Coordonator stiintific: Absolvent: Gabriela Ionescu Răzvan Alexandru Hotea Septembrie 2018 LUCRARE DE DISERTAȚIE 2 Cuprins : Capitolul 1…. [621999]

LUCRARE DE DISERTAȚIE

1
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE ENERGETICA
SURSE REGENERABILE DE ENERGIE

LUCRARE DE DISERTAȚ IE

COMBUSTIBIL I ALTERNATIVI
DIN DE ȘEURI MUNICIPALE
SOLIDE . GENERARE DE ENERGIE
TERMIC Ǎ SI ELECTRICǍ

Coordonator stiintific: Absolvent: [anonimizat] 2018

LUCRARE DE DISERTAȚIE

2
Cuprins :

Capitolul 1. Introducere…………………………………………………………………………………pag. 3
1.1 Scop……………………………………………………………………………………………………..pag. 3
1.2 Generarea biogazului de la depozitele de deșeuri solide municipale ………………pag. 4
1.3 Materie prima pentru instalatiile de biogaz ………………………………………………….pag. 5
1.4 Principalul obiectiv ………………………………………………………………………………….pag. 6
1.5 Aplicatii ale utilizarii biogazului drept drept purtător de energie ………. ……………..pag. 6
1.6 Provocări în ceea ce privește utilizarea energiei termice ……………….. …………….pag. 7

Capitolul 2. Proiecta rea și dimensionarea instalației de colectare și tratare a
gazului ……………………… ………………………………………………………………………………..pag. 7
2.1 Sistemul de management al biogazului – Specificații tehnice ……… ……….. ………pag. 7
2.2 Puțuri de colectare …………………………………………………………………………………..pag. 8
2.3 Conducte de captare a gazului……………………………………………… ………. ………..pag. 12
2.4 Rețeaua de conducte de transfer al biogazului…………………. …………………. ……pag. 13
2.5 Statii de colectare a gazului…… ……………….. ……………………………………………..pag. 15
2.6 Conducta principala de eliminare a gazului (conducta perimetral a de gaz) …….pag. 15
2.7 Separatorul de condensat/colectarea condensatului …………………………………..pag. 16
2.8 Unitatea de ardere……………… …………… ……………………………………………………pag. 18
Capitol ul 3. Estimarea producți ei de gaz de depozit…………………………………. ……..pag. 18

Capitolul 4. Concluzii ………………………………………………………………………………. ….pag. 26

Bibliografie………………………………………………………………………………………………..pag . 27

Anexa 1…………………………………………………………………………………………………….pag . 29

Anexa 2…………………………………………………………………………………………………….pag . 30

LUCRARE DE DISERTAȚIE

3
Capitolul 1. INTRODUCERE

Deșeurile municipale solide sunt recunoscute ca fiind una dintre cele mai
importante emisii generate de activit ățiile umane. În România, cele mai multe deșeuri
solide sunt eliminate prin depozitare în zonele joase situate în și în jurul centrelor urbane
rezultă nd generarea unor cantități mari de biogaz care conțin o proporție considerabil ă
de metan. Metanul este considerat ca fiind unul dintre cele mai importante gaze cu efect
de ser ă avand o concetraț ie de p ână la 20 de ori mai mare decat a dioxidului de carbon,
concetra ția de metan atmosferic are o cre ștere de 1 -2%/an. [1]
Cantitatea de biogaz pr odus în timp depinde de mai mulț i parametrii. Factorul
determinant fiind vechimea depozitului, datorit ă începerii descompun erii de șeului dup ă
aproximativ 3 luni de la depozitare, descompunerea se poate întinde pe o durat ă de 20 –
25 de ani. Rata de creștere, in primii ani de la depozitare, cre ște rapid de la 0 la 11 m3
/(tonă·an),dupa care urmeaza o reducere continuu ă a acesteia. Rata de generare a
biogazului depinde de temperatura internă a stratului de deșeu și în mică măsură de
condițiile atmosfer ice.
Temperatura optimă de producere este de (35 -37)°C. Schimbările sezoniere de
temperatură influențează puțin rata de generare, deoarece reacțiile de de scompunere a
deșeurilor organic e asigură o temperatură aproape constantă în decursul anului de circa
50°C. Un alt parametru important este conținutul de umiditate al deșeurilor. Ideal ar fi ca
acesta să rămână între 50 și 60% . Cu cât deșeul depozitat este mai umed cu atât este
mai mare rata de descompunere. O umiditate mai mare a deșeului, de peste 65%,
conduce la producerea de cantități importante de levigat necesitând colectarea și
îndepărtarea acestuia. Când deșeurile au un conținut mai mic de 30% el se va degrada
mult mai încet deoarece activitatea microbiană este inhibată. Tipul de deșeuri depuse
poate influența atât compoziția cât și cantitatea de biogaz produs. Deșeurile organice
produc în principal gaz ce conține CH4 and CO2, față de deșeurile sintetice care pot fi
inerte, ca sticla, sau produc gaze specifice ca H2S, în cazul degradării unor materiale
plastice. Caracteristicile fizice, ca adâncimea stratului și caracteristicile chimice ca pH-ul
pot influența mult rata de producere a biogazului. Pentru obținerea producției maxime de
biogaz, stratul trebuie să fie sufici ent de adânc pentru a asigura descompunerea
anaerobă și ph -ul trebuie să aibe o valoare apropiată de cea neutră, adică de 6,8 -7,2.

1.1 Scop

Eliminarea adecvată a deșeurilor solide este responsabilitatea cetățenilor, a
operatoriilor de depozite de deseuri sol ide și agențiilor publice de reglementare. Agentiile
de reglementare cum ar fi Directia de sanatate si Ministerul Mediului, apelor si padurilor ,
joacă un rol i mportant, deoarece acestea sunt responsabil e pentru aplicarea legilor
privind deșeuri le solide, s tabilirea r eglementărilor și monitorizarea conditii lor de mediu.
Eliminarea necorespunzătoare a deșeurilor solide poate avea efecte adverse asupra
mediului inconjurator, dar și asupra sănătății umane . Solutii tehnice care sa fie eficiente
din punct de vedere al costului ar trebui sa fie atat social cat si politic acceptate.
Printre metodele disponibile în prezent pentru eliminarea deșeurilor solide este
îngroparea în depozitele de deșeuri. Depozitele de deșeuri sun t proiecte majore de
construcție , care trebuie să fie proiectate si amplasate în mod corespunzător, mai apoi
construite, exploatate și închise. Ele pot fi operate de către age nțiile publice și/sau private.
Depozitarea deșeurilor solide in zone special amenajate a fost inițial promovat ă
atât ca o metodă de eliminarea deșeurilor solide cât și ca o metod ă de recuperare a
terenurilor inutilizabile. Pe m ăsura ce s -au adunat și analizat mai multe date, at ât științifice

LUCRARE DE DISERTAȚIE

4
cât si operaț ionale, agenț iile de reg lementare, cei din industria deș eurilor cât ș i publicul
larg au d evenit mult mai conștiente in ceea ce priveș te impactul atat pe termen scurt, cat
și pe termen lung al depozitelor de deș euri.
Depozitele de deș euri nu ar mai trebui promovate ca metode de imbunatatiri
funciare doar in cazul in care in care indeplinesc conditii stricte in ceea ce priveș te
amplasamentul, proiectarea , constructia și criteriile operationale.
Marea majoritate a problemelor asociate cu fostele sau actualele depozite de
deșeuri solide pot fi reduse la amplasarea necorespunzăto are și/sau erori de
proiectare .[2]

1.2 Generarea biogazului de la depozitele de deșeuri solide municipale

Imediat după ce deșeurile au fost depozitate, componenții organici sunt supuși
reacțiilor biochimice. Generarea gazelor are loc în 5 faze așa cum este ilustrat în fig. 1.

Fig.1 Fazele de generare a biogazului de la depozitele de deșeuri solide municipale

Prima fază este faza de ajustare inițială , în care componenții organici
biodegradabili ai deșeurilor sunt supuși descompunerii de către bacterii în condiții aerobe
(datorită înglobării unei anumite cantități de aer în stratul de deșeu). Această reacție este
similară cu arderea pentru că produșii formați sunt CO2 și vapori de apă.
În cea de -a doua fază, denumită faza de tranziție , oxigenul este consumat în totalitate și
începe descompunerea anaerobă.
În faza a III -a, faza acidă , activitatea bacteri ilor începută în faza a doua se
intensifică producând o mare cantitate de acizi organici și o cantitate redusă de H2. În
prima etapă, bacteriile ferme ntative hidrolizează c ompușii cu masă moleculară mare
(celuloză, amidon, pectina, lipide, polimeri, proteine) în compuși cu molecule mai mici ce
pot fi folosite de microorganisme ca sursă de energie. În a doua etapă, etapa de
acidogeneză, bacteriile conver tesc compușii rezultați în prima etapă în compuși cu masă
moleculară și mai mică, ca acidul acetic ( CH3COOH ), acidul propionic, acidul butiric și
etanolul. Gazele generate în această fază sunt: NH3, H2S, CO2. Reacția reprezentativă
este:
𝐶6+𝐻12+06→2𝐶2𝐻5𝑂𝐻+2𝐶𝑂2
Faza a IV -a este faza metanogenă , în care se formează metanul sub acțiunea bacteriilor
metanogene, fie prin descompunerea acizilor în CH4 și CO2, fie prin reducerea CO2 cu CH4.
În această fază pH-ul crește la valori cuprinse în domeniul 6,8 -8. Principale reacții sunt:

LUCRARE DE DISERTAȚIE

5

𝐶𝐻3𝐶𝑂𝑂𝐻→𝐶𝐻4+𝐶𝑂
𝐶𝑂2+4𝐻2→𝐶𝐻4+2𝐻2

Faza a V -a este faza de maturare . Deoarece apa se infiltrează prin stratul de
deșeu, o parte a materialului biodegradabil ce nu era mai înai nte disponibil va fi
convertit.[2]
Compoziția tipică a gazului de la depozitele de deșeuri este dată în tabelul 1.
Component Participație volumică
(raportată la starea anhidră)
Metan 45-60
Dioxid de carbon 40-60
Azot 2-5
Oxigen 0,1-1
Hidrogen 0-0,2
Amoniac 0,1-1
Monoxid de carbon 0-0,2
Mercaptani, hidrogen sulfurat, benzopirol,
scatol 0,01-1
Tab. 1. Compoziția gazului generat de depozitele de deșeuri solide municipale

1.3 Materie prima pentru instalatiile de biogaz

Biogazul este produs prin digestia anaerobă. Materia primă adecvată pentru
digestia anaerobă include o gama larga de materii din biomasă, de preferință alcătuite
din substanțe ușor de descompus. Acestea includ grăsimi, uleiuri, zaharuri și amidon.
De asemenea, celuloza este uș or de descompus, pe cand lignina, un compus major al
lemnului, este dificil de descompus prin AD. Materia primă tipică pentru instalațiile de
biogaz poate fi de origine vegetală și animală.
• Excremente animale (gunoi de grajd, dejecții lichide, bălegar)
• Reziduuri și produse secundare agricole
• Deșeuri organice de la industriile agro -alimentare
• Deșeuri organice de la industriile de biomateriale (de exemplu a celulozei și
hartiei, farmaceutică)
• Fracția organică a deșeurilor solide urbane
• Deșeuri alimentare de la serviciile de catering
• Nămoluri de canalizare de la stațiile de epurarea apelor
• Culturi energetice destinate pentru biogaz (de exemplu porumb, sfeclă de
zahăr, iarbă)

Tipul de materie primă influențează procesul de digestie anaerob ă și compoziția
finală a biogazului produs. Biogazul constă in principal din metan (CH4, 40 -80%) și
dioxid de carbon (CO2 , 15-45%), cantități mai mici de hidrogen sulfurat (H2S), amoniac
(NH3), azot gaz (N2), precum și alți compuși. In plus, de obicei, biogazul este saturat c u
vapori de apă (H2O). Compusul dorit este metanul, bogat in energie, deoarece acesta
poate fi convertit intr -o unitate de cogenerare, in energie electrică și termică.
Productivitatea in metan este una dintre cele mai importante caracteristici ale materiil or
prime utilizate in procesul de digestie anaerobă .
Productivitățile pe categorii ale materiei prime sunt prezentate in tabelul 2. Tipul și
productivitățile in metan ale materiilor prime influențează semnificativ profitabilitatea
unei instalații de biogaz .

LUCRARE DE DISERTAȚIE

6
Pe langa tipul de materie primă și alți factori, cum ar fi tipul constructiv al
sistemelor de digestie, temperatura in digestor, timpul de retenție și incărcătura
organică influențează compoziț ia biogazului .

Materie primă Productivitate in
CH4 [m3/t materie
primă proaspătă] Materie primă Productivitate in
CH4 [m3/t materie
primă proaspătă]
Grăsimi și ulei de
prăjire 562 Semințe de cereale 320
Glicerină 421 Turte de rapiță
317

Cazeină 392 Zer, alte deșeuri
lichide si uscate cu
conținut scăzut de
zahăr 298
Lactoză 378 Făină de rapiță 274
Lapte degresat
uscat 363 Deșeuri cerealiere 272
Deșeuri de la
brutării 344 Tărațe 270
Semințe de porumb 324 Paine invechită 254

Tabel 2. Productivități in metan pe categorii de materie primă

1.4. Principalul obiectiv

Pentru instalațiile de biogaz din Europa principalul obiectiv este in prezent
producția de energie din surse regenerabile și in special producția de energie electrică.
Un alt obiectiv important pentru instalațiile de biogaz este capacitatea aces tora de a
stabiliza rețelele electrice, prin stocarea de energie și, astfel, de a contribui la un
management activ de incărcare intr -o rețea inteligentă de energie electrică. Un alt obiectiv
al instalațiilor de biogaz este, de obicei, managementul durabil al deșeurilor.

1.5. Aplicatii ale utilizarii biogazului drept drept purtător de energie

Biogazul poate fi transformat in energie termică , energie mecanică și energia
electromagnetică (lumina). Acesta poate fi de asemenea folosit ca și compus chimic .
• Iluminat : in lămpi de gaz
• Incălzire : in arzătoare, boilere și sobe pe biogaz
• Uscare : ca o formă specială de utilizare a energiei termice in uscătoare tip șarjă
(prin trecere), uscatoare tip bandă rulantă, uscătoare cu mecanism mobil cu zbaturi,
precu m și in sistemele sorptive de stocare a energiei termice
• Răcire : in instalații frigorifice cu absorbție
• Electricitate : in motoare pe gaz (Motoare Pilot cu Injecție, Motoare Otto pe gaz),
pile de combustie, micro -turbine pe gaz, motoare cu Ciclu Rankine (CRC, ORC), cu
ciclu Kalina, motoare Stirling, turbine cu gaze de ardere
• Transporturi : in Vehicule pe Gaz Natural Comprimat, ca biometan

LUCRARE DE DISERTAȚIE

7
• Inmagazinare de energie : in sisteme de stocare specifice pentru biogaz (de
presiune joasă sau inaltă; lichefiat), sau ca biometan in rețeaua de gaze naturale cu
scopul de a echilibra incărcarea cu energie electrică și termică
• Substitut al gazului natural : condiționat la biometan urmat de injectarea in
rețeaua de gaze naturale

1.6 Provocări în ceea ce privește utili zarea energiei termice

• Sezonalitatea: Este necesară mai puțină caldură pentru incălzirea digestoarelor in
timpul verii. In plus, anumite aplicații ale incălzirii, de exemplu, a clădirilor, sunt
necesare doar in timpul iernii. Astfel, există ade sea un surplus decăldură in timpul
verii.
• Calitatea și cantitatea de energie termică: Capacitate instalată a instalațiilor
agricole tipice de biogaz din Europa este de aproximativ 500 kW term, care este
prea mică pentru utilizarea căldurii de către industriile mar i. Unele industrii au
nevoie de temperaturi mai mari decat cele care pot fi furnizate de către o instalație
de biogaz.
• Costuri ridicate: Mai multe opțiuni pentru utilizarea căldurii reziduale necesită
echipamente suplimentare cu costuri de investiții ridic ate, de exemplu, instalarea
de module ORC sau construirea de micro -rețelele de termoficare.
• Acceptare și sprijin publice: Construirea de noi micro -rețele de termoficare este
posibilă numai in cazul in care cererea de energie termică este asigurată, ceea ce
inseamnă că sunt dispuși să se conecteze suficienți clienți. In plus, administrațiile
locale trebuie să fie pentru sprijin, să permită construirea de micro -rețele de
termoficare.

Capitolul 2. Proiectarea și dimensionarea instalaț iei de colectare ș i
tratare a gazului
2.1 Sistemul de management al biogazului – Specificații tehnice

Principalul scop al degazării la depozitele care acceptă deșeuri biodegradabile
este de a preveni emisia de gaz în atmosferă datorită consecințelor ei negative asupra
mediului (gaz cu efect de seră).
Dimensionarea instalației de degazare se face pe baza prognozei producerii
gazului de depozit. Pentru depozitele existente, este necesară efectuarea testelor de
aspirare, iar rezultatele acestora se corelează cu prognoza te oretică, în măsura în care
aceasta poate fi realizată.
Sistemul de degazare trebuie să fie construit astfel încât să se garanteze siguranța
construcției și sănătatea personalului de operare. Întregul sistem de colectare a gazului
trebuie construit perfect etanș față de mediul exterior și trebuie să fie amplasat izolat față
de sistemele de drenaj și evacuare a levigatului, respectiv a apelor din precipitații.
Poziționarea elementelor componente ale sistemului de colectare a gazului nu
trebuie să afecteze fun cționarea celorlalte echipamente, a stratului de bază ori a
sistemului de acoperire al depozitului.
Materialele din care sunt construite instalațiile trebuie să fie rezistente împotriva
acțiunilor agresive generate de:

LUCRARE DE DISERTAȚIE

8
– temperatura ridicată din corpul dep ozitului (până la 70 grade C);
– încărcarea provenită din greutatea corpului deșeurilor, a acoperirii de suprafață
a depozitului și cea provenită din traficul utilajelor (compactor, camioane etc.);
– levigat și condensat;
– microorganisme, animale sau ciup erci.
Sistemul de colectare și transport al gazului trebuie amplasat astfel încât să nu
obstrucționeze operarea depozitului.
O instalație activă de extracție, colectare și tratare a gazului este alcătuită din
următoarele componente ( Fig. 2 ):
– puț de extracție a gazului, cuprinzând conducte de drenaj
– conducte de captare a gazului
– stații de colectare a gazului
– conducte de eliminare și conductă principală de eliminare a gazului
– separator de condensat
– instalație de ardere controlată a gazului/in stalație pentru valorificarea gazului
– instalație de siguranță pentru arderea controlată
– componente de siguranță

Fig. 2 Schema sistemului de colectare a gazului de depozit

2.2 Puțuri de colectare

Puțurile pentru extracția gazului trebuie să fie poziționate în mod uniform în masa
de deșeuri care generează gaz. Puțurile de gaz se amplasează pe cât posibil simetric și
la distanță egală între ele (recomandat, de circa 50 m). Puțurile se amplasează cât mai
aproape de berme și de căile de circulație, iar distanța de la puțuri până la limita exterioară
a corpului depozitului trebuie să fie > 40 m, pentru a cuprinde în zona de aspirare și
marginea depozitului.
Puțurile de gaz trebuie să fie etanșe, pentru a nu permite pătrunderea aerului în
interior; ele trebuie să fie rezistente, pentru a suporta tasarea corpului depozitului și, de
asemenea, să poată fi ușor reparate și controlate.

LUCRARE DE DISERTAȚIE

9
Puțul de gaz este alcătuit dintr -un filtru vertical cu diametrul >80 cm, poziționat în
interiorul corpului depozitului, real izat din pietriș sau criblură, și în care este înglobată
conducta de drenaj cu diametrul interior de minimum 200 mm. Această dispunere a
elementelor asigură o extracție uniformă a gazului generat în corpul depozitului cu o
suprapresiune de aproximativ 40 h Pa. Pentru a acoperi un volum suficient din corpul
depozitului și pentru a putea dirija gazul captat în direcția dorită este necesară generarea
unei subpresiuni efective de 30 hPa la capătul superior al puțului de gaz ( Fig. 3 ).

Fig. 3 Partea superioara a unui put de gaz intr -un depozit acoperit

Pentru calcularea numărului de puțuri de gaz se ține seama de faptul că 1 metru
de conductă filtrantă cu o secțiune m inimă de 250 cm2 captează aprox. 2 m3 de gaz pe
oră.
Pereții conductelor filtrante trebuie să fie perforați, diametrul perforațiilor depinde
de dimensiunile granulelor din filtrul cu pietriș sau criblură. Deoarece permeabilitatea
materialului filtrant trebuie să fie de cel puțin 1 x 10-3 m/s, se folosește un material cu
d = 16 – 32 mm. Diame trul perforațiilor trebuie să fie mai mic de 0,5 x d, adică 8 – 12 mm.
Se utilizează conducte cu perforații rotunde, deoarece au rezistență mai mare la
deformare, sunt mai stabile față de forțele rezultate din procesele de tasare în corpul
depozitului și r ezistă mai bine la forțele de forfecare. Conductele trebuie să fie prevăzute
cu sisteme de înfiletare, pentru a asigura prelungirea puțului de gaz pe perioada de
operare a depozitului.
În timpul operării, la suprafața depozitului, construcția puțului cons tă dintr -o
instalație specială . Acest sistem de construcție este necesar pentru a putea suporta

LUCRARE DE DISERTAȚIE

10
tasările din corpul depozitului fără deteriorarea puțului de gaz și a sistemului de
impermeabilizare la suprafața depozitului.
După închidere, trebuie să se evit e atât pătrunderea aerului și a apei din precipitații
în corpul depozitului în jurul puțurilor de extracție a gazului, cât și emisiile de gaz în stratul
de recultivare. La extremitatea superioară a puțului de gaz se aplică o conductă etanșă
peste conducta filtrantă. Conducta etanșă trebuie să aibă un capac cu sistem de
înfiletare, pentru a se asigura controlul conductei filtrante, care se scurtează periodic,
corespunzător tasărilor din corpul depozitului. Capacul este prevăzut cu o instalație
pentru preleva rea probelor de gaz și măsurarea temperaturii ( Fig. 4 ).

Fig. 4 Etape de construc ție a p ărții superioare a unui pu ț de gaz

În forma sa finală puțul de gaz este prevăzut cu un dispozitiv de acoperire și
închidere, pentru evitarea influențelor climatice și a manipulărilor nepermise ale
instalațiilor de siguranță.
În cazul depozitelor nou construite se începe instalarea puțurilor de gaz după ce
stratul de deșeuri a atins înălțimea de aproximativ 4 m. Baza puțului trebuie să fie
amplasată la cel puțin 2 – 3 m deasupra stratului de drenaj pentru levigat, pentru a se
evita apariția unor forțe de presiune peste limita admisă pe stratul de drenaj pentru levigat
și pe stratul de impermeabilizare a bazei depozitului. Cu ajutorul unor dispozitive de
tragere în form ă de cupolă puțurile de gaz sunt înălțate o dată cu creșterea în înălțime a
corpului depozitului până la nivelu l maxim de umplere a acestuia (Fig. 5 ).
Conform Normativului Tehnic privind depozitarea deșeurilor (26 noiembrie 2004),
pentru a calcula numărul de puțuri de gaz trebuie să se țină seama de faptul că 1 m de
conductă de filtrantă cu o secțiune transversală minimă >250 cm2 poate colecta
aproximativ 2 m3 gaz/oră.

LUCRARE DE DISERTAȚIE

11

Fig. 5

În total, se vor executa 20 puțuri pentru colectarea biogazului din celula A. Distanța
dintre două puțuri de biogaz nu va fi mai mare de 50 m. Poziționarea relativă a puțurilor
este reprezentată în figura următoare.
Dacă se aplică coeficienții de mai sus, cele 20 puțuri pot recupera o cantitate totală
de biogaz de aproximativ 2. 228,54 m3/h. Ținând cont de cantitatea recuperată efectiv de
500,38 m3/h, este evident că sistemul de biogaz propus este suficient și eficient.

Figura 6: Poziționarea puțurilor de gaz de depozit

LUCRARE DE DISERTAȚIE

12
Puțurile vor fi poziționate cât mai aproape posibil de bermele și drumurile de acces,
iar distanța de la puțuri la limita exterioară a corpului depozitului va fi de cel puțin 40 m,
pentru a cuprinde în zona de aspirație și marginea depozitului.
Datele privind puțurile de colectare (înălțime, debit) sunt furnizate în tabelul de mai
jos. Debitul fiecărui puț a fost calculat luând în considerare procentul adâncimii puțului la
adâncimea totală a celor 20 puțuri, precum și cantitatea totală de biogaz care va fi
recuperată de aceste puțuri.

Puț Adâncime (m) Debitul de biogaz (m3/h)
C1 14,00 14,10
C2 19,00 19,13
C3 20,00 20,14
C4 20,00 20,14
C5 17,00 17,12
C6 16,00 16,11
C7 29,00 29,20
C8 34,00 34,23
C9 35,00 35,24
C10 32,00 32,22
C11 19,00 19,13
C12 21,00 21,14
C13 33,00 33,22
C14 37,00 37,25
C15 37,00 37,25
C16 21,00 21,14
C17 18,00 18,12
C18 25,00 25,17
C19 26,00 26,18
C20 24,00 24,16
Sum 497,00 500,38
Tabel 3: Date privind puțurile de colectare

2.3 Conducte de captare a gazului

Fiecare puț de extracție a gazului trebuie să fie conectat la una din stațiile de
colectare a gazului prin intermediul unei conducte de captare.
În cazul în care o conductă de captare a gazului nu mai funcționează, ea se
înlocuiește cu o nouă conductă, pentru a se asigura o extracție continuă și a se evita
efectele negative ale gazului de depozit asupra sănătății personalului de operare a
depozitului.
Conductele de captare a gazului se instalează cu o pantă de cel puțin 5% față de
stația de colectare a gazului, pentru a se evacua apa provenită din cond ens în interiorul
conductei. Se recomandă pantele mai mari, pentru a suporta eventualele tasări și surpări
din corpul depozitului, fără a provoca deteriorări ale conductelor.
Trebuie să se evite acumulările de apă în conductele de captare a gazului. Aceste
conducte trebuie să fie prevăzute cu sisteme flexibile de conectare la puțurile de extracție,
la capătul superior definitiv al puțului și la stațiile de colectare a gazului, pentru a se
minimiza deteriorările prin tasări, forțe de presiune, forțe transver sale și forțe de torsiune.
Conductele și conexiunile flexibile trebuie să fie asigurate împotriva încărcării cu

LUCRARE DE DISERTAȚIE

13
electricitate statică, sau să fie executate din material cu conductibilitate electrică (de ex.
PE cu conductibilitate electrică). Calitatea mate rialului din care sunt făcute conductele
trebuie să asigure o rezistență la presiune >/= PN 6.
Diametrul conductei de captare trebuie să fie >/= 90 mm. Conductele de colectare
a gazului trebuie să poată fi închise ermetic cu ajutorul unor sisteme de închidere prin
culisare, pentru a se putea efectua reparații la conducte fără riscul emanațiilor
necontrolate de gaz.
Conductele trebuie să fie acoperite și protejate de îngheț la suprafața depozitului,
printr -un strat de pământ sau deșeuri cu o grosime > 80 cm, pentru a evita înghețarea
apei provenite din condensat care poate duce la deteriorarea armăturilor și a
echipamentelor, și la deformarea sau obturarea secțiunii conductei.

2.4 Rețeaua de conducte de transfer al biogazului

Fiecare puț de colecta re a gazului va fi conectat la stația de colectare a gazului
prin intermediul unei conducte de captare a gazului.
Conductele de captare a gazului vor fi instalate cu o pantă de cel puțin 5% față de
stația de colectare a gazului, pentru a evacua apa proveni tă din condens în interiorul
conductei.
Aceste conducte trebuie să fie prevăzute cu sisteme flexibile care permit
conectarea la stația de colectare a gazului, pentru a minimiza deteriorările cauzate de
tasare, forțele de presiune, forțele transversale și f orțele de torsiune sunt minimizate.
Conductele și conexiunile flexibile trebuie să fie realizate din PEID cu o rezistență la
presiune ≥ PN 6.
Diametrul conductelor de captare va fi de 160 mm.
Conductele de captare a gazului vor fi prevăzute cu vane fluture, înainte de
conexiunea acestora la stația de colectare, asistând controlul gazului de depozit de la
conductele specifice și permițând oprirea curgerii gazului. Conductele trebuie protejate
împotriva înghețului la suprafața depozitului cu un strat d e pământ sau deșeuri de cel
puțin 80 cm grosime.
Stația de colectare a biogazului este conectată printr -o conductă principală care
conduce biogazul la unitatea de incinerare. Conducta principală de eliminare a biogazului
trebuie să permită accesul și regla rea de la căminele de colectare a apei care conțin
separatoare de condensat, în caz de avarii. Panta sa trebuie să fie de cel puțin 0,5%
pentru a evacua particulele conținute în condens. Diametrul nominal al conductei este de
200 mm. Această conductă va fi instalată la adâncimi mai mari decât adâncimea de
îngheț specifică zonei, dar nu mai puțin de 80 cm, și vor fi plasate în afara suprafeței de
etanșare, și în niciun caz sub echipamentele de colectare a apei pluviale (șanțuri) și sub
drumul de acces. Proie ctul propus permite ca aceste specificații să fie respectate.

Principiile principale ale proiectului privind sistemul de management al biogazului
sunt:
 Reducerea pierderilor prin frecare
 Viteza maximă a biogazului în interiorul conductei nu va depăși 10 m/s

LUCRARE DE DISERTAȚIE

14

2)2d(πQ
AQu

))d 3,71ks(Re6,9log( 3,62λ
1,111/2
  Sub-presiunea celui mai îndepărtat puț este de 30 mbari
 Echilibrarea căderii de presiune deasupra brațelor rețelei
Căderea de presiunea este calculată folosind ecuația lui Darcy:

DulP*2***2

unde:
 P cădere de presiune la lungimea conductei, Pa
 λ coeficientul de frecare
 l lungimea conductei, m
 ρ densitatea biogazului = 1,255 kg/m³
 u viteza biogazului în interiorul conductei, m/sec
 D diametrul nominal al conductei, m
Viteza biogazului în interiorul conductei este calculată utilizând următoarea
ecuație:

unde:
 D – diametru nominal al conductei, m
 D – diametrul interior al conductei, m
 A – aria transversală a conductei = 3,14 x d2 / 4
Cel mai bun mod de calcul a coeficientului de frecare în interiorul conductei este
utilizarea relației Haaland:

unde:
 λ – coeficientul de frecare
 Re – numărul Reynolds
 ks – rugozitatea, mm
 d – diametru interior al conductei, mm

Rezultatele calculelor de dimensionare, pentru conductele în cauză, sunt
prezentate în Anexa 1 . Pierderea de presiune a fost calculată pentru cel mai îndepărtat
puț/racord care va suferi c ea mai mare scădere de presiun e.

LUCRARE DE DISERTAȚIE

15
2.5 Statii de colectare a gazului

In statiile de colectare a gazului conductele individuale de colectare sunt conectate
la conducta de eliminare a gazului.Numarul statiilor de colectare se stabileste in functie
de dimensiunea depozitului, numarul puturilor decolectare si distributia lor. In incinta
statiilor de colectare a gazului, fiecare conducta de colectare trebuie sa fie prevazuta cu
o portiune speciala pentru prelevarea probelor. Aceasta portiune se realizeaza din teava
cu diametrul de DN 50, pentru a asigura o vi teza constanta de circulatie a gazului mai
mare de 2 m/s; viteza optima a gazului este de aproximativ 6-8 m/s. Lungimea acestei
tevi trebuie sa fie 10 x DN inainte de stutul de masurare, respectiv 5 x DN dupa stutul de
masurare. Intre zona de masurare si c ilindrul de colectare (in care se termina conductele
de captare individuale) se amplaseaza un dispozitiv culisant pentru inchidere si reglare,
cu pozitionare verticala pe sectiunea conductei, pentru a se evita depunerile pe lagarele
sistemului de rotatie. Intre cilindrul de colectare si conducta principala de eliminare se
monteaza un dispozitiv culisant de inchidere. Constructiile care constituie statiile de
colectare a gazului trebuie sa fie complet inchise, prevazute cu spatii de aerisire (in pereti
se mo nteaza cel putin 2 gratare de aerisire cu dimensiunile 50 x 50 cm) si asigurate
impotriva accesului persoanelor neautorizate. In zona statiilor de colectare a gazului se
monteaza panouri de avertizare asupra pericolelor legate de prezenta gazului de depozi t,
pe care se mentioneaza si interdictiile legate de fumat si de foc. La proiectarea si
constructia statiilor de colectare a gazului trebuie sa se tina seama de faptul ca acestea
trebuie sa fie intotdeauna in afara zonei impermeabilizate a bazei, respectiv suprafetei
depozitului si trebuie sa fie accesibile direct de pe drumul perimetral. Rigolele pentru
colectarea apei din precipitatii se amplaseaza intre corpul depozitului si statiile de
colectare.

2.6 Conducta principala de eliminare a gazului (conducta perimetrala de gaz)

Statiile de colectare a gazului sunt conectate intre ele printr -o conducta principala
de eliminare agazului (conducta perimetrala).Conducta principala de eliminare trebuie sa
poata fi reglata de la caminele in care sunt ampla sate separatoarele de condensat, pentru
a putea interveni in cazul in care apar defectiuni. Panta conductei principale de eliminare
trebuie sa fie de cel putin 0,5%, pentru a putea evacua particulele minerale din condensat.
Diametrul nominal al conductei ( DN) trebuie sa fie de cel putin 200 mm. La cantitati mai
mari de gaz (> 750 m3/h) si conducte mai lungi (> 1000 m) diametrul minim trebuie sa fie
> 250 mm,deoarece se formeaza mai mult condensat. Toate conductele se instaleaza la
adancimi mai mari decat a dancimea de inghet specifica zonei, dar nu la mai putin de 80
cm. La proiectare trebuie sa se tina seama de pozitionarea sistemelor de
impermeabilizare, a drumurilor de acces si a instalatiilor de drenaj. Conducta principala
de eliminare a gazului trebuie sa fie amplasata in afara zonei de impermeabilizare a
suprafetei, si in nici un caz pe sub instalatii de colectare a apei din precipitatii (rigole) si
pe sub drumurile de acces (din cauza sarcinilor dinamice si statice care apar in aceste
zone).

LUCRARE DE DISERTAȚIE

16
2.7 Separatorul de condensat/colectarea condensatului

Gazul de depozit saturat cu vapori de apa duce la formarea de condensat in
sistemul de conducte. Ca baza de calcul pentru cantitatea de condensat se considera
cantitatea de apa care se formeaza la raci rea de la 55°C la 20°C. Aceasta inseamna
aprox. 100 ml de condensat la fiecare m c de gaz de depozit. De aceea in conducta
principala de eliminare a gazului se instaleaza, in punctele cele mai joase, in camine
subterane cu acces, separatoare de condensat. C aminele de separare a condensatului,
precum si toate instalatiile din interior care pot veni in contact cu condensatul, se
confectioneaza din materiale rezistente la coroziune. Caminele trebuie sa fie
impermeabile fata de apa freatica si sa fie calculate static pentru a fi rezistente la fortele
care le -ar putea deplasa. Condensatul se evacueaza printr -un dispozitiv tip sifon, intr -un
recipient care trebuie sa fie intotdeauna plin cu condensat, pentru evitarea patrunderii
aerului in conducta principala de ga z, atunci cand se pompeaza condensatul (Fig. 6).
Distanta intre separatorul de condensat si rezervorul de condensat trebuie calculata astfel
incat sa se asigure ca vacuumul din conducta principala de eliminarea a gazului nu
determina absorbtia condensatulu i inapoi in sistemul de conducte. Caminele trebuie sa
poata fi controlate in orice moment, pentru a supraveghea nivelul condensatului.
Condensatul se evacueaza intr -un rezervor la care sunt conectate toate separatoarele de
condensat, sau direct in statia d e tratare a levigatului. Este interzisa recircularea
condensatului in corpul depozitului. Daca topografia depozitului permite, condensatul
poate fi evacuat si prin cadere libera direct intr -un separator de condensat amplasat la
capatul conductei principale de eliminare a gazului. Rezervorul pentru condensat trebuie
sa fie calculat pentru a cuprinde cel putin cantitatea de condensat care se aduna in 14
zile, si sa fie impermeabil si rezistent pe termen lung, astfel incat sa se evite patrunderea
condensatului in sol sau in apa freatica. Rezervorul trebuie sa fie prevazut cu un indicator
de preaplin.
În interiorul stațiilor de colectare a gazului, conductele individuale de colectare sunt
conectate la conducta principală de eliminare a gazului. Numărul stațiilor de colectare a
gazului se determină calculând dimensiunile depozitului, numărul puțurilor de colectare a
gazului și distribuția acestora în depozit. Pe baza proiectului propus, este necesară
realizarea unei stații de colectare.
În interiorul stației de colectare, fiecare conductă de colectare este prevăzută cu o
porțiune specială prevăzută cu un dispozitiv de prelevare a probelor. Acest dispozitiv este
realizat dintr -un fragment de conductă cu un diametru de 50 mm pentru a asigura un debit
constant de gaz > 2 m/s.
Lungimea acestei conducte este 10 x DN înainte de ștuțul de măsurare, adică 5
cm, respectiv 5 x DN după ștuțul de măsurare, adică 2,5 cm. Între zona de măsurare și
cilindrul de colectare (în care se termină conductele de captare individuale), se
amplasează o vană fluture pentru închidere și reglare. O vană fluture este situată și între
cilindrul de colectare și conducta principală de eliminare.
Stația de colectare a gazului se află în interiorul unui container cu dimensiunile de
6,00 m x 2,50 m x 3,00 mm. În conformitate cu standardele românești, infrastructura care
include stația de col ectare a gazului va fi etanșată complet și prevăzută cu sisteme de
ventilare (cel puțin două ferestre pentru ventilare de 50 x 50 cm), iar accesul personalului
neautorizat va fi strict interzis.
Semnele de avertizare privind riscul potențial legat de preze nța biogazului, vor fi
amplasate în zona stației de colectare, de asemenea sunt incluse și semnele privind
interzicerea fumatului și a focului.
Deoarece biogazul este saturat cu vapori de apă, acest lucru conduce la formarea
condensului în rețeaua de condu cte. Deoarece cantitatea maximă de biogaz este 500,38

LUCRARE DE DISERTAȚIE

17
m3/h, iar 100 ml de condens sunt produși pe metru cub de biogaz, astfel cantitatea
maximă preconizată de condens este de 50 l/h sau aproximativ 1,2 m3/zi.
În interiorul conductei principale de evacuare, în punctele de minim, au fost
prevăzute separatoare de condens, accesibile din cămine. Separatorul de condens
precum și toate echipamentele interne care vin în contact cu condensul, sunt realizate
din PEID rezistent la coroziune. Căminele trebuie să fie i mpermeabile față de apa freatică
și să fie calculate static pentru a fi rezistente la forțele care le -ar putea deplasa.
În conformitate cu standardele românești, condensul se evacuază într -un recipient
plin cu condensat printr -un dispozitiv tip sifon. Reci pientul trebuie să fie ținut plin pentru
a evita pătrunderea aerului în conducta principală de gaz în timpul pompării. Distanță
între separatorul de condensat și rezervorul de condensat este calculată astfel încât să
se asigure că vacuumul din conducta pri ncipală de evacuare a gazului nu determină
absorbția condensatului înapoi în sistemul de conducte. Căminele trebuie să poată fi
controlate în orice moment pentru a supraveghea nivelul condensatului.
Condensatul se evacuează într -un rezervor la care sunt co nenctate toate
separatoarele de condensat, sau direct în stația de tratare a levigatului. Este interzisă
recircularea condensatului în corpul depozitului.
Capacitatea rezervorului de condensat este calculat astfel încât să cel puțin
cantitatea de condensat care se adună în 14 zile, și să fie impermeabil și rezistent pe
termen lung, astfel încât să fie evitată pătrunderea condensatului în sol sau apă freatică
și va fi echipat cu un indicator de preaplin.

Fig. 7

LUCRARE DE DISERTAȚIE

18
2.8 Unitatea de ardere

Pentru a pompa în mod continu gazul de depozit în exteriorul acestuia trebuie
instalat o unitate de ardere. Pe baza calculelor privind producția biogazului prezentate
mai sus, unitatea de ardere va avea o capacitate totală de 500,00 m3/h care va fi utilizată
când celula A s e află în funcțiune.
Unitatea de ardere pentru gazul de depozit trebuie să aibă un design compact și
va fi format în principal din unitatea suflantă și unitatea de combustie controlată.
Unitatea de ardere trebuie să aibă o flacără închisă, ceea ce oferă o eficiență
ridicată combustiei care are loc la temperaturi de peste 900°C, asigurând astfel
conformitatea cu reglementările privind emisiile.
Unitatea de ardere trebuie instalată pe o platformă de beton.
Unitatea de ardere trebuie echipată cu:
 Suflantă cu motor rezistent la EEx
 Arzător cu aprindere
 Cameră de combustie
 Controlul și monitorizarea presiunii și temperaturii
 Cabină pentru controlul electric, rezistentă la intemperii
 Analizator portabil pentru CH4, O2, CO2
 Capacitate de a funcționa la 1/5 din capacitatea nominală.
De asemenea, unitatea de ardere compactă trebuie să fie prevăzută cu toate
funcțiile de siguranță necesare unei manipulări și arderi în siguranță a gazului de depozit
(ghidul de referință EN60079 -ff pentru protecția împotriva exploziilor).

Capitolul 3. Estimarea producției de gaz de depozit

Pentru calcularea cantității generate de biogaz s -a utilizat modelul pentru Emisiile
de Gaze din Depozite – LandGEM, versiunea 3.02.
Acest calcul acoperă toata gama de potențiali poluanți care pot rezulta în urma
biodegradării deșeurilor. Acest model este utilizat la scară largă de către EPA USA.
Modelul LandGEM:
– Calculează emisiile rezultate în urma depozitării deșeurilor, luând în
considerare rata anuală de depozitare, fluctuațiile temporale ale depozitării
deșe urilor și capacitatea depozitului
– Include calcularea, nu doar pentru principalii poluanți (metan, dioxid de
carbon), ci și pentru elementele ce ajung să compună mai puți de 1% din
biogazul generat. De asemenea calculează Componentele Organice Volatile
fără conținut de metan, care au un rol semnificativ în reacțiile fotochimice
– Se bazează pe calculele matematice ce privesc biodegradarea ca un proces
de prima clasă, în relație cu un anume coeficient. Se utilizează doi parametrii
fundamentali, și anume Lo care se referă la posibila generare a metanului total
și k care se referă la scăderea biogazului generat de -a lungul timpului.

LUCRARE DE DISERTAȚIE

19
– Oferă posibilitatea de estimare a parametrilor Lo și k, utilizând datele din
amplasament sau date statistice

În depozitul din județul Hunedoara, se vor stoca în mare parte reziduuri tratate.
Următorul tabel prezintă acești parametrii pentru fiecare tip de deșeu :

Parametru Deșeuri în
amestec Reziduuri
tratate Deșeuri
stradale Namol
Lo (m3 CH 4/t
deșeuri) 166,63 pentru
deșeuri
putrescibile,
109,90 pentru
hârtie Si 76,14
pentru alte
fracții 82,39 pentru
deșeuri
putrescibile și
hârtie
72,36 pentru
alte fracții 166,63 pentru
deșeuri
putrescibile și
hârtie
35,94 pentru
alte fracții 78,41
k (y-1) 0,185 pentru
deșeuri
putrescibile,
0,100 pentru
hârtie
0,030 pentru
alte fracții 0,100 pentru
deșeuri
putrescibile și
hârtie
0,030 pentru
alte fracții 0,185 pentru
deșeuri
putrescibile și
hârtie
0,030 pentru
alte fracții 0,100
Tabel 4: Parametrii de calcul ai biogazului pe tip de deșeu

Prin urmare, generarea de biogaz depinde de procentul diferitelor tipuri de deșeuri
introduce în depozit. Menționăm faptul ca biogazul constă în proporție de 50% din metan
v.v.
În acest sens, este necesar un sistem de gestionare a metanului care sa reducă
impactul asupra mediului.
Pentru zona considerata în prezentul studiu, se optează pentru un sistem de foraje
verticale din următoarele motive:
– Este ușor de executat și prezintă cele mai scăzute riscuri de avarii pe durata
exploatării
– Este un sistem care asigură o penetrare scăzuta de oxigen, astfel există
concentrații ridicate de metan (necesar în cazul instalării ulterioare a unei
unități de folosire sau captare a acestui gaz)
– Oferă posibilitatea de construire etapizată, de fiecare dată în părți ale
depo zitului unde înălțimea deșeurilor a ajuns la final
– Permite controlul și ajustarea locală a sistemului, precum și monitorizare
cantității și calității biogazului

Diferite abordări au fost publicate în literatură privind ecuația chimică (cinetică)
care repr ezintă cel mai bine formarea gazului de depozit în depozitele de deșeuri. Cea
mai utilizată este ecuația de gradul 1, care este adoptată de către US EPA și de către
mulți cercetători, mai ales când datele de teren privind depozitul de deșeuri sunt limitate
(de ex., înregistrarea producției de metan a unui depozit existent pentru a determina
parametrii ecuației).

LUCRARE DE DISERTAȚIE

20
US EPA a elaborate un model matematic denumit LANDGEM care oferă o
abordare relativ simplă, dar cu toate acestea puternică, pentru a prevedea emisiile de
gaz de depozit. LANDGEM se bazează pe o ecuație de descompunere de gradul 1 pentru
cuantificarea emisiilor rezultate din biodegradarea deșeului depozitat în depozitele
destinate deșeurilor municipale solide (DMS):





n
itk
ji
o CHijeMLk Q
11
1.0 104

unde:
– QCH4 = generarea anuală de metal în anul în care s -a efectuat calculul (m3/an)
– i = creștere 1 an
– n = (anul calculului) – (anul inițial al acceptării deșeurilor)
– j = creștere 0,1 an
– k = procent de generare a metanului (an -1)
k=– ln(0,5)/t1/2
– t1/2 = „jumătate” din timp, timpul necesar pentru a reduce concentrația inițială
de materie organică cu 50%
– Lo = capacitate posibilă de generare a metanului (m3/Mg)
– Mi = masa deșeului acceptat în acel an (Mg)
– tij = vârsta secțiunii jth a masei de deșeuri Mi acceptată în ith an (ani în
decimale, de ex.: 3,2 ani)

Mai concret, LANDGEM:
– Calculează emisiile gazelor de depozit pe baza procentului anual de eliminare,
variația de timp și capacitatea totală a unității.
– Include calcule, nu doar a factorilor poluanți d e bază (metan, dioxid de carbon),
dar și a cantităților infime care conțin mai puțin de 1% gaz produs. În plus, se
iau în considerare compușii organici non -metanici (NMOCs), care joacă un rol
foarte important în reacțiile fotochimice.
– Acesta se bazează pe calcule matematice, care consideră procedura de
descompunere drept ecuație de gradul 1. Sunt utilizați doi parametri principali.
Parametrul „Lo“ care reprezintă capacitatea totală posibilă de producție de
metan din deșeuri, și parametrul „k” care reprezint ă procentul generării de
metan în timp. Practic, ultimul parametru arată cât de repede se reduce
procentul generării de biogaz, după ce acesta și -a atins vârful. Se consideră că
procentul maxim de generare a metanului are loc la momentul când deșeurile
sunt depozitate în depozit, iar apoi procentul de generare se reduce.
– Permite ca valorile „L o“ și „k“ să fie introduse pe baza datelor experimentale
sau a altor tipuri de date din amplasament.
– Utilizează două modele de calcul al algoritmilor, AP -42 și CAA care include
valorile implicite pentru L o și k

LUCRARE DE DISERTAȚIE

21
Pentru a calcula valoarea Lo, se presupune că ecuația chimică este (Andreottola
& Cossu, 1988):

NOHzC wNH yCO xCH OnH NOHC2 7 5 3 2 4 2 d c b a 
(1)

Având în vedere că C 5H7O2N este molecula bacteriei, aceasta devine neglijabilă
de-a lungul timpului. Așadar, ecuația (1) devine:

3dΝΝ2CO
83d2cb4a
4CH
83d2cb4aO2H
43d2cb4aNOHCdcba
(2)
Pe baza ecuației (2) este evident că:

1 mol C=1 mol biogaz (CH 4+CO 2)  1 kg =1.867 m3 biogaz în
condiții normale
(3)
Prin urmare, cantitatea de biogaz produs depinde de cantitatea de carbon organic
biodegradabil, care se găsește în depozit.
Pentru a determina această cantitate, următoarea ecuație se aplică (Andreottola
& Cossu, 1988):
(Ce)i = (C)i x (fb)i x (1 -ui) x pi (4)
unde:
– (Ce)i: cantitatea de carbon organic biodegradabil din componenta i (kg/kg de
deșeuri),
– (C)i: cantitatea de carbon organic din componenta i (kg/kg de DS din
componenta i),
– (fb)i: fracția (biodegradabilă) de (C)i (kg de carbon organic biodegradabil/kg de
carbon organic),
– ui: conținutul de umid itate din componenta i (kg de apă/kg de deșeu umed din
componenta i),
– pi: greutatea umedă a componentei i
– Din ecuațiile (3) și (4) rezultă că:
Co=

i )(C*867,1 ie =
}
ipi * ui)-(1 * (fb)i * {(C)i*867,1 (5)
unde:
– Co = capacitatea de generare a biogazului potențial  Lo = C o/2 , în m3/kg de
deșeu, presupunând că biogazul conține CH 4 la 50% v/v.
Pentru a estima producția de biogaz de -a lungul anilor de funcționare și post –
tratare a depozitului, parametrii C, fb și ui a u fost determinați în conformitate cu literatura
și estimările din proiectele asemănătoare (depozite, TMB, etc.), după cum urmează:
Reziduuri (valori preluate din Andreottola & Cossu, 1988, iar estimările privind
umiditatea și fbi după procesul de tratare mecano -biologică):

LUCRARE DE DISERTAȚIE

22
Componente ui Ci (fb)i
Putrescibile (biodegradabile) 0,60 0,60 0,40
Hârtie 0,23 0,40 0,25
Sticlă 0,00 0,00 0,00
Metal 0,00 0,00 0,00
Plastic 0,00 0,00 0,00
Lemn 0,20 0,20 0,50
Altele 0,30 0,55 0,19

Tabel 4: Estimările privind umiditatea și fbi după procesul de tratare mecano –
biologică

Compoziția rezidurilor este următoarea:

Tabel 5:Compoziția deșeurilor provenite din reziduuri

Deșeurile în amestec si deșeurile stradale (valori preluate din Andreottola & Cossu,
1988):

Tabel 6: Parametrii privind calculul Lo pentru deșeurile în amestec si deșeurile
stradale

Componentă %, w.w.
Hârtie și carton 6,98
Sticlă 6,77
Metale 2,71
Plastic 11,30
Lemn 37,65
Biodegradabile 25,44
Altele 9,15
Total 100
Componente Ui Ci (fb)i
Putrescibile (biodegradabile) 0,65 0,60 0,85
Hârtie 0,25 0,40 0,50
Sticlă 0,00 0,00 0,00
Metal 0,00 0,00 0,00
Plastic 0,02 0,70 0,00
Lemn 0,20 0,50 0,50
Altele 0,30 0,55 0,20

LUCRARE DE DISERTAȚIE

23
Compoziția deșeurilor în amestec si a deșeurilor stradale este următoarea:

Component %, w.w
Hârtie 8,10
Sticla 5,10
Metal 3,10
Plastic 9,70
Lemn 1,20
Biodegradabile 59,60
Altele 13,20
Total 100,00
Tabel 7: Compoziția deșeurilor în amestec

Componentă %, w.w.
Biodegradabile 20
Altele 80
Total 100
Tabel 8: Compoziția deșeurilor stradale

Fiecare flux de deșeuri are și un comportament diferit în ceea ce privește
coeficientul k (y -1), deoarece componentele biodegradabile de exemplu sunt deșeuri
biodegradabile ușor, în timp pentru lemn poate dura câțiva ani pentru a se biodegrada.
Pe scurt, valorile calculate pentru Lo și valorile luate pentru k sunt prezentate mai jos:

Componente Procentul de
biodegradare Timpul de
înjumătățir e, t k, t-1 Lo, m3
CH4/tonă de
componentă
Reziduri
Biodegradabile + hârtie +
25% din alte fracții Termen mediu 6,93 0,100 82,39
25% din „alte” fracții +
lemn Termen lung 23,10 0,0300 72,36
Deșeuri în amestec
Putrescibile
(biodegradabile) Termen scurt 3,75 0,185 166,63
hârtie + 25% din alte fracții Termen mediu 6,93 0,100 109,90
25% din „alte” fracții +
lemn Termen lung 23,10 0,030 76,14
Deșeurilor stradale
Putrescibile
(biodegradabile) Termen scurt 3,75 0,185 166,63
50% din „alte” fracții Termen lung 23,10 0,030 35,94

LUCRARE DE DISERTAȚIE

24
Nămol Termen mediu 6.93 0.100 78.41
Tabel 9: Valorile Lo și k pentru componente diferite în deșeurile depozitate

Pe baza ultimului tabel, este evident că:
 Putrescibilele și „alte“ fracții ale deșeurilor stradale produc biogaz. Se
presupune că 50% din fracția „altele“ conține carbon organic biodegradabil
doar pentru a asigura siguranța calculelor.
 O parte din reziduri, formate din biodegradabile, hârtie și 25% din fracția
„altele“ (ipoteză), sunt cele care produc biogazul, în calculele pentru
depozitare rezidurile rezultate din tratarea mecano -biologică. Deasemenea
o mică cantitate se presupune a fi produsă de 25% din fracția “altele”, în
timp ce restul de 50% se presupune că este inert. Această fracție se
presupune că conține carbon organic biodegradabil pentru a asigura
sigura nța calculelor.

Biogazul continuă să se genereze chiar și după ce funcționarea depozitului s -a
terminat. Producția totală de biogaz din celula A a fost calculată ca fiind suma gazului
produs din categoriile de mai sus și este indicată mai jos.

Figura 7: Producția de biogaz și evoluția cantităților de -a lungul timpului

Conform Normativului tehnic privind depozitarea deșeurilor (26 noiembrie 2004),
echipamentul de ardere controlată este dimensionat la 60% din cantitatea de gaz captat
din depozit. Așadar , cantitatea care va fi folosită pentru dimensionarea sistemului de
management al biogazului este prezentată în tabelul de mai jos.

LUCRARE DE DISERTAȚIE

25
An Deșeuri în amestec Deșeuri stradale Reziduri Nămol Producție totală Recuperare
1 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
2 80,85 15,05 57,78 17,24 170,92 102,55
3 148,84 28,44 111,21 33,00 321,49 192,89
4 205,89 39,73 160,52 47,28 453,42 272,05
5 252,01 49,26 205,62 60,06 566,95 340,17
6 290,80 57,34 247,25 71,63 667,02 400,21
7 323,47 64,19 285,73 82,10 755,49 453,29
8 351,04 70,04 321,31 91,58 833,97 500,38
9 294,21 59,18 296,53 82,87 732,79 439,67
10 246,77 50,14 273,93 74,98 645,82 387,49
11 207,15 42,59 253,32 67,85 570,91 342,54
12 174,05 36,29 234,51 61,39 506,24 303,75
13 146,39 31,03 217,33 55,55 450,30 270,18
14 123,26 26,63 201,64 50,26 401,79 241,07
15 103,90 22,95 187,29 45,48 359,62 215,77
16 87,70 19,87 174,16 41,15 322,88 193,73
17 74,13 17,28 162,14 37,24 290,79 174,47
18 62,75 15,11 151,14 33,69 262,68 157,61
19 53,20 13,28 141,05 30,49 238,02 142,81
20 45,19 11,74 131,79 27,58 216,30 129,78
21 38,46 10,44 123,29 24,96 197,15 118,29
22 32,79 9,34 115,48 22,58 180,20 108,12
23 28,02 8,40 108,30 20,44 165,16 99,10
24 24,00 7,61 101,69 18,49 151,79 91,07
25 20,61 6,93 95,59 16,73 139,87 83,92
26 17,75 6,34 89,98 15,14 129,21 77,52
27 15,32 5,84 84,79 13,70 119,65 71,79
28 13,27 5,41 80,00 12,39 111,07 66,64
29 11,53 5,03 75,56 11,22 103,34 62,00
30 10,04 4,70 71,46 10,15 96,35 57,81
31 8,78 4,41 67,65 9,18 90,03 54,02
32 7,70 4,16 64,12 8,31 84,29 50,58
33 6,78 3,93 60,84 7,52 79,07 47,44
34 6,00 3,73 57,79 6,80 74,32 44,59
35 5,32 3,55 54,94 6,15 69,97 41,98
36 4,74 3,38 52,29 5,57 65,98 39,59
37 4,23 3,23 49,82 5,04 62,33 37,40
38 3,80 3,10 47,50 4,56 58,96 35,38
39 3,42 2,97 45,34 4,13 55,86 33,52
40 3,09 2,86 43,31 3,73 52,99 31,80
41 2,81 2,75 41,41 3,38 50,34 30,21
42 2,56 2,65 39,62 3,06 47,88 28,73
43 2,34 2,55 37,94 2,77 45,60 27,36
44 2,15 2,46 36,36 2,50 43,47 26,08

LUCRARE DE DISERTAȚIE

26
An Deșeuri în amestec Deșeuri stradale Reziduri Nămol Producție totală Recuperare
45 1,98 2,38 34,86 2,26 41,48 24,89
46 1,82 2,30 33,46 2,05 39,63 23,78
47 1,69 2,22 32,12 1,85 37,89 22,74
48 1,57 2,15 30,87 1,68 36,26 21,76
49 1,46 2,08 29,67 1,52 34,74 20,84
50 1,37 2,02 28,54 1,37 33,30 19,98
Tabel 10: Producția de biogaz din celula A în m³/h

Așa cum se poate vedea din tabelele de mai sus, cantitatea maximă de biogaz din
celula A este produsă în al optulea an (la sfârșitul celui de al șaptelea an , care este ultimul
an când în celula A se va mai depozita deșeul). Această cantitate maximă atinge
7.305.565,63 m3/an sau 833,97 m3/h.
Conform Normativului tehnic privind depozitarea deșeurilor (26 noiembrie 2004),
echipamentul de ardere controlată este dimensionat la 60% din cantitatea de gaz captat
din depozit. Așadar, cantitatea care va fi folosită pentru dimensionarea sistemului de
management al biogazului al celulei A este 500,38 m3/h.
Producția de biogaz din celula A în m³/an pe termen scurt, mediu si lung
este prezentata in Anexa 2.

Capitolul 4. Concluzii

Pentru zona considerata în prezentul studiu, se optează pentru un sistem de foraje
verticale din următoarele motive:
– Este ușor de executat și prezintă cele mai scăzute riscuri de avarii pe durata
exploatării
– Este un sistem care asigură o penetrare scăzuta de oxigen, astfel există
concentrații ridicate de metan (necesar în cazul instalării ulterioare a unei
unități de folosire sau captare a acestui gaz)
– Oferă posibilitatea de construire etapizată, de fiecare dată în părți ale
depozitului unde înălțimea deșeurilor a ajuns la final
– Perm ite controlul și ajustarea locală a sistemului, precum și monitorizare
cantității și calității biogazului

Pericole posibile cauzate de producția de biogaz
Gazele generate în rambleu, dacă nu sunt controlate, se vor dispersa și vor migra
în afara acestuia. Gazele acumulate, dispersia și migrarea necontrolate pot reprezenta o
posibilă situație periculoasă, ca urmare a mai multor caracteristici ale gazelor de depozit.
Aceste caracteristici includ inflamabilitatea, proprietăți de asfixiere și concentr ații
organice infime. Presiunea gazului, ușor pozitivă, care există de obicei în depozit, permite
gazelor să curgă necontrolat din rambleu în zonele cu presiune scăzută a gazelor prin
transportul de legătură al gazului. În plus, gazele cu concentrații ridi cate de CO 2 și CH 4

LUCRARE DE DISERTAȚIE

27
se pot răspândi în regiuni care conțin gaze cu concentrații scăzute ale acestor două gaze.
În sfârșit, dacă se acumulează gaz de depozit în rambleu, creșterea plantelor care au
rădăcinile în înveliș poate fi împiedică dacă nu se iau măsuri corespunzătoare în acest
sens.
În absența metodelor potrivite de control al gazului, gazele de depozit migrează în
atmosferă prin învelișul depozitului. De asemenea, acestea pot migra în lateral prin solul
din jurul rambleului. Dacă acestea ajung în zone din care nu mai pot ieși (cum ar fi o
clădire), atunci are loc o acumulare. Cât timp concentrațiile sunt relative scăzute, gazele
reprezintă doar un posibil pericol. Cu toate acestea, când concentrația (de ex.:
acumularea) atinge o valoare critică (concentrația inflamabil ă de metan în aer este între
5 și 15% din volum), gazul de metan este inflamabil și există o posibilitate mare de
explozie dacă gazul este închis și aprins. În concentrații mai mari, metan este inflamabil
doar când este diluat (de obicei cu aer) până ating e intervalul menționat mai sus și când
se află în prezența oxigenului. În aceste condiții, acumularea de metan reprezintă un
pericol de incendiu și explozie. Dată fiind posibilitatea acumulării de gaz, clădirile de pe
sau din aproprierea depozitelor nu tre buie să aibă structuri subterane, cu excepția cazului
în care asemenea structuri sunt ventilate complet și continuu.

Bibliografie
1.Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC), Report of the Twelfth
Season of the Intergovernmental Panel on Climate Change , Mexico City, 11 –13
September 1996.
2.Salvato A.J., Nemerow L.N., Agardy F.J., Environmental Engineering , Fifth
edition , John Wiley & Sons, 2003.
3.Dominik Rutz, Rita Mergner, Rainer Janssen, Proiectul Biogas Heat
4.Arion, Valentin „Biomasa și utilizareaei înscopuri energetice” /Valentin Arion, C.
Bordeaianu, A. Boșcăne anu, A. Capcelea [et al.], Ch.: „Garomond Studio” SRL, 2008. –
268p.
5. Programul Național de valorificare a surselor regenerabile de ener gie pentru anii
2006 – 2010. IE AȘM, (proiect) Chișinău, 2006.
6. Bingemer, H.Q., Crutzen, P.J., 1987. Production of methane from solid waste ,
Journal of Geophysical Research 87 (D2), pages 2181 –2187.
7. Kumar S., Gaikwad S.A., Shekdar A.V., Kshirsagar P.S., Singh R.N., Estimation
method for national methane emission from solid waste landfills , Atmospheric
Environment 38 (2004), pages 3481 –3487.
8. Nikiema J., Brzezinski Ć R., Heitz Ć M., Elimination of methane generated from
landfills by biofiltration: a review , Rev Environ Sci Biotechnol (2007) 6, p ages 261 –284.
9. Nikolic V., Producerea și utilizarea biogazului , Chiminform Data, București, 2005.
10. Paraskaki I., Lazaridis M., Quantification of landfill emissions to air: a case study
of the Ano Liosia landfill site in the greater Athens area, Wast e Management Research
2005: 23, pages 199 –208.
11. Salvato A.J., Nemerow L.N., Agardy F.J., Environmental Engineering , Fifth
edition , John Wiley & Sons, 2003.
12. Stessel, R.I., (2004), Waste Management and Minimization , in Waste
Management and Minimizat ion, [Eds. Stephen R. Smith, and Nick Blakey], in
Encyclopedia of Life Support Systems (EOLSS).

LUCRARE DE DISERTAȚIE

28
13. Yedla S., Parikh J.K., Development of a purpose built landfill system for the control
of methane emissions from municipal solid waste , Waste Management 22 (2002), pages
501–506.
14. USA Environmental Protection Agency, International analyses of methane
emissions ; 2002; www.epa.gov/methane/intlanalyses.html.

LUCRARE DE DISERTAȚIE

29
Anexa 1: Dimensionarea conductelor de captură biogaz

Pierderea de
presiune FRECAREA OTAL
ΔΡ
Secțiunea L (m) ρ
(kg/m3) DN (m) D (m) f (m3/h) u
(m/s) v (m2/s) Re λ (Haland) Δp (Pa) Δp (mbar) eq (m) p (Pa) p
(mbar) (mbar)

Ramura 1
C5-C4 50,00 1,10 0,160 0,138 17,12 0,318 0,000014 3.132,413 0,044 0,881 0,009 4,570 0,081 0,001 0,00962
C4-C3 50,00 1,10 0,160 0,138 37,25 0,692 0,000014 6.817,605 0,034 3,287 0,033 4,570 0,300 0,003 0,03587
C3-C2 50,00 1,10 0,160 0,138 57,39 1,066 0,000014 10.502,796 0,030 6,909 0,069 4,570 0,632 0,006 0,07541
C2-C1 50,00 1,10 0,160 0,138 76,52 1,422 0,000014 14.003,728 0,028 11,375 0,114 4,570 1,040 0,010 0,12415
C1-C.S. 91,00 1,10 0,160 0,138 90,61 1,684 0,000014 16.583,362 0,027 27,789 0,278 4,570 1,396 0,014 0,29184

Ramura 2 C11-C10 33,00 1,10 0,160 0,138 19,13 0,355 0,000014 3.500,932 0,042 0,701 0,007 4,570 0,097 0,001 0,00798
C10-C9 50,00 1,10 0,160 0,138 51,35 0,954 0,000014 9.397,239 0,031 5,703 0,057 4,570 0,521 0,005 0,06224
C9-C8 50,00 1,10 0,160 0,138 86,59 1,609 0,000014 15.846,324 0,027 14,105 0,141 4,570 1,289 0,013 0,15394
C8-C7 50,00 1,10 0,160 0,138 120,82 2,245 0,000014 22.111,150 0,025 25,251 0,253 4,570 2,308 0,023 0,27558
C7-C6 34,00 1,10 0,160 0,138 150,01 2,787 0,000014 27.454,678 0,024 25,114 0,251 4,570 3,376 0,034 0,28490
C6-C.S. 63,00 1,10 0,160 0,138 166,12 3,087 0,000014 30.402,831 0,023 55,694 0,557 4,570 4,040 0,040 0,59734

Ramura 3 C16-C15 50,00 1,10 0,160 0,138 21,14 0,393 0,000014 3.869,451 0,041 1,257 0,013 4,570 0,115 0,001 0,01371
C15-C14 50,00 1,10 0,160 0,138 58,39 1,085 0,000014 10.687,056 0,030 7,120 0,071 4,570 0,651 0,007 0,07771
C14-C13 50,00 1,10 0,160 0,138 95,65 1,777 0,000014 17.504,660 0,027 16,779 0,168 4,570 1,534 0,015 0,18313
C13-C12 50,00 1,10 0,160 0,138 128,87 2,395 0,000014 23.585,227 0,025 28,278 0,283 4,570 2,585 0,026 0,30862
C12-C.S. 72,00 1,10 0,160 0,138 150,01 2,787 0,000014 27.454,678 0,024 53,183 0,532 4,570 3,376 0,034 0,56558

Ramura 4 C20-C19 50,00 1,10 0,160 0,138 24,16 0,449 0,000014 4.422,230 0,039 1,574 0,016 4,570 0,144 0,001 0,01718
C19-C18 50,00 1,10 0,160 0,138 50,34 0,935 0,000014 9.212,979 0,032 5,512 0,055 4,570 0,504 0,005 0,06015
C18-C17 50,00 1,10 0,160 0,138 75,51 1,403 0,000014 13.819,469 0,028 11,116 0,111 4,570 1,016 0,010 0,12132
C17-C.S. 113,00 1,10 0,160 0,138 93,63 1,740 0,000014 17.136,141 0,027 36,538 0,365 4,570 1,478 0,015 0,38016

C.S.-FLARE UNIT 116,00 1,10 0,200 0,176 500,38 5,716 0,000014 71.804,703 0,019 227,120 2,271 5,710 1
1,180 0,112 2,38300

LUCRARE DE DISERTAȚIE

30
Anexa 2: Producția de biogaz din celula A în m³/an

An Deșeuri în amestec Deșeuri stradale Reziduri
Nămol Producția
totală Termen
scurt Termen
mediu Termen
lung Total Termen
scurt Termen
lung Total Termen
mediu Termen
lung Total
1 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
2 657.722,20 46.553,44 3.940,15 708.215,79 122.684,15 9.189,42 131.873,57 385.553,86 120.588,30 506.142,17 151.046,24 1.497.277,77
3 1.207.165,00 88.875,42 7.780,67 1.303.821,10 230.592,32 18.552,54 249.144,86 736.063,81 238.127,61 974.191,42 289.083,36 2.816.240,74
4 1.664.808,10 127.240,63 11.513,67 1.803.562,40 320.358,96 27.645,20 348.004,16 1.053.803,58 352.376,16 1.406.179,74 414.194,49 3.971.940,80
5 2.031.520,66 160.989,71 15.054,66 2.207.565,03 395.049,19 36.475,49 431.524,68 1.338.790,35 462.461,22 1.801.251,57 526.124,88 4.966.466,15
6 2.337.287,09 191.597,22 18.496,92 2.547.381,23 457.209,07 45.051,13 502.260,21 1.596.657,04 569.292,77 2.165.949,81 627.463,68 5.843.054,92
7 2.592.406,54 219.362,51 21.843,41 2.833.612,46 508.955,04 53.379,67 562.334,71 1.829.984,47 672.966,97 2.502.951,44 719.203,80 6.618.102,42
8 2.805.438,92 244.556,47 25.096,99 3.075.092,39 552.046,14 61.468,41 613.514,55 2.041.107,87 773.577,13 2.814.685,00 802.273,70 7.305.565,63
9 2.331.612,30 221.283,85 24.355,27 2.577.251,42 458.807,91 59.651,74 518.459,66 1.846.870,77 750.714,47 2.597.585,24 725.927,26 6.419.223,58
10 1.937.812,97 200.225,91 23.635,46 2.161.674,34 381.317,22 57.888,77 439.205,99 1.671.117,78 728.527,51 2.399.645,29 656.846,15 5.657.371,76
11 1.610.524,66 181.171,89 22.936,93 1.814.633,48 316.914,38 56.177,90 373.092,27 1.512.089,90 706.996,26 2.219.086,16 594.338,97 5.001.150,89
12 1.338.513,95 163.931,11 22.259,04 1.524.704,09 263.388,90 54.517,59 317.906,48 1.368.195,52 686.101,37 2.054.296,89 537.780,14 4.434.687,60
13 1.112.444,67 148.331,00 21.601,18 1.282.376,86 218.903,64 52.906,35 271.809,99 1.237.994,50 665.824,01 1.903.818,51 486.603,59 3.944.608,95
14 924.557,53 134.215,44 20.962,77 1.079.735,75 181.931,75 51.342,73 233.274,48 1.120.183,75 646.145,93 1.766.329,68 440.297,14 3.519.637,05
15 768.403,73 121.443,15 20.343,23 910.190,11 151.204,26 49.825,32 201.029,58 1.013.584,17 627.049,44 1.640.633,61 398.397,33 3.150.250,62
16 638.623,63 109.886,31 19.742,00 768.251,93 125.666,51 48.352,76 174.019,27 917.128,88 608.517,32 1.525.646,21 360.484,81 2.828.402,22
17 530.762,83 99.429,24 19.158,53 649.350,61 104.441,97 46.923,72 151.365,70 829.852,53 590.532,92 1.420.385,45 326.180,14 2.547.281,90
18 441.119,27 89.967,30 18.592,31 549.678,88 86.802,17 45.536,92 132.339,09 750.881,62 573.080,03 1.323.961,66 295.140,00 2.301.119,62
19 366.616,11 81.405,78 18.042,82 466.064,71 72.141,66 44.191,10 116.332,75 679.425,79 556.142,96 1.235.568,75 267.053,71 2.085.019,93
20 304.696,22 73.658,99 17.509,58 395.864,79 59.957,24 42.885,05 102.842,29 614.769,88 539.706,45 1.154.476,33 241.640,19 1.894.823,61
21 253.234,33 66.649,41 16.992,09 336.875,84 49.830,72 41.617,61 91.448,33 556.266,79 523.755,71 1.080.022,50 218.645,09 1.726.991,76
22 210.464,14 60.306,88 16.489,90 287.260,92 41.414,52 40.387,62 81.802,15 503.331,00 508.276,39 1.011.607,40 197.838,26 1.578.508,73
23 174.917,65 54.567,93 16.002,55 245.488,12 34.419,79 39.193,99 73.613,78 455.432,73 493.254,56 948.687,28 179.011,46 1.446.800,64
24 145.374,81 49.375,10 15.529,60 210.279,51 28.606,43 38.035,63 66.642,06 412.092,57 478.676,68 890.769,25 161.976,27 1.329.667,09
25 120.821,62 44.676,44 15.070,63 180.568,70 23.774,93 36.911,51 60.686,44 372.876,78 464.529,65 837.406,43 146.562,19 1.225.223,75
26 100.415,37 40.424,91 14.625,23 155.465,51 19.759,45 35.820,61 55.580,05 337.392,86 450.800,72 788.193,58 132.614,95 1.131.854,10
27 83.455,64 36.577,97 14.192,99 134.226,61 16.422,16 34.761,95 51.184,11 305.285,69 437.477,55 742.763,23 119.994,97 1.048.168,92
28 69.360,34 33.097,12 13.773,52 116.230,99 13.648,53 33.734,58 47.383,11 276.233,91 424.548,13 700.782,04 108.575,94 972.972,07

LUCRARE DE DISERTAȚIE

31
29 57.645,68 29.947,51 13.366,45 100.959,64 11.343,35 32.737,57 44.080,92 249.946,78 412.000,84 661.947,62 98.243,57 905.231,75
30 47.909,57 27.097,63 12.971,42 87.978,62 9.427,51 31.770,03 41.197,54 226.161,20 399.824,37 625.985,57 88.894,46 844.056,18
31 39.817,85 24.518,95 12.588,05 76.924,85 7.835,24 30.831,08 38.666,32 204.639,11 388.007,78 592.646,89 80.435,03 788.673,10
32 33.092,78 22.185,66 12.216,02 67.494,47 6.511,90 29.919,89 36.431,79 185.165,13 376.540,41 561.705,54 72.780,63 738.412,42
33 27.503,56 20.074,42 11.854,98 59.432,95 5.412,07 29.035,62 34.447,69 167.544,34 365.411,96 532.956,30 65.854,64 692.691,58
34 22.858,32 18.164,08 11.504,61 52.527,02 4.497,99 28.177,49 32.675,48 151.600,38 354.612,41 506.212,79 59.587,74 651.003,03
35 18.997,65 16.435,54 11.164,60 46.597,79 3.738,30 27.344,72 31.083,02 137.173,70 344.132,03 481.305,73 53.917,22 612.903,76
36 15.789,03 14.871,49 10.834,64 41.495,16 3.106,92 26.536,56 29.643,48 124.119,90 333.961,39 458.081,29 48.786,31 578.006,24
37 13.122,33 13.456,28 10.514,42 37.093,04 2.582,17 25.752,28 28.334,46 112.308,33 324.091,34 436.399,66 44.143,68 545.970,84
38 10.906,02 12.175,75 10.203,68 33.285,45 2.146,06 24.991,19 27.137,25 101.620,78 314.512,99 416.133,77 39.942,86 516.499,32
39 9.064,04 11.017,07 9.902,11 29.983,23 1.783,60 24.252,59 26.036,18 91.950,28 305.217,73 397.168,01 36.141,79 489.329,21
40 7.533,17 9.968,66 9.609,46 27.111,29 1.482,35 23.535,82 25.018,17 83.200,06 296.197,18 379.397,24 32.702,44 464.229,14
41 6.260,85 9.020,02 9.325,46 24.606,32 1.231,99 22.840,23 24.072,22 75.282,52 287.443,23 362.725,75 29.590,40 440.994,69
42 5.203,42 8.161,65 9.049,85 22.414,91 1.023,91 22.165,20 23.189,11 68.118,44 278.948,00 347.066,44 26.774,50 419.444,96
43 4.324,58 7.384,97 8.782,39 20.491,93 850,98 21.510,12 22.361,09 61.636,12 270.703,84 332.339,96 24.226,57 399.419,55
44 3.594,18 6.682,19 8.522,83 18.799,20 707,25 20.874,40 21.581,65 55.770,66 262.703,33 318.474,00 21.921,10 380.775,95
45 2.987,14 6.046,30 8.270,94 17.304,37 587,80 20.257,46 20.845,26 50.463,38 254.939,28 305.402,66 19.835,03 363.387,33
46 2.482,62 5.470,92 8.026,50 15.980,04 488,52 19.658,77 20.147,29 45.661,16 247.404,68 293.065,84 17.947,48 347.140,65
47 2.063,32 4.950,29 7.789,28 14.802,89 406,01 19.077,76 19.483,78 41.315,92 240.092,77 281.408,69 16.239,55 331.934,91
48 1.714,83 4.479,21 7.559,07 13.753,11 337,44 18.513,93 18.851,37 37.384,19 232.996,95 270.381,15 14.694,16 317.679,78
49 1.425,20 4.052,96 7.335,67 12.813,82 280,45 17.966,76 18.247,21 33.826,62 226.110,85 259.937,47 13.295,82 304.294,33
50 1.184,49 3.667,27 7.118,86 11.970,62 233,08 17.435,76 17.668,84 30.607,59 219.428,27 250.035,86 12.030,56 291.705,88