Coordonatele Politicii Promotionale In Cadrul Sc

CUPRINS

Capitolul 1

1.1 Conceptul de marketing

1.2 Functiile marketingului

1.3 Macromediul întreprinderii

1.4 Micromediul întreprinderii

1.5 Conducerea firmelor prestatoare de servicii și a serviciilor auxiliare

1.6 Strategii de marketing pentru întreprinderi mici si mijlocii

Capitolul 2

2.1 Prezentarea S.C Musicandfilm Production S.R.L și locul sãu pe piața muzicalã

2.2 Prezentarea principalelor componente ale micromediului firmei S.C Musicandfilm production S.R.L

2.3 Analiza S.W.O.T a firmei S.C Musicandfilm Production S.R.L (aspecte metodologice, avantaje)

2.4 Coordonatele analizei S.W.O.T în cadrul S.C Musicandfilm production S.R.L

Capitolul 3

– Coordonatele unui plan promoțional privind prestarea serviciilor în domeniul audio

3.1. Intreprinderea și misiunea elaborãrii planului promoțional

3.2. Nevoile consumatorului și tendințele pieței vizate

3.3. Strategii de marketing

3.3.1 Misiunea

3.3.2 Obiectivele generale de marketing

3.3.3 Analiza mediului extern

3.3.4 Strategiile mixului de marketing

3.4 Concluzii și propuneri privind politica promovãrii a firmei Musicandfilm Production

3.5 Etapele ce trebuie parcurse pentru înfințarea unui studio de înregistrãri (locație, aparaturã, inginer de sunet, servici, publicitate)

Bibliografie

=== l ===

Capitolul 1

1.1 Conceptul de marketing

1.2 Functiile marketingului

1.3 Macromediul întreprinderii

1.4 Micromediul întreprinderii

1.5 Conducerea firmelor prestatoare de servicii și a serviciilor auxiliare

1.6 Strategii de marketing pentru întreprinderi mici si mijlocii

Capitolul 2

2.1 Prezentarea S.C Musicandfilm Production S.R.L și locul sãu pe piața muzicalã

2.2 Prezentarea principalelor componente ale micromediului firmei S.C Musicandfilm production S.R.L

2.3 Analiza S.W.O.T a firmei S.C Musicandfilm Production S.R.L (aspecte metodologice, avantaje)

2.4 Coordonatele analizei S.W.O.T în cadrul S.C Musicandfilm production S.R.L

Capitolul 3

– Coordonatele unui plan promoțional privind prestarea serviciilor în domeniul audio

3.1. Intreprinderea și misiunea elaborãrii planului promoțional

3.2. Nevoile consumatorului și tendințele pieței vizate

3.3. Strategii de marketing

3.3.1 Misiunea

3.3.2 Obiectivele generale de marketing

3.3.3 Analiza mediului extern

3.3.4 Strategiile mixului de marketing

3.4 Concluzii și propuneri privind politica promovãrii a firmei Musicandfilm Production

3.5 Etapele ce trebuie parcurse pentru înfințarea unui studio de înregistrãri (locație, aparaturã, inginer de sunet, servici, publicitate)

Capitolul 1

1.1 Conceptul de marketing

Reprezentând un mod de gândire și de acțiune în sfera pieței, marketingul realizează o acțiune sistemică a fluxului de activități ce leagă producția de consum, constituind – mai mult decât un arsenal de metode și tehnici specifice – domeniul unei științe tinere în câmpul teoriei conducerii științifice a fenomenelor și proceselor economico-sociale. Termenul de marketing este de origine anglo-saxonă (reprezentând participiul prezent al verbului „to market”, care are semnificația de a cumpăra și a vinde, de a desfășura tranzacții de piață). Originile sale sunt localizate, la începutul secolului al XX-lea, în Statele Unite ale Americii: în 1902, în Buletinul Universității Michigan, în introducerea unui curs universitar privind distribuția produselor se folosea expresia “diferite metode de marketing albunurilor”. Treptat, acest termen s-a internaționalizat.

1.2 Funcțiile marketingului

Înțelegerea obiectului de activitate al marketingului se află în foarte strânsă legătură cu cunoașterea funcțiilor sale. Primele încercări de definire a funcțiilor marketingului au atribuit acest statut activităților ce fac obiectul transferului bunurilor și serviciilor de la producători la consumatori (utilizatori). Astfel, Philips și Duncan identificau trei categorii de funcții ale marketingului:

• funcții cu rol de transfer al titlului de proprietate (cumpărarea și vânzarea);

• funcții ce implică distribuția fizică a produselor (manipularea, transportul, depozitarea și stocarea);

• funcții de sprijin al procesului de distribuție (standardizarea, fracționarea, dozarea, ambalarea, finanțarea, asigurarea, asumarea de riscuri, obținerea de informații).

Bates și Parkinson consideră că marketingul are patru funcții:

• analiza și prognoza, adică prospectarea pieței;

• dezvoltarea și proiectarea producției;

• influențarea cererii, prin design, publicitate etc.;

• servicii: de distribuție, post-vânzare.

Kelley identifică două categorii de funcții:

• funcții ale macromarketingului care cuprind:

– funcții tradiționale din care fac parte operațiile de vânzarecumpărare și distribuția fizică;

– funcții de sprijin (menționate mai sus);

– funcții sociale;

• funcții ale micromarketingului, care cuprind:

– estimarea potențialului organizației;

– planning-ul și programarea efortului de marketing;

– organizarea și conducerea activității de marketing;

– evaluarea și adoptarea efortului de marketing.

Profesorul M.C. Demetrescu susține că la nivelul organizației, marketingul are doar două funcții:

• identificarea și atragerea cererii.

• satisfacerea cererii.

1.3 Macromediul întreprinderii

Macromediul întreprinderii reprezintă ansamblul factorilor (variabilelor) ce constituie climatul general în care acesta își desfășoară activitatea. Există patru categorii de astfel de factori, care influențează modul în care întreprinderile își abordează activitățile de marketing. În literatură, ei sunt cunoscuți sub denumirea de factorii STEP:

• factorii socio–culturali, care se referă la modelele de comportament ale consumatorilor pe o anumită piață;

• factorii tehnologici, care vizează amplificarea potențialului economic al societății;

• factorii economici, care se concretizează într-un sistem de fenomene (variabile) economice și modalități de alocare a resurselor în societate;

• factorii politico–juridici, care se referă la mijloacele de control menite să apere interesele indivizilor și societății în ansamblu.

Factorii socio–culturali Examinând statisticile și tipologia indivizilor dintr-o societate, trendurile și modificarea structurii populației, se pot face anticipări asupra comportării consumatorilor de pe o anumită piață, numai în măsura în care, desigur, nevoile, dorințele și preferințele acestora sunt corelate cu caracteristicile demografice ale acestora: vârsta, sexul, starea civilă, ocupația și rasa. Modificările demografice pot privi:

– distribuția pe grupe de vârstă a populației. În România, de exemplu: scăderea ratei natalității în ultimii ani este responsabilă pentru declinul pieței produselor destinate copiilor; creșterea grupului de vârstă între 15 – 25 ani a contribuit la o substanțială expansiune a pieței casetelor

audio și a CD-urilor etc.;

– minoritățile naționale. În țara noastră, de pildă, populația minoritară a romilor este în continuă creștere. Vizarea acestui segment a devenit din ce în ce mai importantă, acolo unde diferențele etnice afectează nevoile cumpărătorului. Producătorii de muzică au creat produse speciale, care s-au dovedit foarte profitabile;

– familia medie (menajul mediu). Creșterea ratei divorțurilor, căsătoria la vârste tot mai înaintate și o rată scăzută a natalității au dus la reducerea dimensiunii medii a familiei și, implicit, la creșterea numărului acestora. Pentru specialiștii în marketing, de un interes deosebit se bucură familiile cu venituri mari și obligații financiare reduse, dispuse să facă cheltuieli însemnate pentru bunuri de lux și durabile și servicii de calitate. Ele reprezintă o țintă importantă pentru producătorii hi-fi, operatorii de turism și restaurante, casele de modă

etc.

Factorii tehnologici. Pentru specialiștii în marketing, noile tehnologii sunt importante din următoarele motive:

– creează noi moduri de a satisface nevoile consumatorilor. De exemplu: nevoia de a asculta muzică de o calitate mai bună, de a face calcule mai rapid și de a elimina toate petele de murdărie de pe hainele spălate a fost satisfăcută – grație noilor tehnologii – prin înlocuirea magnetofonului cu CD-ul, riglei de calcul cu calculatorul și, respectiv, a detergenților obișnuiți cu detergenți biologici.

– pot identifica și satisface nevoi latente. Un exemplu în acest sens poate fi tigaia teflon (care, spre deosebire de tigaia clasică, nu lipește produsele preparate) este rodul unui program spațial al S.U.A.; inițial teflonul a fost creat pentru navetele spațiale.

– modifică modelele cererii. Tehnologiile viitorului prevestesc reîntoarcerea la o economie de tip casnic, mulți oameni urmând să devină producători independenți de „bunuri informatice” și mai puțin demărfuri clasice. În aceste condiții, piața transporturilor de călători, piața mobilei pentru birouri, piața produselor de catering se vor reduce dramatic.

– pot modifica natura concurenței. Cărțile de credit și bancomatele, de exemplu, sunt mult mai comode pentru utilizatori decât cozile la bănci, sau internetul reduce cererea pentru servicii poștale. Nu va trece mult până ce elevii vor învăța singuri, acasă, cu ajutorul unor programe speciale și nu cu ajutorul profesorilor. Se înțelege că, în aceste condiții concurența provine în mod indirect de la progresul tehnico științific, de la nevoile tehnologiei.

– pot ajuta la descoperirea de noi consumatori. Prin noile tehnologii de congelare, de exemplu, s-a reușit adăugarea ciocolatei la înghețată (nu doar a gustului de ciocolată), reușindu-se – datorită noului produs – să

fie atrași noi consumatori etc. Factorii economici În ansamblul lor, factorii economici formează mediul economic. Acesta reprezintă baza de susținere a puterii de cumpărare a purtătorilor cererii, fiind ei utilizatori sau consumatori finali. Pentru caracterizarea mediului economic se pot avea în vedere: nivelul PIB-ului, structura pe ramuri a economiei naționale, nivelul de dezvoltare al fiecărei ramuri, gradul de ocupare al forței de muncă, situația financiar – valutară a țării, fiscalitatea, inflația, evoluția prețurilor, evoluția economiilor populației și solicitărilor de credite, ratele dobânzilor, evoluția și distribuția veniturilor pe diferite categorii sociale, etc. Influența factorilor de mediu economic se oglindește direct sau indirect în evoluția pieței, mai concret în evoluția nivelului și structurii ofertei de mărfuri, în evoluția mărimii și structurii cererii, în mișcarea prețurilor și nivelul concurenței. Aceste variabile economice, pe care specialiștii în marketing trebuie să le urmărească cu atenție, analizate în corelație cu factorii demografici și culturali pot oferi elementele necesare pentru o corectă evaluare și chiar anticipare a potențialului de piață pe care poate conta întreprinderea.

Factorii politico-juridici Factorii economici evidențiați mai sus se trag, de obicei, din inițiativele politice menite să îmbunătățească performanțele economiei și bunăstarea oamenilor, însă influența guvernului este resimțită și prin legislația introdusă. Legislația care supraveghează afacerile, urmărește, în general, trei obiective: protejarea consumatorilor; protejarea concurenței și protejarea societății. Legislația privind protecția consumatorilor are ca scop împiedicarea întreprinderilor să profite de pe urma acestora. În esență, această legislație are în vedere:

– asigurarea unui standard minimal al produselor și serviciilor;

– controlarea modalităților de vânzare și a informațiilor oferite cumpărătorului despre produsele oferite;

– evitarea inducerii în eroare a cumpărătorului în ceea ce privește prețul;

– condamnarea practicii necinstite.

1.4 Micromediul întreprinderii

Micromediul firmei cuprinde un ansamblu de factori externi care afectează în mod direct întreprinderea și asupra cărora se poate exercita un anume control. Influențând deciziile, strategiile, și tacticile de marketing, schimbările din acest mediu au o deosebită semnificație pentru marketeri.Componenții principali ai micromediului sunt: furnizorii, clienții, intermediarii, concurenții și alți deținători de interese (indivizi sau grupuri ce au anumite interese într-o întreprindere). Furnizorii sunt organizațiile și indivizii care oferă firmei inputurile (materii și materiale, utilaje, echipament tehnologic, energie, ambalaje, etichete, servicii, forța de muncă, resurse financiare, informații etc.) necesare fabricării produselor proprii. În relațiile cu furnizorii, firma trebuie să aibă în vedere și un anumit risc cu fiecare în parte, care poate să apară dacă:

– furnizorul deține patentul asupra produsului care constituie inputul esențial pentru firmă;

– produsul ce constituie inputul esențial nu este substituibil;

– în cazul firmelor de comercializare (magazin, supermarket etc.) clienții solicită în mod expres produse realizate numai de o anumită firmă;

– schimbarea furnizorului este prea costisitoare;

– furnizorul este mai puternic decât cumpărătorul; o firmă mică care se aprovizionează de la un mare furnizor este în dezavantaj (firmele mari oferă, de regulă produse de mai slabă calitate la prețuri dezavantajoase firmelor care au comenzi mici etc. Specialiștii în marketing ai firmei trebuie să monitorizeze activitatea furnizorilor, deoarece problemele acestora nerezolvate la timp pot produce grave perturbări în producția proprie și implicit la creșterea costurilor produselor sale cu consecințe dramatice în planul profitabilității. În aceste condiții, proprii clienți pot

rece la firmele concurente. Clienții – ce alcătuiesc cercul agenților economici (firme și instituții) și al persoanelor individuale cărora le sunt adresate produsele (serviciile) întreprinderii

– constituie cea mai importantă componentă a micromediului. Componenții clientelei unei firme grupați după natura lor în grupuri omogene pot forma: piețele de consum (formate din consumatorii privați), piețele industriale (formate din utilizatori), piețele de distribuție (formate din intermediarii care cumpără pentru a revinde), piețele guvernamentale (formate din cumpărători – organisme publice) și piețele internaționale (formate din cumpărători externi). Sarcina compartimentului de marketing dintr-o firmă este de a maximize cererea pentru produsele (serviciile) pe care le oferă clienților, să știe să mențină clienții existenți și să atragă noi clienți din rândul nonconsumatorilor relativi și al concurenței. Pentru a realiza aceste obiective, specialiștii în marketing trebuie să cunoască:

– caracteristicile clienților: unde trăiesc, stilul de viață, vârsta, nivelul educației, ocupația, veniturile etc. Toate aceste caracteristici formează profilul clientului, care trebuie comparat cu profilul pieței pentru a identifica produsele firmei care plac mai mult anumitor tipuri de clienți. Pe aceasta bază se decid caracteristicile noilor produse, prețurile și mesajele promoționale cele mai potrivite pentru piața țintă.

– ce nevoi își satisfac clienții cu produsul respectiv și care sunt avantajele obținute de pe urma lui, comparative cu alte produse care satisfac aceleași necesități. Aceasta deoarece, de exemplu, lumea nu cumpără bilete la un spectacol, ci o seară distractivă sau gospodinele nu cumpără detergenți, ci speranța unor haine mai curate și mai puțin uzate prin spălare. Dacă apare însă un mijloc mai bun pentru satisfacerea uneia din nevoile lor, consumatorii îl vor adopta imediat;

– ce criterii folosesc cumpărătorii pentru a alege între diferite produse (calitate, preț, amplasarea magazinului etc.);

– importanța produsului pentru anumite categorii de utilizatori sau consumatori (dacă produsul este indispensabil pentru o firmă, acel client este gata să plătească prețuri mai mari, existând oportunitatea unei afaceri avantajoase);

– sursa informațiilor care influențează deciziile de cumpărare ale clienților etc. Intermediarii. Aceștia sunt agenți economici implicați în promovarea, distribuirea și vânzarea produselor unei firme către consumatorii finali, respective comercianții de gros și detail, dar și alte categorii, mai puțin importante, ca: brokeri, curieri, comisionari etc., societăți de transport, de asigurări sau agenții de publicitate, de sondare sau de consultanță de marketing. Există trei tipuri de intermediari care se pot implica în eforturile de marketing ale unei companii:

– resellerii (revânzătorii), în care intră angrosiștii, detailiștii, micii comercianți, agenții de vânzări. Trebuie să se colaboreze numai cu acei reselleri care ajută firma să-și maximizeze gradul în care produsele sale satisfac consumatorul final. Există, însă, pericolul ca -datorită relației directe pe care o are cu consumatorul final – resellerul care-i comercializează produsele să devină mai puternic decât firma producătoare și astfel să-I dicteze termenii schimbului, care-i devin nefavorabili;

– distribuitorii fizici, care sunt de regulă operatorii depozitelor de mărfuri și firmele de transport implicate în transportarea mărfurilor de la producători la consumatori. Dacă produsele nu se mai găsesc din cauzã că cei de la depozite nu au urmărit cu atenție nivelul stocurilor, firma poate pierde clienții. De asemenea, dacă produsele sunt livrate cu întârziere sau deteriorate, este prea puțin probabil ca firma să-și mai păstreze consumatorii pe care-i are;

– agențiile prestatoare de servicii de marketing (sondare, consultanță, publicitate). Ele ajută firmele să-și identifice consumatorii și să comunice cu ei, să cunoască piețele și mediul concurențial. Concurenții. Aceștia sunt întreprinderi similare care urmăresc să satisfacă aceleași nevoi ale clienților, fiind percepute de consumatori ca alternative pentru satisfacerea nevoilor lor.

– concurenții direcți cuprind firmele care oferă același tip de produse sau servicii pentru a satisface aceleași nevoi. Ca exemplu pot fi luate cunoscutele firme de băuturi răcoritoare: Coca-Cola și Pepsi sau popularele firme de detergenți: Ariel și Persil. Concurenții direcți fac eforturi financiare deosebite cu reclama, în încercarea de a arăta superioritatea produsului lor în raport cu al rivalilor. Foarte des, în aceasta luptă se utilizează și prețul în încercarea de a atrage o parte din cumpărătorii rivalilor. Fiind foarte costisitoare, concurența directă nu ajută la supraviețuire decât firmele foarte puternice, cu suficiente mijloace financiare;

– concurenții indirecți sunt firmele care oferă un produs similar consumatorilor dar cu caracteristici diferite, satisfăcând alte nevoi sau preferințe. De exemplu, două firme produc hârtie igienică, dar una se adresează instituțiilor iar cealaltă menajelor;

– înlocuitorii sunt concurenții care vin cu produse foarte diferite ca formă și conținut, dar care satisfac aceeași nevoie a consumatorilor. Zahărul și zaharina, de exemplu, produse de firme diferite satisfac nevoia de dulce a consumatorilor.

– nou veniții sunt firmele care deja vând unui anumit grup de consumatori și se decid să-și extindă gama de produse pe care le oferă sau firmele producătoare care achiziționează și o rețea de distribuție. Fabricantul de hârtie, de exemplu, achiziționează o companie de distribuție pentru a fi cât mai aproape de consumatorul final și a-l influența.

Deținătorii de interese. Profesorul Kotler îi delimitează astfel:

– lumea financiară (acționari, societăți de investiții, bănci etc.);

– mediile de comunicare în masă (grupuri de presă, posturi de radio, canale de televiziune etc.);

– grupuri de interese (mișcările pentru protecția consumatorilor, ecologiștii, asociații ale producătorilor etc.);

– administrația publică;

– marele public (purtătorul opiniei publice);

– personalul propriu al întreprinderii.

1.5 Conducerea firmelor prestatoare de servicii si a serviciilor auxiliare

Natura și clasificarea serviciilor: Un serviciu este orice acțiune sau execuție pe care un subiect o poate efectua pentru un altul, care este eminamente intgangibilã și care nu are drept consecințã tranferul propietãții asupra unui lucru, este un serviciu. Producerea sa poate sã fie sau sã nu fie legatã de cea a unui bun material. Oferta de piațã a unei firme include de regulã si o serie de servicii. Aceastã componentã de servicii poate deține o pondere mai micã sau mai mare în totalul ofertei, care poate reuni, pe de o parte bunuri autentice, iar pe de altã parte servicii autentice. Din acest punct de vedere se pot deosebi cinci categorii de oferte:

Un bun tangibil: Oferta este constituitã dintr-un bun tangibil, cum ar fii sãpunul, pasta de dinti, sarea etc. Niciun serviciu nu însoțeste produsul.

Un bun tangibil însoțit de servicii: In acest sens oferta este constituita dintr-un bun tangibil însoțit de unul sau mai multe servicii cu scopul de a mãri interesul consumatorului. De exemplu un producãtor de automobile trebuie sa vândã ceva mai mult decât o simplã mașinã. În viziunea lui Levitt cu cât produsul generic (cum ar fii mașinile si calculatoarele) este mai sofisticat din punct de vedere tehnologic cu atât vânzarea sa este mai dependentã de calitatea si disponibilitatea pentru clienți a serviciilor care însoțesc produsul (saloane de prezentare, livrare, întreținere, reparare etc)

Un hibrid: In acest caz oferta constã în bunuri si servicii în proportii egale. De pildã, restaurantele sunt frecventate atât pentru produsele culinare oferite, cât si pentru servirea prestatã în cadrul lor.

Un serviciu de bazã însoțit de bunuri și servicii secundare: Oferta constã dintr-un serviciu de bazã și servicii suplimentare și/sau de bunuri care servesc drept suport fizic pentru serviciul de bazã. De exemplu, pasagerii unei linii aeriene cumpãrã un serviciu de transport. Ei ajung la destinație fãrã ca suma cheltuitã de ei sã se concretizeze în achiziționarea unui bun tangibil. Cu toate acestea cãlãtoria include astfel de bunuri, cum ar fii masa și bauturile, talonul biletului de avion, și revista liniei aeriene respective. Serviciul de bazã necesitã în vederea prestãrii lui, un mijloc de producție de naturã materialã (un avion în cazul nostru) însã ceea ce se oferã în principal este un serviciu.

Un serviciu pur: Oferta reprezintã în primul rând un serviciu, care poate consta în supravegherea copiilor în lipsa pãrinților, psihoterapie, masaje etc. Un psihanalist furnizeazã un serviciu pur, având ca unice elemente tangibile un birou și o canapea.

Ca o consecințã a acestor combinații de bunuri și servicii extrem de complexe, nu putem vorbi la modul general despre servicii fãrã a face urmãtoarele distincții: In primul rând, deosebim serviciile bazate pe folosirea echipamentelor și servicii bazate pe utilizarea personalului. Aceastã ultimã categorie împarte serviciile în funcție de personalul necalificat, calificat sau specializat care le presteazã. Deasemenea, unele servicii necesitã prezența consumatorului, iar altele nu. De exemplu în cazul unei operații pe creier clientul trebuie sa fie prezent iar in cazul unei reparatii a unei masini prezența clientului nu este necesarã.

1.6 Strategii de marketing pentru întreprinderile mici si mijlocii

Strategii de produs

Principalele etape pe care le parcurge produsul de-a lungul prezenței sale pe piață sunt:

Lansarea, 2) Creșterea, 3) Maturitatea și 4) Declinul

În etapa de lansare a unui produs nou, întreprinderea poate să stabilească un nivel ridicat sau scăzut pentru fiecare din variabilele de marketing – preț, promovare, distribuție, calitatea produsului. Luându-se în considerare numai prețul și promovarea, IMM-ul poate aplica una din cele patru strategii de lansare a unui nou produs: 1. Exploatarea rapidă. Lansarea noului produs la un preț ridicat și la un nivel ridicat de promovare. Această strategie este indicată atunci când o mare parte din piața potențială nu cunoaște produsul; cei care află de existența produsului sunt nerăbdători să-l cumpere și pot să plătească prețul cerut; firma se confruntă cu potențiali concurenți și vrea să creeze preferința pentru marcă. 2. Exploatarea lentă. Lansarea noului produs la un preț ridicat și un nivel scăzut de promovare. Această strategie are sens atunci când mărimea pieței este limitată, majoritatea cumpărătorilor au aflat de existența produsului și sunt dispuși să plătească un preț ridicat iar pericolul concurenței potențiale nu este iminent. 3. Penetrarea rapidă. Strategia presupune lansarea noului produs la un preț scăzut și cu cheltuieli masive de promovare. Strategia are sens atunci când piața este mare, cumpărătorii nu știu de existența produsului, majoritatea sunt sensibili la preț, există un pericol mare de concurență puternică și costurile unitare de producție variază invers proporțional cu scara de producție acompaniei și cu acumularea experienței de fabricație. 4. Penetrarea lentă. Strategia constă în lansarea noului produs la un preț scăzut și un nivel scăzut de promovare. Această strategie are sens atunci când piața este mare, cumpărătorii cunosc în mare măsură produsul, sunt sensibili la preț și există un oarecare pericol de concurență. Pe parcursul etapei de creștere, IMM-ul poate să apeleze la mai multe strategii, pentru a susține pe o perioadă cât mai lungă ritmul rapid de creștere a vânzărilor. Acesta, îmbunătățește calitatea produsului, adaugă produsului atribute caracteristice noi și o stilizare mai bună, adaugă modele noi și produse de flancare (adică variante diferite de mărime, aromă ale produsului principal, menite să-l protejeze), intră pe segmente noi de piața, își mărește zona de acoperire a distribuției și intră pe noi canale de distribuție, renunță la publicitatea de informare și trece la cea de creare a preferinței pentru produs, își micșorează prețurile, pentru a atrage pătura următoare de cumpărători sensibili la preț. În etapa de maturitate, unele companii renunță la produsele mai slabe, concentrându-se pe cele mai profitabile și pe produse noi. Procedând astfel riscă să ignore potențialul ridicat pe care încă îl mai au multe piețe mature și produse mai vechi. Întreprinderea ar putea încerca să extindă piața pentru marca sa matură, acționând asupra celor doi factori care determină volumul vânzărilor (numărul consumatorilor și consumul mediu).

Strategii de preț

Prețul reprezintă cea mai mobilă componentă a mixului de marketing. El poate modificat rapid, spre deosebire de celelalte componente ale mixului de marketing, iar schimbările de preț atrag de regulă un răspuns imediat din partea pieței.

Strategiile de preț pot fi adoptate în funcție de următoarele criterii:

1. În funcție de raportul calitate preț la care este vândut un produs: strategia de excepție strategia valorii ridicate, strategia valorii superioare strategia prețului exagarat, strategia valorii medii strategia valorii acceptabile strategia “jefuirii”, strategia falsei economii și strategia economisirii.

2. După nivelul prețurilor:

􀂾 strategia prețurilor înalte, care poate presupune adoptarea următoarelor tipuri:

􀂃 prețuri de fructificare a avantajului de piață

􀂃 prețuri pentru performanțe de excepție

􀂃 prețuri cu rol de protecție

􀂃 prețuri de marcă.

􀂾 strategia prețurilor moderate, având ca formă prețurile psihologice

􀂾 strategia prețurilor scăzute, cu posibile tipuri precum:

􀂃 prețuri promoționale

􀂃 prețuri de pătrundere pe o nouă piață

􀂃 prețuri de descurajare a concurenților

3. În funcție de nivelul mobilității al prețurilor:

􀂾 strategia prețurilor cu mobilitate ridicată

􀂾 strategia prețurilor cu mobilitate medie

􀂾 strategia prețurilor cu mobilitate scăzută.

Strategii de distribuție

􀂉 Strategia distribuției directe (fără intermediari)

􀂉 Strategia distribuției prin canale scurte (cu un singur intermediar)

􀂉 Strategia distribuției prin canale lungi (doi sau mai mulți intermediari)

Strategii promotionale

Acestea se diferențiaza dupa urmatoarele criterii:

Obiectivele urmărite de activitatea promoțională

1. Strategia promovării imaginii produselor firmei

2. Strategia promovării imaginii firmei

Rolul activității promoționale

1. Strategie defensivă

2. Strategie ofensivă moderată sau agresivă

Atitudinea față de structura pieței

1. Strategie diferențiată

2. Strategie concentrată

3. Strategie nediferențiată

Frecvența desfășurării în timp

1. Strategia activității promoționale permanente

2. Strategia activității promoționale intermitente.

Modul de organizare

1. Strategia organizării în cadrul firmei

2. Strategia organizării în afara firmei.

Capitolul 2

2.1 Prezentarea S.C MusicAndFilm Production și locul sãu pe piața muzicalã

Istoric, obiect de activitate, date de identificare

Societatea comercialã MusicAndFilm Production a fost înfințatã în anul 2007 la inițiativa celor trei asociați: Ionuț Bãlãșoiu, Andrei Taranu, și Cãtãlin Popescu.

Denumirea firmei: S.C MusicAndFilm Production S.R.L. Societatea are sediul în Bucuresti, Strada Agricultorilor Nr. 76 Sector 2, Telefon: 0723/785.606, persoana de contact Ionuț Bãlãșoiu. Firma este prezenta și în rețeaua virtual, având un site la adresa www.musicandfilm.com.ro și douã adrese de e-mail: [anonimizat] și [anonimizat] . Societatea are ca obiect principal de activitate producția muzicalã.

Gama de servicii:

Producție audio:

Single-uri

Maxi Single-uri

Extended Play-uri

Long Play-uri

Cantece de album

Cantece DEMO

Remix-uri

Compoziție cantece (muzicã, text, aranjament instrumental)

Captãri/înregistrãri (voce, instrumente)

Mixaj (pentru cantece existente sub forma de track-uri separate)

Mixaj (pentru întreg albumul)

Mastering

Dublaje

Pentru companii și firme:

Producție audio pentru domeniul publicitate (reclame, spoturi)

Productie pentru domeniul IT (programe soft, jocuri)

Producție audio pentru seminare, întalniri, conferințe

Pentru agenții de publicitate:

Productie audio pentru agenții de publicitate (reclame, spoturi)

Pentru stații de televiziune și radio:

Reclame si spoturi de televiziune (numai partea audio)

Producție emisiuni de televiziune (numai partea audio)

Jingle-uri de radio

Producție emisiuni radio

Transfer:

Transfer de date și cântece între diverse formate: CD, digital (Hard Disk), Mini Disk, MC (casetã audio)

Pentru case de film si teatru:

Coloanã sonorã de film sau pãrți din cântece, teme ce vor face parte din coloana sonorã

Coloanã sonorã pentru piese de teatru

Consultanțã:

Consultanțã în domeniul audio

Producție Video:

Aceastã laturã a activitãții nu este încã foarte bine definitã, deoarece firma nu beneficiazã în prezent de resurse materiale suficiente pentru a dezvolta aceastã ramurã. Totodatã, firma își propune ca pe viitor sã realizeze numeroase activitãti bazate pe producția video cum ar fii urmãtoarele:

Realizarea de video-clipuri pentru artiști, trupe

Realizarea de spoturi comerciale

Filme de prezentare

Filmãri evenimente (lansãri de produse, conferințe, prezentãri de modã știri publicitare)

Documentare

Închirieri echipamente

Post producție video:

Editare spoturi TV și video-clipuri

Procesare efecte de imagine si sunet

Master pentru emisie (beta sp, dvcam)

Realizare CD/DVD cu conținut multimedia

Transpunere CD/DVD/VHS

Producție video pentru televiziune:

Filme documentare

Filme educaționale

Programe sportive

Emisiuni

Interviuri

Spoturi si emisiuni tele-shopping

Mastere pentru difuzare TV

Generice TV

Generice emisiuni

2.2 Prezentarea principalelor componente ale micromediului firmei

S.C. MusicAndFilm Production

Clienții firmei:

Clienții firmei prezintă cea mai mare importanță pentru firmă, aceasta căutând să le satisfacă nevoile de consum oferindu-le o gama de servicii cu un echilibru optim calitate-preț.

In prezent clienții firmei sunt în special artiștii și interpreții de pe piața muzicala în mare parte, dar și artiști neconsacrați. Deasemenea putem enumera la capitolul clienți și cateva institutii importante cum ar fii: Kanal D România, client pentru care firma a realizat câteva „jingle-uri”, în aceeași categorie putânt încadra și postul de radio Sport Total FM.

Distribuitorii firmei:

Pentru moment societatea nu colaboreazã cu distribuitori deoarece momentan nu se aflã în situația de a produce și comercializa un album muzical, colaborarea cu distribuitorii si negocierea cu aceștia urmând sã decurgã la momentul în care firma va edita un album.

Furnizorii firmei:

În aceasta categorie putem clasifica mai multe tipuri de furnizori astfel:

Furnizori de servicii: – Distrigaz SUD S.A (gaze)

– Electrica S.A (electricitate)

– Vodafone (telefonie mobilã)

Furnizori de publicitate: Firma nu beneficiazã în acest moment de furnizori de publicitate.

Furnizori de aparaturã și software în domeniul audio:

Behringer

AKG

Microsoft

Sony

Yamaha

Audio Technica

Sennheiser

Benq

Roland

E-MU

Furnizori de materiale de construcții: Bricostore România

Concurenții firmei:

Firma acționează în cadrul mediului concomitent cu alte firme urmărind satisfacerea acelorași nevoi cu care intră în relații de concurență. Concurenții firmei sunt pe de o parte casele de discuri, care au în proprietate studio-uri de înregistrãri dar si studio-urile care nu aparțin de aceste instituții, de exemplu studio-urile personale ale artiștilor. Concurenții sunt percepuți de consumatori ca alternative pentru satisfacerea cerințelor lor.

Principalii concurenti sunt:

– Intercont Music

– Cat Music Media Services

– Roton

– Media Pro Music

– RBA Records

– Daw Studio

– Sysound Studio

– Harmonix Studio

Astfel, pentru atragerea clienților firma apeleazã la procedee cum ar fii: prețuri promoționale și calitate a serviciilor oferite, lucruri care cumulate pot oferi un avantaj cometitiv.

2.3 Analiza S.W.O.T. a firmei S.C. MusicAndFilm Production S.R.L.

Aspecte Metodologice Privind Analiza S.W.O.T.

Analiza SWOT este unul dintre cele mai utilizate instrumente manageriale pentru determinarea „stării de sănătate” și a poziției pe care o ocupă în mediul exterior o organizație. De aceea, reprezintă o etapă importantă în cadrul procesului de fundamentare și elaborare a strategiilor. Avantajul acestei metode este dat de faptul că analizează atât mediul intern cât și mediul extern al organizației sau domeniului investigat. Astfel, se creează o imagine clară a locului pe care organizația îl ocupă în cadrul mediului și a potențialului pe care aceasta îl are.

Analiza S.W.O.T. are două dimensiuni:

analiza factorilor interni, adică a punctelor forte (strenghts) și a punctelor slabe (weaknesses);

analiza factorilor externi, reprezentați de oportunitățile (opportunities) și amenințările (threats) cu care organizația se confruntă.

Analiza macromediului reprezintă procesul scanării și monitorizării mediului, în vederea identificării atât a tendințelor pozitive prezente și viitoare (adică a oportunităților), cât și a tendințelor negative (adică a amenințărilor) care pot influența abilitatea firmei de a-și atinge scopurile.

Micromediul firmei constituie o fațetă la fel de importantă a analizei situației. Analistul evaluează micromediul pentru a înțelege mai bine situația internă a companiei. Ca atare, analistul cercetează situația curentă a companiei, studiază costurile, resursele și potențialul, precum și problemele de organizare internă. Analiza micromediului înseamnă studierea strategiei organizației, structurii, abilitaților, sistemelor, valorilor comune, stilului și personalului.

Avantaje ale analizei S.W.O.T.

Analiza tradiționala S.W.O.T. este cea mai cunoscută și cea mai utilizată dintre analizele de situație.

Analiza S.W.O.T. nu necesită multe resurse financiare sau de calcul și poate fi realizată și rapid și eficient până la un anumit punct, fără a fi nevoie de multe informații.

Analiza S.W.O.T. poate furniza un punct de vedere pătrunzător despre modul în care o organizație anume a avut succes sau de ce nu a reușit în îndeplinirea strategiei sale.

Procesul de adunare, interpretare și organizare a numeroaselor surse de date și informații în tabelul S.W.O.T. conferă o bază excelentă pentru a continua analiza strategică.

2.4 Coordonatele analizei S.W.O.T în cadrul S.C Musicandfilm Production S.R.L

Puncte Forte (S):

Utilizarea aparaturilor de înaltã calitate în conformitate cu cerințele pieței

O documentare bine pusã la punct a colaboratorilor în ceea ce privește calitatea sunetului, etapele mix-ului, etapele masterizãrii intermediare și finale

Un avantaj extrem de important fațã de competitori îl constituie excelenta izolație fonicã și termicã de care beneficiazã studio-ul de înregistrãri aflat în proprietatea S.C MusicAndFilm Production S.R.L

Implicarea directã a patronatului în luarea deciziilor dar mai ales în activitãțile de compoziție, mixaj și masterizare

Spațiul în care își desfașoarã activitatea aparține firmei

Existența unui management participativ

Entuziasmul si tinerețea aderã deasemenea cãtre partea punctelor forte

Cunoștințele și studiile în materie de muzicã sunt bineînțeles trecute in aceastã categorie

Puncte Slabe (W):

Lipsa de experiențã a colaboratorilor în cadrul pieței muzicale românesti

Neconturarea unor relații cu televiziunile, posturile de radio, ziarele, într-un cuvânt mass-media constituie un dezavantaj

Nivelul scãzut al veniturilor înregistrat în prezent

Lipsa unei reputații de orice fel

Departamentul de marketing nu este suficient dezvoltat, de aceea clienții nu cunosc suficient de bine gama de servicii

Activitatea de promovare a serviciilor este slab dezvoltatã (ex: lipsa pliantelor pentru promovarea serviciilor, necesitarea actualizarii site-ului de pe Internet)

Oportunitãți (O):

Existența “Pieței Unice” începând cu 1 ianuarie 2007 ar putea însemna posibilitatea de extindere în afara granițelor României

Dezvolarea puternicã a industriei muzicale românești

Receptivitatea la nou, în special a populației tinere, cu privire la gusturile muzicale

Lansarea unui album muzical pe piațã

Amenințãri (T):

“Dezvoltarea” îngrijorãtoare a pirateriei pe Internet reprezintã cea mai importantã amenințare pentru casele de discuri dar și pentru artiști

Existența pe piața muzicalã a unor competitori puternici

Colaborarea artiștilor români cu casele de discuri si cu studio-urile din strãinãtate

Neîncrederea arãtatã de artiștii autohtoni fațã de casele de discuri și studio-urile nou apãrute pe piațã

Capitolul 3

Coordonatele unui plan promoțional privind prestarea de servicii

în domeniul audio

3.1 Intreprinderea si misiunea elaborãrii planului promoțional

Musicandfilm Production este o societate comercialã înfințatã în urmã cu un an. Domeniul sãu de activitate este prestarea serviciilor în domeniul audio pe piața româneascã. Societatea se remarcã pe piața autohtonã prin prestarea unor servicii de înaltã calitate. Totuși se remarcã o cerere destul de scãzutã pe piața în cauzã, astfel încât conducerea societații și-a pus problema impulsionãrii vânzãrilor de servicii. Astfel, în urma ultimei întâlniri a Consiliului de Administrație, discuțiile s-au învârtit în jurul modalitãților prin care ar putea fi stimulate vânzãrile de servicii în domeniul audio pe piața din România. După dezbateri aprinse, colaboratorii au apreciat că ideea cea mai puternic susținută a fost elaborarea unui plan care, pe baza elementelor bune și mai puțin bune de pâna acum, să conțină măsurile ce ar trebui să fie luate în următorul an pentru a promova aceste servicii.

3.2 Nevoile consumatorului și tendințele pieței vizate

Punctul numãrul unu adus în discuție de grupul de lucru a fost acela de a schița profilul utilizatorului de servicii audio. Astfel dupã cercetãrile efectuate s-au constatat urmãtoarele:

În funcție de sex, profilul consumatorului este format în egalã mãsurã de femei și bãrbați, cu un mic avantaj pentru femei, procentajul fiind de 60% pentu femei si 40% pentru bãrbați din totalul persoanelor intervievate.

În funcție de educație si nivel de pregãtire constatãm o majoritate covârșitoare pentru persoanele cu studii superioare, în cazul de fața totalul persoanelor care au participat la acest studiu, având studii superioare finalizate ori în curs de finalizare.

În ceea ce privește vârsta s-a constatat un interes foarte mare pentru persoanele tinere (18-30 ani) și un interes mediu spre scãzut al persoanelor cu vârste medii și înaintate (30-70 ani).

Venitul este și el o parte importantã în descoperirea profilului consumatorului, iar în cazul de fațã persoanele interesate de aceste servicii sunt persoane cu venituri medii si mari.

Deasemenea un alt element adus în discuție a fost starea civilã, persoanele necãsãtorite fiind principalii clienți în cadrul acestei piețe, având o oarecare majoritate, însã existã si o categorie a clienților care se încadreazã în cealaltã tabãra și anume a persoanelor cãsãtorite.

În funcție de ocupație, bineînteles cã predominã persoanele care au o activitate în domeniul muzical și anume: soliști, interpreți muzicali, persoane cu studii muzicale, însã s-a constatat cã existã interes pentru acest segment si în alte domenii, de exemplu tinerii studenți care aspirã la o carierã muzicalã, chiar dacã nu urmeazã cursurile unei facultãti de muzicã.

În functie de regiune s-a constatat un total al intervievaților cu domiciliul în Municipiul București.

Majoritatea clientilor de pe aceastã piațã doresc o calitate desãvârșitã a înregistrãrii și nu fac concesii în ceea ce privește produsul final. Tendința consumatorului de a alege un anumit studio de înregistrãri se datoreazã în special renumelui pe care respectivul studio îl are pe piațã, în ceea ce privește calitatea serviciilor prestate, iar acest lucru nu se poate realiza decât atunci când se lucreazã în permanențã cu profesionalism, iar din punctul nostru de vedere, al echipei care manageriazã Musicandfilm Production, cheia acestui din urmã concept se oglindește în urmãtorul motto: „Lucreazã întotdeauna pentru clienții tãi cu aceeași convingere si aceeași pasiune, ca și când produsul final îti este destinat ție”

3.3 Strategii de marketing

3.3.1 Misiunea

Misiunea firmei S.C. MusicAndFilm Production este satisfacerea completã a nevoilor consumatorilor, de a oferi servicii competitive de calitate superioarã.

Declarația de misiune: Sã devenim o verigã importantã pe piața industriei muzicale românești, acordând servicii de calitate superioarã, la cele mai înalte standarde și cu cea mai bunã tehnologie, în vederea atragerii segmentelor de consumatori vizate.

3.3.2 Obiectivele generale de marketing

Aceste obiective transpun în termeni de marketing obiectivele financiare ale întreprinderii. La rândul lor, obiectivele de marketing pot fi de natură cantitativă sau calitativă.

Obiective cantitative exprimate prin:

Obtinerea unei rate a profitului de 50%.

Gradul de acoperire a pietei de 10%.

Dezvoltarea pieței prin deschiderea unui studio aferent într-o altã locație.

Îmbunatațirea permanentã a echipamentelor si evitarea uzurii tehnice si tehnologice.

Obiective calitative exprimate prin:

Promovarea sporită, atât prin creșterea complexității mixului promoțional, care va cuprinde publicitate, târguri și expoziții, cât și prin alocarea unui buget cât mai mare pentru astfel de manifestări. În acest fel, se urmărește: informarea unui număr sensibil mai mare de clienți potențiali, susținerea imaginii firmei caracterizatã prin calitate și tehnologie de ultimă oră , convingerea unui număr cât mai mare de clienți potențiali să devină cumpărători.

Sporirea prestigiului societații Musicandfilm și a serviciilor comercializate de aceasta.

Asocierea imaginii firmei cu : calitate, seriozitate, profesionalism, prețuri acceptabile.

3.3.3 Analiza mediului extern

Aceastã analizã este reliefatã din mai multe puncte de vedere astfel:

Politic: Conducerea politicã șovaitoare, birocrația în administrația publicã, etc.

Economic: Recesiunea din ultimii ani a afectat baza economicã în toate domeniile de activitate, având ca și consecințã lichidarea de întreprinderi și șomajul asociat acestora.

Sociocultural : Nivelul de trai : venituri scăzute pentru majoritatea populației și existența unui grup cu venituri ridicate.

Tehnologic: Toate societãtile de acest profil se aflã într-o ascensiune, în ceea ce privește nivelul tehnologic al echipamentelor utilizate.

3.3.4 Strategiile mix-ului de marketing

Strategia de produs

Strategia de produs trebuie să fie subordonată strategiei de piață a întreprinderii, fiind fundamentată pe obiectivele globale ale întreprinderii, în strânsă legătură cu strategiile de preț, distribuție și promovare. De asemenea, alternativele strategice adoptate de întreprindere sunt riguros corelate cu etapa din ciclul de viață al produselor, precum și cu potențialul întreprinderii și imaginea acesteia, fără a fi neglijate nici așteptările consumatorilor. Societatea noastrã adopta o strategie activã, în sensul cã este permanent preocupatã de acumulare de cunoștințe, de înnoire a serviciilor si produselor oferite, precum si perfecționarea acestora.

Strategia de pret

Prețul fiind doar un element al marketingului mix, elaborarea unei strategii eficiente de preț trebuie să coreleze prețul cu celelalte trei elemente ale mixului. Prețul unui produs sau serviciu se bazează pe calitățile și trăsăturile acestuia – cu cât acestea sunt mai bune, cu atât prețul stabilit este mai mare. Astfel, serviciile Musicandfilm, fiind de calitate, vor avea un preț mediu-ridicat, urmărindu-se prin aceasta și atingerea unui obiectiv general și anume, atingerea unei cote de piață ridicate.

Strategia de distribuție

Momentan, nu putem caracteriza aceastã strategie deoarece firma se aflã la început de drum, necomercialiând înca albume muzicale pe piațã și neavând bineînteles contacte cu distribuitorii.

Strategia de promovare

Piața țintã a firmei este una extrem de limitatã si este formatã de cumpãrãtori cu venituri medii si peste medie. Ca și cãi de atac pentru atragerea clientelei sugerãm acapararea clientilor noi, și anume, artiștii debutanți, posturile de radio si televiziunile debutante, dar si atragerea clienților celorlalte societãti concurente. Aceastã din urmã soluție presupune întãrirea notorietãții firmei noastre, cunoașterea îndeaproape a calitãtii serviciilor de cãtre cumpãrãtor, și nu în ultimul rând lansarea pe piața a unui produs de succes care sa ridice standardul firmei și a echipei.

Mix-ul promoțional va cuprinde urmãtoarele elemente: publicitate, lansãri și evenimente, alte acțiuni cu caracter promoțional. Astfel, în urma consultãrilor, am ajuns la concluzia cã pentru a intesifica publicitatea, firma noastrã ar putea difuza spoturi promoționale pe frecvențele radio-urilor cu care colaboreazã, în acelasi timp am hotarât cã publicitatea TV este deocamdatã mult prea costisitoare în raport cu beneficiile aduse societații. Deasemenea o metodã nu foarte costisitoare reprezintã publicitatea prin „fluturași”. Ca ultimã verigã în cadrul publicitãtii, aducem în discuție promovarea pe Internet, pe site-urile de specialitate, și bineînteles construirea unui site propriu. Participarea la evenimente și lansãri în domeniul muzical poate constitui o rampã pentru a face cunoscutã firma noastrã în cadrul potențialilor clienți, cunoscut fiind faptul ca artiștii sunt mereu prezenți la evenimentele mondene. În cadrul ultimului element, alte acțiuni cu caracter promoțional, încadrãm reducerile de preț acordate clienților fideli, dar și clienților care solicitã un volum de muncã susținut pe o perioadã îndelungatã.

Componentele mix-ului promoțional și bugetul corespunzător

a) Publicitatea. Societatea comercială Musicandfilm Production va acorda o atenție deosebită publicității, drept pentru care a organizat o sesiune de brainstorming în scopul selectării celor mai adecvate mijloace de comunicare în masă (mass media). În selectarea mass media s-a ținut cont de: auditoriul vizat, specificul produselor si serviciilor și al canalelor de distribuție, natura mesajelor transmise, obiectivele planului, costurile estimate ale publicității în diverse mijloace de comunicare în masă ( suporturile publicitare).

În urma dezbaterii ( brainstorming) , grupul de elaborare a planului a reținut ca suporturi publicitare pentru mediatizarea firmei și a serviciilor sale :

Presa de specialitate și de mare circulație națională.

Reviste muzicale : Bravo, Popcorn, MyBand

Spoturi publicitare la radio și televiziune.

b) Târguri și expoziții. Se preconizează participarea activă la târguri și expoziții organizate atât în București, cât și în alte orașe importante, de exemplu în luna februarie a anului 2009 va avea loc prezentarea ultimei versiuni a soft-ului Cubase(programul cel mai des folosit pentru editare audio), ajuns deja la a 4-a generație, în cadrul complexului Romexpo Bucuresti.

c) Relatii publice. Bazate pe colaborarea in scopul dezvoltarii cunoștințelor dar si a experienței cu ingineri de sunet și compozitori din strãinatate.

d) Alte acțiuni cu caracter promoțional. Acestea vor cuprinde reduceri de preț acordate clienților fideli, proiectelor complexe desfașurate pe o perioada de timp îndelungatã.

3.4 Concluzii și propuneri privind politica promovãrii a firmei Musicandfilm Production

Concluzii:

Pe piața serviciilor în domeniul audio nu se întrevad modificãri spectaculoase, aceasta aflându-se în acest moment în etapa de maturizare.

Extinderea ariei de servicii oferite de câtre firmã, și anume cãtre servicile din domeniul video ar putea însemna captarea interesului unor noi clienți si evident sporirea profiturilor.

Cea mai potrivitã abordare a pieței constituie oferirea unor prețuri medii spre mici, acceptabile intr-un cuvant, pentru atragerea de clienți, deși aceasta cale de atac nu se supune politicii de recuperare a investiției în mijloacele fixe.

Pentru eficiența activitații, ponderea majoritarã ar trebui sa o constituie partea de compoziție muzicalã, în raport cu înregistrarile audio, fiind știut faptul cã aceasta conferã venituri mai mari.

Un aspect pozitiv în ultimii ani se referã la faptul ca posturile de televiziune si de radio au renunțat treptat la unele producții audio si video, datoritã insuficienței timpului lãsând în seama studiourilor aceste activitãți, dând astfel posibilitatea acestori întreprinzãtori sã existe pe piațã și sã îsi sporeascã veniturile.

Propuneri în ceea ce privește publicitatea și promovarea produselor:

Ținând seama de rolul important al acțiunilor promoționale menite să asigure o poziție cât mai bună societãții, strategiile de marketing trebuie sa fie bine puse la punct, elaborate de specialiști în domeniu și gândite în amănunt, de aceea trebuie menționate câteva propuneri de îmbunătățire a acestora :

publicitatea comercială va fi una activă pentru a asigura menținerea, consolidarea și extinderea vânzărilor de servicii pe o piață concurențială activă.

Inserțiile publicitare folosite în presa cotidiană și de specialitate se vor baza pe machete simplu redactate și originale, bazate pe îmbinarea textului și graficii cu titluri. și sloganuri sugestive.

Radioul – avantajul acestui mijloc de publicitate, constă în faptul că el se adresează într-un limbaj clar, nepretențios, concis și familiar unei largi categorii a populației. Campaniile publicitare prin radio ar trebui să aibă atât caracter permanent, cât și caracter promoțional, cu mesaje scurte și programări mai dese.

Televiziunea – reprezintã o alternativã viabila de publicitate, însã deocamdatã foarte scumpã pentru firma noastrã.

Promovarea produselor va fi efectuată pe principiul concurenței loiale spre a se evita acele practici ce contravin bunelor intenții prin inducerea în eroare a consumatorilor de bună credință și care, în final, se răsfrâng negativ asupra evoluției normale a vânzărilor produselor și serviciilor

Musicandfilm va trebui să dezvolte un program activ față de schimbările pieței. Anticiparea schimbărilor va permite deținerea unei poziții de control asupra pieței, precum și adaptarea la modificările impuse de ceilalți competitor majori pe piață.

Deasemenea o publicitate activã și susținutã pe Internet, cum ar fii forum-urile de muzicã, poate spori numarul de clienți precum și dobândirea unei anumite notorietați în randul celor interesați de serviciile firmei în cauzã.

Aceste propuneri și strategii de promovare pe o piață, reprezintă un cadru flexibil de acțiuni ce pot fi amplificate sau restrânse de măsuri întreprinse la nivelul firmei pentru stimularea vânzărilor de servicii, pentru consolidarea poziției pe piața în cauzã și în final pentru satisfacerea cererii și exigenței clienților.

3.5 Etapele ce trebuie parcurse pentru înfințarea unui studio de înregistrãri

Pentru a pune la punct un studio de înregistrãri în Romania, un întreprinzator are nevoie de un spatiu și de aproximativ 10.000 de euro pentru echipamente. Odatã începuta activitatea, banii se recupereazã rapid pentru cã o singurã orã de studio îi costa pe clienți între 10 și 50 de euro. Dovada ca învestitia într-un studio de înregistrãri este viabilã este datã în primul rând de implicarea mai multor artiști în acest tip de afacere. Astfel, formații cunoscute din Romania (Holograf, Directia 5) dispun de studiouri proprii de producție pe care le folosesc atât pentru uz propriu, cât și pentru a promova alți artiști sau pentru a realiza alte categorii de înregistrãri și producții.

Locația
Primul pas în amenajarea unui studio de înregistrãri este alegerea locației. Astfel, este de preferat ca spațiul sã se afle intr-o zona linistita, în care poluarea fonicã sa fie redusã. Din punctul de vedere al spațiului, pentru a-și putea desfãsura activitatea, un studio are nevoie de minimum trei camere. Prima este studioul propriu-zis, a doua este camera de mixaj, iar ultima este amenajatã ca spațiu pentru activitați de secretariat. Desigur, se poate lua în calcul și amenajarea unui loc de recreere și relaxare pentru artiști și angajati. Pregãtirea unui spațiu propice unui studio de înregistrãri presupune izolarea de mediul înconjurator prin antifonarea camerelor de lucru. Izolarea acusticã a spațiului este vitalã pentru activitatea ce urmeazã a fi desfasuratã. Aceasta se face prin ‚îmbracarea pereților cu material fonoabsorbant (burete sau vatã de sticla), pe care se monteazã plãci de lemn prevãzute cu gãuri. Placajul de lemn cu gãuri este folosit pe scara larga în studiouri, pentru ca oferã o acusticã deosebitã. Separarea camerelor de lucru se va face tot printr-un perete prevãzut cu materiale izolante. Acesta are totuși un geam (dublu termopan), obligatoriu pentru a ușura comunicarea dintre artiștii din camera de înregistrãri și inginerul de sunet din camera de mixaj. În limbajul specialiștilor, acesta poartã denumirea de ochi de ciclop. Un alt aspect de importanțã deosebitã, de care trebuie sã se tinã cont încã de la alegerea locației, este reprezentat de instalația electicã. Legãturile la rețeaua de curent trebuie sa fie în stare foarte bunã și sã asigure un flux energetic optim.

Aparatura
Principala investiție care se face într-un studio de înregistrãri constã în achizitionarea echipamentelor și a instalațiilor necesare. Dacã în lume studiourile profesionale dețin echipamente în valoare de milioane de euro, în România situația stã altfel. Aici nu este obligatoriu ca aparatura sa fie de ultimã orã și se poate lucra cu echipamente mai ieftine. În concluzie, se poate dota un studio cu o investiție minimã inițialã de numai câteva mii de euro.
Printre echipamentele ce trebuie achiziționate se regãsesc: un mixer, microfoane, procesor de efecte, procesor de sunet, compresor de sunet, finalizator de sunet, monitoare de studio (boxe pentru masterizarea înregistrarilor), stații de amplificare, boxe pentru auditie, cãsti, stative pentru microfoane, filtre pentru microfoane, suporturi fizice pentru înregistrãri, un computer și o placa de sunet profesionalã. Un element de baza în studioul de înregistrãri este mixerul. Acesta trebuie sa fie profesional și, chiar daca este analogic sau digital, sa dispunã de minimum 12 canale de sunet. Microfoanele folosite intr-un studio sunt de doua feluri – dinamice și tip condensator. Diferența este datã de gradul de sensibilitate de care dispun. Existã astfel microfoane pentru voce, microfoane de atmosferã, dar și unele speciale pentru preluarea instrumentelor. Deasemenea, foarte importante sunt monitoarele de studio. Difuzoarele alese trebuie calibrate acustic astfel încât sã redea cât mai fidel sunetul reprodus în studio, pentru a permite apoi o înregistrare și o masterizare de calitate.

Inginerul de sunet Creația muzicalã este un domeniu în care în mod natural se pune accent pe calitațile artistice ale angajatilor. Intr-un studio de înregistrãri, principalul angajat este inginerul de sunet. El lucreaza efectiv cu instrumentele și echipamentele pe care le are la dispozitie, reprezentând elementul de legatura intre artist și producția finala. Evident, nu este suficient ca angajatul sa nu fie afon, ci trebuie ales un specialist cu o ampla culturã muzicala, eventual experiența și prestigiu în domeniu. Inginerul de sunet trebuie sa fie capabil nu doar sa opereze cu tehnica din dotare, ci sa aibã și abilitati de compozitor și orchestrator. Aceste calitați sunt necesare în procesul creației, fiind de natura a influența decisiv producția finalã. În legatura cu acest aspect, conteazã foarte mult ca inginerul de sunet sa fie un om de valoare. Avantajul angajãrii unui inginer de sunet experimentat și cunoscut în mediul muzical îl constituie faptul cã poate contribui în mare masura la cresterea prestigiului firmei. Aceasta se traduce prin atragerea de clienți, precum și prin extinderea ariei oportunitaților, a gamei de servicii oferite de studio. La capitolul resurse umane, întreprinzatorul care înființeazã un studio de înregistrãri trebuie sa-și asigure, în principal pe bazã de colaborare, un numãr de instrumentiști, soliști (pentru backing vocals) și chiar actori (pentru realizarea unor spoturi publicitare).

Servicii
Principala activitate desfasuratã intr-un studio de înregistrãri este producția muzicalã. Inregistrarile constituie baza în ceea ce privește atât clienții deserviți, cât și baza materiala de la care se pornește. Deasemenea, dețin ponderea și în ceea ce privește veniturile realizate, de cele mai multe ori fiind vitale pentru recuperarea investițiilor inițiale, realizarea de profit și apoi dezvoltarea în ansamblu a afacerii. Inregistrarile muzicale au loc de obicei în sesiuni contorizate pe ore. Productia unei piese poate dura de la doua ore pana la doua sãptamâni, în funcție de mai multi factori. Astfel, artistul poate intra în studio numai pentru a înregistra vocea, având deja instrumentația piesei realizatã, aspect datorat rãspândirii programelor de calculator care ofera posibilitatea „aranjarii" sunetelor. Totusi, artiștii care preferã calitatea și isi respectã statutul vor apela întotdeauna la un studio profesional. Piesa ori albumul în ansamblu se poate înregistra în mai multe moduri. Fie cã se pornește de la zero, fie cã se pleacã de la o orchestrație deja realizatã, sesiunile de lucru cuprinzând, pe langã înregistrãrile propriu-zise, și prelucrarea materialului rezultat. Piesa suferã modificãri, i se aduc adãugiri, este procesatã, masterizatã și, în final, transpusã pe suportul fizic de înregistrare. Lista serviciilor oferite de un studio profesional nu se rezuma însa la înregistrãri muzicale. Aici se pot realiza negative pentru melodii, diverse orchestrații sau melodii instrumentale, precum și coloane sonore pentru lungmetraje și documentare, pentru emisiuni de televiziune etc. Deasemenea, se pot crea generice pentru emisiuni și alte categorii de fonduri sonore pentru mai multe tipuri de producții. Din serviciile oferite mai fac parte producțiile radiofonice (piese de teatru, povești, interpretari poetice), dar și reclame pentru radio.

Publicitate
Categoriile de clienți cãrora li se adreseazã serviciile unui studio de înregistrãri cuprind artisti și trupe, actori, regizori de sunet, agentii de publicitate, case de film, firme de casting, posturi de radio și televiziune, precum și alte instituții de cultura. Pentru a asigura promovarea acestor servicii în mediul în cauzã, întreprinzãtorul are la dispozitie mai multe mijloace.
Pentru a pune în valoare calitatea serviciilor oferite (mai concret calitatea înregistrarilor efectuate), studioul poate oferi artistilor, dar și caselor de producție și casting diverse mostre de sunet. Deasemenea, pentru a-i atrage, poate practica un sistem de reduceri promoționale pentru artisti. Este bine de retinut ca, odatã atras un artist cunoscut, renumele firmei va fi asociat cu renumele și imaginea acestuia. Ca orice firma care se respectã, un studio de înregistrãri trebuie sa aiba un site pe Internet, unde sã-și prezinte oferta de servicii, dotarea de care dispune, precum și personalul angajat. Un loc important pe site trebuie sã-l ocupe lista producțiilor realizate, însoțite de mostre disponibile spre auditie. Nu în ultimul rand, un management de calitate poate reprezenta cheia succesului. Modul de lucru și de tratare a relațiilor cu mediul tintã este foarte important în asigurarea succesului afacerii.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVÃ:

Frone Florin D. – Dicționar de Marketing, Editura Oscar Print, București, 1999, pagina 202.

Kotler Philip – Managementul marketingului, Editura Teora, București, 1997

Kotler Philip – Principiile marketingului, Editura Teora, București, 1997

Kotler Philip – Managementul Marketingului (ediția 2008)

Prof.univ.dr. Manole Victor, Lector univ.dr. Stoian Mirela – Marketing (www.ase.ro)

Mâlcomete P. – Lexicon de Marketing, Editura Junimea, Iași, 1994, pagina 235.

Prutianu ȘT., Munteanu C. – Inteligența Marketing Plus,Editura Polirom,București,Iași,1998, pagina 185.