Convenția Europeană A Drepturilor Omului ȘI Obligațiile Statelor

MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPT

CATEDRA DREPT PUBLIC

TEZA DE MASTER

CONVENȚIA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI ȘI OBLIGAȚIILE STATELOR

Autor

ARSENI Ion,

___________________

Coordonator științific

BENEȘ Olga,

mg., lect. sup.

____________________

Admis spre susținere „___ ”__________________ 2015

Șef catedră

ȚURCAN Serghei,

dr., conf. univ.

Chișinău – 2016

CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………………3

1.COMPETENȚA CURȚII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI ȘI RESPONSABILITATEA STATELOR………………………………………………………6

1.1. Competența Curții Europene a Drepturilor Omului.………………………………………….6

1.2. Conținutul obligației de respectare a drepturilor omului conform art.1 CEDO ……………10

1.3. Noțiunea de jurisdicție a statelor …………………….……………………………………..12

2. CADRUL GENERAL AL OBLIGAȚIILOR POZITIVE……………………………….15

2.1. Problematica generală a obligațiilor pozitive și a obligațiilor negative………………………15

2.2. Obligațiile pozitive și obligațiunile negative..……………………………………………….18

2.3. Obligațiile pozitive și efectul orizontal al Convenției……………………………………….21

2.4. Controlul respectării obligațiunilor pozitive ……………………………………………….24

3. OBLIGAȚIA DE PROTECȚIE A VIETII ȘI INTEGRITĂȚII PERSOANELOR…….27

3.1. Protecția prin lege a vieții…………..……………………………………………….……..27

3.2. Prevenirea relelor tratamente………………………………………………………………33

3.3. Obligațiile procedurale……………………………………………………………………..37

3.4. Protecția vieții private și de familie…………………………………………………………40

3.5. Recunoașterea juridică a legăturilor de familie…………………………………….……….45

4. OBLIGAȚIA DE EXECUTARE A HOTĂRÂRILOR CURȚII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI…………………………………………………………………………………………51

4.1. Obligația statelor de a executa hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului……….…51

4.2. Determinarea conținutului obligației de a executa hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului…………………………………………………………………………………………..54

4.3. Alte măsuri individuale…………………………………………………………………….59

4.4. Republica Moldova în contextul executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului……………………………………………………………………………………………61

4.5. Analiza cauzelor moldovenești cu privire la obligația de protecție a vieții și integrității persoanelor………………………………………………………………………………………63

ÎNCHEIERE……………………………………………………………………………………69

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………..73

RESUME……………………………………………………………………………………….77

INTRODUCERE

Dacă vocația instrumentelor internaționale de protecție a persoanei umane este mai întâi de toate enunțarea drepturilor, această protecție este o ficțiune, în afara mecanismelor de garanție implementate, a obligațiunilor care revin Statelor părți. De aici nu este surprinzător faptul că organele internaționale de control acordă o atenție specială identificării lor, delimitării și forței de aplicare. Am putea chiar să afirmăm că această atenție este mai arzătoare în domeniul drepturilor omului, ținând cont de principiile care prevalează în acest caz, în primul rând, de cele printre care figurează principiul eficienței. Acest principiu comandă, de fapt, interpretarea angajamentelor luate în sensul cel mai protector al persoanei. El impune de asemenea, atunci când este vorba de obligațiuni, interpretarea convențiilor pertinente în lumina evoluțiilor sociale. De aici rezultă caracterul progresist al jurisprudenței în această materie.

Actualitatea temei de investigație. Pentru a defini latitudinea forței angajamentelor statelor, diferite organe de control și-au manifestat angajamentul pe diferite căi. Una din cele mai interesante constă în considerarea faptului că fiecare drept poate implica trei feluri de obligațiuni: „obligațiunea de a respecta”, care impune organelor și funcționarilor statului în primul rând ca ei să nu comită încălcări; obligațiunea de a proteja”, care cere statului să protejeze titularii de drepturi împotriva atingerilor care provin de la terți și să pedepsească autorii; „obligațiunea de a pune în acțiune”, în sfârșit, să ceară adoptarea măsurilor pozitive pentru a concretiza și pentru a reda un efect deplin acestui drept. Această abordare este, ce-i drept, privilegiată mai degrabă de organele responsabile de a supraveghea aplicarea corectă a instrumentelor dedicate drepturilor economice, sociale și culturale, ceea ce nu este de competența Curții europene a Drepturilor Omului, competența sa fiind consacrată drepturilor civile și politice.

Scopul și obiectivele cercetării. Studiul prezentei teme a purtat un caracter teoretic și practic a avut drept scop principal elucidarea acelor concepte fundamentale care au fost definite în jurisprudență și care se conțin în obligațiile statelor semnatare ale CEDO. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a optat pentru o abordare binară, mai simplă, care clasează obligațiunile statelor în 2 categorii: obligațiunile negative, pe de o parte, obligațiunile pozitive, pe de altă parte. De fapt, recurgerea la noțiunea de obligațiune pozitivă a permis Curții consolidarea și, uneori, extinderea exigențelor substanțiale ale textului european, precum și asocierea lor la obligațiuni procedurale autonome în raport cu articolele 6 și 13 și care se alătură la cele prevăzute în aceste articole. Scopul vizat este de a garanta persoanelor o beneficiere eficientă de drepturile recunoscute. Astfel, vom examina dispoziție cu dispoziție, cel puțin regrupându-le pe acestea în funcție de scopul lor. Astfel, vor fi preconizate în mod succesiv protecția vieții și integrității fizice și a vieții private și de familie. Este important totuși, în primul rând, de a evidenția noțiunea și de a elimina problematica generală. De asemenea, în această parte va fi elaborată o tipologie a acestor obligațiuni și vor fi examinate modalitățile de control ale judecătorului european. Obiectivul este de a permite o înțelegere globală a obiectului care ne preocupă prin prisma acestor desfășurări, de a ne da seama de modul sistematic al funcționării acestui fel de obligațiuni în sistemul convențional și de jocul lor contencios. Sperăm astfel să furnizăm cheile indispensabile pentru înțelegerea jurisprudenței pertinente și pentru aplicarea sa internă.

Importanța teoretică și valoarea aplicativă, Prezenta lucrare va purta un caracter teoretic și practic accentuând asupra caracterului obligațiilor statului de a garanta drepturile recunoscute persoanei de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În acest scop se va face referință la aplicabilitatea generală a convențiilor internaționale și la competența statului ce decurge din aceste instrumente internaționale. Pentru fundamentarea materialului teoretic se va folosi atât jurisprudența internațională cât și cea cu privire la Republica Moldova și se va accentua în special asupra problemelor de executare a hotărârilor Curții EDO de către Republica Moldova.

Metodologia cercetării. În scopul realizării obiectivului de cercetare propus vom folosi în cadrul investigației mai multe metode de cercetare ca: metoda istorică, inductivă, deductivă, comparativă, logică etc. Pentru a fundamenta aspectul practic, lucrarea face trimitere la jurisprudența a Curții Europene a Drepturilor Omului cu referință la subiectul vizat atât în cauzele ce se referă la alte state cât și la cele cu referință la Republica Moldova.

Structura tezei. Lucrarea este compusă din patru capitole fiecare din ele având ca scop punerea în evidență a acelor factori care prin acțiunea lor contribuie la respectarea obligațiilor ce decurg din drepturile enunțate în Convenție. Capitolul 1 are un caracter general și se referă la competența Curții Europene a Drepturilor Omului. Capitolul 2 este axat pe cercetarea conținutului obligațiilor pozitive și negative iar capitolul trei vine să detalieze în principial cazurile concrete în care Curtea a dezvoltat o bogată jurisprudența la acest capitol. Capitolul 4 face referință la cauzele în care Republica Moldova nu și-a îndeplinit obligațiile sale ce decurg din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Teza este însoțită de introducere, încheiere și un rezumat în limba franceză la subiectul propus pentru cercetare.

1. COMPETENȚA CURȚII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI ȘI RESPONSABILITATEA STATELOR

1.1. Competența Curții Europene a Drepturilor Omului

Nici o dispoziție a Convenției nu tratează în mod expres competența Curții, însă anumite reguli privind această materie sunt expuse în cadrul dispozițiilor privind condițiile de admisibilitate. În mod frecvent, fosta Comisia sau Curtea au respins plângeri individual care nu intrau în cadrul competențelor lor pe motiv că, în baza art. 35, fostul art. 27, acestea sunt incompatibile cu dispozițiile Convenției și, în consecință, inadmisibile. Spre deosebire însă de alte condiții de admisibilitate, verificarea competenței se face din oficiu, nefiind necesară invocarea unei excepții de către statul pârât. Vom analiza în cele ce urmează, pe scurt, jurisprudența organelor de la Strasbourg privind competența, un aspect destul de important din punct al aplicării acesteia în dreptul intern, necesitatea determinării regulilor privind cel puțin competența personală și cea materială apăsând și în sarcina instanțelor naționale.

Competența personală. Am arătat mai sus care sunt entitățile care au calitate procesuală activă și, respectiv, pasivă în fața Curții, astfel încât rămâne de analizat în această secțiune doar raportul care trebuie să existe între acestea, anume, potrivit art. 1, este necesar ca victima violării Convenției să se afle sub jurisdicția statului inculpat. Prin persoană aflată sub jurisdicția unui stat, se înțelege raportul care trebuie să existe între victima violării Convenției și statul căruia i se reproșează aceasta în sensul în care acesta din urmă are o anumită putere asupra recurentului, indiferent de existența unui raport juridic ”stabil” precum cetățenia, naționalitatea, domiciliul ori rezidența [13, p. 21].

Astfel, spre exemplu, Curtea a decis că, cu toate că a admis o excepție de necompetență ratione loci, trebuie să cerceteze dacă nu cumva este competentă în a examina cauză datorită faptului că reclamanții s-ar fi putut afla sub jurisdicția statului incriminat [13, p.22]. În fapt, cei doi recurenți au adus în discuție o decizie a unei instanțe din Andora, stat care nu a ratificat Convenția și a cărui conducere este asigurată de către Președintele Franței și un episcop spaniol. Curtea a constatat că textul Convenției nu este aplicabil pe teritoriul Andorei, dar a rămas să judece dacă nu cumva, în considerarea faptului că judecătorii erau francezi și spanioli, reclamanții s-au aflat sub jurisdicția acestor state, semnatare ale Convenției. Curtea a respins argumentul cu motivarea că cetățenia judecătorilor nu îi transformă în reprezentanți ai puterii judiciare din Franța și Spania, ci aceștia rămân independenți față de statele care îi desemnează. Aceiași cauză ridică însă o altă problemă, destul de complexă, cea a existenței unei jurisdicții a unui stat membru în cazul executării deciziilor pronunțate de către un stat terț, întrucât în cauză executarea deciziei de condamnare a reclamanților s-a făcut într-o închisoare franceză. Fără să formuleze vreun principiu de aplicabilitate generală, Curtea a decis că întrucât Convenția nu obligă statele contractante să impune regulile lor juridice unor state ori teritorii terțe, Franța cu era obligată să cerceteze dacă procedura prin care au fost condamnați reclamanții a fost conformă cu art. 6. A impune un astfel de control în ideea în care state care nu au semnat Convenția să aplice prevederile ei ar veni în contradicție cu tendința de accentuare a cooperării internaționale în materie judiciară. Totuși statele contractante trebuie să verifice dacă nu cumva condamnarea derivă dintr-o negare flagrantă de justiție. În consecință, recurenții nu s-au aflat sub jurisdicția Franței, Curtea fiind necompetentă ratione persoanae.

În schimb, noțiunea de persoană aflată sub jurisdicția unui stat nu se analizează în drept, ci în raport de situația de fapt existentă. S-a decis că termenul de ”jurisdicție” nu se limitează la teritoriul părții contractante; responsabilitatea lor poate fi antrenată prin acte care emană de la organele lor și își produc efectele pe alte teritorii. Astfel, Curtea a reținut responsabilitatea statului turc pentru acte relative la bunuri care se aflau în partea de nord a Ciprului, unde se autoproclamase o Republică și care era controlată de armata turcă. Astfel, chiar dacă republica respectivă nu era recunoscută la nivel internațional și, formal, zona respectivă se afla sub jurisdicția Ciprului, în fapt controlul zonei era exercitat de armata turcă, fapt care conduce la concluzia că Turcia răspunde pentru violările Convenției din acea zonă. În consecință, Curtea s-a declarat competentă pentru a judeca cauza pe fond [12, p. 16].

În fine, mai trebuie menționat că, în temeiul art. 17, Curtea este necompetentă ratione personae să examineze plângerile introduse de către persoane care au acționat în scopul anulării drepturilor recunoscute prin Convenție altor persoane. Astfel, spre exemplu, în aplicarea principiului pas de liberté pour les ennemies de la liberté, s-a declarat inadmisibilitatea unei plângeri introduse de către niște persoane care au fost condamnate pentru distribuirea de pliante prin care incitau la discriminare rasială.

Competența materială Problema competenței materiale se identifică, în realitate, cu problema extrem de vastă a determinării conținutul și câmpului de aplicare a drepturilor garantate prin Convenție și protocoalele adiționale. În consecință, vom menționa doar principalele linii ale jurisprudenței aplicabile în materie. Pe de o parte, instanța de control a respectării obligațiilor convenționale s-a declarat competentă în a examina plângeri având drept obiect respectare unor drepturi care nu sunt prevăzute expres în Convenție. Astfel, în baza principiului interpretării evolutive a Convenției, intră în competența materială a Curții: încălcarea accesului liber la justiție, atingeri aduse inviolabilității comunicațiilor telefonice, încălcarea dreptului la pensie sau a dreptului la o despăgubire justă în caz de expropriere etc.

Recunoașterea tuturor acestor drepturi dincolo de prevederile exprese ale Convenției este efectul doctrinei ”protecției prin ricoșeu”, potrivit căreia sunt recunoscute și acele drepturi care se află într-un raport extrem de strâns cu cele enumerate în textul Convenției și în lipsa cărora, protecția celor exprese ar fi incompletă. Cu titlu de exemplu, se poate observa ușor că includerea în noțiunea de corespondență, utilizată de art. 8, doar a expedițiilor poștale, ar lipsi persoana de unul dintre cele mai importante aspecte ale intimității sale, anume comunicațiile telefonice, iar protecția oferită de art. 8 ar fi incompletă [12, p.17].

În consecință, nu intră în competența materială a Curții acele drepturi care exced textul Convenției și care nu pot consta într-o extindere prin ricoșeu a celor prevăzute expres, cum ar fi: dreptul de a intra sau de a rămâne pe teritoriul unui stat, de a dobândi proprietatea unui bun determinat, de a opera computarea arestării preventive din pedeapsa aplicată sau dreptul de a ocupa o funcție publică.

Competența teritorială. De regulă, potrivit art. 29 din Convenția de la Viena privind dreptul tratatelor, un tratat internațional se aplică pe întreg teritoriul statelor membre. Convenția și protocoalele sale derogă de la acest principiu, aplicându-se de plin drept doar pe teritoriile metropolitane ale părților contractante, aplicarea lor pe alte teritorii fiind facultativă [7].

Astfel, potrivit art. 56 alin. 1 din Convenție, care instituie așa-numită ”clauză colonială”, orice stat poate, în momentul ratificării sau în orice alt moment ulterior să declare, prin notificare adresată secretarului general al Consiliului Europei, că prezenta convenție se va aplica, sub rezerva paragrafului 4 al prezentului articol, tuturor sau unuia dintre teritoriile ale căror relații internaționale el le asigură [7].

Majoritatea statelor au depus astfel de declarații pentru teritoriilor lor coloniale, fie pe o durată determinată, fie pentru o durată nedeterminată. Este de la sine-înțeles că, în acest din urmă caz, aplicabilitatea Convenției încetează la momentul în care teritoriul respectiv își recapătă independența. Într-o opinie, s-a afirmat că prevederile art. 56 se referă doar la teritoriile autonome și deci Convenția se aplică automat teritoriilor neautonome. Comisia a respins însă această interpretare, argumentând că noțiunea de teritorii cărora li se asigură relațiile internaționale trebuie interpretat în sensul comun al acestuia, așa cum rezultă și din lucrările pregătitoare ale Convenției, ca reprezentând toate teritoriile extra-metropolitane ale părților contractante, indiferent de gradul de autonomie al acestora.

De asemenea, s-a decis că clauza colonială impune existența unei declarații de extindere a Convenției pentru ca aceasta să se aplice atât actelor guvernului autonom, cât și măsurilor luate de o parte contractantă în exercitarea responsabilităților sale relative la teritoriul în cauză. De aceea, în speță, chiar dacă actele autorităților din Hong Kong s-au bazat pe o politică impusă de Marea Britanie, Comisia și-a declarat incompetența ratione loci, deoarece statul britanic nu a depus o declarație privind extinderea aplicării Convenției cu privire la Hong Kong [13, p.25].

Comisia a precizat că scopul acestei dispoziții este nu numai extinderea teritorială a Convenției, ci și adaptarea sa la nivelul de autonomie atins de fiecare teritoriu extra-metropolitan și la diferențele socio-culturale pe care le prezintă. Alin. 3 al art. 56, potrivit căruia în respectivele teritorii, dispozițiile prezentei convenții vor fi aplicate ținând seama de necesitățile locale, confirmă această interpretare. În acest context, s-a precizat faptul că sistemul instaurat prin art. 56, acela de a permite extinderea aplicabilității Convenției doar în baza dorinței exprese a statelor și doar ținând cont de necesitățile locale, tinde, în esență, să răspundă faptului că la momentul redactării Convenției existau încă teritorii coloniale al căror nivel de dezvoltare nu permite deplina aplicabilitate a acestui instrument.

Prin ”necesități locale” se înțelege existența unor circumstanțe speciale ce țin de nivelul de dezvoltare și civilizație existent în teritoriile respective și care determină aplicarea altor standarde în aplicarea Convenției față de statele europene. Pentru aceasta însă nu este suficientă existența unor simple de mentalități sociale distincte, ci trebuie să existe o diferență semnificativă din punct de vedere al dezvoltării sociale, în baza căreia să se poată afirma că aplicarea deplină a Convenției ar avea efecte contrare scopului pentru care a fost instituită. De aceea, simplul fapt că populația locală este favorabilă utilizării unor pedepse corporale nu poate justifica aplicarea unor standarde diferite în aprecierea existenței unui tratament degradant, cât timp insula Man avea, la acel moment, un nivel de dezvoltare suficient de ridicat pentru a face parte din familia națiunilor europene. Tot astfel, o conjunctură politică delicată în cadrul unei companii electorale, dar care ar putea fi regăsită și în metropolă, nu este suficientă pentru a justifica limitarea dreptului la libertatea expresiei.

Competența temporală. Potrivit principiilor dreptului internațional general recunoscute, tratatele internaționale nu se aplică retroactiv, astfel încât, în principiu, toate faptele juridice anterioare ratificării Convenției ies din sfera de competență ratione temporis a Curții.
Prin excepție, însă, Curtea rămâne competentă să judece plângerile bazate pe acte anterioare ratificării Convenției, dar care produc efecte continue. Spre exemplu, o persoană condamnată anterior ratificării Convenției, poate introduce o plângere bazată pe acea condamnare dacă, ca efect al acesteia suferă, în mod continuu, atingeri ale dreptului la libertatea expresiei . Situația nu trebuie confundată însă cu acele ipoteze în care anumite fapte juridice, contrare Convenției, sunt anterioare ratificării acesteia, însă există decizii judecătorești, posterioare ratificării prin care se menține situația stabilită anterior. În astfel de ipoteze, Curtea este competentă să analizeze doar legitimitatea acestor decizii, nu și a faptelor ce au stat la baza litigiului în dreptul intern.. Situația procedurilor începute anterior ratificării și epuizate ulterior momentului asumării obligațiilor ce decurg din Convenție este mai complexă. Atunci când violarea caracterului echitabil al procedurii derivă din acte anterioare ratificării, Curtea s-a considerat necompetentă temporal să examineze plângerea, în schimb, atunci violarea alegată constă într-o stare permanentă, mai repede decât într-un eveniment distinct, Curtea are competență ratione temporis [14, p.23].

1.2. Conținutul obligației de respectare a drepturilor omului conform articolului 1 CEDO

Articolul 1 CEDO instituie o răspundere internațională a statelor contractante de a respecta drepturile și libertățile garantate de Convenție. Răspunderea se angajează indiferent că autoritatea ce încalcă dreptul sau libertatea este legislativă, executivă sau judiciară, pe baza principiului unicității statului în dreptul internațional. De asemenea, responsabilitatea unui stat poate fi angajată pentru actele tuturor organelor, agențiilor sau funcționarilor săi, indiferent de rangul lor, tocmai datorită apartenenței lor la acel stat. Conform practicii Curții, aceasta se datorează faptului că guvernele naționale răspund în temeiul Convenției de actele autorităților lor, pentru că în joc se află răspunderea internațională a statului contractant.

Noțiunea de „jurisdicție a unui stat”, în sensul art. 1, se referă la persoanele care sunt victime ale dreptului încălcat, care sunt sub autoritatea statului contractant. Avem de-a face cu jurisdicție teritorială și extrateritorială, atunci când resortisanții unui stat sunt pe teritoriul unui alt stat, dar numai cu consimțământul și a acestui stat, și numai în baza unor justificări speciale, în funcție de anumite circumstanțe. Este, de exemplu, cazul ambasadelor, a activităților criminale contra propriului stat sau ale resortisanților săi, a crimelor internaționale grave, a actelor comise pe mare, arborând pavilionul statului respectiv, sau pe nave și aeronave înmatriculate (înregistrate) acolo [11, p. 43].

În cazul Ilașcu și alții contra Republicii Moldova și Federația Rusă, Curtea a stabilit că autoritățile transnistrene, deși teoretic aparțin statului moldovean, sunt resortisante ale Federației Ruse, deoarece există și supraviețuiesc datorită sprijinului militar și politic al acestui stat, care este, astfel, continuu și neîntrerupt cu aceste autorități, pentru care are, deci, și responsabilitate în privința oricăror reclamații [39].

Cu alte cuvinte, statul răspunde în măsura în care are autoritate asupra resortisanților săi. De exemplu, într-o cauză, reclamantul s-a plâns că soțul său, Rudolf Hess, are probleme din partea Marii Britanii, cu închisoarea Berlin-Spandau, iar fosta Comisie Pentru Drepturile Omului a constatat că, potrivit tratatelor internaționale postbelice, responsabilitatea pentru administrarea închisorii revenea celor patru puteri aliate, respectiv Statele Unite ale Americii, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Franței și Regatului Unit al Marii Britanii, Scoției și Irlandei de Nord, astfel că nu doar acest din urmă stat își exercita jurisdicția acolo și, prin urmare, răspunderea pentru violarea dreptului urma a fi împărțită între cele patru țări .

De asemenea, în caz de ocupație militară, chiar nerecunoscută internațional, răspunderea revine statului ocupant, precum în cazul Republicii Turce a Ciprului de Nord, când Turcia exercita un control global asupra acestei părți din statul suveran Cipru. În acest caz, Turcia nu răspunde doar pentru resortisanții săi, ci și pentru administrația locală, care supraviețuiește numai prin susținerea sa. În teoria și practica judiciară internațională, se spune că, în acest caz, răspunderea statului este angajată prin ricoșeu [25, p.76].

Dar nu orice acțiune militară extrateritorială atrage ab initio exercitarea jurisdicției statului respectiv pe teritoriul statului pe care intervine. Exemplificăm cu situațiile din Golful Persic, Bosnia-Herțegovina sau a altor teritorii din fosta Iugoslavie, unde forțele militare ale statelor membre ale Uniunii Europene implicate nu și-au exercitat jurisdicția pe aceste teritorii, care au continuat să se afle sub jurisdicțiile lor naționale. Practic, puterile publice au continuat să fie deținute și exercitate de statele pe teritoriile cărora s-a intervenit, astfel că ele sunt răspunzătoare pentru cazurile de încălcare ale drepturilor omului și libertăților fundamentale. Curtea a formulat principiul conform căruia Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu se aplică și nu are vocația de a se aplica oriunde în lume, chiar în privința comportamentului statelor contractante. De exemplu, în practica Curții Internaționale de Justiție, invocată de Curte, într-un caz concret, s-a arătat că bombardamentele incriminate nu sunt imputate statului francez, ci organizației militare internaționale N.A.T.O., care are personalitate juridică internațională, distinctă de aceea a statelor membre. S-a apreciat de către Curte că cererea reclamanților de pe un teritoriu al fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia este inadmisibilă, datorită inexistenței jurisdicției statelor europene membre ale N.A.T.O. asupra acestor teritorii [25, p.77].

Prezumția de competență teritorială a statului. În concepția Curții Europene, în măsura în care nici un alt stat nu exercită o jurisdicție de jure sau de facto pe teritoriul unui alt stat, pentru acesta din urmă operează o prezumție de competență teritorială, deci de jurisdicție asupra întregului său teritoriu. Spre exemplu, în practica Curții, un reclamant s-a plâns de încălcarea dreptului său la libertate și siguranță, prevăzut de art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin menținerea sa în detenție de către autoritățile Republice Autonome a Azeriei, deși Curtea Supremă a Georgiei l-a achitat pentru unele infracțiuni, iar președinția l-a grațiat pentru restul de pedeapsă. Guvernul georgian s-a apărat prin aceea că Republica Autonomă Azeră, deși face parte din teritoriul statului georgian, nu execută dispozițiile primite. Curtea a constatat, însă, că Georgia a semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului pentru ansamblul teritoriului său, că nu a fost semnalată nici o mișcare secesionistă, ori exercitarea puterii unui stat străin pe teritoriile azere, astfel că încălcările s-au produs pe un teritoriu aflat sub jurisdicția Georgiei.

Responsabilitatea statului numai pentru încălcarea imputabilă a normelor Convenției. În jurisprudența consacrată aplicării art. 1 al Convenției, statului contractant, se face distincție netă între imputabilitatea încălcării de drepturi apărate și angajarea responsabilității sale pentru această încălcare. Deci, responsabilitatea statului este angajată când încălcarea drepturilor îi este imputabilă.

În cauza Assanidze vs. Georgia, s-a constatat că reclamantul era deținut ilegal de autoritățile azere și că autoritățile centrale au făcut toate demersurile pentru a obține achitarea, fără rezultat. În acest context, chiar dacă se acceptă că un stat contractant, în anumite conjuncturi, se află în dificultate în a asigura respectarea legii pe unele teritorii, rămâne aplicabil principiul conform căruia statul este responsabil pentru evenimentele care se produc în orice parte a teritoriului național, astfel că autoritățile centrale georgiene trebuie să își asume responsabilitatea obiectivă privitoare la conduita organelor subordonate lor [33].

În concluzie, chiar dacă, în plan intern, încălcările sunt imputabile autorităților azere, în plan internațional, pe terenul Convenției, responsabilitatea pentru încălcări revine Georgiei. S-a stabilit că, în acest caz, Georgia are obligația ca, prin toate mijloacele legale și diplomatice de care dispune față de terțe state și organizații internaționale, să încerce a continua să garanteze acestor persoane respectarea drepturilor și libertăților enunțate în Convenție.

1.3. Noțiunea de jurisdicție a statelor

Jurisdicțiile statelor. Raporturile interstatale. Din punct de vedere al obligației asumate de statele contractante de a respecta drepturile și libertățile recunoscute persoanelor aflate sub jurisdicția lor, apar unele aspecte specifice, după cum urmează:

a) naționalul judecat de statul terț rămâne sub jurisdicția propriului stat, ceea ce înseamnă că garanțiile instituite de Convenție se extind în astfel de situații la activitatea autorităților necontractante. Spre exemplu, un italian a fost condamnat în Vatican, stat nemembru al Convenției, cu încălcarea dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6, paragraful 1, încălcare rezultată din modul în care s-au desfășurat procedurile în fața autorităților vaticane. Italia, deși nu avea o astfel de obligație, a acordat exequatorul, recunoscând hotărârea dată, naționalul judecat de statul terț rămânând sub jurisdicția propriului stat, care este chemat să răspundă pentru încălcările la care a achiesat [12, p.27];

b) funcționarii unui stat, deși își exercită competențele pe teritoriul altui stat, pot să nu fie sub jurisdicția statului a cărui naționalitate o au, chiar dacă aceste state sunt părți contractante ale Convenției. De exemplu, Andora, anterior dobândirii suveranității, se afla sub protectorat franco-spaniol, iar un tribunal era compus din magistrați francezi și spanioli. Pentru că Andora nu era semnatară a Convenției, magistrații nu acționau în numele Franței și Spaniei, ci al Andorei, astfel că justițiabilii care compăreau în fața tribunalului nu aveau garantate drepturile și libertățile din Convenție, deoarece cele două state nu își asumaseră obligații în acest sens [12, p.28].

Jurisdicțiile statelor. Competențe transferate unor organizații internaționale. Problema jurisdicției unui stat poate prezenta aspecte specifice, în ipoteza în care unele competențe sunt transferate unor organizații internaționale. Nici un text al Convenției nu interzice unui stat membru transferul de puteri către organizații internaționale. Acest transfer de competențe nu îi exclude responsabilitatea pe temeiul Convenției, atunci când este vorba despre exercițiul puterilor astfel transferate. Deci, transferul de competențe nu este incompatibil cu dispozițiile Convenției, cu condiția ca, în cadrul acelei organizații, drepturile să primească o protecție echivalentă.

De exemplu, o agenție internațională instalată pe teritoriul Germaniei a încheiat o convenție cu acest stat, prin care s-a prevăzut imunitatea de jurisdicție a agenției și s-a stabilit modul de reglementare a litigiilor de drept privat, fie că priveau personalul agenției, fie că priveau alte fapte juridice. Litigiile erau soluționate de o comisie de recursuri a agenției, care era independentă de aceasta. Reclamanții în cauză, conform statutului agenției, angajați temporari, erau asimilați personalului agenției și le erau aplicabile prevederile dreptului german al muncii și unele prevederi speciale. După o mai lungă perioadă de timp, conform dreptului german și legislației speciale în materie, au revendicat statutul de agenți permanenți, protecție refuzată de instanțele germane, pe baza imunității de jurisdicție a agenției. Reclamanții s-au plâns Curții că li s-a încălcat dreptul la un tribunal, conform art. 6, deoarece au fost judecați de comisia de recursuri. Curtea a stabilit că statutul agenției prevede căi de atac proprii, care au fost respectate și că agenția nu putea fi obligată să respecte alte reguli decât cele la care s-a obligat prin statut. Deci, dreptul prevăzut de art. 6 nu le-a fost încălcat.

Jurisdicțiile statelor. Competențe jurisdicționale extrateritoriale rezultate dintr-un tratat. Extrateritorialitatea jurisdicției unui stat parte rezultă și dintr-un tratat bilateral specific, încheiat între două state. Spre exemplu, în 1982, Austria și Lichstenstein au convenit, printre altele, în materia procedurii penale, ca autoritățile austriece să asigure executarea sentințelor penale de condamnare cu închisoarea sau hotărârile privind detenția provizorie pronunțate de tribunalele Lichstenstein. Un astfel de condamnat a cerut instanței europene să constate că transferul temporar în Austria constituie o încălcare a drepturilor sale. I s-a răspuns că transferul respectiv este corect și că astfel de tratate bilaterale nu contravin și nu sunt incompatibile cu dispozițiile Convenției. Totuși, s-a stabilit că participarea unui stat, în calitate de pârât, într-o procedură deschisă împotriva lui într-un alt stat, nu semnifică, prin ea însăși, exercițiul extrateritorial al jurisdicției sale [15, p.30]. S-ar cuveni de făcut unele precizări privind persoanele care intră sub jurisdicția statelor contractante în sensul Convenției. Drepturile garantate de Convenție sunt recunoscute de statele contractante „oricărei persoane” aflate sub jurisdicția lor. Am vorbit de „jurisdicție”. Acum ne referim la „persoanele” aflate sub o astfel de jurisdicție, iar în legătură cu acest aspect, se impun două precizări, și anume:

– în primul rând, sunt două noțiuni aflate în strânsă legătură și, de multe ori, se determină reciproc; ca regulă generală, cu anumite excepții, persoanele aflate pe teritoriul pe care un stat își exercită jurisdicția se găsesc sub jurisdicția acelui stat;

– în al doilea rând, se pune problema străinilor care se găsesc pe teritoriul unui stat contractant prin raportare la drepturile garantate de Convenție.

De regulă, când analizăm aplicarea regulilor Convenției, competența personală a unui stat corespunde cu cea teritorială, deci, persoanele care au naționalitatea statului contractant își au domiciliul sau reședința pe teritoriul său. Ea se aplică, de regulă, naționalilor unui stat care, deși se găsesc pe teritoriul altui stat, din diferite motive, rămân supuși jurisdicției propriului stat. Statele contractante au prerogativa, stabilită, de altfel, ca principiu de drept internațional, dar și prin jurisdicția europeană, de a controla intrarea, șederea și îndepărtarea străinilor de pe teritoriul lor, fără să aducă atingere angajamentelor luate prin tratatele internaționale, inclusiv Convenția. Nici Curtea, nici Convenția și nici Protocoalele sale nu consacră dreptul la azil politic. Statele contractante au prerogativa asigurării ordinii publice pe teritoriul lor, din care derivă posibilitatea expulzării străinilor, mai ales pentru motive de sănătate publică (exemplu: trafic cu droguri, cu substanțe toxice neautorizate ș.a.). Dreptul străinilor de a dobândi naționalitatea unui stat nu este garantat nici prin Convenție, nici prin protocoale adiționale. În ceea ce privește străinii, aceștia, fie că se află legal, fie ilegal, pe teritoriul unui stat, sunt persoane care țin de jurisdicția acelui stat, ceea ce angajează responsabilitatea statului respectiv cu privire la drepturile și libertățile garantate prin Convenție. Subiectul drepturilor garantate poate fi o persoană fizică, o persoană juridică sau un grup de particulari. În cazul expulzării sau extrădării către un stat nemembru al Convenției, unde persoana are, de exemplu, viața amenințată, statul care ia această măsură, având posibilitatea să anticipeze riscul, răspunde pentru propria sa faptă, deoarece cel expulzat ori extrădat s-a aflat sub jurisdicția sa, iar supunerea ei la risc, urmat de încălcarea drepturilor și libertăților îi atrage răspunderea.

CADRUL_GENERAL_AL_OBLIGAȚIILOR_POZITIVE

_Problematica_generală_a_obligațiilor_pozitive_și_a_obligațiilor_negative

Dacă_în_hotărârile_Curții_ar_putea_fi_găsită_o_sistematizare_a_jurisprudenței_în_această_materie,_precum_este_cea_făcută_recent_în_cauza_Siliadin_c._Franței_[51],_aceasta_nu_oferă_o_definiție_generală_a_noțiunii_de_obligațiune_pozitivă._O_astfel_de_noțiune_ar_putea_totuși_fi_reconstituită_cu_ușurință_pornind_de_la_unități._În_Cauza_lingvistică_belgiană_[31],_reclamanții,_plasânduși_plângerile_lor_în_acest_domeniu_au_propus_recunoașterea_unor_astfel_de_obligațiuni_în_calitate_de_obligațiuni_care_trebuie_respectate._Curtea_a_evitat_în_această_privință_să_reia_această_apreciere_juridică_și_a_preferat_să_considere_doar_dispoziția_invocată_articolul_2_din_Protocolul_nr._1_„însăși_prin_natura_sa,_o_reglementare_din_partea_Statului”[8,_p.386]._Această_poziție_a_fost_respectată_ulterior._Pentru_judecătorul_european,_obligațiunile_pozitive_se_caracterizează,_în_primul_rând,_prin_faptul_că_ele_cer_în_mod_concret_de_la_autoritățile_naționale_să_„ia_măsurile_necesare”_pentru_salvgardarea_unui_drept_sau,_încă_mai_precis,_„să_adopte_măsuri_rezonabile_și_adecvate_pentru_a_proteja_drepturile_individului”_[8,_p.387]._Aceste_măsuri_pot_fi_juridice._Acesta_este_cazul_în_care_de_la_Stat_se_așteaptă_ca_el_să_promulge_sancțiuni_împotriva_persoanelor_particulare_care_au_încălcat_Convenția,_să_stabilească_un_regim_juridic_pentru_o_categorie_de_activități_sau_pentru_o_categorie_de_persoane._Însă_ele_pot_consta_și_din_măsuri_practice.

Conform_unei_formule_generale_a_Curții,_care_se_aplică_atât_obligațiunilor_negative,_cat_și_celor_pozitive,_un_„obstacol_de_fapt_poate_încălca_Convenția_în_mod_egal_ca_și_un_obstacol_juridic”_[32]._Ne_gândim,_spre_exemplu,_la_măsurile_care_ar_trebui_să_fie_luate_în_anumite_cazuri_de_către_autoritățile_penitenciarelor_pentru_a_preveni_suicidul_unui_deținut_sau_pentru_a_împiedica_ca_deținuții_să_nu_aplice_altor_deținuți_tratamente_care_contravin_instrumentului_european._Cele_două_feluri_de_măsuri_–_juridice_și_practice_–_pot_fi_chiar_necesare_în_același_timp._Aceasta_este_o_chestiune_de_circumstanțe.

Ținând_cont_de_faptul_că_obligațiunile_pozitive_au,_în_majoritatea_cazurilor,_drept_efect_extinderea_exigențelor_care_trebuie_respectate_de_către_State,_problema_bazelor_juridice_capătă_o_mare_importanță._Rezultând_din_principiul_general_de_atribuție,_din_care_rezultă_că_Curtea_nu_are_competență_de_a_proteja_drepturile_care_nuși_au_motivația_în_Convenție,_judecătorii_europeni_se_străduie_să_atribuie_această_obligațiune_pozitivă_unei_clauze_convenționale._În_această_privință_jurisprudența_a_evoluat._Mai_înainte,_putea_fi_făcută_o_deosebire_dacă_obligațiunea_în_cauză_are_un_caracter_substanțial_sau_procedural._În_primul_caz,_se_consideră_că_obligațiunile_pozitive_decurg_din_prevederea,_care_enunță_dreptul_substanțial._Acest_lucru_este_foarte_sigur_în_cazul_când_obligațiunea_în_cauză_este_înscrisă_într-o_prevedere_exactă._Astfel_articolul_2,_paragraful_1,_prima_frază,_prevede_o_intervenție_juridică_pozitivă_a_Statului_pentru_a_proteja_dreptul_la_viață_„_dreptul_la_viață_al_oricărei_persoane_este_protejat_prin_lege”_[5]._Acestui_caz_tip_ar_fi_bine_să_i_se_alăture_situația_–_cea_mai_frecventă_în_care,_în_timp_ce_ea_nu_este_chiar_explicită,_o_dispoziție_dată_de_Convenție_va_fi_interpretată_ca_impunând_o_obligațiune_pozitivă._În_special,_acesta_este_cazul_articolului_8,_judecătorul_european_făcând_în_principiu_un_argument_din_faptul_că_acest_articol_prescrie_„respectarea”_vieții_private_și_de_familie,_a_domiciliului_și_a_corespondenței._Mai_larg,_va_fi_logic_astfel_pentru_toate_celelalte_dispoziții_ale_Convenției_din_moment_ce_în_joc_este_pusă_o_obligațiune_substanțială_inerentă_prin_definiție_unei_norme_convenționale_care_trebuie_respectată._Pentru_obligațiunile_pozitive_procedurale,_perspectiva_pare_a_fi_diferită,_în_mod_exact_pentru_cele_pe_care_Curtea_lea_dedus_din_articolele_2_(dreptul_la_viață),_3_(interzicerea_relelor_tratamente),_sau_4_(interzicerea_sclaviei,_aservirii_sau_muncii_forțate)._

Precum_sa_subliniat_în_mod_repetat_în_jurisprudență,_în_articolul_1_din_Convenție_sunt_combinate_aceste_prevederi_care_pot_genera_astfel_de_obligațiuni._Acestea_decurg_astfel_dintro_evidențiere_a_responsabilității_generale_care_revine_Statelor_de_a_„recunoaște_pentru_fiecare_persoană,_care_se_află_sub_jurisdicția_lor,_drepturile_și_libertățile_definite”,_responsabilitate_care_implică_„ca_Statele_Părți_să_răspundă_pentru_orice_încălcare_a_drepturilor_și_libertăților_protejate_pe_care_le_pot_suporta_indivizii_plasați_sub_jurisdicția_lor”__adică_competența_lor_la_momentul_încălcării”_[33]._Astfel_sa_procedat_la_o_generalizare_a_teoriei_obligațiunilor_pozitive:_aceasta_putea_fi_aplicată,_în_panta_sa_procedurală,_oricărei_dispoziții_–_în_mod_special_oricărei_dispoziții_normative_a_Convenției.

_Jurisprudența_recentă_exprimă_o_tendință_nouă_în_care_Curtea_se_pare_că_fondează_în_mod_sistematic_obligațiunile_pozitive_pe_care_le_enunță,_fie_că_sunt_substanțiale_sau_procedurale,_în_baza_unei_combinări_a_dispozițiilor_normative_ale_textului_European_cu_articolul_1._Astfel,_obligațiunea_de_a_lua_măsurile_necesare_pentru_a_proteja_libertatea_de_exprimare_rezultă_din_articolul_10_combinat_cu_articolul_11,_cea_de_a_proteja_calitatea_jocului_combinat_a_aceluiași_articol_1_cu_articolul_1_din_Protocolul_nr._1._În_acest_caz_la_evidență_se_află_o_schimbare_radicală,_care_nu_este_în_raport_cu_reevaluarea_economiei_generale_a_Convenției,_așa_cum_se_poate_observa_în_anumite_decizii_recente._Pot_fi_notate_în_special_hotărârile_Assanidze_c._Georgiei_[33]_și_Ilașcu_și_alții_c._Moldovei_și_Rusiei_[39]._Împreună_cu_aceste_decizii,_articolul_1_din_Convenție,_mai_mult_ca_niciodată,_pare_a_fi_considerat_cheie_pentru_sistemul_convențional._Fiind_pe_punctul_de_a_constitui_pentru_State_o_sursă_autonomă_de_obligațiuni_generale_sunt_și_obligațiuni_pozitive._Astfel,_în_cauza_Assanidze,_Curtea_a_considerat_că_articolul_1_„implică_și_cere_punerea_în_acțiune_a_unui_sistem_statal_de_natură_să_garanteze_sistemul_Convenției_pe_întreg_teritoriul_său_și_față_de_fiecare_individ_”_[33]_iar_în_cauza_Ilașcu,_ea_a_considerat_că_„în_cazurile_în_care_o_porțiune_a_teritoriului_său,_din_cauza_regimului_separatist,_nu_poate_fi_controlată_Statul_continuă_totuși_să_fie_responsabil_față_de_populația_acestui_teritoriu”,_obligațiunile_pozitive_pe_care_articolul_1_le_pune_în_responsabilitatea_sa_fiind:_„el_este_obligat_să_ia_măsurile_necesare,_pe_de_o_parte,_pentru_a_restabili_controlul_său_asupra_acestui_spațiu_și,_pe_de_altă_parte,_pentru_a_proteja_persoanele_care_locuiesc_acolo”_[39]._Aceste_obligațiuni_generale_pot_fi_calificate_ca_fiind_aproape_autonome._Ele_sunt_autonome_în_măsura_în_care_ele_se_impun_doar__în_virtutea_articolului_1_din_Convenție._Dar_nu_sunt_autonome_în_întregime_decât_atunci_când_controlul_respectării_lor_va_fi_efectuat_doar_în_virtutea_unei_plângeri_care_pretinde_încălcarea_unuia_din_drepturile_substanțiale_recunoscute_de_textul_european._Ele_se_prezintă_ca_fiind_contextualizate,_dacă_se_ține_cont_că_este_necesar_să_fie_apreciate_prin_prisma_unei_norme_specifice._Aceasta_înseamnă,_astfel,_că_articolul_1_va_trebui_să_fie_sistematic_asociat_cu_dispozițiile_normative.

_E_necesar_a_fi_semnalată_încă_o_tendință_mai_recentă_a_jurisprudenței,_care_constă_în_a_deduce_obligațiunile_pozitive_ale_combinării_dispozițiilor_normative_cu_principiul_general_al_preeminenței_dreptului_sau_cea_de_„Stat_de_drept”,_pe_care_Curtea_o_consideră_ca_fiind_„unul_din_principiile_fundamentale_ale_unei_societăți_democratice”_și_„inerente_ansamblului_articolelor_din_Convenție”_[11,_p._56]._Ținând_cont_de_această_afirmare_a_inerenței,_făcută_în_mod_specific_apropo_de_obligațiunile_procedurale,_ne_putem_întreba_dacă_ele_nu_se_îndreaptă_spre_o_autonomie_a_fiecărei_dispoziții_pentru_ceea_ce_se_referă_la_condițiile_sale_interne.

Fie_că_ele_sunt_fondate_pe_dispoziții_normative_specifice,_pe_o_asociație_a_acestor_dispoziții_cu_articolul_1_din_Convenție_sau_cu_alte_principii_generale_de_drept_european,_obligațiunile_pozitive_au_toate_același_scop,_care_constă_în_aplicarea_eficientă_a_instrumentului_european_și_eficiența_drepturilor_consacrate_în_el._Cauza_Airey_mai_este_încă_o_ilustrare_perfectă_în_acest_sens._Reclamanta,_care_dorea_să_obțină_o_separare_a_corpurilor,_a_ales_în_acest_scop_calea_judiciară_care_era_oferită_de_legislația_irlandeză._Ținând_cont_de_veniturile_sale_mici_și_dat_fiind_că_Irlanda_nu_cunoștea,_la_epoca_faptelor,_sistemul_de_asistență_jurisdicțională,_interesată_a_fost_nevoită_în_final_să_renunțe_la_exercitarea_acestui_recurs._De_fapt,_ea_a_considerat_că_nu_putea,_ținând_cont_de_complexitatea_procedurii,_să_se_apere_singură,_fără_asistența_unui_consultant_juridic._În_fața_Curții_europene_a_Drepturilor_Omului,_în_special_ea_a_pretins_că_Statul_a_încălcat_articolul_6,_paragraful_1,_nepunând_la_dispoziția_sa_un_recurs_efectiv._Jurisdicția_europeană_a_acceptat_în_cele_din_urmă_plângerile_sale._Aici_este_important_de_a_evidenția_considerațiunile_cu_privire_la_baza_în_care_a_fost_luată_această_hotărâre._Mai_întâi_ea_a_relevat,_într-o_formulă_care_a_rămas_celebră_că,_„Convenția_are_scopul_de_a_proteja_nu_drepturile_teoretice_sau_iluzorii,_dar_cele_concrete_și_eficiente”_[32]._Nu_este_deci_suficient_să_existe_recursuri_judiciare._Mai_este_necesar_ca_acestea_să_fie_exercitate_în_mod_real_și_util._Conform_Curții,_aceasta_poate_implica_recunoașterea_unui_justițiabil_un_drept_economic_și_social,_în_acest_caz_dreptul_la_o_asistență_juridică_gratuită,_căci_„dacă_(Convenția)_enunță_în_principal_drepturile_civile_și_politice,_un_anumit_număr_dintre_ele_au_prelungiri_de_ordin_economic_sau_social”_[32]._Nici_un_baraj_ermetic_nu_separă_prin_urmare_sfera_drepturilor_economice_și_sociale_de_domeniul_Convenției._Această_sfidare_a_obligațiunilor_pozitive_pare_de_a_fi_de_o_remarcabilă_stabilitate._Curtea_nu_încetează_de_fapt_să_sublinieze_în_cauzele_pertinente_acest_lucru.

_Din_aceasta_rezultă_că_obligațiunile_pozitive_tind_în_mod_primordial_să_asigure_condițiile_materiale_și_juridice_concrete_ale_unei_beneficieri_reale_de_drepturile_protejate_de_Convenție._

2.2._Obligațiile_pozitive_și_obligațiile_negative

Precum_sunt_ele_concepute,_obligațiunile_pozitive_se_alătură_obligațiunilor_negativ._Dar_sar_putea_oare_de_spus_că_ambele_ocupă_tot_câmpul_convențional?_Răspunsul_la_această_întrebare_ar_trebui_să_fie_negativ_dacă_neam_referi_la_cauza_Pla_și_Puncernau_c._Andorei._Această_cauză_oferă_de_fapt_posibilitatea_raționamentului_că_ar_fi_existat_a_treia_cale._În_această_cauză,_responsabilitatea_Statului_Andora_era_punerea_în_joc_pe_acest_teren_a_articolului_8_din_cauza_unei_interpretări_jurisdicționale,_dreptul_aplicat_de_jurisdicția_națională_fiind_considerat_din_toate_punctele_ca_corespunzând_exigențelor_acestui_articol._În_ceea_ce_privește_Curtea,_„autorităților_Andorei_nu_ar_putea_să_li_se_reproșeze_o_ingerință_în_viața_privată_și_de_familie_a_reclamanților,_în_afara_nerespectării_unor_eventuale_obligațiuni_pozitive_din_partea_Statului_Andora_pentru_a_face_eficientă_respectarea_vieții_de_familie”._„Reclamanții”,_continuă_ea,_”se_limitează_la_contestarea_unei_decizii_judiciare_…”[21,_p._127]._Soluția_este_curioasă,_chiar_dacă_ea_este_pe_cale_să_pună_pe_contul_atașamentului_Curții_independența_instanțelor_(principiul_înscris_de_altfel_în_Convenție_și_în_articolul_6._În_orice_caz_ea_pare_să_stabilească_un_tip_generic_de_încălcare_a_Convenției_care_nu_va_fi_analizat_prin_nerecunoașterea_unei_forme_cunoscute_de_obligațiune._Această_analiză_nu_este_convingătoare_totuși_și_nu_va_fi_continuată_aici.

_Orice_încălcare_a_Convenției_nu_poate_să_rezulte_decât_din_nerespectarea_de_către_Stat_a_unei_obligațiuni_asumate,_care_poate_fi_pozitivă,_sau_negativă._Revenind_deci_la_această_dicotomie_fundamentală,_chestiunea_este_de_a_ști_cum_fiecare_element_se_poziționează_în_raport_cu_alt_punct._Pornind_de_la_jurisprudență_putem_înainta_două_propuneri:_1)_cele_două_feluri_de_obligațiuni_sunt_diferite_prin_natura_lor;_2)_ele_se_contopesc_totuși_uneori_în_ceea_ce_privește_implicările_lor.

Obligațiuni_sunt_diferite_prin_natura_lor._Ceea_ce_deosebește_obligațiunile_pozitive_de_cele_negative_este_că_primele_solicită_intervenția_pozitivă_a_Statului,_pe_când_cele_din_urmă_solicită_să_se_abțină_de_a_comite_ingerințe._Încălcarea_Convenției_va_rezulta_în_primul_caz_dacă_autoritățile_naționale_nu_au_acționat,_au_rămas_pasive,_în_cel_de-al_doilea_caz,_dacă_au_împiedicat_sau_au_limitat_exercitarea_drepturilor_prin_intermediul_unui_act_pozitiv._

În_practică,_această_diferență_este_uneori_evidentă_și_poate_fi_ilustrată_în_modul_următor._Să_presupunem_că_Dl._X_participă_la_o_reuniune_neautorizată_într-un_loc_public_(stradă,_piață)_și_că_își_găsește_aici_moartea._Să_presupunem_că_această_moarte_a_rezultat_din_lovituri_și_răni_aplicate_de_polițiștii_responsabili_de_dispersarea_manifestației._Chestiunea_respectării_Convenției_va_fi_pusă,_fie_pe_terenul_articolului_11_(libertatea_de_întrunire)_sau_pe_terenul_articolului_2_(dreptul_la_viață)_în_termenii_respectării_obligațiunii_de_neamestec_în_exercitarea_acestor_drepturi._Și_dacă_responsabilitatea_Statului_este_vădită_pentru_acest_deces_aceasta_va_fi_din_cauza_unui_act_pozitiv,_pentru_că,_prin_intermediul_acestor_agenți_el_a_intervenit_(întrun_mod_neproporțional)_acolo_unde_Convenția_ia_ordonat_să_se_abțină._Dar_să_presupunem_că_același_Dl._X_ar_fi_fost_bătut_pană_la_moarte_de_către_contramanifestanți_și_lucrul_acesta_sar_fi_întâmplat_în_fața_forțelor_poliției_care_au_rămas_pasive._Dacă_sar_fi_admis_că_articolele_2_și_11_nu_impuneau_decât_obligațiuni_negative,_încălcarea_Convenției,_nu_ar_fi_fost_în_acest_caz_ipotetică,_polițiștii_nu_au_intervenit._Din_contra_dacă,_precum_este_convenabil,_ținând_cont_de_jurisprudență,_se_consideră_că_jurisprudența_obliga_protejarea_Dlui_X_printro_intervenție_pozitivă,_pasivitatea_polițiștilor_va_fi_susceptibilă_de_a_implica_responsabilitatea_Statului._Pentru_a_repeta_cuvintele_Curții,_fiind_contra_morții_Dlui_X,_apropiații_lui_„nu_se_plângeau_de_un_act,_dar_de_o_inacțiune_din_partea_Statului”_[24,_p._306]._

Acestea_fiind_spuse,_există_situații_în_care_această_diferență_nu_este_firească,_atunci_când_hotarul_între_aceste_două_feluri_de_obligații_dispare_în_mod_sensibil,_chiar_dacă_el_niciodată_nu_va_dispărea_definitiv._

Obligațiunile_sunt__suprapuse_parțial_în_practică._Nu_sunt_rare_cazurile_când_dezbaterile_în_fața_Curții_se_referă_mai_întâi_asupra_calificării_obligațiunii_pe_care_o_pretinde_reclamantul_din_cauza_nerespectării_și_pe_care_judecătorul_european_e_obligat_să_o_recalifice._Astfel,_de_exemplu,_în_cauza_Cossey_c._RegatuluiUnit_[8,_p._401]_în_care_reclamanta_a_considerat_că_recursul_de_a_modifica_starea_sa_civilă_în_rezultatul_unei_operații_de_schimbare_a_sexului_era_considerat_ca_o_ingerință_în_viața_sa_privată,_în_măsura_în_care_Statul_il_obliga_să_scoată_în_evidență_detalii_din_viața_sa_intimă_de_fiecare_dată_când_ea_trebuia_să_prezinte_un_document_de_identitate._Curtea_a_fost_de_altă_părere._Ea_a_considerat_că_„persoana_vizată_pretinde_nu_faptul_că_Statul_trebuie_să_se_abțină_de_a_acționa,_dar_mai_degrabă_că_el_trebuie_să_adopte_măsuri_pentru_a_schimba_sistemul_existent._Chestiunea_constă_deci_în_a_ști_dacă_respectarea_eficientă_a_vieții_private_a_Drei_Cossey_creează_pentru_Regatul_Unit_o_obligațiune_pozitivă_în_această_materie”_[36]._Dacă_astfel_de_situații_nu_semnalează_în_mod_obligatoriu_dificultăți_serioase_de_calificare,_ele_sunt_cel_puțin_dovada_că_nu_întotdeauna_este_evidentă_distincția_între_cele_două_feluri_de_obligațiuni._Curtea_însăși_a_admis_acest_lucru,_subliniind_de_mai_multe_ori_că_„hotarul_între_obligațiunile_pozitive_și_cele_negative_ale_Statului_în_termenii_unei_dispoziții_[concrete]_nu_este_o_definiție_exactă”_[36]._Jurisprudența_arată_elocvent_în_ce_măsură_aceste_două_tipuri_se_combină_în_practică._Mai_întâi_este_cazul_în_care_elementele_de_abținere_și_de_acțiune_coexistă_în_comportamentul_Statului,_chiar_se_suprapun_parțial._Astfel,_spre_exemplu,_dacă_i_se_reproșează_ruptura_unei_relații_familiare_din_cauza_unei_adopții_care_nu_a_putut_fi_realizată_decât,_pentru_că,_pe_de_o_parte,_dreptul_național_a_asigurat_o_protecție_insuficientă_a_tatălui_biologic_și_că,_pe_de_altă_parte,_Statul_a_fost_elînsuși,_prin_intermediul_organismelor_competente,_parte_la_procedura_de_adopție._Astfel_se_pretinde_că_statul_a_împiedicat_un_proprietar_să_beneficieze_de_dreptul_său,_și_acest_lucru_sa_întâmplat_totodată_întrun_mod_activ,_prin_manevre_de_obstrucțiune_și_de_practici_care_ocolesc_legea,_și,_pasiv,_dintro_lipsă_de_operativitate._Apoi_urmează_cazul_când_chestiunea_se_pune_cu_referire_la_același_fapt_imputabil_Statului._El_este_conceput,_spre_exemplu,_prin_prisma_contenciosului_în_materie_de_drept_al_străinilor_prin_prisma_articolului_8,_dacă_reclamantul_susține_că_refuzul_de_eliberare_a_unui_permis_de_sejur,_în_măsura_în_care_acesta_il_împiedică_să_locuiască_cu_rudele_sale_pe_teritoriul_acestui_Stat,_constituie_nerespectarea_paragrafului_1_din_acest_articol._Este_interesant_de_notat_că_în_aceste_cauze,_plângerea_este_examinată_de_către_Curte_atât_din_punctul_de_vedere_al_obligațiunilor_pozitive,_cat_și_din_punctul_de_vedere_al_obligațiunilor_negative._În_acest_caz,_totul_depinde_de_punctul_de_vedere_care_este_adoptat._Fie_că_se_consideră_că_ruptura_sau_crearea_obstacolelor_în_viața_de_familie_este_consecința_măsurii_de_refuz,_în_acest_caz,_a_avut_loc_o_ingerință_care_trebuie_să_fie_apreciată_ținând_cont_de_paragraful_2_din_articolul_8._Fie_că_crearea_obstacolelor_rezultă_din_faptul_că_autoritățile_nu_au_luat_act_de_autorizarea_de_intrare_sau_de_sejur,_atunci_controlul_se_va_referi_la_temeiul_acestei_carențe._O_altă_ilustrare_este_furnizată_de_hotărârea_Powell_și_Rayner_c._Regatului_Unit_[49]._Reclamanții,_care_locuiau_în_apropierea_aeroportului_internațional_din_Londra_Heathrow,_se_plângeau_de_influența_negativă_sonoră_inacceptabilă_pe_care_ei_o_considerau_constitutivă_a_unei_încălcări_a_dreptului_lor_la_viața_privată_garantată_de_articolul_8,_și_care_punea_în_cauză_responsabilitatea_Statului_pentru_acest_fapt._În_această_cauză,_Curtea_a_ales_calea,_de_a_nu_decide_asupra_chestiunii_de_a_ști_dacă_reclamanții_se_plângeau_de_încălcarea_unei_obligațiuni_negative_sau_de_cea_a_unei_obligațiuni_pozitive,_și_a_recurs_la_această_formulă_care_de_atunci_este_clasică:_„Fie_că_cauza_este_abordată_prin_prisma_unei_obligațiuni_pozitive”,_de_care_este_responsabil_Statul,_de_a_adopta_măsurile_rezonabile_și_adecvate_pentru_a_proteja_drepturile_reclamanților_prevăzute_în_paragraful_1_articolul_8_sau_prin_prisma_unei_„ingerințe_a_unei_autorități_publice”,_care_să_se_justifice_pe_terenul_paragrafului_2,_principiile_aplicabile_sunt_destul_de_apropiate”._Ce_ia_fost_deci_reproșat_Statului?_Că_a_permis,_prin_reglementarea_sa,__în_special_măsurile_care_se_refereau_la_controlul_și_reducerea_zgomotului_și_care_fixau_normele_în_acest_domeniu_care_pot_provoca_astfel_de_tulburări,_însă_și_în_mod_concomitent,_că_nu_a_luat_măsurile_suficiente._Trebuie_de_subliniat_acest_lucru._Pentru_ca_o_obligațiune_pozitivă_să_nu_fie_încălcată,_nu_trebuie_neapărat_ca_Statul_să_rămână_totalmente_pasiv._El_poate_interveni,_dar_fără_a_lua_toate_măsurile_necesare,_ceea_ce_va_fi_analizat_ca_o_„omisiune_parțială”_[49],_care_implică_responsabilitatea_sa_în_calitate_de_obligațiune_pozitivă._O_altă_ipoteză,_în_care_obligațiunile_negative_și_pozitive_se_interpun_rămânând_în_același_timp_distincte_este_cea_în_care_Statul_în_cauză_a_comis_incontestabil_o_ingerință,_însă_aprecierea_proporționalității_acestei_ingerințe_face_ca_obligațiunile_pozitive_să_intervină._În_special,_este_la_fel_din_punctul_de_vedere_al_articolelor_2,_3_și_5._

De_fapt,_confruntânduse_cu_circumstanțele_în_care_moartea_este_provocată_de_către_agenții_de_Stat_care_aparțin_în_general_forțelor_de_poliție_sau_de_securitate_judecătorul_European_va_trebui_să_verifice_în_termenii_primei_prevederi_dacă,_anterior,_cu_ocazia_pregătirii_și_în_cadrul_controlului_operațiunilor_autoritățile_competente_au_luat_toate_măsurile_corespunzătoare,_cu_alte_cuvinte,_dacă_decesul_nu_se_datorează_unei_lipse_de_pregătire_sau_unui_control_riguros_de_executare._De_altfel,_uneori_Curtea_se_pronunță_cu_privire_la_reținerea,_detenția_sau_cu_privire_la_relele_tratamente_care_sunt_în_mod_pretins_aplicate_de_polițiști_sau_gardieni,_adică_cu_privire_la_ingerințe_pretinse_în_drepturile_garantate_de_articolele_5_și_3,_enunțând_obligațiunile_pozitive_care_revin_autorităților_publice_în_astfel_de_circumstanțe_înainte_de_a_examina_dacă_ele_au_fost_respectat._Această_ipoteză,_trebuie_de_subliniat_acest_lucru,_este_un_indicator_interesant_al_nivelului_de_control_european._Ea_denotă_caracterul_lui_profund._Este_atât_de_profund,_încât_Curtea_poate_depăși_poziția_sa_de_principiu,_care_constă_în_a_permite_Statelor_alegerea_măsurilor_proprii_pentru_a_satisface_exigențele_Convenției._Totuși,_această_importanță_nu_trebuie_exagerată._În_cauzele_în_care_Curtea_condamnă_Statul_pentru_ingerință,_poate_fi_evidențiată_ideea_precum_că_ea_avea_loc_în_speța_măsurilor_pozitive_care_trebuiau_luate._

2.3._Obligațiile_pozitive_și_efectul_orizontal_al_Convenției

Din_cele_de_mai_sus_reiese_că_obligațiile_pozitive_decurg_din_responsabilitatea_de_a_proteja_persoanele_plasate_sub_jurisdicția_Statului._Or,_această_responsabilitate,_Statul_o_va_asuma_mai_ales_asigurând_garantarea_respectării_Convenției_în_relațiile_dintre_persoanele_particulare._Teoria_obligațiunilor_pozitive_vine_astfel_să_susțină_curentul_foarte_net_de_extindere_al_întrebuințării_Convenției_în_relațiile_private_desemnate_de_conceptul_de_„efect_orizontal”_[8,_p_402.]._Ea_permite_de_asemenea,_și_acesta_este_interesul_său,_să_activeze_mecanismul_internațional_de_responsabilitate_stabilind__un_raport_de_imputație_pentru_Stat._Cu_alte__cuvinte,_faptul_că_o_persoană_particulară_a_încălcat_o_prevedere_a_Convenției_nu_ar_putea_duce_la_condamnarea_Statului._Este_necesar_ca_comportamentul_persoanei_private_săși_găsească_originea_întro_încălcare_din_partea_Statului_sau_în_una_tolerată_de_el._În_mod_concret,_aceasta_se_întâmplă_pentru_că_Statul_nu_a_fost_în_stare_să_prevină,_din_punct_de_vedere_juridic_sau_material,_încălcarea_dreptului_de_către_persoanele_particulare_și_pentru_că_nu_a_permis_sancționarea_autorilor_care_au_pus_în_joc_responsabilitatea_sa_în_fața_Înaltei_jurisdicții_europene._Acest_lucru_se_justifică_deci_în_general_printro_incapacitate_a_Statului;_ceea_ce_i_se_reproșează_va_fi_faptul_că_nu_a_luat_măsuri._Ce_va_fi_atunci_când_încălcarea_Convenției_este_posibilă_nu_din_lipsa_măsurilor_în_sistemul_intern_dar_al_prevederilor_existente,_în_mod_vădit_contrare_textului_european.__Curtea_sa_confruntat_cu_această_chestiune_în_anumite_spețe._Motivarea_deciziilor_sale_a_permis_să_ne_gândim_că_sa_ajuns_la_aceasta_în_pofida_problematicii_obligațiunilor_pozitive_și_că,_prin_urmare,_efectul_orizontal_al_Convenției_era_parte_autonomă_al_acestora_din_urmă._În_aceste_cauze_de_fapt,_încălcarea_a_avut_loc_din_cauza_menținerii_în_sistemul_juridic_intern_al_prevederilor_incompatibile_cu_textul_european,_fără_ca_Curtea_să_se_refere_în_mod_direct_la_noțiunea_de_obligațiune_pozitivă._Totuși,_în_sfârșit_ea_a_făcut_acest_lucru_ulterior,_în_cauza_Odievre_c._Franței._În_condițiile_actuale_ale_dreptului,_putem_deci_să_afirmăm_că_confirmarea_și_dezvoltarea_efectului_orizontal_al_Convenției_de_către_judecătorul_european_este,_în_toată_amploarea_sa,_o_consecință_a_teoriei_obligațiunilor_pozitive._Statul_își_asumă_responsabilitatea_pentru_încălcările_comise_între_persoanele_private_din_cauza_incapacității_sistemului_juridic_considerat_uneori_ca_o_lipsă_pur_și_simplu_a_intervenției_juridice,_uneori_ca_o_intervenție_nesatisfăcătoare,_uneori_ca_o_lipsă_a_măsurilor_care_tind_să_modifice_situația_dreptului_contrar_Convenției._După_cum_vedem_din_nou,_din_aceste_ultime_două_ipoteze,_frontiera_cu_obligațiunile_negative_devine_foarte_sensibilă._Însă_dacă_obligațiunile_pozitive_cuprind_tot_câmpul_teoriei_efectului_orizontal_al_Convenției,_ele_nu_se_izolează._De_asemenea,_Statul_își_asumă_obligațiunea_de_protecție_în_cadrul_propriilor_sale_relații_cu_persoanele_aflate_sub_jurisdicția_sa._Cu_alte__cuvinte,_el_este_impus_de_un_fel_de_„Datorie_de_schizofrenie”,_de_a_lua_măsurile_necesare_pentru_a_preveni_sau_pentru_a_reprima_acțiunile_care_aduc_atingere_unor_persoane_autorii_cărora_sunt_agenții,_reprezentanții_săi_sau_exprimările_sale._Pe_bună_dreptate,_putem_pune_la_îndoială_dacă,_din_punct_de_vedere_strict_juridic,_este_necesar_de_a_recurge_la_teoria_obligațiunilor_pozitive_pentru_a_pune_în_joc_responsabilitatea_Statelor_părți_în_astfel_de_ipoteze._Fiind_comisă_de_depozitarii_puterii_publice,_încălcarea_Convenției_va_rezulta_evident_dintro_ingerință_a_Statului._Cercetând_dacă_un_alt_depozitar_al_acestei_puteri,_legislatorul_sau_puterea_executivă_de_exemplu,_nu_a_acționat_pentru_a_împiedica_comiterea_infracțiunii_pare_a_fi_în_mod_obiectiv_inutil,_căci_nu_este_nevoie_de_o_astfel_de_cercetare_pentru_a_constata_nerespectarea_textului_european._Totuși,_Curtea_a_considerat_că_este_necesar_de_a_nu_face_acest_lucru_și_de_a_enunța_o_serie_de_obligațiuni_de_acțiune_de_care_este_responsabil_Statul,_și_aceasta_în_baza_unui_principiu_care_este_foarte_clar_enunțat_în_cauza_Assanidze_c._Georgiei:_„Convenția”,_subliniază_Înalta_jurisdicție,_„_nu_se_mulțumește_de_a_constrânge_autoritățile_supreme_ale_Statelor_contractante_să_respecte_eleînsăși_drepturile_și_libertățile_pe_care_le_prevede;_ea_implică,_de_asemenea,_faptul_că_ele_trebuie,_pentru_a_asigura_respectarea_lor,_să_împiedice_sau_să_corecteze_încălcarea_la_nivelurile_inferioare._Autoritățile_superioare_ale_unui_Stat_au_responsabilitatea_de_a_impune_subordonaților_săi_respectarea_Convenției_și_nu_s-ar_limita_la_incapacitatea_lor_de_a_o_respecta”_[33]._

O_altă_distincție_fundamentală_efectuată_de_către_judecătorul_european_este_cea_pe_care_el_o_stabilește_între_obligațiunea_„procedurală”_și_obligațiunea_„substanțială”._Criteriul_de_diferențiere_pare_că_constă_aici_mai_degrabă_în_conținutul_acțiunii_care_este_așteptată_din_partea_Statului.

Obligațiunile_substanțiale_sunt_prin_urmare_cele,_care_comandă_măsurile_de_fond_necesare_unei_depline_respectări_a_drepturilor_garantate:_de_exemplu,_de_a_fixa_regulile_de_încadrare_a_intervențiilor_poliției,_interzicerea_relelor_tratamente_sau_a_muncii_forțate,_amenajarea_închisorilor,_recunoașterea_din_punct_de_vedere_juridic_a_statutului_de_transsexual,_integrarea_normelor_Convenției_în_procedurile_de_adopție_sau_mai_larg_în_dreptul_familiei,_etc._În_ceea_ce_privește_obligațiunile_procedurale,_ele_sunt_cele_care_cheamă_la_stabilirea_procedurilor_interne_pentru_a_asigura_cea_mai_bună_protecție,_cele_care_comandă_în_final_adaptarea_remediilor_adecvate_pentru_încălcările_drepturilor._Anume_în_această_perspectivă_sunt_definite_dreptul_persoanelor_(care_pretind_o_încălcare_a_drepturilor_lor)_la_o_anchetă_eficientă,_dar_și,_mai_larg,_responsabilitatea_Statului_de_a_se_dota_cu_o_legislație_penală_care_totodată_decepționează_dar_care_este_și_eficientă,_sau_și_în_contextul_specific_al_articolului_8,_și_exigența_de_participare_a_părinților_la_procedurile_care_pot_afecta_viața_lor_de_familie_(procedurile_de_adopție,_de_plasament_a_copiilor,_de_determinare_a_drepturilor_de_gardă_sau_de_vizită,_etc.)._În_practică,_funcționarea_obligațiunilor,_despre_care_este_vorba,_pare_a_fi_mai_degrabă_complexă._Vom_observa_că_combinarea_lor_a_permis_lărgirea_considerabilă_a_spectrului_controlului_european._Următoarele_cazuritip_permit_de_a_crea_o_idee_despre_bogăția_interacțiunilor_între_obligațiunile_substanțiale_și_procedurale,_și_de_a_ilustra_fără_a_o_epuiza_formidabila_resursă_pe_care_acestea_le_constituie_pentru_judecătorul_european._Cazul_cel_mai_frecvent_este_acel_în_care_respectarea_unei_prevederi_concrete_din_Convenție_va_fi_apreciată_în_mod_succesiv_pe_două_planuri,_adică_va_fi_supusă_unui_dublu_control._În_acest_caz,_judecătorul,_în_pofida_faptului_că_părțile_ii_oferă_mijloacele_prin_intermediul_formulării_plângerilor_lor,_nu_se_va_mulțumi_doar_să_cerceteze_dacă_a_fost_încălcat_dreptul_substanțial_(de_exemplu_dreptul_la_bunuri);_el_va_verifica,_de_asemenea,_dacă_autoritățilenaționale_au_demarat_o_anchetă_eficientă_cu_privire_la_faptele_denunțate_ca_atentând_la_un_drept_sau_dacă_ofereau_recursuri_interne_utile_victimei_sau_victimelor_prezumate._Și_ar_putea_fi_reținută_încălcarea_prevederii_invocate_în_acest_caz_a_articolului_1_din_Protocolul_nr_1,_prima_frază_-_pe_un_singur_plan_sau_pe_ambele.

Însă_respectarea_sau_nerespectarea_exigenței_procedurale_va_putea,_de_asemenea,_juca_un_anumit_rol_în_aprecierea_alegațiilor_de_încălcare_a_dreptului_substanțial._Un_exemplu_în_acest_sens_este_furnizat_de_cauza_Tanis_și_alții_c._Turciei,_în_care_Curtea_a_făcut_unele_argumente_în_special_în_baza_carențelor_procedurii_judiciare_interne_și_de_operativitate_a_autorităților_în_mersul_unei_anchete_pentru_a_conchide_că_adusese_atingere_la_viața_unei_persoane_dispărute_[21,_p._514]._Lipsa_unei_acțiuni_procedurale_cerute_Statului_-_de_exemplu_de_a_urgenta_desfășurarea_unei_anchete_eficiente_va_putea,_de_altfel,_să_conducă_Curtea_să_rețină_responsabilitatea_Statului_totodată_pentru_încălcarea_dreptului_substanțial_și_pentru_nerespectarea_obligațiunii_procedurale._Aceasta_este_o_ipoteză_specifică_întâlnită_pe_terenul_articolului_3_începând_cu_cauza_Kurt_c._Tuciei_[21,_p._515]._Aici,_lipsa_anchetei_eficiente_constituie_deja_în_sine_o_nerespectare._Însă,_dacă_este_suportată_de_apropiații_unei_persoane_dispărute,_în_plus,_ea_va_putea_fi_analizată_ca_fiind_un_tratament_inuman_și/sau_degradant._În_fine,_trebuie_de_adăugat_că_reducerea_motivelor_de_control_rezultă,_de_asemenea,_din_concepția_din_ce_în_ce_mai_exigentă_a_obligațiunilor_pozitive_procedurale_pe_care_le_dezvoltă_judecătorul_european;_concepție_care_ajunge_să_transpună_în_cadrul_dispozițiilor_substanțiale_ale_Convenției_exigențele_articolelor_6_§_1_și_13,_însă_fără_ca_acestea_din_urmă_să_devină_inaplicabile._Aceasta_conduce_deseori_la_faptul_că_una_și_aceeași_plângere_să_fie_succesiv_examinată_din_două_puncte_de_vedere_și_că_încălcarea_Convenției_să_fie_relevată_în_ambele_cazuri._Această_funcționare_rapidă_a_obligațiunilor_procedurale_este_perfect_ilustrată_în_cauza_Tanis_citată_mai_sus._În_această_cauză,_respectarea_sau_nerespectarea_acestor_obligațiuni_a_fost,_precum_sa_relevat_deja,_examinată_în_cadrul_aprecierilor_temeiului_plângerii_de_atingere_la_dreptul_la_viață,_însă_de_asemenea_succesiv_în_termenii_obligațiunilor_procedurale_(obligațiunea_de_anchetă_mai_ales)_care_decurge_din_articolul_2,_în_termenii_relelor_tratamente_(față_de_apropiați)_interzise_de_articolul_3_și,_în_fine,_pe_terenul_articolului_13._Este_interesant_de_notat,_că_Curtea_a_hotărât_că_a_avut_loc_o_încălcare_în_toate_cazurile._

2.4._Controlul_respectării_obligațiunilor_pozitive

După_părerea_Curții,_controlul_obligațiunilor_pozitive_nu_prezintă_niciodată_o_specificitate._Acest_lucru_a_fost_afirmat_mai_întâi_în_contextul_articolului_8,_în_acești_termeni_extrași_din_cauza_Pauell_și_Raîner_c._Regatului_Unit_[49]:_Să_fie_abordată_cauza_sub_unghiul_unei_obligațiuni_pozitive,_de_care_este_responsabil_Statul,_să_se_adopte_măsuri_rezonabile_și_adecvate_pentru_a_proteja_drepturile_pe_care_le_au_reclamanții_conform_§_1_al_articolului_8,_sau_din_punctul_de_vedere_al_unei_„ingerințe_a_unei_autorități_publice”,_care_trebuie_justificată_sub_unghiul_§_2,_principiile_aplicabile_sunt_destul_de_similare._În_ambele_cazuri,_trebuie_de_ținut_cont_de_justul_echilibru_care_trebuie_respectat_între_interesele_concurente_ale_individului_și_ale_societății_în_ansamblul_ei;_la_fel,_în_cele_două_ipoteze_Statul_sa_bucurat_de_o_anumită_marjă_de_apreciere_pentru_a_determina_dispozițiile_care_trebuie_luate_pentru_a_asigura_respectarea_Convenției._În_afară_de_aceasta,_chiar_pentru_obligațiunile_pozitive_care_rezultă_din_paragraful_1,_obiectivele_enumerate_în_paragraful_2_(…)_pot_juca_un_anumit_rol_în_cercetarea_echilibrului_dorit”._

Vom_observa,_că_principiul_astfel_enunțat_al_unității_controlului_european_este_de_acum_înainte_un_principiu_general,_aplicabil_oricare_ar_fi_prevederea_considerată._Aceasta_sa_confirmat_întrun_mod_remarcabil_în_cauza_Broniowski_c._Poloniei,_în_care_jurisdicția_europeană_face_o_examinare_globală,_ținând_cont_de_articolul_1_din_protocolul_nr.1,_a_unei_situații_interne_care_decurge_conform_ei_atât_din_problematica_ingerinței_în_exercitarea_unui_drept_(dreptul_la_bunuri_în_acest_caz)_precum_și_din_cea_a_abstinenței_prejudiciabile._Însă_daca_acesta_este_principiul,_atunci_practica_este_mai_nuanțată_[_21,_p._348]._

Mai_întâi,_spiritul_care_conduce_spre_control_nu_este_cu_totul_același,_din_cauza_naturii_obligațiunilor_despre_care_este_vorba,_pentru_că_ele_fac_ca_Curtea_să_prescrie_măsurile_care_trebuie_luate_de_către_Stat,_și_nu_doar_să_examineze_legalitatea_unei_abstinențe.

Ori_este_cunoscut_faptul_că_Curtea_consideră_de_obicei_că_caracterul_subsidiar_al_mecanismului_european_comandă_de_a_da_posibilitate_Statelor_părți_alegerea_mijloacelor_care_să_asigure_pe_teritoriul_lor_respectarea_Convenției_și,_prin_urmare,_puterea_de_a_arbitra_între_„necesitățile_și_resursele_comunității_și_ale_indivizilor”._Fiind_obligată_să_intervină_în_acest_„domeniu_rezervat”_al_autorităților_naționale,_atunci_când_este_vorba_despre_obligațiunile_pozitive,_ea_va_proceda_deci_cu_o_circumspecție_care_poate_fi_regăsită_doar_rar_în_cadrul_controlului_obligațiunilor_negative,_și_va_veghea_în_special_„să_nu_impună_autorităților_o_misiune_insuportabilă_sau_excesivă”_[8,_p._405]._

Rezultă_că,_în_virtutea_lucrurilor,_Statele_dispun_aici_de_o_marjă_de_apreciere_care_cu_toate_că_variază_în_funcție_de_spețe,_este_mai_largă._În_orice_caz,_judecătorul_european_a_trebuit_săși_formeze_o_metodă_specifică_pentru_a_controla_respectarea_obligațiunilor_pozitive,_dacă_nu_poate_aplica_integral_cele_prevăzute_de_Convenție_asupra_controlului_ingerințelor._Pentru_a_elabora_prima_metodă,_ea_sa_inspirat_mult_din_următoarele,_însă_în_final_aceasta_nu_este_mai_mult_decat_o_inspirație._Această_metodă_este_cea_a_unui_„just_echilibru”._Astfel,_precum_Curtea_reamintește_în_mod_repetat,_după_Cauza_lingvistică_belgiană,_trebuie_de_cercetat_„justul_echilibru_care_trebuie_respectat_între_salvgardarea_interesului_general_al_comunității_și_respectarea_drepturilor_fundamentale_ale_omului”_[31]._Această_metodă_va_conduce_judecătorul_european_să_se_intereseze_mai_întâi_de_justificările_abstinenței_autorităților_naționale,_de_interesul_public_care_se_află_la_originea_sa._Prima_parte_a_controlului_va_consta_în_aprecierea_caracterului_pertinent_al_motivelor_invocate_de_Stat,_adică_al_caracterului_lor_de_interes_general_legitim._Această_examinare_nu_este_făcută_în_toate_cazurile_însă_este_implicită._Dovadă_este_că_în_anumite_cauze,_Curtea_consideră_util_de_a_se_pronunța_asupra_acestui_punct._

Astfel,_de_exemplu_în_cauza_Gaskîn_c._Regatului_Unit,_în_care_ea_a_considerat_că_motivul_invocat_de_Stat_în_sprijinul_inacțiunii_sale,_adică_caracterul_confidențial_al_documentelor_din_dosarul_la_care_reclamantul_dorea_să_accedeze,_„contribuiau_la_buna_funcționare_a_sistemului_de_asistență_a_copilăriei_și,_în_această_măsură,_tindea_spre_un_scop_legitim:_proteja_drepturile_nu_doar_ale_persoanelor_care_erau_la_originea_acestor_documente_(„informatorii”),_dar_și_ale_copiilor_care_au_nevoie_de_ajutor”_[38]._Mai_recent,_în_cauza_Odievre_c._Franței,_ea_a_considerat,_că_legislația_națională_a_cărei_aplicare_a_împiedicat_accesul_reclamantului_la_informațiile_cu_privire_la_originile_sale,_urmăreau_un_scop_legitim_de_interes_general._Cea_dea_doua_etapă_a_controlului,_care,_incontestabil_este_cea_mai_importantă,_va_duce_Curtea_să_aprecieze_caracterul_adecvat_al_atitudinii_Statului._Această_apreciere_prezintă_o_anumită_analogie_cu_controlul_necesității_și_al_proporționalității_măsurilor_restrictive._În_orice_caz,_aici_este_în_acțiune_soarta_„justului_echilibru”_[11,_p.154]._

Acesta_va_rezulta_din_examinarea_combinată_de_către_Curte_a_diferitor_factori:_importanța_interesului_public_în_cauză_și_marja_de_apreciere_a_Statului,_condițiile_dreptului_și_a_practicii_Statelor_părți_cu_privire_la_această_chestiune_de_exemplu_în_materie_de_recunoaștere_juridică_a_transsexualității_sau_și_în_materie_de_reprimare_a_violului,_importanța_dreptului_în_cauză,_exigența_protecției_drepturilor_terților,_comportamentul_victimei,_etc._Vom_observa_că_această_examinare_include_o_mare_parte_din_misterul_care_explică_variabilitatea_deciziilor_jurisdicției_europene,_navigând_în_permanență_între_vitejie_și_rezervă._În_orice_caz,_este_departe_de_a_fi_la_fel_de_riguros_ca_și_cel_fondat_pe_paragrafele_2_din_articolele_8_–_11._

Totuși,_este_important_de_subliniat_că_această_apreciere_este_neapărat_evolutivă,_nu_doar_pentru_că_ia_în_considerare_evoluțiile_sociale,_însă,_și_mai_ales_pentru_că,_precum_reamintește_Curtea_în_cauza_Siliadin_c._Franței_[51_]_parafrazând_cauza_Selmouni_c._Franța_:_„Nivelul_de_exigență_crescândă_în_materie_de_protecție_a_drepturilor_omului_și_a_libertăților_fundamentale_implică,_în_mod_paralel_și_inevitabil,_o_mai_mare_fermitate_în_aprecierea_atingerilor_aduse_valorilor_fundamentale_ale_societăților_democratice.”_Desigur,_demersul_care_a_fost_prezentat_este_valabil_doar_în_cazul_în_care_este_vorba_despre_drepturile_la_care_sunt_permise_restricții_de_către_Convenție._În_alte_cazuri_va_fi_inevitabil_altfel,_în_special_în_cazul_articolelor_2,_3_și_4._Dar_aceasta_nu_înseamnă_că_nu_e_afectat_esențialul:_doar_modalitățile_vor_fi_diferite,_nu_și_principiul_unui_control_analogic_celui_pentru_nerespectarea_prin_ingerință._Pentru_a_lua_măsuri_în_acest_caz,_se_face_trimitere_la_consecințele_care_urmează._La_fel,_trebuie_de_semnalat_că_principiul_„justului_echilibru”_conduce_doar_puțin,_chiar_defel,_la_examinarea_nerespectărilor_pretinse_ale_anumitor_obligațiuni_procedurale,_în_special_ale_celor_care_au_legătură_cu_mersul_procedurilor_interne._În_materia_dată,_nici_o_justificare_nu_pare_să_aibă_favoare_în_ochii_Curții,_și_nu_pare_să_permită_nici_o_marjă_de_apreciere_pentru_Stat.

OBLIGAȚIA_DE_PROTECȚIE_A__VIETII_ȘI_INTEGRITĂȚII_PERSOANELOR

Protecția_prin_lege_a_vieții

Desigur,_dreptul_la_viață_și_la_integritatea_personală_constituie_un_teren_privilegiat_al_dezvoltării_obligațiunilor_pozitive._Locul_important_al_acestui_drept,_intangibil_după_cum_se_știe,_este_în_mod_incontestabil_consolidat._Dacă_dreptul_la_viață_constituie_obiectul_unui_articol_concret_din_Convenție_(articolul_2),_atunci_dreptul_la_integritate_se_înscrie_în_multiple_prevederi._Articolul_3_protejează_împotriva_torturii,_tratamentelor_sau_pedepselor_inumane_sau_degradante._În_materia_dată,_ea_este_principala_prevedere,_dacă_vom_ține_cont_doar_de_contenciosul_generat_în_consecință._Totuși,_articolul_4_nu_trebuie_neglijat._Acesta_enunță_interzicerea_sclaviei,_aservirii_și_muncii_forțate,_care_este_o_formă_specială_de_atingere_la_integritatea_persoanei._Trebuie,_de_altfel,_menționăm_articolul_8_care,_cu_toate_că_protejează_dreptul_la_viața_privată_și_de_familie,_a_fost_interpretat_de_Curte,_în_special_în_dimensiunea_„vieții_private”,_că_protejează_împotriva_anumitor_forme_de_atingere_la_integritatea_fizică,_precum_este_violul._Aceste_trei_articole_sunt,_pentru_Statele_părți,_suportul_obligațiunilor_pozitive,_atât_substanțiale,_cât_și_procedurale._

Dacă_există_un_element_care_deosebește_articolul_2_de_alte_articole_citate_mai_sus,_acesta_este_faptul_că_el_pune_în_mod_explicit_pe_contul_părților_o_obligațiune_pozitivă_substanțială._Paragraful_1_enunță_de_fapt_că_„dreptul_oricărei_persoane_la_viață_este_protejat_de_lege”_[5]._Vom_pune_în_raport_articolul_8_în_măsura_în_care_el_prescrie_respectarea_vieții_private,_termen_care_este_interpretat_de_instanța_jurisdicțională_europeană_ca_implicând_datoria_de_a_lua_măsuri_pozitive._Pentru_articolele_3_și_4_care_formulează_mai_întâi_de_toate_interdicții,_afirmarea_unei_astfel_de_datorii_este_în_mod_exclusiv_de_origine_pretoriană.

Conform_jurisprudenței_constante,_„prima_frază_din_articolul_2_§_1_constrânge_Statul_nu_doar_să_se_abțină_de_a_provoca_moartea_în_mod_voluntar_și_contrar_legii_dar_și_să_ia_măsurile_necesare_pentru_protecția_vieții_persoanelor_aflate_sub_jurisdicția_sa”_[8,_p._408]._Autorităților_naționale,_în_aceste_condiții_le_revine_„datoria_primordială_de_a_asigura_dreptul_la_viață_implementând_o_legislație_penală_concretă_care_evită_comiterea_atingerilor_aduse_persoanei”,_dar,_de_asemenea,_și_cel_„de_a_lua_în_mod_preventiv_măsuri_de_ordin_practic_pentru_a_proteja_individul_a_cărui_viață_este_amenințată_de_acțiunile_criminale_ale_altei_persoane”[8,_p._408]._Această_datorie_nu_este_totuși_absolută._Curtea_consideră_că_trebuie_să_ia_în_considerare_și_dificultățile_legate_de_îndeplinirea_funcțiilor_poliției,_alegerile_operaționale_efectuate_de_autoritățile_naționale_și_imprevizibilitatea_comportamentului_uman._Precum_ea_a_stabilit_în_cauza_Osman_c._Regatului_Unit,_[48]_”orice_amenințare_prezumată_împotriva_vieții_nu_obligă_autoritățile,_ținând_cont_de_Convenție,_să_ia_măsurile_concrete_pentru_a_preveni_realizarea_lor”._Această_obligațiune_de_protecție_este_asumată_de_către_Stat_în_diverse_ipoteze:_dacă_omuciderea_este_comisă_de_către_agenții_Statului,_dacă_rezultă_din_riscurile_provenite_din_activitatea_autorităților_publice,_dacă_este_provocată_de_către_terți_sau_și_de_către_victimă._Înainte_de_a_examina_aceste_cazuri_trebuie_de_notat_că_anumite_elemente_sunt_excluse_din_câmpul_de_aplicare_al_articolului_2_§_1.

Elementele_excluse_de_obligațiunea_pozitivă_de_protecție_a_vieții

Dreptul_de_a_muri._Dacă_se_subînțelege_că_dreptul_la_viață_este_în_primul_rând_pozitiv_în_sensul_că_el_constrânge_Statul_să_protejeze_persoanele_împotriva_comiterii_unor_omucideri,_putem_considera_că_el_include_și_un_aspect_negativ,_care_ar_obliga_autoritățile_naționale_să_ia_măsurile_pozitive_pentru_a_ajuta_o_persoană_săși_pună_capăt_vieții?_Astfel_era_pusă_întrebarea_în_cauza_Pretty_c._Regatului_Unit_[50]._În_acest_caz_Curtea_a_dat_ferm_un_răspuns_negativ._Dna_Pretty_era_o_persoană_care_suferea_de_o_boală_neurodegenerative_progresivă_o_scleroză_laterală_amiotrofică_care_a_evoluat_foarte_rapid,_încât_interesanta_era_total_paralizată_și_incapabilă_să_se_alimenteze_singură._În_măsura_în_care_nu_exista_un_tratament_specific,_ea_era_sigură_că_va_muri_peste_câteva_luni._Sa_stabilit,_de_asemenea,_că_această_moarte_va_surveni_după_suferințe_oribile_și_pierderea_demnității_Dnei_Pretty._De_asemenea,_ea_a_decis_de_comun_acord_cu_soțul_ei_că_acesta_îi_va_provoca_moartea_pană_la_acest_termen._Dreptul_englez_pedepsește_o_astfel_de_acțiune._Dna_Pretty_a_dorit_atunci_să_obțină_în_timpul_vieții_impunitate_pentru_soțul_ei_și_solicitase_de_la_autoritățile_judiciare_competente_angajamentul_de_a_nul_urmări_pe_acesta._Ea_a_primit_un_refuz_care_a_fost_confirmat_de_jurisdicțiile_engleze._În_fața_Curții,_Dna_Pretty_a_pretins_în_principiu,_în_baza_articolului_2,_că_acest_refuz_încălca_obligațiunea_pozitivă_de_a_proteja_dreptul_de_a_alege_să_pună_capăt_vieții,_drept_care,_după_părerea_ei,_impunea_în_circumstanțele_cauzei_o_autorizație_de_a_pune_capăt_zilelor_prin_metoda_pe_care_o_dorea._Această_argumentare_a_fost_respinsă_de_jurisdicția_europeană._Ea_a_considerat_de_fapt_că_dreptul_la_viață_garantat_de_articolul_2_nu_ar_fi_„interpretat_ca_având_un_aspect_negativ”_și_că_nu_este_posibil_(de_a__deduce_un_drept_la_moarte,_fie_de_mâna_unui_terț_sau_cu_asistența_unei_autorități_publice”._Prin_urmare,_articolul_2_nu_a_fost,_după_părerea_Curții,_încălcat._De_aici_rezultă_că_dreptul_la_viață_nu_include_dimensiunea_negativă_și_că_Statul_nu_are_obligațiunea_pozitivă_în_această_privință.

Dreptul_la_viață_al_fătului._În_fața_Curții_a_fost_pusă,_de_asemenea,_și_chestiunea_de_a_ști_din_ce_moment_viața_este_protejată_de_Convenție_și_dacă_articolul_2,_incluzând_și_obligațiunile_pozitive_care_decurg,_erau_aplicabile_fătului._Această_chestiune_a_fost_examinată_și_exclusă,_succesiv_în_cauzele_Boso_c._Italiei_[35]_și_Vo_c._Franței_[54]._Prima_cauză_punea_problema_întreruperii_voluntare_a_gravidității_ținând_cont_de_articolul_2._Cea_dea_doua_cauză_era_mai_complexă._Era_vorba_de_a_stabili_dacă_dispozițiile_din_dreptul_penal_francez_care_se_aplicau_în_caz_de_eroare_medicală,_care_implicau_un_avort_nedorit_erau_în_conformitate_cu_exigențele_Convenției_chestiune_procedurală_asupra_căreia_vom_reveni_în_continuare._Însă,_în_final,_Curtea_era,_de_asemenea,_invitată_să_se_pronunțe_dacă_avortul_forțat_în_această_împrejurime_putea_fi_analizat_ca_o_atingere_la_dreptul_la_viață_al_fătului._În_ambele_cazuri,_ea_a_refuzat_să_ia_o_hotărâre,_considerând_că_determinarea_începutului_vieții_trebuie,_ținând_cont_de_diversitatea_concepțiilor_și_a_culturilor_juridice_care_prevalează_în_Europa,_să_releveze_o_marjă_de_apreciere_a_Statelor_pe_care_ea_o_califică_de_altfel_ca_fiind_o_„amplă_din_punctul_de_vedere_al_Convenției,_nu_poate_fi_considerat_ca_fiind_o_persoană_juridică_protejată_și_față_de_care_Statul_ar_avea_și_șiar_asuma_obligațiuni._Însă,_lucru_destul_de_curios,_această_constatare_nu_a_împiedicat_judecătorul_european_să_examineze_plângerile_de_nerespectare_a_obligațiunilor_procedurale_care_decurg_din_articolul_2._Desigur,_aceasta_constituie_o_incoerență_a_jurisprudenței._Însă_acesta_este_dreptul._

Protecția_care_se_impune_în_cadrul_acțiunii_forțelor_publice._În_principiu,_dacă_o_persoană_este_omorâtă_de_către_funcționarii_de_Stat,_în_special_în_timpul_operațiunilor_poliției_sau_ale_forțelor_de_securitate,_Statul_este_responsabil_pentru_neîndeplinirea_datoriei_de_neingerință._Jurisprudența_a_adăugat_la_această_datorie_negativă_o_obligațiune_pozitivă_care_în_principiu_are_scopul_de_a_încadra_operațiunile_de_acest_tip._Vom_nota_că_această_obligațiune_nu_funcționează_în_mod_autonom,_însă_ea_intervine_în_cadrul_controlului_de_necesitate_care_este_pus_în_acțiune_de_către_judecătorul_european_în_astfel_de_circumstanțe._Ea_prezintă_două_implicări_majore._Prima_este_cea_conform_căreia_Statul_trebuie_să-și_modifice_sistemul__său_juridic_în_așa_mod_încât_să_încadreze_strict_acțiunea_forțelor_de_ordine_și_să_permită_un_control_eficient._Dacă_lipsa_unei_astfel_de_modificări_este_un_argument_recurent_al_reclamanților_în_cauza_McKann_c._Regatului_Unit,_atunci_trebuie_să_constatăm_că_el_nu_sa_dezvoltat_decât_recent._În_cauza_McKann,_Curtea_a_considerat_că_„Convenția_[nu_obliga]_Părțile_contractante_să_includă_prevederile_sale_în_sistemul_lor_național”,_și_că_„rolul_instituțiilor_Convenției_nu_[consta]_în_examinarea_în_abstract_a_compatibilității_dispozițiilor_legislative_sau_constituționale_interne_cu_exigențele_Convenției”_[44]._Această_reticență_a_fost_parțial_depășită_în_cauza_Camerei_Nachova_și_alții_c._Bulgariei,_însă_a_fost_depășită_mai_ales_în_cauza_Makaratzis_c._Greciei_pe_care_Curtea_a_depășito_total._În_speță,_un_conducător_auto_a_fost_omorât_cu_un_glonte_de_către_forțele_de_poliție_în_timpul_unei_curse_de_urmărire_când_au_utilizat_multe_arme_automate_(revolvere,_pistoale,_mitraliere)._În_circumstanțele_date,_jurisdicția_europeană_a_recunoscut_legitimitatea_recurgerii_la_forța_ucigătoare,_dar_a_considerat_că_acest_uz_a_fost,_în_cazul_dat,_excesiv_și_că_acest_exces_se_datora,_în_afara_factorilor_operațiunii,_carenței_cadrului_juridic,_care_nu_reglementa_utilizarea_armelor_de_foc_de_către_forțele_de_ordine._Pentru_Curte,_de_fapt,_„neîncadrarea_prin_lege_și_permiterea_unei_acțiuni_arbitrare_din_partea_agenților_Statului,_sunt_incompatibile_cu_respectarea_eficientă_a_drepturilor_omului._Aceasta_înseamnă_că_operațiunile_poliției,_pe_lângă_faptul_că_sunt_autorizate_de_către_dreptul_național,_trebuie_să_fie_suficient_de_limitate_de_acest_drept,_în_cadrul_unui_sistem_de_garanții_adecvate_și_eficiente_contra_arbitrarului_și_al_abuzului_de_forță,_și_chiar_contra_accidentelor_inevitabile”[40]._Aceste_principii_au_fost,_prin_urmare,_întru_totul_confirmate_de_către_Marea_Cameră,_prin_hotărârea_în_privință_cauzei_Nachova._Judecătorii_europeni_au_mers_mai_departe_chiar_și_au_enunțat_o_obligațiune_de_formare_adecvată_a_membrilor_serviciilor_de_poliție_și_de_securitate:_aceștia_„trebuie_să_fie_formați_pentru_a_fi_capabili_să_aprecieze_dacă_este_sau_nu_absolut_necesară_utilizarea_armelor_de_foc,_nu_numai_conform_regulamentelor_pertinente,_dar_și_ținând_cont_de_prioritatea_respectării_vieții_umane_în_calitate_de_valoare_fundamentală”_[45]._Încadrarea_operațiunilor_poliției_implică,_în_al_doilea_rând,_faptul_că_astfel_de_operațiuni_sunt_pregătite_și_controlate,_„în_așa_mod_încât_să_reducă_la_minimum,_pe_cat_e_posibil,_recurgerea_la_forța_destructivă”._Această_exigență_conduce_în_general_Curtea_să_examineze_„întrun_mod_extrem_de_atent”_contextul_general_al_operațiunii,_dispozitivul_implementat_și_măsurile_luate,_ordinele_date_și_informațiile_furnizate_agenților_pe_teren_și,_în_sens_mai_larg,_legăturile_între_aceștia_și_ierarhie,_desfășurarea_operațiunilor,_etc._Dacă_sunt_constatate_lacune,_aceasta_va_permite_în_mod_inevitabil_de_a_face_concluzia_că_nu_a_fost_„o_necesitate_absolută”_de_recurgere_la_forță_în_sensul_paragrafului_2_al_articolului_2_din_Convenție_și,_prin_urmare,_că_a_fost_încălcată_această_prevedere._

Protecția_vis_avis_de_riscurile_provocate_de_autoritățile_publice._Statul_poate_fi,_de_asemenea,_responsabil_pentru_lipsa_de_măsuri_preventive_în_cazul_realizării_unui_risc_de_moarte_care_se_atribuie_activităților_autorităților_publice_sau_care_se_înscrie_în_cadrul_unei_politici_publice._Curtea_a_cunoscut_asemenea_cazuri_în_mai_multe_ipoteze._Cauzele_L.C.B._c._Regatului_Unit_și_Onerzildiz_c._Turciei_ilustrează_ipoteza_în_care_activitatea_periculoasă_este_condusă_direct_de_puterea_publică_[8,_p.407]._Prima_cauză_se_referea_la_experiențele_nucleare_practicate_de_guvernul_britanic._Reclamanta,_fiica_unui_soldat_care_și-a_îndeplinit_serviciul_militar_pe_insula_Christmas_în_perioada_experimentelor,_a_reproșat_Regatului_Unit_faptul_că_nu_la_informat_pe_tatăl_său_cu_privire_la_dozele_de_radiație_suportate_de_el_la_acea_epocă_și_cu_privire_la_consecințele_previzibile,_ceea_ce_ar_fi_permis_diagnosticarea_bolii_sale_mai_devreme_și_ar_fi_permis_tratarea_ei._În_cea_dea_doua_speță,_Curtea_a_fost_sesizată_cu_privire_la_consecințele_mortale_ale_unei_explozii_la_o_gunoiște_publică_aflată_sub_controlul_municipalității._Pentru_Înalta_jurisdicție,_în_asemenea_circumstanțe_când_autoritățile_publice_înfăptuiesc_ele_însăși_activități_periculoase,_ele_sunt_obligate_săși_asume_anumite_responsabilități_pentru_a_proteja_viața_persoanelor._În_primul_rând,_să_adopte_o_reglementare_adecvată,_care_să_permită_autorizarea_activității,_implementarea_sa,_exploatarea,_securitatea_și_controlul_acestei_activități,_și_care_impune_oricărei_persoane_vizate_să_adopte_măsurile_practice_necesare._În_al_doilea_rând,_de_a_informa_publicul_cu_privire_la_riscurile_la_care_se_expune._Totuși,_Statul_este_responsabil,_în_ambele_cazuri_și,_în_special,_atunci_când_este_vorba_de_obligațiunea_de_informare,_doar_dacă_autoritățile_cunoșteau_sau_ar_fi_trebuit_să_cunoască_riscurile_și_nu_au_acționat._În_cauza_Onerzildiz_această_condiție_era_în_mod_indubitabil_îndeplinită._Astfel,_judecătorul_European_a_considerat_că_guvernul_turc_nu_a_trebuit_să_invoce_greșeala_victimei,_cu_atât_mai_puțin_un_interes_legitim_care_ar_fi_constat_în_respectarea_domiciliului_și_a_vieții_persoanelor._În_cauza_Mastromatteo_c._Italiei,_[42]_era_vorba_despre_politica_de_reinserție_a_persoanelor_deținute._Reclamantul_pretindea_de_fapt_că_această_politică_era_la_originea_morții_fiului_său._Acesta_fusese_de_fapt_omorât_de_persoane_condamnate_la_detenție_pentru_crimă,_iar_aceasta_sa_întâmplat_în_timpul_unei_permisiuni_de_ieșire_care_a_fost_decisă_de_către_judecătorul_care_aplica_pedepsele._Acest_recurs_punea_mai_întâi_întrebarea_de_a_ști_dacă_o_politică_de_reinserție_socială_a_persoanelor_condamnate_la_o_pedeapsă_cu_închisoarea_putea,_în_sine,_implica_responsabilitatea_unui_Stat_parte._Răspunsul_Curții_este_în_mod_implicit_pozitiv._De_fapt,_ea_a_examinat_atent_legislația_italiană_în_materia_dată,_înainte_dea_face_concluzia_că_ea_nu_încălca_cerințele_Convenției._

Totuși,_chiar_dacă_judecătorul_european_nu_spune_explicit_acest_lucru,_se_pare_că_în_materia_dată_Statele_dispun_de_o_largă_marjă_de_apreciere._Cea_dea_doua_întrebare_era_de_a_ști_dacă_neglijențele_comise_sau_o_nerespectare_de_precauție_în_punerea_în_acțiune_a_deciziilor_de_ieșire_sau_de_aplicare_a_unui_regim_de_semilibertate_putea_constitui_încălcarea_articolului_2._De_asemenea,_în_acest_caz,_evident,_răspunsul_este_afirmativ._Autoritățile_naționale_trebuie,_întrun_astfel_de_caz,_„să_facă_totul_[ce_se_poate]_în_mod_rezonabil_pentru_a_împiedica_materializarea_unui_risc_sigur_și_imediat_pentru_viață,_pe_care_îl_cunoșteau_sau_trebuiau_săl_cunoască”_[42]._Ele_au_obligațiunea_de_operativitate,_care,_după_părerea_Curții_nu_a_fost_încălcată_în_acest_caz_exact,_deoarece_nimic_nu_permitea_să_se_prevadă_că_odată_ce_au_ieșit,_deținuții_în_cauză_vor_comite_crimele_pe_care_leau_comis,_și,_în_special,_vor_aduce_atingere_la_viața_reclamantului._Ultima_ipoteză_cunoscută_de_Curte_se_referă_la_politica_de_sănătate._Curtea_a_subliniat,_în_special_în_cauzele_Calvelli_și_Giglio_c._Italiei_și_Vo_c._Franței,_că_principiile_care_reies_din_cauza_L.C.B._erau_aplicate,_de_asemenea,_în_domeniul_sănătății_publice,_și_că_aici,_ele_implicau_în_principiu_o_intervenție_juridică_din_partea_Statului,_pentru_că_„implementarea_unui_cadru_regulamentar_impuneau_spitalurile,_fie_publice_sau_private,_să_adopte_unele_măsuri_pentru_a_asigura_viața_și_protecția_bolnavilor”[54]._Aceasta_este_evident_în_aceste_din_urmă_cauze,_trecem_progresiv_de_la_responsabilitatea_pentru_riscul_produs_spre_o_responsabilitate_mai_largă_pentru_fapta_terțelor.

Protecția_relativ_la_terți._Obligațiunea_Statului_de_a_proteja_individul_în_relațiile_sale_cu_alte_persoane_a_fost_recunoscută_de_Curte_în_cauza_Osman_c._Regatului_Unit_[28,_p._501]._Această_cauză_ia_permis_de_altfel_să_fixeze_trei_criterii_aplicabile_și_să_pună_următoarele_întrebări:_A_fost_oare_victima_amenințată_în_mod_real_și_direct?_Cunoșteau_oare_autoritățile_sau_era_necesar_să_cunoască_acest_lucru?_Au_fost_oare_luate_măsurile_rezonabile_pentru_a_face_față_acestui_risc?_Ar_fi_reținută_responsabilitatea_Statului_dacă_s-ar_răspunde_afirmativ_la_aceste_trei_întrebări._Dar,_dacă_măcar_unul_din_răspunsuri_este_negativ,_jurisdicția_europeană_va_conchide_că_nu_este_încălcat_articolul_2._Astfel_a_fost_și_în_cauza_Osman._Reclamanții_se_plângeau_de_faptul_că_soțul_și_tatăl_lor_a_fost_omorât_de_profesorul_fiului_acestuia.

Ținând_cont_de_„afecțiunea_specifică”,_și_exclusivă,_pe_care_o_nutrea_profesorul_pentru_elevul_său_și_de_numeroasele_certuri_pe_care_lea_avut_cu_familia_Osman_și_despre_care_poliția_a_fost_informată,_ei_considerau_că_familia_ar_fi_trebuit_să_beneficieze_de_o_protecție_specială_din_partea_autorităților._Curtea_a_relevat_că_diferiți_indici_furnizați_de_comportamentul_persoanei_vizate_nu_puteau_permite_de_a_prevedea_că_el_va_atenta_la_viața_unui_membru_al_familiei_Osman._Și,_chiar_dacă_autoritățile_fuseseră_informate,_riscul_de_moarte_la_epoca_faptelor_nu_părea_fi_suficient_de_real_și_imediat._Totuși,_ea_a_conchis_că_nu_a_fost_încălcat_articolul_2._Ea_a_făcut_aceeași_concluzie_în_alte_cauze,_precum_cauza_Denizci_c._Ciprului,_însă_în_virtutea_faptului_că_poliția_nu_a_fost_informată_și_pentru_că_în_circumstanțele_cauzei,_din_lipsa_unei_astfel_de_informații,_nu_putem_considera_că_autoritățile_au_știut._Din_contra,_întro_serie_de_cauze_turce,_Curtea_a_reținut_responsabilitatea_Statului._Însă_circumstanțele_erau_aici_cu_totul_speciale._În_toate_aceste_cauze,_persoanele_fuseseră_omorâte_de_indivizi_neidentificați_în_SudEstul_Turciei,_regiune_unde_aveau_loc_tulburări_în_special_la_acea_epocă_și_în_care_contragherila_antiPKK_săvârșea_ravagii_acționând_cu_asentimentul_forțelor_de_ordine_comițând_asasinate_împotriva_persoanelor_bănuite_că_ar_fi_aparținut_acestui_partid._Aceste_practici_erau_cunoscute_de_toți_chiar_dacă_nu_se_cunoșteau_exact_autorii._Curtea_nu_a_putut_deci_constata,_pe_de_o_parte,_că_pericolul_era_real_și_iminent_pentru_persoanele_care_erau_activiste_sau_simpatizante_ale_PKK_și,_pe_de_altă_parte,_că_autoritățile_trebuiau_să_cunoască_acest_risc._În_ceea_ce_privește_reacția_acestora,_ea_nu_a_existat._Nu_numai_că_nu_a_fost_luată_nici_o_măsură_pozitivă_în_acele_zone,_dar_de_fapt_Procurorul_nu_judeca_astfel_de_cazuri.

Prevenirea_suicidului._De_asemenea,_se_pune_și_întrebarea_aplicabilității_articolului_2,_paragraful_1,_prima_frază_din_Convenție,_cu_privire_la_suicid._În_principiu,_sa_văzut_deja_acest_lucru,_Curtea_a_considerat_că_această_prevedere_nu_implica_recunoașterea_dreptului_de_ași_pune_capăt_vieții._Dar_în_același_timp,_în_condițiile_actuale_ale_jurisprudenței,_nu_pare_a_fi_interpretată_ca_punând_pe_seama_Statului_obligațiunea_generală_de_a_împiedica_orice_suicid_în_societate._Întrebarea_va_fi_pusă_în_mod_diferit_doar_dacă_persoana_considerată_este_plasată_sub_supraveghere_sau_sub_autoritatea_publică._Astfel_este_cazul_persoanelor_reținute_și_al_persoanelor_deținute._La_fel_a_fost_și_întro_cauză_recentă,_a_unor_persoane_care_efectuează_serviciul_militar._În_toate_aceste_cazuri,_indivizii_erau_plasați_de_Stat_întro_situație_susceptibilă_de_a_fi_instabili_sau_care_le_accentua_instabilitatea._În_aceste_condiții_articolul_2_poate_fi_considerat_că_impune_o_datorie_specifică_de_vigilență._Fiind_vorba_de_persoane_deținute,_Curtea_a_conchis_până_în_prezent_că_nu_a_fost_încălcat_articolul_2,_fie_că_ea_a_considerat_că_autoritățile,_cunoșteau_riscul_că_persoana_atentează_la_viața_sa,_au_luat_toate_măsurile_rezonabile_care_se_impuneau_(în_special_măsurile_de_supraveghere_strictă),_fie_că_a_considerat_că_nimic_nu_le_permitea_să_anticipeze_un_astfel_de_rezultat._În_acest_din_urmă_caz,_ea_se_asigură_totuși_că_nu_a_fost_o_neglijență_din_partea_autorităților_sau_a_gardienilor._Ea_se_va_întreba,_de_exemplu,_dacă_sa_recurs_în_mod_normal_la_formalitățile_de_rutină_(percheziție_corporală,_sustragerea_obiectelor_ascuțite_sau_a_uneltelor_care_pot_servi_de_coardă…)_dacă_a_fost_asigurat_un_minimum_de_supraveghere_normală,_etc._Singurul_caz_pe_care_Curtea_la_cunoscut_pană_în_prezent,_fiind_vorba_de_suicidul_unui_recrut_(Kilic_c._Turciei)_[46],_a_condus_la_constatarea_unei_încălcări._Curtea_a_sesizat,_de_asemenea,_această_ocazie_pentru_a_completa_jurisprudența_sa_și_pentru_a_o_preciza_din_punctul_de_vedere_al_măsurilor_care_trebuie_luate_de_Stat._În_primul_rând,_acesta_trebuie,_nu_doar_„să_implementeze_un_cadru_legislativ_și_administrativ_care_să_vizeze_o_prevenire_eficientă”,_dar_și_să_adopte„_o_reglementare_adaptată_la_nivelul_riscului_care_ar_putea_rezulta_pentru_viață_nu_doar_din_cauza_caracterului_anumitor_activități_și_misiuni_militare,_dar_și_din_cauza_factorului_uman_care_întră_în_joc_dacă_Statul_decide_să_recruteze_cetățeni_simpli”_[46]._Întral_doilea_rând,_el_trebuie_să_prescrie_autorităților_militare_să_adopte_„măsuri_de_ordin_practice_care_vizează_protecția_eficientă_a_recruților_care_ar_putea_fi_expuși_la_pericole_inerente_vieții_militare_și_să_prevadă_proceduri_adecvate_care_să_permită_determinarea_lipsurilor_precum_și_a_greșelilor_care_ar_putea_fi_comise_în_materia_dată_de_responsabili_la_diferite_niveluri”._Printre_aceste_măsuri_practice,_trebuie_să_figureze_o_reglementare_adecvată_a_instituțiilor_sanitare_responsabile_de_controlul_medical_al_recruților._Controlul_efectuat_de_Curte_se_va_referi_în_acest_caz,_în_mod_asemănător,_la_măsura_în_care_autoritățile_cunoșteau_riscul,_și,_apoi,_cu_privire_la_măsurile_de_prevenire_luate._În_speță,_Turcia_a_fost_condamnată_anume_pe_acest_teren.

3.2._Prevenirea_relelor_tratamente

Prevenirea_relelor_tratamente_este_o_consecință_pe_care_judecătorul_european_a_deduso_din_articolul_3,_mai_ales_din_interzicerea_torturii_și_a_tratamentelor_rele,_inumane_sau_degradante._O_altă_bază_juridică_este_articolul_8,_în_dimensiunea_sa_de_protecție_a_vieții_private,_dar_este_vorba_aici_de_o_bază_suplimentară,_chiar_subsidiară,_care_tinde_să_se_estompeze_în_fața_articolului_3._O_jurisprudență_constantă_arată_că,_combinată_cu_articolul_3,_obligațiunea_pe_care_articolul_1_din_Convenție_o_impune_Înaltelor_Părți_contractante_de_a_garanta_oricărei_persoane_aflate_sub_jurisdicția_lor_drepturile_și_libertățile_recunoscute_de_Convenție,_le_obligă_să_ia_măsuri_necesare_pentru_a_împiedica_ca_aceste_persoane_să_fie_supuse_torturii,_pedepselor_sau_tratamentelor_inumane_sau_degradante,_chiar_administrate_de_persoane_particulare_[11,_p.112]._Această_exigență_include_implicațiile_atât_pe_plan_substanțial_cat_și_procedural._În_dimensiunea_sa_substanțială,_ea_a_fost_scoasă_în_evidență_pentru_a_proteja_persoanele_cele_mai_vulnerabile,_în_principal_copiii,_deținuții_și_rudele_apropiate_ale_persoanelor_dispărute._În_ceea_ce_privește_protecția_care_a_fost_asigurată_străinilor,_ea_depinde_doar_în_mod_secundar_de_problematica_obligațiunilor_pozitive._Mai_precis,_controlul_pus_în_acțiune_este_un_control_clasic_de_ingerință_(cel_al_măsurii_de_înstrăinare_sau_de_extrădare)._Și_doar_la_momentul_aprecierii_proporționalității_măsurii_constitutive_a_acestei_ingerințe,_Curtea_va_indica_în_mod_pozitiv_Statelor_ce_așteaptă_de_la_ele.

Protecția_minorilor._Obligațiunea_pozitivă_de_a_proteja_minorii_se_impune_mai_ales_în_sfera_privată_și_în_special_în_cadrul_familiei._Aceasta_nu_înseamnă_că_încălcările_comise_în_sfera_publică_nu_implică_Statul._Desigur,_ele_implică_responsabilitatea_lui,_însă_doar_în_măsura_unei_încălcări_active_ale_exigențelor_din_articolul_3._Acest_lucru_a_fost_constatat,_de_exemplu,_în_cauzele_Câmpbell_și_Cosans_și_CostelloRoberts._Chestiunea_încălcării_obligațiunilor_pozitive_substanțiale_care_decurg_din_articolul_3_apare_în_special_atunci_când_încălcarea_a_fost_posibilă_în_rezultatul_unei_legislații_insuficient_de_protectoare._La_fel_a_fost_și_în_cauza_în_special_împotriva_măsurilor_de_înstrăinare,_ele_nu_vor_fi__A._c._Regatului-Unit,_unde_tatăl_vitreg_al_victimei_minore_la_epoca_faptelor,_cu_toate_că_s-a_stabilit_că_el_o_bătea_regulat,_a_fost_totuși_achitat_de_către_judecător,_conform_legii_engleze_care_prevede_scutirea_de_„pedeapsa_rezonabilă”._Pe_atunci_când_legea_este_suficient_de_protectoare,_autoritățile_au_fost_informate_despre_relele_tratamente_dar_au_rămas_pasive,_nu_au_reacționat_în_mod_eficient_sau_au_reacționat_târziu._De_exemplu_în_cauza_Z._c._RegatuluiUnit,_unde_serviciile_sociale_au_decis_să_plaseze_copiii_maltratați_doar_după_patru_ani_și_jumătate_după_ce_au_aflat_despre_practicile_odioase_care_au_avut_loc_în_cadrul_familiei_[11,_p.113].

Protecția_persoanelor_private_de_libertate._Protecția_enunțată_în_articolul_3_vizează,_printre_altele,_persoanele_private_în_sensul_larg:_reținuții,_deținuții,_internații_psihiatrici._Am_putea_crede_că_jurisprudența_care_le_este_consacrată_poate_fi_aplicată_și_altor_persoane_care,_fără_a_fi_private_de_libertate,_se_află_sub_responsabilitatea_Statului_sau_a_altei_persoane_publice:_de_exemplu,_minorii_plasați._Această_protecție_implică_mai_întâi_faptul_că_autoritățile_vizate_veghează_ca_acestor_persoane_să_nu_li_se_aducă_atingere_la_integritate_din_partea_altor_persoane._Principiile_aplicabile_aici_sunt_similare_celor_puse_în_acțiune_în_cauzele_A._și_Z._citate_mai_sus._

Astfel,_R.Moldova_a_fost_condamnată_de_Curte_pentru_răni_grave_provocate_unui_deținut_de_către_un_alt_deținut,_pe_de_o_parte,_deoarece_nu_au_fost_luate_toate_precauțiile_pentru_a_evita_un_eveniment_previzibil_și,_pe_de_altă_parte,_deoarece_fiind_informați_despre_agresare_gardienii_au_întârziat_să_intervină._Dar,_modificarea_jurisprudențială_cea_mai_importantă,_din_punctul_de_vedere_care_ne_interesează_aici,_este_cea_care_vizează_condițiile_de_detenție._Acestea_pot_conduce_la_o_încălcare_a_articolului_3_în_cazul_în_care_ele_constituie_un_tratament_degradant._Trebuie_de_precizat_de_la_bun_început_că_acțiunea_judecătorului_european_pentru_o_ameliorare_a_acestor_condiții_nu_se_sprijină_în_exclusivitate_pe_teoria_obligațiunilor_pozitive._

De_fapt,_atunci_când_Curtea_examinează_o_cerere_din_acest_punct_de_vedere,_ea_ține_cont_de_ansamblul_faptelor_invocate,_abstinențele_dar_și_intervențiile_personalului_penitenciar._Ea_procedează_atunci,_conform_propriilor_termini,_la_o_„apreciere_globală”,_și_ține_cont_de_„efectul_cumulativ_al_acestei_condiții,_cat_și_de_alegațiile_specifice_ale_reclamantului”._Această_metodă_are_legătură_cu_justificarea_criteriilor_unui_„tratament_degradant”_pe_care_o_constatăm_în_jurisprudență._De_fapt,_dacă_tradițional_jurisdicția_europeană_definea_acest_tratament_ca_fiind_cel_care_aduce_atingere_personalității_victimei_provocându-i_sentimente_de_disperare_și_de_inferioritate_și_care_au_scopul_de_al_umili_și_înjosi,_acest_din_urmă_criteriu_cel_al_intenției,_care_cel_mai_des_poate_fi_constatat_doar_prin_atingeri_active_aduse_dreptului,_a_fost_marginalizat_progresiv_încât_devine_neadecvat_când_este_vorba_despre_condițiile_de_detenție._

Respectarea_articolului_8_presupune_aici_mai_întâi_amenajarea_condițiilor_materiale_ale_detenției_care_respectă_demnitatea_umană._Curtea_nu_a_fixat_ea_însăși_vreo_normă_pozitivă_în_această_materie._Dar_cele_elaborate_de_Comitetul_european_pentru_prevenirea_torturii_și_pedepselor_sau_tratamentelor_inumane_sau_degradante_ale_Consiliului_Europei_constituie_în_mod_evident_referința_sa._Jurisprudența_oferă_în_schimb_o_imagine_destul_de_concretă_a_situațiilor_care_nu_corespund_exigențelor_articolului_3._Este_un_fel_de_enumerare_de_nedescris!_Exemple_(printre_altele):_situația_în_care_un_deținut_este_constrâns_timp_de_mai_multe_luni_(două_în_speță)_să_se_afle_o_mare_parte_a_zilei_în_pat,_întro_celulă_fără_ferestre_și_fără_sistem_de_aerisire,_unde_căldura_devenea_uneori_insuportabilă,_și_unde_era_obligat_să_se_folosească_de_toaletă_în_prezența_codeținutului_său;_situația_în_care_un_deținut,_care_împarte_o_celulă_prevăzută_pentru_opt_persoane_cu_alte_douăzeci_și_trei_de_persoane,_este_constrâns_să_împartă_un_pat_cu_alți_doi_deținuți,_ceea_ce_implică_faptul_de_a_dormi_pe_rând,_la_care_se_poate_de_adăugat_excesul_de_zgomot_din_celulă,_lumina_permanent_aprinsă,_prezența_șobolanilor,_lipsa_ventilatorului_în_localul_pentru_fumători…,_situația_suprapopulării_carcerale_(fiecare_deținut_dispune_de_un_spațiu_de_peste_2,51_m2)_la_care_se_adaugă_insalubritatea_celulelor_(celule_murdare,_infectate_cu_gândaci,_păduchi_și_purici,_ferestre_înguste)_și_o_izolare_aproximativ_24_de_ore_din_24.

Trebuie_de_observat_că_în_aprecierea_condițiilor_materiale_de_detenție_trebuie_luată_în_considerare_situația_unui_deținut._Deteriorarea_stării_sănătății_sale,_survenirea_și_frecvența_anumitor_boli_în_rezultatul_lipsei_de_igienă,_sunt,_de_asemenea,_indici_negativi._Amenajarea_condițiilor_materiale_de_detenție_care_respectă_demnitatea_umană_capătă_o_formă_specifică_prin_intermediul_datoriei_Statelor_de_a_adapta_mediul_carceral_la_starea_fizică_a_persoanelor._Aceasta_este_valabil_mai_întâi_pentru_persoanele_care_suferă_de_o_boală_sau_de_o_infirmitate_gravă._În_cauza_Price_c._Regatului_Unit,_Curtea_a_considerat_un_tratament_degradant_faptul_de_a_deține_o_persoană_cu_dizabilități_la_cele_patru_membre_și_care_avea_grave_probleme_renale_în_celule_inadaptate,_unde_ea_nu_putea_să_accede_la_pat,_nici_să_utilizeze_toaleta_sau_săși_facă_igiena_ordinară_fără_ajutorul_altei_persoane_și_unde,_în_plus,_era_frig,_cunoscând_faptul,_de_altfel,_că_persoana_vizată_avea_dificultăți_de_a_bea._În_această_cauză,_Curtea_a_indicat_foarte_clar_că_jurisdicția_de_condamnare,_agenții_de_la_postul_de_poliție_unde_Dna_Price_a_fost_reținută_mai_întâi,_și_autoritățile_penitenciare_ar_fi_trebuit_să_acționeze:_primii_asigurânduse_de_existența_instalațiilor_adaptate_la_dizabilitățile_sale_grave,_și_ceilalți,_transferând-o_într-o_structură_adecvată_sau_eliberând-o_[11,_p._114].

_Fiind_vorba_de_obligațiunile_autorităților_judiciare,_judecătorul_european_a_precizat_în_cauza_Farbtuhs,_citată_mai_sus,_că_dacă_ele_„decid_să_plaseze_și_să_mențină_o_astfel_de_persoană_în_penitenciar,_ele_trebuie_să_vegheze_cu_o_rigoare_specială_asupra_faptului_ca_condițiile_detenției_sale_să_corespundă_necesităților_specifice_care_decurg_din_infirmitatea_sa”._Curtea_a_conchis_de_altfel_că_a_fost_încălcat_articolul_3_în_ceea_ce_privește_condițiile_de_detenție_și_de_transfer_ale_unei_persoane_grav_bolnave_de_cancer,_cu_privire_la_lacunele_constatate_în_tratamentul_unui_deținut_bolnav._Întrun_astfel_de_context,_trebuie,_de_asemenea,_luată_în_considerare_și_vârsta_deținutului._În_toate_cazurile,_articolul_3_nu_prevede,_ținând_cont_de_jurisprudența_actuală,_pentru_interesat_un_drept_de_a_fi_eliberat._O_astfel_de_eliberare_se_impune_doar_în_ultimul_resort,_atunci_când_nu_există_altă_posibilitate._Trebuie_de_notat,_că_uneori_judecătorul_european_face_apel_la_sensibilitatea_„umană”_a_Statului._Dar,_astfel_el_nu_decide,_dar_prezintă_mai_degrabă_o_cerere_la_care_acesta_este_liber_să_accede_sau_nu.

Protecția_apropiaților_persoanelor_dispărute._Membrii_familiei_unei_persoane_dispărute_fie_că_această_dispariție_este_examinată_din_punctul_de_vedere_al_articolului_2_sau_al_articolului_3de_asemenea,_poate_pretinde,_după_cauza_Kurt_c._Turciei,_la_protecția_articolului_3._Această_protecție_funcționează_în_exclusivitate_pe_terenul_obligațiunilor_pozitive._Metoda_utilizată_de_judecătorul_european_pentru_a_ajunge_la_acest_scop_este_obligațiunea_de_anchetă._De_obicei,_și_în_principiu,_este_vorba_aici_de_o_obligațiune_procedurală_a_cărei_funcție_este_de_a_oferi_un_remediu_împotriva_încălcării_unui_drept._Din_acest_punct_de_vedere,_aplicarea_sa_este_autonomă_față_de_încălcarea_normelor_substanțiale._În_afară_de_cercul_familial_al_acestei_ipoteze._În_acest_caz,_nerespectarea_obligațiunii_de_anchetă_ar_putea_fi_analizată_ca_o_încălcare_a_normei_substanțiale_a_articolului_3,_adică_ca_fiind_un_tratament_degradant,_ca_fiind_un_tratament_inuman_sau_o_tortură,_conform_intensității_suferinței_suportate._Trebuie_de_notat_că_această_problematică,_pană_în_prezent,_a_fost_pusă_în_acțiune_doar_în_cauzele_cu_privire_la_Turcia.

Pentru_a_stabili_durerea_persoanei_apropiate,_și_deci_gradul_de_încălcare_al_articolului_3,_Curtea_ține_cont_de_patru_factori:_legătura_între_reclamant_și_persoana_dispărută:_în_acest_context_jurisprudența_privilegiază_relația_părinți_copii;_circumstanțele_dispariției:_cazurile_care_pot_fi_apărate_în_fața_jurisdicției_europene_sunt_cele_în_care_reclamantul_a_asistat_la_arestarea_persoanei_care_apoi_„a_dispărut”;_atitudinea_părintelui:_în_astfel_de_cazuri_trebuie_să_fii_operativ_și_combativ_în_demersurile_pe_lângă_autorități_pentru_a_obține_informații;_și,_evident,_atitudinea_necooperantă_și_refractară_a_acestor_autorități.

Acțiunea_articolelor_3_și_8._După_cum_am_notat_deja,_articolul_3_nu_este_singura_prevedere_care_protejează_persoanele_împotriva_relelor_tratamente._Curtea_a_considerat,_în_cauza_X._și_Y,_apoi_în_cauza_Stubbîngs,_că_articolul_8_putea_să_îndeplinească_aceeași_misiune_când_aceste_tratamente_se_referă_la_o_atingere_gravă_adusă_intimității_persoanei._Acesta_este_cazul_unor_maltratări_sexuale_și,_în_special,_de_viol._Recent_totuși,_în_cauza_M.C._c._Bulgariei,_jurisprudența_europeană_a_fondat_decizia_sa_de_condamnare_pe_articolele_8_și_3_combinate._În_această_cauze,_responsabilitatea_acestor_State_a_fost_reținută_pentru_încălcarea_obligațiunii_fie_de_adoptare_a_unei_legislații_penale,_fie_de_interpretare_a_prevederilor_penale_în_conformitate_cu_exigențele_Convenției._Vom_reveni_asupra_acestor_lucruri_în_continuare.

_Protecția_împotriva_aservirii,_sclaviei_și_a_muncii_forțate._Pentru_a_completa_imaginea,_vom_menționa_articolul_4,_care_interzice_aservirea,_sclavia_și_munca_forțată._Precum_a_subliniat_instanța_europeană_în_cauza_Siliadin_c._Franței,_acest_articol,_„împreună_cu_articolele_2_și_3,_definește_una_din_valorile_fundamentale_ale_societăților_democratice_care_formează_Consiliul_Europei”_[51]._Dacă_interesul_acestei_cauze,_prima_care_permite_o_interpretare_care_constă_din_prevederea_considerată,_se_situează_mai_ales_pe_terenul_obligațiunilor_procedurale,_Curtea_aici_nici_măcar_nu_a_definit_principiul_existenței_obligațiunilor_substanțiale_în_această_bază._Speța_nu_ia_permis_să_precizeze_natura._Va_trebui_deci_să_așteptăm_deciziile_ulterioare._

3.3._Obligațiile_procedurale.

Pentru_a_asigura_o_beneficiere_eficientă_de_drepturile_garantate_în_articolele_2-4,_jurisprudența_lea_completat_cu_exigențe_procedurale._Cea_mai_solicitată_este,_evident,_exigența_de_anchetă._Vom_observa_totuși_că_ea_se_integrează_întro_datorie_mai_largă,_enunțată_recent_de_jurisprudență:_cea_de_a_pune_în_funcțiune_un_sistem_judiciar_eficient.

Obligațiunea_de_anchetă._Prin_faptul_de_a_obliga_autoritățile_naționale_să_urgenteze_o_anchetă_cu_privire_la_o_moarte_violentă_sau_la_alegații_de_tortură,_judecătorul_european_vizează_mai_ales_posibilitatea_angajării_urmăririlor_și_punerea_în_acțiune_a_procedurilor_judiciare_care_sunt_necesare_în_caz_de_încălcare_a_Convenției._Pentru_ea,_de_fapt,_în_astfel_de_cazuri,_deseori_Statele_sunt_acele_care_dețin_informațiile_necesare_pentru_inițierea_utilă_a_unei_astfel_de_proceduri._Aceasta_nu_înseamnă_că_obligațiunea_este_valabilă_doar_pentru_cazurile_în_care_faptele_invocate_sunt_imputabile_autorităților_publice._Ea_se_aplică,_de_asemenea,_când_încălcările_prezumate_ale_articolelor_2_și_3_sunt_înfăptuite_de_particulari._Scopul_unei_astfel_de_anchete,_precum_subliniază_recent_jurisprudența,_este_de_a_asigura_punerea_în_acțiune_eficientă_a_dispozițiilor_protectoare_ale_dreptului_intern_și,_„atunci_când_comportamentul_agenților_sau_autorităților_Statului_ar_putea_să_fie_puse_în_cauză,_să_vegheze_asupra_faptului_ca_aceștia_să_fie_trași_la_răspundere_pentru_faptele_survenite_sub_responsabilitatea_lor”[8,_p._414].

Declanșarea_anchetei._Soluția_în_ceea_ce_privește_declanșarea_anchetei_va_fi_diferită_în_dependență_dacă_faptele_litigioase_decurg_din_articolul_2_sau_3._În_caz_de_moarte_violentă_sau_suspectă,_autoritățile_sunt_obligate_să_acționeze_din_oficiu_din_momentul_în_care_faptele_au_fost_aduse_la_cunoștința_lor,_fără_a_aștepta_o_plângere_formală_din_partea_apropiaților._Pe_terenul_articolului_3,_din_contra,_sa_constatat_faptul_că_adesea_ele_au_fost_sesizate_de_victimă_sau_apropiații_ei_cu_privire_la_relele_tratamente._Se_va_considera_ca_alegarea_poate_fi_apărată_dacă_ea_vizează_întrun_mod_plauzibil_relele_tratamente_a_căror_victimă_ar_fi_fost_interesatul._Acesta_nu_este_cazul_unui_deținut_căruia_autoritățile_penitenciare_iau_aplicat_o_sancțiune_disciplinară_și_care_se_limitează_să_denunțe_motivele_sancțiunii_și_un_simplu_comportament_deplasat_al_gardienilor._În_schimb,_cererile_notate_într-o_plângere_prezentate_Procurorului_Republicii_și_coroborate_prin_alte_plângeri_care_aveau_aceleași_cerințe_și,_prin_punerea_în_cauză_a_altor_autorități_ale_Statului,_îndeplinesc_în_mod_sigur_această_condiție._Dar_jurisprudența_nu_este_întratât_de_exigentă._Curtea_admite_perfect_denunțurile_care_nu_se_înscriu_în_cadrul_unei_proceduri_strict_jurisdicționale._Din_momentul_în_care_reproșurile_sunt_adresate_autorităților,_ele_pot_în_principiu_fi_prezentate_sub_orice_formă._Un_înalt_grad_de_probabilitate_a_relelor_tratamente_în_sensul_articolului_3_nu_mai_este_cerut._Se_întâmplă_ca_Curtea_să_examineze_plângerea_în_lipsa_unei_anchete_chiar_atunci_când_ea_deja_a_conchis_asupra_lipsei_de_încălcare_substanțială_a_articolului_3,_chiar_dacă_ea_reține_plângerea_în_aceste_condiții.

Caracterele_anchetei._Principiile_aplicabile_sunt_în_acest_caz_comune._Ancheta_cerută_de_articolele_2_și_3_și_potențial_de_articolul_4_trebuie_să_fie_„eficientă”._Astfel_se_întâmplă_dacă_trei_condiții_sunt_îndeplinite._

Prima_condiție_este_ca_persoanele_responsabile_de_anchetă_și_cele_care_efectuează_investigațiile_să_fie_independente_de_cele_implicate_în_evenimente,_ceea_ce_presupune_„nu_doar_lipsa_oricărei_legături_ierarhice_sau_instituționale_dar,_de_asemenea,_și_o_independență_practică”_[11,_p._108]._Acestui_criteriu_în_mod_vădit_nu_corespunde_o_anchetă_condusă_de_procurorii_militari_dacă,_conform_legii,_aceștia_fac_parte_din_structura_militară_la_același_rang_cu_polițiștii_care_constituie_obiectul_anchetei_și,_a_fortiori,_o_investigație_în_care_probele_sunt_colectate_și_martorii_sunt_ascultați_de_polițiștii_care_aparțin_aceluiași_corp_stabilit_în_același_oraș_ca_și_agenții_în_cauză_și_mai_mult_nu_corespunde_exigențelor_articolelor_2_și_3_dacă_în_cauză_sunt_agenți_ai_forței_publice,_direcția_anchetei_este_încredințată_consiliilor_administrative_plasate_sub_autoritatea_unui_prefect_care_este,_de_altfel,_responsabil_de_forțele_de_ordine,_și_când_aceste_investigații_sunt_conduse_de_jandarmii_care_se_subordonează_autorităților_implicate_în_incident._O_anchetă_dusă_de_autoritățile_penitenciare_cu_privire_la_alegațiile_unui_deținut_încalcă,_de_asemenea,_exigențele_articolului_3_dacă_ea_nu_a_făcut_să_intervină_nici_o_personalitate_sau_nici_un_organism_exterior._

Cea_dea_două_condiție_cere_ca_ancheta_să_fie_promptă,_rapidă_și_profundă._În_această_privință_chiar_dacă_ea_a_afirmat_că_nu_exista_„posibilitatea_de_a_reduce_varietatea_situațiilor_care_pot_avea_loc_la_o_simplă_listă_de_documente_de_anchetă_sau_de_alte_criterii_simplificate”_[11,_p._109],_Curtea_nu_ezită_să_controleze_detaliat_măsurile_luate_de_anchetatori,_ceea_ce_ar_permite_anticiparea_operațiunilor_care_trebuie_realizate_conform_circumstanțelor._Ne_vom_limita_să_relevăm_că_instanța_europeană_cere_ca_această_anchetă_să_respecte_normele_europene,_și_în_special,_dacă_moartea_a_fost_provocată_de_agenții_publici_să_adopte_criteriul_de_„necesitatea_absolută”_care_condiționează,_în_virtutea_articolului_2,_legitimitatea_recurgerii_la_forța_destructivă._În_fine_ultima_condiție_ancheta_trebuie_să_conducă_la_identificarea_și_la_pedepsirea_persoanelor_responsabile._Aici_este_vorba,_după_părerea_Curții,_„de_o_obligațiune_nu_de_un_rezultat,_dar_de_mijloace”_[11,_p.110]_iar__autoritățile_trebuie_să_ia_măsurile_care_erau_în_mod_rezonabil_accesibile_pentru_a_fi_colectate_dovezile,_conform_instanței_europene_aceasta_include,_fiind_vorba_de_omucideri,_colectarea_declarațiilor_martorilor_oculari,_concluziile_tehnice_și_științifice_ale_poliției_și,_dacă_este_necesar,_o_autopsie_care_să_permită_descrierea_exactă_a_leziunilor_suportate_și_să_stabilească_într-un_mod_fiabil_cauzele_decesului.

La_aceste_condiții_de_bază_care_pot_fi_calificate_drept_clasice,_jurisprudența_recentă_vine_să_adauge_încă_una,_care_se_referă_în_caz_contrar_la_publicitatea_anchetei,_cel_puțin_la_transparența_sa._Pentru_a_relua__cuvintele_Curții_în_cauza_Nachova_citată_mai_sus,_„publicul_trebuie_să_aibă_un_drept_de_supraveghere_suficient_asupra_anchetei_sau_asupra_concluziilor,_în_așa_fel_încât_să_poată_pune_în_cauză_responsabilitatea_atât_în_practică_cat_și_în_teorie,_păstrarea_încrederii_publicului_în_respectarea_de_către_autorități_a_supremației_dreptului,_și_prevenirea_oricărei_aparențe_de_complicitate_sau_de_toleranță_cu_privire_la_actele_ilegale”_[45]._

Obligațiunea_de_a_da_curs_judiciar_anchetei._Sa_spus_deja,_ancheta_trebuie_să_pregătească_faza_jurisdicțională,_căci_pentru_Curte,_atentatele_la_viața_și_la_integritatea_fizică_trebuie_să_fie_sancționate_din_punct_de_vedere_jurisdicțional._Această_sancțiune_trebuie_să_fie_penală_în_cazurile_de_atentate_voluntare_și_în_special_a_celor_grave._Astfel,_jurisdicția_europeană_consideră_că_în_materie_de_viol,_un_astfel_de_răspuns_se_impune_indiferent_de_existența_căilor_de_reparație._Aceeași_soluție_a_fost_reținută_fiind_vorba_de_atentatele_la_viață,_de_tortură_și_de_tratamente_inumane_și_degradante._Însă_dacă_încălcarea_articolelor_2_și_3_rezultă_din_neglijențele_sau_erorile_de_sentință,_Curtea_consideră_că_convenția_nu_impune_neapărat_urmărirea_penală._O_acțiune_civilă_poate_fi_suficientă,_de_exemplu,_în_materie_de_neglijențe_medicale._Dar_totul_depinde_de_speță,_și,_pentru_a_ști_dacă_soluția_penală_trebuie_înlăturată_sau_nu,_ar_trebui_întotdeauna_să_se_țină_cont_de_natura_activității,_numărul_și_calitatea_autorităților_a_căror_încălcare_a_fost_constatată_și_numărul_persoanelor_pentru_care_riscul_de_moarte_s-a_realizat._

Trebuie_de_notat_faptul,_că_în_ceea_ce_privește_procedura_jurisdicțională_ea_însăși,_în_afara_obligațiunii_de_a_respecta_normele_procedurale_definite_de_articolele_6_și_13_din_Convenție,_Statele_trebuie_să_respecte,_de_asemenea,_și_o_datorie_specifică_de_promptitudine,_de_seriozitate_și_de_eficacitate._Pe_acest_teren,_există_tendința_unui_control_european_accentuat,_care,_trece_în_evidență_atât_documentele_anchetei,_cat_și_ale_procedurii,_precum_și_decizia_definitivă,_în_special_interpretarea_textelor_care_este_aici_reținută,_cat_și_executarea_sa._În_concluzia_acestor_dezvoltări,_putem_constata_că_jurisprudența_Curții_cu_privire_la_protecția_vieții_și_a_integrității_fizice_a_persoanelor_nu_e_lipsită_de_coerență_și,_mai_ales,_de_spirit_de_echilibru._În_mod_normal,_obligațiunile_Statului_pot_fi_enunțate_în_felul_următor:_prevenirea_încălcărilor_(pe_cat_este_posibil);_căutarea_în_mod_activ_a_vinovaților_(dacă_prevenirea_a_eșuat);_pedepsirea_vinovaților_(în_maniera_cea_mai_adaptată);_aplicarea_pedepsei_cu_umanitate_(respectând_demnitatea_persoanelor_vizate)._

_Protecția_vieții_private_și_de_familie

Protecția_(pozitivă)_a_vieții_private_și_de_familie_în_cadrul_Convenției_Europene_pentru_Drepturile_Omului_are_loc,_după_cum_se_știe,_în_conformitate_cu_două_articole,_articolul_8_și_articolul_12,_care_enunță_în_mod_respectiv_că_„orice_persoană_are_dreptul_la_respectarea_vieții_sale_private_și_de_familie,_a_domiciliului_său_și_a_corespondenței_sale”_(paragraful_1),_și_că_„începând_cu_vârsta_stabilită_prin_lege,_bărbatul_și_femeia_au_dreptul_de_a_se_căsători_și_de_a_întemeia_o_familie_conform_legislației_naționale_ce_reglementează_exercitarea_acestui_drept”._În_teorie_precum_și_în_practică,_articolul_8_conține_totuși_esențialul_din_acest_domeniu._Începând_cu_cauza_Marckx_c._Belgiei_[41],_Curtea_a_dedus_din_termenul_„respectare”_utilizat_în_primul_paragraf_al_acestui_articol,_că_acesta_impune_Statelor,_în_afară_de_datoria_de_neimixtiune_în_viața_privată_și_de_familie,_obligațiuni_pozitive._Însă_este_important_de_notat_de_la_bun_început_că_perspectiva_diferă_de_cea_a_articolelor_24._Specificul_articolului_8_a_condus_de_fapt_Curtea_să_recunoască_pentru_State_o_largă_marjă_de_apreciere._Mai_întâi,_Convenția_prevede_că_dreptul_la_viața_privată_și_de_familie_să_poată_constitui_obiectul_unor_restricții_(articolul_8,_§_2),_apoi_urmează,_precum_subliniază_jurisprudența,_„noțiunea_de_„respectare”_a_lipsei_de_claritate,_mai_ales_pentru_obligațiunile_pozitive_care_ii_sunt_inerente”_și_că_„aceste_exigențe_variază_mult_de_la_un_caz_la_altul,_ținând_cont_de_diversitatea_practicilor_respectate_și_de_condițiile_existente_în_Statele_contractante.

Aceasta_ține,_în_sfârșit,_de_faptul_că_în_afacerile_care_pun_în_funcțiune_articolul_8,_Statele_părți,_apoi_și_Curtea_sunt_conduse_să_arbitreze_între_drepturile_reclamantului_și_cele_ale_altora._Astfel,_și_nu_ne_surprinde_deloc,_atitudinea_judecătorului_european_este_aici,_dacă_nu_mai_puțin_ofensivă,_cel_puțin_prescriptivă._De_cele_mai_multe_ori_acesta_se_va_limita_să_spună_că_o_astfel_de_carență_a_Statului_este_contrară_Convenției_pentru_că_ea_nu_a_respectat_un_just_echilibru_între_interesele_prezente._Și_doar_în_mod_excepțional_ea_va_ajunge_să_indice_măsurile_pozitive_adecvate._Domeniul_de_protecție_al_articolului_8_a_devenit_cu_mult_mai_complex_pe_parcursul_jurisprudenței._Pentru_necesitățile_acestei

prezentări_vom_reveni_la_categorii_simplificate_deosebind_viața_privată,_viața_de_familie,_domiciliul_și_corespondența._

Respectarea_vieții_private._Precum_reamintește_deseori_Curea,_„noțiunea_de_viață_privată_este_o_noțiune_largă,_nefiind_susceptibilă_de_o_definiție_exhaustivă._Din_jurisprudența_actuală_rezultă_că_ea_cuprinde.

•_integritatea_fizică_și_morală_a_persoanei;

•_identitatea_fizică_și_socială_a_individului,_inclusiv_identitatea_sa_sexuală;

•_dreptul_la_dezvoltare_sau_la_prosperare_personală;

•_dreptul_de_a_întreține_relații_cu_alte_ființe_umane_și_lumea_exterioară.

Teoria_obligațiunilor_pozitive_se_dezvoltă_în_fiecare_din_aceste_direcții._Sa_văzut_aplicarea_lor_din_punctul_de_vedere_al_protecției_integrității_fizice_și_morale._Rămâne_de_preconizat_modul_în_care_ea_se_dezvoltă_începând_cu_alte_aspecte_ale_vieții_private.

Recunoașterea_identității_persoanei._Protecția_pozitivă_a_identității_persoanelor_a_permis_dezvoltări_specifice_în_ceea_ce_privește_mai_ales_identitatea_sexuală,_dreptul_de_a_cunoaște_originile_sale_și_dreptul_la_imagine._Vom_nota_că_judecătorul_european_pană_în_prezent_a_respins_ipoteza_de_obligațiuni_pozitive_care_reveneau_Statelor_în_materie_de_alegere_a_numelui.

_Identitatea_sexuală._Dacă,_din_acest_punct_de_vedere_Curtea_sa_ocupat,_de_asemenea,_de_invocarea_Convenției_pentru_garantarea_de_către_Convenție_a_drepturilor_persoanelor_care_practică_heterosexualitatea,_sau_homosexualitatea_sau_transsexualitatea,_apoi_mai_ales,_chiar_în_exclusivitate,_pentru_protecția_acestei_categorii,_ea_a_recurs_teoria_obligațiunilor_pozitive._Prima_cauză_în_care_ea_a_cunoscut_pretențiile_transsexualilor_la_protecția_de_către_Convenție_este_cauza_Rees_c._Regatului_Unit._Reclamantul_reproșa_guvernului_Regatului_Unit_că_nu_a_luat_măsuri_pentru_a_recunoaște_noul_său_statut_(statutul_de_bărbat)_în_urma_unei_operații_de_conversiune_sexuală._Mai_exact,_el_considera_că_articolul_8_impunea_guvernului_să_modifice_sau,_cel_puțin,_să_adnoteze_registrul_stării_civile_pentru_a_indica_acolo_transformarea_sa_sexuală._El_mai_considera_că_acesta_era_obligat_să_elibereze_un_nou_certificat_de_naștere_care_să_corespundă_noului_său_statut._Curtea_nu_a_dat_câștig_de_cauză_acestei_plângeri_[8,_p._454].

Bazânduse_pe_incertitudinile_științei_în_materia_dată_și_pe_diferențele_între_legislațiile_și_practicile_Statelor_părți,_ea_a_hotărât_că_e_necesar_a_lăsa_la_latitudinea_autorităților_naționale_„deocamdată”_grija_de_a_determina_pană_la_ce_moment_ele_[puteau]_răspunde_exigențelor_transsexualilor”,_și,_în_orice_caz,_articolul_8_nu_putea_fi_interpretat_ca_impunând_părților_contractante_modificarea,_chiar_parțial,_a_registrelor_stării_civile._La_drept_vorbind,_această_poziție_nu_constă_în_excluderea_deplină_a_faptului_precum_că_Statele_își_pot_asuma_obligațiuni_pozitive_visvis_de_transsexuali._Atitudinea_guvernului_britanic,_care_a_exclus_recunoașterea_juridică_și_astfel_a_admis_autodeterminarea_sexuală_și_a_luat_măsuri_pentru_a_minimiza_inconvenientele,_care_rezultau_din_nerecunoașterea_lor_în_drept,_a_avut_o_anumită_pondere._Acest_lucru_a_fost,_de_altfel,_confirmat_în_cauza_B._c._Franței._Dacă_Curtea,_întro_cauză_similară,_a_conchis_că_a_fost_încălcată_Convenția,_este_pentru_că_a_considerat_că_faptele_consolidau_plângerea_reclamantului_conform_cărora_sistemul_juridic_francez,_spre_deosebire_de_cel_din_Regatul_Unit,_ajungea_pană_a_nu_recunoaște_aparența_pe_care_șio_dau_transsexualii._Această_poziție_sa_schimbat_radical_începând_cu_cauzele_I._și_Christin_Goodwin_c._Regatului_Unit_[30,_p._65]._

Luând_în_considerare_evoluția_datelor_științifice_și_a_practicii_internaționale,_exigența_de_coerență_a_sistemelor_juridice,_dar_și_creșterea_dezavantajelor_pentru_persoanele_vizate_a_persistenței_nerecunoașterii_lor_juridice,_Curtea_a_depășit_obstacolul._Ea_consideră_de_acum_înainte_că,_în_ceea_ce_privește_această_recunoaștere,_Statele_nu_mai_dispun_de_nici_o_marjă_de_apreciere._Cu_alte__cuvinte,_ele_sunt_obligate_să_acționeze_în_acest_caz._Ele_au_o_anumită_libertate_de_acțiune_doar_în_ceea_ce_privește_modalitățile_de_recunoașter._Obligațiunea_care_revine_astfel_Statelor_se_impune_și_jurisdicțiilor_lor._Ele_trebuie_să_respecte_„dreptul_la_autodeterminarea_sexuală,_și_să_nu_subordoneze_recunoașterea_dreptului_persoanelor_vizate_la_rambursarea_cheltuielilor_medicale_pentru_intervenția_medicală_de_conversie_sexuală,_la_prezentarea_dovezii_de_necesitate_terapeutică_a_acestei_operații.

Dreptul_de_a_cunoaște_originile_sale._Statele_părți_trebuie_de_altfel_să_acționeze_pentru_a_permite_indivizilor_accesul_la_informațiile_cu_privire_la_originile_lor,_cu_alte__cuvinte,_pentru_a_relua_chiar_termenii_Curții,_pentru_a_permite_„ca_fiecare_să_poată_stabili_detalii_referitor_la_identitatea_sa_de_ființă_umană”._În_cauza_Gaskin_c._Regatului_Unit_reclamantul,_care_suferea_de_o_maladie_psihologică_originea_cărei_era,_după_părerea_sa,_în_epoca_când_se_afla_în_responsabilitatea_asistenței_publice,_se_plângea_de_faptul_că_Statul_în_cauză,_pe_motiv_de_a_păstra_confidențialitatea_documentelor_din_dosar,_nu_ia_permis_să_accedeze_la_toate_informațiile_personale_cu_privire_la_această_perioadă._Recunoscând_legitimitatea_scopului_urmărit_de_autoritățile_publice,_Curtea_a_considerat_că_„persoanele_care_se_află_în_condițiile_reclamantului_au_un_interes_primordial,_protejat_de_Convenție,_pentru_a_primi_informațiile_de_care_au_nevoie_pentru_ași_cunoaște_și_ași_înțelege_copilăria_și_anii_de_formare”_[38]._În_speță,_în_măsura_în_care_piedica_de_acces_la_documente_se_referea_la_faptul_că_unii_„informatori”_au_refuzat_să_renunțe_la_anonimatul_lor,_judecătorul_european_a_considerat_că_Regatul_Unit_trebuia_să_implementeze_un_organ_independent_responsabil_de_a_lua_hotărâri_cu_privire_la_cererile_de_acces._În_această_ordine_de_idei,_ea_a_considerat_în_cauza_Mikulic_c._Croației,_că_în_cadrul_unei_proceduri_de_căutare_a_paternității,_dreptul_național_trebuia_să_prevadă_posibilitatea_de_a_constrânge_un_tată_prezumat,_care_a_refuzat_să_se_supună_unui_test_de_ADN_sau,_în_caz_contrar,_să_prevadă_alte_măsuri,_care_să_permită_persoanei_interesate,_să_sesizeze_o_autoritate_independentă_pentru_a_statua_în_acest_caz._Acest_drept_de_acces_nu__este_totuși_absolut._Dovadă_este_că_în_cauza_Gaskîn_și_Mikulic,_Curtea_a_admis_nerespectarea_sa_doar_în_termenii_unei_confruntări_minuțioase_cu_interesele_publice_în_joc._Cu_atât_mai_mult,_la_fel_este_și_atunci_când_dreptul_la_viața_privată_a_solicitantului_se_confruntă_cu_cel_al_terților._A_fost_la_fel_și_în_cauza_Odievre,_în_care_interesata,_născută_de_X_și_adoptată_de_la_nașterea_sa,_solicita_să_obțină_informații_care_iar_fi_permis_să_cunoască_familia_sa_naturală._De_fapt,_precum_Curtea_a_subliniat_acest_lucru,_aici_se_confruntau_diferite_interese_concurente._În_afară_de_cele_ale_reclamantei,_mai_erau_și_cele_ale_familiei_adoptive_și,_mai_ales,_cele_ale_membrilor_familiei_sale_naturale._În_speță,_instanța_europeană_a_considerat,_în_sfârșit,_că_faptul_pentru_autoritățile_franceze_de_a_nu_fi_furnizat_informațiile_solicitate_nu_era_contrar_exigențelor_articolului_8[30,_p.62]._Această_concluzie_decurgea_din_constatarea_că_obligațiunea_procedurală_enunțată_în_cauzele_citate_anterior_a_fost_satisfăcută:_de_fapt,_în_Franța_o_nouă_lege_de_aplicare_imediată,_a_fost_recent_adoptată_și_permite_persoanelor_aflate_în_situația_interesatei_să_sesizeze_un_organ_independent_pentru_a_examina_cererea_lor_și,_dacă_e_cazul,_să_decidă_dezvăluirea_secretului_cu_privire_la_identitatea_mamei.

Dreptul_la_imagine._Completând_jurisprudența_cu_privire_la_protecția_pozitivă_a_identității_persoanelor,_judecătorii_europeni_au_considerat,_de_asemenea,_în_special_în_cauza_Von_Hannover_c._Germaniei_[53],_că_Statelor_le_revenea_misiunea_de_a_lua_toate_măsurile_pentru_a_asigura_respectarea_de_către_terți,_inclusiv_de_către_jurnaliști,_a_dreptului_la_imagine_a_persoanelor_aflate_sub_jurisdicția_lor._Acest_triumf_al_dreptului_la_viața_privată_asupra_libertății_de_exprimare,_despre_care_Curtea_nu_încetează_să_repete_că_„constituie_unul_din_fundamentele_esențiale_ale_societății_democratice”,_este_cu_atât_mai_remarcabil__și_a_fost_cu_atât_mai_remarcat__pentru_că_se_referea_la_Prințesa_Caroline,_membră_a_familie_regale_de_Monaco._Această_înrudire_nu_a_fost_totuși_determinantă_pentru_jurisdicția_europeană._În_ochii_ei_a_fost_decisiv_faptul_că_interesata_nu_exercita_nici_o_funcție_oficială_în_cadrul_sau_pentru_Statul_Monaco,_că_fotografiile_făcute_se_refereau_mai_ales_la_detalii_din_viața_sa_privată_chiar_dacă_interesata_se_afla_în_localuri_frecventate_de_public,_și_faptul_că_ele_fuseseră_făcute_de_paparazzi,_fără_știrea_și_fără_consimțământul_ei._În_aceste_condiții,_ea_a_subliniat,_„libertatea_de_exprimare_trebuie_să_primească_o_interpretare_mai_puțin_largă”._La_fel_ea_a_conchis_că_„protecția_vieții_private_pentru_prosperarea_personalității_oricărei_persoane,_protecție_care_trece_dincolo_de_cercul_familial_intim_și_include_și_o_dimensiune_socială,_capătă_o_„importanță_fundamentală”,_și_că_„orice_persoană,_chiar_cunoscută_de_marele_public,_trebuie_să_poată_beneficia_de_o_„speranță_legitimă”_de_protecție_și_de_respectare_a_vieții_private”[53]._Dar_în_ce_constă_obligațiunea_de_protecție_a_Statului_german_în_speță?_Mai_întâi,_în_datoria_de_a_clarifica_legislația_sa_atunci_când_este_vorba_de_deosebirea_pe_care_o_face_între_„personalitățile_absolute_ale_istoriei_contemporane”,_ale_căror_viață_privată_ar_putea_fi_protejată_doar_în_sfera_lor_intimă,_și_„personalitățile_relative”_care_ar_avea_dreptul_la_o_protecție_mai_largă._Criteriile_acestei_deosebiri_trebuie_să_fie_clar_enunțate._Jurisdicțiile_interne,_fie_că_sunt_constituționale_ca_în_speță,_trebuie_să_interpreteze_dreptul_național_în_așa_fel_încât_săl_pună_în_conformitate_cu_exigențele_Convenției._

Protecția_„vieții_sociale”._Dacă_jurisprudența_este_totodată_abundentă_și_„generoasă”_în_ceea_ce_privește_obligațiunile_pozitive_care_vizează_asigurarea_exercitării_eficiente_a_dreptului_la_identitate,_din_contra_ea_este_mai_puțin_elocventă_și_mai_circumspectă_dacă_este_abordată_dimensiunea_socială_a_vieții_private._Ne_vom_limita_aici_la_două_cauze,_a_căror_aport_este_totuși_cat_se_poate_de_limitat._Prima_cauză_este_foarte_cunoscută,_însă_care_nea_decepționat,_cauza_Botta_c._Italiei_[34],_în_care_Curtea_a_considerat_că_plângerile_unei_persoane_cu_dizabilități,_bazate_pe_neamenajarea_de_către_autoritățile_naționale_a_unei_pasarele_adaptate_pentru_ai_permite_să_accedeze_la_plajă,_nu_cădeau_sub_incidența_articolului_8._De_fapt,_ea_a_considerat_că_dreptul_revendicat_se_referea_la_relațiile_interpersonale_foarte_ample_și_foarte_nedeterminate_și_că_ele_nu_prezentau_nici_o_legătură_directă_cu_măsurile_cerute_de_la_Stat,_și_anume_a_completa_inacțiunea_instituțiilor_private_de_băi_responsabile_de_gestionarea_litoralului.

Cea_dea_doua,_cauza_Sisojeva_și_alții_c._Letoniei_[52],_reprezintă_un_progres_anumit_al_jurisprudenței,_în_măsura_în_care_ea_a_stabilit_o_măsură_de_expulzare_luată_față_de_un_străin,_este_susceptibilă_de_a_încălca_articolul_8_dacă_interesatul_are_în_Statul_de_primire_relații_personale,_sociale_și_economice_strânse._Însă,_în_anumite_privințe,_știm_cunoaștem_punctul_de_vedere_al_jurisdicției_europene_pentru_a_statua_astfel._Pe_de_o_parte,_anumite_elemente_ale_cauzei_near_permite_să_gândim_că_ne_aflăm_pe_terenul_unor_obligațiuni_pozitive,_în_special_dacă_Curtea_indică_„că_nu_este_suficient_ca_Statul_de_primire_să_se_abțină_de_la_expulzarea_interesatului;_el_mai_trebuie_să_asigure,_luând,_dacă_este_necesar,_măsuri_pozitive,_posibilitatea_de_a_exercita_fără_obstacole_drepturile”_garantate_de_articolul_8._Însă,_pe_de_altă_parte,_această_apreciere_este_contrazisă_de_demersul_general_al_judecătorului_european,_care_rămâne_în_mod_clasic_la_controlul_măsurii_de_expulzare_ținând_cont_de_paragraful_2_al_articolului_8._

Din_perspectiva_vieții_de_familie,_jurisprudența_a_stabilit,_în_mod_esențial,_două_obligațiuni_generale,_care_își_găsesc_aplicări_speciale_conform_domeniului_vizat._Este_vorba_de_obligațiunea_de_a_asigura_o_recunoaștere_juridică_a_relațiilor_de_familie_și_de_obligațiunea_de_a_acționa_în_vederea_menținerii_vieții_de_familie.

3.5._Recunoașterea_juridică_a_legăturilor_de_familie

Filiația._În_această_materie_și_la_modul_general,_din_jurisprudență_reiese_că_articolul_8_din_Convenție_obligă_Statul,_„acolo_unde_este_stabilită_existența_unei_legături_de_familie_cu_un_copil,_să_acționeze_întro_modalitate_care_să_permită_dezvoltarea_acestei_legături”_[8,_p._501]._Acest_lucru_implică_o_protecție_juridică_care_face_posibilă,_„integrarea_copilului_în_familie_din_momentul_nașterii_sau_la_o_etapă_ulterioară_când_aceasta_este_realizabilă”_[8,_p.502]._Recunoașterea_juridică_ar_trebui,_în_primul_rând,_să_fie_asigurată_de_legislație._Această_exigență_a_fost_afirmată_de_Curte_în_special_când_sa_confruntat_cu_o_lege_belgiană_care_nu_proteja_în_măsură_deplină_maternitatea_din_momentul_nașterii_și_obliga_mamele_celibatare_care_doreau_o_asemenea_protecție_juridică_să_recurgă,_pentru_soluționarea_problemei,_la_recunoaștere_care,_cu_toate_că_permite_atingerea_acestui_rezultat,_antrenează_de_asemenea_un_dezavantaj_pentru_copilul_recunoscut_a_cărui_capacitate_de_moștenitor_este_redusă._Această_soluție_era_logică_în_măsura_în_care_Convenția_nu_face_nici_o_distincție_între_familia_legitimă_și_familia_naturală._Aceeași_soluție_a_fost_aplicată_și_în_cazul_când_legea_nu_permitea_recunoașterea_filiației_unui_copil_adulterin_de_către_tatăl_său_natural_decât_în_lipsa_dezacordului_soțului_mamei,_care_este_tatăl_presupus,_și,_pe_lângă_aceasta,_cu_condiția_exprimată_în_mod_expres_că_tatăl_biologic_este_soțul_acesteia._Dar_nu_este_suficientă_doar_adoptarea_unei_legi_conforme_exigențelor_articolului_8._Ar_mai_trebui_ca_ea_să_fie_corect_aplicată_și_corect_interpretată_de_către_jurisdicțiile_naționale._Sub_acest_aspect,_jurisprudența_practic_oferă_în_sarcina_judecătorilor_interni_o_obligațiune_de_interpretare_adecvată_a_dispozițiilor_juridice_naționale._Trebuie_totuși_să_observăm_că_responsabilitatea_Statului_în_sistemul_convențional_nu_va_fi_angajată_în_toate_cazurile.

Pentru_aceasta_ar_trebui_ca_judecătorii_interni_să_fi_comis_o_eroare_evidentă_de_apreciere,_altfel_spus,_ca_„aprecierea_de_către_judecătorul_național_a_elementelor_de_fapt_sau_de_drept_intern_să_pară_a_fi_vădit_nechibzuită_sau_arbitrară_sau_în_flagrantă_contradicție_cu_principiile_fundamentale_ale_Convenției”_[8,_p.503]._În_prezent_chestiunea_constă_în_a_ști_dacă_exigențele_expuse_mai_sus_se_vor_aplica_copiilor_unui_cuplu_cel_puțin_unul_din_membrii_căruia_ar_fi_transsexual._Recunoscând,_întro_cauză_ce_implică_un_asemenea_cuplu_și_copilul_lor_conceput_prin_metode_de_însămânțare_artificială,_aplicabilitatea_articolului_8,_Curtea_a_considerat_în_1997_că_lipsa_recunoașterii_juridice_a_relațiilor_de_familie_între_tatăl_presupus,_transsexual,_și_copilul_nu_încălca_această_dispoziție._Or,_această_soluție_trebuie_să_fie_raportată_la_contextul_juridic_existent_la_epoca_faptelor_când_Curtea_încă_se_mai_întreba_asupra_gradului_de_convertire_a_persoanelor_vizate._Acest_context_fiind_schimbat_radical_după_hotărârile_I._și_Goodwîn,_ne_putem_pune_întrebarea_dacă,_confruntându-se_astăzi_cu_o_cauză_similară,_Curtea_va_adopta_aceeași_soluție.

Căsătoria_…_și_divorțul?._Acordată_prin_lege,_posibilitatea_unei_recunoașteri_juridice_a_vieții_de_familie_se_aplică_și_în_cazul_căsătoriei._Se_știe_că_problema_sau,_cel_puțin_discuția,_a_luat_o_turnură_vitală_în_ultimele_decenii_odată_cu_revendicările_homosexualilor_și_transsexualilor._Avânduse_în_vedere_ultimii,_Curtea_a_refuzat_să_admită_pană_la_hotărârile_I._și_Goodwîn_aplicabilitatea_articolului_12_unei_uniuni_dintre_un_transsexual_cu_o_persoană_de_sex_opus_sexului_nou_obținut_[11,_p._201]._Un_asemenea_refuz_nu_poate_fi_surprinzător_având_în_vedere_jurisprudența_care_prevala_atunci_în_materie_de_protecție_a_vieții_private_a_acestei_categorii_de_persoane._Datorită_acestor_două_hotărâri_menționate_mai_sus,_ea_a_revenit_pe_poziția_sa_și_consideră_de_acum_înainte_faptul_că_legislația_națională_prevede_în_scopul_căsătoriei_doar_sexul_„biologic”_înregistrat_la_naștere_aduce_atingere_esenței_dreptului_de_a_se_căsători._Rămâne_problema_divorțului._Poziția_Curții_în_această_chestiune_constă_în_a_considera_că_nici_articolul_12,_nici_articolul_8,_nu_consacră_un_drept_la_divorț,_chiar_în_perspectiva_unei_recăsătoriri._În_această_privință_Statele_deci_nuși_asumă_nici_o_obligațiune_pozitivă._Dar_respectarea_dreptului_la_viața_privată_poate_necesita,_în_anumite_circumstanțe,_mai_ales_dacă_viața_celor_doi_a_devenit_imposibilă,_recunoașterea_unui_drept_la_separarea_corpurilor._Întro_asemenea_ipoteză,_pe_care_o_regăsim_în_cauza_Airey_c._Irlândei,_dreptul_național_trebuie_să_ofere_persoanelor_în_cauză_un_acces_eficient_la_judecător_în_cazul_în_care_unul_din_elementele_cuplului_intenționează_să_introducă_o_acțiune_în_acest_sens.

Și_regruparea_familială?_Ce_este_în_acest_caz_regruparea_familială?_În_fața_instanței_europene,_chestiunea_a_fost_abordată,_în_esență,_pentru_a_ști_dacă_străinii_ar_putea_pretinde,_în_baza_articolului_8_din_Convenție,_să_obțină_de_la_Stat_o_autorizație_de_intrare_și/sau_de_sejur_pe_teritoriul_acestuia_pentru_a_se_reuni_cu_familia_și_a_locui_cu_ea._Răspunsul_pe_care_il_oferă_jurisprudența_în_această_chestiune_este_în_principiu_negativ._Curtea_admite_desigur_că_articolul_8_este_aplicabil_în_această_branșă_a_vieții_de_familie,_dar_ea_a_conchis,_aproape_întotdeauna,_că_tratamentul_rezervat_acestor_persoane_nu_încalcă_această_dispoziție,_ținând_cont_de_situația_lor_și_de_interesul_general._Motivul_existent_în_acest_caz_constă_în_faptul_că_este_vorba_de_străini,_altfel_spus_de_o_categorie_față_de_care_Statele_dispun_în_virtutea_dreptului_internațional,_după_cum_este_subliniat_în_toate_deciziile_pertinente,_de_un_drept_de_control_quasi_absolut_de_intrare_pe_teritoriul_lor,_precum_și_de_o_putere_discreționară_în_materie_de_admitere_pentru_sejur._Mai_concret,_jurisdicția_europeană_consideră_că_Statul_nu_poate_fi_obligat_în_virtutea_Convenției_să_primească_aceste_persoane_și_să_le_permită_să_se_stabilească_decât_în_cazurile_când_viața_de_familie_nu_poate_avea_loc_în_altă_parte_decât_pe_teritoriul_său._Or,_în_marea_majoritate_a_cazurilor,_ea_a_menționat_că_această_viață_de_familie_poate_prospera_întro_altă_țară._Cu_toate_acestea_în_două_cauze,_mai_exact_Sen_c._Olândei_și_Tuquabo-Tekle_c._Olândei_[_22,_p._351],_jurisdicția_europeană_a_hotărât_altfel._Ea_a_ținut_cont_de_datele_particulare_ale_acestor_două_spețe_pentru_a_considera_că_admiterea_străinului_pe_teritoriul_Statului_în_cauză_era_cel_mai_adecvat_mijloc_pentru_dezvoltarea_vieții_de_familie_a_celui_vizat_și_că,_prin_faptul_că_nu_au_luat_o_asemenea_măsură_de_admitere,_autoritățile_naționale_nu_șiau_îndeplinit_obligațiunea_pozitivă_pe_care_leo_impune_articolul_8._Ipoteza_constă_în_faptul_că_un_părinte_care_își_părăsește_țara_de_origine_lăsând_în_urma_lui_un_copil_pe_care_ulterior_încerca_să-l_determine_să_vină_în_țara_de_primire._Totodată_vom_menționa_că_dacă_Curtea_a_hotărât_să_oblige_Statul_parte_la_Convenție_să_admită_acest_copil,_ea_a_procedat_astfel_deoarece_în_circumstanțele_acestor_două_spețe:

Decizia_părintelui_de_ași_părăsi_țara_de_origine_fără_copilul_său_a_fost_motivată_de_circumstanțe_speciale_sau_de_următoarele_motive:_reunirea_cu_soțul_său_instalat_în_Statul_parte_(Sen);_căutarea,_în_contextul_conflictelor_armate_interne_în_timpul_căror_soțul_său_șia_găsit_moartea,_unui_refugiu_într-o_altă_țară_(Tuquabo-Tekle);

__Părintele_a_creat_legături_strânse,_inclusiv_legături_familiale_în_țara_de_primire;_el_a_obținut_permisul_de_reședință,_exercita_o_activitate_profesională_stabilă_și,_în_afară_de_aceasta,_a_încheiat_un_contract_de_uniune_maritală_(sau_șia_regăsit_soțul)_din_care_a_născut_copii_care_întotdeauna_au_locuit_în_Statul_de_primire,_ei_au_fost_școlarizați_și_nu_aveau,_prin_urmare,_decât_foarte_puține_legături_cu_țara_de_origine;

Integrarea_copiilor_vizați_în_celula_familială_putea_fi_considerată_ca_fiind_necesară_pentru_dezvoltarea_lor_ținând_cont_de_vârsta_lor_tânără,_fie_9_ani_(Sen)_și_15_ani_(Tuquabo_Tekle),_și_aceasta_în_afară_de_circumstanța_că_un_asemenea_copil_întotdeauna_a_trăit_în_mediul_lingvistic_și_cultural_al_țării_de_origine_și_că_el_se_afla_printre_membrii_familiei_sale_(unchi_și_mătuși,_bunici,_etc.)_În_general,_obligațiunea_pozitivă_a_Statului_de_a_permite_regruparea_familială_pe_teritoriul_său_este_prevăzută_doar_într-o_modalitate_excepțională_și_ea_pare_să_fie_limitată,_în_starea_actuală_a_jurisprudenței,_la_singura_ipoteză_care_a_fost_acum_descrisă.

Acțiunea_în_favoarea_menținerii_legăturilor_de_familie._În_cauzele_precedente_referitoare_la_străini,_jurisdicția_europeană_a_reținut_principiul_conform_căruia_însăși_prin_nașterea_sa,_copilul_are_dreptul_la_menținerea_relațiilor_cu_părinții_săi_și_că_doar_evenimente_excepționale_ar_putea_perturba_această_legătură._Bineînțeles,_aceasta_nu_înseamnă_nici_întrun_fel_că_Convenția_interzice_separarea_sau_divorțul._Ea_se_opune_doar_faptului_că_aceste_evenimente_implică_o_ruptură_a_legăturii_părinți/_copii._Jurisprudența,_în_această_materie,_a_enunțat_diferite_obligațiuni,_dintre_care_obligațiuni_pozitive,_care_în_acest_context_revin_Statelor._În_majoritatea_cazurilor_ele_sunt_de_natură_procedurală_sau_tratează,_pe_de_o_parte,_proceduri_care_ar_putea_duce_la_o_separare_a_membrilor_de_familie_și,_pe_de_altă_parte,_la_executarea_deciziilor_relative_la_supravegherea_copilului_și_la_dreptul_de_vizit.

Organizarea_procedurilor_susceptibile_să_afecteze_viața_de_familie._Deciziile_de_luare_a_copiilor_de_la_părinții_lor,_de_plasament_și_de_adopție,_de_determinare_a_drepturilor_de_supraveghere_și_de_vizită_constituie,_după_cum_știm,_din_punctul_de_vedere_al_jurisprudenței_europene,_o_ingerință_gravă_în_exercitarea_dreptului_la_o_viață_de_familie_în_sensul_articolului_8,_în_măsura_în_care_ele_pot_crea_situații_ireversibile._Această_abordare_explică_fără_îndoială_atenția_particulară_pe_care_Curtea_o_acordă_procedurii_prealabile,_în_timp_ce_ea_însăși_recunoaște_că_Convenția_nu_conține_nici_o_condiție_explicită_a_procedurii._De_acum_înainte_din_jurisprudența_constantă_reiese_că_părinții_trebuie_să_se_asocieze_acestui_tip_de_procedură,_și_că_ei_trebuie_să_beneficieze_de_un_rol_suficient_de_importat_pentru_ca_de_interesele_lor_să_se_țină_cont_în_modul_cuvenit._Procedurile_vizate_pot_fi_atât_jurisdicționale,_cât_și_administrative._Gradul_de_implicare_necesar_poate_varia_după_caz;_el_va_depinde_în_mod_principal_de_gravitatea_măsurii_care_trebuie_luată._În_fine,_vom_menționa_că_Curtea_nu_precizează_modalitățile_de_participare_a_părinților,_lăsând_această_chestiune_în_marja_de_apreciere_a_Statelor.

Executarea_deciziilor_relative_la_dreptul_de_supraveghere_și_de_vizită._Responsabilitatea_internațională_a_Statului_poate_de_asemenea_să_fie_angajată_în_caz_de_neexecutare_a_deciziilor_judiciare_care_atribuie_un_drept_de_supraveghere_sau_un_drept_de_vizită._Ipoteza_este_cea_în_care_unul_din_părinți,_sau_bunici,_se_opune_(se_opun)_exercitării_unui_asemenea_drept_din_partea_unui_alt_părinte._Ceea_ce_este_reproșat_Statului,_este_faptul_că_nu_a_ordonat_și_nu_a_realizat_executarea_forțată_a_deciziei_judiciare._La_modul_general,_poziția_judecătorului_european_este,_în_această_materie,_cea_mai_moderată._Acesta_admite_desigur_că_Statul_are_o_obligațiune,_conform_articolului_8,_în_această_privință._Dar_el_de_asemenea,_consideră_că_această_obligațiune_nu_este_absolută_și,_în_particular,_că_ea_trebuie_să_fie_pusă_în_balanță_cu_„interesul_superior_al_copilului”_și_drepturile_sale,_în_virtutea_articolului_8._Acest_fapt_la_determinat_în_majoritatea_cazurilor,_doar_pentru_faptul_că_autoritățile_naționale_au_făcut_minimumul_necesar_pentru_a_obține_colaborarea_părinților_la_executarea_deciziilor_judiciare,_să_conchidă_lipsa_încălcării_articolului_8._Singurele_decizii_care_derogă_de_la_această_concluzie_se_referă_la_răpirea_internațională_de_copii._Constatarea_încălcării_este_aici_fondată,_totodată,_pe_carențele_dreptului_național_și_pe_lipsa_utilizării_din_partea_autorităților_naționale_a_mecanismelor_Convenției_de_la_Haga_din_25_octombrie_1980_în_vederea_obținerii_repatrierii_copilului_reținut_ilegal_de_către_unul_din_părinți_[1,_p._154]._

Domiciliul._Chestiunile_(rare)_cu_care_Curtea_europeană_sa_confruntat_pană_în_prezent_se_referă_la_încălcările_aduse_dreptului_la_domiciliu_de_către_o_terță_persoană_sau_de_către_un_deținător_al_autorității_publice._Vorbind_despre_încălcări_din_partea_puterii_publice,_Curtea_deja_a_indicat_că_ea_nu_este_obligată_să_se_pronunțe_în_lipsa_legislației_și_politicilor_naționale_când_chiar_ele_ar_fi_avut_incidențe_asupra_locuinței_unei_categorii_determinate_de_persoane,_în_cazul_dat_Țiganii._Aceasta_rezultă_cel_puțin_din_faptul_că_Statul_nu_a_fost_obligat_să_ducă_o_politică_determinată_în_materie_de_locuințe._Două_cauze_recente_Surugiu_c._României_și_Novoseletsky_c._Ucraînei__relative_la_încălcări_private_la_domiciliu_iau_oferit_ocazia_să_desfășoare_aspecte_interesante_ale_jurisprudenței_sale._În_ambele_cazuri,_faptele_denunțate_–_ele_constau_în_încălcări_și_în_privări_de_domiciliu_–_au_fost_făcute_din_cauza_neaplicării_legii_de_către_administrație,_lipsa_de_consecvență_și_de_rigoare_din_partea_jurisdicțiilor_interne_și_de_neexecutarea_anumitor_decizii_judiciare._Pentru_Curte,_respectarea_domiciliului_necesită_măsuri_pozitive_din_partea_Statului_și_în_special:_o_aplicare_consecventă_și_riguroasă_a_legii_de_către_judecătorii_interni;__o_executare_promptă_a_deciziilor_judiciare_definitive_care_confirmă_dreptul_de_proprietate_sau_dreptul_de_ocupare._În_aceeași_ordine,_putem_menționa_hotărârea_Moreno_c._Spaniei_referitoare_la_zgomotul_provocat_de_numeroase_localuri_de_noapte._Această_hotărâre_este_remarcabilă_în_primul_rând_prin_faptul_că,_spre_deosebire_de_cauzele_Lopez_Ostra_și_Hatton,_plângerile_petiționarului_și_aprecierile_Curții_se_referă_în_exclusivitate_la_dreptul_la_respectarea_domiciliului_[11,_p.410].

Apoi_urmează_indicațiile_de_principiu_oferite_de_jurisdicția_europeană._Acestea_se_referă_în_primul_rând_la_dreptul_la_respectarea_domiciliului_după_cum_este_garantat_de_către_articolul_8:_el_trebuie_să_fie_înțeles_„nu_numai_ca_dreptul_la_un_simplu_spațiu_fizic_dar_și_la_beneficierea,_în_absolută_liniște,_de_acest_spațiu”._Apoi,_având_în_vedere_atentatele_la_acest_drept,_ele_trebuie_să_fie_concepute_întro_măsură_largă,_ca_„nu_vizând_doar_atentatele_materiale_sau_corporale,_cum_ar_fi_intrarea_în_domiciliu_a_unei_persoane_neautorizate,_dar_și_atentatele_nemateriale_sau_necorporale,_cum_ar_fi_zgomotele,_emisiile,_mirosurile_și_alte_ingerințe”._În_această_cauză,_reclamantul_reproșa_autorităților_interne,_nu_doar_o_ingerință_directă_în_exercitarea_dreptului_său,_dar_mai_degrabă_pasivitatea_lor_față_de_zgomotele_puternice_cauzate_de_localurile_de_noapte._În_rezultat_a_fost_stabilit_că_instalarea_acestor_localuri_fusese_autorizată_de_către_municipalitate,_că_o_expertizare_comandată_de_aceasta_a_ajuns_la_concluzia_unei_situații_de_„saturație_acustică”_generată_de_un_nivel_sonor_care_depășea_semnificativ_normele_legale,_și_că_în_pofida_acestor_concluzii_municipalitatea_nu_a_acționat,_pe_parcursul_mai_multor_ani._În_aceste_condiții,_Curtea_în_mod_logic_a_stabilit_încălcarea_articolului_8.

Corespondența._Din_hotărârea_Cotley_c._României_[37]_rezultă_că_articolul_8_provoacă,_în_anumite_circumstanțe,_pentru_autoritățile_penitenciare,_o_obligațiune_pozitivă_„de_a_furniza_(unui_deținut)_necesarul_pentru_corespondența_sa_cu_Curtea”._Ținând_cont_de_motivația_hotărârii,_această_obligațiune_trebuie_să_fie_considerată_ca_fiind_relativă._Jurisdicția_europeană_a_avut_grijă_întradevăr_să_reamintească_că_Convenția_nu_obligă_Statele_să_suporte_cheltuielile_pentru_timbrarea_întregii_corespondențe_a_deținuților,_nici_să_le_garanteze_alegerea_materialului_pentru_scris.

4.__OBLIGAȚIA_DE_EXECUTARE_A_HOTĂRÂRILOR_CURȚII_EUROPENE_A_DREPTURILOR_OMULUI

4.1._Obligația_statelor_de_a_executa_hotărârile_Curții_Europene_a_Drepturilor_Omului

Scopul_actului_de_a_judeca_este_de_ordin_practic:_„discursul_este_în_acest_caz_doar_pentru_a_ajunge_la_o_soluție_concretă._El_este_un_mijloc_și_nu_doar_un_scop”_[14,_p._4]._Curtea_europeană_a_Drepturilor_Omului_are_ocazia_să_afirme_că_dreptul_de_acces_la_o_instanță_„ar_fi_iluzoriu_dacă_sistemul_juridic_intern_al_unui_Stat_contractant_ar_permite_ca_o_decizie_judecătorească_definitivă_și_obligatorie_să_rămână_inoperantă_în_detrimentul_unei_părți._(…)_Executarea_unei_sentințe_sau_a_unei_hotărâri,_a_oricărei_instanțe,_trebuie_astfel,_să_fie_considerată_ca_parte_integrantă_a_unui_„proces”_în_sensul_articolului_6”_și_ea_deduce_acest_drept_la_executarea_„din_principiul_preeminenței_dreptului”_[39]._Ceea_ce_a_afirmat_Curtea_europeană_a_Drepturilor_Omului_pentru_hotărârile_instanțelor_interne_este_valabil_și_pentru_propriile_sale_hotărâri,_în_măsura_în_care_Convenția_pentru_apărarea_Drepturilor_Omului_și_a_Libertăților_fundamentale_este_un_sistem_cu_valori_subsidiare,_care_nu_face_decât_să_remedieze_incapacitatea_la_nivel_intern._Laitmotivul_este_deci_clar:_buna_executare_a_hotărârilor_Curții_europene_a_Drepturilor_Omului_este_piatra_unghiulară_și_indicele_cel_mai_fundamental_al_eficienței_mecanismului_european_de_protecție_a_drepturilor_omului.__

Conceptul_de_executare_este_mai_puțin_vast_decât_cel_de_„punere_în_acțiune”_sau_cel_de_„efecte”,_și_se_referă_doar_la_autoritatea_de_lucru_judecat_al_hotărârii_visvis_de_Statul_parte_la_diferend,_în_acest_caz_nu_vor_fi_studiate_autoritatea_jurisprudenței_și_efectele_hotărârilor_în_afara_Statelor_Părți._

În_dreptul_internațional_general,_executarea_sentințelor_jurisdicțiilor_internaționale_nu_a_suscitat_decât_o_atenție_minoră_din_partea_doctrinei,_sar_considera_de_fapt_că_executarea_unei_hotărâri_nu_ar_provoca_probleme,_în_măsura_în_care_executarea_spontană_și_de_bună-credință_trebuia_să_fie_corolarul_recunoașterii_competenței_Curții._

Aceasta_explică_faptul,_că_în_exarticolul_50_(actualul_articol_41)_nu_se_prevedea_decât_ipoteza_în_care_un_Stat_nu_ar_putea_din_punct_de_vedere_material,_sau_din_cauza_dreptului_său_intern,_să_dea_o_deplină_executare_a_hotărârii._Aceasta_explică_de_asemenea_și_faptul_că_redactarea_exarticolului_53_(actualul_articol_46,_paragraful_1),_conform_căruia,_„Înaltele_Părți_contractante_își_iau_obligațiunea_de_a_se_conforma_hotărârilor_definitive_ale_Curții_în_litigiile_la_care_sunt_părți”_[5],_ar_fi_reluată_de_cea_a_articolului_94_(1)_a_cartei_Națiunilor_Unite.

Prin_urmare,_aceasta_este_departe_de_proiectul_inițial_„Foster”_care_permite_viitoarei_Curți_de_a_„prescrie_măsuri_de_reparație_sau_să_ceară_de_la_Statul_interesat_măsuri_penale_sau_administrative_contra_oricărei_persoane_responsabile_de_încălcarea,_sau_anularea,_suspendarea_sau_amendarea_deciziei_incriminate”._În_termenii_dispozițiilor_pertinente,_este_important_de_notat,_că_conform_articolului_46_(2)_din_Convenție_[5],_organului_executiv_al_Consiliului_Europei_și_anume_Comitetului_Miniștrilor_ia_fost_încredințată_misiunea_de_supraveghere_a_executării_hotărârilor._Din_moment_ce_hotărârea_a_fost_luată,_Statul_trebuie_deci_să_răspundă_în_fața_Comitetului_de_executarea_hotărârii._Această_repartiție_netă_între_Curtea_europeană_a_Drepturilor_Omului_și_Comitetul_Miniștrilor_este_fundamentală_în_cadrul_european.__Începând_cu_acest_stadiu_se_impun_mai_multe_precizări:__

În_primul_rând,_în_ceea_ce_privește_caracterul_obligațiunii_Statului_de_a_se_conforma_hotărârilor_Curții_europene_a_Drepturilor_Omului,_această_obligațiune_a_fost_mereu_interpretată_ca_fiind_unica_obligațiune_a_rezultatului:_„hotărârea_sa_permite_Statului_să_aleagă_mijloacele_în_sistemul_său_juridic_intern_pentru_a_se_achita_de_obligațiunea_care_decurge_pentru_el_din_articolul_53”_[36]._Acest_principiu_are_o_consecință_esențială:_Curtea_europeană_a_Drepturilor_Omului_refuză_să_indice_Statului_măsurile_care_trebuie_luate_pentru_a_executa_hotărârea_(din_moment_ce_o_astfel_de_putere_de_injoncțiune_este_în_mod_direct_recunoscută_pentru_Curtea_interamericană_pentru_drepturile_omului_de_exemplu),_corolarul_caracterului_subsidiar_al_Convenției_în_raport_cu_sistemul_intern_al_Statului,_și_cu_repartizarea_misiunilor_între_ea_și_Comitetul_Miniștrilor._Astfel,_Curtea_nu_ar_fi_organul_cel_mai_indicat_pentru_a_opera_o_astfel_de_apreciere,_care_presupune_o_cunoaștere_destul_de_exactă_a_sistemului_național_în_cauză._Totuși,_libertatea_mijloacelor_s-a_relevat_într-o_practică_relativ_limitată._În_afară_de_aceasta,_lipsa_puterii_de_injoncțiune_a_Curții_este_deseori_criticată_de_doctrină_și_de_Adunarea_parlamentară_a_Consiliului_Europei_pentru_că_nu_facilitează_o_executare_bună_și_rapidă_a_hotărârii.__

În_al_doilea_rând,_cât_privește_calificarea_efectelor_hotărârilor,_este_important_de_a_releva_în_acest_caz_că,_în_mod_clasic,_hotărârile_Curții_europene_a_Drepturilor_Omului_au_căpătat_autoritatea_relativă_de_lucru_judecat,_în_special_caracterul_obligatoriu_și_definitiv_a_hotărârilor_caracterul_definitiv_„are_doar_scopul_de_a_sustrage_hotărârile_Curții_de_la_orice_recurs_în_fața_unei_alte_autorități”_[41]._Totuși,_și_aceasta_constituie_specificitatea_sistemului_european,_autoritatea_relativă_este_consolidată_din_cauza_naturii_complexe_a_contenciosului_în_cauză,_care_este_în_același_timp_un_contencios_al_responsabilității,_al_reparației_și_al_anulării._Astfel,_autoritatea_de_lucru_judecat,_fără_a_fi_absolut,_întrece_limitele_cazului_în_speță:_astfel_trebuie_înțeleasă_formula_Curții_europene_a_Drepturilor_Omului_în_hotărârea_Marckx:_„Fără_îndoială_decizia_sa_ar_produce_în_mod_fatal_efecte_care_ar_întrece_limitele_cazului_în_speță,_cu_atât_mai_mult_că_încălcările_relevate_au_sursele_lor_imediate_în_aceste_texte_și_nu_în_măsurile_individuale_de_executare_(…)”_[41]._Această_consolidare_a_lucrului_judecat_se_va_manifesta_în_special_prin_obligațiunea_Statului_de_a_adopta,_în_afară_de_măsuri_în_favoarea_reclamantului_și_unele_măsuri_generale.___

Întral_treilea_rând,_este_util_de_a_reaminti_că_obligațiunea_de_a_executa_hotărârea_se_impune_Statului,_ceea_ce_înseamnă_toate_autoritățile_statale,_și_nu_doar_executivul._Aceasta_este_fundamental_în_cadrul_european,_unde_autoritatea_juridică_va_fi_foarte_solicitată_mai_ales_din_cauza_efectului_direct_care_trebuie_recunoscut_pentru_hotărârile_de_la_Strasbourg,_cu_unele_condiții._Această_recunoaștere_decurge_din_jurisprudența_Vermeire._În_rezultatul_constatării_încălcării_intervenite_în_hotărârea_Marckx,_în_care_a_fost_pusă_în_cauză_compatibilitatea_anumitor_dispoziții_din_Codul_civil_belgian_în_raport_cu_articolele_8_și_14_din_Convenție,__legislatorul_belgian_a_întârziat_să_modifice_normele_în_cauză,_cu_toate_că_acestea_au_constituit_obiectul_unei_noi_aplicări_în_cazul_Vermeire._Pentru_judecătorul_belgian,_executarea_hotărârii_Marckx_îi_revine_legislatorului,_articolele_8_și_14_nefiind_în_mod_suficient_complete_pentru_a_putea_fi_aplicate_direct_de_instanțe._Curtea_europeană_a_Drepturilor_Omului_răspunde_că_„nu_este_recunoscut_ceea_ce_putea_constitui_un_obstacol_pentru_curtea_de_apel_din_Bruxelles,_apoi_Curtea_de_casație_de_a_se_conforma_concluziilor_hotărârii_Marckx_după_exemplul_tribunalului_de_prima_instanță:_nu_era_nici_inexactă_nici_incompletă_norma_care_interzicea_de_a_opera_(…)_o_discriminare_fondată_pe_caracterul_natural_al_legăturii_de_rudenie_cu_persoana_decedată”_[41].

Curtea_precizează_că_„libertatea_de_alegere_recunoscută_Statului_în_ceea_ce_privește_mijloacele_de_a_se_achita_de_obligațiunea_sa_conform_articolului_53_nu_iar_permite_de_a_suspecta_aplicarea_Convenției_așteptând_sfârșitul_unei_astfel_de_reforme,_în_situația_de_a_constrânge_Curtea_să_respingă_în_1991,_pentru_o_succesiune_deschisă_la_22_iulie_1980,_plângeri_identice_cu_cele_pe_care_ea_lea_primit_la_13_iunie_1979”_[41]._Astfel,_din_moment_ce_dispozitivul_hotărârii_europene_este_exact_și_complet,_el_este_selfexecuting_în_sistemul_intern:_judecătorul_trebuie_să_aplice_direct_exigențele_hotărârii_europene_considerând_dreptul_intern_incapabil_în_așteptarea_unei_modificări_legislative.

Astfel,_hotărârea_Vermeire_trebuie_să_fie_înțeleasă_mai_ales_ca_o_sancțiune_a_lipsei_executării_imediate_a_hotărârii_europene_în_conformitate_cu_articolul_46_din_Convenție._Această_jurisprudență_trebuie_să_fie_salutată_în_măsura_în_care_dificultățile_interne_legate_de_dispozițiile_dreptului_național_nu_trebuie_să_lipsească_în_acest_răstimp_alți_indivizi_de_drepturile_lor.__

Studiul_executării_hotărârilor_Curții_europene_a_Drepturilor_Omului_cere_precizări_atât_în_ceea_ce_privește_regula_primară_–_adică_determinarea_conținutului_obligațiunei_-,_cât_și_în_ceea_ce_privește_regula_secundară_–_adică_punerea_în_acțiune_a_sancțiunii_acestei_executări.

4.2._Determinarea_conținutului_obligației_de_a_executa_hotărârile_Curții_Europene_a_Drepturilor_Omului__

Obligațiunea_de_a_executa_hotărârile_decurge_din_angajamentul_responsabilității_Statului,_care_nu_șia_îndeplinit_obligațiunea_sa_primară_de_a_garanta_drepturile_recunoscute_în_Convenție_în_termenii_articolului_1_din_Convenție._Ea_urmează_în_această_privință_regimul_responsabilității_internaționale,_de_asemenea,_angajamentul_responsabilității_implică_trei_obligațiuni:_obligațiunea_de_casație_a_faptului_ilicit,_obligațiunea_de_reparație_(a_lichida_consecințele_trecute_a_faptului_din_punct_de_vedere_internațional_ilicit),_în_fine_obligațiunea_de_a_evita_încălcările_similare_(obligațiunea_de_nerepetare_a_faptului_ilicit)._Curtea_europeană_a_Drepturilor_Omului_a_afirmat_astfel_clar_în_cazul_Papamichalopoulos_precum_că_„_o_hotărâre_care_constată_o_încălcare_implică_pentru_Statul_pârât_obligațiunea_juridică_față_de_Convenție_de_a_pune_un_termen_pentru_încălcare_și_de_a_lichida_consecințele_sale_în_așa_mod_încât_să_restabilească_pe_cât_se_poate_situația_anterioară”_[8,_p.741].

_La_fel,_în_cazul_Scozzari_și_Giunta,_Curtea_a_reafirmat_că_„Statul_pârât_(…)_este_chemat_nu_numai_să_plătească_interesaților_sumele_acordate_cu_titlu_de_satisfacție_echitabilă,_dar_și_să_aleagă,_sub_controlul_Comitetului_Miniștrilor,_măsurile_generale_și/sau,_dacă_este_cazul,_individuale_care_vor_fi_adoptate_în_sistemul_său_juridic_intern_pentru_a_indica_un_termen_pentru_încălcarea_constatată_de_către_Curte_și_de_a_lichida_pe_cât_este_posibil_consecințele_ei_(…)”_[8,_p.742]._Comitetul_Miniștrilor_a_enunțat_de_asemenea_aceste_principii_în_rezoluții_recent_adoptate_în_termenii_articolului_46_(2),_și_anume_în_rezoluții_interimare._În_special,_în_termenii_normelor_adoptate_de_Comitetul_Miniștrilor_conform_articolului_46_(2)_revizuit_la_10_ianuarie_2001,_în_norma_nr._3b_se_stipulează_în_mod_expres_că,___Comitetul_Miniștrilor_examinează_dacă:__

a._satisfacția_echitabilă_acordată_de_către_Curte_a_fost_plătită,_însoțită_de_unele_eventuale_interese_de_întârziere;_și,_dacă_este_cazul,_și_ținând_cont_de_discreția_de_care_dispune_Statul_interesat_pentru_a_alege_mijloacele_necesare_pentru_a_se_conforma_hotărârii,_dacă:__

b._au_fost_luate_măsuri_individuale_pentru_a_asigura_că_încălcarea_a_încetat_și_că_partea_lezată_este_plasată,_în_măsura_posibilității,_în_situația_în_care_se_afla_înainte_de_încălcarea_Convenției;__

c._au_fost_adoptate_măsuri_generale,_pentru_a_preveni_noi_încălcări_similare_cu_cele_constatate_sau_de_a_lichida_încălcările_care_continuă_[30,_p.10].__

Prima_obligațiune_de_încetare_a_faptului_ilicit_are_o_aplicare_limitată_în_sistemul_Convenției,_căci_ea_presupune_o_încălcare_continuă._Cea_dea_doua_obligațiune_de_reparație_în_stricto_sensu_este_esențială:_principiul_este,_la_fel_ca_și_în_dreptul_internațional_general,_cel_al_restitutio_in_integrum._Această_obligațiune_implică_adoptarea_unor_măsuri_individuale._Doar_în_cazuri_de_imposibilități_juridice_sau_materiale_ea_va_fi_înlocuită_cu_restitutio_in_integrum_a_indemnizației,_care_este_deseori_preferată_de_victime._Deseori,_Curtea_europeană_a_Drepturilor_Omului_admite_că_constatarea_încălcării_constituie_în_sine_o_satisfacție_echitabilă_pentru_reclamant._Această_obligațiune_are_un_efect_ex_tunc:_Statul_trebuie_să_lichideze_toate_consecințele_actului_ilicit_și_să_le_repare_ca_și_cum_nici_o_încălcare_nu_a_avut_loc._Practica_statală_confirmă_această_poziție.___

Obligațiunea_de_a_evita_repetarea_ilicitului_a_căpătat_o_aplicare_remarcabilă_în_sistemul_european._Această_obligațiune_a_fost_afirmată_atât_de_Curtea_europeană_a_Drepturilor_Omului,_de_exemplu_atunci_când_a_apreciat_conformitatea_reglementărilor_amiabile_care_iau_fost_supuse_prin_sistemul_public_al_Convenției,_cât_și_de_Comitetul_Miniștrilor,_și_este_vădit_admisă_de_State_din_momentul_comunicării_măsurilor_luate_în_vederea_adoptării_definitive_a_rezoluției_de_către_Comitetul_Miniștrilor,_obligațiune_pe_care_ele_o_atribuie_articolului_46_al_Convenției._Această_obligațiune_are_drept_consecință_adoptarea_unor_măsuri_generale._Aceasta_are_loc_atunci_când_Curtea_a_pus_în_cauză_în_mod_expres_sau_implicit_o_normă_generală,_sau_atunci_când_fără_o_astfel_de_modificare_normativă_nu_vor_putea_fi_evitate_pe_viitor_încălcări_similare._Trebuie_de_adăugat_ipotezele_când_„norma_generală_a_încălcat,_prin_însăși_existența_sa,_drepturile_reclamantului_individual_(…)”_[10,_p.11]._Această_obligațiune_are_efecte_imediate_din_ziua_pronunțării_hotărârii._

Din_cauza_efectului_principiului_de_securitate_juridică,_hotărârea_nu_are_efect_retroactiv,_în_afara_cazului_când_Statul_dorește_săi_confere_un_astfel_de_efect._Curtea_europeană_a_Drepturilor_Omului_a_aliniat_jurisprudența_sa_la_cea_a_Curții_de_Justiție_a_Comunităților_Europene._Această_poziție_se_explică_de_asemenea_prin_principiul_de_interpretare_evolutivă_a_drepturilor_garantate_în_Convenție._Acest_efect_imediat_este_sancționat_de_efectul_direct_al_hotărârii:_din_momentul_în_care_adaptarea_la_dreptul_Convenției,_după_cum_este_interpretat_de_Curtea_europeană_a_Drepturilor_Omului,_cere_intervenția_legislatorului,_efectul_imediat_ar_trebui_să_ceară_adoptarea_unor_măsuri_tranzitorii_pentru_a_evita_noi_condamnări,_în_așteptarea_unei_reforme_normative_definitive._Obligațiunile_care_decurg_din_hotărârile_Curții_europene_a_Drepturilor_Omului_cuprind_trei_categorii:_satisfacția_echitabilă,_măsurile_individuale_și_măsurile_generale.___

A._Satisfacția_echitabilă__

Conform_articolului_41_din_Convenție,_„Dacă_Curtea_declară_că_a_fost_încălcată_Convenția_sau_protocoalele_sale,_și_dacă_dreptul_intern_al_Înaltei_Părți_contractante_permite_doar_în_mod_imperfect_lichidarea_consecințelor_acestei_încălcări,_Curtea_acordă_părții_lezate,_dacă_este_cazul,_o_satisfacție_echitabilă”_[5]._Satisfacția_echitabilă_este_singura_măsură_pe_care_Curtea_europeană_a_Drepturilor_Omului_o_poate_ordona_Statului_responsabil_pentru_încălcarea_Convenției._Această_condamnare_care_constă_în_a_plăti_o_satisfacție_echitabilă_îi_oferă_hotărârii_de_la_Strasbourg_valoarea_judecății_prestatoare,_prin_opoziție_cu_judecata_declaratoare_care_este_modul_clasic._Obligațiunea_de_a_acorda_o_satisfacție_echitabilă_provoacă_puține_dificultăți_în_ceea_ce_privește_determinarea_sa:_este_vorba_despre_o_obligațiune_executabilă_în_mod_direct_și_clar.__

Practica_Curții_europene_a_Drepturilor_Omului_a_cunoscut_totuși_o_anumită_evoluție:_mai_întâi,_Curtea_europeană_a_Drepturilor_Omului_a_recunoscut_pentru_ea_dreptul_de_a_preciza_moneda_de_plată,_pentru_a_evita_în_special_dificultățile_unei_monede_care_se_devalorizează_foarte_rapid;_soluția_de_drept_comun_este_de_acum_înainte_referința_la_euro._Începând_cu_hotărârea_Moreira_de_Azevedo_împotriva_Portugaliei_[10,_p.211]_din_28_august_1991,_ea_fixează_de_acum_înainte_un_termen_de_plată_(în_principiu_un_termen_de_3_luni)_pentru_Statul_pârât._Dar_din_cauza_întârzierii_cu_care_anumite_State_au_achitat_sumele_datorate,_Curtea_a_făcut_un_nou_pas:_ea_a_asortat_de_acum_înainte_acest_termen_de_plată_eventual_cu_interese_de_întârziere._

Comitetul_Miniștrilor_a_recunoscut_pentru_sine_puterea_de_a_controla_lichidarea_acestor_interese_moratorii._În_această_privință_a_apărut_o_problemă:_Întrebarea_este_de_a_ști_ce_se_întâmplă_cu_sentințele_de_radiere_ale_Curții_europene_a_Drepturilor_Omului_în_caz_de_reglementare_amiabilă_între_părți,_dacă_interesele_moratorii_nu_sunt_prevăzute_în_mod_expres._Conform_Directoratului_General_pentru_Drepturile_Omului,_solicitat_de_State_pentru_a_lua_o_poziție_în_această_privință,_se_cuvin_interese_moratorii,_din_moment_ce_plata_se_efectuează_mai_târziu_de_data_la_care_hotărârea_devine_definitivă,_în_afară_de_cazul_dacă_părțile_au_convenit_asupra_acestui_lucru_în_mod_explicit_diferit,_și_acest_lucru_se_întâmplă_din_următoarele_motive:_necesitatea_de_apărare_a_valorii_sumelor_acordate,_care_este_la_baza_acestei_practici_a_intereselor_moratorii,_este_un_„principiu_general”_și_„ar_trebui_să_se_aplice_indiferent_de_sumele_acordate_de_Curte_aplicând_articolul_41_din_Convenție_și_de_cele_convenite_între_Stat_și_partea_reclamantă_întro_reglementare_amiabilă”;_„de_altfel,_lipsa_unei_clauze_explicite_asupra_intereselor_moratorii_în_reglementările_amiabile_pot_fi_explicate_prin_faptul_că_termenul_de_plată_este_fixat_printrun_acord_comun_între_Statul_cointeresat_și_reclamant,_deseori_la_propunerea_Statului_interesat”_[30,_p._578].__Dispozitivul_hotărârii_Curții_europene_a_Drepturilor_Omului_care_impune_Statului_plata_unei_satisfacții_echitabile_cu_forță_executorie_în_sistemul_intern:_contrar_sentințelor_străine,_hotărârea_Curții_europene_a_Drepturilor_Omului_nu_trebuie_să_fie_supusă_atribuirii_prealabile_a_unei_formule_executorii._Autoritatea_națională,_contra_căreia_este_invocată_forța_executorie,_ar_mai_trebui_să_se_asigure_de_existența_materială_a_hotărârii_europene._

B._Măsurile_individuale__

Pe_lângă_revizuirea_procedurilor_judiciare_interne_sunt_susceptibile_de_a_fi_adoptate_de_către_Stat,_multe_alte_măsuri_individuale_nepecuniare.__

1._Redeschiderea_procedurii_judiciare_interne__

Reluarea_procedurii_judiciare_interne_constituie_fără_îndoială_efectul_cel_mai_spectaculos_pe_care_îl_poate_produce_o_judecată_internațională._Importanța_acestei_măsuri_prin_caracterul_său_de_neînlocuit_în_anumite_hotărâri,_a_dus_la_adoptarea_de_către_Comitetul_Miniștrilor_a_unei_Recomandări_către_State_cu_privire_la_aceasta_[4]._Totuși,_nu_ar_fi_vorba_despre_un_panaceu,_iar_câmpul_de_aplicare_a_unor_astfel_de_redeschideri_este_strict_definit._De_fapt,_această_măsură_ar_putea_să_se_refere_la_prejudicii_grave_aduse_drepturilor_terților,_în_special_în_materie_civilă._În_materie_penală,_redeschiderea_ar_putea_provoca_problema_sorții_coacuzaților_care_nu_au_adus_cazul_lor_la_Strasbourg__și_a_victimelor,_și_implică_dificultăți_cu_privire_la_o_eventuală_pierdere_a_probelor_și_termenului_care_s-a_scurs._De_altfel,_o_astfel_de_măsură_nu_ar_face_decât_să_mărească_o_procedură_deja_extrem_de_lungă_între_nivelul_intern_și_nivelul_european.__

Din_moment_ce_Curtea_europeană_a_Drepturilor_Omului_a_conchis_o_încălcare_a_garanțiilor_procedurale_ale_individului,_precum_că_astfel_de_infracțiuni_au_avut_repercusiuni_asupra_alegerii_pedepsei_la_nivel_intern,_că_victima_continuă_să_execute_pedeapsa,_în_special_în_materie_penală,_o_redeschidere_a_procesului_va_permite_de_a_judeca,_cu_garanțiile_drepturilor_apărării,_a_culpabilității_sau_a_inocenței,_și_de_a_determina_sancțiunea_care_ar_fi_trebuit_să_fie_reținută_mai_întâi_dacă_nu_ar_fi_avut_loc_nici_o_încălcare_a_Convenției._Nu_sar_putea_de_fapt,_în_urma_hotărârii_Curții_europene_a_Drepturilor_Omului,_să_fie_suficientă_doar_plata_pentru_o_satisfacție_echitabilă_reclamantului_care_rămâne_încă_închis,_nici_să_elibereze_indivizii_fără_un_nou_proces,_la_fel_ca_și_în_hotărârea_Van_Mechelen_și_alții_împotriva_Olandei:_Olanda_nu_dispunea_de_o_reglementare_care_ar_fi_permis_redeschiderea_și_trebuia_să_țină_cont_în_acest_caz_de_hotărârea_Curții_europene_a_Drepturilor_Omului._Astfel,_în_termenii_Recomandării_Comitetului_Miniștrilor_din_19_ianuarie_2000_[4],_pentru_aprecierea_necesității_unei_astfel_de_măsuri:_pe_de_o_parte,_în_ceea_ce_privește_caracterul_încălcării__încălcarea_de_fond_sau_încălcarea_garanțiilor_trebuia_să_fie_îndeplinite_două_condiții_cumulative,_ea_trebuie_să_fie_„de_o_gravitate_precum_este_o_serioasă_suspiciune_asupra_rezultatului_procedurii_interne_atacate”;_pe_de_altă_parte,_individul_„continuă_s_ă_sufere_consecințele_negative_foarte_grave_în_rezultatul_deciziei_naționale,_consecințe_care_nu_pot_fi_compensate_prin_satisfacție_echitabilă_și_care_nu_pot_fi_modificate_decât_prin_reexaminare_sau_redeschidere”._Merită_să_fie_citată_decizia_luată_de_Comisia_de_reexaminare_în_cazul_Hakkar_în_Franța:_„Prin_urmare,_dacă_satisfacția_echitabilă_acordată_lui_A._Hakkar_a_fost_de_natură_să_lichideze_consecințele_dăunătoare_ale_încălcării_dreptului_care_trebuia_judecat_întrun_termen_rezonabil,_nu_este_tocmai_la_fel_în_cazul_încălcărilor_constatate_ale_dreptului_de_a_dispune_de_timpul_și_de_facilitățile_necesare_pentru_pregătirea_apărării_sale_și_a_dreptului_de_a_avea_asistența_unui_apărător_la_alegerea_sa,_drepturi,_a_căror_încălcare_prin_natura_și_prin_gravitatea_implică,_în_speță,_pentru_cel_condamnat_consecințe_dăunătoare_pe_care_doar_o_reexaminare_a_cazului_le_poate_lichida”_[32,_p.560].__

De_acum_înainte,_majoritatea_Statelor_europene_permit_redeschiderea_procedurilor_judiciare_naționale:_fie_pe_bază_juridică,_luând_în_considerare_interesul_legii_lato_sensu_(Austria,_Belgia,_Spania),_împrejurări_speciale_(Danemarca)_sau_fapte_noi_(Republica_slova),_fie_din_cauza_unei_lex_specialis_(sunt_cointeresate_cel_puțin_14_State)._Lex_specialis_se_referă_în_exlusivitate_la_materia_penală,_dar_oferă_un_fundament_mai_sigur_decât_fundamentul_jurisprudențial._În_practică,_această_măsură_a_rămas_excepțională:_mai_puțin_de_15_cazuri_de_redeschidere_în_rezultatul_unei_hotărâri_a_Curții_europene_a_Drepturilor_Omului_sunt_în_repertoriu_până_în_decembrie_2000,_dintre_care_o_jumătate_pentru_materie_penal._Redeschiderea_procedurii_în_materie_penală_a_putut_implica_achitarea_individului_și_ștergerea_condamnării_sale_din_cazierul_judiciar_sau,_mai_rar,_confirmarea_culpabilității_sale_și_eventual_a_pedepsei_sale._Redeschiderea_a_putut_interveni_între_pronunțarea_hotărârii_de_bază_și_hotărârea_luată_în_calitate_de_satisfacție_echitabilă_Curtea_europeană_a_Drepturilor_Omului_evitând_un_rol_indicativ_în_acest_sens,_mai_frecvent_ea_este_adoptată_la_stadiul_supravegherii_hotărârilor_de_către_Comitetul_Miniștrilor,_care_condiționează_adoptarea_rezoluției_finale_unei_astfel_de_măsuri,_din_moment_ce_el_consideră_că_doar_o_astfel_de_redeschidere_poate_asigura_reparația_prejudiciului_suportat_de_individ._Astfel,_un_anumit_număr_de_hotărâri_în_prezent_nu_au_soluție_în_fața_Comitetului_Miniștrilor_în_așteptarea_adoptării_reglementării_care_ar_permite_redeschiderea_în_Italia_și_Turcia,_State_pentru_care_anumite_hotărâri_ar_cere_în_termenii_articolului_46_din_Convenție_o_astfel_de_formă_de_reparae.__

_De_altfel,_fiind_vorba_nu_de_o_încălcare_exactă_a_garanțiilor_procedurale_ale_judecății_dar_de_o_încălcare_de_fond,_Comitetul_Miniștrilor_nu_se_mulțumește_cu_decizia_de_a_redeschide_procesul,_dar_înainte_de_pronunțarea_hotărârii_închise_ia_în_considerare_rezultatul_obținut_la_nivel_intern._În_hotărârea_Hertel_împotriva_Elveției_[17,_p.151],_Comitetul_Miniștrilor_nu_a_adoptat_o_rezoluție_finală_deoarece_a_luat_în_considerare_faptul_că_reclamantul_adresase_o_nouă_cerere_organelor_europene;_în_speță_fusese_constatată_o_încălcare_a_articolului_10_din_Convenție_în_rezultatul_interzicerii_făcute_reclamantului_de_a_publica_rezultatele_cercetărilor_sale_cu_privire_la_nocivitatea_cuptoarelor_cu_microunde;_Tribunalul_federal_elvețian_a_acceptat_reconsiderarea_procesului_său,_dar_nu_a_făcut_decât_să_atenueze_forța_restricțiilor_împotriva_Dlui_Hertel,_ceea_ce_nu_înseamnă_că_ia_adus_reparația_prejudiciului_suportat_în_termenii_articolului_46_din_Convenție._În_ipoteza_Hakkar_din_contra,_trebuie_presupusă_respectarea_garanțiilor_procedurale_în_rezultatul_redeschiderii_procesului,_punerea_în_cauză_a_compatibilității_noului_proces_cu_exigențele_Convenției_nu_ar_putea_fi,_in_fine,_decât_controlul_Curții_europene_a_Drepturilor_Omului_și_nu_al_Comitetului_Miniștrilor.__

Această_supraveghere_sporită_a_Comitetului_Miniștrilor_vorbește_despre_cea_mai_bună_luare_în_considerare_pe_parcursul_câtorva_ani_a_viitorului_individului._Redeschiderea_a_fost_considerată_de_Curtea_europeană_a_Drepturilor_Omului_ca_o_măsură_la_fel_de_aproape_pe_care_restitutio_in_integrum_ar_fi_ceruto._Sistemul_european,_în_această_privință,_ca_și_asupra_altor_puncte,_ar_trebui_să_joace_un_rol_precursor_fundamental,_și_să_influențeze_în_special_practica_în_cadrul_sistemelor_interamerican,_onusian,_chiar_în_cel_african_al_drepturilor_omului.__

4.3._Alte_măsuri__individuale

__

Alte_măsuri_individuale_pot_fi_de_o_varietate_destul_de_mare._Poate_fi_vorba_mai_întâi_de_renunțarea_la_executarea_măsurii_naționale_în_cauză,_inclusiv_o_sentință,_sau_de_anularea_acestei_măsuri:_astfel,_în_rezultatul_hotărârii_Welch,_în_care_încălcarea_articolului_7_era_constatată_din_cauza_pronunțării_unei_ordonanțe_de_confiscare_cu_efect_retroactiv_în_rezultatul_unei_condamnări_pentru_infracțiune_conform_legislației_cu_privire_la_stupefiante,_guvernul_britanic_a_făcut_cunoscut_faptul_că_„ordonanța_de_confiscare_incriminată_nu_a_fost_și_nu_va_fi_executată,_astfel_reclamantulnu_risca_să_fie_închis_din_cauza_neplății”._În_materie_penală,_o_reducere_a_pedepsei_poate_fi_efectuată_la_nivel_intern._Ștergerea_condamnării_din_cazierul_judiciar_individual_este_de_asemenea_destul_de_des_recunoscută.__

Mai_remarcabile_decât_aceste_efecte,_prin_faptul_că_ele_implică_nu_anularea_sau_abrogarea_măsurilor_contestate_dar_adoptarea_noilor_dispoziții,_efectele_„pozitive”_sunt_de_asemenea_mai_puțin_răspândite_în_practică._De_exemplu,_măsura_pozitivă_poate_consta_în_reintegrarea_unui_salariat_ilegal_exclus_din_funcția_publică._Hotărârea_Curții_europene_a_Drepturilor_Omului_poate_servi_ca_bază_legală_în_dreptul_național_pentru_a_cere_o_indemnizație_în_caz_de_detenție_provizorie_contrar_Convenției_[19,_p._31]._Contenciosul_străinilor_oferă_spațiu_pentru_reacții_naționale_foarte_variate_în_ceea_ce_privește_acordarea_unui_titlu_de_ședere_în_rezultatul_unei_expulzări_sau_a_unei_expulzări_de_pe_un_teritoriu_considerate_incompatibile_cu_Convenția._Acest_domeniu_are_drept_consecință_o_inegalitate_a_indivizilor_în_fața_reparației,_conform_Statului_de_care_ei_depind_pentru_executarea_hotărârii,_corolar_regretabil_al_libertății_mijloacelor_de_care_dispun_Statele_pentru_a_se_conforma_hotărârii_Curții_europene_a_Drepturilor_Omului._Acum_câțiva_ani,_am_ajuns_la_concluzia_că_sistemul_european_era_uneori_puțin_eficient_la_nivelul_de_adoptare_a_măsurilor_individuale_nepecuniare,_individul_fiind_întro_anumită_măsură_ruda_săracă_a_acestui_sistem._Această_concluzie_rămâne_adevărată_și_în_prezent,_cu_toate_că_un_control_mai_strict_din_partea_Comitetului_Miniștrilor_tinde_în_ultimii_ani_să_ia_în_considerare_mai_mult_situația_individului.___

C._Măsurile_generale___

_ Statele_au_admis_destul_de_unanim_obligațiunea,_în_anumite_cazuri,_de_a_adopta_măsuri_generale_în_rezultatul_unei_hotărâri_a_Curții_europene_a_Drepturilor_Omului_luate_împotriva_lor,_în_afară_de_o_eventuală_obligațiune_de_reparație_față_de_victimă,_și_menționează_aceasta_direct_în_informarea_lor_în_vederea_adoptării_rezoluției_Comitetului_Miniștrilor._Ei_atribuie_această_obligațiune_articolului_64_(exarticolul_53)_din_Convenție_și_unei_părți_a_obligațiunii_de_nerepetare_a_ilicitului._Aceste_măsuri_generale_pot_căpăta_forma_unei_modificări_jurisprudențiale,_a_unei_schimbări_normative,_chiar_a_altor_măsuri.__

1._Modificări_jurisprudențiale__

Judecătorul_este_destinatarul_privilegiat_al_hotărârii_din_cauza_efectului_direct_care_îi_este_recunoscut:_interesul_de_intervenție_al_judecătorului_este_mai_înainte_de_toate_de_a_putea_eventual_evita_repetarea_de_ilicit_în_așteptarea_unei_modificări_a_dreptului_intern:_„(…)_chiar_în_ipoteza_în_care_hotărârile_Curții_necesită_o_reformă_complexă_și_amplă,_judecătorul_național_poate_și_trebuie_pe_cât_este_posibil__să_facă_primele_concluzii_așteptând_să_intervină_o_lege_de_ansamblu,_aceasta_mai_este_și_o_lecție_din_hotărârea_Vermeire”_[52]._Efectul_direct_al_hotărârilor_Curții_europene_a_Drepturilor_Omului_este,_în_prezent,_aproape_în_unanimitate_admis_în_sistemele_interne._Ultimele_reticențe_actuale_ar_continua_să_existe_nu_din_cauza_unei_opoziții_de_principiu_dar_din_motive_circumstanțiale_legate_de_refuzul_judecătorului_de_a_se_supune_unei_interpretări_foarte_novatorii_în_raport_cu_dreptul_intern_în_cauză._Judecătorul_refuză_de_ași_asuma_responsabilitatea_pentru_o_evoluție_a_dreptului_foarte_importantă_și_rămâne_în_așteptarea_unei_intervenții_a_legislatorului.__

În_practică,_îndepărtarea_de_la_dreptul_național_în_cauză_și/sau_o_nouă_interpretare_a_dreptului_național_constituie_deseori_un_răspuns_adecvat_la_obligațiunea_imediată_de_nerepetare_a_faptului_ilicit._În_speța_Modinos_împotriva_Ciprului_[19,_p.35],_în_care_autoritățile_au_adoptat_în_final_în_1998_și_2000_o_modificare_a_legii_cu_privire_la_incriminarea_actelor_homosexuale_puse_în_cauză_în_1993,_guvernul_sa_asigurat_de_difuzarea_hotărârilor_pe_lângă_autoritățile_interesate_pentru_a_evita_o_nouă_încălcare_a_Convenției._Cităm_de_asemenea_cazul_Borgers_împotriva_Belgiei,_în_care_se_contestau_modalitățile_de_intervenție_ale_procuraturii_în_fața_Curții_de_casație_visvis_de_articolul_6_din_Convenție:_așteptând_o_reformă_legislativă,_„Curtea_de_casație_a_implementat,_interimar,_o_nouă_practică_conform_căreia_reclamantele_pot_răspunde_la_avizul_avocatului_general_și_acesta_din_urmă_nu_mai_participă_la_deliberări”_[19,_p._36]._

Schimbarea_jurisprudenței_poate_uneori_chiar_permite_Statului_de_a_face_economie_dintro_modificare_normativă._întrun_astfel_de_caz,_Comitetul_Miniștrilor_veghează_din_ce_în_ce_mai_mult_să_obțină_un_caracter_suficient_al_unei_astfel_de_măsuri_unice,_cerând_o_practică_jurisprudențială_cu_privire_la_un_interval_de_timp_fără_a_încălca_Convenția._De_adăugat_că_schimbarea_jurisprudenței_poate_fi_încurajată_de_anumite_autorități_ale_Statului_de_exemplu_prin_intermediul_unei_circulare.

2._Modificări_normative___

Poate_fi_vorba_despre_modificări_reglementare,_legislative_și/sau_constituționale._Cu_privire_de_exemplu_la_intervenția_legislatorului,_modificările_sau_referit_mai_ales_la_garanțiile_procedurale,_și_în_special_dreptul_penal_și_penitenciar._Sistemul_juridic_a_cunoscut_de_asemenea_reforme_majore,_în_special_în_Spania,_Portugalia_și_Italia_pentru_a_reduce_durata_procedurilor,_precum_și_în_țările_nordice_pentru_ceea_ce_are_comun,_în_ceea_ce_privește_ultimele_țări,_cu_justiția_administrativă._Drepturile_substanțiale_ale_grupurilor_minoritare_(prizonieri,_bolnavi_mintal,_copii_născuți_în_afara_căsătoriei,_…)_au_cunoscut_de_asemenea_reforme_importante._Statele_au_putut_totuși_să_dea_dovadă_de_reticență_față_de_astfel_de_modificări,_de_aici_întârzieri_importante_în_așteptarea_adoptării_unor_astfel_de_măsuri_generale,_pentru_o_eventuală_opoziție_a_organului_legislativ,_sau_a_unei_evaluări_imperfecte_a_consecințelor_hotărârii._Prin_aceasta_lizibilitatea_hotărârilor_Curții_europene_a_Drepturilor_Omului_este_un_criteriu_important_pentru_executarea_sa_satisfăcătoare._Intervenția_puterii_de_revizuire_constituțională_a_putut_fi_necesară_în_urma_anumitor_hotărâri,_ceea_ce_Curtea_europeană_a_Drepturilor_Omului_a_afirmat_clar:_conform_Curții_de_fapt,_Convenția_„nu_face_nici_o_distincție_în_ceea_ce_privește_tipul_normelor_sau_măsurilor_în_cauză_și_nu_sustrage_nici_o_parte_din_jurisdicția_Statelor_membre_aflate_sub_autoritatea_Convenției_(…)”_[16,_p._757]._Aceasta_a_fost_admis_în_practică,_cu_toate_că_această_cerință_poate_provoca_anumite_dificultăți_în_ipoteza_când_este_cerută_aprobarea_populară_prin_referendum._

Jurisprudența_Curții_europene_a_Drepturilor_Omului_ar_fi_constituit_astfel_un_factor_fundamental_de_armonizare_a_dreptului_național._De_altfel,_jurisprudența_europeană_ar_trebui_să_provoace,_chiar_la_stadiul_de_elaborare_a_legilor,_o_reacție_a_parlamentarilor_pentru_a_considera_compatibilitatea_propunerilor_cu_Convenția,_astfel_evitânduse_o_reacție_în_cauza_ulterioară;_această_evoluție_este_paralelă_cu_cea_implicată_prin_implementarea_în_democrațiile_europene_a_Curților_constituționale,_care_au_provocat_o_acțiune_de_evaluare_negândită_de_către_parlamentari_a_constituționalității_propunerilor_și_proiectelor_de_legi_în_discuție._Un_Stat_precum_este_Grecia,_a_implementat_astfel_un_serviciu_specific_în_cadrul_parlamentului,_pentru_a_facilita_a_priori_un_astfel_de_control_de_convenționalitate._____

3._Alte_măsuri___

În_calitate_de_măsuri_generale_figurează_un_procedeu,_căruia_Comitetul_Miniștrilor_chiar_de_la_origini_ia_fost_foarte_atașat__traducerea_și_difuzarea_hotărârilor_la_nivelul_autorităților_naționale._Încălcarea_Convenției_și_a_jurisprudenței_Curții_europene_a_Drepturilor_Omului_provin_mai_puțin_dintro_lipsă_de_voință_a_autorităților_naționale_de_ași_onora_obligațiunile_internaționale,_decât_dintro_nerecunoaștere,_mai_ales_din_partea_autorităților_administrative,_a_exigențelor_europene._Sar_putea_menționa_de_asemenea_sub_această_rubrică_măsuri_generale_cu_caracter_practic,_precum_este_construirea_închisorilor,_recrutarea_judecătorilor,_formarea_poliției.__

4.4.__Republica_Moldova_în_contextul_executării_hotărârilor_Curții_Europene_a_Drepturilor_Omului

Republica_Moldova_se_află_printre_primele_țări_semnatare_ale_Convenției_Europene_pentru_Drepturile_Omului_după_numărul_cererilor_depuse_la_Curtea_Europeană_a_Drepturilor_Omului,_cu_circa_1.000_de_cereri_anual._Până_la_sfârșitul_anului_2011,_Curtea_Europeană_a_pronunțat_227_hotărâri_în_cauzele_moldovenești_[56]._În_doar_două_hotărâri_nu_a_fost_constatată_o_violare_a_Convenției._În_baza_acestor_hotărâri,_Guvernul_Republicii_Moldova_a_plătit_peste_12.8_mil._euro._Dintre_acestea,_peste_9.2_mil._euro_au_fost_acordate_prin_doar_două_hotărâri,_în_anul_2008._Suma_acordată_prin_cele_două_hotărâri_a_fost_mai_mare_decât_întreg_bugetul_instanțelor_judecătorești_moldovenești_pentru_anul_2008._Pe_lângă_satisfacția_echitabilă,_hotărârile_Curții_Europene_cer_statelor_întreprinderea_măsurilor_pentru_a_preveni_situații_similare_în_viitor_și,_uneori,_redeschiderea_procedurilor_naționale_pentru_a_remedia_situația_persoanei_vizate_în_hotărâre._Deși_Republica_Moldova_este_una_din_cele_mai_sărace_țări_din_Europa,_în_anul_2009_ea_sa_situat_pe_locul_întâi_printre_țările_membre_ale_Consiliului_Europei_după_mărimea_satisfacției_echitabile_care_urma_a_fi_plătită_conform_hotărârilor_Curții_Europene._Trebuie_de_atras_atenția_asupra_măsurilor_care_au_fost_întreprinse_de_către_Republica_Moldova_pentru_a_remedia_violările_constatate_de_Curtea_Europeană_și_a_evita_abateri_similare_pe_viitor,_precum_și_mecanismul_național_de_executare_a_hotărârilor_Curții_Europene._

Din_anul_1998_până_la_31_decembrie_2010,_Curtea_Europeană_a_constatat_mai_mult_de_50_de_tipuri_de_violări_ale_Convenției_în_hotărârile_moldovenești_[56]._Aceste_cifre_sugerează_că_în_Republica_Moldova_existau_multe_probleme_în_ceea_ce_privește_asigurarea_respectării_drepturilor_omului._Majoritatea_situațiilor_pentru_care_Moldova_a_fost_condamnată_de_Curtea_Europeană_au_culminat_la_nivel_național_cu_o_hotărâre_judecătorească_sau_o_decizie_a_procurorilor,_adică_se_datorează_sistemului_judecătoresc_sau_procuraturii._Guvernul_Republicii_Moldova_este_destul_de_eficient_în_ceea_ce_privește_plata_compensațiilor_acordate_de_Curtea_Europeană_și_redeschiderea_procedurilor_naționale._Autoritățile_moldovenești_plătesc_în_termen_satisfacția_echitabilă_datorată._Carențele_principale_cu_privire_la_plata_satisfacției_echitabile_vizează_nereglementarea_clară_în_lege_a_regimului_impozitării_sumelor_acordate_de_Curtea_Europeană_și_posibilitatea_stingerii_forțate_a_datoriilor_reclamantului_din_aceste_sume._De_asemenea,_nu_este_plătit_comisionul_perceput_de_la_reclamanți_de_către_bancă_la_primirea_compensației_în_cont._

Nu_au_fost_constatate_probleme_majore_nici_la_capitolul_redeschiderii_procedurilor_naționale_ca_urmare_a_procedurilor_Curții_Europene._Atât_procuratura,_cât_și_instanțele_judecătorești_au_redeschis_procedurile_în_marea_majoritate_a_cazurilor_(peste_50)_în_care_era_justificată_redeschiderea._În_câteva_cauze_redeschiderea_a_fost_refuzată,_însă_ce_pare_că_aceste_cauze_se_datorează_practicii_judiciare_neuniforme_și_nu_reticenței_per_ansamblu_al_judecătorilor_sau_procurorilor_de_a_redeschide_procedurile._Mai_mult_chiar,_în_câteva_cauze_redeschidere_a_fost_dispusă_deși_nu_era_strict_necesară._Totuși,_după_redeschiderea_procedurilor_penale_cu_privire_la_maltratare,_nici_o_persoană_nu_a_fost_sancționată_[55].___În_ceea_ce_privește_prevenirea_abaterilor_similare_pe_viitor,_situația_este_mult_mai_proastă_Chiar_dacă_legislația_este_modificată_destul_de_repete,_practica_juridică_sa_schimbat_destul_de_greu._De_asemenea,_nu_au_fost_alocate_suficiente_mijloace_financiare_pentru_a_îmbunătăți_condițiile_de_detenție._În_ceea_ce_privește_racordarea_legislației,_Republica_Moldova_a_îmbunătățit_reglementările_cu_privire_la_arestare,_scutirea_de_la_plata_taxei_de_stat,_executarea_hotărârilor_judecătorești,_cultele_religioase,_libertatea_de_exprimare,_organizarea_întrunirilor_publice_accesul_persoanelor_cu_dublă_sau_multiplă_cetățenie_la_funcții_publice,_etc.__

Practicile_organelor_de_drept_în_vederea_asigurării_respectării_Convenției_au_generat_mai_multe_semne_de_întrebare._Carențele_principale_în_acest_sens_țin_asigurarea_garanțiilor_împotriva_maltratării_și_investigarea_maltratărilor,_calitatea_proastă_a_procedurilor_de_arestare_și_de_interceptare_a_convorbirilor,_neexecutarea_hotărârilor_judecătorești_privind_acordarea_spațiului_locativ,_modul_de_examinare_a_cauzelor_în_defăimare,_sau_acordarea_la_nivel_național_a_compensațiilor_insuficiente_pentru_violarea_Convenției._Principalele_cauze_ale_acestor_probleme_rezultă_din_lipsa_practicilor_judiciare_uniforme,_poziția_insuficient_de_fermă_a_Curții_Supreme_de_Justiție_și_a_curților_de_apel_în_promovarea_practicilor_conforme_Convenției_și_sarcina_excesivă_de_lucru_și_atitudinea_regretabilă_a_multor_judecători_de_instrucție_și_procurori._Acțiunile_prioritare_trebuie_să_se_refere_la_consolidarea_mecanismului_național_de_supraveghere_a_executării_hotărârilor_Curții_Europene,_sporirea_eforturilor_Curții_Supreme_de_Justiție_în_vederea_asigurării_aplicării_adecvate_a_Convenției_de_către_judecători,_îmbunătățirea_calității_hotărârilor_judecătorești,_mai_ales_a_celor_emise_de_către_judecătorii_de_instrucție_și_sporirea_calității_actelor_procurorilor_în_ceea_ce_privește_investigarea_maltratărilor,_arestarea_și_măsurile_speciale_de_investigație.

4.5._Analiza_cauzelor_moldovenești_cu_privire_la_obligația_de_protecție_a_vieții_și_integrității_persoanelor__

Cercetarea_cauzelor__moldovenești_în_care_Republica_Moldova_a_fost_condamnată__la_CEDO_impune_anumite_concluzii._Cele_mai_importante_cauze_sunt:_Ostrovoar_c._Moldovei,_din_13_septembrie_2005,_Becciev_c._Moldovei_din_4_octombrie_2005,_Șarban_c._Moldovei_din_4_octombrie_2005,_Boicenco_c._Moldovei_din_11_iulie_2006,_Holomiov_c._Moldovei_din_7_noiembrie_2006,_Pruneanu_c._Moldovei_din_16_ianuarie_2007,_Istrati_și_alții_c._Moldovei_din_27_martie_2007,_Modârcă_c._Moldovei_din_10_mai_2007,_Ciroap_c._Moldovei_din_19_iunie_2007,_Paladi_c._Moldovei_din_10_iulie_2007,_Colibaba_c._Moldovei_din_23_octombrie_2007,_Stici_c._Moldovei_din_23_octombrie_2007,_Stepuleac_c._Moldovei_din_6_noiembrie_2007,_Țurcan_c._Moldovei_din_27_noiembrie_2007,_Popovivi_c._Moldovei_din_27_noiembrie_2007__etc_[58].

Condamnarea_Republicii_Moldova_în_aceste_cauze_sa_referit_la_mai_multe_aspecte_ale_articolului_3._

În_cauza_Becciev_c._Moldovei,_sa_constatat_că_în_Izolatorul_de_detenție_provizorie_al_Ministerului_Afacerilor_Interne_lumina_electrică_era_în_permanență_aprinsă._În_loc_de_veceu_era_o_găleată,_care_nu_era_separată_de_restul_celulei._În_loc_de_paturi_erau_polițe_de_lemn_fără_saltele,_perne,_cuverturi_și_cearșafuri.

În_cauza_Țurcan_c._Moldovei,_reclamantul_a_invocat_încălzirea_slabă_a_celulelor_pe_timp_de_iarnă_și_căldura_exagerată_pe_timp_de_vară._În_cauza_Stepuleac_c._Moldovei,_sa_constatat_că_în_Izolatorul_Direcției_Generale_de_Combatere_a_Crimei_Organizate_a_Ministerului_Afacerilor_Interne,_celulele_nu_erau_încălzite_și_că_era_nevoit_să_doarmă_îmbrăcat_și_să_folosească_albituri_proprii._În_cauza_Ostrovar_c._Moldovei,_de_asemenea,_sa_constatat_că_în_celule_nu_era_interzis_fumatul_și_că_persoanele_care_sufereau_de_anumite_boli_(în_cazul_reclamantului_astmă)_erau_puși_în_pericol._În_închisoare_lipsea_sistemul_de_aerisire._În_cauza_Becciev_c._Moldovei,_sa_constatat_că_în_izolatorul_de_detenție_provizorie_al_MAI_celula_era_închisă_cu_plăci_de_metal._Deținuților_le_era_interzis_de_a_face_plimbări_zilnice._Nu_existau_mijloace_de_a_menține_igiena_în_celulă_ți_nici_duș._În_cauza_Ciorap_c._Moldovei,_Curtea_a_notat_că_însuși_departamentul_instituțiilor_penitenciare_a_confirmat_prezența_insectelor_parazitare_în_închisoarea_nr.3._Guvernul_nu_sa_pronunțat_asupra_plângerii_reclamantului_cu_privire_la_prezența_mizeriei,_lipsa_păturilor,_prezența_rozătoarelor_și_lipsa_accesului_la_lumina_zilei_sau_cea_electrică_pe_parcursul_a_mai_mult_de_18_ore_pe_zi.

b)_Asistența_medicală

În_cauza_Ostrovar_c._Moldovei,_sa_constatat_asistența_medicală_necorespunzătoare,_cât_și_capacitatea_asistenței_medicale_limitate_din_cauza_lipsei_medicamentelor._Medicul_a_dat_permisiune_ca_deținutul_să_fie_plasat_împreună_cu_deținuții_care_fumau.

În_cauza_Becciev_contra_Moldovei,_Curtea_a_notat_că,_în_conformitate_cu_Registrul_medical_prezentat,_în_perioada_detenției_în_Izolatorul_de_detenție_provizorie_al_MAI_(12-19_noiembrie_2004,_20_decembrie_2004_19_ianuarie_2005),_reclamantul_a_fost_examinat_doar_o_singură_dată_(cu_toate_că_suferea_de_trei_maladii_grave)._A_fost_respinsă_fără_explicații_cererea_sa_de_a_fi_consultat_de_alți_medici_chiar_dacă_reclamantul_sa_plâns_de_durere_în_regiunea_cervicală_a_coloanei_vertebrale_și_de_amorțire_a_degetelor_și_a_mâinilor._El_a_fost_examinat_de_neurolog_doar_o_singură_dată,_iar_recomandarea_neurologului_de_a_fi_examinat_de_un_neurochirurg_nu_a_fost_urmată._Pentru_chemarea_unei_ambulanțe_ea_nevoie_de_decizia_Centrului_de_Combatere_a_Crimelor_Economice_și_a_Corupției_(CCCEC)o_decizie_dificil_de_a_fi_luat_în_absența_unui_medic_profesionist._În_timpul_ședințelor_de_judecată_el_era_ținut_în_cătușe_iar_medicul_a_trebuit_săi_măsoare_tensiunea_printre_gratii.

În_cauza_Boicenco_c._Moldovei,_Curtea_a_reamintit_că_deși_articolul_3_al_Convenției_Europene_nu_poate_fi_interpretat_ca_punând_o_obligație_de_asigurare_a_sănătății,_el_totuși_impune_statului_obligația_de_a_proteja_integritatea_fizică_a_persoanelor_private_de_liberate_prin_acordarea_asistenței_medicale._În_afară_de_faptul_că_a_suferit_o_comoție_cerebrală,_reclamantul_a_intrat_în_stare_de_stupoare,_pe_cât_se_pare,_imediat_după_ce_a_fost_reținut._Guvernul_a_invocat_ca_motiv_de_întârziere_la_efectuarea_expertizei_psihiatrice_procedurile_administrative__legate,_inter_alia,_de_transferul_reclamantului_de_la_spitalul_DIP_la_cel_de_psihiatrie,_argument_care__a_fost_respins_de_Curte._Cu_toate_că_era_întro_asemenea_stare,_o_perioadă_reclamantul_sa_aflat_întro_închisoare_obișnuită,_unde_nu_se_știe_dacă_i_s-a_oferit_o_îngrijire_medicală._

În_sensul_articolului_187_punctul_2)_Cod_de_procedură_penală_(CPP),_administrația_instituției_de_detenție_a_persoanelor_reținute_sau_arestate_este_obligată_să_asigure_persoanelor_deținute_accesul_la_asistența_medicală_independentă_[3_].

Conform_cerințelor,_asistența_medicală_se_acordă_ori_de_câte_ori_este_necesară_sau_la_cerere,_de_către_un_personal_calificat,_în_mod_gratuit,_potrivit_legii._Condamnații_beneficiază_în_mod_gratuit_de_tratament_și_de_medicamente._Orice_penitenciar_trebuie_să_dispună_de_serviciile_a_cel_puțin_unui_medic_generalist,_unui_medic_stomatolog_și_a_unui_medic_psihiatru._În_penitenciarul_cu_capacitatea_de_cel_puțin_100_locuri_trebuie_să_funcționeze,_în_regim_permanent,_un_centru_curativ_staționar_pentru_acordarea_asistenței_medicale_fiecărui_condamnat._Condamnații_bolnavi_care_au_nevoie_de_tratament_medical_specializat_sunt_transferați_neîntârziat_în_instituțiile_medicale_specializate_ale_Departamentului_Instituțiilor_Penitenciare_sau_în_spitalele_Ministerului_Sănătății._Medicul_care_efectuează_examenul_medical_are_obligația_de_a_sesiza_procurorul_și_avocatul_parlamentar_în_cazul_în_care_constată_că_persoana_condamnată_a_fost_supusă_la_tortură,_tratamente_cu_cruzime,_inumane_sau_degradante_ori_la_alte_rele_tratamente,_precum_și_obligația_de_a_consemna_în_fișa_medicală_cele_constatate_și_declarațiile_persoanei_condamnate_în_legătură_cu_acestea.

Deci,_dispozițiile_articolului_3_a_Convenției_Europene_a_Drepturilor_Omului_sunt_fundamentate_prin_conținutul_dispozițiilor_legale_naționale._Cu_toate_acestea,_după_cum_a_fost_constatat_mai_sus,_încă_mai_persistă_în_Republica_Moldova_cazuri_de_încălcare_a_acestui_articol_anume_prin_neacordarea_sau_acordarea_neadecvată_a_asistenței_medicale._După_ultima_vizită_a_Comitetului_European_pentru_prevenirea_torturii_și_a_tratamentelor_cu_cruzime,_inumane_sau_degradante_în_Republica_Moldova_din_1424_septembrie_2007_a_fost_redactat_un_raport_asupra_vizitei_și_experții_au_rugat_Republica_Moldova_să_îndeplinească_anumite_condiții:

Despre_deținuții_parveniți_în_penitenciar_cu_leziuni_corporale,_administrația_instituției_este_obligată_să_înștiințeze_în_scris_în_cel_mai_scurt_termen_Departamentul_Instituțiilor_Penitenciare,_organul_teritorial_al_Procuraturii_și_Avocatul_Parlamentar._În_afară_de_leziuni,_în_vederea_examinării_stării_generale_a_sănătății,_se_efectuează_controlul_medical_al_deținuților_sosiți_recent_în_instituțiile_penitenciare._Dacă_deținutul_necesită_tratament_urgent_în_condiții_staționare_acestuia_se_acordă_ajutorul_medical_posibil_și_conform_raportului_medicului_sunt_luate_măsuri_pentru_transportarea_acestuia_în_staționar.

Deci,_am_putea_concluziona_că_statul_Republica_Moldova_întreprinde_toate_eforturile_în_vederea_asigurării_îngrijirilor_medicale_adecvate_a_deținuților_în_localurile_de_detenție_a_Republicii_Moldova_pentru_a_nu_permite_încălcarea_din_aceste_considerente_a_articolului_3_CEDO_sub_aspectul_îngrijirilor_medicale_corespunzătoare.

c)_alimentarea_necorespunzătoare_a_deținuților

În_cauza_Ostrovar_c._Moldovei,_sa_constatat_că_alimentele_în_locul_de_detenție_erau_de_proastă_calitate._Guvernul_cheltuia_2,16_MDL_(0,14_euro)_pentru_hrana_zilnică._Proteinele(carnea,_peștele,_produsele_lactate)_nu_erau_întotdeauna_disponibile_din_cauza_finanțării.

În_cauza_Becciev_c._Moldovei,_reclamantul_susținea_că_mâncarea_nu_era_comestibilă,_suma_zilnică_cheltuită_era_de_3,5_MDL_(0,23_euro)._Din_nou_în_alimentare_lipseau_proteinele_din_cauza_finanțării_insuficiente.

În_cauza_Ciorap_c._Moldovei,_Curtea_a_reconfirmat_faptul_expus_în_cauza_Ostrovar_precum_că_în_penitenciarul_în_care_a_fost_deținut_reclamantul_alimentarea_a_fost_sub_nivelul_condițiilor_umane.

În_cauza_Modîrcă_c._Moldovei,_sa_constatat_că_cheltuielile_pentru_hrană_erau_foarte_limitate(0,28_euro_pe_zi).

În_cauza_Țurcan_c._Moldovei,_a_fost_invocată_calitatea_proastă_și_insuficientă_a_mâncării_servite,_iar_reclamantul_trebuia_să_se_bazeze_în_exclusivitate_pe_coletele_aduse_de_rude.

În_cauza_Stepuleac_c._Moldovei,_Curtea_a_notat_că_reclamantului_i_se_acorda_doar_o_masă_pe_zi_la_Direcția_Generală_de_Combatere_a_Crimei_Organizate_(DGCCO)._Soției_reclamantului_i_sa_permis_de_ai_trimite_mâncare_doar_o_dată_pe_săptămână._Curtea_a_constatat_o_insuficiență_evidentă_a_alimentației_oferite_reclamantului.

d)_Maltratarea

În_cauza_Corsacov_c._Moldovei,_Curtea_a_constatat_că_nu_se_discută_faptul_că_între_9_iulie_și_seara_zilei_de_10_iulie_1998_reclamantul_se_afla_sub_controlul_poliției_și_în_perioada_respectivă_a_suferit_leziuni_corporale._Au_fost_depistate_leziuni_în_regiunea_capului,_vânătăi_pe_talpa_piciorului_stâng._Reclamantul_a_pretins_că_a_fost_suspendat_de_o_bară_metalică_pentru_o_perioadă_îndelungată._Leziunile_cauzate_reclamantului_au_rezultat_în_invaliditate_de_gradul_II,_care_corespunde_pierderii_capacității_de_muncă_în_volum_de_50-70_%._Curtea_a_constatat_că_elementul_decisiv_în_determinarea_formei_maltratării_îl_prezintă_practica_numită_falaka_(lovirea_tălpilor)_la_care_a_fost_supus_reclamantul_o_formă_de_maltratare_deosebit_de_gravă.

În_cauza_Boicenco_c._Moldovei,_Curtea_a_menționat_că_înainte_de_arest_reclamantul_nu_a_prezentat_nici_o_anomalie_a_stării_sale_de_sănătate._Traumatismul_cranio-cerebral_a_fost_stabilit_de_la_medicii_de_la_spitalul_DIP._Guvernul_nu_a_prezentat_nici_o_opinie_medicală_contrară._Traumatismul_cerebral_nu_este_unica_vătămare_corporală_de_care_a_suferit_reclamantul.

În_cauza_Pruneanu_c._Moldovei,_Curtea_reamintește_că_atunci_când_unei_persoane_îi_sunt_cauzate_leziuni_corporale,_în_timp_ce_se_afla_în_detenție_sau_sub_un_alt_control_al_poliției,_orice_leziune_de_acest_fel_va_genera_o_puternică_prezumție_că_această_persoană_a_fost_supusă_maltratării._Ține_de_obligația_statului_să_dea_o_explicație_plauzibilă_privind_circumstanțele_în_care_au_fost_cauzate_leziunile_corporale._Curtea_a_constatat_că_reclamantul__nu_a_fost_examinat_de_către_un_medic_decât_peste_14_ore_după_reținere._

Curtea_a_reamintit_în_cauza_Corsacov_c.Moldovei,_că_atunci_când_o_persoană_face_afirmații_credibile_în_susținerea_faptului_că_a_fost_supusă_unor_tratamente_contrare_articolului_3_al_Convenției_Europene,_se_impune_efectuarea_unor_investigații_oficiale_efective,_în_caz_contrar_interzicerea_torturii,_a_tratamentelor_inumane_ori_degradante_ar_fi_ineficientă_și_ar_permite_abuzuri._În_cauza_dată,_Curtea_a_reținut_că_investigația_a_durat_mai_mult_de_3_ani,_perioadă_în_care_a_fost_încetată_și_redeschisă_de_cel_puțin_12_ori._Toate_ordonanțele,_prin_care_au_fost_respinse_plângerile,_au_avut_aceiași_concluzie_singura_cauză_a_leziunilor_corporale__a_fost_lovirea_cu_capul_de_pământ_atunci_când_a_fost_trântit_jos_de_polițiști_pentru_a_fi_deposedat_de_cuțit._Însă,_în_cadrul_investigației_nu_sa_încercat_să_se_ofere_o_explicație_cu_privire_la_discrepanța_dintre_concluziile_raportului_de_expertiză,_în_care_sa_indicat_despre_leziunile_corporale,_și_versiunea_înaintată_de_polițiști._În_cadrul_investigației_nu_sa_încercat_să_se_ofere_o_explicație_logică_a_cauzei_apariției_vânătăilor_pe_tălpi._

În_cauza_citată_mai_sus_Boicenco_împotriva_Moldovei,_Curtea_a_reiterat_că,_pentru_a_efectua_o_investigație_eficientă_este_necesar_ca_persoanele_competente_de_a_o_realiza_să_fie_independente_de_persoanele_implicate_în_evenimentele_supuse_investigației._Curtea_a_subliniat_că_independența_procurorului_care_a_condus_urmărirea_penală_este_îndoielnică_deoarece_acest_procuror_era_cel_care_inițial_îi_înaintase_învinuirea_și_cel_care_solicitase_aplicarea_față_de_reclamant_a_arestului_preventiv,_precum_și_prelungirea_ulterioară_a_termenului_de_arest._Procurorul_nu_a_întreprins_nici_o_măsură_în_vederea_desfășurării_investigației_în_urma_plângerii_depuse_de_avocatul_reclamantului._Nimic_nu_indica_faptul_că_procurorul_ar_fi_examinat_fișa_medicală_sau_că_el_a_observat_diagnosticul_de_traumatism._Nu_există_nici_un_indiciu_că_a_fost_interogat_vreun_medic_în_legătură_cu_starea_sănătății_reclamantului._Curtea_a_considerat_deosebit_de_frapantă_concluzia_procurorului_conform_căreia_maltratarea_reclamantului_ar_fi_fost,_în_orice_caz,_justificată,_deoarece_sa_prezumat_faptul_că_el_ar_fi_vrut_să_folosească_pistolul_în_timpul_arestării_sale_[59_].__

În_cauza_Puneanu_c.Moldovei,_Curtea_a_reamintit_că,_atunci_când_o_persoană_face_afirmații_credibile_în_susținerea_faptului_că_a_fost_supusă_unor_tratamente_contrare_articolului_3_al_Convenției_Europene,_se_impune_efectuarea_unor_investigații_oficiale._Investigarea_acuzațiilor_grave_de_maltratare_trebuie_să_fie_completă,_autoritățile_nu_trebuie_să_se_bazeze_pe_concluzii_pripite_sau_nefondate_la_încetarea_investigației_sau_la_luarea_deciziilor._Analizând_cazul_de_maltratare,_Curtea_a_afirmat_că_nu_este_convinsă_că_acest_caz_nu_a_avut_loc,_pornind_de_la_faptul_că_nu_sa_adus_o_explicație_plauzibilă_cu_privire_la_modul_cum_au_fost_cauzate_leziunile_corporale,_iar_constatările_fusese_făcute_pe_baza_declarațiilor_polițiștilor_acuzați_de_maltratare._Procurorii_nu_numai_că_au_acceptat_fără_rezerve_declarațiile_acestora,_dar,_se_pare,_că_nici_nu_au_luat_în_considerație_contradicțiile_din_declarațiile_lor._Nu_a_fost_luată_în_considerație_natura_leziunilor_reclamantului_care_par_a_fi_incompatibile_cu_o_săritură_din_mașină._

Doar_în_trimestrul_I_al_a._2008,_au_fost_pornite_47_cauze_penale_în_privința_efectivului_MAI,_dintre_care,_4_abuz_de_serviciu,_1_tortură_și_6_constrângere_de_a_face_declarații._

În_rezultatul_eforturilor_depuse_de_MAI_cît_și_alte_organe_de_drept,_în_a._2007,_în_privința_colaboratorilor_poliției_au_fost_pornite_258_cauze_penale,_216_colaboratori_fiind_bănuiți_în_comiterea_a_272_infracțiuni._Din_acestea:_90_cauze_penale_exces_de_putere;_25_–_abuz_de_serviciu;_33_–_tortură;_20_–_constrângere_de_a_face_declarații._

Pentru_diverse_încălcări,_efectivului_organelor_afacerilor_interne_(inclusiv_Departamentul_trupelor_carabinieri,_Serviciul_protecției_civile_și_situațiilor_excepționale,_instituțiile_de_învățămînt)_i-au_fost_aplicate_1154_sancțiuni_disciplinare.

Pentru_diverse_încălcări_efectivului_le-au_fost_aplicate_299_sancțiuni_disciplinare.

_În_general,_punctul_42_al_Statutului_disciplinar_al_organelor_afacerilor_interne,_aprobat_prin_HG_nr._2_din_04.01.1996_și_anunțat_prin_ordinul_MAI_nr._10_din_24.01.1996,_îl_obligă_pe_polițist_să_raporteze_în_instanță_sau_să_prezinte_șefului_superior,_inclusiv_ministrului_afacerilor_interne,_propuneri,_declarații_și_reclamații_despre_orice_caz_de_încălcare_a_legislației,_abuz_de_serviciu_sau_alte_încălcări,_care_influențează_negativ_asupra_activității_organelor_afacerilor_interne”.

În_urma_modificărilor_legislative_operate_sa_intensificat_reacția_procuraturii_la_cazurile_de_tortură._Dar,_cu_toate_acestea_am_menționa_încă_ineficacitatea_mecanismului_de_garantare_a_drepturilor_omului_în_Republica_Moldova,_aceasta_necesitând_efortul_conjugat_al_tuturor_autorităților_publice_implicate_cât_și_intoleranța_societății_civile_față_de_actele_de_încălcare_a_articolului_3_al_CEDO.

BIBLIOGRAFIE

Izvoare normative

1. Constituția Republicii Moldova din 29 iulie 1994. În: Monitorul Oficial al RM Nr.1 din 1. 12.08.1994. http://www.lexjustice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311496

2. Hotărâre privind ratificarea Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a unor protocoale adiționale ale acestei Convenții nr.1298–XIII din 24.07.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 54-55/502 din 21.08.1997. http://www.lexjustice.md/

3. Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948.

http://www.dri.gov.ro/documents/Decl%20Univ%20a%20Dr%20Omului.pdf

4. Recomandarea nr. R (2000) 2 a Comitetului Miniștrilor către Statele membre cu privire la reexaminarea sau redeschiderea unor cazuri la nivel intern în rezultatul hotărârilor Curții europene a Drepturilor Omului1 (adoptată de Comitetul Miniștrilor la 19 ianuarie 2000, în cadrul celei de-a 694-a reuniuni a Delegaților Miniștrilor). http://www.coe.int/cm/

5. Convenția europeană pentru protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale omului din 4.11.1950. www//coe.int.

6. Convenția ONU din 1984 pentru Prevenirea Torturii și altor tratamente sau Pedepse Crude, Inumane ori Degradante. http://www.cpt.coe.int/fr/documents/cept.htm

7. Convenția de la Viena cu privire la dreptul tratatelor internaționale din 23.05.1969

http://www.coe.int.

Monografii, articole de specialitate

8. Bârsan C. CEDO comentariu pe articole. București: All BECK, 2005. 900 p.

9. Berger V. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. București: All BECK, 1998. 563 p.

10. Burghental T., Weber R. Dreptul internațional al Drepturilor Omului. București: ALL, 1996. 228 p.

11.Charrier J. L., Chiriac A. Codul Convenției europene a Drepturilor Omului. Paris: Lexis Nexis SA, 2005. 475 p.

12.Cloșcă I., Suceavă I. Tratat de Drepturile Omului. București: Europe Nova, 1995. 481p.

13. Duculescu V. Protectia juridica a drepturilor omului. Mijloace interne și internaționale. București: Lumina Lex, 1998. 479 p.

14. Duculescu V., Duculescu G. Justiția europeană – mecanisme, deziderate și perspective. București: Lumina Lex, 2002. 933 p.

15. Gerard C. J. La Convention Européenne des Droits de l’Homme. Paris: Economica, 1989. 250 p.

16. Gomien D. Ghid (Vade mecum) al Convenției Europene a Drepturilor Omului. Chișinău: Tipografia Centrală, 2006. 190 p.

17. Jofa C. Protecția Drepturilor Omului. Iași: Editura Fundației Chemarea, 2000. 243 p.

18. Moca Gh. Drept internațional public. București: UNEX A-Z, 1993. 220 p.

19. Lambert-Abdelgawad E. Executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului. Strasbourg: Consiliul Europei, 2002. 72 p.

20. Oberdorff H., Robert J. Libertes fondamentales et droits de l’homme. Montchrestien: Lextenso Editions, 2009. 864 p.

21. Petitti L.E., Decaux E., Imbert P.H. La Convention Européenne des droits de l’Homme. Commentaire article par article. Paris: Economica, 1999. 1230 p.

22. Purdă N. Protecția drepturilor omului. Mecanisme internaționale și naționale. București: Lumina Lex, 2001. 383 p.

23. Popescu C.L. Protecția internațională a Drepturilor Omului. Surse, instituții, proceduri. București: ALL Beck, 2000. 346 p.

24. Renucci F. Drept european al drepturilor omului. București: Lumina Lex, 2009. 389 p.

25. Reid K. Ghidul specialistului în Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Chișinău: Cartier, 2006. 464 p.

26. Rousseau J.J. Contractul social. Bucrești: Editura Științifică, 1957. 237 p.

27. Sudre F. Drept internațional și european al drepturilor omului. Iași: Polirom, 2006. 568 p.

28. Sudre F., Marguénaud J.P., Andriantsimbazovina J.ș.a. Les grands arrêts de la Cour Européene des Droits de l’Homme. Paris: PUF, 2003. 854 p.

29. Velu J., Ergec R. Convention europeenne des droits de l’homme. București: Bruyant, 1990. 1185 p.

30. Voicu M. Protecția Europeană a Drepturilor Omului, teorie și jurisprudență. București: Lumina Lex 2001. 745 p.

Culegeri de documente, practica judiciară

31. Afacerea lingvistică belgiană contra Belgiei, hotărârea din 03 octombrie 1972. http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

32. Airey c. Irlandei, hotărârea din 11 septembrie 1979.

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

33. Assanidze c. Georgiei, hotărârea din 8 aprilie 2004.

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

34. Botta c. Italiei, hotărârea din 14 februarie 1998martie 2001.

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

35. Bosso c. Italiei, decizia de admisibilitate din 5 septembrie 2002.

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

36. Cossey c. Regatului Unit, hotărârea 29 august 1990.

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

37. Cotley c. Romaniei, hotărârea din 3 septembrie 2003.

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

38. Gaskîn c. Regatului Unit, hotărârea din 29 iunie 1989.

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

39. Ilașcu și alții c. Moldovei și Rusiei hotărârea din 8 iulie 2004.

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

40. Makaratzis c. Greciei, hotărârea din 20 decembrie 2004.

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

41. Marckx c. Belgiei, hotărârea din 21 aprilie 1979.

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

42. Mastromatteo c. Italiei, hotărârea din 24 octombrie 2002

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

43. Marthens c.Franței, hotărârea din 31 martie 2005.

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

44. McCann și alții c. Marii Britanii, hotărârea din 5 septembrie 1995.

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

45. Nachova și alții c. Bulgariei, hotărârea din 26 februarie 2004.

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

46. Kılıç c. Turciei, hotărârea din 28 martie 2002.

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

47. Open Door and Dublin Well Woman c. Irlandei, hotărârea din 29 octombrie 1992.

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

48. Osman c. Marii Britanii, hotărârea din 28 octombrie 1998.

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

49. Pauell și Raîner c. Regatului Unit, hotărârea din 24 ianuarie 1990.

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

50. Pretty c Marii Britanii, hotărârea din 29 aprilie 2002.

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

51. Siliadin c. Franței, hotărârea din 26 iunie 2005.

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

52. Curtea EDO, cauza Vermeire v.Belgia, din 29 noiembrie 1991..

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

53. Von Hannover c. Germaniei, hotărârea din 24 iunie 2004.

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

54. Vo c. Franței, hotărârea Marii Camere din 8 iulie 2004.

http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-fr

Site Internet

55. Counsil of Europe [online]. www.Coe.int/ (citat 12.10.2015)

56. Curtea europeană a Drepturilor Omului [online] http://www.echr.coe.int/(citat 12.10.2015).

57. Registrul actelor normative ale Republicii Moldova [online]. http://www.justice.md/ (citat la 13.10.2015).

58. Registrul hotărârilor CEDO c.Republicii Moldova [online]. http://justice.md/md/cedo/ (citat la 23.11.2015)