Coordonator științ ific: Absolvent: Lector dr. Ioana CURIȚ ȚIANU Antonius -Tudor CRĂCIUN Brașov, 2019 2 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV… [610986]

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE EDUCA ȚȚIE FIZICĂ ȘI SPORTURI MONTANE

LUCRARE DE DI SERTA ȚIE

Coordonator științ ific: Absolvent: [anonimizat],
2019

2
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE EDUCA ȚȚIE FIZICĂ ȘI SPORTURI MONTANE

STUDIU PRIVIND CONTRIBUȚIA
KINETOTERAPIEI ÎN AMELIORAREA
SIMPTOMELOR PARAPAREZEI SPASTICE
SECHELARE

Coordonator științific: Absolvent: [anonimizat]

3
Cuprins

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 6
ACTUALITATEA TEMEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 7
MOTIVUL ALEGERII TEMEI ………………………….. ………………………….. ………………………. 8
SCOPUL ȘI SARCINILE CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ……………… 9
IPOTEZA CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 10
CAPITOLUL I. FUNDAMENTE TEORETICE ȘI METODICE ALE CERCETĂRII 11
I.1 Anatomia creierului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 11
I.1.1. Funcția ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 12
I.1.2. Emisferele cerebrale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 13
I.1.3. Celule și țesuturi ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 13
I.1.4 Principalele structuri ale creierului ………………………….. ………………………….. …………….. 14
I.2. Măduva sp inării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 15
I.2.1 Amplasare, învelișuri și funcții. ………………………….. ………………………….. ………………….. 16
I.2.2. Segmentele nervilor spinali și structura măduvei. ………………………….. …………………… 17
I.2.3. Segmentele nervilor spinali și structura măduvei ………………………….. ……………………. 17
I.3. Parapareza spastică – Generalități ………………………….. ………………………….. …………………… 18
I.3.1 Cauze și simptome ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 18
I.3.2. Diagnostic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 19
I.3.3. Tratament ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 19
I.4. Biomecanica manevrărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 20
I.4.1. Menținerea echilibrului și a stabilității ………………………….. ………………………….. ……….. 20
I.4.2. Ridicarea și cărarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 20

4
I.4.3. Mijloace ajutătoare de transfer ………………………….. ………………………….. ………………… 21
I.5. Mijloace de r ecuperare a paraparezei spastice ………………………….. ………………………….. …… 22
I.5.1. Electroterapia ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 22
I.5.2. Kinetoterapia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 23
I.5.3. Masaj terapeutic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 24
I.5.4. Laseroterapia ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 26
I.5.5. Fizioterapia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 27
I.5.6. Psihoterapia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 29
Capitolul II – Organizarea și desfășurarea cercetării ………………………….. ………………………… 31
II.1. Data, Locul și subiecții cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………. 31
II.2. Aparat e, instalații și materiale utilizate ………………………….. ………………………….. ……….. 32
II.3. Metode de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 33
II.3.1. Metoda documentării teoretice ………………………….. ………………………….. ……………….. 33
II.3.2. Metoda anche tei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 34
II.3.3. Metoda observa ției ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 35
II.3.4. Metoda studiului de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. 35
II.3.5. Metoda grafică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 36
II.4. Metode de evaluare funcțională a pacientului ………………………….. ………………………….. …… 36
II.4.1 . Anamneza ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 36
II.5. Planul de exerciții kinetoterapeutice ………………………….. ………………………….. ………………… 39
II. 5.1. Faza I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 40
II. 5.2. Faza a II – a ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 48
II. 5.2. Faza a III -a ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 50

5
Capitolul III – Înregistrarea, prelucrarea și interpretarea rezultatelor cercetării …………… 52
III.1. Rezultate obținute în urma aplicării pr ogramului de recuperare ………………………….. ……… 52
III.1.1. Datele obținute în cazul chestionarelor și testările utilizate ………………………….. ……. 52
III.2. Interpretarea rezultatelor cercetării ………………………….. ………………………….. ………………… 60
III.2.1. Rezultatele înregistrate în cadrul chestionarelor și bilanțurilor efectuate …………….. 60
Concluzii Și Recomandări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 64
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 66
Bibliografie online ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 67
Imagini ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 68

6
INTRODUCERE

Formele ereditare de paraplegie spastică au fost descrise pentru prima dată de
Strumppel în 1983, iar mai apoi Lorrain a dezvoltat acest concept. Trăsătura comună a
acestor sindro ame este spasticitatea progresivă și severă a extremităților. Este o
afecțiune care se manife stă diferit, fie în forme necomplicate când apare doar afectarea
motorie, fie în forme complicate când asoci ază și manifestări neurologice ( ataxie, retard
mental, demență, afectare senzorială vizuală sau auditivă, afecțiuni ale pielii).
(http://www.kinetikmed.ro/Lista -tratamente -de-recuperare/tratament -paraparez a-
spastica.html – ora 19:40, 06.02.2019)
Mobilizarea imediată în afecțiunile neurologice este semnalată de către prof. Dr.
Natan Bornstein , prin folosirea imperativului ”Nu vă lăsați pacientul să stea î n pat”, factorii
ce definesc calitatea rezultatelor sunt: se veritatea bolii, vârsta, prezenț a altor asocieri de
boli, dificultăți i în rea lizarea activităților de zi cu zi. Ținând cont de înalta prevalență a bolii,
povara dizabilității are o importanță majoră pentru sănătatea publică, traducându -se în
costu ri substanțiale la nivel global. Programele complete de reabilitare îmbunătățesc
recuperarea funcțională în raport cu îngrijirea standard, în ceea ce privește viteza și
calitatea recuperării.
Mobilizarea imediată permite activarea factorilor neurotrofici, o reparare neuronală
timpurie și permite și modularea mai bună a plasticității, ce poate restabili funcționalitatea
în țesutul afectat și în ariile motorii adiționale. În plus, poate preveni d urerile și atrofia
musculară, dar și deteriorar ea funcției card iorespiratorii.
(http://www.kinetikmed.ro/Lista -tratamente -de-recuperare/tratament -parapareza –
spastica.html – ora 19:53 06.02.2019)

7
Parapareza spas tică este dobândită cel mai frecvent dintr -o leziune intraspinală la
nivelul coloanei toracice superioare. Se manifestă prin pierder ea parțială a funcției motorii
la nivelul picioarelor, mers ul fiind dificil, cu pașii mici, târâiți. Membrele inferioare afl ându –
se într -o extensie și abducție reprezentând un mers cosit bilateral, care deseori se
realizează pe vârful picioarelor. (http://www.ki netikmed.ro/Lista -tratamente -de-
recuperare/tratament -parapareza -spastica.html – ora 19:53 , 06.02.2019)

ACTUALITATEA TEMEI
” În Europa frecvența bolii este estimată la 1 din 9 cazuri la 100.000 de indivizi. Este
o boală rară și există un număr mare de cazuri greșit diagnosticate cu HSP, care modifică o
incidență reală a bolii estimată a fi 3 pe 100.000”
Această boală se manifestă prin tulburări de mers, mersul po ticnit în special pe
teren accidentat, tremurul necontrolat al picioarelor, pierderea echil ibrului, slabirea
musculaturii și creșterea tonusului muscular, reducerea sensibilității, pierderea controlului
urini i, senzația de urinare urgentă.
Boala se poate transmite printr -o ge nă legată de x, sau de autozomal recesivă sau
autozomal dominantă în f uncție de localizarea genei pe cromozom. Au fost identificate
mai multe gene responsabile pentru acest sindrom: gene dominante pe cromozomul 2p și
pe cromozomul 14q -15q, gene recesive( pe cromozomii 8q12 -q13 și 16q) și gene
localizate pe cromozomul xq21. A ceastă formă spastică necomplicată poate să apară la
orice vârstă, din copilărie până la bătrânețe, cei mai mulți pacienți acuză că simptomele au
debutat între decada a 2 a și a 4 a de v iață.

8
Diagnosticul stabilindu -se în funcție de pacient și pe baza s emnelor clinice
reprezentate , a examenului fizic, neurologic precum și a examinărilor histopatologic sau
RMN care este solicita t de către medicii specialiști.
(http s://www.prostemcell.ro/35 -boli-si-afectiuni/38141 -parapareza -spastica.html – ora
20.07, 23.01.2019)

MOTIVUL ALEGERII TE MEI
Profesând în acest domeniu de 3 ani cu mici întreruperi, am primit fel și fel de
cazuri în care unele dintre acestea erau mai ușoar e sau unele mai dificile. Soarta pot spune
că m -a îndreptat în punctul în care am fost nevoit să lucrez în special cu persoane care au
suferit bol i neurologice.
Observând că în patologiile neurologice recuperarea se realizează mai greu , acest
lucru m-a făcut să aleg această temă. Doamna prezentă în lucrarea mea de disertație, a
avut foarte multe progrese în urma sedințelor de kinetoterapie , acest lucru făcându -mă să
mă decid asupra acestei teme.
Doresc prin această lucrare să demonstrez că în urma sedințe lor de kinetoterapie ,
se observă o ameliorare a paraparezei sechelare și de asemenea să scot în evidență
importanța voinței în rolul recuperării și încrederea de sine care stau la baza rezultatelor
acestora.
Practicând această meserie , mulțumirea de sine este mult mai mare decât cea
financiară , deoarece prin k inetoterapie se poate da o a doua șansă sau o a doua viață.
Consider că plăcerea este mai mare când pui un om pe picioare d ecât în momentul în care
primeșt i răsplata financiară, spun asta din propria experien ță.

9
SCOPUL ȘI SARCINILE CERCETĂRII
Scopul acestei cercetări are în vedere mijloac e și metode kinetoterapeutice
corespunzătoare afecțiunilor paraparezei sechelare.
Cu ajutorul programului elaborat se urmărește îmbunătățirea funcț iei locomotorii,
prin redarea încrederii de sine, ridicarea moralului pacientului în veder ea diminuării
anumitor complicaț ii ale acestuia.
De asemenea , scopul acestei cercetări este de a căuta cele mai eficiente aparate,
obiecte și instalații utilizate în kinetoterapie și de a duce pacientul la recăpătarea tuturor
abilitățilo r și funcțiilor pe care le efectua înainte de instalarea bolii.
Sarcinile cercetării
 Studiul bibliografic de specialitate;
 Aspecte moderne privind diagnosticu l precoce precum și tratamentul;
 Realizarea unor programe kineti ce specifice afecțiunii abordate;
 Acordul p ersoanelor prezente în lucrarea d e disertație;
 Elaborarea concluziilor generale;
 Confirmarea ipotezei de lucru.
Obiectivele cercetării:
 Stabilirea cauzelor c are produc parapareza sechelară;
 Eficiența intervenției kin etoterapeutice în viața pacienț ilor cu afecțiuni neurologice ;
 Testarea pacienților la începutul inte rvenției și la finalul acesteia;
 Punerea în valoare a aparat elor sau obiectelor ajutătoare pentru recuperare;
 Stabilir ea incidenței acestei patologii;
 Cumularea datelor în privința acestei patologi i.

10
IPOTEZA CERCETĂRII
În aplicarea unui program de gimnastică recuperatorie la o persoană de vârsta a –
III – a care este suferindă de deficiențe motorii și lipsa forței musculare, se va a junge la
corectarea posturii vicioase, recuperarea mobilității și a forței musculare la nivelul
membrelor inferioare, superioare și a trunchiului, cr eșterea funcției respiratorii și
recuperarea forței musculare, cu voința pacientului și supravegherea aten tă a
kinetoterapeutului, se va ajunge la reintegrarea în sfera socio -economică după o perioadă
de recuperare mai lungă , deoarece afecțiunea care este de tip neurologic, necesită un
proces mai lung și mai lent pentru tratare.

11

CAPITOLUL I. FUNDAMENTE T EORETICE ȘI METODICE ALE CERCETĂ RII

I.1 Anatomia c reierului
Creierul sau encefalul reprezintă partea sistemului nervos central , aflat în interiorul
craniului. El controlează numeroase funcții ale organismului precum bătăile inimii, mersul,
generarea de gânduri și emoții. Într -un creier uman există între 85 și 100 miliarde de
neuroni, fiecare dintre ei având cam 10,000 de conexiuni.
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Creier accesat în 06.02.2019 ora 21:23 )
Creierul este format din trei părți principale : anterioară, medie și posterioară.
Encefalul cuprinde :
 Trunchiul cerebral – aici își au originea 10 din cei 12 nervi cranieni, este sediul unor
reflexe somatice și vegetative.
 Cerebelul – extir parea sa generează astenie, astazie și atonie, care sunt atenuate
ulterior prin compensare corticală.
 Diencefalul – cuprinde talamusul, metatalamusul, hipotalamusul.
 Emisferele cerebrale – prezintă ce a mai mare part e a sistemului nervos central.
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Creier ) 06.02,2019 ora 21.28

Fig. I.1. Anatomia creierului

12
Sursa : https://ro.wikipedia.org/wiki/Creier 06.02.2019

Fig. 1 . Anatom ia creierului https://ro.wikipedia.org/wiki/Creier 06.02.2019

I.1.1. Funcția
Creierul funcționează ca un sistem centralizat complex la un nivel superior ce
coordonează comportarea organismului în funcție de informațiile primite.
( https://cis01.central.ucv.ro/educatie_fizica –
kineto/pdf/studenti/cursuri%20licenta/anatomie_note_curs.pdf0 ) 06.02.2019, ora 17:38
Funcția creierului se realizează printr -o rețea densă de neuroni. Această activitate
a creier ului se măsoară prin EEG (electro -encefalo -gramă), care stabilește intensitatea
biocur enților produși la acest nivel.
( https://cis01 .central.ucv.ro/educatie_fizica –
kineto/pdf/studenti/cursuri%20licenta/anatomie_note_curs.pdf0 ) 06.02.2019, ora 17:38

Informațiile nu ajung în totalitate la nervii periferici , deoare ce ajung la scoarța
cerebrală prin împletiturile nervilor(plexuri), sunt reținute în unii centri nervoși externi,
precum măduva spinăr ii sau bulbul rahidian. Deci la unele informații reac ționăm
inconștient prin reflexe.
( https://cis01.central.ucv.ro/educatie_fizica –
kineto/pdf/studenti/cursuri%20licenta/anatomie_note_curs.pdf0 ) 06.02.2019, ora 17:38 Cerebelul este albastru , parietalul
este protocaliu , occipitalul e ste
galben , verde este temporalul, roșu
este lobul frontal.

13

I.1.2 . Emisferele cerebrale
Emisferele cerebrale reprezintă cea mai voluminoasă parte a encefalului, ac estea
sunt localizate în loja supratentorială a cutiei craniene , având formă ovoidă. Emisferel e
cerebrale sunt separate de fis ura interemisferică după care acestea se reunesc prin corpul
calos, comisur ile albe și trigonul cerebral. (Zinovia, Z. , 2014, pp. 85-87)
Emisferele cerebrale sunt formate din lobul frontal, parietal, temporal, occipital . Ele
prezentând o asimetrie în volum, de exemplu la dreptaci emisfera stângă este mai
dezvoltată. (Zinovia, Z., 2014, pp. 85-87)

I.1.3. Celule și țesuturi
Celule le
 Celula este unitatea de bază a materiei vii. Aceasta are în confomația ei, o
membrană care o separă de mediul înconjurător și o citoplasmă în care se găsesc
organite celulare comune sau specifice.
În timpul dezvoltării embrionare celulele se divid și s e diferențiază din punct de vedere
structural și funcțional .
( https://cis01.central.ucv.ro/educatie_fizica –
kineto/pdf/studenti/curs uri%20licenta/anatomie_note_curs.pdf0 ) 06.02.2019, ora 17:38
 Țesutul reprezintă un grup de celule asemănătoare, specializate în realizarea unor
funcții specifice. În ogranismul uman există 4 tipuri de țesuturi :
– Epitelial : în acest țesut se regăsesc cel ule epiteliale, acestea clasificându -se în
raport cu forma și funcțiile pe care le îndeplinesc în cadrul structurilor. Acestea pot
avea forme cubice, pavimentoase, prismatice, cilindrice și au funcția de acoperire,
secretorii, de resorbție, receptoare.

14
– Conjunctiv : clasificarea acestui țesut poate fi făcut după mai multe criterii. În
general diversele tipuri sunt denumite în funcție de tipul și aranjamentul substanței
fundamentale denumită matrix.
– Muscular : râspunde de mișcarea diverselor părți ale corpulu i și a coprului ca întreg,
acesta este denumit unic deoarece are răspunderea de a se contracta ca răspuns la
acțiunea unui stimul. Acesta este derivat din mezoderm, având la bază sistemul
muscular neted, cardiac și striat.
Nervul acesta este format di n dou ă tipur i de celule, gliale și neuroni.” (
https://cis01.central.ucv.ro/educatie_fizica –
kineto/pdf/studenti/cursuri%20licenta/anatomie_ note_curs.pdf0 ) 06.02.2019, ora 17:38

I.1.4 Principalele structuri ale creierului
Principale le structuri :
 Hipotalamusul : acesta fiind localizat la nivelul celui de -al treile a ventricul și este
controlul principal al sistemului autonom, acesta are rol d e control al senzației de
foame, sete, somn și răspuns sexual. De asemen ea reglează temperatura corpului,
tensiunea arterială, emoțiile și secreția de hormoni.
 Glanda Pineală : se află în spatele celui de -al treilea ventricul. Ajută la reglarea
bătăilor in imii, ritmul circadian care secretă melatonina care are rol în dezvoltarea
sexuală.
 Glanda Pitulară : are rol de a secreta hormoni care controlează dezvoltarea sexuală ,
ajută la creșterea oaselor și a mușchilor, la combaterea stresului și de prevenire a
unor boli .
 Talamusul : este reprezentat precum o stație de releu pentru toate informațiile
care vin și ajung la cortex. Acesta joacă în senzația de durere, atenție, vigilență și
memorie.

15
 Bazele ganglionale : cuprind caudalele, putamenele și globus pallidus. Nucleul
lucrează în asociere cu cerebelul pentru a coordona mișcările fine, cum ar fi cele ale
degetelor.
 Sistemul limbic : este centrul emoțiilor, învățării și memoria noastră. În acest
sistem regăsim gingiile cingulate, hipotalamusul amigdala (reacțiile emoționale) și
hipocampul ( memori a). ( https://www.mayfieldclinic.com/PDF/PE -AnatBrain.pdf )
accesat în 13.02.2019 )

I.2. Măduva spinării
După Stancu, B., Br ânzanciuc, K. , 2015, pp. 19 -21, ”Reprezintă o componentă a
sistemului nervos central, f iind situată în canalul vertrebral. La nivelul Măduvei spinării
există multipli i centri nervoși cu rol de a realiza arcuri reflexe spinale care sunt vegetative
și somatice. De asemena aceasta realiz ează legătura dintre si stemul nervos periferic și
restul sistemului nervos central, având un rol de conducere ascenden tă senzitivă și
descendentă motorie.”

Fig. I.2. Structura măduvei spinării
Sursa : http://biolog -vasile.blogspot.com/2012/05/maduva -spinarii -si-nervii -spinali.html
13.02.2019

16
I.2.1 Amplasare, învelișuri și funcții.

Măduva spinării se regășeste înăuntrul canalului vertebral, care se întinde de la
nivelul găurii occipitale mari până la nivelul vertebrei lombare L2. Aceasta are o formă ca a
unui cilindru turtit în sens antero -posterior. La capătul măduvei spinării se realizează o
formă conică. Conul medular se continuă cu un filament conjunctiv , având inserți a pe
prima vertebră coccigiană. (Stancu, B., Br ânzanciuc, K. , 2015, pp. 19 -21)
Pornind de la nivelul măduvei spinării pe de o parte și alta se regăsesc nervii spinali.
Aceștia își au originea în por țiunea lombo sacrală a măduvei spinării, si tuați de o par te și
de alta a filamentului, care poartă denumirea ”Coadă de cal ”. ( Stancu, B., Br ânzanciuc, K. ,
2015, pp. 19 -21)
În lungimea axei măduvei spinării, în regiunea centrală, măduva spinării prezintă un
canal care în interiorul acestuia se găs ește lichidul cefalo -rahidian. Se mai regăsește și un
ventricul terminal (ventriculus terminalis) este localizat în regiunea terminală a măduve i
spinării în canalul central. (Stancu, B., Br ânzanciuc, K. , 2015, pp. 19 -21)
Măd uva spinării are două funcții : prima are rol de a acționa ca un sistem de
conducere în ambele sensuri între creier și sistemul nervos periferic, se realizează prin
neuronii senzitivi și motori care prezintă fibre care formează fascicule lungi ce pornesc prin
diverse părți ale creierului . A d oua se ocupă de controlul activităților reflexe simple. Aceste
reflexe se obțin cu ajutorul neuronilor care se e xtind pe distanțe mici de sus în jos în
interiorul măduvei spinării. (https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83duva_spin%C4%83rii )
– accesat în 14.02.2019

17

I.2.2. Segmentele nervilor spinali și structura măduvei.

Măduva spinării este alcătuită din două substanțe, una fiind cenușie și cealaltă fiind
albă. Substanța cenușie se regăsește pe secțiunea interioară sub formă de ”H”, cea albă se
regăsește la pe riferie, în jurul celei cenuși. (Stancu, B., Br ânzanciuc, K. , 2015, pp. 19 -21)
Substanța cenușie – Prezintă doua coarne anterioare și două posterioare și intre
segmentele T 1 și L2 încă două laterale, substanța se găsește în centrul canal ului și se
numește comisura roș ie. În structura cornului anterior medula r se regăsesc neuroni
somatomotori iar î n cei posteriori neuroni somato senzitivi, iar în cel lateral neuroni
viscerosen zitivi și visceromotor i. Pentru a fi mai ușor de localizat neuronii de la nivelul
substanței cenuși, suprafața substanței a fost împărțită în mai multe lamele Rexed fiind
numerotate de la I la X. (Stancu, B., Br ânzanciuc, K. , 2015, pp. 19 -21)
Substanța A lbă – Este formată din tracturi (fascicule), cu alte cuvinte căi nervoase,
care pot fi ascendente având rolul de a trimite informații de la receptorii periferici spre
centrii nervoși din sitemul nervos central sau descendente care trimit informații de la
centrii nervoși din sistemul nervos central la efe ctorii periferici. În componență mai
regăsim fascicule și propii medulare care poartă sarcina de a conecta diferite segmente ale
măduvei spinării. (Stancu, B., Br ânzanciuc, K. , 2015, pp. 19 -21)

I.2.3 . Segme ntele nervilor spinali și structura măduvei

Rădăcina posterioară – este de tip senzitiv, iar pe traiectul ei se află un ganglion
spinal în care se găsesc neuroni somatosenzitivi și viscerosenzitivi. Aceasta este formată
din dendritele acestor neuroni, din axonii lor care după ce pătrund în măduva spinării , fac

18
sinapsă în cornul posterior medular cu un neuron de asociație sau direc t cu motoneuronul
din coa rnele laterale sau anterioare. (Lapadat, M., 2005, pp. 24-31.)
Rădăcina posterioară – este motorie și este alc ătuită din mă nunchiuri de fibre
nervoase care sunt axoni ai neuronilor somatomotorii din coarnele anterioare și ai
neuronilor viscero motor i din coarnele laterale.
Trunchiul Nervului spinal – rezultă din unirea unei rădăcini posterioare cu cea
ante rioară, unirea se realizează înainte de a părăsi canalul vertebral. Trunchiu l are ieșirea
din canalul vertebral prin orificiile intervertrebrale , acesta ramificându -se in ramura
dorsală, ventral ă, comunicată albă, meningeală. (Lapadat, M., 2005, pp. 24-31)

I.3. Parapareza spastică – Generalități

Această boală se manifestă prin tulburări de mers, mers ul poticnit în special pe
teren accidentat, tremurul necontrolat al picioarelor, pierderea echilibrului, slabirea
musculaturii și creșterea tonusului muscula r, reducerea sensibilității, pierderea controlului
urini i, senzația de urinare urgentă. (https://www.prostemcell.ro/35 -boli-si-
afectiuni/3 8141 -parapareza -spastica.html – accesat în 14.02.2019 )

I.3.1 Cauze și simptome

Parapareza se poate datora unei asfixieri prezente în timpul nașterii sau datorită
unei infecții în timpul în care fătul este în burta mamei. Paraparez a rezultă cel mai frec vent
dintr -o leziune intr aspinală care se produce de obi cei la ni velul coloanei toracice
superioare. Alte cauze pot fi l eziuni de neuron motor central în care se pot regăsi leziuni
parasagitale sau hidrocefalia. Leziunile de neuron periferic care pot fi si ndromul cozi i de

19
cal, neuropatii atipice periferice. (http://www.mediculmeu.com/boli/parapareza.php –
accesat în 19.02.2019 )
Simptome – Pirederea parțială a funcției motorii la nivelul picioar elor, mer sul find
dificil cu pașii mici ș i târâți. Slăbirea treptată și rigidizarea picioarelor, dificultăți de
echilibru, crampe musculare la nivelul picioarelor, schimbarea senzațiilor la picioare,
probleme urinare, ( http://ozdorovchyyklub.icu/sa%CC%86na%CC%86tate/paraparesis/ –
accesat în 19.02.2019 )
I.3.2. Diagnostic
Acesta se va pune în funcție de informațiile primite de medic. Se va întreba despre
istoria familiei și alte ca uze posibile. Se efectuează teste precum electromiografie,
controlul conducer ii nervoase, scanarea creierului și măduv ei spinării, colectarea unei
mostre de lichid cefalorahidian sau testarea sângelui și a lichidului spinal pentru virusuri
sau anticorpi. (http://ozdorovchyyklub.icu/sa%CC%86na%CC%86tate/paraparesis/ ) –
accesat în 19.02.2019 )
I.3.3. Tratament
Acesta se axează pentru ameliorarea simptomelor prin terapie fizică, exerci ții fizice,
precum și utili zarea diverselor dispozitive. Recuperarea este esențială deoarece aceasta
menține și îmbunătățește puterea musculară, evită apariția escarelor. Administrarea de
medicamente ajută la reducerea durer ii, îndepărtarea rigidității mus culare și a spasticităț ii.
Medicamentele ajută și pe fondul problemelor vezicii urinare.
(http://ozdorovchyyklub.icu/sa%CC%86na%CC%86tate/paraparesis/ – accesat în
19.02.2019 )

20

I.4. Biomecanica m anevrărilor

Biomecanica umană, cunoscută sub forma generică de biome canică, aceasta are ca
subiect ”o mul”. Aceasta are aplicații în domeniul medical și al recuperării fizice, cât și în
domeniu l sportiv. Biomecanica își are amprenta și î n kinetoterapie pentru testarea și
îmbunătățirea calităților motrice. Aceasta avân d la bază trei domenii de studii : anatomia
umană, mecanica și fiziologia. ( Budescu E., 2013. P. 1)

I.4.1. Menținerea echilibrului și a stabilității

O bază de suținere st abilă în timpul efectuării unei activități de împingere, tragere,
ridicare sau cărare va reduce riscul pierderii echilibrului și implicit al accidentării, de oarece
o persoană care prezintă coordonare deficitară va avea dificultăți în menținerea
echilibrulu i iar principalele obiective sunt imbunătățirea echilibrului și a stabilității. Două
modalități de execuție în lărgirea bazei de suținere este depărtarea picioarelor la nivelul
umerilor , un picior cu o jumătate de pas înainte a celuilalt. (Albu A., Albu C. , Petru I., 2001,
pp. 13-14)
I.4.2. Ridicarea și c ărarea

Folosirea biomecanic ii sigure în ridicare sau cărare poate reduce riscul leziunilor în
timpul activităților de ridicare și cărare și este foarte indicată în folosirea toliului sau a
liftului mecani c al transportul ui greutăților pe distanțe mari. Modaliăți de execuție : ținerea
brațelor aproape de trunchi permite controlul mai bun al greutății manevrate, se contractă
mușchii abdominali și ai trunchiului. (Albu A., Albu C., Petru I., 2001, pp . 14-15)

21

I.4.3. Mijloace ajutătoare de transfer

Mijloacele ajutătoare de transfer constă în dispozitive mecanice care pot reduce
forțele sau posturile anormale asociate cu anumite activități de manevrare a pacientului .
Acestea previn accidentările k inetoterapeu ților. Aceste dispozitive au rol de a facilita
independența, oferă un mijloc sigur de a mișca sau transfera pacientul, menține
demnitatea pacientului în timpul manevrăr ii. Mijloacele ajută toare încurajează pacienții
care se pot mișca să efectueze singuri m anevra și mai ales că reduce tensiunea care este
prezent ă la nivelul umerilor kinetoterapeuților , trunchiului superior, zonei lombare și chiar
a întregului corp , în timpul utilizării dispozitivelor. (Albu A., Albu C., Petru I., 2001, p p.19 –
21)

Fig. I.3. Aparate ajutătoare de transfer
Sursa : (
https://www.google.ro/search?hl=ro&authuser=0&tbm=isch&source=hp&biw=659&bih
=582&ei=fmNsXLaCA_LirgTYtLq4Dg&q=Mijloace+ajutatoare+de+transfer&oq =Mijloace+

22
ajutatoare+de+transfer&gs_l=img.3…5719.12263..12441…0.0..0.147.3223.10j21……2….1.
.gws -wiz-img…..0..35i39j0j0i24.zZsUY13J5Qg#imgrc=4iPB_3OBIAFxXM – 19.02.2019 )

I.5. Mijloace de recuperare a paraparezei spastice

I.5.1. Electroter apia

Reprezintă o metod ă de recuperare pentru diverse afecțiuni , fie de natură
traumatologică fie neurologică, aceasta folosește curentul electric. Acesta este prezent în
mai multe forme : băi galvanice, electromiostimulare, electrosomn etc. Curentul utiliz at se
aplică în diverse forme, pe diverse frecvențe : înaltă, joasă, medie, și se aplică în scop
profilactic, curativ și de recuperare. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Elect roterapie – accesat
în 27.02.2019 )
Această formă de terapie utilizează stimularea electrică pentru vindecarea mai
rapidă a organismului, de asemenea poate menține durerea sub control și duce la
accelerarea procesului de vindecare. Cea mai frecventă electr ostimulare este stimularea
electrică transcutanata a nervilor TENS, acesta folosește mici electrozi care sunt fixați la
nivelul pielii. Acesta acționează prin blocarea semnalelor care străbat nervii, acest curent
produc e perturbarea semnalului neurologic, mesajele nervoasă find de natură electrică.
(http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile -coloanei -vertebrale/electroterapia_9861 )
04.03.2019
Cele mai fo losite frecvențe electrice sunt :
 Tensul cu o frecvență joasă, este mai incomfortabil și poate dura între 20 -30 de
minute, dar efectele sale au o persistență mai lungă de timp.

23
 Curentul interferențial este o formă mai profundă de TENS, în cadrul căruia
curentul pă trunde mai profund în piele decât în cazul tratamentului TENS .
 Stimularea Galvanică este un alt tip comun de electroterapie, fiind utilizată mai ales
în tratarea leziunilor acute, însoțite de sângerări sau umflături. In acest caz,
curentul se aplic ă pe zon a afectată și se folose ște pentru a îndepărta inflamația și
de a grăbi vindecarea. ( http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile -coloanei –
vertebrale/electroterapi a_9861 ) 04.03.2019
Pacienta a beneficiat de această terapie în timpul internării la clinica de neurologie.

Fig. I.3. Aparat electroterapie și aplicații.
( https://estelabelleza.com/tratamiento/electroterapia -en-tratamientos –
corporales -futura -pro/ ) 04.03.2019

I.5.2. Kinetoterapi a

Se ocupă de stud iul mușchilor și articulați ilor care asigură mișcările omului, este o
știință care prezintă un car acter aplicativ, cu obiective cum ar fi : menținerea și dezvoltarea
unor indici morfologici și funcționali normali prin mijlo ace specifice. Această ramură aduce
benefic ii oricărui om denumite ”miracole și binefaceri curativo -profilactice și terapeutice
ale mișcării ”. (Mârza -Dănilă Doina, 2012, p p.. 7-8)
Kinetoterapia a luat amploare, odată cu apariția primilor kinetoterapeuți care au
fost repartizați pe diverse raumuri acestea fiind : neurologie, pediatrie, ortopedie,

24
geriartrie. În prezent dezvoltarea prog ramelor și a tehnologiei duc la efici ența recuperării a
cât mai multor afecțiuni. (Marcu V., 2013, pag.5)
Kinetoterapia pe care am aplicat -o a avut ca scop creșterea mobilității, forței
musculare, stabilității și recuperarea controlului membrelor i nferio are, superioare și a
întreg corpului. Kinetoterapia își pune amprenta pe combaterea durer ii, întărir ii musculare.
Durata ședinței de kinetoterapie are o importanță mare, recomandat f iind minim 50 de
minute, depinz ând de capacitatea efortului fiecărui pacie nt.

Fig. I.4. Manevrarea pacientului

I.5.3. Masaj terapeutic

Își pune amprenta în tratarea diferitelor afecțiuni și în rec uperarea după diverse
îmbolnăviri, în tratarea funcțională a unor leziuni și a tulburărilor evolutive, ca tratament
recuperator care este efectuat în prezența unor evoluții lente, care du c spre vindecare și în
cazul uno r modificări morfofunționale și a unor existențe sechelare patologice. Se aplică în

25
scop medical, prevenind apa riția unor perturbări în funționalitatea ogranismului . (Mârza D.,
2010, p p. 11-12)
Masajul terapeutic are rol direct asupra dureri i, având u n efect antialgic , datorită
faptului că relaxează musculatura. Prin manevre de frământare, vibrații și fricțiuni,
prezente în acest tip de masaj, se stimulează circulați a sângelui, acest lucru ducând la
furnizarea de mai mult oxigen și su bstanțe nutritive în țesuturi și în organele vitale. Durata
masajului poate fi între 15 și 90 de minute , în funcție de zona în care este nevoie. În urma
masajului terapeutic se pot observ a apariția amplitudin ii și elasticității în cadrul
articulațiilor care se pot observa foarte ușor. În urma manevrări lor, masajul aduce un alt
beneficiu , acesta fi ind stimularea secreției de endorfine, un hormon care reduce starea de
stres și de tensiuni mu sculare a organismului. ( http://www.centrulsalus.ro/masajul –
terapeutic -pe-intelesul -tuturor/ ) 04.03.2019
Am introdus masajul terapeutic în procesul de recuperare a l doamn ei, deoarece
spasticitatea a fost prezentă încă de la începutul recuperării. L -am realizat p entru
optimizarea programului, pentru îndepărtarea spasticității și pentru decontracturarea
musculară.

26

Fig.I.5. Efectuare a masajului terapeutic

I.5.4. Laser oterapia

Reprezintă terapia med icală care are la bază efecte fotochimice și biochimice, la
nivelul celulelor și țesuturilor. Aceasta are rol de a regla fun cțiile celulei lovite de lumina
laserului, acest lucru este pos ibil cu ajutorul fotoreceptoril or care au rolul de a absorbi
lumina laserului de către ogranism. Efectele acestui a fiind ameliorarea durer ii sau chiar
elimina rea, reducerea inflamației, îmbu nătățirea circulației sangvine și a celei limfatice,
vindecarea rapidă, creșterea imunității locale. ( http://starmedcare.ro/laserterapie/ –
accesat în 27.02.2019 )

27
Terapia cu l ase constă în utilizarea unei energii magnetice generată de două surse
de lumină laser (amplificarea luminii prin emisia simulată de radiație) în scop terapeutic.
Fluxul de laser care penetre ază țesuturile provoacă re acții biochimice pe membrana
celulară și în interiorul mitocondriilor care induc efecte difertice printre care : vasodilatație
cu creșt erea ulterioară a căldurii local e, creșterea ce rerilor metabolice celulare, stimularea
neurovegetativă și presiunii hidrostatice intracapilare, creșterea drenajului limfatic,
activarea microcirculației, înlocuirea electroliților în medii intra și extra celulare.
Îndepărtarea durerii este dată de acțiun ea analgezică care este indusă de creșterea
pragului de percepție a terminațiilor nervului algotrop și eliberarea de endorfine.
(http://fisioa.roma.it/index.php/laserterapia ) 04.03.2019

Fig. I .6 . Aplicația laseroterapiei
Sursa : ( www.medysportline.ro/laserterapie ) – 04.03.2019

I.5.5. Fizioterapia

Se regăsesc masajul, exercițiul fizic, electricitatea, împcachetările, apa, lumina,
căldura, acestea contribuind la tratarea pacientului în cauză, la recuperarea și profilaxia în

28
tratarea afecțiunilor ogranismului pacientului cu alte cuvinte ogranismul uman.
(https://ro.wikipedia.org/ wiki/Fizioterapie – accesat în 27.02.2019 )
Cu ajutorul fizioterapiei se obține : recuperarea, îmbunătățirea și menținerea
mobilității pierdute în urma unor afecțiuni de diferite eti ologii și reintegrează activitatea
zilnică normală, reduce până la dispa riția durerilor patologice musculare și articulare,
îmbunătățește forța și tonicitatea musculară. ( http://www.cdt –
babes.ro/servicii/fizioterapie.php ) 04.03.2019
Este recomandată în ortoped ie (tratează întinder i musculare, muculatura slăbită a
spatelui, entorse, luxații, contuzii, redori articulare, atrofii musculare), manifestăr i
articulare (epicondilita, periartrita scapulo -humerală), reumatologie (artoze, artri te,
spondilită , gonartroză), neurologice (neuromialgii, nervite, lombosciatică).
(http://www.cdt -babes.ro/servicii/fizioterapie.php ) 04.03.2019

Fig. I.7. Salon pentru efectuarea fizioterapiei
Sursa : https://www.arcadiamedical.ro/locatie/centrul -de-recuperare -medicala –
cicoarei/fizioterapie/ – 04.03.2019

29

I.5.6. Psihoterapia

Reprezintă un domeni u interdisci plinar, are ramuri în medicină și psihologi e,
aceasta reprezentând gran ița dintre aceste două domenii. Are la bază metod a de
tratament cuprinzător, deliberat și planificat, cu ajutorul unor mij loace și diverse
metodologii științifice, fiind focalizată pe reducerea sau eliminarea unor simptome,
tulburări mintale sau suferințe psihosociale, psihosomatice sau comportamente
disfuncționale. Are ca scop de a ajuta un pacient să -și rezolve problemele din viața de zi cu
zi și are la bază încredea sau re lația terapeutică dintre pacient și psihoterapeut.
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Psihoterapie – accesat în 27.02.2019 )
Aceasta are ca scop tratarea sănătăț ii mentale, emoționale, precum și alte afecțiuni
psihiatrice. Terapia ajută pacientul în cauză să conștientizeze factorii determina nți ai
diferitelor stăr i și îl ajută să accepte punctele slabe cât și cele forte. Oamen ii pot dobândi
abilitatea de a identifica sentimente și modalitatea în care e i își percep viața, acest lucru îi
ajută să facă față situaț iilor dificile. ( https://www.medlife.ro/ce -este -psihoterapia -si-ce-
beneficii -are.html ) 04.03.2019
În timpul se dințelor de kinetoterapie am avut nevoie de un psihic labil, cu o
capacitate volitivă scăzută, cu o susținere continuă și am fost nevoit să pun în valoare
fiecare progres, fie e l cât de minor și mai ales, div erse jocuri de cuvinte pentru a evita
apariția s upărării, a regretului, tristeții. Doamna prezentă în această lucrare a beneficiat pe
fond de psihoterapie din partea mea de foartă multă suținere deoarece ea, având
motivație în contin uu, ea a dobândit foarte multă voință și a avut foarte multe rezultate în
urma ședințelor.

30

Fig. I.8. Susținerea pacientului pe fond psihic

31

Capitolul II – Organizarea și desfăș urarea cercetării

II.1. Data, Locul și subiecții cercetării
Data :
– 06.10.2017 – 05.07.2018 ,
– 05.1 2.2018 – 04.03.2019 .
Am început ședințele de kinetoterapie din 05.10. 2017 – 05.07. 2018 după care a
intervenit o întrerupere de 6 luni, s -a re luat recuperarea în data de 05.1 2.2018, cu urme
vizibile de regres, până în data de 04.03.2019, deoarece a fost nevoie de internare în spital
datorită unei inf ecții urinare în combinație cu o anemie.
Locul : Sedințele de kinetoterapie s -au realizat la domiciliul pacientei.
Subiectul cercet ării :
Nagy Margareta Vârstă : 58 ani Sex : Feminin
 Diagnostic – Tetrapareză predominant parapareză sechelară .
 Cauza patol ogiei – Traumatism puternic la nivelul coloanei vertebrale.
 Frecvența ședințelor de kinetoterapie : Sedințele au fost de 3 ori pe săptămână, dar
datorită oboseli i sau stării emoționale, frecvența a fost și de două ori pe
săptămână uneori .

32

II.2. Aparate, instalații și materiale utilizate

Fig. II.1. Bure ți pentru strângerea î ncheieturii și capace pentru a pune în borcan

Fig. II.2. Pixuri pentru apucare și potrivirea paharelor

Fig. II.3. Bandă elastică Fig. II.4. Baston gimnastică

33

Fig. II.4. Gogoașă din burete pentru mușchii flexori, cadru metalic

Fig. II.5. Scaun pentru realizarea transferului și mușama

II.3. Metode de cercetare

II.3.1. Metoda documentării teoretice

Are la bază activitatea de infomare mai profundă și temeinică. Pe baza textelor
tipărite pe diferite suporturi, cu scopul cunoașterii, dovedirii sau susține rii unor idei, teze,
reguli, con cepte, doctrine. ( http://www.scritub.com /profesor -scoala/Documentarea –
lucrarea -de-diplo6310121512.php ) 12.03.2019

34
Această documentare reprezintă conținutul informativ, respectiv publicațiile la care
se referă la un anumit domeniu, temă sau problemă. În cazul de față ne referim la
bibliografia specifică domeniulu i și temei lucrării de diplomă. Sfera și orizontul în timp al
infomație i cu privire la bibliografie este dificil de delimitat, datorită numărului vast de
publicații precum și lipsa pasiunii diverșilor studenți pentru bibliografie.
(http://www.scritub.com/profesor -scoala/Documentarea -lucrarea -de-
diplo6310121512.php ) 12.03.2019
Pentru acest caz , am fost parțial documentat încă din facultate de către diverși
profesori, acest lucru m -a ajutat foarte mult, deoarece după aflarea diagnosticului și
studierea scris orii medicale, m -am documentat în plus în timpul liber, pentru a -mi fi mai
ușor la ada ptarea programului și de a șt i contraindicațiile pr ezente, stăr ile date de diverse
exerciții sau metode.
II.3.2. Metoda anchetei

Are rolul de a că uta informații , care se adresează la un grup social cum ar fi : un
stat, un grup etnic, o regiune, o clasă socială. Această metodă se ocupă cu interoga rea
faptelor sociale : opinii, atitudini, motivații.
(http://www.scritub.com/stiinta/drept/Ancheta33583.php ) 12.03.2019
După aflarea cazului la care aveam să merg, am cerut să mi se prezinte s crisoarea
medicală pentru a -mi putea pregăti programul kinetic adaptat la patologia respectivă. Am
cerut infomații suplimentare de la persoane specializate și mai în vârstă decât mine, cu
mai multă pregătire pra ctică. Și am cerut informații cu privire la c omportamentul pacientei
și statutul psihologic.

35

II.3.3. Metoda observa ției

Metoda observației este cea mai veche metodă folosită în aprecierea
comportamentelor umane, animale cât și fenomene din mediul î nconjurător. Aceasta
reprezintă o metodă de inves tigație cantitativă, bazându -se pe scal e de măsu rare cu
diverse chestionare care măsoară în punctaje, personali tatea, inteligența, aptitudini le, etc.
Această metodă cercetează psihologia și constă în urmărirea intenționată și înregistrarea
sistematică a co mportamentelor indivizilor, a contextului situațional unde acesta se
produce, și a caracteristicilor și particularităților simptomaticii stabile, cu scopul urmăririi
unor aspecte esențiale ale vieții psihice. (Chraif ,M., 2012, pag 9 -12)
Pacient a prezenta un grad de inteligență destul de ridicat, dar datorită dificultății de
a vorbi corect limba română , deoarece e ste de etnie maghiară, nu ave a un vocabular
foarte dezvoltat. În diverse exerciții mai dificile, dacă apărea dezechilibrul , în
comportamentul dân sei se producea o stare de agitație. Altă observație de remarcat, era
aceea că în momentul în care sosea de la muncă unul di ntre copii și intra și începea s ă
discute cu ea în camera unde se realiza ședința, distrând -o de la planul de exerciții,
intervenea o stare de o ușoară furie. Pacienta este o fire foarte glumeață și amuzantă și în
cele mai dese cazuri după acea stare de agitație, avea obișnuința de a face haz de necaz.

II.3.4. Metoda s tudiului de caz

Prin aceast ă metodă doresc să scot în evidență t estările de la începutul sedințelor
de kinetoterapie și testările finale până în momentul întreruperii ședințelor de
kinetoterapie. Rolul testării finale a fost unul important de oarece a pus în evidență în ce
stadiu s -a ajuns cu pacienta respectivă și viaț a dânse i după frecventarea sedințelor. Dar

36
trebuie să ținem cont că fiecare individ este unic și programele kinetice sunt
individualizate pentru fiecare pacient în parte.

II.3.5. Metoda grafică

Această metodă reprezintă totalitatea procedeelor, tehnicil or și princip iilor utilizate
pentru a realiza observarea fenome nelor sociale a le populației, are ca scop prelucrarea
datelor care s -au obținut prin observarea, analizarea și interpretarea rezultatelor care duc
la finalizarea procesului de cunoaștere grafic ă prin examinarea expresiilor numerice
generalizatoare dobândite în urma procesului de prelucrare. (Turcu. I., 2001, pag. 27 -28)
Am folosit aceasată metodă pentru a scoate în evidență graficele și indicii de
măsurători care au fost la baza acestei lucrări , acest lucru m -a ajutat să pot explica
progresele și regresele pacientei cu ușuirință și pentru a avea o vizualizare mai bună a
lucrării.

II.4. Metode de evaluare funcțională a pacientului

II.4.1. Anamneza

 Diagnostic – Tetrapareză predomina nt paraparez ă sechelară, mielopatie cervicală
compresivă, stenoză de canal cervical, vezică neurogenă.
 Date personale :
– Nume și prenume : Nagy Margareta
– Vârstă, stare civilă : 58, Divorțată
– Sexul : Feminin

37
– Profesie : pensionară
– Domiciliu : Feldioara
 Cauza patologiei : Până la apariția bol ii, pacienta a avu t episoade de cârcei în toate
părțile corpului ș i o ruptură de șold în urma unei căzături. A fost oper ată și
introdusă o tijă metalică. După o perioadă de două luni jumătate, după cum descrie
pacienta, strângând haine le de pe uscător , la momentul trecerii pragului dintr -o
cameră în cealaltă , a simțit cum o lasă picioarele și s -a trezit brus c că era întinsă pe
jos, fără posibilitatea de a mișca mâinile sau picioarele , din acel moment s -a
instalat patologia. A fost imobilizată la pat până în momentul în care am inceput
ședintele de kinetoterapie în 2018.
– Frecvența ședințelor de kinetoterapie a fost de 3 ori pe săptămâna.
– Comportament : calmă, prietenoasă și inteligență
– Atitudine : fericită, optimistă și binev oitoare
– Vocea și vorbirea : Rapidă și într -o combinație cu accent unguresc.
– Puterea de concentrare : foarte bună
– Atenția : spori tă
II.4.2. Metode de evaluare utilizate
Somatoscopia
Metoda de examinare ce permite aprecierea globală și analitică a proceselor de
creștere și dezvoltare prin observarea corp ului în întregime, a fiecărui segment în parte și
observarea eventualelor deficiențe fi zice. (Cioroiu, S. G., 2012, p ag. 50)

Somatoscopia generală :
– Statura : normostaturală

38
– Starea de nutriție : Formarea unui spate plan, s tarea psihică normală, piciorul drept
dificultate mare în efectuarea mișcărilor normale.
– Comportament motric : adaptabil
– Tipul constituțional : ectomorf
Somatoscopia segmentară se referă la evaluarea caracterelor morfologice și
funcționale ale regiunilor, părților și segmentelor corpului, în mod metodic, de sus în jos, în
următoarea su ccesiune : cap, gât, torace, abd omen, membre superioare, spate, bazin,
membre inferioare (Cioroiu, S. G., 2012, pag. 52)
Metode de evaluare obiec tive :
Constau în examinarea s omatoscopică instrumentală a aliniamentului corpului,
examen clinic general, examen radiologic și somatometrie.
 Somatoscopia instrumentală : poate fi realizat cu firul de plumb sau cu cadrul
antropometric de simetrie (CAS) – examinarea se începe din spate -profil -față
 Examenul clinic general : precedat de examinarea medicală, Antecedente personale
fizice, Antecedente personale patologice, Antecedente heredo -colatera le, efectuat
de medic prin palpa re, inspecție, percuții
 Examenul paraclinic – examenul radiolo gic : depistarea aspectelor morfologice și
dimensio nale legate de forma, dimensiun ea oaselor, raporturile articulare, aspecte
structurale ale osului.
 Somatometria : ansamblu de măsurători antropometrice, prin calcularea unor indic i
specifici, se aprec iază nivelul de creștere și gradul d e dezvoltare fizică. (Cioroiu, S.
G., 2012, pag. 52-53)

Metoda evalu ării a ADL -urilor

39
Aceasta are rolul de îngrijire a sănătății, aceasta ajută la cerșterea calității vieții
grupurilor de persoane vulnerabile sau cu diz abilități prin intermediul ocupației. Aceasta
are în vedere ansamblul de activități zilnice(ADL -urile) relevante și semnifica tive pentru
fiecare dintre noi. (https://www.te rapieocupationala.ro/domeniul -de-activitate/adl -urile/
15.04.2019)
Metoda evaluării echilibrului
Această evaluare are în vedere apreci erea tulburărilor de echilibru a plicabile , de
altfel , datorită proceselor complexe care ajută la menținerea s tabilități i. Și în această
metod ă se repetă testările de 3 ori apreciindu -se cea mai bună formă.
(http://www.scritub.com/medicina/Evaluarea -echilibrului42188.php 15.04.2019)
Metoda ev aluării bilanțului muscular – aceasta reprezintă un sistem de examen manual
pentru evaluarea forței fiecărui mușchi sau grupe musculare. Scopul acestei metode este
de a elabora diagnosticul complet funcțional, alcătuirea programului de recuperare,
conturar ea prognosticului funcțional al pa cientului. Cond ițiile pentru realizarea bilanțului
sunt: un kinetoterapeut experimentat, colaborarea pacientulu i, să nu obosească pacientul.
(Cioroiu., G., S., 2012, pag. 85)

II.5. Planul de exerciții kinetoterapeutice

Obiectivele planului de exerciții
– Creșterea tonusului muscular
– Formarea mișcării active în zonele afectate
– Creșterea mobilității membrelor inferioare
– Creșterea stabilității membrelor inferioare
– Creșterea abilității de a mișca voluntar părțile corpului

40
– Prevenirea atrofierii musculare la nivelul membrelor inferioare
– Creșterea amplitudinii de mișcare a tutu tor articulaț iilor
– Creșterea f orței musculare a întregului org anism
– Formarea reflexelor de ridicare, răsucire
– Formarea deprinderii de ridicare în picioare
– Creșterea timpului de stabilitate în ortostatism
– Formarea deprinderii mersului
– Evitarea posturilor vicioase
– Dezvoltarea controlului motor și echilibrului
– Prevenirea retracturilor musculare și creșterea amplitudinii de mișcare.

II. 5.1. Faza I

În această etapă am utilizat exerciții din decubit dorsal , aceste exerciții se realizau
cu un picior sau cu ambele , depinzând de posibilități, deoarece la începutul recuperări, nu a
fost posibil din așezat sau din ortostatism. Membrele superioare nu au fost vizate î n
recuperare deoarece pacienta era independentă din punct de vedere funcțional, deși
prezenta mici sechele a membrelor superio are, dar se hrănea singură, era parțial
independentă , de aceea pe fondul brațelor s -a insista t mai puțin.

Nr. crt. Descrierea ex ercițiilor Dozare
1. Din culcat dorsal, se execută flexie dorsală, plantară, eversia, inversia și
circumducția articulației gleznei cu s tretching pe final de mișcare,
revenire
8 x 2

41

2. Din culcat dorsal, se execută flexia genunchiului cu ducerea genunc hiului
la piept cu stretching pe final de mișcare – revenire (mișcare activă)

8 x 2
3. Din decubit dorsal, se execută tripla flexie a memb rului inferior fără a

42
avea contact cu solul

8 x 2
4. Din cul cat dorsal se execută abducția membrului inferio r, adducția,
flexia, rotația in ternă, externă – revenire

8 x 2

43

5. Din culcat dorsal ducere a piciorului stânga -dreapta activ

44

6. Din culcat dorsal avem diagonalele kabat la membrul inferior – revenire
8 x 2
7. Din culcat dorsal avem îndoi rea ambilor genunchi cu revenire
8 x 2

45

8. Din culcat dorsal, ridicarea ambelor picioare întinse simultan cu revenire

46
9. Cu genunchii îndoiți ș i apropiați, ducerea genunchiului st âng\drept spre
lateral

8 x 2
10. Culcat dorsal, brațele pe lângă corp – coordonarea călcâi -genunchi 8 x 2
11. Culcat dorsal, brațele pe lângă corp, genunchii flexați cu talpa pe saltea –
ridicarea bazinului (basculare) 8 x 2
12. Culcat dorsal, mâinile sub șezută – imitarea bicicletei 8 x 2
13. Culcat dorsal pe saltea, brațel e în lateral la 90 °, palma lipită de saltea
– abducția unui membru inferior până la amplitudinea maximă reușită de
pacientă, revenire
– abducția celuilalt membru inferior

8 x 2
14. Culcat dorsal pe saltea
– ducerea alternativă a genunchilor la piept, cu st rângerea genunchiului
la piept cu ajutorul kinetoterapeutului, revenire
8 x 2

47
15. Culcat dorsal, ambii genunchi îndoiți și apropiați, ducerea simultană a
genunchilor stânga dreapta
8 x 2
16. Culcat costal, membrul inferior de sprijin fiind flexat pentru o s tabilitate
mai bună, membrul superior sprijinind capul, celălalt membru superior
ținând palma pe sol, pentru o mai bună stabilitate
– ridicarea celuilalt membru inferior, revenire (abducție + adducție)

8 x 2
17. Culcat costal, membrul inferior de sprijin f iind flexat pentru o stabilitate
mai bună, membrul superior sprijinind capul, celălalt membru superior
ținând palma pe sol, pentru o mai bună stabilitate
– ducerea la piept a genunchiului flexat + extensia coapsei pe bazin
8 x 2
18. Culcat costal, membrul i nferior de sprijin fiind flexat pentru o stabilitate
mai bună, membrul superior sprijinind capul, celălalt membru superior
ținând palma pe sol, pentru o mai bună stabilitate
– circumducția membrului inferior care face mișcarea

8 x 2
19. Flexia pumnului fol osind bureți 8 x 2
20. Apucarea pixului de pe masă și punere lor la mâna opusă 8 x 2
21. Rdicarea bastonului prin înainte, ridicare bastonului deasupra capului,
coborârea bastonului 8 x 2
22. Ducerea bastonului stânga, dreapta ținut la nivelul umerilor, răsucire a
spre stânga, dreapta a bastonului
8 x 2
23. Cu banda elastică desfacerea spre exterior a brațelor, desfacerea oblică
a brațelor, brațele deasupra capului cu coborârea lor prin lateral
8 x 2

48
Exercițiil e respective au fost repetate până în momentul în c are a apărut mișcarea
pasivo -activă, decubitul ventral fiin d evitat deoarece pacienta acuză dureri incomfortabile
și mai ales că apărea senzația de sufocare.

II. 5.2. Faza a II- a

În faza a doua s -au efectuat exerciții active în special cele care nu avea u nevoie de
ajutor, și mai ales am insistat pe poziția stând. În poziția stând, pacienta era ajutată de
mine , deoarece avea o rigiditate la nivelul spatelui, pentru că timpul în care a stat fără a
realiza kinetoterapie a fost foarte lung , mai exact doi ani și jumătate. Chiar dacă s -a ajuns
în momentul în care pacienta a dobân dit abilitatea de a sta în așeza t, exercițiile din faza
întâi au fost păstrate deoarece au fost efectuate pe post de încălzire. În această etapă am
introdus și o mușama pentru a putea e xecuta diverse exerciții mai ușor deoarece permitea
alunecarea membrului inferior.

1. Transferul pacientei în poziția așezat la
marginea patului și menținerea acestei posturi
cât mai mult posibil. Cu revenirea în culcat
dorsal cu ajutor

8 x 2
2. Din așezat , ridicarea la piept alternativă a
membrelor superioare 8 x 2
3. Din așezat , cu picioarele întinderea și apropierea
genunchilor simultană apoi alternativă.
8 x 2
4. Din așezat , ridicarea membrelor inferioare pe
vârfurile picioarelor și menținerea contactulu i cu
8 x 2

49
solul
5. Din așezat , apropierea genunchilor și
depărtatarea genunchilor cu revenire 8 x 2
6. Din așezat cu picioarele pe o minge, rularea
ming ii spre înainte cu revenire. 8 x 2
7. Din așezat , cu picioarele pe minge, presarea
mingii 8 x 2
8. Din aș ezat , cu mingea la nivelul genunchilor,
presarea acesteia între genunchi
8 x 2
9. Din așezat înclinarea trunchilui stânga dreapta 8 x 2
10. Din așezat , imitarea pedalării cu ambele picioare
sau cu unul apoi celălalt
8 x 2
11. Din așezat, aplecarea trunchiul ui spre înainte și
înapoi cu ajutorul kinetoterapeutului.
8 x 2
12. Din așezat , răsucirea trunchiului spre stânga și
dreapta 8 x 2
13. Din așezat , ridicarea unui genunchi apoi
prinderea acestuia cu ambele mâini cu revenire
8 x 2
14. Din așezat , ridicarea pacient ei în ortostatism cu
menținerea acestei poziți i un timp cât mai
îndelungat.
2 – 3 minute

50

II. 5.2. Faza a III-a

În această fază a fost atins obiectivul de a ridica pacienta în ortostatism, cu ajutor
meu reușind să mențină această poziție o perioadă de timp. Î n aceste trei faze a fost
necesar și transferul pacientei din pat pe scaun și invers. Chiar dacă am ajuns în faza a III-
a, exercițiile din faza anterioară s -au păstrat pentru a fi o pregătire înainte de efortul de a
sta în picioare și de a încerca să meargă. Deoarece pacienta a avut o perioadă foarte lungă
de stagnare și mai ales pe p at în culcat dorsal, din pozițiile așezat și ortostatism avea o
senzație de pierdere a echilibrului în continuu.

1. Din așezat , ridicări în picioare cu revenire
8 x 2
2. Din ortostatism, kinetoterapeutul efectuează
dezechilibrări stânga/dreapta.
8 x 2
3. Din ortostatism, kinetoterapeutul efectuează
dezechilibrări față/spate
8 x 2
4. Din ortostatism , se introduce cadrul pentru
prelungirea timpului de a sta în picioare cu
ajutorul propriilor brațe acest lucru ajutând la
lucarea lor
6 x 2 -3
minute
5. Din ortostatism, m ers în față și în spate cu
ajutorul cadrului și sprijinul kinetoterapeutului,
chiar dacă mersul este haotic 4 ture dus-
întors

51
În faza a 3 a s -a ajuns la mers, chiar dacă acesta s-a realizat haotic dar se putea
realiza cu aju torul cadrului și sprijinul meu și datorită mersului , piciorul drept , fiind cel
afectat , a început ușor șă realizeze mișcări voluntare complet e fără ajutorul meu.

52

Capitolul II I – Înreg istrarea, prelucrarea ș i interpretarea rezultatelor cercetării

III.1. Rezultate obținute în urma aplicării programului de recuperare

III.1.1. Datele obținute în cazul chestionarelor și testările utilizate

Chestionar ul Nr.I. Datele înr egistrate la testăr ile de evaluare a ADL -urilor
(https://www.postavc.ro/avcconstituit/testul -barthel/ ) accesat în 20.03.2019 – ora 18 :
33
Activitate realizată Evaluare i nițială Evaluare finală
Îmbrăcare ,încheierea/descheierea
nasturilor
1
5
Alimentația cu tacâmuri 2 4
Mersul la Toaletă 0 0
Se ridică de pe scaun 0 1
Apucarea unor nasturi si introducerea
lor intr -o cană
1
3
Pieptănare 1 4
Potrivirea obiectelor s ferice, pătrate,
rotunde, dreptung hiulare, în modelul
corect
2
5
Apucarea pixului 1 4
Punerea paharelor unul peste celălalt 2 6

53
Spălarea mâinilor cu săpun (folosirea
săpunului) – din așezat 3 6

Chestionarul Nr. I.1. Scala de evaluare a testărilor
0 Dependent
1 Are nevoie de ajutor în realizarea activităților
2 Unele activități le poate executa singur, altele cu ajutor
3 Mici intervenții ocazionale în efectuarea activităților
4 Depășește nivelul standard de așteptări
5 Mai are de îmbunătățit anumite aspecte
6 Independent

Chestionarul Nr . II. Datele întregistrate la testările echilibrului
Acțiune Notare Evaluare
inițială Evaluare
finală
Așezat fără sprijin 4 – este capabil să stea singur făr ă
supraveghere timp de 2 ”.
3 – este capabil să stea așezat 2 ” cu
supraveghere .
2 – este capabil s ă stea așezat timp
de 30 sec.
1 – este capabil s ă stea așezat timp
de 10 sec.
0 – este incapabil să stea așezat fără

0

4

54
sprijin .
Ridicat din așezat cu
ajutorul cadrului 4 – este capabil să stea fără sprijin,
stabilizându -se si ngur
3 – este capabil să stea singur,
folosindu -se de mâini .
2 – este capabil să stea folosindu -se
de mâini, după mai multe încercări .
1 – asistenț ă minimă pentru a sta
sau pentru a se stabiliza .
0 – capabil să stea cu asistenț ă ce
poate varia de la moderată la
maximă .

0

2
Stând cu sprijin cu
ajutorul cadrului 4 – capabil să stea singur timp de 2 “.
3 – capabil să stea 2 “ cu
supraveghere .
2 – capabil să stea 30 sec. fără
sprijin .
1 – capabil să stea 30 sec. , după mai
multe înce rcări .
0 – incapabil să stea 30 sec., fără
asistenț ă.

0

4
Stând cu ochii închiș
la cadru 4 – este capabil s ă stea singur timp
de 10 sec.
3 – este ca pabil să stea timp de 10
sec. cu supraveghere .

55
2 – este capabil să stea 3 sec.
1 – este capabil să stea mai pu țin de
3 sec.
0 – are nevoie de ajutor pentru a nu
cădea . 0
3

Întoarcerea pentru a
privi peste umărul
stâng și drept cu
sprijin în mâini la
cadru 4 – se uită peste ambii umeri, o bună
schimbare a centrului de greutate .
3 – se uită doar peste un umăr .
2 – se uită în ambele parț i fără a
putea privi peste um ăr, dar își
menține echilibrul.
1 – are nevoie de supraveghere la
întoarcere .
0 – are nevoie de asistenț ă pentru a
nu cădea .

0

2

Așezarea

4 – se așează singur cu folosirea
minimă sau deloc a mâinilor .
3 – controlează așezarea cu ajutorul
mâinilor .
2 – folosește partea posterioară a
picioarelor proptindu -le de scaun
pentru a -și controla așezarea .
1 – se așează singur, dar are o
așezare necontrola tă.
0 – are nevoie de asistenț ă pentru a

0

3

56
se așeza .
Transferul 4 – este capabil să se transfere
singur cu folosirea minimă a mâinilor .
3 – este capabil să se transfere
singur, dar numai cu ajutorul
mâinilor .
2 – este capabil să se transfer e cu
supraveghere sau îndrumare verbală .
1 – poate executa cu as istenț a unei
persoane .
0 – poate executa cu asistenț a a două
persoane .

0

1
Mersul cu cadrul 4 – este capabil s ă meargă singur .
3 – este capabil să meargă pe o
distanță scurtă da r cu susținere .
2 – nu se poate ridica la cadru .
1 – nu se poate pune la cadru .
0 – imobilizat la pat .

0

3

Chestionarul Nr.III. Evaluarea tonusului muscular
Articulația implicată Mișcarea Evaluarea inițială Evaluarea Finală
Bilanț muscular –
articulația coxo –
femurală Flexie
Extensie
Abducția F1
F0
F0 F3
F4
F3

57
Adducția
Rotația internă
Rotația Externă F1
F0
F0 F3
F2
F2
Bilanț muscular –
articulația genunchiului
Flexia
Extensia
Rotație internă
Rotație externă F2
F2
F0
F0 F5
F5
F2
F2
Bilanțul muscu lar al
articulației gleznei Flexia
Extensia
Inversia
Eversia F4
F3
F0
F0 F5
F5
F2
F2

Chestinoarul Nr. III.1. Evaluarea forței musculare
Forța 5 Valoare
normală Caracteristica
1: mușchiul
poate executa
mișcarea pe
toată
amplitudinea
contra unei
forțe ext erne Caracteristica 2:
se compară forța
segmentului
afectat cu cea a
segmentului
sănătos Caracteristica 3: la
afecțiunile
bilaterale,
comparația se face
pe baza experienței
kinetoterapeutului,
în funcție de vârstă,
sexul și masa
musculară.
Forța 4 Valoare bună Datorită
capacității

58
mușchiului de a
deplasa
antigravitațion
al complet
segmentul,
contra unei
rezistențe
medii
Forța 3 Valoare
acceptabilă Caracteristica
1: se
mobilizează
segmentul
contra
gravitației, fără
contrarezistenț
ă Caracteristica 2:
indic ă minima
capacitate
funcțională
pentru
întreținere
Forța 2 Valoare
mediocră Dacă mușchiul
mobilizează
segmentul prin
eliminarea
gravitației cu
ajutorul
poziționării
pacientului.
Forța 1 Valoare Caracteristica Caracteristica 2: Caracteristica 3: nu

59
schițată 1: Sesizarea
contra cției prin
palparea
mușchiului, a
tendonului Observarea unei
tremurături și
incapabilitatea de
a mobiliza
segmentul pot fi evaluați decât
mușchii superficiali,
care se pot palpa
Forța 0 Valoare zero Caracteristica
1: mușchiul nu
realizează nici o
contracție. Atenție !!!!!
La mușchii profunzi
nu se poate face
diferența dintre f0
și f 1

60
III.2. Interpretarea rezultatelor cercetării

III.2.1. Rezultatele înregistrate în cadrul chestionarelor și bilanțurilor efectuate

12
0 01 12
1235
4
01345
46 6
01234567
Îmbracarea Mersul la
toaletăApucarea Potrivirea Punerea
paharelorEvaluare ini țială
Evaluare Finală
Graficul nr. 1. Datele întregistrate la testările ADL -urilor

În urma acestui chestionar se urmărește mai mult testarea membrelor superioare
decât a celor inferioare, deoarece membrul inferior drept este nefuncțional. Aceste teste
cer o bună funcționare a articulației cotului, subiectul a efectuat tot mai corect și cu mai
multă ușurință activitățile de zi cu zi (ADL -urile), reușind astfel să ducă o viață cât mai
independentă posibil.
În urma testelor a reieșit faptul că exercițiile utiliz ate în vederea remedierii
simptomelor acestei afecțiuni au fost selecționate, elaborate și efectuate în mod
corespunzător. S -a urmărit în mod deosebit ca subiectul cercetării să execute corect și
complet exercițiile.

61

00000000
42432313
0 1 2 3 4 5Așezat f ără sprijinStând cu sprijinÎntoarcerea Transferul
Evaluarea Finală
Evaluarea Ini țială
Graficu l nr. 2. Datele întregistrate la testările echilibrului

În urma testărilor echilibrului, pacienta cercetării a înregistrat în cadrul evaluărilor
inițiale și cele finale valori între 0 și 4, în cazul evaluării inițiale au fost valori 0, iar la cele
finale au fost valori între 1 -4 datorită ambiției și voinței pacientei prezente în această
cercetare. Lucru care a avut cel mai semnificativ efect în creșterea valorilor a fost ridicarea
de la pat la cadru care a influențat recuperarea.

62
Graficul nr. 3. Datele întregistrate la testările bilanțului muscular la nivelul articulației coxo –
femurale

Graficul nr. 4 . Datele întregistrate la testările bilanțului muscular la nivelul articulației
genunchiului

4
3
0 05 5
2 2
0123456
Flexia Extensia Inversia EversiaEvaluare Ini țială
Evaluare Finală

Graficul nr. 5 . Datele întregistrate la testările bilanțului muscular la nivelul articulației
gleznei

În acest chestionar am avut în vedere piciorul drept deoarece acesta a fost afectat
în special, prezenta o inactivitate mus culară spre deosebire de cel stâng, în aceste

63
chestionare testele sunt efectuate doar pe piciorul drept. La evaluarea inițială a avut
foarte puține schițe de mișcare și s -au îmbunătățit pe parcursul recuperări. Acest
chestionar are rolul de a scoate în evi dență ce tipuri de forțe există în diverse mișcări și cât
de ușor se pot schimba datorită recuperării și voinței unui pacient cu orice tip de patologie
și rezultatele care sunt prezente în evaluări.

64

Concluzii Și R ecomandări

Lucrarea de față reprezintă dorința mea de a aduce la cunoștință oamenilor, cât
de mult contează și câte benefic ii are kinetoterapia în recuperarea presoanelor cu
parapareză spastică sechelară și complicaț iile acesteia.
Relația dint re kinetoterapeut și pacientă a fost foarte bună, recuperarea având un
efect benefic, o ambianță plăcută, chiar amuzantă. Această patologie nu se recuperează
comp let și se regăsesc și unele sec hele în diverse mișcări.
Pacienta a prezentat un comportament normal în timpul recuperăr ii, pacienta fiind
conștientă în permanență de efectele terapiei, motivația pacientei crescând de la o zi la
alta.
Mijloacele utilizate au fost eficiente, dând rezultate bune și foarte bune, văzându –
se cu oc hiul liber gradul de avansare a l pacientei, principalul mijloc fiind kinetoterapia,
adecvată vârstei și complicațiilor acesteia.
Datorită vârstei înaintate, recuperarea acestor persoane este deosebit de delicată
din mai multe puncte de ved ere, astfel:
1. Pe fond fiziologic, pacienții prezintă o capacitate de efort scăzută deoarece pot
prezenta și alte afecțiuni cum ar fii: afecțiuni ale aparatului cardiovascular,
resiprator, sau alte organe.
2. Pe fond metabolic: înt reg sistemul osos, articular, prezintă o rigiditate foarte
ridicată, fi e de la tratametul medicamentos, fie de la vârsta pacientei .
3. Pe fond psihologic: este nevoie de puterea de a lupta cu un psihic încărcat cu
diverse probleme , un nivel de răbdare foarte ridicat, cu impunerea mot ivării sau
automotivării continu e.

65
Recomandări
Recomand practicarea de exer ciții fizice regulate chiar și în lipsa kinetoterapeutului ,
deoarece aduce foarte multe beneficii cu privire la nivelul și rapiditatea recuperării.
Pentru prevenirea regresului, se r ecomandă mișcare de diferite tipuri (ciclism, jogging,
tenis, fotbal, altele) pentru a înainta contin uu și a nu da greș.
Se recomandă mersul cât mai îndelungat și evitarea încălțămintelor înalte, mers pe
teren accidentat, mâncarea nesănătoasă și evitarea m ediului în care este frig sau foarte
cald .

66
BIBLIOGRAFIE

1. Albu Adriana, Albu C., Petru I., 2011, Tehnici de manevrare a bolnavului,
Universitatea Din oradea
2. Bogdan Andrei Suciu, Klara Brînzanciuc, 2015, Curs de neuroanatomie
funcțională, Universitatea de medicină și farmacie Tîrgu Mureș. Pag. 19 -21.
3. Cioroiu Silviu Gabriel, 2012, Kinetoterapie de la teorie la practică, Editura
universității Transilvania din Brașov. Pag. 6 -86.
4. Cioroiu Silviu Gabriel, 2012, Kinetoterapie de la teorie la practică, Editura
Univ ersițății Transilvania Din Brașov, pag. 85 -86.
5. Dr. Mârza -Dănilă Doina, 2012, Bazele generale ale kinetoterapiei, Editura Alma
Mater, Băcau,
6. Dr. Mârza -Dănilă Doina, 2010, Masaj terapeutic – recuperator, Editura Alma
Mater, Bacău
7. Elena Moldovan, 2016, Caiet de practică de specialitate pentru studenți,
Măsuare și evaluare în kinetoterapie, Editura Universitați Transilvania din
Brașov, pag. 35 – 38
8. Emil Budescu, 2013, Biomecanica Generală, Editura universități din Iași, pag. 1
9. Marcu Vasile, 2013, Revista Romane asca de kinetoterapie, Oradea, pag. 5
10. Mihaela Chraif, 2012, Metoda observației în psihologia muncii și resurse umane,
București, Editura Universitară, pag. 9 – 12
11. Mihaela Marcu Lapadat, 2005, Anatomia omului, Editu ra Universității din
București, pag. 24 -31,
12. Turcu Ioan, 2011, Metodologia cercetării în educație fizică și sport, Editura
Universității Transilvania din Brașov, pag. 27 -28.

67
13. Zinovia Zorina, (2014), Catedra Anatomia omului, Anatomia funcțională a
măduvei spinării și a encefalului. Sisemul limbic. Fo rmațiunea recticulată,
Editura USMF” N. Testemițanu”, 85 -87.

Bibliografie online

 http://www.kinetikmed.ro/Lista -tratamente -de-recuperare/tratament –
parapareza -spastica.html , 06.02.2019
 https://www.prostemcell.ro/35 -boli-si-afectiuni/38141 -parapareza –
spastica.html 23.01.2019
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Creier 23.01.2019
 http://usmf.md/wp -content/uploads/2015/02/ANAT_MAD_SPIN_ENCEFAL.pdf
12.02.2019
 https://www.mayfieldclinic.com/PDF/PE -AnatBrain.pdf 13.02.2019
 http://www.mediculmeu.com/boli/parapareza.php 19.02.2019
 http://ozdorovchyyklub.icu/sa%CC%86na%CC%86tate/paraparesis/ 19.02.2019
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Electroterapie 27.02.2 019
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Psihoterapie 27.02.2019
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Fizioterapie 27.02.2019
 http://starmedcare.ro/laserterapie/ 27.02.2019
 https://www.medlife.ro/ce -este -psihoterapia -si-ce-beneficii -are.html
04.0 3.2019
 http://www.centrulsalus.ro/masajul -terapeutic -pe-intelesul -tuturor/ 04.03.2019

68
 http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile -coloanei –
vertebrale/electroterapia_9861 04.03.2019
 http://fisioa.roma.it/index.php/laserterapia 04.03.2019
 http://www.cdt -babes.ro/servicii/fizioterapie.php 04.03.2019
 http://www.scritub.com/stiinta/drept/Ancheta33583.php 12.03 .2019
 http://www.scritub.com/profesor -scoala/Documentarea -lucrarea -de-
diplo6310121512.php 12.03.2019
 https://www.terapieocupationala.ro/domeniul -de-activitate/adl -urile/ 15.04.2019
 https://www.postavc.ro/avcconstituit/testul -barthel/ ) accesat în 20.03.2 019

Imagini

– Fig. 1 https://ro.wikipedia.org/wiki/Creier 06.02.2019
– Fig. 2 ( http://biolog -vasile.blogspot .com/2012/05/maduva -spinarii -si-nervii –
spinali.html ) 13.02.2019
– Fig. 3
https://www.google.ro/search?hl=ro&authuser=0&tbm=isch&source=hp&biw=65
9&bih=582&ei=fmNsXLaCA_LirgTYtLq4Dg&q=Mijlo ace+ajutatoare+de+transfer&
oq=Mijloace+ajutatoare+de+transfer&gs_l=img.3…5719.12263..12441…0.0..0.14
7.3223.10j21……2….1..gws -wiz-
img…..0..35i39j0j0i24.zZsUY13J5Qg#imgrc=4iPB_3OBIAFxXM : 19.02.2019
– Fig.4 ( https://izzyreduceri.ro/deal/infrumusetare/remodelare/masaj/ -blue -class –
masaj -terapeutic -sau-sportiv ) 04.03.2019
– Fig.5 – Propria galerie
– Fig. 6 – Propria galerie

69
– Fig. 7 www.medysportline.ro/laserterapie 04.03.2019
– Fig. 8 https://www.arcadiamedical.ro/locatie/ centrul -de-recuperare -medicala –
cicoarei/fizioterapie/ 04.03.2019

70
ANEXE

71

72

73