Convorbiri didactice Nr. 14 [611356]

Convorbiri didactice Nr. 14
ianuarie 2017

CASA CORPULUI DIDACTIC TULCEA
1 IMPORTANȚA JOCULUI DIDACTIC
ÎN ACTIVITĂȚILE MATEMATICE

„Munca înseamnă ceea ce un om este obligat să facă
și joaca înseamnă ceea ce un om nu- i obligat să facă!”
Mark Twain

În urmă cu 300 de ani Comenius a prefigurat ideea că școala trebuie să se identifice cu jocul.
Astăzi toți pedagogii recunosc în joc un mijloc ideal de educație . Specia de joc care îmbină armonios
elementul instructiv și educativ cu elementul distractiv este jocul didactic . Metoda jocurilor
instructive este utilizată obligatoriu în grădinițele de copii și în activitățile complementare în cadrul
orelor la școală cu elevii din clasele I -IV. Una dintre cele mai eficiente forme de captare a interesului
elevil or pentru matematică este învățarea și organizarea jocurilor raționale didactice . Asemenea
jocuri se practică și cu elevii din clasele mai mari, dar încă sporadic și prea timid. Jocul didactic pentru formarea reprezentărilor matematice, de valorificare în condiții și forme noi a cunoștințelor
deja acumulate, sau jocurile care angajează resursele intelectuale, antrenează gândirea logică,
înlesnesc rezolvarea problemelor puse elevilor. Ele pot fi introduse în orice parte a orei de curs, în funcție de condiții le concrete, având sarcini didactice precise. „Pentru copil, ca și pentru un
matematician, jocul este o treabă serioasă” , spunea Grigore Moisil.
Matematica este nu numai interesantă și frumoasă, ea nu oferă numai bucurie ci este și utilă.
Oricine știe că fără matematică, tehnica noastră modernă n -ar fi posibilă, că ea a pătruns ca aerul în
toate domeniile vieții moderne și se ocupă cu dezvăluirea implicațiilor ascunse. Matematicianul francez Andre Revuz, arată că „matematica devine una din componentele
oricărei activități umane care se vrea precisă și care să obțină rezultate clare, solide, perfect inteligibile".
Dezvoltarea matematicii nu se poate atribui exclusiv legăturii sale directe cu practica. Ea
cunoaște și probleme de gândire pură, care fără a avea aplicații practice, reprezintă „exerciții" de punere la încercare a posibilităților gândirii.
„Intrarea în țara cunoașterii se face pe podul matematicii" spunea profesorul universitar Ștefan
Bârsănescu. Indiferent în ce domeniu va lucra, omul zilelor noastre, și cu atât mai mult omul viitorului, trebuie să posede o bună pregătire matematică. Matematica este mai mult decât o știință; este un act de cultură, este unul din modurile fundamentale ale gândirii umane.

Indiferent de domeniul în care activează, omul modern trebuie să posede o bună pregătire
matematică, pentru a putea soluționa multiplele si variatele probleme ale vietii socio – profesionale.
Această cerință necesită multiple exigențe cu privire la formarea personalității. Accentul cade în

Convorbiri didactice Nr. 14
ianuarie 2017

CASA CORPULUI DIDACTIC TULCEA
2 primul rând pe gândire datorită faptului că gândirea a stat întoteauna la baza progresului constituind
impulsul dinamicii sociale. Ori o gân dire critică și novatoare, originală și creatoare, matematica o
formează.
Scopul esențial pe care îl urmărește învățământul matematic nu se reduce la latura
informativă, ci prin predarea acestei discipline se realizează mai ales dezvoltarea raționamentului și a
spiritului de receptivitate, a deprinderilor de gândire logică, de definire clară și precisă a noțiunilor de adaptare creatoare la cerințele actuale.
Gândirea matematică se manifestă printr -o mare varietate de activități intelectuale legate de
memori e și imaginație și anume: judecare, raționare, înțelegere, explicare, invenție, deducție,
inducție, analogie, abstractizare, generalizare, comparație, concretizare, clasificare, diviziune, rezolvare de situații- problemă, etc.
Raționamentul matematic și gân direa riguros științifică creează elevului posibilitatea de
înțelegere a celorlalte discipline cât și de pătrundere a problemelor privitoare la natură, viață, societate. De asemenea, se contribuie la formarea și dezvoltarea capacității de a munci organizat și
ritmic, a perspicacității, a spiritului de investigație.
Învățmântul matematic are ca rezultat formarea unor deprinderi și capacități necesare în
activitatea matematică și care devin utile în activitatea practică a omului.
În primele patru clase ale școlii generale, în cadrul cărora elevii dobândesc cunostințe
elementare de calcul numeric precum și câteva noțiuni simple de geometrie, accentul principal se pune pe formarea conștientă a deprinderilor de calcul oral și scris corect și rapid cu utilizarea procedeelor raționale de calcul.
Formarea deprinderilor de calcul este o sarcină fundamentală a învățământului matematic. Ele
reprezintă „instrumente” operaționale utile pe întregul parcurs al învățământului, stând la baza întregului sistem al deprinderilo r matematice. Deprinderile de calcul (mintal și scris) constituie
deprinderi de bază pentru rezolvarea problemelor.
În vederea dezvoltării gândirii logice a elevilor din ciclul primar se va desfășura un
învățământ modern formativ, ceea ce presupune: înțelegerea noțiunilor de matematică de către elevi pe cât posibil prin efort personal, căutând să -i deprindem pe elevi să gândească matematic; să
antrenăm gândirea elevilor; dezvoltarea spiritului de independență și a încrederii în forțele proprii prin stimularea inițiativei de a încerca rezolvări cât mai variate și cât mai ingenioase prin extinderea muncii independente.
Pentru a putea realiza aceste sarcini, învățătorul trebuie să aibă mereu în vedere următoarele:
predarea să fie în așa fel realizată, încât noț iunile însușite să constituie suport pentru viitoarele
cunoștințe; utilizarea metodelor și tehnicilor de lucru care să imprime actului învățării un caracter activ, care să facă din elev un participant conștient la dobândirea cunostințelor, priceperilor și

Convorbiri didactice Nr. 14
ianuarie 2017

CASA CORPULUI DIDACTIC TULCEA
3 deprinderilor; abordarea creativă a materiei de către învățător; să contribuie la însușirea matematicii
de către elevi mai ușor pentru ca să le permită să- și organizeze experiențele în formele economice și
sistematice; legătura matematicii cu viața, să -i provocăm în permanență să gândească matematic
punându- i în situația de a matematiza aspecte reale din viață.
Un rol important în dezvoltarea gândirii logice a elevilor îl are măiestria didactică a
învățătorului. Realizarea prin metode de lucru cu elevii a unei permanente gimnastici a minții,
introducerea în lecțiile de consolidare, recapitulare, sistematizare a unor elemente noi care să supună gândirea elevilor la un efort nou, rezolvarea exercițiilor și problemelor prin muncă independentă, să gândească m atematic.
Se impune așadar dimensionarea matematicii la parametrii capacităților intelectuale ale
copilului, știind că acum se naște dragostea, repulsia sau indiferența pentru studiul acestui obiect. Dacă el simte că pătrunde în miezul noțiunilor matematice, dacă gândirea lui este stimulată în mod sistematic să se facă un efort gradat și simte că în urma fiecărui „antrenament” se adaugă ceva în ființa lui, dacă el trăiște bucuria fiecărui succes, mare sau mic, toate aceste trăiri cultivă interesul și dragos tea pentru studiul acestei discipline.
În acest sens am desfășurat pe parcursul unui an școlar un experiment care a dus la
evidențierea ideii că jocul didactic are o mare contribuție în desfășurarea și înțelegerea activităților
matematice.
Am realizat un p rogram intensiv de lucru cu elevii clasei, în special la orele de matematică,
unde i -am urmărit cu atenție și am observat că aceștia sunt curioși, că încearcă să descopere lucruri
noi, că sunt atrași de învățarea activă.
Cu toate acestea, uneori întâmpină dificultăți de comunicare sau de ordin epistemologic, care
îi împiedică să obțină performanțe deosebite la învățătură.
Astfel, am considerat necesar să le dezvolt capacitățile intelectuale și aptitudinale pe care
aceștia le aveau, prin utilizarea în procesul învățării matematicii a unor jocuri didactice adecvate, prin
utilizarea unor metode și mijloace didactice moderne, eficiente și prin stimularea și încurajarea
comunicării didactice.
În cadrul experimentului, elevii au fost solicitați să realizeze obiec tive pedagogice și sarcini
care să acopere lacunele identificate cu prilejul evaluării inițiale și care privesc înlăturarea dificultăților întâmpinate de aceștia și a achizițiilor nesigure.
Pentru a -i ajuta să -și capete încrederea în ei înșiși am pornit de la exerciții foarte ușoare,
încercându -se treptat, rezolvarea unor exerciții cu grad sporit de dificultate.
Am continuat cu acțiuni educative complexe, folosind, în predarea, fixarea și evaluarea
cunoștințelor de matematică, o gamă largă de jocuri didacti ce, axate pe stimularea gândirii.
Aplicarea acestor metode a fost însoțită de utilizarea unor mijloace didactice atractive:

Convorbiri didactice Nr. 14
ianuarie 2017

CASA CORPULUI DIDACTIC TULCEA
4  planșe didactice,
 jetoane, cuburi, jucării educative,
 figuri și corpuri gepmetrice;
 instrumente de măsurare,
 fișe de evaluare, de dezvoltare, de recuperare,
 proiecții video,
 casete audio,
 jocuri educative, etc.
De asemenea, momente importante le- au constituit lecțiile AEL pe care le- am desfășurat cu
elevii în laboratorul de informatică al școlii.
Un alt aspe ct important l- a reprezentat organizarea colectivului de elevi. Aceștia au avut
prilejul să lucreze frontal, pe grupe, individual, în perechi.
Am prevăzut posibilitatea ca lecțiile să se desfășoare nu numai în clasă, ci și în alte locații
precum : cabinetu l de informatică, cabinetul de matematică etc.
Astfel, situațiile de învățare create au fost mult mai atractive și i- au mobilizat chiar și pe elevii
care de obicei nu sunt activi pe parcursul lecțiilor. Elementele de joc au creat o motivație puternică,
motivație care a scos la iveală calități și capacități imaginative ale copiilor, nedescoperite până acum
în cadrul lecțiilor obișnuite. Elevii au fost atrași de aceasta formă de învățare.
Am utilizat și jocuri didactice, care alese cu o deosebită atenție, mi -au oferit posibilitatea
depistării și înlăturării unor obstacole precum: teama de a nu greși atunci când se angajează într -un
răspuns, neînțelegerea unor noțiuni (cuvinte, concepte sau expresii noi), dificultăți de exprimare orală și scrisă, erori de comun icare etc. S -au dovedit a fi eficiente, deoarece cadrul în care s -au desfășurat,
sarcinile și rezultatele i -au stimulat pe copii în gândire și la realizarea sarcinilor de lucru.
Iată câteva exemple de jocuri didactice pe care le -am utilizat în cadrul unită ții de
învățare « Adunarea și scăderea numerelor naturale 0 -100 » :
”Datele problemei s -au încurcat
”
Scopul jocului:
 operarea cu terminologia matematică specifică problemelor, dezvoltarea gândirii
logice și a creativității;
Sarcina didactică:
 să ordoneze fragmentele unei probleme în ordinea necesară (date, cerință,
rezolvare, răspuns), să rezolve problema.
Material didactic:
 plicuri cu jetoane, fișe, lipici.
Desfășurarea jocului:

Convorbiri didactice Nr. 14
ianuarie 2017

CASA CORPULUI DIDACTIC TULCEA
5  Colectivul de elevi este împărțit pe echipe.
 Fiecare echipă primește câte un plic cu jetoane pe care sunt scrise probleme
fragmentate. Elevii vor așeza în ordine fragmentele și vor rezolva problema.
 Echipa care va rezolva cel mai repede sarcina este declarată câștigătoare și va
primi recompensă mere și pere.

Merele sunt 18.

”Să compunem probleme! ”

Scopul jocului:
 compunerea și rezolvarea de probleme, dezvoltarea creativității și a gândirii logice.
Sarcina didactică:
 să compună probleme folosind materialul primit și apoi să le rezolve.
Material didactic:
 plicuri cu jetoane și fișe de lucru.
Desfășurarea jocului:
 Colectivul se împarte în patru grupe de elevi.
 Fiecare grupă primește câte un plic care conține jetoane.
 Grupa I – primește 15 jetoane în formă de iepurași.
 Grupa a II – a primește 17 jetoane în formă de steluțe.

 Grupa a III – a primește 14 jetoane având desene cu trandafiri.

 Grupa a IV – a primește 13 jetoane în formă de triunghiuri.

 Elevii din fiecare grupă compun pe fișe câte o problemă folosindu- se de materialul
primit, care să se rezolve prin una din operațiile învățate. Cerință Date Câte pere sunt?
Răspuns:…………………. Pe o farfurie sunt 26 de mere și pere
Rezolvare ………….

Convorbiri didactice Nr. 14
ianuarie 2017

CASA CORPULUI DIDACTIC TULCEA
6  Echipa care compune și rezolvă cel mai repede și corect problema este declarată
câștigătoare, fiind recompensat fiecare membru al echipei cu câte un jeton pe care- l conține plicul
primit.
 Pentru complicarea jocului se poate cere elevilor să mai compună o problemă care
să se rezolve prin altă opera ție decât cea folosită în prima problemă.
”Descurcă problemele ”
 Elevii au ca sarcină, de această dată, să unească ceea ce se potrivește, datele cu
cerințele și rezolvarea fiecărei probleme încurcată.
 Jocul se desfășoară în mod individual, pe fișe. Este declarat câștigător elevul care
rezolvă cel mai repede sarcina. Acesta primește calificativul „Foarte bine”.
Unchiul lui Andrei are 15 oi albe iar oi
negre cu 7 mai puține
Câte oi i -au rămas bunicului?
32 – 13 = 19

Pe o pășune se află o turmă de 32 de oi.
13 oi sunt negre, iar restul sunt albe. Câte oi negre are unchiul lui
Andrei? 50 – 4 = 46

Bunicul avea 50 de oi. El a vândut 4 oi. Câte oi albe erau pe pășune? 15 – 7 = 8
 Pentru a nu pune elevii în dificultate se aleg probleme asemănătoare ca și conținut
și care să se rezolve folosind aceeași operație.
Prin organizarea jocurilor didactice am avut în vedere următoarele cerințe:
• pregătirea jocului didactic și organizarea judicioasă a acestuia;
• respectarea normelor de organizare și desfășurare a jocului;
• stimularea elevilor în vederea participării afective la joc;
• varietatea elementelor de joc (complicarea sarcinilor, introducerea altor variante).
Aceste activități au acoperit întreaga gamă de obiective de referință care apar în curriculum,
atât cele specifice trunchiului comun, dar și cele specifice curriculum -ului extins.
Prin utilizarea jocului didactic am constatat că în cadrul colectivului se poate stabili un climat
favorabil conlucrării între copii la nivelul rezolvării sarcinilor de lucru. Totodată se crează o tonalitate afectivă pozitivă de înțelegere, dar și o exigen ță în respectarea regulilor, se stimulează
dorința copiilor de a -și aduce contribuția la rezolvarea sarcinilor jocului.
În urma experimentului educativ pe care l -am desfășurat, am constatat o creștere a
randamentului școlar și a performanțelor în învățar e, datorită utilizării permenente a jocurilor
didactice matematice pe parcursul orelor de predare- învățare -evaluare și adoptării unor măsuri
imediate de remediere și corectarea erorilor și nereușitelor.

Convorbiri didactice Nr. 14
ianuarie 2017

CASA CORPULUI DIDACTIC TULCEA
7 În scopul îmbunătățirii și perfecționării procesului predării și învățării cunoștințelor la
obiectele de învățământ, prin intermediul jocului didactic, propun:
 ca manualele școlare să conțină jocuri didactice specifice fiecărui capitol din programă, dând
astfel, prilejul învățătorilor să fixeze cunoștințele și deprinderile corespunzătoare și în același
timp, să realizeze feedback -ul imediat, revenind pe traseul didactic cu ajustările necesare în
pregătirea elevilor;
 valorificarea jocurilor didactice, în formă individuală sau de grup, să se realizeze în funcți e de
particularitățile de vârstă și individuale ale școlarilor mici.

Prof . înv.primar Luminița PLĂTICĂ
Școala Gimnazială ”Grigore Antipa” TULCEA