Coor donator național : Organizația Salvați Copiii [602383]

Coor donator național : Organizația Salvați Copiii
Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
[anonimizat], www.salvaticopiii.ro
Hotline : Focus – Centrul Rom ân pentru Copii dispăruți și Exploatați Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
focus @copiidisparuti.ro , www.copiidisparuti.ro
Awareness: Positive Media
Tel: +4075 384 77 96, [anonimizat] , www.positivemedia.ro

Dependența de Internet

Povestea unui adolescent

Mă numesc Teo și am 19 ani. Totul a început acum 2 ani, ca o activitate distractivă pentru mine și,
într-un fel, ca să -mi înving plictiseala și să nu mai stau tot timpul s -o aud pe mama cum mă
cicălea. Școala era plictisitoare, colegii… nu mai vorbesc , așa că am găsit un joc care m -a „prins”.
Unde mai pui că mă și pricepeam mai bine decât cei care mai erau pe acolo și ajunsesem să le dau
soluții… mi-am câștigat respectul! De la un simplu joc…am ajun s la o pasiune…credeam eu! Abia
așteptam să plec de la școală, să ajung acasă, să mă așez pe scaun, la calculator, mama să -mi aducă,
în sfârșit, masa și …acțiune! Cel mai bine era când mama lucra în tura de noapte și nu trebuia să mai
dorm. Uneori, nic i nu-mi venea să cred că e deja dimineață și, parcă mi -era puțin foame. Niciodată
nu aveam suficient timp. Nu -mi mai păsa de nimeni și de nimic. În fine… ciclul ăsta fost cam la fel
până ce într -o zi, nu știu ce am făcut dar ceva m -a trezit! Nu chiar în ziua aia ci după ce m -am
văzut pe lista respinșilor. A venit apoi vara, norocoșii au plecat la distracție, eu am rămas. Am
încercat să fac să nu -mi pese, să mă joc în continuare, dar parcă nu mai avea același gust. Aveam
chef să ies, să scap, să vorbesc c u cineva, oricine, doar să uit de inutilitatea asta care era peste tot
în mine…
Acum, învăț… să am o viață, să mă re -conectez la viață ! Acum pot să -mi uit telefonul acasă fără să -mi
pese, pot să citesc o carte și să mi se pară interesantă, pot să -i ascult pe alții și să cred că au ceva de
spus!

Ce este dependența de Internet ?

Deși Internet ul a devenit una dintre cele mai importante resurse de informații, utilizarea
necontrolată, patologică a Internet ului – adică, dependența de Internet – poate avea u n impact
negativ asupra performanțelor școlare, a relațiilor de familie și asupra stării emoționale a
adolescenților, fiind un comportament cu semne și simptome similare cu cele ale oricărei alte
dependențe.
Dependența de Internet este definită ca o pierd ere compulsivă a controlului impulsurilor legate de
utilizarea Internet ului (jocuri online, rețele sociale, sesiuni -maraton de navigare pe Internet ) care
implică în principal dependența psihologică de Internet iar simptomele sunt comparabile cu ale
altor c omportamente adictive, cel mai apropiat fiind jocul de noroc patologic.

Coor donator național : Organizația Salvați Copiii
Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
[anonimizat], www.salvaticopiii.ro
Hotline : Focus – Centrul Rom ân pentru Copii dispăruți și Exploatați Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
focus @copiidisparuti.ro , www.copiidisparuti.ro
Awareness: Positive Media
Tel: +4075 384 77 96, [anonimizat] , www.positivemedia.ro

Aproape fiecare studiu efectuat pe această temă a identificat nu numai o corelație directă între
vârstă și dependența de Internet , ci și, de asemenea, o corelație între vârstă și negl ijarea
responsabilităților legate de muncă sau școală. Prin urmare, adolescenții și adulții tineri sunt mai
susceptibili de a fi dependenți de Internet decât orice altă grupă de vârstă, și în rândul tuturor
persoanelor care suferă de această dependență, ad olescenții și adulții tineri sunt mai susceptibili de
a-și neglija de muncă și școala decât adulții mai mari cu același tip de comportament dependent.
Un studiu efectuat la Universitatea Stanford a constatat că aproape unul din opt americani suferă
de ce l puțin un semn al abuzului problematic de Internet (deși acest lucru, în sine, nu constituie
dependență). Prevalența dependenței de Internet în rândul adolescenților a fost estimată la 6,7%
în Hong Kong (Fu et al., 2010), 12% în Asia (Hechanova & Czinc, 2 008) și 10,7% în Coreea de
Sud (Park et al., 2008).

Abuzul de Internet este atât de frecvent încât DSM (“ Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor
mentale ), care este publicat de Asociația Americană de Psihiatrie, are în vedere, în prezent,
adăugarea unui asemenea diagnostic în următoarea sa ediție propusă pentru publicare, alături de
alte probleme de sănătate mintală, cum ar fi tulburarea bipolară, schizofrenie și tulburările de
personalitate.
Dependența de Internet acoperă o varietate de compo rtamente și de probleme de control al
impulsurilor, care includ:

• Dependența de sex virtual (Cybersex addiction ) – utilizarea compulsivă a pornografiei pe
Internet are un impact negativ asupra relațiilor intime din viața reală. Sexualitatea sănătoasă est e o
experiență de viață integrată, în timp ce, comportamentul sexual virtual este un mijloc de a depăși
emoții negative, plictiseala, anxietatea, problemele de cuplu, dificultățile de relaționare sau din
nevoia de a simți că ești important, dorit sau puter nic.

• Dependența de relaționare virtuală (Cyber -Relationship addiction ) – dependența de rețele
sociale, camere de chat și mesagerie, până la punctul în care prietenii virtuali, on -line devin mai
importanți decât relațiile cu familia și prietenii din viaț a reală, care ajunge să pară goală și lipsită de
bucurie. Această realitate falsă devine deosebit de periculoasă și determină o dependență mult mai
severă decât celelalte tipuri de comportamente legate de Internet . Atunci când este utilizat în mod
responsa bil, Internet ul poate fi un loc minunat pentru a interacționa pe plan social, a întâlni
oameni noi și a iniția chiar relații romantice. Cu toate acestea, relațiile on -line pot fi, de multe ori,
mai intense decât cele din viața reală și pot depăși toate aș teptările realiste. O altă problemă este
faptul că, în aproximativ 50% din cazuri, oamenii mint despre vârsta lor, greutatea, ocupația,
starea civilă sau adoptă identități false, uneori chiar de gen.

• Comportamente compulsive pe Internet (Net Compulsions ) – joc de noroc patologic,
utilizarea compulsivă a site -urilor de cumpărături sau licitații online, care conduc, de multe ori, la
probleme financiare. Persoanele cu asemenea comportamente cumpără lucruri de care, de cele mai
multe ori, nu au nevoie și pe care nu și le pot permite, cu scopul de a experimenta bucuria
introducerii ofertei câștigătoare.

Coor donator național : Organizația Salvați Copiii
Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
rosc@salvaticopii.ro, www.salvaticopiii.ro
Hotline : Focus – Centrul Rom ân pentru Copii dispăruți și Exploatați Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
focus @copiidisparuti.ro , www.copiidisparuti.ro
Awareness: Positive Media
Tel: +4075 384 77 96, office@positivemedia.ro , www.positivemedia.ro

• Supraîncărcarea informațională (Information overload ) – comportament compulsiv de
căutarea în baze de date sau navigare pe Internet (web surfing, browsing), având ca efect
randament profesional mai scăzut și interacțiune socială redusă.

• Dependența de calculator (Computer addiction ) – utilizare excesivă a jocurilor pe calculator
off-line (Solitaire, Minesweeper) sau a programelor de calculator.

De ce adoles cenții sunt cei mai vulnerabili?

Dezvoltarea tot mai aprofundată a tehnicilor de imagistică cerebrală a permis, în ultimii ani,
identificarea modificărilor care apar în unele părți ale creierului în anii adolescenței și înțelege rea
comportamentelor caract eristice acestei vârste.
Creierul adolescenților este încă în curs de dezvoltare, cele mai multe modificări fiind observate î n
cortexul prefrontal, care reprezintă acea parte din creier responsabilă pentru planificarea
acțiunilor, controlul impulsurilor, organizarea și abilitatea de a lua decizii responsabile și de a
rezolva probleme. Acest lucru indică faptul că, centrul de control executiv al creierului este încă în
curs de formare și imaturitatea din anumite regiuni predispune adolescenții la comportame nte cu
risc crescut.
Procesul de maturizare are loc dinspre partea posterioară a creierului înspre regiunile frontale, pr in
urmare, cercetătorii au observat că abia la vârsta de aproximativ douăzeci și cinci de ani creierul
nostru dobândește toate mecanism ele necesare pentru controlul adecvat al impulsurilor și
capacitatea de a lua decizii raționale. În adolescență, mecanismele de control sunt mai puțin
dezvoltate și, de aceea, ești mai predispus la a acționa impulsiv și bazându -te mai mult pe instinct
decât pe rațiune atunci când te confrunți cu situații stresante sau cu emoții intense, fără să poți
aprecia corect consecințele imediate ale acțiunilor tale.
Neurologii folosesc termenul „neuroplasticitate” pentru a exprima capacitatea creierului de a se
modif ica și de a dezvolta modele noi de transmitere a informațiilor. Neuroplasticitatea este
implicată în procesul de învățare, precum și în controlul emoțional. Această caracteristică a
creierului de a se schimba este extrem de crescută la vârsta adolescenței, când comportamentele și
abilitățile sunt extrem de maleabile, fapt ce creează atât oportunități cât și numeroase
vulnerabilități. Prin neuroplasticitate, creierul caută modalități de lucru diverse pentru a funcțio na
eficient iar atunci când unele activită ți ajung să facă parte din rutina unui adolescent, conexiunile
utilizate pentru realizarea acestora sunt întărite. Experiențele repetate creează rețele de conexiun i
sinaptice iar acestea devin mai puternice și mai complexe prin utilizarea lor constantă. La
aproximativ 11 sau 12 ani, căile mai puțin utilizate ajung să intre în declin și în cele din urmă
dispar – după principiul „use it or loose it” . Dacă un adolescent este pasionat de muzică, sport
sau lectură, celulele și conexiunile care contribuie la însu șirea acestor abilități vor fi cele mai
dezvoltate. Dacă interesele sale sunt pentru jocuri video, vor supraviețui celulele și conexiunile
activate în timpul acestora. Conexiunile ineficiente sau slabe sunt „tunse” în același mod în care
un grădinar ar tun de un copac sau un tufiș, oferindu -i forma dorită.

Coor donator național : Organizația Salvați Copiii
Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
rosc@salvaticopii.ro, www.salvaticopiii.ro
Hotline : Focus – Centrul Rom ân pentru Copii dispăruți și Exploatați Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
focus @copiidisparuti.ro , www.copiidisparuti.ro
Awareness: Positive Media
Tel: +4075 384 77 96, office@positivemedia.ro , www.positivemedia.ro

Pierderea conexiunilor interneuronale ( pruning ) neutilizate în adolescență este un proces de
reorganizare a unor procese importante, cum ar fi, inhibiția răspunsurilor, memoria de lucru,
abilitatea de a op era cu mai multe concepte în același timp, de a acumula noi informații, ignorând
cu mai multă ușurință informația irelevantă, de a înțelege logica argumentelor celorlalți. Această
pierdere este sănătoasă pe termen lung și elimină rețele care nu sunt necesa re pentru a face loc
unor lanțuri de celule nervoase mai eficiente și mai rapide de procesare a informațiilor pe măsură
ce devenim adulți.
Cercetarea științifică asupra creierului a arătat că adolescenții nu procesează informațiile,
evenimentele și activit ățile din lumea care îi înconjoară în același mod ca adulții. S -a constatat, prin
urmare, că abilitatea adolescenților de a interpreta expresiile faciale (frica, furia, alte stări
emoționale) este de multe ori greșită deoarece cortexul prefrontal în curs d e dezvoltare este foarte
puțin implicat în capacitatea de a înțelege mesajele non -verbale ale altora.
Ritmul biologic al somnului în adolescență este diferit de cel al adulților deoarece melatonina, un
hormon necesar pentru somn, devine disponibilă la adol escenți la ore mai înaintate, seara și
rămâne în organism mai mult, spre dimineață, spre deosebire de adulți. Privarea de somn poate
afecta starea de dispoziție, performanța, atenția, învățarea, comportamentul și funcțiile biologice.
Dezvoltarea creierulu i în adolescență este diferită la fete față de băieți. Astfel, la fete dezvoltarea și
reorganizarea creierului începe mai devreme decât la băieți.
Experții spun că, la vârsta de 16 -17 ani, în comparație cu adulții, adolescenții sunt, în medie, mai
impulsivi, mai agresivi, mai instabili din punct de vedere emoțional, își asumă mai multe riscuri,
sunt mai reactivi la stres, mai vulnerabili la presiunea grupului, mai predispuși la a supraestima
efectele deciziilor pe termen scurt și lung și au tendința de a nu lua în considerare modalități
alternative de acțiune.

Care sunt semnele dependenței de Internet ?

Atunci când te simți mai confortabil cu prietenii de pe Facebook decât cu cei reali sau nu te poti
opri din jocuri video, jocuri de noroc sau pur și simplu, surfing , chiar și atunci când acestea au
consecințe negative asupra vieții tale, ai toate șansele să te afli în pragul unei dependențe.

1. Ai o dorință sau un impuls puternic de a folosi Internet ul și ai un sentiment de euforie atunci
când te afl i on-line.
2. Reducerea timpului pe care îl petreci pe Internet sau oprirea Internet ului duce la simptome de
sevraj (de exemplu, stare generală proastă, neliniște, iritabilitate, lipsă de concentrare, tulburăr i de
somn) și simptomele mai sus menționate po t fi ameliorate prin înlocuire cu dispozitive electronice
similare (de exemplu, TV, jocuri portabile, jocuri de noroc).
3. Ai nevoie să prelungești continuu timpul de utilizare a Internet ului, precum și gradul de
implicare în activitățile pe Internet pentr u a atinge un sentiment de satisfacție. Ești continuu
preocupat de activitățile pe calculator atunci când nu te afli în fața acestuia, petreci pe Internet mai
mult timp decât intenționezi.

Coor donator național : Organizația Salvați Copiii
Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
rosc@salvaticopii.ro, www.salvaticopiii.ro
Hotline : Focus – Centrul Rom ân pentru Copii dispăruți și Exploatați Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
focus @copiidisparuti.ro , www.copiidisparuti.ro
Awareness: Positive Media
Tel: +4075 384 77 96, office@positivemedia.ro , www.positivemedia.ro

4. În ciuda cunoștințelor pe care le ai privind efectele sale nociv e, îți este greu să te oprești din
utilizarea Internet ului. Atunci când ceilalți încearcă să te oprească, îți aperi cu înverșunare dreptul
de a utiliza calculatorul așa cum dorești, indiferent dacă oamenii din viața ta se simt lăsați pe
dinafară și neglija ți.
5. Ai dificultăți în a controla durata de timp pe care o petreci pe Internet și eforturile de a diminua
acest timp și de a -ți controla comportamentul on -line au eșuat de mai multe ori.
6. Ca urmare a utilizării Internet ului, interesele tale pentru acti vități sociale și recreaționale sunt
reduse sau absente, îți neglijezi prietenii și familia. Simți că nimeni din viața "reală" nu te înțe lege
mai bine decât prietenii tăi on -line.
7. Utilizarea Internet ului este uneori, o modalitate de a scăpa de probleme sau de a masca unele
sentimente negative.
8. În fața profesorilor, a colegilor de școală, prietenilor sau profesioniștilor ai tendința de a ne ga
sau de a minimaliza importanța pe care o acorzi Internet ului și te simți vinovat. Ai o stare de
anxietate sau depresie atunci când ceva sau cineva scurtează timpul sau întrerupe planurile tale de
a utiliza computerul.
9. Neglijezi îndeplinirea sarcinilor la școală sau acasă și lași totul pe ultima sută de metri .
10. De multe ori sari peste orele de somn pentru a petrece timp la calculator
11. Prezinți simptome/disconfort fizic: dureri de spate și gât, dureri de cap, te -ai îngrășat sau ai
scăzut în greutate, sindrom de tunel carpian, tulburări de vedere, senzați e de uscăciune sau
înțepături la nivelul ochilor, tulburări de somn.

Ești dependent de Internet ?

Pornind de la criteriile DSM IV pentru jocul de noroc patologic, Kimberly Young (1998) a propus
un chestionar (Internet Addiction Test) cu 8 întrebări pentr u identificarea dependenței de
calculator.

1. Ai sentimentul că ești preocupat de Internet ?
2. Ai impresia că trebuie să petreci din ce în ce mai mult timp pe Internet pentru a obține o stare
de bine?
3. Pierzi controlul timpului petrecut pe Internet ?
4. Ai senzația de iritabilitate când te oprești din utilizarea Internet ului?
5. Folosești Internet ul pentru a scăpa de probleme, pentru a -ți “ridica moralul”?
6. Ai mințit familia și prietenii pentru a putea prelungi timpul dedicat Internet ului?
7. Ai riscat pierderea relațiilor sociale, a serviciului, oportunitățile pentru o carieră profesională sa u
educativă?
8. Ai devenit mai neliniștit odată ce ai înterupt activitatea on -line și te gândești la cea viitoare?
9. Rămâi conectat mai mult timp decât e ra prevăzut?

Coor donator național : Organizația Salvați Copiii
Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
rosc@salvaticopii.ro, www.salvaticopiii.ro
Hotline : Focus – Centrul Rom ân pentru Copii dispăruți și Exploatați Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
focus @copiidisparuti.ro , www.copiidisparuti.ro
Awareness: Positive Media
Tel: +4075 384 77 96, office@positivemedia.ro , www.positivemedia.ro

O persoană este considerată dependentă dacă răspunde cu DA la cel puțin 5 criterii enumerate
mai sus.

Cum devin oamenii dependenți de Internet?

Mulți dintre noi avem tendința de a ne petrece mai mult timp pe Internet atunci când ne sim țim
singuri sau suntem copleșiți de sentimente neplăcute, în căutarea unui mod de a scăpa de
plictiseală sau a uita, pentru moment, de problemele care ne provoacă disconfort. Nu toți
devenim, însă, dependenți.
Există o serie de diferențe între cei care uti lizează Internet ul într -un mod sănătos și cei care nu.
De exemplu, persoanele dependente s -au dovedit a fi mult mai atrase de aplicații interactive, cum
ar fi chat și cumpărături, în timp ce non -dependenții folosesc Internet ul aproape exclusiv pentru
trimiterea de e -mail și căutarea de informații. Unii cercetători afirmă că utilizatorii sunt dependenți
de materialele pe care le găsesc pe Internet nu la mediul în sine (Davis, 2001; Griffiths, 2000).
Studiile au arătat că cei mai expuși la riscul de dependenț ă sunt adolescenții și adulții tineri, iar
dintre aceștia, băieții și cei cu anumite vulnerabilități temperamentale cum ar fi timiditatea, stim a
de sine scăzută, competențe emoționale și sociale scăzute, comportamente de risc (consum de
alcool, droguri, jo c de noroc patologic), competențe slabe de gestionare a timpului. Adolescenții
dependenți de Internet sunt mai introvertiți și mai timizi în interacțiuni sociale față -în-față și
preferă singurătatea, activitățile solitare.
Există, prin urmare, anumiți fac tori de risc dovediți pentru dependența de Internet și dependența
de calculator:

• Anxietatea – o persoană cu tulburare de anxietate poate utiliza Internet ul pentru a -și distrage
atenția de la îngrijorările sau temerile pe care le prezintă.
• Depresia – Internet ul poate fi considerat un mijloc de evadare din starea de tristețe dar
dependența poate înrăutăți lucrurile, prin izolare și singurătate.
• Alte dependențe – mulți dependenți de Internet suferă de alte dependențe, cum ar fi,
dependența de droguri, alcool, jocuri de noroc și sex.
• Lipsa suportului social – rețelele de socializare on -line sau jocurile online sunt utilizate ca o
modalitate de a stabili noi relații și de a solicita ajutor.

Cum mă poate afecta utilizarea I nternetului?

Ne bucurăm de toate beneficiile Internet ului și pentru mulți dintre noi este, de asemenea, un
instrument indispensabil pentru muncă, educație și comunicare. Utilizarea atât de frecventă a
Internet ului a apărut din nevoia din ce în ce mai mare a oamenilor de a avea acces la informații și
de a comunica într -un mod cât mai eficient și mai rapid. Treptat, spațiul virtual a început să

Coor donator național : Organizația Salvați Copiii
Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
rosc@salvaticopii.ro, www.salvaticopiii.ro
Hotline : Focus – Centrul Rom ân pentru Copii dispăruți și Exploatați Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
focus @copiidisparuti.ro , www.copiidisparuti.ro
Awareness: Positive Media
Tel: +4075 384 77 96, office@positivemedia.ro , www.positivemedia.ro

înlocuiască multe aspecte ale vieții de zi cu zi și din ce în ce mai mulți oameni îl consideră locul în
care se simt cel mai confortabil.
Așa c um tot ceea ce facem și cum toate lucrurile care ne înconjoară au o influență, fie ea pozitivă
sau negativă, asupra noastră, și Internet ul are părțile sale bune și părțile sale rele. Un studiu realizat
în 2008 de "Semel Institute for Neuroscience and Human Behavior" la UCLA a demonstrat,
pornind de la ideea "neuroplasticității", că, la persoanele de vârstă medie și înaintată care petrec
timp navigând pe Internet , apariția declinului cognitiv caracteristic bolii Alzheimer sau demenței, a
fost prevenită sau c hiar împiedicată. Așadar, unul dintre avantajele utilizării Internet ului este faptul
că ne menține creierele active, continuând să învățăm pe măsură ce îmbătrânim.
În timp ce timpul petrecut pe Internet poate fi extrem de productiv, fiind un instrument
educațional foarte util prin intermediul numeroaselor resurse pe care le oferă, la copiii și
adolescenții care petrec prea multe ore on -line, acest comportament poate interfera cu dezvoltarea
psihologică, fiziologică, socială și mintală și poate determina ne glijarea activităților legate de școală,
abilități sociale reduse cu relații interpersonale defectuoase și izolare față de cei de aceeași vâr stă și
chiar față de membrii familiei, comportamente agresive, depresie, deprivare de somn care
determină scăderea capacității de concentrare, oboseală cronică și slăbirea sistemului imunitar, cu
consecințe grave asupra sănătății fizice.
Există din ce în mai multe studii legate de impactul negativ al supraîncărcării cu informație și
utilizării excesive a Internet ului. Deși ți se pare greu de crezut, efectele pot fi mai severe decât cele
ale unei boli cronice:

1. Perturbări ale stării de sănătate fizică:
– Obezitate – prin lipsa activității fizice, rutine de masă și comportament alimentar
nesănătos
– Deformări ale coloanei v ertebrale – scolioze, cifoze
– Sindrom de tunel carpian – durere și senzație de amorțeală în mâini și la nivelul
articulațiilor mâinii
– Crize de epilepsie – prin fotosensibilitate
– Tulburări de vedere
– Dureri de cap, amețeli

2. Tulburări emoționale și modificăr i ale comportamentului:
– Anxietate
– Depresie
– Fobie socială
– Refuz/absenteism școlar
– Comportament agresiv
– Izolare socială
– Integrarea experiențelor virtuale în viața reală și eșec în plan social

Coor donator național : Organizația Salvați Copiii
Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
rosc@salvaticopii.ro, www.salvaticopiii.ro
Hotline : Focus – Centrul Rom ân pentru Copii dispăruți și Exploatați Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
focus @copiidisparuti.ro , www.copiidisparuti.ro
Awareness: Positive Media
Tel: +4075 384 77 96, office@positivemedia.ro , www.positivemedia.ro

3. Modificări complexe în circuitele cerebrale

În centrul creierul ui nostru se află structuri cerebrale conectate printr -o rețea neuronală complexă
care formează „sistemul de recompensă”. Activitățile care stimulează această rețea neuronală sunt
asociate cu sentimente de bine, satisfacție, plăcere, confort, sentimente ca re au fost denumite
recompense și care determină o întărire pozitivă a acestor activități. Una dintre structurile
principale ale circuitelor de recompensă este sistemul limbic, care se dezvoltă și se maturizează ce l
mai rapid, între 15 și 18 ani, fapt ce c rește vulnerabilitatea adolescenților în fața activităților care
provoacă plăcere.

Cum funcționează aceste sistem de recompensă?

Imaginează -ți că nu ai mâncat toată ziua și cineva îți oferă un sandwich mare, apetisant. Cele cinci
simțuri adună informații d in mediul înconjurător și trimit semnale către creier, informându -l că
există un sandwich yummy în fața ta. Într -o altă parte a creierului există circuite care „știu” că
atunci când mănânci un sandwich, nu îți va mai fi foame și te vei simți bine. Pe baza acestor
informații, creierul trimite organismului tău comanda de a ridica sandwich -ul și de a -l mânca, iar
după ce vei face acest lucru neuronii din circuitul de recompensă vor determina eliberarea de
dopamină (o substanță chimică din cr eier, denumită „neuromediatorul plăcerii”) și aceasta te va
face să simți plăcere. Odată obținută această recompensa (starea de bine), dopamina eliberată va
activa regiuni ale creierului care vor memora sentimentele de plăcere pe care le -ai experimentat.
Ori de câte ori vei repeta acest comportament creierul tău își va aminti că ceva important se
întâmplă și va răspunde printr -o creștere din ce în ce mai mare a nivelului de dopamină, pentru a
menține aceste stări.
Comportamentele care provoacă dependență ( fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri,
jocurile de noroc, jocurile video) stimulează același sistem de recompensă, însă acestea pot elibera
o cantitate de dopamină de 2 până la de 10 ori mai mare decât în cazul recompenselor naturale (
comportam ent alimentar, activitate sexuală). Așa cum avem tendința de a reduce volumul unui
radio care se aude prea tare, creierul se adaptează la încărcarea excesivă cu dopamină prin scăderea
producției proprii de dopamină sau prin reducerea numărului de receptori pentru dopamină din
circuitul de recompensă. Ca urmare, impactul dopaminei asupra sistemului de recompensă este
scăzut, reducând capacitatea persoanei dependente de se bucura de comportamentele care i -au
produs, anterior, plăcere. Aceasta va avea nevoie d e creșterea implicării în acel comportament
(creșterea cantității de alcool/drog, a timpului petrecut pe Internet /jocuri) pentru a stimula
creierul să producă o cantitate de dopamină suficientă pentru a atinge efectul de plăcere inițial.

Timpul petrecut o n-line devine o problemă atunci când ajunge să absoarbă prea mult din timpul
tău, facându -te să-ți neglijezi relațiile, munca, școala sau alte lucruri importante din viața ta.

Coor donator național : Organizația Salvați Copiii
Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
rosc@salvaticopii.ro, www.salvaticopiii.ro
Hotline : Focus – Centrul Rom ân pentru Copii dispăruți și Exploatați Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
focus @copiidisparuti.ro , www.copiidisparuti.ro
Awareness: Positive Media
Tel: +4075 384 77 96, office@positivemedia.ro , www.positivemedia.ro

Cum poți preveni dependența de I nternet ?

Au fost elaborate diverse strate gii pentru educația utilizării sănătoase a Internet ului în rândul
adolescenților. Acestea se bazează atât pe recomandări legate strict de controlul
comportamentelor on -line cât și pe prevenirea altor tulburări asociate acestei dependențe, de ex.
fobia soci ală, tulburările dispoziției, disfuncțiile familiale, eșecul pe plan academic și profesional.
1.
2. Identifică și încearcă să rezolvi la timp orice probleme care te pot face vulnerabil :
depresie, stress, anxietate, probleme cu alcool/droguri.
3. Construiește -ți abilități de adaptare : învață cum poți face față furiei, depresiei,
timidității.
4. Îmbunătățește -ți și consolidează relațiile sociale – rezervă timp pentru interacțiune
cu prietenii și familia, caută grupuri cu interese comune, cum ar fi, o echipă de
sport, colegi de clasă sau cu pasiuni comune.
5. Monitorizează timpul petrecut pe Internet – notează într -un jurnal cât de mult
utilizezi Internet ul pentru activitățile legate de școală/muncă și cât pentru
activități de socializare on -line/browsing/surfing/jocuri e tc. Există momente
din zi când utilizezi Internet ul mai mult? Există zile când pierzi noțiunea
timpului sau te „blochezi” on -line mai mult decât ai intenționat?
6. Încearcă să utilizezi metode de time -out, de exemplu, setează o alarmă,
programează închiderea automată a calculatorului la anumite ore ale zilei sau la
aceeași oră, în fiecare seară.

Coor donator național : Organizația Salvați Copiii
Tel. +4021 316 61 76, Fax. +4021 312 44 86
rosc@salvaticopii.ro, www.salvaticopiii.ro
Hotline : Focus – Centrul Rom ân pentru Copii dispăruți și Exploatați Sexual
Tel: +4021 310 3113, Fax. +4021 31 27 116
focus @copiidisparuti.ro , www.copiidisparuti.ro
Awareness: Positive Media
Tel: +4075 384 77 96, office@positivemedia.ro , www.positivemedia.ro

7. Înlocuiește calculatorul cu activități sănătoase. Dacă ești plictisit sau te simți
singur, rezistă impulsului de a reveni on -line și încearcă alte modalități de a -ți
petrece timpul (inivită un prieten la masă, în oraș sau la o plimbare)
8. Întreabă -te: "Ce am pierdut cât timp am stat pe net?”, „Ce puteam face în loc să
stau toată ziua în joc?”.
9. Caută prieteni și cunoștințe care nu consideră Internet ul „ THE FINAL
DESTINAT ION”.
10. Păstrează -te conectat la viața reală – citește ziare, intră în magazine de carte și
muzică, participă la evenimente de divertisment, concerte, teatru, întreceri
sportive.
11. Folosește Internet ul după principiul „scopul scuză mijloacele” – caută informa ții,
economisește timp. Există, totuși, și aspecte pozitive legate de utilizarea
Internet ului!

Material realizat de Simona Drugă , Medic specialist psihiatrie copii , Centrul de Educație
Emoțională și Comportamentală pentru Copii , Salvați Copiii România