Cooperarea Republicii Moldova cu Principalele Institutii Europene
Tema: „Cooperarea Republicii Moldova cu principalele instituții europene”
Cuprins
Introducere
Capitolu I: Evoliția relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană
Acord de Parteneriat și Cooperare între RM și UE
Planul de acțiune între RM și UE
Acord de Asociere RM-UE
Capitolu II: Colaborarea Republicii Moldova cu țările europei de sud-est
Cooperarea regională între RM și țările europei de sud-est
Cooperarea bilaterala între RM și statele fondatoare ale UE
Colaborarea bilaterală între RM și vecinii săi, România și Ucraina
Capitolul III: Republica Moldova- cooperarea cu instituțiile europene
Cooperarea pe plan economic între RM și instituțiile europene
Politica de Securitate a RM în colaborare cu instituțiile europene
Colaborarea RM cu Consiliul Europei
Concluzie și Recomandări
Bibliografie
Anexa 1
Introducere
Integrarea europeană a Republicii Moldova este un scop primordial în evoluția relațiilor externe, și a viitorului țării noastre. Odată cu stabilirea vectorului proeuropean, Republica Moldova a devenit membră la diferite organizații europene, care exercită o influență pozitivă asupra economiei, politicii, culturii țării.
Studierea cooperării Republicii Moldova la instituțiile europene reprezintă o importanță pentru Relațiile Economice Internaționale. Instituțiile pentru Europa reprezintă un mecanizm eficient de coordonare a politicii, economiei statelor membre, și de a realiza obiective primordiale ale acestor domenii. Astfel putem analiza evoluția cooperării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, evoluția RM prin atingerea aspirației de integrarea europeană.
Rolul lucrării constă în studierea evoluției cooperării RM cu UE, beneficiile care au fost aduse, și cele mai importante reușințe care lea atins RM în acest timp. Din punct de vedere economic sa analizat dezvoltarea care a fost imlimentată cu ajutorul acestor instituții.
Materialele folosite pentru această lucrare sunt date statistice, revistele, articole de la conferințile științifice, manuale de specialitate, monografii, informații actuale și noutăți privind UE, și cooperarea RM cu Comunitatea.
În primul capitol a tezei este specificată evoluția relațiilor RM cu UE. Aceasta a început odată cu semnarea Acordului de Parteneriat și Cooperare cu UE, și care intrase în viguare în 1998, fiind, pînă la începutul anului 2008 documentul de bază al cooperării cu instituțiile europene și statele membre. Principiul general al parteneriatului dintre Moldova și UE este de a consolida libertățile politice și economice ce constituie însăși baza parteneriatului.
Următoarea evoluție a relațiilor dintre RM și UE este aderarea Moldovei la Politica de Vecinătate a UE. Aceasta a fost realizată prin trei etape principale: Negocierea planului de acțiuni; lansarea planului de actiuni pe plan european și național; implementarea planului de acțiuni. Prin încheierea Planului de Acțiuni, UE a invitat Moldova să intre în relații politice, de securitate, economice și culturale mai intense, în cooperare transfontalieră mai strînsă, și să-și împarte responsabilitatea în prevenirea și soluționarea conflictelor.
Și urătoarea evoluție a relațiilor dintre Moldova și UE a fost Parafarea Acordului de Asociere dintre RM și UE. Acordul de Asociere UE – Republica Moldova va crea un cadru de cooperare în domenii precum comerțul, politica de securitate și cultură. Totuși, aceasta este mai mult decât o simplă cooperare. Acordul de Asociere va permite de a construi o integrare mai profundă atât din punct de vedere politic cît și economic dintre țara noastră și UE.
Al doilea capitol prevede colaborarea RM cu țările europene de sud-est. Această colaborare are loc prin două forme: regională și bilaterală. În cadru cooperării regionale, RM este membră la mai multe euroregiuni, așa ca Inițiativa Central Europeană; Organizația Cooperării Economice a Mării Negre; Organizației pentru Democrație și Dezvoltare Economică; Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est; și Consiliului de Cooperare Regională.
A doua formă prevede o cooperare mai restrînsă între RM și statele UE. Printre acestea putem enumera Itali, Belgia, Olanda, Germania, România, Ucraina, cu care RM se bazează sau pe o cooperare istorică sau pe una mai dezvoltată. Cu țările vecine, RM are colaborare atît istorică și cu aceleași dorințe, ca în cazul Ucrainei, cit și istorică, culturală, si mai dezvoltată, ca în cazul României.
Ultimul capitol al tezei este colaborarea RM cu instituțiile europene. Această colaborare se efectuează în domeniul economic, strategic, politic. În domeniul economic putem menționa BERD și BEI. Aceste două bănci europene au ca scop financierea proiectelor în vederea dezvoltării statului moldav în mai multe domenii. Politica de finanțare a băncilor poate fii aparte sau în comun.
Pe plan strategic autorul evidențiază NATO și OSCE. Aceste două organizații au o importanță în țară prin implimentarea anumitor misiuni în vederea conflictului transnistrian, securități naționale, apărarea dreptului omului și altele.
Și ultima instituție este Consiliul European. Aceasta este prima și cea mai largă răspîndire organizație politică europenă. Scopul primar este de a garanta demnitatea națiunilor și a cetățenilor Europei prin consolidarea respectării valorilor fundamentale care ne aparțin: democrația, drepturile omului și preeminența dreptului. Republica Moldova a aderat la această organizație la 13 iulie 1995, deținînd președenția în 2003.
După cercetarea în domeniul dat, autorul a constat că RM a beneficiat de multe granturi și împrumuturi atît din partea UE, cît și din partea instituțiilor, membrelor, ceea ce a dus la dezvoltarea economiei, transportului, sănătății. Astfel a avut loc creșteri al nivelului de trai al populației.
Capitolu I. Evoluția relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europenă
Acordul de Parteneriat și Cooperare între RM și UE
Uniunea europeană este o uniune economică, politica dezvoltată de către statele europene. Această comunitate este alcătuită din 28 de state membre care au deciz sa-și unească economiile, resursele și destinele. În anii săi de extindere, aceste state au creat o zonă de stabilitate, democrație, și dezvoltare durabilă reușind sa păstreze cultura și libertatea individuală ale oamenilor, aceasta arătînd că UE nu este un stat federal, ca Statele Unite ale Americii.
UE a trecut prin mai multe etape pînă a ajunge ceea ce numim astăzi o uniune înfloritoare a națiunilor europene. Prima etapă a constituirii UE a fost caracterizată prin constituirea CECO, CEE, formarea Uniunii Vamale și la formarea Pieții comune ceea ce a dus la desființarea monopolurilor. În a doua etapă a fost atestată, criza cunoscută sub denumirea de „scleroza europeană”, care sa caracterizat printr-un nivel diferențiat de dezvoltare a țărilor CEE și a statelor recent aderate. În acestă perioadă a fost adoptat Actul Unic European ce a avut o importață deosebită pentru formarea UE. A treia etapă caracterizează constituirea și evoluția UE. A fost semnat Tratatul Uniunii Europene și s-a constituit Uniunea Economică și Monetară, trecînd la moneda unică euro. Și în a patra etapă a fost elaborată Constituția Europeană și aprobarea Tratatului de la Lisabona.[44]
Odată cu apariția UE, multe state europene și-au format scopul privind integrarea în această uniune. Integrarea europeană n-a fost o idee spontană specifică sec. XX, ci una dintre minunatele idei ale gîndirii europene, asa cum au demostrat multiplile proiecte ce s-au succedat de-a lungul istorie[14,p.68]. Integrarea Republicii Moldova la UE este un scop primordial pe agenda Relațiilor Externe. Procesul prin care a trecut și trece astăzi statul moldovenesc spre aderare este lung, schimbînd prespectivele cu fiecare guvern venind la conducere. Evoluția integrării este caracterizată prin cîteva etape, care ne-a apropiat de Uniunea Europeană.
Relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova au fost formal lansate la 28 noiembrie 1994, o dată cu semnarea Acordului de Parteneriat și Cooperare, acesta intrînd în viguare la 1 iunie 1998. Acest Acord avea scopul favorizării apropierii treptate a RM la o zonă mai largă de cooperare în Europa, precum și integrarea treptată în sistemul comerțului internațional deschis. Obiectivele acestui parteneriat constau în:
Asigurarea unui cadru corespunzător dialogului politic între părți, care ar permite dezvoltarea unor relații politice ;
Promovarea comerțului și investițiilor, precum și relațiilor economice armonioase între părți pentru a încuraja dezvoltarea lor economică durabilă;
Asigurarea bazei pentru colaborarea în domeniul legislativ, economic, social, financiar și cultural;
Susținera eforturilor RM de consolidare a democrației, de dezvoltare a economiei și de finalizare a tranziției sale la economia de piață.[1]
Analizînd obiectivele Acordului încheiat între RM și statele memebre ale UE, autorul observă că acest acord a consacrat țara noastră în calitate de partener al UE. Acceptînd să semneze primul acord de cooperare cu Moldova, UE a acordat tînărului stat o notă pozitivă pentru eforturile în domeniul democratizării. Acordul de Partneriat și Cooperare a reprezentat un angajament încheiat între Moldova și UE în numele afirmării valorilor democratice. Astfel UE s-a angajat să susțină eforturile RM la consolidarea democrației și finalizarea trecerei la economie de piață. De cealaltă parte, Moldova sa angajat să respecte valorile democratice, principiile dreptului internațional, ale dreptului omului și ale economiei de piață[3,p.111].
Titlul II al APC prevede dialogul politic. Articolul 6 al acestui dialog prevede obiectivele primordiale între părțile semnatare. Acest dialog politic duce la apropierea dintre Comunitate și RM, de asemnea va sprijini schimbările politice și economice, și va contrebui la instituirea unor noi forme de cooperare. Dialogul politic:
Va întări legăturile între RM și Comunitățile, și prin aceasta cu Comunitățile națiunilor democratice. Nivelul de covergență economică va antrena o intensificare a relațiilor politice;
Va conduce la o mai mare convergență a pozițiilor pe probleme internaționale de interes reciproc, întărind astfel securitata și stabilitatea;
Va încuraja părțile să coopereze în domeniul privind consolidarea stabilității și securității în Europa, în respectarea principiilor democrației, în respectarea și promovarea dreptului omului, în particular a drepturilor minorităților.[1]
Conform prevederile acordului, dialogul dintre RM și UE se efectuează cu ajutorul următoarelor structui de cooperare:
La nivel politic aceste sunt:
Consiliul de Cooperare RM-UE, care se organizează annual lanivelul înalților demnitari oficiali, așa ca Prim-ministru, Comisarul pentru Afaceri Externe, Înaltul Reprezentat al Consiliului UE, Președenția UE, care drept scop trasarea direcțiilor strategice a dezvoltării relațiilor RM-UE;
Comitetul de Cooperare RM-UE se reunește annual la nivelul funcționarilor publici de nivel înalt în vederea examinării tendințelor directorii ale cooperării sectoriale RM-UE;
Comitetul de Cooperare Parlamentară RM-UE, care se reunește annual la nivelul Șefilor deligațiilor Parlamentului RM și Parlamentului European.
La nivelul de lucru, sunt prezente subcomitetele RM-UE, care reprezintă reuniuni sectoriale la nivelul experților ce se organizează o data pe an:
Subcomitetul în domeniul Comerțului și Investițiilor;
Subcomitetul în domeniul Finanțelor, Economiei și Statisticii;
Subcomitetul în domeniul Vămii, Cooperării Transfrontalierii, Justiții și Afacerilor Interne;
Subcomitetul în domeniul Energiei, Mediului, Transportului, Telecomunicației, Științei, Tehnologiilor, Instruirii și Educației.[35]
Aceste structure de cooperare, sunt ca un ajutor în vederea europenizarii multor sectoare economice, educaționale, în domeniul justuției. Ele coordonează și supraveghează democratizarea, înlăturînd fraudele și încălcări ale statului. La sfîrșitul anului 2002, autoritățile lovelul de lucru, sunt prezente subcomitetele RM-UE, care reprezintă reuniuni sectoriale la nivelul experților ce se organizează o data pe an:
Subcomitetul în domeniul Comerțului și Investițiilor;
Subcomitetul în domeniul Finanțelor, Economiei și Statisticii;
Subcomitetul în domeniul Vămii, Cooperării Transfrontalierii, Justiții și Afacerilor Interne;
Subcomitetul în domeniul Energiei, Mediului, Transportului, Telecomunicației, Științei, Tehnologiilor, Instruirii și Educației.[35]
Aceste structure de cooperare, sunt ca un ajutor în vederea europenizarii multor sectoare economice, educaționale, în domeniul justuției. Ele coordonează și supraveghează democratizarea, înlăturînd fraudele și încălcări ale statului. La sfîrșitul anului 2002, autoritățile locale crează cadrul instituțional intern prvind obiectivul de integrare europena. Acesta este conținută de: Comisia Națională pentru Integrarea Europeană, Comisia Parlamentară petru Integrarea Europeană, Departamentu de Integrare Europeană în cadrul MAE[3,p.111]. Fiecare instituție avînd un obiectiv propriu privind integrarea RM al UE, și unul comun de integrarea propriu zisă.
Pe plan economic, APC a acordat Moldovei clauza privind tratamentul națiunii cele mai favorizate cu privire la tarifele pentru bunuri și a introdus noi elemente să ajute la schimburile de mărfuri între Molodva și UE. Acordul dat a aplicat principiul schimbului liber de mărfuri, a liberalizat circulația pentru unele tipuri de capitaluri, și a formulat perspectiva creerii unei zone de liber schimb, în cazul în care Moldova va înregistra progrese în reformele de piață. Armonizarea legislației, era un component al obiectivelor economice din acest acord, care avea un caracter esențial privind consolidarea legăturilor economice. Aceste au numai un scop în sine, dar mai degrabă fiind mijloace de a crea o largă dezvoltare simetrică dintre Moldova și Uniunea Europeană[3,p.112].
Economia Republicii Moldova este o economie agricolă. Acest sector economic se confruntă cu multe probleme. Sectorul agricol mereu a fost reglementat de guvernele naționale, dar o dată cu integrarea europeană, de acest capitol a început sa se ocupe instituțiile specializate ale Uniunii Europene. Politica agricolă comună ale UE are numeroase obiective, printre care ajutarea agricultorilor, protejarea mediului înconjurător, bunăstarea animalelor, susținerea comunității rurale, și altele. În domeniul dat, APC prevede un articol aparte, în care se stipulează că cooperarea prevede promovarea reformelor agrare, modernizarea și restructurarea agriculturii, dezvoltarea pieților interne și externe pentru produsele moldovenești. De asemenea, părțile au drept obiectiv standartizarea produselor moldovenești conform regulamentelor tehnice comunitare referitoare la produsele alimentare agricole, inclusiv a normelor sanitare și fitosanitare[1].
În perioada, după intrarea în viguare a APC, are loc activizarea vectorului proeuropean, scopul primordial fiind aderarea RM la Pactul de Stabilitate pentru Europea de Sud-Est. Acest Pact reprezintă o instituție care viza consolidarea păcii, democrației, drepturile omului și a economiei în țările din Europe de Sud-Est. Participarea la Pact este văzută de autoritățile moldovene drept o posibilitate de a include Moldova în Procesul de Stabilizare și Asociere al UE pentru Balcanii de vest, aceasta reprezentînd o scurtătură pentru procesul de aderare a RM la UE[3,p.114]. Procesul de Stabilire și Asociere al UE presupune elaborarea unor acorduri de stabilizare și asociere, în perspectiva aderării la UE; dezvoltarea relațiilor economice și comerciale; dezvoltarea asistenței economice și financiare, asistență pentru democratizare, societate civilă, educație și dezvoltare instituțională; și alte obiective stategice. Țările din Balcanii de Vest au o perspectivă europeană. Pe lîngă obiectivele menționate mai sus, procesul de stabilizare și asociere a integrat trepata instrumentele procesului de extindere pentru a aduce țările din regiune mai aproape de UE[36].
Acordul de Parteneriat și Cooperare nu a oferit Moldovei o perspectivă clară de integrare europeană, ci a inițiat dezvoltarea unui parteneriat între țara noastră și UE. Obiectivul final al APC a fost cu totul altul decît cel prezent în acordurile europene. Obiectivele acordurilor europene nu s-au limitat doar la parteneriatul în domeniul politic, juridic, economic, financiar, etc, dar au urmărit pregătirea țărilor candidate din Europa Centrală și de Est pentru aderarea lor finală la UE. Problemele cu care sa confruntat statul în vederea acestui acord era că APC nu a oferit relațiilor Moldovei cu UE o finalitate clară definită în sensul integrării sale, iar altă problemă constă în ceea că țara noastră a fost înscrisă în rîndurile țărilor ex-sovietice, față de care UE nu avea pregătiri să abordeze o strategie integraționistă. Dar totuși, acest acord a adus și avantaje statului moldav. Printre realizările principale se poate enumera dezvoltarea unui dialog politic structurat și continuu, implicarea UE în promovarea reformelor interne în RM privind drepturile omului, economie, comerț, cooperare vamală și altele.
APC, totuși, nu a atins obiectivele propuse de către acesta. Dialogul politic a atras o atenție superficială privind problemele majore, precum problema transnistriană, retragerea trupelor ruse. Pînă la aderarea RM la Politica Europeană de Vecinătate, cooperarea comercial-economică, nu a înregistrat progrese însemnate. Obiectivul privind crearea unei zone de liber schimb nu a fost realizată. Începînd însă cu anul 2004, Politica Europeană de Vecinătate a deschis noi oportunități pentru statul nostru, pentru depășirea limitelor politice și instituționale ale APC. Comisarul European a propus autorităților moldovei să elaboreze Planul Individual de Acțiuni. Acest Plan a fost aprobat la 9 decembrie 2004, de către Comisia Europeană.[3,p.112]
Planul de Acțiuni RM și UE
Ultimile valuri de extindere a Uniunii Europene, din 1 mai 2004 și 1 ianuarie 2007, au modificat esențial contextul geopolitic în Europa. Fiind presată din exterior privind primirea de noi membre, și din interior, privind stabilizarea structurilor și eficientizarea pîrghiilor de acțiune, Uniunea a dezvoltat o nouă abordarea în relațiile externe cu țările vecine, aflate la limitele între cooperare și integrare[28,p.351].
În pofida faptului că Politica Europeană de Vecinătate nu reprezintă un instrument de aderare, demararea procesului de realizarea a acesteia a creiat în Republica Moldova noi oportunități de apropiere graduală de instituția europeană, care are ca scop apropierea cît mai mult posibil de UE ceea ce presupune o redefinire a Acordului de Parteneriat și Cooperare.
Politica Europeană de Vecinătate cuprinde trei obiective europene strategice: stabilitate, securitate și dezvoltare durabilă, care în esență se referă la cei trei piloni ai UE: Piața internă, Justiția și Afaceri Interne, Politica Externă și de Securitate. În baza acestor elemente a fost elaborată metodologia de realizare a noii politici, fiind caracterizată prin următoarele elemente:
Strategia PEV;
Planul de Acțiuni;
Raportul de monitorizare;
Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat.[30,p34]
În esență, PEV oferă noi perspective de integrare politică, economică a țărilor ce nu pot fii acceptate deocamdată, ca membre ale UE, cu scopul de a crea un spațiu de securitate, prosperitate, dezvoltare durabilă, și bună vecinătate, un „cerc de prieteni” la frontierile Uniunii.
Din punct de veder economic, PEV are o importanță prin prevederea de a oferi o cotă-parte din Piața Internă a UE. Din acest considerent țările vecine au posibilitatea de a participa la temelia economică a integrării UE, și anume la cele patru libertăți: circulația liberă a bunurilor, serviciilor, muncii, și a capitalului. Mărirea numărului de programe ale UE și creșterea asistenței tehnice și financiare, sunt de asemnea prevăzute prin intermediul implicării PEV și alocațiilor bugetare pentru țările vecine conform noii perspective financiare ale UE pentru perioada 2007-2013. Integrarea economică a statelor partenere PEV cu UE reprezintă nu doar rezultatul reformelor econiomice și regulatorii ale statelor vecine cu UE, în economia globalizată, reprezintă și interesul Ue de a crea comună EU-PEV aria a integrării economice, unde aceleași sau similare standarte regulatorii vor fii utilizate[28,p.351].
Realizarea nemijlocită a PEV în RM poate fi structurată în trei etape principale:
Negocierea planului de acțiuni
Lansarea planului de actiuni pe plan european și național
Implementarea planulu de acțiuni
Prima etapă a demarat cu lansarea de către Comisia Europeană, în cooperare strînsă cu Președenția UE și oficialii Înaltului Reprezentat pentru Politica Externă și de Securitate Comună, a negocierilor Planului de Acțiuni RM-UE pe parcursul anului 2004.
La prima rundă de negocieri au fost vizate 3 obiective primordiale:
Probleme de securitate internațională, justiția și afaceri interne;
Economie, finanțe, comerț, probleme sociale, agricultură, dezvoltare;
Trensport, telecomunicații, energetică.
A doua rundă de negocieri a avut un caracter mai aprofundat privind problemele și soluționarea lor a RM. Acestea a inclus:
Includerea unui capitol separat dedicat soluționării conflictului transnistrian;
Includerea Republicii Moldova în programele și rețelele comunicare europene;
Oferirea Republicii Moldova a Preferințelor Comerciale Asimetrice;
Ridicarea nivelului de cooperare politică;
Republica Moldova privea Planul de Acțiuni drept un instrument necesar pentru crearea condițiilor necesare de a obține un statut calitativ nou ce ar prevedea clar perspectiva europeană a țării, realizînd faptul că PEV nu reprezintă o politică de extindere. A patra rundă de negocieri a finalizat cu înțelegerea privind conținutul Planului de Acțiuni, care stabilea obiectivele strategice ale cooperării dintre RM și UE în următorii trei ani. Adoptarea Planului de Acțiuni a avut loc la data de 22 februarie 2005, în cadru celei de a șaptea reuniune[30,p.35].
Prin încheierea Planului de Acțiuni, UE a invitat Moldova să intre în relații politice, de securitate, economice și culturale mai intense, în cooperare transfontalieră mai strînsă, și să-și împarte responsabilitatea în prevenire și soluționarea conflictelor. Majoritatea obiectivelor din PA cad pe responsabilitatea Moldovei, 14 din ele se referă explicit la UE, iar 40 vizează în egala măsura UE și RM.
La 24 martie 2005, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Declarația cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene. Ea stipulează consensul celor patru fracțiuni parlamentare în ceea ce privește promovarea treptată și ireversibilă a cursului strategic de integrare europeană. În scopul executării eficiente a prevederii acestui document, din 1 august 2005 au fost instituite comisii internaționale pentru promovarea politicii de integrare europeană a Republicii Moldova, și pentru coordonarea realizării Planului de Acțiuni UE-Moldova. Pentru realizarea acestuia, Comisia Europeană a acordat Republicii Moldova asistență tehnică și financiară în valoare de 42 mln euro, în cadrul Programului de Asistență Tehnică pentru Țările Comunității Statelor Independente[11,p.16].
Palnul de Acțiuni reprezintă un document politic negociat între RM și UE, care nu înlocuește Acordul de Parteneriat și Cooperare, ci îl coplimentează, printr-o nouă metodă de implimentare similară celei de aderare, scopul căruie este de a dezvolta în continuare parteneriatul dintre RM și UE.
Obiectivele generale ale Planului de Acțiuni cuprind angajamente comune față de respectarea valorilor și implimentarea reformelor democratice, politice, economice. Una din obiectivele primordiale, în agenda securității este sprijinirea eforturilor de soluționare a conflictului transnistrian. Un element politic semnificativ, utilizat doar în conținutul a două Planuri de Acțiuni, cele adoptate cu Republica Moldova și Ucraina, este recunoașterea dorinței de integrarea europeană, ceea ce palsează din start țara noastră pe o agendă politică diferită de celelalte state vecine[30,p.35].
În capitolele ce țin de probleme de comerț, piață și reforme de reglementare, toate Palanurile de Acțiuni încheiate pînă în prezent cu 12 țări partenere vecine includ angajamentul de a implimenta și susține masurile de reformă în multe domenii cu atribuție directă la integrarea economică[8,p.188].
Comerțul bilateral de bunuri dintre UE și Republica Moldova a crescut semnificativ în anul 2007. Volumul mărfurilor importate din RM au crescut cu 40.8% și bunurile exportate cu 26.3%, în comparație cu anul 2006. Cu toate acestea, exporturile RM în UE sunt destul de limitate și de nedersificate. Rolul UE, ca partener, a crescut datorită aderării României, astfel consolidînd poziția UE ca prim partener comercial al RM. În anul 2007, Comisia Europeană a menționat că RM a atins un nivel satisfăcător de dezvoltare în perfecționarea cadrului său instituțional și al sistemului de control și certificare a originii produselor, cu scopul de a face față cerințelor oficiale și de a căpăta Preferințe Comerciale Autonome suplimentare din partea UE[28,p.352].
În ceea ce privește mișcarea capitalului și a plăților curente, rata de schimb este pe deplin convertibilă pentru conturi curente. Nu există restricții asupra transferului de capital cu privire la investițiile directe executate în companiile din RM și repatrierea profitului. Cît despre mișcarea liberă a oamenilor, Moldova a elaborat un proiect de lege pentru muncitorii sezonieri. Ea de asemena, a încercat să negocieze acorduri de coordoonare a securității sociale cu un număr de state membre. Alte capitole tratează așa probleme importante precum: combaterea corupției sau spălarea banilor, reforme legale și judiciare, funcționarea economiei de piață[8,p.188].
Conținutul Planului prevede și o asistență financiară din partea UE pentru Moldova, care va fii alocată în funcție de acțiunile indentificate în acest document, care începînd cu anul 2007 va fii subordonată unui aranjament financiar- Instrumentul Europena de Vecinătate și Parteneriat. Obiectivul principal al asistenței financiare a UE este dezvoltarea unei relații de cooperare aprofundată dintre RM și UE, integrarea mai profundă în domeniul economic, politic, sectoarele energiei, promovarea creșterii economice și reducerea sărăciei.
Conform planului de Acțiuni, au fost indentificate trei domenii prioritare de asistență financiară a UE. Acestea fiind sprijinirea dezvoltării democratice și bunei guvernări, sprijinirea reformei regulatorii și crearea capacității administartive. Totodată, IEVP presupene finanțarea separată pentru programele regionale care se axează pe domeniile de transport, energie, mediu, etc. Această asistență va fii acordtă prin intermediul IEVP, cooperare transfrontalieră, care prevede un program trilateral, Moldova-România-Ucraina și un program multilateral Marea Neagră[30,p.81].
Parteneriatul pe tremen lung prevede că UE și partenerii PEV pot decide de a se integra în Comunitatea Economică de Vecinătate. CEV va intensifica comerțul dintre partenerii PEV, prin eliminarea barierilor tarifare și non-tarifare și prin stabilirea unei baze minime de reguli, astfel creînd reguli vamale comune. Aceasta va contribui la extinderea pieții comune, la creșterea productivității, prin intermediul utilizării economiilor de scară. CEV-ul va îmbunătăți mediul de afaceri în PEV, și va intensifica oportunitățile investiționale pentru toți partenerii. Efectele unei CEV vor fi mai mult decît intensificarea comerțului, deoarece ea va contribui , ca de exemplu la o mai bună protejare a consumatorului prin înbunătățirea practicii sanitare și fito-sanitare[28,p.353].
Privind securitatea națională, Planul de Acțiuni prevede cooperarea pentru soluționarea conflictului transnistrian. Au fost realizate acțiuni istorice, care au transformat UE în calitate de actor internațional în soluționarea acestui conflict. Rezultatele acestei cooperări sunt desemnarea Reprezentatului Special al UE pentru Moldova, obținerea statutului de observator în formatul de negocieri 5+2, lansarea Misiunii UE de frontieră pentru RM și Ucraina, privind prevenirea traficului cu armament, lupta împotriva crimei organizatorice, etc[30,p.81].
Cele mai semnificative acțiuni în cadrul relațiilor între RM și UE de la semnarea Planului de Acțiunia fost: desemnarea Reprezentatului Special al UE pentru Republica Moldova; instituirea Delegației Comisiei Europene la Chișinău; lansarea misiunii UE de asistență la frontieră, în Moldova și Ucraina; includerea Republicii Moldova, din 1 ianuarie 2006, pe lista statelor ce bneficiază de sistemul generalizat de preferințe și a Preferințelor Comercial Autonome, din martie 2008. În domeniul mobilităților persoanelor, RM și UE au inițiat un dialog intens cu privire la facilitarea regimului de călătorie a cetățenilor moldoveni în spațiul UE. Printre succesele acestu dialog se desemnează negocierea și semnarea acordului de facilitare a regimului de vize, precum și deschiderea Centrului Comun de Eliberare a Vizelor de pe lîngă Ambasada Ungariei la Chișinău. De asemnea, UE a încheiat cu RM un Parteneriat de Mobilitate, chemat pe deoparte să contribuie la înlăturarea cauzelor economice și social ce încurajează migrația ilegală a cetățenilor moldoveni, și să creeze condiți necesare pentru deplasarea legală a forței calificate de muncă din Moldova în UE[11,p.17].
După șapte ani de implimentare, Pev era departe de a-și atinge obiectivul startegic. Mai mult decît atît, o serie de evoluții au pus la îndoială eficiența și capacitățile PEV, atît pe dimensiune Estică, cît și pe cea Sudică. Printre aceste evoluții negative, am putea enumera războiul ruso-georgian din august 2008, consolidarea tendințelor autoritare în majoritatea statelor din Paretneriatul Estic, încalacrea flagrantă a drepturilor fundamentale ale omului în Belorusia, înrăutățirea condițiilor democratice și economice în statele din Africa de Nord și Orientul Mijlociu, care au dus în cele din urmă la izbucnirea revoltelor populare și declanșarea războiului civil în Libia. Aceste evenimente au dus la reevaluarea PEV-ului[11,p.17].
La 25 mai, Comisia Europeană a prezenat oficial noua sa abordare, care propune, la fel ca și precedenta, să consolideze parteneriatul individual și regional între UE și statele din vecinătatea sa, dar acum pornind de la principiul „mai multă asistență financiară pentru mai multe reforme”. Această abordare a fost denumită „O Nouă și Ambițioasă Politică Europeană de Vecinătate”. După opinia Comisarului European, această abordare implică un mai mare grad de diferențiere, care va face ca fiecare stat să dezvolte legăturile sale cu UE atît de mult, cît îi permite necesitățile și capacitățile. Această nouă abordare însă nu a fost salutată de oficialii de la Chișinău .
Noua abordare de la PEV vine cu o sereie de noi termenologii, cum sunt noțiunile „dezvoltarea unei democrații aprofundate și sustenabile” sau „susținerea unei dezvoltpri economice inclusive”, însă conținutul lor nu este deloc nou pentru partenerii estici. Astfel dacă pînă în prezent prin democrație se întelegea alegeri libere și corecte, libertatea presei, de acum aceasta se numeste „democrație aprofundată”. Dacă pînă în prezent prin dezvoltarea econmică se înțelegea dezvoltarea întreprinderilor, crearea locurilor de muncă, acum aceasta se numește „dezvoltarea economică inclusivă”.[5,p.35]
Dezvoltarea relațiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europenă, sa continuat cu adoptarea de către Comisie a Strategiei Europene a RM pentru perioada 2007-2013, care are la bază Politica Europeană de Vecinătate, Acordul de Parteneriat și Cooperare UE-RM și Planul de Acțiuni.
La data de 21 decembrie 2009, la Bruxelles, s-a desfășurat cea de-a XI-a reuniune a Consiliului de Cooperare RM-UE, care a adoptat o declarative comună în care sunt susținute eforturile RM și menționate acțiuni în perspectiva apropierii celor 2 părți. Reprezentanții UE au recunoscut aspirațiile europene ale RM, au fost initiate pași concreți în vederea creării Zonei de liber schimb cuprinzător și aprofundat, a fost declarată intenția de a lansa în 2012 dialogul cu privire la liberalizarea regimului de vize. De asemenea, a fost discutată problematica transnistriană și a fost confirmată continuarea cooperării în căutarea unei soluții viabile pentru conflictul transnistrian.
La 12 ianuarie 2010 au fost lansate negocierele privind Acordul de Asociere cu UE. Rundele de negocieri au luat sfîrșit după parafarea lui la 29 noiembrie 2013 în cadrul celui de-al treilea Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnus.
Acord de Asociere
Integrarea în Uniunea Europeană a devenit un interes național pentru țara noastră. Integrarea în UE reprezintă aspirații pe termen lung, dar pentru un început, pentru ca aceste aspirații să devină realitate, trebuie de creat standarte europene în toate domeniile, trebu de creat un cadru democratic și prosper pentru cetățenii moldoveni.
Un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană este un tratat internațional între Uniunea Europeană și o țară din afara UE, Republica Moldova. Acordul de Asociere UE – Republica Moldova va crea un cadru de cooperare în domenii precum comerțul, politica de securitate și cultură. Totuși, aceasta este mai mult decât o simplă cooperare. Acordul de Asociere va permite de a construi o integrare mai profundă atât din punct de vedere politic cît și economic dintre țara noastră și UE.[39]
Negocierile privind Acordul de Asociere UE-RM au fost lansate oficial în ianuarie 2010. Negocierile au avut loc în cadrul a 15 runde, dintre care 7 runde sunt specific ZLSAC[40]. Prima rundă de negocieri privind Acordul de Asociere a avut loc la data de 12 ianuarie 2010, la Chișinău. Această deligație a fost condusă de către DIrectorul Direcției pentru Relații Externe a Comisiei Europene. După ședință, negociatorii s-au divizat în patru grupuri tematice de lucru precum urmează:
1. Dialogul Politic și Reformele, Cooperarea în domeniul Politicii Externe și de Securitate;
2. Cooperarea Economică, Sectorială și Financiară;
3. Justiția, Libertatea și Securitatea;
4. Contactele Interumane.
Discuțiile dintre participanți s-au axat, în temei, pe un schimb de optici ale părților referitor la structura și elementele definitorii ale viitorului Acord de Asociere. Apreciind la general desfășurarea negocierilor, dl Gunnar Wiegand a afirmat că, „dacă ar fi să judecăm după prima rundă, rămâne să felicităm colegii din Republica Moldova pentru o pregătire foarte bună”. În opinia înaltului oficial european, „discuțiile nu au purtat un caracter simbolic, ci de substanță. Am găsit un grad mare de convergență a pozițiilor părților: împărtășim aceleași valori care vor sta la baza viitorului Acord”. Gunnar Wiegand a relevat că prin demararea negocierilor ce urmează să se finalizeze cu semnarea Acordului de asociere părțile și-au propus un scop foarte ambițios: asigurarea unei apropieri mult mai mari a Republicii Moldova de Uniunea Europeană, care se va solda cu beneficii substanțiale pentru cetățenii țării noastre.[44]
Uniunea Europeană se bazează pe respectarea democrației și a statului de drept, cu valorile și standardele legale care dau undă verde pentru țările în curs de dezvoltare, cum ar fi țara noastră. Acordul de Asociere va permite racordarea sistemelor politic și economic al Republicii Moldova în conformitate cu valorile europene și standardele și reglementările Uniunii Europene.
Acord de Asociere include, de asemenea, un Acord de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, ceea ce va reduce barierele în calea comerțului între UE și Republica Moldova, contribuind astfel la creșterea economiei noastre.[40]
Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător este parte a Acordului de Asociere dintre Repulica Moldova și Uniunea Europeană. Aceasta va oferi Republicii Moldova un cadru necesar pentru modernizarea relațiilor sale comerciale și pentru dezvoltarea sa economică prin deschiderea pieților și excluderea taxelor vamale, și printr-o armonizare cuprinzătoare a legilației, normelor și regulamentărilor Republicii Moldova cu legislația europenă cu legislația europeană din diferite sectoare ale comerțului.[39]
Acordul de Comerț Liber RM-UE presupune liberalizarea a comerțului cu bunuri și servicii, libera circulație a forței de muncă, reducerea taxelor vamale, armonizarea legislației RM la Acquis UE. Spre deosebire de regimul comercial actual care este un regim unilateral acordat de UE pe un termen limitat- ZLSAC va fii un acord multilateral încheiat pe o perioadă nelimitată, oferind beneficii mari la export și o previzibilitate pe termen lung pentru afaceri și investiții.
Negocierile privind Acordul de Liber schimb Aprofundat și Cuprinzător au început în martie 2012. Ultima rundă de negocieri a avut loc în iunie 2013, în cadrul căruia Republica Moldova a reușit să negocieze deschiderea celei mai prospere piețe din lume- cea a Uniunii Europene- pentru mărfurile moldovenești. Pentru valorificarea oportunităților oferite, agenții economici vor trebui să învețe a face față concurenței cu producătorii europeni.
Acordul de Liber Schimb este compus din 14 capitole care vor apropia economia RM de cea a UE și vor contribui la îmbunătățirea semnificativă a accesului reciproc de bunuri și servicii.[40]
În cadrul Asociației Businessului European, ce a a vut loc la data de 16 decembrie 2013, a fost discutat impactul Acordului de Comerț Liber asupra mediului de afaceri din Republica Moldova. Ministru Economiei a comunicat în cadrul acestei Asociații că modelul economc european va prmite să relizăm potențialul de dezvoltare prin valorificarea oportunităților ce ne oferă piața europeană, care are cele mai înalte standarte de calitate. Prin implimentarea acestor standarte se va spori competitivitatea pe piața UE, dar cu aceasta pe piața mondială.
La rândul său, negociatorul șef din partea Comisiei Europene, Luc Devigne a reiterat avantajele comparative ale ZLSAC în raport cu regimul comercial preferințial. Oficialul, de asemenea, a menționat că sectorul agricol trebuie mai întâi să-și alinieze standardele naționale la cele UE. În acest sens, Moldova a beneficiat de suma de 41 mln Euro în perioada 2011-2013, direcționată pentru implementarea ZLSAC, sectorul agricol reprezintând focusul principal.
Totuși, mai înainte de acest eveniment, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr a comunicat depre probremele și avantajele Acordului dat pentru RM. Oficialul a specificat și importanța competivității economiei naționale, întrucât semnarea Acordului de comerț liber cu UE va deschide o piață cu circa 500 milioane de consumatori cu o capacitate mare de cumpărare. Agenții economici cu nivel scăzut de competivitate se vor confrunta cu provocări.
Printre problemele identificate în Foaia de parcurs se numără deficitul de investiții, generat de ineficiența instituțiilor și costurile generate de calitatea serviciilor publice acordate agenților economici, cadrul legal și de reglementare, disponibilitatea și competențele forței de muncă.
Pentru depășirea constrângerilor, actul enumeră o serie de politici și o listă cu cca 300 de directive europene. Acestea urmează a fi transpuse în practică pentru implementarea Acordului de Asociere și a ZLSAC. Sarcina va reveni unui Consiliu al competitivității, ce urmează a fi creat. Acesta va reprezenta, pe baze paritare, autoritățile publice și mediul de afaceri.[47]
Dupa runda a 15, negocierile privind Acordul de Asociere au luat sfîrșit după parafarea lui la 29 noiembrie 2013, în cadrul celui de-al treilea Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnus. Prin Acordul de Asociere, Republica Moldova și-a asumat un număr mare de responsabilități. Acest document conține 395 de directive și regulamente, care va face Moldova o țară cu un Acquis comunitar integrat UE.[40]
Pe data de 2 decembrie 2013 a fost făcută public Acordul de Asociere dintre RM și UE. Acordul de Asociere UE-Moldova are 972 de pagini și cuprinde sub aspect structural: un preambul ce reprezintă o declarație introductivă a Acordului, ce stabilește scopul Acordului și filosofia acestuia.
Șapte titluri care conțin Principiile Generale; Cooperarea Politică și Politicile de Securitate și Afaceri Externe; Libertatea Justiției și Securitate; Cooperarea Sectorială și Economică; Comerțul și Temele ce țin de Comerț (DCFTA); Cooperarea Financiară inclusiv Prevederile anti-fraudă, precum și Prevederile Instituționale, Generale și Finale; Anexe „ce stabilesc legislația UE ce urmează a fi preluată până la o dată anumită” și 4 Protocoale.[47]
Acordul de Asociere urmărește să contribuie la dezvoltarea politică și social-economică a Republicii Moldova, prin cooperarea cît mai mare în diferite domenii de interes comun. Acordul de Asociere are scopul de a accelera aprofundarea politice și economice, precum și integararea a Moldovei pe piața comunitară. Astfel, Acordul va crea un nou climat pentru relațiile economice dintre părți, și în special pentru dezvoltarea comerțului și investițiilor, precum și va stipula concurența care constitue factori hotărîtori pentru restructurarea și modernizarea economiei.
La data de 12 mai 2014, președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy i-a adresat premierului Iurie Leancă invitația de a sema Acordul de Asociere. Acesta urmează de a fii semnat pe 27 iunie 2014, la Bruxelles, unde vor fii prezenți liderii celor 28 de țări ale Uniunii. [40]
În cadrul acestor evenimente, Republica Moldova, sa “ciocnit” și cu un șir de alte evenimente care sunt foarte importante pentru economia țării noastre și pentru o apropiere către Uniunea Europenă. La 17 martie 2010, Republica Moldova a devenit membră cu drepturi depline în cadrul Comunității Energetice; la 26 iunie 2012 a fost semnat Acordul privind spațial aerian comun între RM și UE; și o semnificație deosebită pentru cetățenii moldoveni a fost eliminarea vizelor de scurtă durată care a avut loc de la data de 28 aprilie 2014.[44]
Capitolu II. Colaborarea Republicii Moldova cu țările europei de sud-est
2.1. Colaborarea regională între RM și țările europei de sud-est
Fiecare țară se confruntă cu anumite probleme sociale, economice, ecologice, etc. Soluționarea acestora se paote realiza prin decizii de punere în precticăa unor politici economice eficiente. Regeonalismul, inițiat pentru soluționarea pentru citeva probleme economice, a demonstrat capacitatea de a trata un șir de probleme ce depășesc domeniul economic. Regiunile economice constitue o extindere a cooperării transfrontaliere, care funcționează după un număr mare de reguli comune, în scopul intensificării relațiilor economice bilaterale dintre țările cu frontieră comună. Cooperarea transfrontalieră se practică deja de cîteva decenii în diferite regiuni de frontieră europeană.[8,p.36]
Cooperarea transfontalieră, la nivelul european, s-a dezvoltat trecînd prin mai multe etape. Eliminarea barierilor interne, o dată cu realizarea pieții unice, a creat un cadru nou pentru aceste regiuni[28,p.193]. Cooperarea transfrontalieră poate contribui la creșteri economie pentru fiecare parte participantă. Motivația constă în dorința de a înbunătăți standartul de viață, de asigurarea unei păci durabile, cît și de înlăturarea a restricțiilor și a altor factori care au condus la separarea instituțiilor din regiuni învecinate.
Actualmente pentru a îmbunătăți poziția social-economică a comunităților regionale și pentru a reduce efectele barierilor frontaliere, comunitățile s-au implicat în colaborarea regională. În consecință au fost create societăți regionale pe ambele părți ale frontierilor, în conformitate cu sistemul de drept internațional. Ulterior asociațile naționale, de pe ambele părți ale frontierilor, s-au reunit și au format Euroregiuni.
Euroregiunile reprezintă forme particulare de cooperare transfrontalieră a colectivităților locale. Ele presupun asocierea colectivităților din două sau mai multe state vecine, formînd o zonă unitară, caracterizată prin anumite particularități sau interese comune.[8,p.37]
Integrarea la aceste regiuni contribuie la o mulțime de beneficii pentru țară. În primul rînd are loc soluționarea problemelor economice și sociale; are loc accelerarea progresului tehnologic și tehnologico-științific; vor avea loc transformări globale în domeniul protecției mediului ambiant; deplasarea populației liber; și multe alte care influențează economia țării doar din partea pozitivă.[14,p.205]
În evoluția procesului de cooperare multilaterală în Europa, sa constatat că dezvoltarea cooperării regionale transfrontaliere reprezintă o condiție a integrării europene. În acest context, Republica Moldova a adoptat în materie de politică externă o strategie activă de participare la diverse inițiative și organisme de cooperare regională, precum și de dezvoltare a euroregiunilor, completarea participării la organizmele internaționale.[14,p.45]
Cooperarea regională este o parte componentă a diplomației multilaterale a Republicii Moldova și se manifestă prin intensificarea relațiilor politice, de securitate și comercial-economice în cadrul organizațiilor și inițiativelor din regiunea Europei Centrale și de Sud-Est, arealul Dunării și regiunea extinsă a Mării Negre.
În cadrul cooperării regionale, Republica Moldova menține dialogul cu statele membre și secretariatele organizațiilor și inițiativelor regionale, asigurată participarea la reuniunile de nivel înalt sau ministeriale, la ședințele comitetelor coordonatorilor naționali sau înalților funcționari, la întrunirile grupurilor de lucru și ale experților în cadrul Inițiativei Central Europene (ICE), Organizației Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), Organizației pentru Democrație și Dezvoltare Economică (GUAM), Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) și a Consiliului de Cooperare Regională (RCC).
Cooperarea regională este o dimensiune complementară agendei de integrare europeană a Republicii Moldova și reprezintă o sinergie a relațiilor și interacțiunilor în cadrul organizațiilor și inițiativelor regionale.[44]
Inițiativa Central Europeană (ICE) este o formă flexibilă de cooperare regională, care reunește 10 state membre UE și 8 state ne-membre UE.
Obiective:
consolidarea cooperării dintre statele membre și nemembre UE, în special privind temele de pe agenda europeană;
întărirea cooperării și a relațiilor de bună vecinătate;
intensificarea cooperării multilaterale economice, cu accent pe cooperarea transfrontalieră și inter-regională, modernizarea infrastructurii în transporturi, comunicații și energie, promovarea comerțului și investiților;
promovarea cooperării în domeniile protecției mediului, turismului și agriculturii;
promovarea proiectelor culturale în vederea consolidării contactelor people-to-people, a cunoașterii specificului cultural al fiecărui stat membru;
dezvoltarea societății civile.[50]
Republica Moldova a devenit membru ICE la 8 noiembrie 1996, cu ocazia Summit-ului de la Graz a Șefilor de Guvern ai țărilor membre ale acestei organizații.
În 2008, Moldova a deținut Președinția ICE, pentru prima dată de la dobândirea statutului de membru al Inițiativei. Moldova a acționat pentru consolidarea cooperării dintre statele membre și non-membre UE, în vederea facilitării transferului de expertiză și acordarea de asistență punctuală în domenii relevante pentru relația cu UE. În acest sens, a susținut valorificarea oportunităților oferite de ICE, transpuse în proiecte concrete. De asemenea, a încurajat promovarea valorilor democratice și a standartelor europene ca un mecanism ferm de dezvoltare pentru întreaga regiune.
Acțiuni finanțate în cadrul ICE sunt următoarele:
training-uri, seminare, workshop-uri;
vizite de studiu;
asistență în pregătirea documentelor strategice (planuri de dezvoltare, reforme, studii strategice etc.);
asistență în vederea examinării de probleme, performanțe etc.
transferuri tehnologice pentru aplicarea studiilor de cercetare și inovare;
asistență tehnică;
alte activități care se încadrează în prioritățile ICE.
Contribuția ICE la implementarea proiectelor poate fi în proportie de maxim 50% din costul total al proiectului, urmând a fi completat din alte surse financiare, plafonul maxim fiind de 40.000 Euro.[41]
O altă cooperare a RM în cadrul euroregiunilor este Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est. Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP) este o structură de cooperare regională neinstituționalizată. A fost conceput ca expresie a solidarității dintre statele din zonă.
Elementul definitoriu este reprezentat de faptul că SEECP este singurul forum din sud-estul Europei provenit și gestionat de statele din regiune.
O altă particularitate a acestei inițiative regionale constă în faptul că nu se folosesc denumirile statelor participante. La masa reuniunilor se folosesc steaguri, iar în documentele SEECP se menționează numele oficialităților care au adoptat documentul.
Obiectivele startegice ale acestei organizații este:
întărirea stabilității, securității și al relațiilor de bună vecinătate;
intensificarea cooperării multilaterale economice și comerciale în zonă, cu accent pe cooperarea transfrontalieră, modernizarea infrastructurii în transporturi, comunicații și energie, promovarea comerțului și investiților;
promovarea cooperării în domeniile umanitar, social și cultural;
cooperarea în domeniul justiției, în combaterea crimei organizate, traficului ilicit cu droguri și arme, precum și a terorismului. [50]
Republica Moldova a aderat la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-est (SEECP) la 4 mai 2006, în cadrul Summit-ului SEECP de Nivel Înalt de la Thessaloniki (Grecia).
La 10 octombrie 2006, Republica Moldova a semnat Carta de Bună Vecinătate, Stabilitate, Securitate și Cooperare în Europa de Sud-est, devenind de jure membru cu drepturi depline la SEECP. Aderarea la SEECP atribuie Republicii Moldova statutul de membru nu doar geografic, dar și politic al Europei de Sud-est și reprezintă o avansare calitativă în calea spre integrare în Uniunea Europeană, Declarația de la Thessaloniki constituind astfel, un factor decisiv în implicarea activă și participarea cu drepturi depline a Republicii Moldova în procesele și inițiativele regionale în Europa de Sud-est.
Consiliul de Cooperare Regională a fost instituit în februarie 2008, care consolidează toate inițiativele și procesele din Europa de Sud-est, organul politic suprem al căruia este SEECP.[21]
O altă colaborare RM regional a fost colaborarea în cadru Pactului pentru Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Aceasta, din urmă, a fost initiate pentru a implimenta în sud-estul europei o strategie de prevenire, pe termen lung, a conflictelor, cu accent pe refacerea economică, dezvoltare politică și Securitate socială.
Începînd din 2001, RM a încercat să ceeze un mecanism eficient privind colaborarea cu Pactul de Stabilitate și să participe la majoritatea inițiativelor acestuia. Participarea la PSESE, a semnificat includerea RM în aria de interes a UE și perspectiva integrării euroatlantice. Dar resurele financiare modeste au limitat impactul acțiunilor a Pactului asupra economiei, democratizării și stabilității RM.
Colaborarea în cadrul PSESE oferă o importantă oportunitate pentru dezvoltarea economică a RM prin includerea țării în sistemul de comerț regional cu țările Pactului de Stabilitate. Integrarea în sistemul de comerț reprezintă o dimensiune importantă a integrării RM în structurile UE.[14,p.206]
RCC a fost oficial institutit la 27 februarie 2008, în calitate de succesor al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-est (PSESE) și reprezintă rezultatul unui proces cuprinzător de restructurare a formatelor de cooperare regională, pentru adaptarea acestora la nevoile și provocările actuale ale regiunii. RCC este destinat susținerii cooperării regionale în ESE prin intermediul unui cadru cu apar tenență și gestionare regională, care susține, de asemenea, integrarea Europeană și euro-atlantică. Rolul cheie al RCC este de a genera și coordona proiecte de dezvoltare și de a crea un climat politic care să permită implementarea proiectelor de un caracter regional extins pentru beneficiul fiecărei țări individuale.
În zona extinsă a Mării Negre, Republica Moldova cooperează cu două instituții OCEMN și GUAM fiecare avînd o importanță economică, politică pentru Republica Moldova.
Inițiativa Cooperării Economice a Mării Negre (CEMN) a fost lansată oficial, prin semnarea Declarației de la Istanbul, la 25 iunie 1992.
Fondatorii OCEMN sunt unsprezece state: cinci țări balcanice (Republica Albania, Republica Bulgaria, Republica Elenă, România, Republica Turcia, trei țări riverane: Republica Moldova, Federația Rusă, Ucraina și trei țări caucaziene: Republica Armenia, Republica Azerbaidjan și Georgia.
Importanța regiunii este dată de resursele umane și naturale, de potențialul surselor de energie, în special petrol și gaz și de amplasarea pe trasee de tranzit semnificative din punct de vedere strategic.[44]
În 2002, în cadrul OCEMN a fost constituit Fondul de Dezvoltare a Proiectelor (PDF) cu scopul de a facilita elaborarea și promovarea proiectelor de importanță regională înaltă, care corespund obiectivelor și priorităților OCEMN, fiind lansate sub auspiciul Grupurilor de Lucru sectoriale ale Organizației.
Finanțarea de către PDF este efectuată în formă de grant, iar costul proiectului poate fi acoperit atât total, cât și parțial. Una din condițiile înaintării proiectelor pentru finanțare la PDF este participarea a cel puțin 3 state și valoarea fiecărui proiect nu poate depăși suma de 15 000 USD. Durate de desfășurare maximă a unui proiect este de 12 luni. Până în prezent, au fost alocate fonduri pentru implementarea unor proiecte regionale, cu caracter mai mult de cercetare, în domeniile comerțului, transportului rutier de mărfuri, politicilor energetice, protecției mediului înconjurător, sănătății și farmaciei.[41]
Și ultima organizație, dar care are o importanță mare este GUAM. Crearea forumului consultativ GUAM din 4 state (Georgia, Ucraina, Republica Azerbaidjan și Republica Moldova) a avut loc la 10 octombrie 1997 la Strasbourg, la întrevederii celor patru Președinți. Președinții au remarcat necesitatea dezvoltării cooperării cvadrilaterale pentru întărirea stabilității și securității în Europa, bazându-se pe următoarele principii:
respectarea suveranității;
integritatea teritorială;
inviolabilitatea hotarelor statului;
democrației;
supremației legii și respectării drepturilor omului.[44]
Începând cu 1 ianuarie, Republica Moldova a preluat președinția Organizației pentru Democrație și Dezvoltare Economică (GUAM) pentru anul 2014. Programul de activitate prevede extinderea relațiilor comercial-economice, cooperarea statelor membre atât pe plan politic, cât și pe plan sectorial, precum și contribuția acestora la promovarea colaborării cu statele non-membre GUAM, dar și cu Organizațiile Internaționale.
Prioritățile Programului includ consolidarea colaborării științifice și extinderea cercetărilor în cadrul programului FP7 și cooperarea tehnico-științifică pentru identificarea temelor de interes comun, precum și valorificarea oportunităților deschise de Programul Orizont 2020.[41]
2.2. Cooperarea bilaterală dintre RM și statele fondatoare ale UE.
Originile Uniunii Europene sunt strâns legate de cel de-al Doilea Război Mondial. Europenii sunt ferm hotărâți să se asigure că masacrele și distrugerile la care au fost martori nu se vor mai repeta niciodată. Imediat după sfârșitul războiului, Europa se împarte între est și vest. Începe Războiul Rece, care va dura 40 de ani. Popoarele din vestul Europei creează Consiliul Europei în 1949. Este primul pas către cooperare, dar șase țări doresc să meargă și mai departe. Pornind de la planul Schuman, șase țări semnează un tratat prin care se urmărește plasarea producției de cărbune și oțel sub o autoritate comună. În acest fel, niciuna dintre ele nu își mai poate fabrica arme pentru a se întoarce împotriva celorlalte, cum se întâmplase în trecut. Cele șase țări sunt Germania, Franța, Italia, Țările de Jos, Belgia și Luxemburg.
Astăzi Republica Moldova are o colaborare strînsă cu fiecare din țările fondatoare ale Uniunii Europene. Cu Regatul Belgiei, RM a semnat deja 29 tratate bilaterale, care reglementează următoarele domenii de cooperare: politic, comercial-economic, cultural-științific, tehnologiilor informaționale, sănătății, juridic, transporturilor, precum și în domeniul migrației.[35]
În ceea ce privește relațiile comerciale dintre aceste doua țări, Conform datelor Biroului National de Statistica al RM, Belgia se afla printre principalele tari-partenere ale Republicii Moldova in derularea exporturilor. Astfel, in anul 2009, volumul marfurilor moldovenesti livrate pe piata belgiana a fost estimat la 5,6 mil.dolari SUA.
Regatul Belgiei se situeaza pe locul 25 printre cele 30 de tari-partenere ale RM in derularea exporturilor. In anul 2009 a fost inregistrat un nivel inalt al schimburilor comercial-economice cu un volumul total de 27,8 mil dolari SUA, exportul constituind 5,6 mil.dolari SUA, iar importul 22,2 mil dolari SUA.
În perioada ianuarie-august 2010, exportul a constituit 4643.8 mii dolari SUA, iar importul 18693.3 mii dolari SUA.
În prezent, în Republica Moldova, sunt înregistrate și activeaza circa 35 de întreprinderi mixte moldo-belgiene(societatea ”Carmez“, ”Party World” (M. De Winter – textile), «Alpha Industries», „Moldabela” – covoare) etc.
În luna ferbruarie 2010, cu sprijinul fianciar al Guvernului Flamand a fost lansat Proiectul "Dezvoltarea experientei organizațiilor de susținere a business-ului din Moldova în domeniul Acquis Communautaire și transferul experienței, precum și celor mai bune practici flamande pentru inovare, dezvoltare durabila și alte aspecte de internaționalizare a întreprinderilor din Republica Moldova”.[32]
În 2012, volumul total al schimburilor comerciale cu Regatul Belgiei a constituit 45,4 mil. USD, exportul din RM însumând 9,5 mil. USD, iar importul din Belgia – 35,9 mil. USD. Belgia se situează pe locul 25 printre cele 30 de țări-partenere ale RM în derularea exporturilor.
Cooperarea cultural-socială dintre RM și Regatul Belgiei se bazează pe Acordul de cooperare între Guvernul Republicii Moldova si Comunitatea Franceza a Belgiei, semnat la 24 iunie 2003, in cadrul vizitei Presedintelui Republicii Moldova la Bruxelles. Comunitatea Franceza a Belgiei acorda anual burse lingvistice și de perfecționare pentru studenții, profesorii si funcționarii din RM, inclusiv burse de vara în cadrul Universitații Libere din Bruxelles (ULB) si Universitații din Mons-Hainaut.[44]
De asemenea, această colaborare se caracterizează prin existența Asociaților ale moldovenilor în Belgia. În Regatul Belgiei sunt înregistrate și activează 4 Asociații ale moldovenilor:
Comunitatea Basarabenilor din Belgia sau Institutului European pentru Moldova (IE Moldova), cu sediul la Bruxelles, Presedinte Ludmila Bulgar;
Asociația Moldovenilor din Belgia „Noroc”, cu sediul la Mons, co-Președinte dna Aurica Uscov,
Asociația obștească non-profit din Bruxelles „Casa Noastra”, Președinte dl Anatol Zubenco;
Asociația pentru copii „Demo Terra”, cu sediul la Antwerpen, Președinte dna Nina Dumitrașco.[32]
Un alt stat de cooperare a RM este Republica Franceză. În cadrul juridic bilateral, au fost semnate 14 documente bilaterale care reglementează următoarele domenii de cooperare : comercial-economic, tehnico-științific, în domeniul apărării, protejarea reciprocă a investițiilor, agriculturii și dezvoltării rurale, transporturile rutiere internaționale de mărfuri etc. În plan economic a avut loc o cooperare commercial-economică. În anul 2012, volumul total al schimburilor comerciale cu Franța a constituit 133,9 mil. USD (exportul – 30,2 mil. USD, iar importul – 103,7 mil. USD. După valoarea volumului schimburilor comerciale înregistrat în această perioadă, Franța se situează pe locul 11 între partenerii cu care RM întreține relații comerciale: pe locul 13 în topul țărilor în care RM efectuează exporturi și pe locul 11 în topul țărilor din care RM efectuează importuri.
Principalele întreprinderi cu capital francez care activează în RM: ”Orange” (sectorul telecomunicații), ”Fabrica de Ciment (Lafarge)” (materiale de construcții); ”Kazayak Vin” (industria alimentară/vinicolă); ”Fabbri-Inox” (utilaj industrial); „Lactis” (industria alimentară), „Société Génerale” ( sectorul bancar).
Și un alt domeniul de cooperare a acestor doua state este domeniul cultural-științific. Cooperarea culturală se efectuează în baza Acordului de cooperare culturală, științifică și tehnică între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Franceze. În baza lui au fost adoptate ample programe trienale de cooperare și de acțiune culturală.[44]
Al treilea stat, din grupul țărilor fondatoare este Italia. Cooperarea bilaterală a început cu anul 2003, cînd au fost efectuate primele vizete oficiale ale Președintelui Vladimir Voronin la Roma. Pînă în prezent, au fost semnate 34 tratate bilaterale, care reglementează următoarele domenii de cooperare: politic, comercial-economic, cultural-științific, tehnologiilor informaționale, sănătății, juridic, transporturilor, precum și în domeniul migrației.relațiile commercial-economice, au atins în anul 2012 niveluri mari. Comparativ cu alte state din UE, partenere în derularea exportului, Italia s-a plasat pe locul 2 în topul țărilor din Uniunea Europeană în care RM efectuează exporturi, fiind devansată de România. Italia s-a plasat pe locul 7 în topul țărilor-partenere în derularea importurilor. De asemenea, Italia se situează pe locul 3 în topul țărilor din UE din care Republica Moldova efectuează importuri, deținînd o pondere de 67% în volum total al importului RM. Volumul comerțului exterior al Republicii Moldova cu Republica Italiană.
Analiza comerțului exterior al RM cu Republica Italiană în perioada ianuarie-aprilie 2013, relevă valori de 53,4 mln dolari SUA – export, și 97,3 mln dolari SUA – import.
Un eveniment recent, a fost consolidarea cooperării în domeniul migrației de muncă dintre Moldova și Italia. Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Natalia Gherman aflată într-o vizită de lucru la Roma, 23 aprilie 2014, întrevederi cu ministrul italian al Muncii și Politicilor Sociale, Giuliano Poletti.În cadrul discuțiilor Gherman a reiterat interesul pentru încheierea acordurilor bilaterale privind protecția socială, a migrației personalului medical, recunoașterii titlurilor de studii și a calificărilor profesionale.
La rândul său, ministrul italian al Muncii și Politicilor Sociale, Giuliano Poletti, a apreciat calitatea și contribuția valoroasă a comunității moldovenești din Italia la dezvoltarea economiei italiene și a relațiilor dintre cele două țări. Oficialul a confirmat disponibilitatea părții italiene de a organiza o reuniune tehnică la nivel de experți, cu scopul confruntării legislațiilor naționale în vederea ulterioarei negocieri a acordului privind protecția socială. Totodată, ministrul italian al Muncii și Politicilor Sociale a dat asigurări că vor fi continuate proiectele în curs în domeniul migrației circulare, a formării lingvistice și profesionale a lucrătorilor moldoveni.[47]
Relatiile diplomatice între Republica Moldova și Marele Ducat de Luxemburg au fost stabilite la 16 iunie 1992. În anul 1995 a fost acreditat primul ambasador al Republicii Moldova în Luxemburg.
Dialogul politic între ambele țări a fost dezvoltat prin vizite reciproce la difere niveluri, care au contribuit la dinamizarea cooperarii bilaterale.[32] Pînă în prezent, au fost semnate 3 acorduri bilaterale privind evitarea dublei impuneri, prevenirea evaziunii fiscale și în domeniul securității sociale.[44]
La 11 iulie 2007, a fost semnata Convenția între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Marelui Ducat al Luxemburgului pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziuni fiscale în materie de impozit pe venit.
La 1 octombrie 2009, soldul investițiilor luxemburgheze în economia Republicii Moldova a constituit 112,71 milioane lei, ceea ce reprezinta 0,5% din volumul total al investițiilor străine.
În perioada ianuarie-august 2010, exportul a constituit 0,5 mii dolari SUA, iar importul 1060,6 mii dolari SUA.
În anul 2010, pe teritoriul RM au fost inregistrate 8 intreprinderi cu participarea capitalului luxemburghez.
Luxemburgul a acordat asistenta Republicii Moldova în domeniul bancar-financiar prin intermediul ATTF (Agence de Transfert de Tehnologie Finaciere). În anul 2010, pentru acest proiect a fost alocată suma de 30 mii euro, în vederea organizării seminarelor în domeniul financiar-bancar pentru experții din Republica Moldova. Republica Moldova beneficiaza de acest suport din anul 2005. La 14 iunie 2010, a fost semnat Acordul in domeniul securității sociale între Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Marelui Ducat al Luxemburgului.[32]
În anul 2012 exportul în Luxemburg a constituit 8,2 mii dolari SUA, iar importul în RM – 1,5 mln dolari SUA. Marele Ducat de Luxemburg acordă asistență Republicii Moldova în domeniul financiar-bancar, prin intermediul Agenției luxemburgheze de Transfer a tehnologiilor Financiare.[44]
Țările de Jos, iar informal denumită Olanda, este o monarhie constituțională, stat membru fondator al Uniunii Europene, situat în nord-vestul Europei în vecinătatea cu Belgiei și Germaniei. Republica Moldova și Olanda, pînă în prezent au încheiat 20 de tratate bilaterale privind promovarea și protecția reciprocă a investițiilor; cooperarea culturală; transportul internațional rutier etc. Relatiile diplomatice intre ele au fost stabilite la 10 iulie 1993. Relațiile commercial-economice dintre aceste țări este caracterizată prin volumul total a activitaților commercial-economice cu Regatul Țarilor de Jos în perioada ianuarie – iunie 2010 ,care a constituit suma de 23,7 mln dolari SUA.Exportul de mărfuri realizate în Regatul Țărilor de Jos în perioada ianuarie – iunie 2010, constituit 2,9 mln. dolari SUA.Importul de mărfuri din Regatul Țărilor de Jos în perioada ianuarie – iunie 2010, a fost în suma de 20,7 mln. dolari SUA.[32]
În anul 2012, aceste cifre au crescut considerabil. Volumul total al schimburilor comerciale cu Regatul Țărilor de Jos a constituit 65,1 mil. USD, exportul din RM însumând 16,7 mil. USD, iar importul din Olanda – 48,4 mil. USD. Olanda se situează pe locul 21 printre cele 30 de țări-partenere ale RM în derularea exporturilor. În Republica Moldova sunt înregistrate 54 companii mixte moldo-olandeze, în următoarele sectoare ale economiei: telecomunicații, sectorul agro-industrial, consultanță în afaceri, sectorul imobiliar, finanțe, construcții.
Regatul Țărilor de Jos acordă și un suport Republicii Moldova prin intermediul Programului de cooperare economică cu Piețele în Curs de Dezvoltare (PSOM) lansat în urma semnări la 5 octombrie 2005 a Memorandumului de înțelegere între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Regatului Tarilor de Jos cu privire la Programul de cooperare cu piețele în curs de dezvoltare. Începînd cu 2007, Republica Moldova beneficiază de programele CBI (Centrul de Promovare a Importurilor din Țările în Curs de Dezvoltare), care includ asistență tehnică, expertiză, organizarea expozițiilor de producție autohtonă în Olanda și alte acțiuni de promovare a imaginii. În decembrie 2010 Olanda, în legătură cu măsurile de austeritate bugetară, a exclus RM din lista țărilor care beneficiază de asistență bugetară, totodată, ca măsură compensatoare, sporind asistență pe linie bilaterala (1,44 mln. Euro) și multilaterală (Early Transition Countries, pe linia BERD).[44]
Și ultima țară, dar nu ultima după importanță este Republica Federală Germană. Republica Federală Germania a recunoscut independența Republicii Moldova la 14 decembrie 1991, iar relațiile diplomatice au fost stabilite la 30 aprilie 1992. Deschiderea misiunilor diplomatice – a Ambasadei Republicii Federale Germania la Chișinău la 2 noiembrie 1992, și a Ambasadei Republicii Moldova la Bonn la 28 martie 1995, – a confirmat interesul ambelor țări de a extinde și aprofunda colaborarea bilaterală.[47] Pînă în prezent au fost semnate – 57, în vigoare – 54 de acorduri și documente adiționale, care reglementează practic toate domeniile de cooperare: politic, comercial-economic, juridic, financiar, transport, promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, cooperare tehnică, cultură și știință, etc.
Relațiile economice dintre aceste țări se caracterizează prin aceea că în 2013 Germania a fost al 6-lea partener în comerțul extern al RM: comerțul extern al RM cu Germania a crescut cu 27,55% în 2013 (comparativ cu 2012), schimbul comercial de mărfuri RM-RFG a atins 490 mln euro în 2013, o creștere de 6 %. În anul 2013 RFG se situează pe locul 5 dintre principalii parteneri de import ai RM (în 2012 – locul 6), și pe locul 6 în topul principalilor parteneri de export ai RM (în 2012 –locul 8).
Relații investiționale. În RM activează peste 400 de întreprinderi cu capital german, RFG este pe locul 5 în topul țărilor care au investit în RM. Printre cele mai mari se numără Dräxlmaier, Südzucker, Mabanaft, Knauf, Metro, Steilmann, Schenker. Soldul investițiilor germane în perioada ianuarie-iunie 2013 a constituit 48,9 mil. euro, ceea ce reprezintă 6 % din suma totală a investițiilor străine în RM în perioada dată.
Republica Moldova participă cu succes în Programul de instruire a managerilor de la întreprinderile din diferite sectoare ale economiei RM în RFG, desfășurat de Ministerul Federal al Economiei și Tehnologiei (BMWi), selecția din toamna 2013 a stabilit participarea a încă treizeci reprezentanți din RM în anul 2014.
Cooperarea pentru dezvoltare cu Germania are loc în baza Acordului dintre Guvernul RM și Guvernul RFG privind colaborarea tehnică (1994) și Acordului interguvernamental cu privire la colaborarea financiară (2008). Germania a stabilit următoarele priorități în cooperarea cu RM: susținerea dezvoltării economice durabile în vederea reducerii emigrației și a sărăciei; promovarea întreprinderilor mici și mijlocii; promovarea micro-creditelor. Ministerul pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) a continuat pe parcursul anului 2013 cooperarea activă cu RM atât prin finanțarea proiectelor deja stabilite, cât și prin inițierea unor proiecte noi, inclusiv în cooperare cu regiunea transnistreană; valoarea totală a asistenței oferite de partenerul german pentru 2014 este de 15,5 mln euro, printre sectoare noi fiind aprovizionarea cu apă potabilă și tratarea apelor reziduale și consolidarea calității și eficienței în domeniul sănătății.[44]
Contactele bilaterale în domeniul științei și învățământului sunt promovate în conformitate cu Protocolul din anul 1998, care favorizează colaborarea directă între Serviciul German pentru Schimbul Academic (DAAD) și Ministerul Învățământului al Republicii Moldova, precum și între Conferința Rectorilor Instituțiilor de Învățământ Superior (HRK) și Consiliul Rectorilor din Republica Moldova. Germania a acordat un sprijin consistent prin oferirea burselor de studii și cercetări științifice studenților, savanților și funcționarilor moldoveni. O importantă realizare în domeniu o constituie inaugurarea la 1 martie 2006 a Institutului cultural "Moldova" cu sediul le Leipzig. Scopul acestui Institut, deocamdată unic în spațiul german și european, este promovarea dialogului și contactelor cu instituțiile din Republica Moldova, promovarea cercetărilor științifice, organizarea conferințelor științifice și realizarea diferitor proiecte în domeniile învățământului, științific și cultural.
Republica Moldova acordă o atenție specială dezvoltării relațiilor cu Germania, pe care la consideră deosebit de importante în procesul de consolidare democratică și economică a țării și integrării în structurile europene.[47].
2.3. Colaborarea bilaterală între RM și vecinii săi, România și Ucraina
Imediat după proclamarea independenței și recunoașterea de către comunitatea internațională, Republica Moldova a depus eforturi considerabile pentru stabilirea relațiilor internaționale, prin aderarea la cele mai importante organisme și organizații politice și economice internaționale, precum și prin semnarea acordurilor bilaterale cu diferite țări. Fiind o țară mică, cu resurse naturale limitate Republica Moldova nu-și poate dezvolta economia, decât integrându-se în structurile economice europene și mondiale. În acest sens, eforturile de integrare în comunitatea internațională au fost promovate atât la nivel central, cât și la nivel regional prin intensificarea cooperării comunităților regionale cu structurile similare din țările vecine, România și Ucraina.[3,p.73]
Relații de colaborare stabile între regiunile frontaliere ale Republicii Moldova, României și Ucrainei au fost stabilite încă la mijlocul anilor ‘80, însă ele purtau un caracter mai mult formal. După 1989, odată cu noile realități din Europa, aceste relații s-au intensificat, dar ele erau stopate de lipsa clarității în relațiile externe între state. Prin semnarea tratatului de bază româno-ucrainean la 2 iunie 1997, au fost puse bazele unei cooperări mai strânse între România și Ucraina în diferite domenii, inclusiv în domeniul cooperării transfrontaliere. În conformitate cu art. 8 a Tratatului, părțile se angajau să sprijine cooperarea între unitățile administrativ-teritoriale din regiunile de frontieră. Mai mult decât atât, prin același articol se preconiza crearea Euroregiunilor „Prutul de Sus” și „Dunărea de Jos” la care puteau să participe și unități administrativ-teritoriale din Republica Moldova. Euroregiunile, fiind formele instituționalizate ale cooperării transfrontaliere constituie, în prezent, un model eficace pentru rezolvarea problemelor de dezvoltare social-economică a oricăror țări limitrofe. Acesta se explică prin faptul că între regiunile de frontieră a țărilor limitrofe există legături tradiționale stabilite de veacuri, problemele cu care se confruntă sunt în mare parte omogene, iar rezolvarea lor nu se poate face exclusiv pe teritoriul statelor naționale.
Cooperarea între Republica Moldova și Ucraina a evolutat și în condiții aparte una față de alta. Relațiile României cu Republica Moldova ar fi trebuit să obțină un caracter special, datorită culturii, limbii, și trecutului istoric comun[12,p.44]. România a fost primul sata care a recunoscut independența Republicii Moldova,27 august 1991. Relații diplomatice, la nivel de ambasadă, au fost satbilite la data de 29 august 1991.
România concepe relația sa cu Republica Moldova pe două elemente majore:
afirmarea caracterului special al acestei relații, conferit de comunitatea de limbă, istorie, cultură, tradiții – realități ce nu pot fi eludate sau negate;
dimensiunea europeană a cooperării bilaterale, având la bază obiectivul strategic al integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Liniile de bază ale relației bilaterale sunt stabilite prin Declarația privind instituirea unui parteneriat strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, care a fost semnat la București, la 27 aprilie 2010, respectiv prin Planul de acțiune între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova pentru aplicarea Declarației Comune, care a fost semnat la Iași, la 3 martie 2012[50]. Pînă în prezent au fost semnate 159 de tratate, în cele mai diverse domenii cu statul Român, și între Republica Moldova și România există 41 de Acorduri aflate în proces de negociere[44].
Pe plan economic, între Republica Moldova și România sunt încheiate o mulțime de Acorduri, privind cooperarea economică, comercială, investiții. Din acestea putem menționa: Protocolul între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova la Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, semnat la București, la 14 august 1992, Protocolul a fost semnat la București, la data de 13 noiembrie 2009; Memorandum de Înțelegere între Ministerul Mediului și Pădurilor al României și Ministerul Mediului al Republicii Moldova privind colaborarea în domeniul protecției mediului, care a fost semnat la București, la data de 27 aprilie 2010; Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la București, la data de 27 aprilie 2010; și multe altele cu o impotanță mare.[50]
Conform datelor statistice ale BNS în anul 2012, nivelul comerțului bilateral a înregistrat valoarea de 977,3 milioane USD, în creștere cu 2,8% în comparație cu anul 2011, din care exportul produselor moldovenești a fost de 356,7 milioane USD, în descreștere cu 5,2%, iar importul din România de 574,3 milioane USD, în creștere cu 8,1%.
La 31.12.2012 erau înregistrate în România un număr de 4103 de societăți mixte moldo-române, cu un capital total investit de 34.85 milioane dolari SUA, Moldova ocupând locul 46 în topul investitorilor străini.[44]
România, este statul care ne susține din punct de vedere economic, politic privind integrarea în UE. Această țară își ia angajamentul de a fii prima țară care va ratifica Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europenă, această noutate a fost anunțată de către Președintele Senatului României, Călin Popesc-Tăriceanu.[47]
De asemenea, o colaborare importantă dintre RM și România a fost construcția gazoductului Iași-Ungheni. Pentru construirea acestui gazoduct, sa finanțat 5,289 mil euro. Republica Moldova este convinsă că cel târziu la 27 august 2014, va beneficia, prin intermediul gazoductului Iași-Ungheni, de gaze din România, la tarife mult mai bune.[33]
Cooperarea Republicii Moldova cu Ucraina are o istorie seculară. După obținerea independenței, Republica Moldova și Ucraina, nu doar ca state vecine, ci și în calitate de țări cu mai multe tangențe comune, au construit instituțiile statului și au inițiat mai multe proiecte de colaborare în contextul politicii procesului de europenizare și globalizare. Prima “ciocnire” de cooperare între RM și Ucraina a avut loc la data de 25 iunie 1992 prin Cooperarea Economice a Mării Negre. Aceasta a fost cauzată de idealurile procesului de europenizare și prin promovarea unei politici comune în utilizarea resurselor umane și naturale, surselor energetice, etc.
Al doilea proiect european, asupra căruia au depus eforturi considerabile Republica Moldova și Ucraina, a fost Acordul de Parteneriat și Colaborare, care a intrat în vigoare la 1 iulie 1998. Condițiile APC au fost identice pentru Republica Moldova și Ucraina. Ulterior, Republica Moldova și Ucraina au devenit membre ale Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est.[31]
Un alt factor important îl constituie apropierea geografică de frontierele Uniunii Europene ale Republicii Moldova și Ucraina. În 2004, s-au produs evenimente deosebit de importante: la 2 aprilie 2004, șapte noi state devin membre ale NATO, printre ele și România. Astfel frontiera de vest a țării noastre devine frontieră cu Alianța Nord-atlantică. La 1 mai 2004, aderarea a zece noi membre la Uniunea Europeană, apropie și mai mult Republica Moldova și Ucraina de spatial UE. Iar în 2002, Marea Britanie și Suedia au lansat ideea de a oferi Republicii Moldova și Ucrainei, statul de vecini speciali ai UE. Un rol important întru promovarea relațiilor bilaterale între Republica Moldova și Ucraina, cât și activitatea lor comună în promovarea procesului de europenizare, l-a avut crearea în martie 2003 a mecanismului de cooperare trilaterală Republica Moldova – Ucraina – UE, în special în domeniul problemelor de frontier.
Un alt proiect comun dintre Republica Moldova și Ucraina îl constituie cooperarea în cadru GUAM (Cooperarea în cadrul Organizației pentru Democrație și Dezvoltare Economică).[5,p.52]
Din punct de vedere economic, Ucraina ocupă a treia poziție printer partenerii economici ai RM. Volumul de schimburi comerciale dintre Moldova și Ucraina pentru perioada anului 2011 a constituit 794 mil USD, ceea ce este cu 29% mai mult față de anul 2010. Însă volumul de schimburi comerciale pentru anul 2012 a constituit 716,6 mil USD[44].
De asemenea, o atenție deosebită trebuie acordată discuțiilor și implicării Ucrainei în reglementarea problematicii transnistriene. Rolul Ucrainei poate fii definitoriu, luînd în considerare mai mulță factori precum: impactul direct asupra Ucrainei a consecințelor conflictului, rolul de mediator în formatul de negocieri 5+2, preluarea în 2013 a Președenției în exercițiu a OSCE.[5,p.52]
Un parteneriat stabil între RM și Ucraina constituie un plus de imagine pentru ambele state, atunci cînd vine vorba despre Uniunea Europenă. Continuarea bunelor relații de vecinătate între aceste două state, precum și soluționarea problemelor existente reprezintă un element fundamental pentru stabilirea și păstrarea securității regionele. Astfel, proiectele ce țin de integrarea în cadrul economic, social și energetic European pentru promovarea vectorului European, cooperarea transfrontalieră, dezvoltarea și promovarea relațiilor commercial-economice vor contribui nu doar la consolidarea stabilității regionale, ci și la îmbunătățirea veții de zi cu zi a cetățenilor.
Capitolu III. Republica Moldova- cooperarea cu instituțiile europene
3.1. Cooperarea pe plan economic a RM cu instituțiile europene
Integrarea economică presupune procesul prin intermediul 2 sau mai multe piețe, anterior separate și de dimensiuni diferite se unesc pentru a forma o singură piață comună, economia acestora ajungînd sa lucreze ca o entitate. În vederea integrării economice, se urmăresc atingerea obiectivului superior, Bunăstarea economică, care se efectuează prin depășirea ineficienților economiilor anumitor state.[21,p.17]
Republica Moldova reprezintă o țară cu o economie slabă, cu forță de muncă ieftină, cu soluri fertile și neprelucrate. Ea reprezintă un stat european din punct de vedere geopolitic, cultural, economic, religios, aceste fiind unele din obiectieve stategice în vederea alegerii vectorului european. Acordul de Parteneriat și Cooperare, semnat la 28 noiembrie 1994, reprezintă documentul de bază în vederea cooperării între RM și UE.[39]
Uniunea Europeană este un important partener economic al Republicii Moldovei. Relațiile economice dintre aceste 2 entități au cunoscut o bună evoluție. Acest fapt se referă la diverse aspecte ale ctivității economice: comerț exterior, investiții străine și remitente. Deosebit de intens decurg relațiile comerciale cu UE[38]. Exporturi de mărfuri moldovenești în țările europene a constituit pentru anul 2011-1083108,4 mii USD, pentru anul 2012-1013927,1 mii USD, iar pentru anul 2013-1137286,1 mii USD. Importurile de marfuri europene a avut o pondere mai mare, în anul 2011 acesta fiind de 2258699,3 mii USD, in 2012-230430,2 mii USD, și in 2013-2472111,6 mii USD.[2][Anexa1]
Republica Moldova cooperează cu Uniunea Europenă nu doar în privința comerțului exterior de mărfuri, dar și în privința dezvoltării economiei, îndeplinirea obiectivelor economice. În această privință, Republica Moldova colaborează cu instituțiile speciale privind dezvoltarea și promovarea economiei, acestea fiind Banca Europenă de Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții și Uniunea Europenă. Pe lîngă aceste instituții, Moldova cooperează și cu statele membre ale UE privind dezvoltarea economică.
Uniunea Europenă este donatorul principal de asistență financiară pentru RM. Aceasta se concentrează în primul rînd pe dezvoltarea democrațică și buna guvernare, reducerea sărăciei și creșterea economică. În anii următori, Moldova are șanse de a obține mai mult suport din partea UE, deoarece va crește bugetul UE pentru politica europeă de vecinătate pentru anii 2015-2020 cu 40%. Acest buget se va baza pe principiul „mai mult sprijin pentru mai multe progrese”.
În cadru Programului Indicativ Național, acesta reprezintă un document de programare a asistenței al Comisiei Europene, pentru anul 2011-2013, Republica Moldova a beneficita de 273,14 mil euro de la Instrumentul Europena de Vecinătate și Parteneriat în trei domenii:
Buna guvernare, supremația legii și libertățile fundamentale;
Dezvoltarea socială și umană;
Comerț și dezvoltare durabilă.[33]
După anunțul făcut de prim-ministru Iurie Leancă, din 2009 până în 2012, asistența financiară a UE față de Republica Moldova s-a dublat.[47]
O instituție cu care RM are o colaborare strînsă în privința asistenței financiare este Banca Europenă pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Înființată în 1991, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare folosește investițiile pentru a susține dezvoltarea economiei de piață și a democrației în 27 de țări, din Europa Centrală până în Asia Centrală. BERD oferă finanțări de proiecte pentru bănci, întreprinderi industriale și comerciale, adresându-se atât noilor inițiative cât și companiilor deja existente. De asemenea, colaborează și cu societăți din sectorul public pentru a sprijini privatizarea acestora, restructurarea întreprinderilor de stat și îmbunătățirea serviciilor municipale sau comunale. Finanțările BERD pentru proiecte aparținând sectorului privat fluctuează între €5 milioane și €250 milioane, sub formă de împrumuturi sau de participații la capitalul social. Cifra medie a investițiilor BERD este de €25 milioane.[45] BERD are un capital subscris de 20 mld. euro, cele mai semnificative contribuții aparținând SUA – 2 mld. euro, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie – câte 1.7 mld. euro, Federația Rusă – 800 mil. euro, Comunitatea Europeană și Banca Europeană de Investiții – 600 mil. euro, etc.
BERD este cel ami mare investitor institutional în regiune și mobilizează investiții străine directe semnificative. BERD exercită o activitate amplă și în Republica Moldova. Proiectele pentru anul 2012 ale BERD au fost de domeniul afacerii, domeniu energetic, sectorul financiar, infrastructură. Pentru anul 2013 acestea au cuprins proiete privind implimentarea noilor politici în domeniul administrării băncii locale, reducerea a rolului statului în economie, dependent țării de energia importată au scos în evidență necesitatea concentrării pe securitatea energetică. În luna martie 2013, erau implimenate 96 de proiecte, cu o valoare de 1,263 mil euro.
Un program aparte de finanțare de către BERD în Republica Moldova este Programul BAS. Aceasta susține dezvoltarea și sporira competitivității întreprinderilor private mici și mijlocii prin acoperirea financiară partial a costurilor pentru servicii de consultanță. De al începutul activității sale, BERD BAS a spijinit în jur de 320 de ÎMM din Moldova din diferite sectoare ale economiei, precum agricultură, industrie alimentară, industrie de confecții, etc. valoarea totală de asistență fiind de 1,7 mil euro.[40]
Din anul 2012, BERD oferă linii de credit de 10 milioane de euro pentru proiectele de eficiență energetică din Republica Moldova. Gospodăriile casnice și întreprinderile private din Republica Moldova vor putea reduce facturile de energie, grație celor două linii de finanțare de 10 milioane de euro în total, oferite BC „Moldova Agroindbank” SA de către BERD pentru creditarea persoanelor fizice și a companiilor private. Cu o experiență de peste 21 de ani, Moldova Agroindbank este liderul pieței financiar-bancare din Republica Moldova, și manifestă un puternic angajament pentru finanțarea proiectelor de eficiență energetică ale clienților săi persoane fizice și juridice, atât din resuse proprii, cât și din cele atrase. Cele două noi linii de credit au fost acordate BC „Moldova Agroindbank” SA grație aplicării cu succes a numeroaselor linii de finanțare BERD, începând cu 1995.
BERD oferă asistență tehnică în cadrul finanțărilor din partea Uniunii Europene și Suediei pentru ca BC”Moldova Agroindbank” S.A să-și continue aprofundarea cunoștințelor și implementarea strategiilor de marketing în finanțarea investițiilor de eficiență energetică.
În anul 2014, BERD va contribui la creșterea fluxului de credite acordate companiilor mari din Moldova cu o facilitate inovativă privind partajarea riscului de credit în limita a 10 mln de euro în colaborare cu Mobiasbancă – Groupe Société Générale. Noul mecanism este similar celui de emitere a garanțiilor, iar BERD va prelua 50% din riscul aferent proiectelor finanțate de bancă. În acest fel, Mobiasbancă își va reduce expunerea la riscuri și va putea oferi sume mai mari la credite pe termen lung clienților din segmentul corporativ. Facilitatea de partajare a riscului va contribui la promovarea bunelor practici în domeniul afacerilor din partea clienților Mobiasbancă, deoarece aceste credite vor respecta cerințele BERD în materie de bonitate, integritate și standarde de mediu. Mobiasbancă este o bancă comercială, ce deservește peste 106.000 de clienți activi din sectoarele corporativ, ale micului business și cel privat prin intermediul unei rețele de 56 de filiale. Banca face parte din Groupe Société Générale SA, una dintre cele mai mari instituții financiare din Europa.[47]
O altă instituție de finanțare, cu care cooperează RM este Banca Europenă de Investiții. Banca Europeană de Investiții aparține celor 28 de state membre. Sarcina sa este de a lua bani cu împrumut de pe piețele de capital și de a acorda credite cu dobândă scăzută pentru proiecte privind îmbunătățirea infrastructurii, furnizarea de electricitate sau ameliorarea normelor de mediu atât în țări din UE cât și în țări vecine sau în țări curs de dezvoltare. În anul 2008, BEI a strâns suma de aproximativ 60 de miliarde de euro. Banca nu activează în scopul obținerii de profit, ci acordă credite la o rată a dobânzii apropiată de costul la care au fost împrumutați banii. De asemenea, BEI acordă asistență financiară Parteneriatului Estic al UE.
Serviviile pe care le acordă banca sunt:
Împrumuturi: acordate unor programe sau proiecte viabile, atât din sectorul public cât și din cel privat. Destinatarii pot fi foarte diferiți, de la mari corporații până la municipalități și întreprinderi mici.
Asistență tehnică: furnizată de o echipă formată din economiști, ingineri și experți pentru a veni în completarea facilităților de finanțare.
Garanții: pentru un număr mare de organisme, de exemplu bănci, societăți de leasing, instituții de garantare, fonduri mutuale de garantare, vehicule investiționale.
Capital de risc: solicitările de capital de risc trebuie adresate direct unui intermediar.[36]
BEI a început activitatea în Republica Moldova în urma Acordului cadru dintre Guvernul Republicii Moldova și Banca Europenă de Investiții, care a fost semnat în noiembrie 2006. Extinderea activității BEI a fost realizată în Contextul Deciziei Consiliului UE privind acordarea unui mandat de împrumut în valoare de 500 mil euro țărilor de vecinătate estică, inclusive Moldova. De la începutul activității sale în Republica Moldova, au fost initiate mai multe 9 proiecte investiționale în valoare de aproximativ 300 mil euro, în domenii precum drumurile, sectorul vitivinicol, renovarea transportului public în Chișinău, aprovizionarea cu apă și canalizare a mai multor orașe din țară.[40]
Banca Europeană pentru Investiții a semnat astăzi, 24 noiembrie 2010, un acord de finanțare pentru o linie de credit în sumă de 20 milioane de euro cu o bancă comercială din Moldova. Scopul acordului este oferirea accesului la finanțare pe termen lung și la rate ale dobânzii avantajoase, în special întreprinderilor mici și mijlocii, pe un termen de până la 10 ani.[47]
În privința drumurilor, menționate mai sus, în anul 2013, BEI a susținut reabiliatera drumurilor din RM, acordînd un împrumut de 150 mil euro . Potrivit Acordului, mijloacele financiare vor fi direcționate pentru efectuarea lucrărilor de reconstrucție a drumurilor pe coridoarele transeuropene ce trec prin țara noastră – secțiunea de sud-vest a centurii Chișinău, finalizarea legăturii de la Porumbeni la Cimișlia și un drum de ocolire la Comrat.
Sunt unele proiecte în Republica Moldova în care BERD și BEI acționează în comun. Un proiect de genul acest a fost privind modernizării calei ferate. Aceste două bănci au acordat un împrumut de 50 mil euro pentru modernizarea Î.S, “Calea Ferată din Moldova”. Totodată, BERD și BEI va oferi cite un credit de 150 mil euro pentru reabilitarea drumurilor.
Un alt proiect de cooperare între aceste două bănci în Republica Moldova, este oferirea de granturi pentru rebilitarea drumurilor și dezvoltarea sectorului agricol, pentru anul 2014.[47]
Colaborarea Republicii Moldova cu UE privind integrarea economică, sau coopeararea în domeniul economiei, are o multime de avantaje. Pe lîngă susținerea dezvoltării economice și efectuarea proiectelor, autorul menționează și alte avantaje. Ca de exeplu.
Acumularea și diversificarea resurselor financiare, accesul la diferite fonduri europene;
Avantajul de la participarea în diverse structure europene în procesul integrării, obținerea preferințelor comerciale;
Simplificarea la tehnologii noi și avansate;
Majorarea salariilor, posibilități de a allege noi locuri de muncă;
Îmbunătățirea nivelului de ocrotire a sănătății;
Perfecționarea sistemului protecției sociale.
În ciuda tuturor avantajelor, țara se poate confrunta și cu unele costuri ale integrării.
Costuri de adaptare la normele și politicele UE. Aceste reprezindă cheltuieliel care le suportă țara pentru a atinge normele UE.
Costurile de la modernizarea economiilor naționale. Aceasta reprezintă cheltuieli sociale ce se referă la modernizarea forțelor de producție.
Costurile antreprenorilor
Costurile condiționate de statutul de membru al UE;
Costurile populației privind cheltuielile de la majorarea prețurilor la bunuri ți servicii.[21,p.65]
3.2. Politica de Securitate a RM în colaborare cu instituțiile europene.
Conceptul asupra securității, este astăzi radical schimbată. A securiza o societate nu mai înseamnă a așeza cîteva tunuri sau tancuri la frontier. [12,p.30]
Securitatea națională este un subiect de importanță majorăpentru fiecare stat, deoarece exprimă atitudinea acestuia față de existent sa pe arena international. Conținutul strategiilor diferă în funcție de stat dar toate au rolul de a stabilianumite priorități și acțiuni pentru asigurarea securității statului.
Stategia Securității Naționale este un document care definește, conceptele, obiectivele, stabilirea mijloacelor și metodelor care pot fii utilizate pentru realizarea scopurilor propuse. Republica Moldova a elaborat acest document în anul 1995, cu o întîrziere de 4 ani de la proclamarea independenții. Foarte multe elemente din acest document, a avut o întîrziere în politica de Securitate și deci cu nici un effect pentru țară.
Republica Moldova a semnat în 2006 Planul Individual de Acțiuni al Parteneriatului Moldova-NATO. Acest parteneriat prevede efectuarea unei reforme profunde în sectorul de securitate.
Un elemnt important al SSN este dezvoltarea ideii de Consolidare a securității naționale prin colaborarea activă cu instituțiile international, regionale specializate. Participarea Republicii Moldova în cadrul de cooperare multilaterală constitue principalul mijloc de soluționare a problemelor de Securitate ale statului. Dezvoltarea relațiilor în cadru ONU, Consiliul Europei, OSCE, dar și cu UE și NATO constitue un fundament pentru soluționarea problemelor de securitate.[23]
NATO, sau Organizația Tratatului Atlanticului de Nord care a fos înființată prin Tratatul Atlanticului de Nord semnat la Washington la 4 aprilie 1949, este cea mai importantă organizație de securitate. Atribuțiile ei cele mai importante sunt în accord cu perspectiva legată despre securitatea cu care operează organizația. Această organizație trebuie să își îndeplinească datoria fundamentală și permanentă față de membrii săi, prin garantarea securității și independenții acestora. Ea trebuie să extindă garanția seurității asupra țărilor partenere din întreaga Europă, prin intermediul parteneriatului și al cooperării multilaterale. Deasemenea, NATO trebuie să fie gata să susțină eforturile comunităților international de prevenirea a crizelor și a conflictelor.
Pentru a-și atinge scopurile propuse, NATO aplică patru sarcini, care exercită un rol primordial la apărarea securității națiunilor, acestea fiind securitatea, consultarea, descurajarea și apărarea. Structurile create în cadrul NATO permit țărilor membre de a ăndeplini sarcinile date. Ele asigură o permanentă conlucrare și cooperare în domeniul politic, economic și alte domenii non-militare, precum și formarea de planuri commune de apărare.[12,p.33].
Colaborarea dintre Republica Moldova și NATO constituie un subiect cu o conotație mai specială atât pentru clasa politică de la Chișinău, cât și pentru societate în ansamblu. Evoluția relațiilor cu această organizație creează impresia existenței unor raporturi ale căror rezultate se preferă a fi trecute cu vederea. O astfel de atitudine sugerează ideea că colaborarea dintre părți ar avea un caracter dezechilibrat și departe de a fi foarte sincer din cauza atitudinii autorităților moldovenești. Relațiile pragmatice dintre părți sunt subiect al discuției atunci cînd Chișinăul are nevoie de expertiza sau asistența tehnică și financiară pentru implementarea unor proiecte cu ajutorul NATO. În acest context avem în vedere, în mod special, acțiunile care au vizat identificarea, analiza, reambalarea, depozitarea, în condiții de siguranță, a peste 3200 de tone de produse chimice periculoase și pesticide care erau păstrate în condiții improprii în localitățile rurale din țară. Pe lîngă faptul evidențiat deja că tema colaborării cu NATO este un subiect care lipsește din discursurile politicienilor din Republica Moldova, există mai multe situații care ne fac să ajungem la concluzia că autoritățile moldovenești evită să inițieze dezbateri profunde privind importanța relațiilor Chișinăului cu Alianța Nord-Atlantică. Există cel puțin două cauze care explică această atitudine rezervată din partea populației și a elitei politice din Chișinău. În primul rînd, este vorba de percepția negativă față de NATO moștenită de cetățenii Republicii Moldova din perioada Războiului Rece. O altă cauză ascunsă, însă evidentă, ține de atitudinea negativă a Federației Ruse față de extinderea NATO, ce exercită o influență indirectă și a supra noastră. [24]
Totuși, pentru colaborarea cu această instituție au existat doua cause importante. Prima constă în fucția ne-militară pe care NATO o îndeplinește, și care este crucială pentru orice evoluție regional. Aceasta fiind foarte importantă pentru țările foste socialiste.și a doua este funcția cea de raționalizare a unei societăți. În acea perioadă avea loc o criză de funcționare a instituțiilor, deficit democratic, selecția a leitelo, ce putea fii soluționată doar din exterior.[12,p.59]
Republica Moldova trebuie să elaboreze perspectivele cooperării în viitor cu NATO. Extinderea și aprofundarea cooperării Republicii Moldova-NATO ar putea lua în calcul instituirea unui grup de lucru pe problema reformei în domeniul securității și apărării din care să facă parte experți ai Alianței Nord-Atlantice. Acest grup de lucru ar putea fi instituit cu scopul de a oferi expertiza necesară reformei în domeniul securității și apărării. Politicienii din Republica Moldova, stabilind integrarea europeană drept obiectiv strategic, trebuie să sprijine dezvoltarea relațiilor cu NATO. Drept urmare, se impune o colaborare mai strânsă cu Alianța Nord-Atlantică pentru posibilitatea ulterioară de participare eficientă în cadrul Politicii Europene de Securitate și Apărare Comună. În sfîrșit, participarea în cadrul unor operațiuni internaționale în cadrul NATO ar însemna că Republica Moldova ar putea fi nu doar consumator, ci și furnizor de securitate. O astfel de situație ar însemna, cel puțin, un mijloc suplimentar de promovare a intereselor statului la nivel internațional.[24]
O altă organizație europenă în vedera securității naționale și apărarea dreptului omului este OSCE. Dezvoltarea relațiilor internationale în vederea apărarea dreptului omului, astăzi ea depinde de activitatea organizațiilor internaționale. Un efect deosebit în această problemă o are oragnizația OSCE.[30,p.9]
Forul internațional a fost creat în 1975 sub numele de Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa. Crearea CSCE a avut drept scop depășirea divizării Europei după cel de-al Doilea război mondial și asigurarea securității printr-un forum de dialog și negocieri multilaterale între Est și Vest.
Republica Moldova a aderat la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa la 30 ianuarie 1992, iar la 26 februarie a aceluiași an a semnat Actul Final de la Helsinki. Din momentul aderării Republica Moldova s-a bucurat de o susținere permanentă din partea OSCE, care este principalul actor internațional colectiv, implicat plenar în procesul de reglementare a conflictului transnistrean.
Principalele direcții de cooperare ale Republicii Moldova cu OSCE vizează următoarele aspecte:
OSCE, deținînd rolul de mediator, contribuie esențial la reglementarea conflictului transnistrean, inclusiv prin organizarea procesului de negocieri, elaborarea proiectelor de documente la subiectele politice, militare ș.a.
OSCE informează comunitatea internațională despre evoluțiile în procesul de reglementare a conflictului transnistrean
OSCE asistă la democratizarea societății civile moldovenești și dezvoltarea celei din regiunea transnistreană.[44]
În conformitate cu Decizia celei de-a XIX-a Reuniuni a Comitetului Înalților Funcționari din 4 februarie 1993, a fost instituită Misiunea OSCE în RM care și-a început activitatea la 23 aprilie 1993. În prezent Misiunea este condusă de către ambasadorul Philip N. Remler.
Prioritatea de bază aactivității Misiunii este să acorde ajutor în soluționarea conflictului transnistrian. Această problămă își are rădăcinele în conflictul izbucnit în 1992 între autoritățile transnistriene și conducerea central de la Chișinău.
OSCE joacă un rol cheie în procesul de negocieri în vederea atingerii unei reglementări durabile și atotcuprinzătoare a conflictului transnistrean. Începând din 2005, acest proces este cunoscut ca „5+2” și include OSCE, Rusia și Ucraina în calitate de mediatori, precum și Uniunea Europeană și Statele Unite – în calitate de observatori. Misiunea colaborează cu cele două părți cu scopul de a consolida încrederea între oamenii care trăiesc pe ambele maluri ale râului Nistru.
Alte activități ale Misiunii include controlul asupra armelo, chestiuni associate cu drepturile omului, susținerea proceselor electorale, dezvoltarea unui mediu liber pentru mass-media.[45]
În genere problema transnistriană este preocupată de întreaga Europa. Aceste două instituții exercitînd un rol primordial la soluționarea acesteia. pentru obținerea progresului în acest subiect se impune elaborarea unei strategii naționale ferme și realiste de reglementare, care să corespundă intereselor naționale ale Republicii Moldova. Este actuală continuarea dialogului în formatul 5+2, implicarea plenară a UE și SUA în procesul de reglementare, transformarea misiunii militare trilaterale de pacificare într-o misiune internațională civilă sub mandatul OSCE, promovarea proiectelor sociale și economice cu implicarea actorilor politici și a societății civile de pe ambele maluri ale Nistrului.
Anul 2011, a fost caracterizat, în privința conflictului transnistrian, prin 3 elemente importante: schimbarea politicii rusești față de admininistrația lui Igor Smirnov, ceea ce a generat al doilea element- reluarea negocierilor oficiale în formatul 5+2 și schimbarea conducerii regiunii transnistriene. Reluarea negocierilor a fost o preocupare primordial. La acel moment printer actorii implicate existau trei puncte de vedere. Prima abordare era împărtășită de RM, UE, SUA și OSCE, care pledeau pentru reluarea negocierilor. Rusia promova idea ca părțile săgăseacă compromisuri, pe cînd Tiraspolu nu dorea reluarea negocierilor[5,p.52]
Republica Moldova are de dezlegat toate problemele și neînțelegeri și de regândit acțiunile pe termen scurt, mediu și lung, în vederea eficientizării cadrului de negocieri și sincronizării procesului de integrare europeană cu cel de reintegrare. În fond, Republica Moldova nu are de solicitat partenerilor de dezvoltare și părților în formatul „5+2” decât să fie reprezentate în cadrul negocierilor și deciziilor adoptate pe măsura potențialului fiecărui actor implicat, pornind de la premisa că existența conflictului este în detrimentul cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului și nu face bine dezvoltării întregului continent european. [26]
3.3. Colaborarea RM cu Consiliul Europei
Consiliul European este moștenitorul conferințelor la vîrf al șefilor de stat sau de guverne. O primă conferință de acest gen a avut loc la Paris în 1961. În decemnbrie 1974, Franța a propus denumirea de „Consiliu European”. Aceasta reprezință instanța supremî a voinței politice. Potrivit articolului D din Tratatul de la Maastricht „Consiliul European impulsionează dezvoltarea Uniunii și stabilește oriențările politice generale necesare acestei dezvoltări”.[40]
Precizarea obiectivelor Consiliului European a fost definită în iunie 1983 la Stuttgart. În acest context, Consiliului i-au fost conferite următoarele atribuții:
Asigurarea schimburilor de informații întrun registru vast de subiecte neoficiale sau declarații publice.;
Să organizeze dezbateri care să se finalizeze cu decizii, directive pentru acțiuni viitoare sau declarații publice;
Să participe la „cooperarea politică”, adica la coordonarea politicii exterene europene în problemele internaționale majore;
Consiliul European determină marile orientări economice și politice ale UE, însărcinînd Consiliul de Miniștri să traducă formal aceste orientări în decizii.[45]
Competențele Consiliului European sunt grupate în 3 categorii principale. Prima categorie este materia politicilor generale. În acest subpunct Consiliul dea Uniunii impulsuri necesare dezvoltării sale și îi definește orientările și proprietățile politice generale, îndeosebi asupra marilor orientări politice economice, asupra locurilor de muncă, asupra orientărilor stategice ale programelor legislative și operațiunilor în spațiul de liberatate. A doua categorie se axează pe politice externe și securitate comună. Aici Consiliul are competența de a indentifica interesele startegice ale Uniunii, să fixeze obiectivele și să definească orientările generale ale politicii externe și de securitate comună. Și ultimul compartiment se atribuie intituțiilor. În acest compartiment Consiliul European are dreptul să aprobe alcătuirea Parlamentului European, să propună alegerea de către Parlamentull European a candidatului la Președenția Comisiei Europene, să desemneze Înaltul reprezentat al Uniunii pentru Afacerile externe și politica de securitate, să convoace o Conferință a reprezentanților guvernelor și Statelor memebre pentru a se renunța la modificările care sunt de adus tratatelor, etc.[40]
Consiliul Europei, deși este o organizație internațională, are un impact major asupra dezvoltării țărilor din Europa Centrală și de Est prin consolidarea cooperării regionale și promovarea cooperării transfrontaliere.
Republica Moldva a depus eforturi considerabile pentru stabilirea relațiilor internaționale, imediat după proclamarea independenții și recunoașterea de către comunitatea internațională, prin aderarea la cele mai importante organisme și organizații politice și economice internaționale.[21,p.210]
Cazul adărării a Republicii Moldova la Consiliul Europei este unl specific deoarece avantajele aderării la prima fază, s-au ciocnit de necesitatea realizării unor angajamente și obligații deloc usoare pentru elita politică moldovenească. Aceasta a devenit membră a CoE la 13 iulie 1995. Aderarea Republicii Moldova la CoE a constituit un eveniment hotărîtor spre edificarea statutului democratic și de drept.
Din momentul aderării RM la Consiliul, începe etapa de consolidare a relațiilor de cooperare cu acest prestigios for european. Din start, din totalitatea problemelor ce erau pe agenda zilei, o atinție deosebită a fost acordată înființării misiunii diplomatice, care urma să asigure o legătură permanentă dintre autoritățile naționale și organele de lucru a Consiliului Europei.[4,p.54]
RM a ratificat 75 și a semnat alte 21 convenții ale CoE, care prin implementarea lor au generat un șir de amendamente legislative și instituționale în ordinea juridică internă. Dintre acestea menționăm Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale și Protocoalelor sale adiționale, Carta Socială Europeană, Carta autonomiei locale, Convenția-cadru privind minoritățile naționale, Convenția cu privire la lupta contra traficului de ființe umane ș.a.De asemena Republica Moldova participă și al numeroase acorduri.
Aceste acorduri, la care Republica Moldova participă cu drepturi depline, sunt următoarele:
Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, la care RM este membru CEB din 04.05.1998. Cele mai recente proiecte CEB pentru RM sunt acordul de contribuție în sumă de 500 mii Euro, destinat Centrului de Transfuzie a Sângelui din Chișinău, care va permite dezvoltarea capacității tehnice pentru fracționarea secundară a plasmei și aprobarea creditului în valoare de 13.4 mln. Euro pentru co-finanțarea Proiectului II de locuințe sociale, destinat segmentelor social-vulnerabile ale populației RM.
Grupul de cooperare pentru prevenirea, protecția și acordarea ajutorului în caz de calamități cu caracter natural și tehnologic de mare amploare (EUR-OPA).
Grupul de cooperare pentru combaterea abuzului și traficului ilicit de droguri din cadrul CoE (Grupul Pompidou). Republica Moldova este membru cu drepturi depline al Grupului Pompidou din 12 iunie 2012.
Grupul de state pentru combaterea corupției (GRECO). Republica Moldova este membru cu drepturi depline GRECO din 27 iunie 2001.
Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția). Republica Moldova este membru cu drepturi depline al Comisiei din 25 iunie 1996 și beneficiază de expertiza Comisiei de la Veneția pe marginea proiectelor de legi din RM.[40]
Printre multiple funcții și responsabilități, Ministrul Afacerilor Externe are și rolul de coordinator în cooperarea Republicii Moldova cu organizațiile înternaționale, inclusive cu instituțiile europene. În acest sens, în contextual cooperării dintre țara noastră și Consliliul Europei i-a revenit Direcției Consiliului European din Cadrul ministerului Afacerilor Externe. Republica Moldova, la 15 mai 2003, a preluat preșidențial Comitetului de Minștr al Consiliului Europei, prezentînd proiectul “Unitate pentru Diversitate”, în care erau expuse prioritățile preșidenției moldovenești, se preconoza participarea activă a țării noastre la un șir de activități europene pentru perioada 15 mai-6noiembrie 2003.[4,p.91]
În cadrul cooperării a CoE cu RM, aceasta din urmă beneficiază de asistență. Această asistență se împate în trei categorii: programe commune ale CoE și UE pentru Moldova; banca de dezvoltare a Consiliului Europei; și fondul funiciar pentru drepturile omului.
Formatul programului a fost conceput initial ca un instrument care să faciliteze cooperarea cu țările care au aderat la Consiliul după 1989. Majoritatea programelor commune sunt specific pentru fiecare țară, dar există și o serie de programe regionale și multlaterale tematice commune în ceea ce privește, ca exemplu minoritățile naționale, lupta împotriva corurupției, și altele.
Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei reprezintă cea mai vehe instituție financiară din Europa. De la aderarea RM, în 1998, au fost aprobate șapte proiecte. Patru credite și trei subvenții pentru o sumă totală de 40 milioane euro, din care circa 5.900.000 euro constituie subvenții la dobîndă. În același timp anca menține o cooperare de lungă durată cu RM, concretizată printr-o serie de proiecte cu valoare socială ridicată și un dialog permanent cu autoritățile țării.
Fondul Funiciar pentru Drepturile Omului are ca obiectiv primordial finanțarea activităților care susțin eforturiele statelor membre la CoE de punere în aplicare a Conveției europene a Dreptului Omului și a altor instrumente. Printer proiectele pentru RM, pot fii menținate:
Proiect de 1.250000 euro, pentru garantarea unei aplicări eficiente a deciziilor instanțelor judiciare naționale;
Proiect de 200000 euro care vizează oferirea profesionițtilor unei formări de înalt nivel; etc. [40]
Deci, colaborarea între RM și CoE a fost evoluată în timp. Consiliul Europei susține statul moldav în dezvoltarea multor domenii ce țin de politică, drepturile omului, și altele. La fel Consiliul Europei susține dorința RM de aderare la UE. Consiliul Europei susține semnarea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, și țara a beneficiat de sprijinul Consiliul Europei și în privința liberalizării regimului de vize cu UE.
Privind finanțarea comună de către Consiliul Europei și Comisia, autorul menționează o beneficiere a RM de 60 de milioane euro, pentru implementarea Acordurilor de Asociere.[47]
Cooperarea RM cu CoE în privința culturii este caracterizată prin aceea că în martie 2014 a avut loc promovarea culturii moldovenești la Srasbourg. Pe marginea sesiunii Congreului Puterilor Locale și Regionale din Europa (CPLRE) care se desfășoară în perioada 25-27 martie 2014, Reprezentanța Permanentă a Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei în cooperare cu delegația națională la CPLRE a organizat un eveniment cultural. În cadrul evenimentului, a fost prezentată și o expoziție de ie și articole de artizanat, iar atmosfera de sărbătoare a fost creată și de evoluția artistică a interpreților de muzică populară Nicolae și Isidor Glib. Tot în martie, 2014, a avut loc o întîlnire între autoritățile moldovenești și Consiliul Europei privind evoluția Programul de cooperare tehnică și consultanță legată de conservarea integrată a patrimoniului cultural. A fost propusă o listă de priorități în acest domeniu care vor fi discutate cu fiecare instituție națională și ulterior vor fi incluse în Planul de Acțiuni Republica Moldova – Consiliul Europei în domeniul culturii. Strategia propusă pentru implementarea recomandărilor raportului misiunii vor fi divizate după cum urmează: a) Definirea patrimoniului Republicii Moldova; b) Instrumentele de protejare eficiente; c) Ameliorarea funcționării administrației; d) Sensibilizarea societății; e) Crearea unui sistem de formare profesională; f) Proiecte-pilot; g) Asistență și monitorizare legislativă.[38]
Pe data de 15 noiembrie 2013 a fost prezentat planul de acțiuni privind susținerea reformelor democratice în RM pentru perioada 2013-2016. Prezentul Plan constitue un mechanism detaliat de cooperare între Consiliul Europei și RM, avînd drept obiectiv strategic de a continua susținerea îndeplinirii de către RM a obligațiilor sale statutare și de aderare. Bugetul acestui plan constitue 18.235.000 euro. Acest document are drept scop susținerea autorităților în realizarea reformelor în următoarele domenii: funcționarea instituțiilor democratice, cu un accent de combaterea a corupției, reforma sectorului justiției și independent acestora, protecția și promovarea dreptului omului, libertatea și pluralismul mass-mediei, democrație locală și descentralizată.[41]
Cea mai importantă cooperare dintre CoE și RM a fost parafarea Acordului de Asociere dintre RM și UE, la data de 29 moiembrie 2013. Președintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a apreciat Summitul de la Vilnius drept un eveniment de succes și un semnal serios al importanței pe care o acordă Uniunea Europeană statelor cu care a parafat și semnat, as un șir de acte. Președintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a menționat că parafarea unor documente de o asemenea importanță este o premieră pentru Parteneriatul Estic: "Parafarea Acordului de Asociere de către Moldova și Georgia denotă faptul că aceste țări își dau bine seama ce înseamnă acest proces. Aceasta înseamnă că cele două state continuă să construiască democrația și să dezvolte economia, iar Uniunea Europeană este gata să le ajute și mai departe".
Iar președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, a apreciat progresele Republici Moldova. "Recent a fost publicat raportul privind îndeplinirea caietului de sarcini si progresele înregistrate de Republica Moldova pentru abolirea regimului de vize. Moldova a îndeplinit toate condițiile pentru liberalizarea regimului de vize", a constatat Barosso.[47]
Această parafare a dus la liberalizarea regimelor de vize pentru cetățenii moldoveni, din aprilie 28, 2014. Acest evenimet este unul istoric în contextual integrării RM la UE. Astefel noi facem pași tot mai apropiați către Uniunea Europenaă și către o democrație a statului, o dezvoltarea a economiei și la o cooperare mai restrînsă cu organizațiile și instituțiile europene, precum și cu statele member ale UE.
Concluzie și Recomandări
Republica Moldova reprezintă o țară cu o economie slabă, cu forță de muncă ieftină, cu soluri fertile și neprelucrate. Ea reprezintă un stat european din punct de vedere geopolitic, cultural, economic, religios, aceste fiind unele din obiectieve stategice în vederea alegerii vectorului european. Acordul de Parteneriat și Cooperare, semnat la 28 noiembrie 1994, reprezintă documentul de bază în vederea cooperării între RM și UE.
În 1985 a fost elaborată „Cartea Albă a Pieții Comune”, care prevede crearea unei pieți comune începînd cu anul 1992. Aceasta prevede eliminarea frontierilor fiscale dinter statele membre, norme sanitare, contrale vamale. De asemnea aceasta prevede realizarea efectivă a 4 libertăți care constituie esența pieții comune. Crearea a pieței comune reprezintă un prim pas spre o integrare economică. Aceasta oferă consumatorilor să aleagă produsul potrivit lor, libera circulație a factorilor de producție reprezintă o alocare bună a forței de muncă și a capitalului.O econiomie modernă nu se axează doar pe integrarea pieților, dar se axează și pe o politică bine chibzuită ce intervine în economia națională. UE se bazează anume pe acest principiu, și ea intervine în economia tuturor statelor membre în vederea soluționării problemelor apărute.
Diferite studii efectuate de Comisia Europeană a demonstrat ca efectuarea unei pieți comune aduc cîștiguri mari, PIB-ul comunitar a crescut cu 4,5%, prețurile au scăzut cu 6%, au fost create 1,8 milioane de locuri de muncă. Beneficiul pentru cetățenii europeni constă în posibilitatea de a studia, lucra, călători liber în state europene mult mai dezvoltate, ei se pot bucura de prețuri scăzute la produse, o gamă variate de produse, un mod de viață cu standarte înalte. Pentru afaceriști, beneficiul din integrare constă în accesul liber la milioane de consumatori, ce duc la profituri mari pentru firmă.Totuși pentru ca țara să beneficieze de aceste avantaje, ea suferă și unele pierderi de pe urma integrării, acestea fiind concurența prea aprigă, ce poate duce la închiderea unor companii autohtone, deoarece nu au facut față acestor concurențe; pierderea autotnomiei ce duce la imposibilitatea de a corespunde preferințelor naționale; și multe altele.
Odată cu afirmarea vectorului proeuropena, RM a devenit membră la numeroase organizații și istituții europene, cît în domeniul politic, atît și in cel economic. Uniunea Europeană vede o perspectivă a RM în dezvoltarea acestor domenii, și o susține prin ofeririea diferitor granturi, împrumuturi pentru o democritazare, pentru o integrarea în piața unică a UE. Astfel Moldova beneficiază de sprijinul marelor state Europene, industriale, fiind și ei actori priincipali în apropierea RM către UE.
Sunt mai multe avantaje în privința integrării RM al UE. Aderarea la UE va oferi Moldovei posibilitatea de a participa la procesele din economia, politica și cultura europeană și mondială. Un alt obiectiv al candidaților este obținerea unor noi posibilități pentru promovarea intereselor naționale pe plan european. Tot mai multe împuterniciri ale statelor-membre din diferite domenii politice au fost transferate instituțiilor europene și sunt administrate în comun de către statele-membre. Dar anume aceasta și oferă țărilor din UE posibilitatea de a influența „construcția” politicilor europene și de a promova astfel interesele lor naționale. Statele care au aderat și care urmează să adere la UE sunt conștiente de faptul că renunță la o parte din suveranitatea lor națională în schimbul obținerii unor câștiguri politice noi.
Un factor specific în integrarea europeană pentru Moldova este posibilitatea de evadare din arealul geopolitic al „vecinătății apropiate” a Rusiei. Această evadare geopolitică va însemna pentru Moldova posibilitatea de promovare a unor politici externe noi din punct de vedere conceptual, fără a simți în permanență un stres provocat de frica de a nu antagoniza cumva Rusia prin acțiuni care eventual ar putea să-i afecteze interesele.
Și securitate națională mai înaltă. Alături de integrarea în NATO, integrarea în UE adaugă țărilor-membre o certitudine mai înaltă în planurile lor de asigurare a securității și intereselor naționale.
Deci integarea în marea famielie Uniunea Europeană aduce Republicii moldova doar beneficii, de care statul a început să se bucure o data cu intrarea în viguare a APC. Beneficii de ordin economic, politic, securitate care vor ridica Republica Moldova la un nou nivel fată de partenerii săi pe plan internașional, acestea pot și atinse doar cu o colaborare mai apropiată cu instituțiile europene.
Comerțul pentru economia unei țări reprezintă pilonul de bază în dezvoltarea durabilă. UE este cea mai mare putere comercială din lume. Liberul schimb dintre statele membre a fost unul dintre principii care au stat la baza creerii UE. UE negociază acorduri pentru relații comerciale și colaborare prin intermediul acordului de liber schimb, a negociat acest acord și cu RM, reprezentînd pentru țara noastră liberalizarea comerțului cu bunuri și servicii, libera circulație a forței de muncă, reducerea taxelor vamale, barierilor netarifare. În anul 2013 au fost finalizate rundele de negociere privind acordul dat. RM a reușit să negocieze deschiderea celei mai prospere pieți din lume, pentru mărfurile moldovenești, însă acest acord prevede și deschiderea pieții interne pentru produsele europene. Agenții economici vor trebui să facă față concurenței cu producătorii europeni.
Odată cu integrarea în UE, statele ating prosperitatea economică, politică, juridică, culturală. Cetățenii pot circula liber îmbogățind bagajul de cunoștințe lingvistice, culturale, îmbunătățind calitatea de viață prin găsirea de locuri de muncă acolo unde este nevoie. RM se apropie cu pași mărunți către un scop măreț, Uniunea Europeană. Din 28 aprilie 2014, cetățenii RM pot circula liber în europa, vazîn standartele de viață europene. Și ce reprezin aceste standarte de viață europene? În RM aceste reprezintă drumuri reparate întrun stil european, dar nu cel moldovenesc; reprezintă investirea în sănătatea populației; reprezintă o educație europeană; o economie în dezvoltare.
„Am considerat mereu că Moldova, prin potențialul său, poate deveni un următor caz de succes după țările baltice în spațiul post-sovietic și am crezut mereu că trebuie să parcurgem cu aceeași fermitate și dăruire traseul european, pe care l-au urmat țările din Europa Centrală și de Est. Republica Moldova deschide un nou capitol în istoria sa – un capitol pe cât de ambițios, pe atât de complex și solicitant.” Iurie Leancă. Autorul de accord cu prim-ministru, și RM poate atinge aceste aspirații doar prin o cooperare bilaterale, regional și multilaterală cu organizațiile, instituțiile și statele UE. Ele fiind ca un suport în vederea atingerii scopulului RM.
Bibliografie
Legile Republicii Moldova, Hotărîrile Guvernului Republicii Moldova, acte normative:
Accord de Parteneriat și Cooperare, Bruxelles 2001
Culegeri statistice:
Raportul statistic privind exportul și importul de mărfuri, 2011-2013
Literatură de specialitate:
Afanas Nicolae, Cursul UE: procese, instituții și interacțiunea cu RM, Chișinău, 2012;
Artur Corna, RM-Consiliul Europei: parteneri pentru dezvoltare, Chișinău 2011;
Asociați apentru politica externă, RM între Estși Vest: studii și analize de politică externă;
Bidilean Vidu, UE: instituții, politici, activități, București, 2011;
Certan Simion, Integrarea economică în UE, Chișinău 2013;
Gribincea Alezandru, Aspecte economico-fianciare și sociale ale economiei RM în contextual integrării în spatial European, Chișinău 2010;
Gheorgina Sergiu, UE:drept, instituții și politici comunitare, Cluj-Napoca, 2009;
Maxru Ion, Impactul ajutorului de stat asupra mediului concurențial în contextual integrării europene a RM în UE, Chișinău 2009;
Moraru Victor, RMși UE: problemele și perspectivele cooperării, CHișinău 2010;
Moșneaga Valeriu, Cooperarea regional și integrarea europeană a RM, Ucraina, România, Chișinău 2006;
NATO-OTAN: Securitate prin parteneriat, Bruxelles 2005;
Pisaniuc M., Integrarea și cooperarea economică regional, Chișinău 2010;
Spînu Stela, Procese culturale europene: implicații pentru RM, Chișinău, 2013;
Știința politică în RM: realizări și perspective, Chișinău 2011;
Teova V., Știința politică în RM:realizări și perspective, Chișinău 2011;
The European option of the RM, Chișinău 2012;
Varzari Vitalie, Securitatea națională a RM în contextual integrării europene, Chișinău 2012;
Vătăman Dan, Instituțiile Uniunii Europene, București 2011;
William Molle, Economica integrării europene, Chișinău 2010;
Culegeri periodice:
Buletinul de politică externă a moldovei, Nr 28, Chișinău 2011
Buletinul de politică externă a moldovei, Nr 31, Chișinău 2011
Buletinul de politică externă a moldovei, Nr 45, Chișinău 2012
Buletinul de politică externă a moldovei, Nr 62, Chișinău 2013
Buletinul de politică externă a moldovei, Nr 68, Chișinău 2013
Conferința științifică international “Alipirea Basarabiei la Rusia în contextual relațiilor multiseculare moldo-ruse-ucrainene”, Chișinău 2012
Conferința științifică international “Competitivitatea și inovarea în economia cunoașterii: probleme și soluții pentru România și Moldova, Vol I, Chișinău 2008
Eugeniu Ursachi, RM pe calea integrării în UE, Economica: revista științifico-didactică, Nr 2, Chișinău 2013
Natalia Solcan, Importanța politicii europene de vecinătate în RM și conținutul Planului de Acțiuni RM-UE, Revista moldovenească de drept international și relații international, Nr 4, Chișinău 2010
Site-uri:
www.agalben.ulim.md(05.2014)
www.belgia.mfa.md(05.2014)
www.bnrm.md(05.2014)
www.chisinau.mae.ro(05.2014)
www.euromision.mfa.gov.md(05.2014)
www.europe.eu(05.2014)
www.eco.md(05.2014)
www.franta.mfa.gov.md(05.2014)
www.germania.mfa.md(05.2014)
www.gov.md(05.2014)
www.infoeuropa,md(05.2014)
www.international.asm.md(05.2014)
www.italia.mfa.gov(05.2014)
www.mfa.gov.md (05.2014)
www.mae.ro(05.2014)
www.osce.org(05.2014)
www.timpul.md(05.2014)
www.unimedia.md(05.2014)
www.ucraina.mfa.md(05.2014)
www.wikipedia.org(05.2014)
Bibliografie
Legile Republicii Moldova, Hotărîrile Guvernului Republicii Moldova, acte normative:
Accord de Parteneriat și Cooperare, Bruxelles 2001
Culegeri statistice:
Raportul statistic privind exportul și importul de mărfuri, 2011-2013
Literatură de specialitate:
Afanas Nicolae, Cursul UE: procese, instituții și interacțiunea cu RM, Chișinău, 2012;
Artur Corna, RM-Consiliul Europei: parteneri pentru dezvoltare, Chișinău 2011;
Asociați apentru politica externă, RM între Estși Vest: studii și analize de politică externă;
Bidilean Vidu, UE: instituții, politici, activități, București, 2011;
Certan Simion, Integrarea economică în UE, Chișinău 2013;
Gribincea Alezandru, Aspecte economico-fianciare și sociale ale economiei RM în contextual integrării în spatial European, Chișinău 2010;
Gheorgina Sergiu, UE:drept, instituții și politici comunitare, Cluj-Napoca, 2009;
Maxru Ion, Impactul ajutorului de stat asupra mediului concurențial în contextual integrării europene a RM în UE, Chișinău 2009;
Moraru Victor, RMși UE: problemele și perspectivele cooperării, CHișinău 2010;
Moșneaga Valeriu, Cooperarea regional și integrarea europeană a RM, Ucraina, România, Chișinău 2006;
NATO-OTAN: Securitate prin parteneriat, Bruxelles 2005;
Pisaniuc M., Integrarea și cooperarea economică regional, Chișinău 2010;
Spînu Stela, Procese culturale europene: implicații pentru RM, Chișinău, 2013;
Știința politică în RM: realizări și perspective, Chișinău 2011;
Teova V., Știința politică în RM:realizări și perspective, Chișinău 2011;
The European option of the RM, Chișinău 2012;
Varzari Vitalie, Securitatea națională a RM în contextual integrării europene, Chișinău 2012;
Vătăman Dan, Instituțiile Uniunii Europene, București 2011;
William Molle, Economica integrării europene, Chișinău 2010;
Culegeri periodice:
Buletinul de politică externă a moldovei, Nr 28, Chișinău 2011
Buletinul de politică externă a moldovei, Nr 31, Chișinău 2011
Buletinul de politică externă a moldovei, Nr 45, Chișinău 2012
Buletinul de politică externă a moldovei, Nr 62, Chișinău 2013
Buletinul de politică externă a moldovei, Nr 68, Chișinău 2013
Conferința științifică international “Alipirea Basarabiei la Rusia în contextual relațiilor multiseculare moldo-ruse-ucrainene”, Chișinău 2012
Conferința științifică international “Competitivitatea și inovarea în economia cunoașterii: probleme și soluții pentru România și Moldova, Vol I, Chișinău 2008
Eugeniu Ursachi, RM pe calea integrării în UE, Economica: revista științifico-didactică, Nr 2, Chișinău 2013
Natalia Solcan, Importanța politicii europene de vecinătate în RM și conținutul Planului de Acțiuni RM-UE, Revista moldovenească de drept international și relații international, Nr 4, Chișinău 2010
Site-uri:
www.agalben.ulim.md(05.2014)
www.belgia.mfa.md(05.2014)
www.bnrm.md(05.2014)
www.chisinau.mae.ro(05.2014)
www.euromision.mfa.gov.md(05.2014)
www.europe.eu(05.2014)
www.eco.md(05.2014)
www.franta.mfa.gov.md(05.2014)
www.germania.mfa.md(05.2014)
www.gov.md(05.2014)
www.infoeuropa,md(05.2014)
www.international.asm.md(05.2014)
www.italia.mfa.gov(05.2014)
www.mfa.gov.md (05.2014)
www.mae.ro(05.2014)
www.osce.org(05.2014)
www.timpul.md(05.2014)
www.unimedia.md(05.2014)
www.ucraina.mfa.md(05.2014)
www.wikipedia.org(05.2014)
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Cooperarea Republicii Moldova cu Principalele Institutii Europene (ID: 138516)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.