.2.2 Aplicarea produsului ASFAC-BCO-4

Acest biostimulator se folosește în vegetație prin stropire extraradiculară, perioadele optime de aplicare fiind: în timpul înfloririi și înainte de coacerea fructelor.

Pentru prepararea soluției sau folosit 100 l de apă în care sa dizolvat 100 ml de produs (ASFAC-BCO-4) după care sa amestecat până la omogenizare.

După ce soluția sa omogenizat, aceasta a fost pulverizată la nivelul butașilor de cătină, mai exact la nivelul frunzelor atât pe fața superioară a frunzei cât și pe fața inferioară, insistându-

se pe fața inferioară a frunzei deoarece nivelul de absorbție a soluției biostimulatoare este mai mare pe partea inferioară.

Soluția a fost pulverizată cu ajutorul unui atomizor cu motoraș care funcționează pe bază de benzină. Pentru toată suprafața plantată sau folosit 8 atomizoare.

5.2.3 Efectele aplicării biostimulatorului ASFAC BCO -4

În urma aplicării biostimulatorului ASFAC BCO -4 s-a putu observa o intrarea foarte bună în vegetație, cu o dezvoltare puternică a lăstarilor.

Fig. 43 – Dezvoltarea lăstarilor după aplicarea biostimulatorului ASFAC BCO -4

5.3 Aplicare și efectele îngrășămăntului foliar MESSIS BOR și a Clorurii de potasiu pe butașii de cătină albă în vegetație

5.3.1 Descrierea îngrășămăntului foliar MESSIS BOR

Messis bor este un îngrășământ foliar folosit în agricultură, silvicultură, horticultură, viticultură. Are un rol fiziologic multiplu participând în metabolismul plantei stimulând absorbția unor macro și microelemente, are un rol foarte important în nutriția plantelor fiind indispensabil pentru anumite culturi cum ar fi culturile de rapiță, floarea – soarelui, sfeclă de zahăr, varză, conopidă, lucernă și alte plante care sunt sensibile la lipsa din nutriție a borului.

Messis bor are o influență semnificativă asupra creșterii vegetative conducând la creșterea vigorii și a rezistenței plantelor. Ajută la dezvoltarea clorofilei și influențează fotosinteza. (www.romchimprotect.ro)

Fig. 44 – MESSIS BOR

5.3.2 Aplicarea îngrășămăntului foliar MESSIS BOR și a Clorurii de potasiu

Se folosește în vegetație prin stropire extraradiculară, perioadele optime de aplicare fiind: în prima fază vegetativă evitându-se aplicarea în timpul înfloririi.

Pentru prepararea soluției sau folosit 100 l de apă în care sa introdus 100 ml de produs (Messis bor) după care sa amestecat până la omogenizare.

După ce soluția a fost preparată a fost aplicată prin stropire asupra butașilor de cătină din pepinieră.

Soluția a fost pulverizată cu ajutorul unui atomizor cu motoraș pe bază de benzină.

Când butașii de cătină au înaintat mai bine în vegetație a avut loc o fertilizare fazială cu clorură de potasiu.

Scopul aplicârii acestui îngrășămănt foliar și a clorurii de potasiu este de a dezvolta optim sistemul radicular a butașilor de cătină albă și a nodozităților fixatoare de azot de pe rădăcină și de a oferi o dezvoltare optimă în vegetație.

Fig. 45 – Fertilizare fazială a butașilor de cătină albă cu clorură de potasiu

5.3.3 Efectele aplicării îngrășămăntului foliar MESSIS BOR și a Cloruri de potasiu

Acest îngrășămînt foliar a avut un efect optim asupra dezvoltării sistemului radicular la butași de cătină albă și asupra dezoltării lăstarilor intrați în vegetație.

Fig. 46 – Butași înrădăcinați din categoria CERTIFICAT

Fig.47 – Detalii privind dezvoltarea plantelor

5.4 Aplicarea produselor de fertilzare EMBRYO KLON, ASFAC BCO-4 ȘI MESSIS BOR pe arbuști de Aronia melanocarpa și Lonicera kamstchiatica.

5.4.1 Prezentarea plantației de Aronia melanocarpa și Lonicera kamstchiatica și a soiurilor cultivate.

Aceste specii arbustifere au o serie remarcabilă de însușiri: precocitatea excepțională, potențial productiv ridicat, capacitate de valorificare a unei game variate de tipuri de sol, bogăția

de substanțe nutritive a fructelor, frunzelor și lăstarilor. Aceste însușiri sunt argumente solide care pledează pentru accelerarea dezvoltării culturilor de arbuști fructiferi cunoscuți, cum ar fi: zmeurul, aronia, coacăz, mur, cătina albă, măceșul, cornul, socul și trandafirul de dulceață.

Ca și soiuri de plantare vom avea 7 soiuri de Lonicera Kamstchiatica și anume:

Fig. 48 – Soiuri de Lonicera Kamstchiatica utilizat în cadrul plantațieide la ferma S.C. Ferma HNKU Aronia S.R.L

Și 1 soi predominant de Aronia melanocarpa și anume soiul ,, Nero,,

Fig. 49 – Soi de Aronia melanocarpa – Aronia melanocarpa Nero utilizat în cadrul plantației de la ferma S.C. Ferma HNKU Aronia

5.4.2 Efectele produselor de fertilizare EMBRYO KLON, ASFAC BCO -4 ȘI MESSIS BOR asupra arbuștilor din plantația de Aronia melanocarpa și Lonicera kamstchiatica

Produsele de fertilizare aplicate asupra arbuștilor de aronia și lonicera au avut un efect benefic rezultând prindere de 100% a tuturor arbuștilor și dezvoltare optimă a lăstarilor intrați în vegetație.

Fig.50 – Arbuști de Aronia melanocarpa – S.C Ferma HNKU Aronia S.R.L

Fig.51 – Arbuști de Lonicera kamstchiatica – S.C. Ferma HNKU Aronia S.R.L

5.5 Înființarea unei plantați ecologice de arbuști fructiferi de Aronia melanocarpa și Lonicera kamstchiatica – Elaborarea proiectului tehnic de execuție

Planurile actuale a omeniri pe plan mondial de a înlocui pe cât posibil produsele alimentare și pe cele terapeutice obținute pe cale sintetică cu cele naturale scot în evidență cultura arbuștilor fructiferi.

În ultimi ani în România tot mai multe persoane care dețin o parcelă de pământ fie ea cât de mică optează pentru înființarea propriilor plantații de diferite tipuri (fie plantații legumicole, plantații de arbuști fructiferi sau de pomi fructiferi, etc.) tocmai pentru a evita pe cât posibil consumul de produse sintetice importate care sunt de cele mai multe ori pline de chimicale. Însă atunci când producția depășește nevoile persoanei respective și ale familiei acestuia el poate să opteze să vândă ceea ce obține în plus astfel transformându-și hobiul chiar într-o mică afacere de pe urma căreia să obțină chiar și un profit bănesc pe lângă beneficiile asupra sănătății.

Însă pentru a putea vinde pe piață este nevoie ca, cultura ce urmează a fi înființată să obțină avizu de plantare de la societățile competente, iar pentru a obține acest aviz este necesar un proiect tehnic. Acest proiect tehnic este o documentație prin care persoana care dorește să înființeze plantația respectivă descrie, cu flux de amănunte, cum se va înființa respective plantație

(studiu pedologic, număr de plante ce urmează a fi cultivate și mărimea terenului pe care se va înființa plantația, etc).

În cadrul realizări lucrări mele de dizertație am avut ocazia să iau parte la înființare unei culturi ecologice de arbuști fructiferi de Aronia melanocarpa (scoruș negru) și Lonicera kamstchiatica (afin siberian) al cărei titulal este ferma S.C. HNKU Aronia S.R.L, ocupându-mă cu realizarea proiectului tehnic necesar pentru obținerea avizului de plantare și am ajutat în acelaș timp la înființarea practică a plantației ( la plantarea efectivă a butașilor de scoruș negru și de afin siberian, la montarea tutorilor, etc) contribuind totodată și la elaborarea studiului pedologic necesar pentru realizarea proiectului tehnic de execuție.

Fig. 52 – Arbuști de Aronia melanocarpa și Lonicera kamstchiatica din plantația fermei

S.C. ferma HNKU S.R.L

Atunci când realizezăm un proiect tehnic trebuie să ținem cont de mai multe puncte ce trebuiesc urmate, mai exact:

Date generale în cadrul căruia se vorbește despre: denumirea obiectivului de investiții,

amplasamentul, titularul investiției și beneficiarul investiției

Informații generale privind proiectul în cadrul căruia se vorbește despre: situația actuală

și informații despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului, descrierea investiție, condiții pedo-climatice, organizarea și amenjarea terenului, sortimentul și necesarul de material săditor, pregătirea terenului și plantare, instalarea sistemului de susținere și de protecție antigrindină, sistem de irigare și fertilizare, forma de coroană, tratamente fitosanitare, recoltare. producții prognozate, recomandări privind achiziționarea de mașini agricole, echipamente și dotări necesare, indicatori tehnico-economici și devize antecalcul.

Această plantație va fi în sistem ecologic, și va beneficia de un spațiu de 0,5096 ha pe teritoriul comunei Gârleni pe care vor fi plantate 1250 de butași de Aronia melanocarpa și 150 de butași de Lonicera kamstchiatica. Butași vor fi plantați în rânduri, cu o distanță de 1 m între plante și 3 m între rânduri, cu orientare spre est-vest și nord-sud (perpendicular cu laturile lungi ale parcelei) pentru ca plantele să aibă lumină în timpul zilei și pe o parte și pe alta a rândului.

Fig. 53 – Hartă de plantare pentru plantația de Aronia melanocarpa și Lonicera kamstchiatica din cadrul S.C. Ferma HNKU Aronia S.R.L

Toată plantația v-a beneficia de un gard împrejmuitor pentru protecția plantelor, acesta va măsura 232 m. Sistemul de irigare va fi asigurat de două puțuri de adâncime.

Fig. 54 – Puț de apă de adâncime Fig. 55 – Gard împrejmuitor

Ca și sistem de irigare avem un sistem prin picurare, având ca și sursă de apă două puțuri de adâncime. Furtunurile de irigare, vor fi amplasate în sensul rândului de plante, întinse pe suprafața pământului, la tulpina plantei.

Fig. 56 – Sistem de irigare prin picurare din cadrul plantației de aronia și lonicera a fermei S.C. Ferma HNKU Aronia S.R.L.

În cadrul cheltuielior de înființare a plantației de Aronia melanocarpa și Lonicera kamtschiatica, ponderea cea mai mare este deținută de costurile cu materii prime și materiale 86.93%, fiind urmate de costurile cu lucrările manuale 6,64% și de costurile cu lucrările mecanice 6.42%.

Fig. 57 – Cheltuieli de înființare a plantației de Aronia melanocarpa și Lonicera kamstchiatica din cadrul fermei S.C. Ferma HNKU Aronia S.R.L

În cadrul cheltuielilor de întreținere a plantației până la intrarea pe rod, ponderea cea mai mare este deținută de lucrările manual 53.35%, fiind urmate de costurile cu lucrările mecanizate 30.25% și de costurile cu materii prime și material 16.38%.

Fig. 58 – Cheltuieli până la intarare pe rod a plantației de Aronia melanocarpa și Lonicera kamstchiatica din cadrul fermei S.C. Ferma HNKU Aronia S.R.L

După intrarea pe rod, ponderea cea mai mare în cadrul cheltuielilor de exploatare este deținută de costurile cu lucrările manuale 79.11% urmat de costurile cu lucrările mecanizate 20.88%.

Fig. 59 – Cheltuieli de întreținere după intrarea pe rod a plantației de Aronia melanocarpa și Lonicera kamstchiatica din cadrul fermei S.C. Ferma HNKU Aronia S.R.L

Recoltarea va avea loc în fiecare an pe toată suprafața plantată, producția pe 0,0596 ha fiind de 1,4 tone în anul trei și patru, 7 tone în anii cinci și șase, după care se stabilizează la 8,4 tone până în anul șaptesprezece de vegetație.

Dat fiind faptul că această cultură este foarte rentabilă, pentru întreaga durată de exploatare a plantației de Aronia melanocarpa și Lonicera kamtschiatica, profitul obținut este de 558512.40 lei, ceea ce conduce la o durată de recuperare a investiției de 3 ani.

Utilizând metologia Producției Standard conform Regulamentului CE 1242/2008, s-a transformat valoarea profitului net în euro și s-a putut determina clasa de mărime economic a plantației de Aronia melanocarpa și Lonicera kamstchiatica, rezultând clasa I.

Concluzii

În cazul plantației de cătină albă toate soiurile plantate la care a fost aplicat produsul EMBRYO KLON s-a remarcat foarte semnificativ efectul acestuia prin lipsa bolilor și dăunătorilor la nivelul plantei și prin procentul mare de prindere a butașilor înrădăcinați (peste 90%).

Efectele biostimulatorului ASFAC BCO -4 au fost foarte vizibile putându-se observa cu ușurință nivelul crescut de lăstărire a butașilor înrădăcinați și vigoarea acestora.

Îngrășământul foliar MESSIS BOR și clorura de potasiu a avut un efect benefic asupra butașilor înrădăcinați de cătină albă acționând optim asupra dezvoltării sistemului radicular și asupra dezoltării lăstarilor intrați în vegetație.

Produsele de fertilizare EMBRYO KLON, ASFAC BCO-4 ȘI MESSIS BOR au avut un efect semnificativ asupra arbuștilor de Aronia melanocarpa și Lonicera kamtschatica obținuându-se un procent de 100% de prindere a arbuștilor plantați și un efect semnificativ asupra nivelului de dezvoltare a lăstarilor în vegetație.

Înființarea unei culturi de Aronia melanocarpa și Lonicera kamtschatica este un beneficiu atât pentru sănătate, fiind niște fructe cu proprietăți nenumărate necesare organismului nostru cât și ca profit, investiția recuperându-se relativ repede (2-3 ani) după care se rămâne pe profit.

Această plantație fiind în sistem ecologic și utilizând arbuști necunoscuți suficient la ora actuală, am ajuns la concluzia că aceste culturi aduc un plus domeniului agriculturii și deschid o ,,poartă,, , nu foarte utilizată până acum, spre o lume văzută cu alți ochi și cu concepții cu totu diferite legate de agricultură.

Bibliografie

1. Ancu Irina, Botu Ion ,Budan Sergiu, Butac Mãdãlina, Cãlinescu Mirela ,Chițu Emil ,Creangã Ion, Isac Valentina ,Mladin Paulina ,Mladin Gheorghe ,Militaru Mãdãlina,Mazilu Crãișor, Marin Florin Cristian ,Nicola Claudia, Preda Silvia ,Plopa Catița ,Stanciu Cosmina ,Stanciu Gheorghe, Sturzeanu Monica ,Sumedrea Mihaela ,Tãnãsescu Nicolae, Turek Adrian, 2014, ,,Pomi, arbuști fructiferi, căpșuni,, Ghid tehnic și economic, accesat la data de 8 mai 2020

2. Balan Valerian, Sava Parascovia, Calab Tatiana, Ciorchină Nina, Cumpanici Andrei, Dodica Dmitri, Roșca Ion, Todiraș Vladimir, Zbancă Andrei , 2017, ,,Cultura arbuștilor fructiferi și căpșunului,, , Manual didactic, https://agrobiznes.md/wp-content/uploads/2018/03/Manual-didactic-Cultura-arbustilor-fructiferi-si-a-capsunului.pdf, accesat la data de 1 mai 2020.

3. Doctor Todiș Vladimir, 2017, ,,Protecția întegrată a arbuștilor fructiferi și căpșunului,, Ghid Practic, http://www.eco-con.net/Sisteme/Ghid.pdf , accesat la data de 11 mai 2020.

4. Hongu Eugenia, 1.06.2017, Fișă tehnică Asfac BCO-4, https://www.romchimprotect.ro/web/content/58768, accesat la data de 15 mai 2020.

5. Hongu Eugenia,1.10.2017, Fișă tehnică Messis Bor, https://www.romchimprotect.ro/web/content/58770, accesat la data de 15 mai 2020.https://www.romchimprotect.ro/shop/product/p2123-embryo-klon-4kg-5022

6.Ing. Andronic Elena Felicia ; ,,Cultivarea catinei albe,, ; Agenția zonei montane ;http://azm.gov.ro/wp-content/uploads/2017/02/cultura-de-catina-2017.pdf ; accesat la data de 20.aprilie 2020.

7. Mladin Gheorghe și Mladin Paulina,,,Tehnologia culturii cătinei albe,, Institutul de Cercetare-Dezvoltare Pentru Pomicultură Pitești, Mărăcineni, www.icdp.ro , accesat la data de 10 aprilie 2020.

8. Mladin Gherghe , Anca Irina, ,,Tehnologia de cultură a soiurilor și selecțiilor de Aronia melanocarpa (MICHX. ELL.),, , Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești, Mărăcineni,https://www.icdp.ro/laboratoare/arbusti/images/3.5.Tehnologie%20Aronia/Tehnologia%20de%20Aronia%20melanocarpa.pdf, accesat la data de 11 mai 2020.

9. M.H.Brand , 2016, ,,Propagation of Aronia by seed, cuttings, tissue culture and grafting,, Revista Acta Horticulturae., https://www.actahort.org/books/1174/1174_41.ht , accesat la data de 10 mai 2020.

10. Mottok Răzvan ; 19.12. 2016; ,, Acțiune terapeutică, benefică pentru sănătate,,; Revista Republica Bio;https://republicabio.ro/blogs/stiri/catina-proprieta-i-i-beneficii-care-i-au-adus-denumirea-de-ginseng-romanesc ; accesat la data de 4 mai 2020.

11. Nhuan Do Thi, Eun-Sun Hwang; septembrie 2014; ,, Bioactive Compound Contents and Antioxidant Activity in Aronia (Aronia melanocarpa) Leaves Collected at Different Growth Stages,,; revista Preventive Nutrition and Food Science;https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4195626/; accesat la data de 8.mai 2020.

12. Programul 4 parteneriate în domeniile prioritare 2007-2013, ,,Ameliorarea potențialului genetic și caracterizarea complexă a biotipurilor din grupa plante de viitor cu impact asupra dezvoltării ecologice și durabile în pomicultură.,, ,accesat

13. Rați Ioan Viorel, Rați Luminița, 2015, ,,Cătina în exploatații agricole,, https://fdocument.pub/document/catina-in-exploatatii-agricole-56548c5e2d837.html , accesat la data de 12 mai 2020.

14. Șerban Dragoș, 25.03.2016 ;,, Totul despre cătina albă. Cătina albă, medicamentul viu,,; Revista AgroRomânia; accesat la data de 20 aprilie 2020.https://agroromania.manager.ro/articole/diverse/totul-despre-catina-alba-catina-alba-medicamentul-viu-27.html

15.Vătămanu Victor; 16.06.2016; ,,Tehnologia de cultură pentru cătina albă,, Revista agrimedia; https://www.agrimedia.ro/articole/tehnologia-de-cultura-pentru-catina-alba# ; accesat la data de 6 mai 2020.

16. https://www.pcfarm.ro/articol.php?id=326 ; accesat la data de 15.aprilie.2020.

17. http://plants.usda.gov/plantguide/pdf/pg_arme6.pdf accesat la data de 10 mai 2020.

18. https://adevarul.ro/ accesat la data de 1 iunie 2020.

19. https://www.gardenexpert.ro/ accesat la data de 1 iunie 2020.

20. https://www.meteoblue.com/ accesat la data de 3 iunie 2020.

ANEXE

Fig.1 -Pepinieră de cătină albă din cadrul fermei S.C. Fructex Bacău S.R.L

Fig. 2- Butași de cătină albă – Mascul – Soiul STAR

Fig. 3 -Butași de cătină albă – Soiul VICTORIA

Fig. 4-Butași de cătină albă – Soiul SERPENTA

Fig. 5-Butași de cătină albă-Soiul AURAȘ

Fig. 6-Butași de cătină albă- Soiul DIANA

Fig. 7-Butași de cătină albă –Soiul OVIDIU

Fig.8- Butași de cătină albă –Soiul SILVIA

Fig.9-Butași de cătină albă –Soiul TIBERIU

Fig.10-Plantație de Aronia melanocarpa și Lonicera kamtschatica din cadrul fermei S.C. Ferma HNKU Aronia S.R.L