Cooperarea Transfrontaliera Dinte Agentiile de Aplicare a Legii (eurojust Si Echipele de Ancheta Comuna)

ABSTRACT: Unul dintre obiectivele Uniunii Europene este să ofere cetățenilor un climat ridicat de securitate și siguranță în spațiul european. Acest lucru se poate realiza prin prevenirea și combaterea criminalității, fapt ce se materializează printr-o cooperare strânsă între forțele de poliție, autoritățile vamale și alte autorități competente ale statele membre, cu respectarea principiilor fundamentale ale drepturilor și libertățile omului și a statul de drept, pincipii și legi pentru care s-a întemeiat Uniunea Europeană.

CUVINTE CHEIE: Uniunea Europeană, Eurojust, Echipe comune de anchetă(JIT), Securitate, Cooperarea judiciară în materie penală

Introducere. Evenimentele tragice din 11 septembrie 2001 au influențat dramatic viziunea mondială în ceea ce privește lupta împotriva terorismului și a crimei organizate, oferind o nouă viziune asupra termenului de securitate. Uniunea Europeană dorește să mențină și să se dezvolte ca un spațiu caracterizat prin libertate, securitate și justiție, asigurând libera circulație a persoanelor dar în același timp adoptând măsuri adecvate privind controlul la frontierele externe și prevenirea și combaterea criminalității.

Construirea Spațiului European implică diferite domenii de importanță majoră pentru funcționarea societăților noastre, acestea vizează asigurarea liberei circulații a persoanelor și protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor, rezolvarea problemelor legate de imigrație și azil politic, cooperarea judiciară în probleme de natură civilă și penală în cadrul Uniunii Europene, lupta împotriva criminalității și a terorismului și gestionarea frontierelor comune ale Uniunii . ”Uniunea Europeană este un spațiu caracterizat prin libertate, securitate și justiție cu respectarea drepturilor fundamentale și a diferitelor sisteme de drept și tradiții juridice ale statelor membre "

Titlul VI din Tratatul privind Uniunea Europeană, intitulat Dispoziții privind cooperarea polițienească și cooperarea judiciară în materie penală include măsuri legale și mijloace de combatere a crimei organizate și a terorismului. Scopul său este prevenirea și combaterea: rasismului și a xenofobiei, a terorismului, traficului de ființe umane, traficului de droguri, traficului de arme , a corupției și a fraudei. Titlul VI acoperă destul de puține domenii, dar obiectivele sale sunt clar și includ o cooperare strânsă între forțele de poliție, autoritățile vamale și judiciare, atât direct, cât și prin intermediul Oficiului European de Poliție( Europol ).

Reuniunea Consiliului European de la Tampere din 15 și 16 octombrie 1999, a reprezentat locul unde au fost cerută înființarea, fără întârziere, a echipele comune de anchetă prevăzute în Tratatul Uniunii Europene, pentru a lupta împotriva traficului de droguri, a traficului de persoane și , de asemenea împotriva terorismului.

Datorită amenințările teroriste cu care se confrunta Europa, care reprezintau un risc major pentru societățile democratice și datorită puterii mai mare pe care o aveau organizațiile criminale transnaționale, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Decizia-cadru nr. 465/2002 privind echipele comune de anchetă. Crearea de echipe comune de anchetă a fost anterior prevăzută în art.30 din Tratatul UE și în art.13 din Convenția privind asistența reciprocă în materie penală din 29 mai 2000, care nu a intrat în vigoare, deoarece nu a fost ratificat de toate statele membre .

Analizând Decizia de înființare a Eurojust ( denumită în continuare "Decizia Eurojust"), precum și Decizia-cadru privind echipele comune de anchetă ( denumită în continuare "decizia-cadru"), este limpede că între aceste două există o legătură, nu numai că ambele sunt instrumente UE adoptate în temeiul titlului din Tratatul privind Uniunea Europeană ( " Pilonul al treilea "), care se axează pe lupta împotriva criminalității transfrontaliere ci și faptul că ambele împărtășesc scopul unei mai bune coordonări a investigațiilor în domeniul criminalității transfrontaliere.

Având în vedere contextul de globalizare în care se regăsește omenirea, vor fi necesare tot mai multe instrumente pentru a combate infracționalitatea transfrontalieră, prin urmare, întrebarea este cum cele două instrumente (Eurojust și echipele de anchetă comună) sunt folosite. Această va fi analizată în conformitate cu următoarele trei etape :

ce este Eurojust?, ce face Eurojust? și partenerii acestuia.

conceptul de echipe comune de anchetă (JIT), reglementare activității lor pe teritoriul României

modul în care Eurojust poate sprijini echipele de anchetă comune (prezentare cazuri).

Eurojust a fost înființat în baza Deciziei Consiliului 2002/187/JAI, modificată de Decizia Consiliului 2009/426/JAI din 16 decembrie 2008.

Sarcina Eurojust este de a spori eficiența autorităților naționale de cercetare și urmărire penală, atunci când acestea se confruntă cu forme grave de criminalitate organizată și transfrontalieră, precum și de a-i aduce cât mai rapid și eficient în fața justiției pe cei care încalcă legea. Eurojust urmărește să fie un actor cheie și un centru de expertiză la nivel judiciar pentru activitățile de combatere eficientă a formelor de criminalitate organizată și transfrontalieră din cadrul Uniunii Europene.

Fiecare dintre cele 28 de state membre își detașează la Haga un reprezentant de nivel superior, care să lucreze la Eurojust. Membrii naționali sunt de profesie procurori, judecători sau ofițeri de poliție cu o competență echivalentă, având o bogată experiență profesională.

Împreună coordonează activitatea autorităților naționale, în fiecare fază a cercetării și urmăririi penale. Se ocupă, de asemenea, de soluționarea impedimentelor și problemelor practice generate de diferențele dintre sistemele juridice din statele membre.

Membrii naționali sunt ajutați în munca lor de adjuncți, asistenți și experți naționali detașați. În cazul în care Eurojust a încheiat cu un stat terț un acord de cooperare, respectivul stat poate detașa la Eurojust un magistrat de legătură. În prezent, la Eurojust lucrează magistrați de legătură din Norvegia și SUA. De asemenea, potrivit unor dispoziții europene mai recente, Eurojust poate trimite magistrați de legătură în state terțe.

Totodată, în cadrul Eurojust își au sediul secretariatul Rețelei Judiciare Europene, secretariatul Rețelei europene a punctelor de contact privind persoanele responsabile de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și secretariatul Rețelei pentru Echipele comune de anchetă.

Eurojust se bazează pe un aparat administrativ de aproximativ 200 de persoane, care sprijină transmiterea unui răspuns prompt la solicitările de asistență primite din partea autorităților naționale sau a altor organisme ale Uniunii Europene.

Ce face Eurojust?

Eurojust intervine în aproximativ 1400 de cazuri pe an. De asemenea, organizează anual circa 140 de întâlniri de coordonare. Acestea reunesc autoritățile judiciare, de cercetare și de urmărire penală din statele membre și, atunci când este cazul, din state terțe. În acest cadru sunt rezolvate problemele specifice cazurilor respective și sunt elaborate planurile de acțiune operativă privind, de exemplu, arestările și perchezițiile simultane.

Întâlnirile de coordonare vizează în principal anumite forme de criminalitate definite ca prioritare de către Consiliul Uniunii Europene: terorism, trafic de droguri, trafic de persoane, fraudă, corupție, criminalitate informatică, spălarea banilor și alte activități legate de prezența grupurilor de criminalitate organizată în economie.

Eurojust dispune de o serie de puteri și roluri cheie, care îi sunt conferite de Decizia Eurojust. De exemplu, răspunde cererilor de asistență adresate de autoritățile naționale competente din statele membre. La rândul său, Eurojust le poate solicita statelor membre să efectueze investigații sau urmăriri penale cu privire la anumite fapte.

Totodată, Eurojust contribuie la rezolvarea conflictelor de jurisdicție în cazul în care, pentru un anumit dosar, există mai multe autorități naționale în măsură să efectueze investigațiile sau urmărirea penală. Eurojust înlesnește punerea în executare a unor instrumente judiciare internaționale precum mandatul european de arestare. De asemenea, oferă finanțare pentru crearea de echipe comune de anchetă și pentru acoperirea necesităților operative ale acestora.

Partenerii Eurojust

Eurojust se bazează, în activitatea desfășurată, pe relațiile strânse cu partenerii săi. Este vorba atât de autoritățile naționale, cât și de organisme ale Uniunii Europene, cum ar fi Rețeaua Judiciară Europeană, Europol, OLAF (în cazul infracțiunilor ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene), Frontex, Sitcen, CEPOL și Rețeaua europeană de formare judiciară, precum și orice alt organism competent în baza dispozițiilor adoptate în cadrul Tratatelor.

Echipele comune de anchetă (JIT). În conformitate cu articolul 1 din decizia-cadru, o echipă comună de anchetă (JIT) este înființată pentru un scop specific și o perioadă limitată și este formată din reprezentanți ai organelor de drept și a altor autorități din diferite state membre pentru cazurile de investigare în comun a infracțiunilor internaționale sau a criminalității transfrontaliere. Acest concept permite coordonarea unui caz între autoritățile de investigare a diferitelor state membre încă de la începutul investigațiilor, astfel încât toate investigațiile să aibe o abordare coordonată. Acesta prezintă, de asemenea, o posibilitate pentru statele membre participante să se implice în procesul de luare a deciziilor cu privire la activitățile de anchetă care sunt întreprinse de către celelalte state membre participante și permite de asemenea informarea în timp real a statelor membre participante asupra stării anchetei. În plus, atunci când echipa necesită măsuri de investigare suplimentare care trebuie luate într-o țară participantă, alta decât țara care găzduiește echipele comune de anchetă (JIT), membrii detașați de acest stat pot solicita autorităților competente să ia aceste măsuri fapt ce crește din nou eficiența, deoarece, în conformitate cu articolul 1 alineatul (7) din decizia-cadru, aceste măsuri sunt considerate ca fiind solicitate în cursul unei anchete naționale.

Prin urmare, se poate spune că noțiunea de JIT este benefică pentru toate cazurile complexe care implică mai multe state membre , în special în cazurile în care aspectele și conexiunile internaționale nu pot fi cuprinse în investigațiile naționale .

O echipă comună de anchetă poate fi creată în special când:

În cadrul unei proceduri în curs în statul solicitant se impune efectuarea unor anchete dificile și care implică importante mijloace umane și de altă natură, care privesc ambele state

mai multe state efectuează anchete care necesită o acțiune coordonată și concentrate în statele în cauză.

Cererea de formare a unei echipe comune de anchetă poate fi formulată de orice stat implicat. Echipa este formată în unul dintre statele în care ancheta trebuie efectuată.

Cererea de formare a unei echipe comune de anchetă cuprinde propuneri referitoare la componența echipei. Componenții echipei comune desemnați de autoritățile române au calitatea de membri.

Activitatea echipei comune de anchetă pe teritoriul statului român se desfășoară potrivit următoarelor reguli generale:

a) conducătorul echipei este un reprezentant al autoritățiilor judiciare române competente

b) acțiunile echipei se desfășoară conform legii române. Membrii echipei și membrii detașați ai echipei își execută sarcinile sub responsabilitatea persoanei prevăzute la lit. a)

Membrii detașați pe lângă echipa comună de anchetă sunt abilitați să fie prezenți la efectuarea oricăror acte procedurale, cu excepția cazului când conducătorul echipei decide contrariul.

Atunci când echipa comună de anchetă urmează să efectueze acte de procedură pe teritoriul statului solicitant, membrii detașați pot cere autorităților lorc ompetente să efectueze actele respective.

Un membru detașat pe lângă echipa comună de anchetă poate, conform dreptului său național și în limitele competențelor sale, să furnizeze echipei informațiile care sunt la dispoziția statului care l-a detașat în scopul derulării anchetelor penale efectuate de echipă.

Informațiile obținute în mod obișnuit de un membru sau un membru detașat în cadrul participării la o echipă comună de anchetă și care nu pot fi obținute în alt mod de către autoritățile competente ale statelor implicate pot fi utilizate în scopurile următoare:

în scopul pentru care a fost creată echipa;

pentru a descoperi, a cerceta sau a urmări alte infracțiuni, cu consimțământul statului pe teritoriul căruia au fost obținute informațiile;

pentru a preveni un pericol iminent și serios pentru securitatea publică și cu respectarea dispozițiilor prevăzute la lit. b)

în alte scopuri, cu condiția ca acest lucru să fie convenit de către statele care au format echipa.

În cazul echipelor comune de anchetă care funcționează pe teritoriul României, membrii detașați ai echipei sunt asimilați membrilor români în ceea ce privește infracțiunile săvârșite împotriva acestora sau de către aceștia.

Cazuri transfrontaliere care implică România. Prin intermediul procurorului norvegian de legătură, Eurojust a sprijinit, din 2008, o investigație privind abuzul sexual asupra minorilor și producția și distribuția de imagini cu copii abuzați sexual. Pe măsură ce investigația avansa, se iveau posibile legături cu alți suspecți și alte țări, printre care Italia, SUA, România, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Belgia, Franța, Germania, Cehia, Afganistan și Brazilia. Datorită eforturilor autorităților naționale implicate, coordonate de la Eurojust, a fost descoperită o rețea de pedofilie la scară mondială. Până acum, investigațiile au vizat circa 30 de suspecți, majoritatea din SUA; au fost identificate peste 70 de victime. Au avut loc cinci întâlniri de coordonare, în cadrul cărora țările participante au făcut schimb de probe și au coordonat cererile de asistență judiciară reciprocă și acțiunile împotriva infractorilor. Coordonarea și schimbul de informații prin intermediul Eurojust au facilitat începerea și efectuarea investigațiilor. Au fost, de asemenea, soluționate problemele legate de jurisdicția competentă să realizeze investigația și urmărirea penală. Autoritățile norvegiene, italiene, române și americane au planificat și pus în practică acțiuni comune, cum ar fi percheziții domiciliare, arestări și audieri de suspecți. Datorită cooperării internaționale, facilitate de Eurojust, autoritățile judiciare și polițienești au putut identifica infractorii și salva numeroși copii, victimele acestora.

Mai multe state membre din Europa Centrală au efectuat investigații cu privire la un grup criminal organizat care le furniza unor asociați din Turcia anhidridă acetică, un precursor esențial pentru producția de heroină. (Dintr-o tonă de anhidridă acetică pot fi produse aproximativ 400-600 kg de heroină). Din cercetări s-a stabilit că era vorba de peste 30 de tone de precursor. Heroina produsă era apoi distribuită spre vânzare în Uniunea Europeană. Încercările anterioare de organizare a unei livrări supravegheate de precursor către Turcia eșuaseră.

Atunci când au primit informații despre un nou plan de expediere a 10 tone de anhidridă acetică spre Turcia și preluarea, în schimb, a 300 kg de heroină, care urmau să treacă prin Italia, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia și Austria, autoritățile slovace au contactat Eurojust pentru organizarea, sub control judiciar, a unei livrări supravegheate transfrontaliere. Eurojust a implicat Europol în realizarea unei analize încrucișate de informații, care a dus la identificarea unor legături cu investigații desfășurate în alte țări. În noiembrie 2011, toate țările vizate (inclusiv Turcia) au participat la o întâlnire de coordonare, la Eurojust, pentru a conveni asupra unui plan de acțiune. Livrarea supravegheată de anhidridă acetică s-a desfășurat conform celor convenite pe teritoriul statelor membre, dar odată intrat în Turcia, transportul a fost indisponibilizat, iar șoferul de camion, nevinovat, a fost arestat, în pofida înțelegerii realizate la întâlnirea de coordonare. Eurojust a jucat un rol activ și capital în eliberarea șoferului de camion. Deși în Turcia operațiunea nu a putut continua, în Uniunea Europeană au fost arestați opt capi de rețea, fiind totodată puse sub sechestru 32 de tone de anhidridă acetică, precum și droguri, arme ilegale și documente false.

Cazuri transfrontaliere care implică echipele comune de anchetă (JIT). În iulie 2012, Franța a deschis un caz privind un grup de criminalitate organizată implicat în transporturi ilegale de persoane. Grupul opera în Franța, Belgia și Regatul Unit și avea legături în Grecia, Turcia și Țările de Jos. Acesta dispunea de organizare logistică foarte sofisticată și complexă, baza de operațiuni fiind transferată între Franța și Belgia. Grupul convingea imigranți kurzi ilegali să plătească aproximativ 2 000 de EUR de persoană în numerar sau prin transfer bancar în Regatul Unit. Ulterior, imigranții ilegali erau ridicați din parcări din Belgia și Franța și transportați cu camionul pe feriboturile dintre Calais și Regatul Unit.

Această operațiune era repetată în fiecare noapte. Se crede că grupul infracțional încerca să transporte zilnic 20- 30 de imigranți ilegali în Regatul Unit, cu o rată de succes estimată la 10 persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 4 000 de imigranți ilegali pe an.

Eurojust a sprijinit cazul prin organizarea a două întâlniri de coordonare. Acestea au fost urmate de semnarea unui acord JIT între Franța și Belgia în octombrie 2012. Regatul Unit s-a alăturat JIT în februarie 2013. JIT a fost cofinanțat de Eurojust prin Programul de finanțare a echipelor comune de anchetă. În august 2013 a fost înființat un centru de coordonare la sediul Eurojust, condus de birourile francez, belgian și britanic ale Eurojust.

Europol a sprijinit cazul prin trimiterea în Franța a unui birou mobil de analiză a probelor în timp real. Au avut loc acțiuni având ca rezultat arestarea a 36 de persoane de către autoritățile polițienești din Franța, Belgia și Regatul Unit, au fost emise două mandate europene de arestare și au fost percheziționate 45 de proprietăți. Aceste acțiuni comune au dus la desființarea grupului de criminalitate organizată.

Autoritățile bulgare au solicitat sprijinul Eurojust într-un caz de implicare a crimei organizate în fraude privind identitatea, skimming și falsificarea monedei euro. Liderul rețelei avea dublă naționalitate (bulgară și macedoneană -fYROM) și locuia, la momentul respectiv, în Spania. După ce a fost contactat de autoritățile bulgare, Eurojust a sprijinit crearea unei JIT din care au făcut parte autoritățile bulgare și spaniole, Eurojust și Europol. Cu prilejul unei întâlniri a JIT, din aprilie 2011, autoritățile au constatat că suspectul fă- cea și în Germania obiectul unei investigații. Eurojust a implicat rapid biroul german, care a asigurat legătura cu omologii de la nivel na- țional. Ca urmare, autoritățile germane au arestat cetățeni bulgari și din state terțe, care aveau în posesie aproape 300 000 de euro falși. Implicarea și sprijinul Eurojust în coordonarea acțiunilor desfășurate de autoritățile naționale de urmărire penală a permis finalizarea cu succes a investigației din Bulgaria, premergătoare procesului.

Concluzii. Aceste cazuri prezentate mai sus reprezintă dovada clară a faptului că Europa are nevoie de instrumente și legii de cooperare între state pentru a putea stopa și contracara infracțiunile transfrontaliere.

Atât Eurojust cât și JIT împărtășesc același scop și anume o mai bună coordonare a investigațiilor în cadrul cazurilor de criminalitate transfrontalieră. Până în momentul actual echipele comune de investigații nu dispun de o experiență foarte vastă ca urmare a punerii în aplicare cu întârziere a acestui instrument, dar, de asemenea, din cauza dificultăților practice și juridice legate de crearea și funcționarea echipelor comune de anchetă (JIT). Cu toate acestea , un număr de inițiative sunt în prezent în curs de desfășurare și acestea urmăresc să încurajeze utilizarea echipelelor.

Rolul Eurojust în acest context este de a oferi expertiză în cooperare transfrontalieră, în special în coordonarea cazurilor operative și de a menține contactele internaționale. Toate acestea servesc pentru a ajuta statele membre să asigure un climat de securitate adecvat pentru cetățenii lor și de a identifica și contracara amenințările transfrontaliere la nivel European și mondial.

BIBLIOGRAFIE

Ina Raluca Tomescu, European Area of Justice, în „International Journal of Juridical Sciences”, nr. 1/2009, Editura Agora, Oradea, p. 304.

Articolul 67, paragraful 1, Tratatul privind funcționarea Uniunii europene (Varianta Consolidată), 26.10.2012

I.C. Rujan, Criminology, Editura Academica Brâncuși, Târgu-Jiu, 2009.

Ina Raluca Tomescu, European institutions and tools fighting against terrorism, Annals of the „Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Letters and Social Sciences Series, Issue 2/2011, pp. 83-84.

Decizia-cadru nr. 465/2002 privind echipele comune de anchetă, intrată în vigoare la data de 20.06.2002

Decizia Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva Infracțiunilor grave (2002/187 / JAI ) , JO L63 din 6 3. 2002, p . 1

Decizia-cadru a consiliul din 13 iunie 2002 privind echipele comune de anchetă ( 2002/465 / JAI ) , JO L162 20. 6. 2002, p . 1

http://www.eurojust.europa.eu/Pages/languages/ro.aspx

http://lege5.ro/Gratuit/gi2tomrvgq/legea-nr-302-2004-privind-cooperarea-judiciara-internationala-in-materie-penala/10

ttp://www.eurojust.europa.eu/doclibrary/corporate/eurojust%20Annual%20Reports/Annual%20Report%202010/Annual-Report-2010-RO.pdf, pagina 48

http://www.eurojust.europa.eu/doclibrary/corporate/eurojust%20Annual%20Reports/Annual%20Report%202011/Annual-Report-2011-RO.pdf, pagina 29

http://www.eurojust.europa.eu/doclibrary/corporate/eurojust%20Annual%20Reports/Annual%20Report%202013/Annual-Report-2013-RO.pdf, pagina 31

http://www.eurojust.europa.eu/doclibrary/corporate/eurojust%20Annual%20Reports/Annual%20Report%202011/Annual-Report-2011-RO.pdf, pagina 36