Conversia corpului R a Facultății de Construcții și Instalații din Iași [304635]

Conversia corpului R a Facultății de Construcții și Instalații din Iași

în clădire verde

Autor/autori

Silvia V. ALEXANDRESCU1, Andreea Ș. MUNTEANU2

1Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino”, [anonimizat].[anonimizat]

2 Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino”, [anonimizat].[anonimizat]

Îndrumător/

s.l. dr. Ing. George I. [anonimizat], [anonimizat]

REZUMAT: Lucrarea își propune să prezinte avantajele clădirilor cu fațadă și acoperiș verde prin analizarea unui studiu de caz. Corpul R al Facultații de Construcții și Instalații din Iași se află într-o poziție centrală cu mare vizibiliate și impact în municipiul Iași. [anonimizat]. În cadrul lucrării vor fi prezentate situația existenta a clădirii și propunerea de amenajare și conversie în clădire verde

Cuvinte cheie

„Green Building”, Conversie, [anonimizat], Acoperis

Introducere

„We want to shape a better built environment; one that is better for its inhabitants while also being sustainable and affordable.”

-[anonimizat]-a lungul timpului populația a migrat tot mai mult către mediul urban. [anonimizat] s-[anonimizat] 34% în anul 1960, la 54% în anul 2014 și se presupune că în anul 2025 va ajunge la 56%, consu- mând 70% din energia globală. [anonimizat], acest fenomen indică o schimbare remarcabilă a modului în care ocupăm și exploatăm pământul.

În timp ce oamenii au devenit tot mai preocupați de utilizarea înțeleaptă a [anonimizat] „Green Architecture” a dobândit atât accesibili tate cât și interes. Aceast zintă un termen vast ce se referă la crea rea ori reconstruirea clădirilor cu scopul de a [anonimizat].

Conceptul de “Green Buildings” [anonimizat]- cursul ciclului de viață al unei clădiri: [anonimizat], operare, întreținere, [anonimizat]. Astfel, proiectarea de “Green Buildings” implică găsirea unui echilibru între construcție și mediul natural.

[anonimizat]-o [anonimizat], [anonimizat], atât la nivelul populației cât și în cazul clădirilor. [anonimizat]- [anonimizat].

[anonimizat] „[anonimizat]”. [anonimizat], [anonimizat]- [anonimizat] a susține mai mult de atât calitatea vieții. Astfel, clă- dirile, ca o componentă a orașelor, pot aduce o [anonimizat] a abordărilor bazate pe natură. Acest lucru se poate realiza prin metode de a furniza noi dezvoltări și de a aduce ulterior îmbunătățiri și renovări asupra clădirilor existente din orașe.

În mod special în cazul Români ei, este nevoie de o atenție deosebită și o rezolvare corespunzătoare, mai ales a clădirilor existente, în vederea alinierii la normele și standardele europene, deja existente cu precădere în țările de vest.

Am ales abordarea acestui subiect- datorită preocuparii pentru o arhitctură de calitate și atractivă, care să corespundă noilor cerințe ecologice și de sustenabilitate, ivită din urmărirea proiectelor dezvoltate în țară în ultimele decenii și compararea acestora cu modelele dezvoltate în restul Europei în aceeasi perioadă. În Europa, proiecte de arhitectură relevante și reprezentative în domeniul „arhitecturii verzi” au fost demarate încă din 2009, cum este cazul proiectului Bosco Verticale din Milano, realizat de Boeri Studio.

Prin acest studiu ne dorim să sus- ținem și să promovăm astfel de proiecte locale, care au un impact major în cadrul țesutului urban existent și contribuie la crearea unei noi dinamici în cadrul orașului. Argument Am ales o clădire existentă, amplasată în centrul orașului pentru a putea analiza și demonstra impactul pe care o intervenție de acest gen o poate avea.

Studiu de fezabilitate

Amplasament

Clima prezintă un caracter continental pronunțat, find infuențată de masele de aer cu proveniență răsăriteană. Vara predomină timpul secetos cu temperaturi ridicate, iar iarna se simte din plin efectul maselor de aer venite dinspre nord și nord-est, regiunea find frecvent bântuită de viscole. Secetele, brumele târzii de primăvară și timpurii de toamnă, aversele de ploaie însoțite de căderi de grindină, completează trăsăturile regimului climatic continental specifc.

Obiective:

Reabilitarea unei cladiri existente prin reconversia acesteia in cladire verde.

Utilizarea de resurse materiale locale, specifice climatului local – specii fezabile pentru zona studiata.

Propunerea unui sistem de utilizare eficienta a resurselor de apa – controlarea utilizarii apei de irigare pentru spatiul amenajat prin folosirea a cat mai putin posibil din sursele de apa aditionale, prin crearea unui sistem de gestionare a apelor pluviale si redistribuire a aacestora spre zonele pentru irigatii si gospodarire interna.

Suplimentar, fata de obiectivul principal, dotarea cladirii cu panouri fotovoltaice.

Reamenajarea teraselor cladirii si amenajarea de terase plantate si terase circulabile destinate utilizatorilor cladirii.

Combaterea efectului de sera creat in salile de clasa orientate spre sud.

Crearea unui punct de interes si de reper al orasului Iasi, precum si incurajarea altor proiecte de acest tip.

Diminuarea efectelor negative ale poluarii accentuate, cu impact tot mai pregnant in oras.

Rolul anvelopantei verzi

Oamenii se confruntă cu încălzirea urbană, calitatea slabă a aerului, inun- dații, fenomenele atmosferice extreme, un mediu înconjurător zgomotos, biodi- versitate slab dezvoltată și multe altele. Acestea au efecte semnifcative asupra sănătății oamenilor, bunăstării și nivelu- lui de stres și cel mai important asupra calității vieții.

Pentru ca spațiile din mediile ur- bane dens dezvoltate să fe sănătoase și funcționale, este important ca infrastruc- tura verde să concureze cu „the concre- te jungle”. În timp ce parcurile, piețele, spațiile deschise și străzile sprijină in- frastructură verde, trebuie să maximizăm pe cât posibil și să creăm spații și supra- fețe noi în oraș pentru a susține mai mult de atât calitatea vieții.

Aici clădirile, ca o componentă a orașelor, pot aduce o con- tribuție vitală prin adoptarea fundamen- tală a abordărilor bazate pe natură. Acest lucru se poate realiza prin metode de a furniza noi dezvoltări și de a aduce ulte- rior îmbunătățiri și renovări asupra clădi- rilor existente din orașe.

Această tipologie de anvelopan- tă verde vizează îmbunătățirea mediului înconjurător prin înlocuirea unei canti- tăți semnifcative de teren, pe care a fost utilizată în construirea orașelor în timpul aglomerării urbane. Astfel am putea câș- tiga 30% din zonele etanșate ale orașu- lui prin oferirea de 20-25% de clădiri cu anvelopante verzi, dobândind benefcii semnifcative ce ajută la îmbunătățirea microclimatului în orașe.

De asemenea, folosirea anvelopan- telor verzi poate duce la reducerea con- centrației materiei sub formă de particu- le din aer cu 10-20%. Gradul de reducere depinde foarte mult de confgurația clădi- rii și a străzii, mai exact de raportul dintre înălțimea clădirilor și lățimea străzilor.

Fațadele verzi pot reduce nivelul sunetului provenit de la surse de zgomot emergente și produs de trafcul rutier cu 10 dB. Pe lângă avantajele precum bunăstarea, calitatea amplasamentului și esteti- cii, infrastructura verde oferă îmbunătățiri cum ar fi: calitatea aerului, reducerea nivelul de zgomot urban, atenuarea și gestionarea apelor pluviale și, mai ales, oferă biodiversitate urbană. Vegetația urbană are potențialul ridicat de a fltra particulele fne și ultrafine de praf care se depun pe suprafețele frunzelor. Cu ajutorul precipitațiilor sau umezirii controlate, aceste depuneri pot f spălate direct în canale, evitând resuspendarea. Studiile au arătat că infrastruc- tura verde, cum ar f copacii și alte vege- tații, pot reduce particulele volatile fne și ultrafne cu până 60%.

Prin utilizarea arborilor și vegetației de-a lungul străzii, grădinile verticale, grădinile de pe acoperiș sau fațadele verzi, rezultă a fi efciente pe termen lung spre reducerea concentrației de particule de praf din aerul respirat Fiind medii cu biodiversitate mai mare, acoperișurile și zidurilor verzi infuențează pozitiv sănătatea psihică și bunăstarea umană în comparație cu mediile cu o biodiversitate redusă. Consoli- darea biodiversității în ecosistemele urbane poate avea un impact pozitiv asupra calității vieții, chiar și prin efectul sau educațional asupra conservării biodiver- sității în ecosistemele naturale.

Rolul funcțional al forei

Alături de copaci, plantele erbacee sunt capabile să răcească mediul ambiant în orașele supraîncălzite prin umbrire și fotosinteză. Totodată ajută la purifcarea aerului prin fltrarea de particule de praf și de poluanți precum oxizi de azot.

La adaptarea în mediul natural controlat plantele trebuie să facă față mai multor provocări cum ar f compactarea solului și seceta. Acestea pot oferi multe benefcii dacă sunt alese corespunzător, depinzând în principal de sol, condițiile climatice și de spațiul disponibil.

Pentru a depăși difcultățile legate de condițiile climatice, în general, se recomandă alegerea plantelor indigene. Acestea sunt adaptate mediului din care provin și astfel pot f ușor de păstrat în stare bună, ceea ce este absolut necesar dacă vrem ca plantele să ajute la îmbu- nătățirea calității aerului.

Plantele îmbunătățesc, la rândul lor calitatea aerului, ceea ce este deose- bit de avantajos dacă este disponibil o suprafață de teren limitată. De exemplu, fațadele sau acoperișurile verzi, acoperi- te cu mușchi sau iarbă, au efect de răcire și în același timp purifcă aerul. În cele din urmă, un amestec de diferite plante locale este cea mai bună alegere pentru ecologizarea unui oraș în vederea creș terii calității vieții locuitorilor.

Bryoftele pot fi prezentate pe aco perișurile verzi contemporane care izo lează, răcesc, reduc impactul scurgerilor apei meteorice și fltrează poluanții atmo sferici. Potențialul de fltrare este relativ ridicat, deoarece mușchii nu au cuticule ceroase și astfel absorb mai ușor poluan ții solubili in apă. Clădirile produc habitate excelente pentru susținerea vieții sălbatice cu o mulțime de colțuri si crăpături pentru a adăposti cuiburi pentru păsări .

Sisteme de anvelopanta verde

2.4.1.Terasa verde

In acoperiș verde reprezintă un spațiu verde aflat în partea superioară a unei structuri. Fiecare acoperiș este unic și deseori conceput pentru a atinge obiec-tive multiple și rezultate de performanță. Aceste acoperișuri dețin avantaje precum reducerea necesității amplasă-rii unui număr mare de guri de scurge-re pentru apa de ploaie, reducerea con-sumului de energie pentru răcire și, mai ales, reducerea efectului de „Urban Heat Island”.

În timpul furtunilor, apa se scurge rapid de pe străzi și acoperișuri încărcând canalele de scurgere, stațiile de tratare și iazurile din apropiere. În comparație cu materialele tradiționale folosite la acope-rire, acoperișurile verzi rețin, filtrează și eliberează încet apa de ploaie, reducând fluxul și volumul total de scurgere.

În timpul planificării unor noi dez-voltări, integrarea arborilor ca parte a unei clădiri poate oferi îmbunătățiri microcli-matice semnificative, inclusiv umbrire și răcire pentru ocupanți și vizitatori.

Barierele vegetale nu numai ca oferă fundații atrăgătoare pentru noile dezvoltări, dar ajută și la absorbția apei de ploaie. Inclu-siv patele erbacee de pe acoperișuri pot contribui la reducerea efectului de „Ur-ban Heat Island” prin evaporarea apei de furtună reținută și datorită absorbției scă-zute de căldură.

Curenții ascendenți de aer cald din suprafețele fierbinți pot circula cu parti-cule fine și pot degrada calitatea aerului.Aceste creșteri ale poluării aerului sporesc riscul de complicații ale sănătă-ții și reduc calitatea vieții pentru milioa-ne de locuitori. Plantele de pe acoperiș ar putea contribui direct la îmbunătățirea calității aerului respirat prin captarea și absorbția oxizilor de azot și a compușilor organici volatili.Izolarea suplimentară a clădirii asi-gurată și de materialele folosite la apli-carea acoperișurilor verzi ar putea să re-ducă consumul de energie și costurile pe timpul iernii.Tehnologiile folosite la acoperișu-rile verzi promovează un mediu de creș-tere activă pentru a susține vegetația. La rândul său, această vegetație asigură un habitat natural pentru viața sălbatică su-plimentară, de la polenizatori la cântece de păsări.

Perioada de durabilitate a acoperi-șurilor verzi este aproximată pentru cel puțin patruzeci de ani comparativ cu pe-rioada de viață de 10-15 ani a unui aco-periș convențional. Astfel se reduc costu-rile de întreținere, înlocuire și utilizare a materialelor.

Terasele grădină sunt suprafețe acoperite în totalitate sau parțial cu pă-mânt și vegetație ce crește natural, dea-supra unei membrane speciale prin care nu pătrunde apa. Sub stratul de sol se mai pot instala și sisteme de protecție precum bariere de drenaj sau sisteme de irigație care împiedică pătrunderea prea adâncă a rădăcinilor.

Tehnologia acoperișurilor verzi utilizează un sistem multistrat pentru a proteja învelitoarea împotriva eteriorări, ce include un strat filtrant, strat drenant și de reținere a apei și barie-ra împotriva rădăcinilor.

Stratul filtrant reprezintă un strat care împiedică transportarea componen-telor substratului în adâncimea structurii de protecție, contribuind la protejarea hi-droizolației împotriva eventualelor de-gradări chimice rezultate din transpor-tul materialelor organice și minerale din stratul vegetal și substrat. Acestea poate fi geotextile, dar în general acesta este un strat subțire, realizat din materiale țesute sau nețesute. Membranele din țesăturile geotextile trebuiesc suprapuse până se ajunge la dimensiunea de 10 cm. Perime-trul se ridică până la limita substratului, asigurând filtrarea și pe laterală, până la stratul vegetal.

Categoriile de produse din care se realizează stratul drenant sunt din:

agregate precum pietrișul și spăr-tură fină din piatră, lavă și piatră ponce, argilă expandată și șistoasa, gresie și ar-dezie expandată, sparte sau nu;

agregate obținute din reciclarea altor produse precum spărtură din solzi ceramici de țiglă, oloane, sticlă spongi-oasă și zgura;

membrane pentru drenare ca îm-pâslituri structurate, mase plastice cu ploturi, țesături din fibre și spumante;

plăci de drenare realizate din membrane de cauciuc cu ploturi, plăci ri-gide din plastic sau plăci rigide din spu-me de mase plastice.

Retenția de apă se face prin subs-tratul vegetal dar se poate completa cu:

stocare într-un strat (plăci sau rogojini) speciale pentru retenția de apă, în legătură cu substratul;

stocare în stratul drenant, dacă acesta este realizat din agregate cu pori deschiși, din agregate granulare de di-mensiuni diferite sau din plăci prefabri cate speciale pentru drenare și stocare a apei;

stocare în stratul drenant prin prevederea de plăci cu geometrie specia-lă care asigură retenția de apă pe întreaga suprafață;

stocare în straturi speciale.

Barierele contra rădăcinilor se pot realiza din:

pelicule de PVC lichid de 0,8 mm;

mase de șpaclu din poliuretan li-chid și pulverizat sau rășini cu inserții de fibre poliesterice;

membrane speciale, de exemplu: membrane plastice din PVC plasticizat, compatibil sau nu cu bitum, poliolefine termoplastice, polietilenă sau rășini po-liesterice cu inserții de fibre poliesterice;

bitum plus materiale sintetice plus „rețea” de armare de 2-3 mm;

produse bituminase.

Straturile specifice de alcătuire a teraselor verzi amplasate deasupra hi-droizolației ca protecție sunt:

stratul vegetal,

substraturile vegetale,

stratul filtrant,

stratul drenant,

barieră contra rădăcini.

În funcție de tipul de acoperiș ver-de, stratul vegetal este intensiv, semi-in-tensiv și extensiv. Acestea includ o selec-ție de specii și soiuri de plante adecvate, care tolerează cel mai bine condițiile de mediu adesea extreme ce se găsesc în-tr-un cadru natural creat pe acoperiș.

Vegetația de pe acoperișurile verzi de tip intensiv este formată în principal din ierburi, plante perene, bulbi, rizomi, arbuști, tufe și chiar plante lemnoase. Gama de posibilități de expresie este foarte mare, mergând până la respectarea acelorași principii ca în cazul plantării pe sol. Grosimea substraturilor crește consi-derabil, condițiile impuse asupra structu-rii acoperișului (și implicit asupra clădi-rii) sunt foarte importante. Aceste tipuri de alcătuiri necesită o îngrijire perma-nentă prin udare și fertilizare.

Vegetația de pe acoperișurile verzi de tip semi-extensiv este formată în prin-cipal din ierburi, plante perene, bulbi, ri-zomi, arbuști și tufe. Plantarea în sistem semi-extensiv nu presupune măsuri spe-ciale de întreținerea a plantelor. Unele specii de plante pot să necesite fie udare fie fertilizare periodică.

Grosimea substratului este mini-mum 10cm. În cazul acesta plantele pot fi alese și după alte criterii, precum rezis-tență la umiditatea scăzută.

Vegetația de pe acoperișurile verzi de tip extensiv este formată din ierburi suculente și mușchi. Plantele care se utilizează sunt în general plante locale, adaptate la condiții de climat extrem (pe stânci, în munte, la altitudini ridicate).

Nu este indicat să se importe plan-te din alte regiuni geografice, în ideea în care obiectivul utilizării unor astfel de plante este acela de a asigura procesul de dezvoltare al vegetației în mod natu-ral. Singurele implicații externe fiind în cazul protecției hidroizolației din faza de proiectare, în principiu aceste tipuri de plante nu au nevoie de întreținere.

2.4.2. Gradini verticale

Încă de pe vremea Grădinilor Suspendate ale Babilonu-lui (aprox. 600 î.d.Hr), pe tot parcursul istoriei există dovezi ale utilizării conceptului de „grădină verticală”, cunoscută și sub denumirea de „fațadă verde”. Din Scandinavia până în Japonia și China, numeroase civilizații au utilizat plante agă-țătoare, precum vița de vie, pentru a acoperi fațadele clădiri-lor. Grădinile verticale au avut un rol important și în mișcările stilistice moderniste precum „Arts and Crafts”, apărute în Europa.

La începutul secolului XX, mișcarea artistică Jugendstil utiliza plante cățărătoare distribuite pe anvelopantele clădirilor pen-tru a face o trecere gradată și armonioasă de la mediu natural la cel construit. În Anglia, mișcarea Garden City a creat o serie de exem-ple spectaculoase de grădini verticale. Spre sfârșitul anilor 1930, din cauza noilor tehnologii de construcție și a îngrijorării oamenilor cu privire la consecințele ce pot afecta stabilitatea pereților a influențat negativ conceptului de „Grădină verticală”.

Oferind posibilitatea de a recrea un ecosistem, grădinile verti-cale sunt „un mod de a aduce natura in locuri in care omul a înde-părtat-o” (Patrick Blanc). Datorită noilor tehnologii, în orice oraș din lume un perete gol poate fi transformat într-o gradină verticală. Drept urmare se pot crea adăposturi noi pentru biodiversitate. Acesta este un mod de a readuce natura în viața de zi cu zi a oamenilor de la orașe.

Grădinile verticale au rolul de a mări capacitatea de filtrare a particulelor fine și ultra fine de praf din aer. Atât frunzele cât și rădăcinile și toate microorganismele în relație cu ele, se comportă ca o suprafață amplă de purificare a aerului având eficiență foarte mare. La nivelul pâslei, particulele poluante din aer sunt absorbite, descompuse și mineralizate înainte de a se transforma în fertilizant pentru plante. Adesea, grădinile verticale se regăsesc și în interiorul clădirii, fiind separate de spațiile utile prin pereți de sticlă. Astfel se poate purifică aerul din interior, reduce compușii volatili și produce oxigen.

De asemenea, contribuie la îmbunătățirea masei termice a clă-dirii, asigurând umbrirea fațadei pe timpul verii. Apa de ploaie se evaporă mai greu de pe suprafețe verticale decât de pe cele orizon-tale, astfel încât sistemul funcționează mai bine în climat uscat.

Grădinile verticale acționează precum materialele fonoabsor-bante, reducând transmisia sunetelor în interiorul clădirilor. Se produce datorită stratului vegetal și mediului de dezvoltare a acestora, în cazul fațadelor ventilate datorită stratului de aer stagnant dintre peretele propriu zis și peretele viu.

Finisajele din tehnologia grădinilor verticale se împart în doua categorii:

Living walls (Pereții vii). Acești pereți au sisteme de structuri prinse de fațadele clădiri-lor în care sunt fixate containere ce susțin mediul specific de creștere, pământul, și plantele componente. Datorită componentelor sistemu-lui, această categorie pot fi asimilată cu fațadele ventilate.

Chiar dacă sunt în permanență ude, fațadele vii pot fi conside-rate alcătuiri ușoare, deoarece elemente lor componente precum pa-nouri modulate realizate din containere de polipropilenă, geotextile, sisteme de irigare și mediul de creștere natural, pământu, la care se adaugă structura metalică nu depășește 30 kg/m2.

Green Facades (Fațade verzi). Acest sistem este alcătuit din plante cățărătoare ce se extind parțial sau în totalitate pe fațade. Plantele au rădăcinile în solul aflat la bază zidului și sunt susținute de structuri pe cabluri sau grile. Ale-gerea de plante robuste și pereți mai puțin îngrijiți sunt esențiale pen-tru a minimiza costurile de întreținere. Acestea oferă efecte benefice instantanee și ajută la asigurarea habitatului insectelor și faunei săl-batice.

Copacii au o mai bună capacitate de absorbție a emisiilor de CO2 și a particulelor fine, dar cel mai important de a furniza oxigen. Fațadele clădirilor pot fi acoperite de copaci prin plasarea ghivecelor in balcoane. Selecția atentă a speciei de arbori, ca de exemplu specii ce necesită spațiu minim pentru rădăcină, pot maximiza beneficiul oferit.

Micro-algele de înaltă calitate pot fi cultivate eficient pe fața-dele clădirilor deoarece absorb o cantitate mare de CO2 și necesită mai putină energie depusă față de sistemele cu plante tradiționale. Mediile de creștere a plantelor pot fi tradiționale, în substratu-rile din saltele sau structurale, iar sistemul de alimentare al plantelor poate fi clasică sau hidroponic prin cultivarea plantelor fără sol.

Mediul de creștere tradițional. Este împărțit în: substrat în vrac, unde se introduc săculeți cu substrat de creștere în compartimentele containerului. Containerele sunt de obicei realizate din cutii de inox și membrane geotextile ce includ și sistemele de irigare. Aceste sisteme solicită atenție sporită la întreținere deoarece plantele se usucă repede și pământul curge. Substratul trebuie înlocuit periodic, aproximativ la 1-2 ani și nu se pot amplasa la înălțimi mai mari de 2,5 m.

Mediile de creștere tradiționale în substraturi din saltele sunt realizate din fibre sau din împâslituri naturale. Plantele se înlocuiesc la un interval de circa 5 ani, deoarece rădăcinile obturează porii saltelelor. În general trebuie prevăzut un sistem independent de udare a plantelor, mărind costurile de construcție și întreținere. Modulele produse sunt de dimensiuni variate, în funcție de tipul de plante, în care se pot controla caracteristicile precum valoarea Ph-ului sau cantitatea de apă necesară. Drept urmare, durata de viață a acestor module poate ajunge la 15 ani. Sunt sisteme recomandate pentru zone cu vânt puternic, zone seismice și pe pereți cu înălțime mare.

Mediul de creștere hidroponic. Reprezintă o metodă de a crește a plantelor utilizând soluții de apă cu nutrienți, ne fiind necesare substraturi de pământ. Acesta me-todă nu semnifică neapărat că plantele cresc în mediu preponderent apos, rădăcinile stau în soluții bogate în nutrienți, aflați într-un mediu inert (vată minerală, pietriș etc).

Acest sistem este relativ subțire, iar componentele sale de bază sunt împâslituri ce pot fi străpunse de rădăcinile plantelor, un suport rigid, în general din PVC, un sistem format din țevi perforate ce asigură umiditatea permanentă, un colector de apă amplasat la bază (jgheab, eventual cu pietriș) și o pompă de recirculare a apei.

Patrick Blanc30 este autorul așa-numitelor „grădini verticale” moderne. Inovația constă în folosirea abilității rădăcinilor plantelor de a crește nu doar într-un volum de apă, pământ sau nisip, ci și pe o suprafață. Lipsit de greutatea pământului, suportul plantelor este foarte ușor și poate fi amplasat pe orice perete ori suprafață. Selecția speciilor de plante se face după condițiile climatice predominante. Patrick Blanc a preluat ideea de „grădină verticală” și a dez-voltat-o sub diferite forme precum fațadă verde modulară, cuiburi verticale, fațade verzi tip cortină și sisteme pe cabluri.

Fațadele verzi modulare. Utilizează panouri căptușite cu țesut geotextil care are capaci-tatea de a reține apa, formând săculeți pentru susținerea unui substrat minim. Ținând cont de faptul că planta primește apă cu nutrienți în-tr-un mod adecvat, astfel nu își va mării volumul rădăcinilor evitând transformarea lor într-o amenințare pentru fațadă.

Fațadele verzi tip cortină. Aceste fațade sunt alcătuite dintr-un schelet metalic, un strat de PVC și un strat de pâslă. Scheletul metalic poate funcționa indepen-dent sau atașat de perete și este potrivit atât pentru clădiri noi, cât și pentru reabilitări.

Structura portantă tip „fațadă ventilată” fixată pe clădire lasă un spațiu între aceasta și perete pentru a putea încorpora sistemul de irigare. Acest strat mai poate fi eficient pentru izolare termică și foni-că. Pe scheletul metalic, este nituită o foaie de 1 cm grosime de PVC care asigură rigiditatea și hidroizolația structurii. Datorită capilarității sporite, pe foaia de PVC este capsat un strat de pâslă din poliamidă ce poate asigura distribuția omogenă a apei. Pe stratul de pâslă se plantează semințe, răsaduri sau plante mature, având den-sitatea fațadei de aproximativ 30 plante/m2.

Această configurație necesită tensionare, drept urmare designul și poziționarea conectorilor sunt legate de dimensi-unea fațadei și solicită o inginerie specifică pentru a garanta performanță la încărcări crescute. Tehnica pe bază de cabluri de obicei este realizată din oțel inoxidabil ce conferă durabi-litate și rezistență.

Cabluri bidimensionale si tridimensionale. Soluțiile tridimensionale constau în panouri cu lungime, lățime și adâncime, create special pentru a facilita mentenanța plantelor dintr-o fațadă verde, dar și pentru efectul vizual plă-cut. Panourile 3D sunt realizate din sârme subțiri de oțel. Una din abordările din cadrul acestui sistem ce constă în doua grile despărțite prin cabluri intermediare prinse de un cadru meta-lic perimetral pentru ai conferi rezistență. Aceste sisteme sunt eficiente deoarece pot fi montate vertical sau orizontal, printre elemente structurale, asemenea unor fațade autoportante. Sis-temele de cabluri și componentele lor de obicei sunt realizate din oțel inoxidabil ce conferă durabilitate și rezistență.

Sistemele de configurații 2D sunt în general instalate într-un singur plan, necesitând structuri suplimentare pentru a conferi formă, adâncime și rotunjime la colțurile clădirilor. Componentele rigide ale sistemului sunt în general mai mari ca dimensiune decât componentele flexibile din cabluri, pla-se, țesături. Din cauza necesității unei structuri suport, aceste sisteme sunt apropiate de fațada clădirii, îngreunând operați-unile de îngrijire, ce poate duce uneori la deteriorarea fațadei.

Propunere conversie

Pentru amenaja-rea terasei propunem o compoziție peisageră care să creeze un eco-sistem divers, cu o se-lecție de plante autoh-tone, care să asigure perspective diverse pe întreg parcusrul anului și să asigure un ambi-ent plăcut și biodiver-sitate.

Cimbrișor trifo mentă cununiță carpen thymus

Coacăz trestie ornamentală paius festuca gliceria ferigă

Hedera hibernica este o plantă cățărătoare cunoscută sub denumirea populară de Iederă. Este o plantă care își păstrează tot tim-pul culoarea frunzelor verzi. Iedera poate să se dezvolte la o înălțime de 20-30 de metri, ea face parte din fa-milia Araliaceae.

Frunzele Iederei pot avea o formă ovoidală sau frunze compu-se din 5 lobi triunghiulari. Frunzele sunt lucioase într-o nuanță de verde închis. Partea superioară a frunzelor are o culoare de verde pal. Iedera este o plantă cățărătoare care se dez-voltă repede dacă are sprijin.

Iedera preferă locurile cu soa-re, dar rezistă și în locurile cu se-miumbră. Iedera se dezvoltă foarte bine în solurile umede, bine drena-te și alcaline. Iedera este o plantă rezistentă la temperaturi scăzute și îngheț, este o plantă care iernează. Iedera nu este o plantă pretențioasă crește fără a avea nevoie de îngrijiri speciale.

Hedera helix se dez-voltă și crește ușor pe orice su-port. Tulpinele sunt puternice și rezistente în nuanțe maro. Frunze-le cresc sub formă palmat lombată în nuanțe de verde închis. Frunze-le tinere sunt în nuanțe deschise de verde crud.

Iedera Comună crește lungă și densa sub formă de liană. Nu este o plantă pretențioasă în ce priveste zona de plantare. Se poa-te planta în diferite locuri, atât în zonele luminate cât și în cele cu umbră. Solurile în care se dezvol-tă cel mai bine sunt fertile și bine drenate. Are rezistență ridicată la temperaturi scăzute și la poluarea atmosferică din orașele mari.

Este o plantă urcătoare cu frunzișul veșnic verde indiferent de anotimpul anului. Se întinde ușor pe orice obiect de susține-re. Poate fi plantată pe ziduri, pe lângă arbori și copaci și pe pereții clădirilor.

CORPULUI R AL FACULTĂȚII DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚI “Gh. ASACHI”

Concluzie

„To shape a better world we must shape better cities. The health and well-being of urban citizens should be the focus of design considerations in the future.”

-ARUP-

Orașele se confruntă cu probleme criti- ce ce conduc la efecte grave asupra sănătă- ții oamenilor. Inevitabil, în fecare oraș dens construit și suprapopulat, aceste cauze sunt urmări ale nivelului de zgomot stradal, exis- tenței unui număr mare de particulele fne și ultra fne de praf în aerul respirat și o am- plifcare majoră a efectului de „Urban Heat Island”.

În ultima perioadă, se exercită o presi- une din ce în ce mai mare asupra infrastruc- turii verzi existente, deoarece sunt necesare spații verzi pentru recreere, parcuri, coloane de arbori distribuiți de-a lungul străzilor, ce formează “plămânii verzi” ai orașelor.

Efectele care duc la schimbări climatice bruște reprezintă, de asemenea, o tensiune tot mai mare pentru populația vulnerabilă, pre cum sunt copiii și vârstnicii sau pentru per soanele infrme. Apariția bolilor de piele, și a astmului bronșic este un alt efect al concen trației mari de particule de praf din aer.

Odată cu tendința creșterii densității populației la nivel global, în mediile urbane infrastructura verde devine insufcientă, la fel și terenurile libere, sunt din ce în ce mai limitate.

Drept urmare, se creează instantaneu o nevoie de noi soluții pentru a satisface cerin țele locutorilor de a trăi în condiții optime. Astfel trebuie luate în considerare toate su prafețele disponibile, atât cele orizontale cât și cele verticale.

Este evident că toate componentele ora șului pot contribui la crearea unui mediu mai sănătos. De exemplu, spațiile verzi și străzi le pot fi modifcate și modernizate pentru a f multifuncționale și pentru a funcționa cu maximă efcientă. Se pot planta copaci și la nivelul balcoanelor pentru a crește procentul de acoperire al fațadelor, ajutând la comba terea efectului de „Urban Heat Island”. Atât prin prezența copacilor cât și prin proiectarea de anvelopantelor verzi, poate fi redus nivelul de zgomot emergent și purifca aerul, infu ențând pozitiv microclimatul.

Clădirile reprezintă componentele prin cipale ale orașului aducând o contribuție mult mai mare prin oportunitatea de a benefcia de mediul lor extern. În acest scop, anvelopan- tele clădirilor sunt considerate resurse esenți- ale. Acest lucru necesită o trecere de la tehni- cile tradiționale la viziunii inovatoare asupra modului în care suprafețele anvelopantelor pot funcționa în scopul de a crea medii mai sănătoase, condiții sociale mai bune și rezis tență sporită la efectele schimbărilor climati ce bruște.

Anvelopantele verzi pot contribui semnifcativ și pot deveni astfel o abordare de proiectare valoroasă pentru designul clădirilor. Acest lucru implică o reconfgurare sem nifcativă a principiilor de proiectare actuale și poate avea infuență pozitivă asupra bunăs tări și sănătății locuitorilor.

Bibliografie

1. ARUP, „Cities Alive – Green Building Envelope”, 2016, Ed. Dienste GmbH, Germania;

2. Philip Jodidio, „100 Contemporary Green Buildings”, 2013, Vol 2, Ed. Taschen;

3. Sidonie Carpenter, „Green Roofs and Vertical Gardens”, 2008, Ed. International Specialised Skills Institute, Australia;

Webografe

1.https://www.britannica.com/art/green-architecture;

2.http://www.impactlab.net/2009/05/16/living-wall-systems/;

3.https://www.verticalgardenpatrickblanc.com/#/en/home;

4.https://www.scribd.com/doc/257973999/Fatade-Verzi;

5.https://www.scribd.com/document/255214622/fatade-verzi;

6.http://brj.com.sg/landscaping-urban-spaces-high-rise/;

7.https://mymodernmet.com/conservation-design-forum-city-hall-roofop-garden/;

8.https://www.architecturaldigest.com/story/china-welcome-asia-frst-vertical-forest;

9.https://www.archdaily.com/551329/one-central-park-jean-nouvel-patrick-blanc;

10.https://www.archdaily.com/777161/ctbuh-names-stefano-boeris-bosco-vertica-le-best-tall-building-worldwide-for-2015;

11. https://www.stefanoboeriarchitetti.net/en/portfolios/vertical-forest/;

Am mai trimis un document ieri inainte sa vad email-ul in care mi se spunea sa trimit in format corespunzator pana cel tarziu seara aceasta. Cel de astazi este valabil.