Coor donator seminar: [612212]

Universitatea de Vest Timișoara
Data: 09.06.2017
Coor donator seminar:
Asist.univ.drd. Daniela -Rozalia Barb
Student: [anonimizat] 2017
UNIVERSITATEA DE VEST din
TIMIȘOARA

Facultatea de Științe Politice, Filosofie și
Științe ale Comunicării
Specializarea: Relații Internaționale și Studii Europene
STUDENT: [anonimizat]: Asist.univ.drd. Daniela -Rozalia Barb

SISTEMUL EUROPEA N AL DREPTURILOR OMULUI

TITLUL ESEUL ACADEMIC
Libertatea de exprimare. Sistemul European al
Drepturilor Omului

(NUMĂR DE CUVINTE UTILIZATE: 2009 )

Universitatea de Vest Timișoara
Data: 09.06.2017
Coordonator seminar:
Asist.univ.drd. Daniela -Rozalia Barb
Student: [anonimizat]

1

Libertatea de exprimare . Sistemul European al
Drepturilor Omului

„Dacă libertatea reprezintă ceva, atunc i reprezintă dreptul de a le spune celorlalți
ceea ce nu vor să audă.”

Reactualizarea temei drepturilor omului în ultima perioadă a antrenat, cum era și
firesc, o redeșteptare a interesului pentru originea ei.1 Asa cum sugerează și titlul de mai
sus, în această lucrare îmi propun să abordez un subiect foarte interesant și intens
dezbătut în ziua de astăzi, și anume libertatea de exprimare, bineînțeles voi face acest
lucru într -o concordanță cu Sistemul European al Drepturilor Omului. Teza principală a
acestei lucrări pe care mi -am propus -o este aceea de a susține faptul că, în România , deși
teoretic ai dreptul să te exprimi liber, în unele cazuri autoritatea și influența sunt mai
importante decât dreptatea . În încercarea de a susține această afirmație în r ândurile ce vor
urma voi aduce argumente și exemple și în principal m ă voi baza pe cauza Sabou și
Pîrcălab împotriva României și hotărârea pe care a dat -o Curtea Europeană a Drepturilor
Omului în acest sens. Totodată consider că este imperios necesar să vo rbesc puțin și
despre Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru o înțelegere mai bună a temei pe
care mi -am ales să o dezbat și bineînțeles să prezint pe scurt ce înseamnă libertatea de
exprimare.
Așa cum menționasem anterior în primul rând aș dorii să stabilim c e este Curtea
Europeană a Drepturilor Omului. Așadar , Curtea Europeană a drepturilor Omului e ste un
organ jurisdicțional creat prin intermediul unui tratat internațional, menit a asigura
respectarea angajamentelor ca re decurg, în sarcina statelor .2 Ea soluționează litigii și
emite avize consult ative. 3 Aceasra este alcătuită dintr -un număr de judecători egal cu cel
al statelor membre ale Consiliului Europei care au ratificat Convenția pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamenta le. În prezent ei sunt patruzeci și șapte la
număr. Judecătorii își exercită mandatul la Curte cu titlu individual și nu -și reprezintă
Statul. Aceștia, fiind totalmente independenți de țările lor de origine, nu reprezintă nici

1 Marcel Gauchet , Revoluția drepturilor omului , București, 2004, p.9
2 Convenția Europeană a Drepturilor Omului
3 Bianca Selejan -Guțan, Protecția europeană a drepturilor omului, București , 2004, p. 56

Universitatea de Vest Timișoara
Data: 09.06.2017
Coordonator seminar:
Asist.univ.drd. Daniela -Rozalia Barb
Student: [anonimizat]

2
reclamanții, nici statele.4 Trecând direct la subiect, în cauza Sabou și Pîrcălab împotriva
României este vorba de încălcarea libertății de exprimare a doi jurnaliști care publică
articole defăimătoare la adresa ș efei Judecătoriei Baia Mare în 1997 , nu întâmpător am
ales această speță pentru a îmi argumenta punctul de vedere iar în continuare veți vedea
ce este special la această speță . Însă c red că î nainte de a prezenț a pe scurt cauza, este de
folos să stabilim ce este libertatea de exprimare, la ce se referă ea și care este rolul ei
într-o societate democratică, dat fiind fapt ul că este un drept fundamental al omului.
Coform articolului 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, orice persoană are
dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie și l ibertatea de
a primi sau comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține
seama de frontiere. Potrivit opiniei Curții Euro pene, libertatea de exprimare este
fundamentul esențial al unei societăți democratice și una din condi țiile primordiale ale
progre sului și împlinirii fiecăruia.5 Libertatea de exprimare este dreptul fundamental al
omului de a spune ce gândește. Este un drept natural, ce ține de esența ființei umane, la
fel ca dreptul la viață, la demnitate, fiind probabil și cel mai important drept pentru
funcționarea unei societăți libere și democratice.6 Cel mai important și invocat element al
libertății de exprimar e este libertatea de informare7, fiind și elementul care se pune cel
mai mult în discuție în speța Sabou și Pârcălab împotriva Rom âniei. Se observă că art. 10
din Convenția europeană a Drepturilor Omului face distinția între informații și idei.
Această formulare a art. 10 impune interpretarea potrivit căreia libertatea de exprimare
nu este limitată la date fa ctuale, verificabile, ci include op ini personale, critici, speculaț ii-
numite generic de către Curte judecăți i de valoare.8 Este necesară stabilirea unui echilibru
între protecția libertății de exprimare și alte interese și valori, astfel încât orice abuz în
exercitarea acestui drept să fie sancționat. Sfera protecției art. 10 se întinde asupra tuturor
formelor de exprimare: ea nu include numai exprimarea prin cuvânt –scris sau vorbit – ci
și prin imagini sau gesturi ce exprimă o idee sau prezintă o informaț ie. (..) protecția art.
10 se extinde asupra liberății de expresie polit ică, artistică, comercială etc.9 Libertatea de
a primi și comunica informații implică interzicerea oricărui sistem de cenzură, chiar dacă
libertatea de exprimare în general și libertat ea presei în special nu pot exista fără anu mite
limite prevazute de lege.10 Cu toșii știm, și mu mai reprezintă un secrei în ziua de astăzi

4 http://cpescmdlib.blogspot.ro
5 Bianca Selejan -Guțan , op. cit., p.174
6 http://www.cyberhate -watch.ro
7 Bianca Selejan -Guțan , op. cit., p.17 6
8 Ibidem , p. 177
9 Ibidem , p. 175
10 Ibidem , p. 177

Universitatea de Vest Timișoara
Data: 09.06.2017
Coordonator seminar:
Asist.univ.drd. Daniela -Rozalia Barb
Student: Jigovan Adrian

3
că presa este mediul cel mai larg de circulație a infor mațiilor și ideilor și care joacă un rol
esențial într -o socie tate democratică.11
În continuare, voi prezenta speța sus menționată, care este principalul obiect al
acestei teme. Reclamanții, cei doi jurnaliști, au publicat un prim articol intitulat ,, Mama
președintei Judecătoriei din Baia Mare, L.M., a scos abuziv 1 2 țărani de pe pamânturile
lor’’. În acest articol se mențion ează că un reprezentant al acelui gr up de 12 țărani, a pus
la dispoziția jurnaliștilor un set de documente, care atestă dreptul lor la proprietate.
Țăranii au fost scoși abuziv, iar în locul lor s-a instalat mama șefei Judecătoriei Baia
Mare.12 Un al doilea articol se intituleză astfel: ,, Șefa Judecătoriei din Baia Mare afirmă
că mama sa este îndreptățită să ia pământul aflat în posesia a 12 țărani din Ulmeni’’. În
acest articol ș efa Judecătoriei afirmă că mama sa a fost silită să doneze proprietățile
statului în favoarea păstrării locului de muncă. Deși țăranii aveau adeverințe eliberate de
primărie, au f ost dați la o parte, deoarece M.I., șefa Judecătoriei, avea o influență mai
mare și astfel a a vut câștig de cauză.13 Cei doi au mai publicat și alte articole, cum ar fi: ,,
Șefa Judecătoriei din Baia Mare este acuzată de fals și de uz de fals’’, ,,Fostul prefect de
Maramureș recunoaște că a greșit în cazul șefei Judecătoriei din Baia Mare.’’ și ,,
Parchetul nu are curaj să o ancheteze penal pe șefa Judecătoriei din Baia Mare’’ . M.I. a
depus o plângere împotriva celor doi reclamanți pentru infracțiune de calomnie,
solicitând de asemenea și despăgubiri pentru prejudiciul moral .14 Instanța l -a condamnat
pentru infracțiunea de calomnie pe primul rec lamant la o pedeapsă de 10 luni și la
pedeapsa accesorie prevazută de art. 7, coroborat cu art. 64 C. Pen., și anume interzicerea
pe timpul detenției a dreptului de exercitare a profesiei, a drepturilor părint ești și a celor
electorale, iar pe cel de -al doilea la plata a 500.000 lei. Instanța i -a condamnat pe cei doi,
în solidar cu ziarul, la plata a 30.000.000 lei, cu titlul de despăgubire morală. Mai
departe, Instanța a reținut că mama lui M.I. dobândise în m od legal dreptul de proprietate
asupra terenului litigios. Ea a considerat că afirmațiile reclamanților privind documentele
false, folosirea lor și influența pe care judecătorul ar fi exercitat -o asupra autorităților
locale sunt foarte grave și fuseseră fă cute în special într -o manieră defăimătoare, fără a
avea o bază concretă. După această decizie, reclamanții și M.I. au declarat apel împotriva
acestei sentințe în fața Tribunalui Bistrița – Năsaud care a respins apelurile și a menținut
sentința judecătoriei .15 Primul reclamant a mai facut o cerere de suspendare a executării
pedepsei, dar a fost respinsă, epuizându -și astfel toate căile de atac din Justiția Română:
procesul pe fond, apel și recurs. Epuizarea preal abilă a tuturor căilor de recurs interne

11 Selejan – Guțan, B & Rusu, Hotărârile C.E.D.O. în cauzele împotriva României( 1998 – 2006) ,București,
2006, p. 342
12 Ibidem , p. 338
13 Ibidem , p. 339
14 Ibidem , p. 339
15 Ibidem , p. 342

Universitatea de Vest Timișoara
Data: 09.06.2017
Coordonator seminar:
Asist.univ.drd. Daniela -Rozalia Barb
Student: Jigovan Adrian

4
este o condiție întâlnită în dreptul internațional general și are, la origine, un caracter
cutumiar. Această condiție este destinată a proteja suveranitatea statului împotriva unor
proceduri internaționale intempesi ve. Regula epuizării căilor de recurs interne confirma
caracterul subsidiar al sistemului european de protecție a drepturilor individului și se
bazează pe necesitatea acordării în primul rând statului a posibilității de a remedia situația
litigioasă prin p ropriile resurs e de ordine juridică internă.
La data de 25 Septembrie 1998 a fost înaintată o cerere Comisiei Europene a
Drepturilor Omului care mai apoi a fost transmisă Curții la 1 noiemnbrie 1998 , iar
Camera a declarat cererea parțial admisibilă la dat a de 2 septemb rie 2003 .
Un prim argument la afir mația pusă în discuție și anume că, în România
autoritatea și influența sunt mai importante decât dreptatea, este o primă decizie luată de
Curte în cauza sus menționată: ,, Afirmațiile reclamanților erau grav e în măsura în care
acuzau judecătorul că ar fi comis ilegalități, dar curtea remarcă faptul că acestea aveau o
bază faptică. Curtea mai arată că nimic nu dovedește că faptele descrise erau în totalitate
false și contribuiau la desfășurarea unei campanii d e defăimare împotriva judecătorului în
cauză. Ea observă, de asemenea, că articolele incriminate nu se răsfrângeau asupra vieții
private a M.I., ci asupra comportamente lor și atitudinilor care implică calitatea sa de
magistrat.16, pe când Tribunalul din Bi strița- Năsăud a subliniat că: ,, pentru ca o
afirmație să nu fie considerată calomnioasă, aceasta trebuie să îndeplinească două
condiții: să se facă dovada verității afirmațiilor și să vizeze apărarea unui interes legitim.
Ca atare, tribunalul a apreciat că o afirmație poate fi considerată drept calomnioasă dacă
este destinată să producă rău cuiva sau este făcută din dorința de răzbunare, chiar dacă
faptele la care s -a făcut referire sunt reale. Tribunalul a concluzionat că, în speță,
articolele incriminan te nu au prezentat adevărul și că este evident faptul că reclamanții nu
au acționat cu bună – credință sau cu grijă pentru protejarea anumitor valori morale ale
societății, ci că, dimpotrivă, au avut intenția de a aduce atingere reputației lui M.I. De
aseme nea, Curtea a stabilit că norme care cer proba verității opini ilor asupra autorităț ilor
nu sunt necesare într -o societate democratică.
Cu toate că prefectul a recunoscut că administrația locală a greșit în procesul de
restituire a terenurilor și că cei doi reclamanți au adus documente în fața tribun alului care
atestau acest lucru , acesta nu a ținut cont de faptele veridice, lucru care arată încă o dată
că nu contează să ai dreptate dacă nu ai și autoritate sau influență.
Al doilea argument se referă tot la o decizie luată de Curtea Europeană , care este
tot în favoar ea reclamanților, deorece a hotărât următoarele: ,,a) statul pârât trebuie să
acorde reclamanților în 3 luni de la rămînerea definitivă a hotărârii, conform art. 44 § 2
din Convenție, următoarele sume: 1.582,42 euro celui de -al doilea reclamant , pentru
prejudiciul material; 5.000 euro primului reclamant, pentru prejudiciul moral; 1.000 euro

16 Ibidem , p. 343

Universitatea de Vest Timișoara
Data: 09.06.2017
Coordonator seminar:
Asist.univ.drd. Daniela -Rozalia Barb
Student: Jigovan Adrian

5
celui de -al doilea reclam ant, pentru prejudiciul moral; 4.000 euro, în solidar, celor doi
reclamanți, cu titl ul de cheltuieli de judecată; (…)’’17
Într-o astfel de problemă statul nu ar trebui să încerce să ascundă sau să caute
scuze pentru persoanele publice, condamnându -i pe jurnaliști, ci ar trebui să îi determine
pe toți să încerce să publice probleme legate de administrația națională, nu să îi
pedepsească de fiecare dată când publică ceva ce nu le convine celor vizați în articol,
chiar dacă acel ceva reprezintă adevărul. Statul ,, trebuie să acționeze în așa fel încât să
ocrote ască libertatea informației’’18. În interpretarea Curții, nu se ocrotesc doar acele
opinii sau informații primite favorabil sau cu indiferență, ci și pe acelea care pot să
ofenseze sau să șocheze autoritățile statul ui sau o parte a populației. Așa cum am arătat și
mai înainte, una din p rincipalele probleme în ceea ce privește libertatea de exprimare,
este protecția ei împotriva ingerințelor din partea autorităților publice. ,, Curtea
Europeană a apreciat că art. 10 poate fi încălcat printr -o largă varietate de măsuri
împotriva persoanelo r care și -au exercitat această libertate, măsuri ce constituie ingerință
din partea autorităților publice: acțiuni civile și penale, confiscarea de bunuri, refuzul de a
da autorizații unor publicații sau posturi de televiziune, interdicți a de difuzare a u nor
informații. Ingerința autorităților poate fi așadar, atât prealabilă publicării sau exercitării
acestei libertăți, cât și posterioară acestora. ’’19 Protecția moralei este o posibilă și frecvent
invocată justificare a ingerinței statului în exercitarea libertății de exprimare .
În concluzie, p e baza celor prezentate mai sus, eu consider că în România,
autoritățile și persoanele publice nu se ghidează după principiul transparenței, deși
suntem un stat democratic. De fiecare dată, atunci când cineva încear că să aducă la
suprafață unele probleme, care sunt de interes public, se încercă o mușamalizare a acestor
publicații, iar ei, în loc să aducă dovezi care să conteste cele spuse, dau în judecată
jurnaliștii, ziarele, posturile de televiziune, pe motiv de de nigrare, defăimare sau
calomnie . După părerea mea t rebuie găsit un ,,echilibru între dezvoltarea și promovarea
societății de informație, în scopul transparenței și întăririi democrației, și luarea de măsuri
împotriva eventualelor abuzuri de drept ” , lucru care nu reiese din decizia luată de
tribunalul național în acest caz . Indiferent de natura deciziei cu toț ii trebuie să fim
conștienți că: ,,Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde
libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei fără
amestecul autoritățiilor publice și fără a ține seamă de frontiere. ”20

17 Ibidem , p. 346
18 Bianca Selejan -Guțan , op. cit., p. 178
19 Ibidem, p. 179 -180
20 Programul FreeEx România, Jurispruden ța europeană privind libertatea de exprimare , Buc urești, p.7

Universitatea de Vest Timișoara
Data: 09.06.2017
Coordonator seminar:
Asist.univ.drd. Daniela -Rozalia Barb
Student: Jigovan Adrian

6

Bibliografie:

– Convenția Europeană a Drepturilor Omului
– Jurisprudența europeană privind libertatea de exprimare
– GAUCHE T Marcel, Revoluția drepturilor omului , editura Trei, Bucureti,
2004
– SELEJAN -GUȚAN Bianca , Protecția europeană a drepturilor omului,
editura C.H.Beck, București, 2004
– SELEJAN -GUȚAN Bianca, & Rusu, Hotărârile C.E.D.O. în cauzele
împotriva României( 1998 – 2006), Hamangiu, București. 2006

Site-uri web:

– http://www.cyberhate -watch.ro – consultat la 03.06.2017
– http://cpescmdlib.blogspot.ro – consultat la 02.06.2 017
–