.conuținutul Licenței [604487]

1

LISTA FIGURILOR
 Fig.1. Graficul privind repartiția numărului de locuitori care au î ntregistrat o
carență de apă potabilă;
 Fig.2. Raportul Riscurilor Societale înr egistrate în luna ianuare 2015 [11];
 Fig.1.1. Cantitatea lunară de precipitații în luna ma i 2014 [13];
 Fig.1.2. Graficul cantităților de precipitații înregistrate în anii 2013 -2014,
exprimate prin l/m2;
 Fig.2.1. Model de instalație după pr incipiul gravitației, proiectat [2];
 Fig.2.2. Sistem universal de colectare a apei meteorice prin cuplarea recipientului
la pompa [2];
 Fig.2.3. Instalație combinată [2];
 Fig.2.4. Schema dispozi tivului de conectare cu ștecher [2];
 Fig.2.5. Rezervor de acumulare a apelor din precipitații, cu racord la burlanul de
scurgere [3];
 Fig.2.6. Pompa electrică [14];
 Fig.2.7. Clapeta de scurgere a apei din precipitații, ce se fixează pe burlan manual
[2];
 Fig.2.9. Secțiunea transve rsală a unei cisterne subterane [2];
 Fig.2.10. Inele din beton prefabric ate [14];
 Fig.2.11. Colectorii dreptunghiulari formați din poliest er întăriți cu fibre din sticlă
[2];
 Fig.2.12. Sită [2];
 Fig 2.13. Filtru indicat pentru menținerea pe burlan având funcție de filtrare și de
prelucrare a apei către tancul de stocare [2];
 Fig.2.14. Exemple de țevi: 1. Țea va KA; 2. Țeava HT; 3. Țeava KG [12];
 Fig.2.15. Țevi din polietilenă [12];
 Fig.2.16. Țevi pexal [16];
 Fig.2.17. Țevi din polipropilenă [16];
 Fig.2.18. Exemple de fitinguri din cupru [15];

2
 Figura 3.1. Amplasarea urbanistică a pensiunii [Google Maps];
 Fig.3.2.Vederile laterale ale construcției;
 Fig.3.3. Releveul pensiunii – parter;
 Fig.3.4. Releveu la fundația pensiunii;
 Fig.3.5. Secțiunea A –A, a pensiunii studiate;
 Fig.3.6. Secțiunea B -B, longitudinală, a pensiunii;
 Fig. 3.7 . Planul învelitoarei;
 Fig. 3.8. Desnisipator orizontal;
 Figura 3.9.Graficul consumului de apă [9];
 Fig.4.1. Graficul cantităților de precipitații medii lunare înregistrate în anii 2013 –
2014 conform Stației Meteorologice Ghimbav;
 Fig.4.2. Cantitățile est imate a fi colectate pe suprafața șarpantei de 90 ,4 m2 și
regimul de consum al apei potabile în l, în anul 2014;
 Fig.4.3. Instalația de captare și distribuție a apei meteorice în pensiune.;
 Fig.4.4. Sistemul de curgere a apei meteorice în cascadă;
 Fig.4.5. Reprezentare în perspectivă la două puncte de fugă, vedere frontală și
axonometrie izometrică a barului de gheață.;
 Fig.4.6. Canapea și măsuță din gheață, dintr -un m3 de gheață;
 Fig.5.1. Graficul intrărilor și ieșirilor de fluxuri de numerar pe înt reaga durată de
viață economică [10];
 Fig.5.4. Graficul privind profitul ințtial și total realiz at, al instalației in exercițiu;
 Fig. 5.5. Graficul privind repartiția surselor de finanțare în funcție de stadiul
economic al ideii de investiție ;

3
LISTA TABELELOR
 Tabelul 1.1. Valori medii multianuale ale cantităților de precipitații înregistrate în Stația
Meteorologică Ghimbav, exprimate prin mm/m2;
 Tabel 3.1. Consumurile specifice minime de apă potabilă și coeficienții de variație a
consumului în centrele populate [9];
 Tabelul 3.2 Valoarea intensității ploii de calcul, pentru durata critică de 5 min. în funcție
de caracteristicile arhitecton ice și funcționale ale clădirii [9];
 Tab.3.3. Valorile coeficientului de corecție m în funcție de durata t a ploii [9];
 Tabelul 3.4. Valori le coeficientului de scurgere Ω [9];
 Tabelul 3.5. Valorile coeficientului a, pentru diferite valori ale unghiului diedru A [9];
 Tabelul 3.6. Pantele minime in mm, ale conductelor d e canalizare interioară [9];
 Tabelul 3.7. Gra dul de umplere maxim al conductelor la debitul de calcul în funcție de
diametrul conductei și de natura apelor canalizate [9];
 Tabelul 3.8. Capacitățile de trecer e a coloanelor vertical, în l/s [9];
 Tabelul 3.9 Dimensiunile conductelor de ventilație [9];
 Tabelul 5.1. Costurile de achiziție a instalației;
 Tabel 5.2 .Consumul energiei electrice utilizat de anumite echipamente necesare realizării
instalației;
 Tabelul 5.2. Calcul de costuri totale de energie electrică;
 Tabelul 5.3. Amortizarea liniară a investi ției;
 Tabelul 5.4. Consumul lunar de apă potabilă rezultat în anul 2014 (C), cantitatea de apă
meteorică colectată lunar în anul 2014 (S) și rezultatul obținut în urma înlocuirii apei
potabile cu apă meteorică (R);
 Tabelul 5.5. Valoarea consumului lunar d e apă potabilă înregistrat în anul 2014 (C),
valoarea cantității de apă meteorică colectată lunar în anul 2014 (S) și rezultatul financiar
obținut în urma înlocuirii apei potabile cu apă meteorică (R);
 Tabelul 5.6. Valoarea necesarului de apă meteorică în realizarea dotărilor suplimentare
instalației.

4
INTRODUCERE
Folosirea apei meteorice reprezintă o contribuție importantă în protecția mediului și de
aceea, ea reprezintă o investiție pentru viitor, cu responsabilitate comunitară, în primul rând. Prin
economisirea apei putem ajuta comunitățile defavorizate oferindu -le cantități de apă potabilă din
„surplusul salvat ”.
Industria turismului prin tipurile sale de ospitalitate utilizează un consum considerabil de
apă potabilă, atât la întreținerea echipamen tulor, cât și la igienizarea unităților de alimentație
publică și de cazare. Încercând să ofere turiștilor/oaspeților săi un confort corespunzător
standardelor unității, acestea utilizează cantități enorme de apă pentru spălarea veselei, lenjeriei,
piscin elor, etc. La rândul să u turistul, reprezintă un alt consumator direct, utilizând apa pentru
igiena sa personală ori de câte ori face uz de un grup sanitar.
Apa potabil ă utilizată pentru gătit și pentru consum rămâne astfel, în plan cantitativ
nesemnificativ (în raport cu utilizarea ei în igienizarea echipamentelor și utilizarea în îngrijirea
personală).
O modalitate de a reduce consumul de apă în ce l puțin unul din a ceste categorii de
utilizări menționate mai sus, va reprezenta o scădere semnificativă a da toriilor privind utilitățile.
Așadar, am gândit că dacă am încerca să înlocuim o cantitate de apă potabilă utilizată în scopuri
unde aceasta nu se impune a avea cali tăți standardizate, cu apă meteoric, unitatea de cazare va
putea crește din punct de vedere economic și să se dezvolte calitativ.
Totodată, așa cum am spus, la început, implementarea unei instalații de utilizare a apei
meteorice într -o unitate turistică, nu ar trebui privită ca pe o investiție strict economică; deoarece
ea are repercusiuni benefice și asupra mediului înconjurător.
Apa potabilă economisită, prin înlocuirea cu ap ă meteorică, (acolo unde este cazul) în
unitățile de cazare, va putea fi ma nageriată de instituțiile specializate pe acest sector din țară sau
din U.E.și utilizată în arealele deficitare(înregistrate cu un debit scăzut de ap ă). Astfel ajutăm la
ameliorarea crizei apei, prin contribuția la îmbunătățirea sistemului de utilizare a apei.
Apa : o problemă globală
Apa reprezintă alimentul cel mai important al umanității. Această resursă este una finită.
Deși suprafața planetei este compusă din 70,8% Oceanul Planetar și numai 29,2 %, suprafață
terestră, doar 3%, din tot alul apei planetare este potabilă.Din acesta cauză există areale
geografice, unde apa potabilă este insuficientă. Ne apropriem din ce în ce mai mult de o criză a

5
apei potabile : rezervoarele de apă de pe întreaga planetă sunt exploatate peste capacitatea d e
regenerare și cererea este în continuă creștere datorită creșterii populației.
Lucrarea de față, își propune să vină cu o soluție la problema modului de a economisi
resursa de apă potabilă, utilizată în special, în activitățile menajere din industria t urismului. În
prezent 800 de milioane de oameni nu au acces la ap ă potabilă, iar din această cauz ă, în unele
state, mortalitatea infantilă este în creștere. În viitorii 50 de ani, experții preco nizează că alte 48
de națiuni, nu vor mai dispune suficient, d e apă potabilă. Mai mult decât atât, bacteria Diarhoea,
prezentă în apele nefiltrate provoacă decesul prin deshidratare și printr -o serie de boli derivate.

Fig.1.Graficul privind repartiția numărului de locuitori care au în registrat o carență de apă
potabilă.
Potrivit unui studiu realizat de organizația UNICEF, în anul 2014, în Europa, S.U.A. și
Australia s -au înregistrat aproximativ 9 milioane de persoane ce prezintă un deficit de apă
potabilă. Numărul cel mai mare de oameni, s -a înre gistrat în zona cuprinsă între Asia și
Oceania :366 milioane de locuitori. Acest număr este urmat de locuitorii din Africa, unde s -au
înregistrat 36 de milioane de oameni, în timp ce pe continentul european, S.U.A. și Australia s –
au înregistrat cumulat, cel mai mic număr de persoane : 9 milioane. Numărul destul de mic, îl
prezintă și prin gradul ridicat de dezvoltare al acestor zone.
Forumul Mondial E conomic a clasat criza apei pe prima poziție în topul riscurilor
globale de ordin societal, având un impact de 5,7. Această valoare este suficient de
semnificativă, având în vedere că Forumul Mondial, anunță că valoarea maximă de apariție a
riscului este 7. În acest context se preconizează faptul că în următorii 20 de ani, apariția unei
catastrofe sociale privind criza apei este foarte posibil.
Nr. De locuitori cu deficit
de apă potabilă
Asia și Oceania
Africa
Europa, S.U.A,
Australia

6

Fig. 2. Raportul Riscurilor Societale înr egistrate în luna ianuare 2015 [11]
Un aspect important de luat în calcul, privind lipsa apei potabile, este acela că afectează
nu numai sănătatea populației, dar și educația acesteia. În unele țări, apare discriminarea:
oamenii, chiar și copii, încep să marginalizeze familiile unde captarea apei în locuințe nu mai
este posibilă datorită prețului în creștere impus pentru consumul acesteia. De asemenea, în
arealele secetoase (Africa, America de Sud), aceștia nu -și pot permite nici măcar igiena
corespunzătoare.
În arealele unde fluxul de precipitații este prezent, această apă, deși impură, este folosită
pentru consum.
Industria, în aceste țări, creează un dublu impact negativ asupra populației, pe măsură ce
utilizează o capacitate din ce în ce mai semnificativă de apă. Din păcate, din această catego rie
face parte și industria turismului, prin unitățile de cazare și de alimentație publică, ce presupun o
utilizare în cantități mari de resurse de apă pentru întreținerea calității serviciilor prestate .
Astfel realizarea unei instalații de captare a apei meteoric e, în arealele unde acest lucru
este posibil, va aduce numeroase beneficii sociale, de mediu și economice.
Prin eliminarea risipei de apă potabilă utilizată în acti vitățile menajere, se poate cre a o
economie financiară care ar a duce beneficii asupra s ănătății, discriminării, dar și educației.

7
Oamenii vor putea avea condiții de a -și asigura igiena corespunzătoare printr -un consum redus al
apei și implicit prin costuri reduse. Atâta timp cât în locul ac tivităților menajere, apa potabilă va
fi înlocuită cu cea meteoric ă, se va observa o creștere economică semnificativă. Așadar oamenii
nu vor mai fi nevoiți să întrerupă captarea apei din locuințe pe motive financiare ; iar industria
turistriil e active, își vor reduce impactul negativ asupra mediului.
Totodată, prin economisirea rezultată din această instalație, în statele dezvoltate, se pot
suplimenta campaniile (precum cele organizate de UNICEF și ONU), care donează cantități de
apă potabilă în arealele unde clima aridă face ca amenajarea unei astf el de instalații să nu devină
o soluție eficientă (spre ex.). Astfel se poate realiza o colaborare mondială, bazată pe solidaritate
și interes de a reduce riscul de apariție a crizei apei, prin soluții ecologice.

8
CAPITOLUL I
INSTALAȚII PENTRU CAPTARE A APEI METEORICE
Turismul a devenit una dintre cele mai complexe ramuri economice din lume, în
derularea sa fiind implicată întreaga societate.
Întrucât fenomenul turistic a cunoscut de -a lungul timpului numeroase dezvoltări, în
prezent, majoritatea țărilor și experților utilizează definiția adoptată de Organizația Mondială a
Turismului în 1991 la Reuniunea de la Otawa. Potrivit acesteia, turismul se referă la activitățile
desfășurate de persoane, pe durata călătoriilor și sejurur ilor, în locuri situate în afară reședinței
obișnuite, pentru o perioadă consecutivă ce nu depășește un an (12 luni), cu scop de loisir, pentru
afaceri sau alte motive, care nu se concretizează prin a obține un profit.
În același timp, turismul reflectă întreaga societate și poate fi considerat un adevărat
barometru al acesteia. Turismul valorifică superior potențialul natural și antropic al unei țări,
îmbogățindu -le continuu, satisfăcând multiple motivații umane. Are un efect multiplicator,
introducând î n circuitul economic laturi inedite cum sunt: peisajul (pentru „consumarea” căruia
este necesară deplasarea la fața locului), ospitalitatea, solicitudinea și informația (geografică,
cultural -istorică, gastronomică, artistică etc.).
În structura circulației turistice, în funcție de motivația deplasării, în țara noastră, s -au
produs mutații importante, în principal, în sensul diversificării obiectivelor călătoriilor și al
modificării priorităților în topul preferințelor turiștilor. Cunoașterea formelor de tur ism, a
fluxurilor turistice, a volumului și structurii circulației turistice favorizează adoptarea unor
politici și strategii de dezvoltare a turismului la nivel național, regional sau cele privind
prioritățile în dezvoltarea unor forme de turism în concor danță cu cererea internă/internațională.
La nivel național și internațional întâlnim multe alte forme de turism pr acticate în funcție
de specific : de sezon, de destinație s.m.d.p. Delimitarea clară a conținutului fiecărei forme de
turism prezintă important ă pentru identificarea, pe de o parte, a comportamentului vizitatorului în
materie de consum și cheltuieli și pe de altă parte, a responsabilităților și obligațiilor
organizatorilor de vacanță și/sau a presatorilor de servicii (societăți de trans port, hote luri,
pensiuni, etc.).
Una din cele mai importante clasificări ale formelor de turism are drept criteriu de
departajare momentul și modul de angajare a prestației turistice. Întâlnim, astfel, următoarele
categorii de turism: turism organizat; turism pe co nt propriu si turism semi organizat.

9
O altă structurare activității turistice este cea care se face gradul de mobilitate a turistului.
Formele specifice acestui criteriu sunt: turismul sejur; turism itinerant(de circulație); turism de
tranzit.
Sezonalitate a este un fenomen cu o influență majoră a circulației turistice, mai ales în
zonele cu climă temperată ca în România. Astfel putem împărți formele de turism din punctul de
vedere al de manifestării cererii turistice în două feluri:
 Turism continuu (perman ent);
 Turism sezonier.
Una dintre cele mai importante criterii de departajare a formelor de turism are la bază
motivația de deplasare în scop turistic. În acest caz vorbim de existenț a următoarelor forme de
turism :
o Turism de agrement ;
o Turism montan ;
o Turism de sănătate ;
o Turism de odihn ă și recreere ;
o Turism tehnic și științific ;
o Turismul de cumpărături ;
o Vizite de rude și prieteni ;
o Ecoturism.
Cunoașterea indicatorilor este importantă pentru analize comparative cu alte ramuri, alte
țări și pentru a se acționa în sensul creșterii contribuției turismului la dezvoltarea generală a
economiei sale precum si la ridicarea nivelului calității vieții.
Una din problemele importante și de certă actualitate pentru dezvoltarea turismului
românesc, este legată de tur ismul montan, în general și de stațiunile montane în particular.
Activitățile desfășurate în cadrul pensiunilor turistice constituie părți componente ale
produsului turistic. În acest sens este obligatorie asigurarea unei relații corespunzătoare între
calitatea dotărilor, a echipamentelor și aspectul general al spațiilor de cazare cu cele pentru
alimentație și agrement. În scopul protecției turiștilor, activitatea pensiunilor turistice va respecta
normativele ce reglementează turismul în România. Acestea pr esupun si norme de respectare a
proiecției mediului.

10
În industria turistică, nicio unitate de cazare sau de alimentație publică, nu utilizează o
instalație de captare a apei din precipitații ca soluție de economisire a apei potabile. Structurile
de cazare certificate ecologic obțin credite pe domeniul econom isirii apei potabile, prin tehnici ce
utilizează în principal educația personalului, privind regimul de consum al apei potabile.
1.2. Impactul industriei turismnului privind consumul de apă potabilă
Resursele consumate în industria turismului gestionate de inginerii industriei turistice
sunt variate, dar apa este una dintre resursele cele mai utilizate. Apa reprezintă o sursă rară în
multe părți ale globului
Utilizările actuale pot afecta dramatic furnizarea acesteia către alte nevoi locale.Unitățile
de cazare, acordă deseori prea puțină atenție acestei probleme. Consumurile de apă din aceste
unități presupun cantități uriașe utilizate pentru camerele clienților (prin utilizarea grupurilor
sanitare în îngrijirea personală, curățenia efectuată de către pers onalul autorizat, precum și
spălarea lenjeriei uzate), restaurante (prin gătit, igienizarea unității de alimentație publică și
spălarea veselei), unități de agrement (prin întreținerea piscinelor, udatul spațiilor verzi și
implicit a terenurilor de sport).
Consumul variază totuși în funcție de anumiți factori, cum ar fi:
„ – Dotările tehnologice ale unității (stații de tratare a apei potabile, echipamente cu
consumuri reduse, sisteme de reciclare a apei pentru alte utilizări);
– Localizarea unității de caza re (oraș, stațiune turistică, etc.);
– Accesibilitatea la resurse (furnizarea de apă din apropiere sau prin aducțiuni lungi și
costisitoare);
– Accesibilitatea la resurse (furnizarea de apă din apropiere sau prin aducțiuni lungi și
costisitoare);
– Loca lizarea unității de cazare ( oraș, stațiune turistică, etc.) ;
– Nivelul de conștiință ecologică al personalului unității și a programelor de economisire
aplicate;
– Nivelul de tarifare al resurselor consumate care pot obliga la luarea unor măsuri
economice, dar fără a dăuna însă calității serviciilor. Punerea în practică a unor măsuri de
economisire a apei și de reducere a costurilor precum și implicarea personalului de a fi activi în
punerea în practică a măsurilor luate, devine o obligativitate.” [6]

11
Institutul Național de Statistică a înregistrat cantitatea de apă consumată în medie de o
persoană pe zi. În anul 2010 s -a constatat că se consumă 127,5 litri/zi pentru necesități zilnice.
Din aceștia 50 de litri se utilizează pentru dușuri, 35 de lit ri la utilizarea toaletei/zi. Mașina de
spălat con sumă aproximativ 24 de litri/zi restul fiind utilizat pentru spălatul vaselor, băut, gătit și
pentru irigare.
Situația devine mai risipitoare în industri a ospitalității. Practicând un turism intern și/sau
de incoming, se consumă resursele de apă potabilă existente din țara / regiunea receptoare pentru
un număr de locuitori peste media zonei (însumând turiștii).
Economisirea apei poate avea în acest sens rezultate de ordin eco logic pozitive, la fel ca
și rezultatele financiare.
În vederea asigurării unei industrii turistice sustenabile și pentru dezvoltarea mediului
înconjurător, trebuie recunoscut rolul pe care fiecare companie îl joacă în protejarea mediului în
viitor.
”Polit ica de protecție a mediului în industria ospitalității, este principalul element de
aplicare a principiilor ecologice și a celor de dezvoltare sustenabilă. ” [6]. Astfel, fiecare unitate
de cazare trebuie să -și creeze propriile politici. Aceasta trebuie să se bazeze pe cererea reală a
consumatorilor de servicii și bunuri turistice și să educe personalul în această privință. Multe din
rezultatele pozitive sunt obținute prin măsuri ce implică anumite costuri ; dar care se amortizează
deseori înainte de termen ul prevăzut, prin economiile realizate, datorită consumului redus al
resurselor în cauz ă.
Rezultatele se pot observa numai dacă se mențin standardele de operare, cu reducerea
consumurilor nejustificate de apă, cu evacuarea resturilor menajere la canal. T otodată se mai pot
observa prin raportarea consumurilor, la cele din perioadele anterioare, dar și la reacția clienților
privind atitudinea responsabilă raportată la mediu.
Astfel, economisirea și păstrarea calității apei proaspete reprezintă elemente foarte
importante în aceste unități.Dacă am putea înlocui cantitatea de apă potabilă utilizată pentru
activitățile menajere cu apă meteorică, situația economică a unității de ca zare s -ar schimba în
bine. Această alegere este posibil într -un stadiu de optimizare a firmei întrucât presupune o
investiție minimă a unei instalații specifice.

12
1.3.Regimul de precipitații
În prezent, în România o instalație de captare a apei meteorice reprezintă un domeniu de
început, întrucât această soluție nu este bine definită la nivel profesional. Condițiile
climatologice din România sunt favorabile din punct de vedere al regimului de precipitații și
chiar se recomandă realizarea unor investiții pentru utilizarea apelor meteorice.

Fig.1.1 . Cantitatea lunară de pre cipitații în luna mai 2014 [13]
Regimul de precipitații în zona județului Brașov denotă o condiție favorabilă în acest sens.
Potrivit stației Ghimbav, cantitatea de precipitații a crescut în anul 2014, decât în anul 2013.
Acest lucru se traduce printr -o cantitate destul de mare de apă, ce va putea înlocui semnificativ
consumul menajer de apă potabilă, prin instalația utilizată.

Fig.1.2. Graficul cantităților de precipitații înregistrate în anii 2013 -2014, exprimate prin
l/m2
020406080100120140
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII2014
2013

13
Totodată, modificările climatologice privind situația precipitațiilor se pot constata urmărindu –
se tabelul regimului de precipitații din perioada 2013 – 2014 în raport cu valorile medii
multianuale din perioada 1961 – 2014.
Se observă o modificare dramatică a cantității de precipit ații în lunile aprilie și iulie , când în
anul 2013 s -au înregistrat 36 mm/m2 (în luna aprilie), respectiv 31 mm/m2 in luna iuli e. Iar în
anul 2014 s -au înregistrat valori de 118.5 mm/m2 în luna aprilie, respectiv, 115.4 mm/m2 în luna
iulie.

Tabelul 1.1. Valori medii multianuale ale cantităților de precipitații înregistrate în Stația
Meteorologică Ghimbav, exprimate prin mm/m2
Privind, din prisma trecutului, în perioada anilor 1961 -2014, valorile medii multianuale din
fiecare lună, se prezentau satisfăcătoare acestei investiți. Cele mai favorabile luni de colectare
sunt înregistrate în perioada: iunie -septembrie; în timp ce în l unile ianuarie -martie, respectiv
octombrie – decembrie, trebuie suplimentate cantitățile de apă, în funcție de necesarul zilnic
utilizat.Pentru acest lucru se pot folosi cantitățile de apă neuzate sau suplimenta cu apă potabilă.
La nivel național, zonele c ele mai frecvent – ploioase sunt în vestul, sudul și nord -estul țării.
O clima aparte o prezintă județul Brașov, deoarece acesta prezintă o clima specifică depresiunii
intramontane. Datorită curenților maselor de aer intensificați, apariția foehn -ului, din zonă
Carpaților Curburii, se creează des inversiuni termice și schimbări de temperaturi, care redau
zonei un profil de climat instabil. Acest lucru face posibil că diferențele din regimul de
precipitații să fie destul de evidente (precum situația din luni le aprilie și iulie 2013 -14).
Calitatea precipitaților se înregistrează în funcție de compușii acizi din atmosferă. Picăturile
de apă preiau din impuritățile atmosferice, dar și de pe șarpantă construcției în funcție de
intensitatea poluării zonei respecti ve. Ele interacționează cu substanțele dăunătoare aerului:
dioxid de carbon (CO 2), dioxid de sulf (SO 2), dioxid de azot (NO 2) si trioxidul de sulf (SO 3) și
creează legături. Cu cât înălțimea stratului din care cad aceste picături este mai mare, cu atât
preiau mai multe substanțe dăunătoare. De asemenea mărimea particulelor este la fel de

14
importantă: cu cât diametrul picăturii este mai mic și deține o suprafață corespunzător de mare,
cu atât crește și concentrația impurităților dizolvate. De asemenea valoare a PH -ului se schimbă
în contact cu aceste substanțe. Inițial apa prezintă o valoare a PH -ului neutră, de 7. Pe măsură ce –
i acumulează substanțe, această valoare scade până la 0 (ce reprezintă cea mai puternică reacție
acidă) sau crește până la valoarea 14 (ce reprezintă cea mai puternică reacție alcalină). S-au
înregistrat depășiri ale valorilor limită pentru calitatea apei potabile în aglomerări urbane, cu o
concentrație mare și în condiții neprielnice de smog. Așadar un sit aflat în apropierea zonelor
urbane sau care este industrializat, nu va prezenta același nivel calit ativ al apei meteorice,
precum ar fi în situl aflat într -o zonă retrasă, rurală.
Infestarea apei cu hidrocarburi aromate și/sau cu metale dure este contraindicat în utilizarea
ei pentru urare deoarece prun în pericol sănătatea turistului prin contaminarea legumelor sau
verdețurilor.O preluare de fier și mangan în apa meteorică poate produce decolorări rufelor și nu
îndeplinește normele de igiena în utilizarea ei pentru mașină de spălat.
PH-ul apei de ploaie este de obicei între 3,5 și 5,5. Diverse materiale pentru acoperișuri
efectuează o modificare relativa a valorii pH -ului mergând până la neutralizare. Acoperirile
bituminoase elimină particule de substanțe organice în apa din precipitații, leagă astfel părțile
componente și o neutralizează.
La fel se întâ mplă și în cazul cărămizilor de beton. Carbonatul de calciu conținut de beton cât
și hidroxidul de calciu reacționează cu compușii acizi de clor precum și cu acidul sulfuric, ce se
pot regăsi în apa din precipitații. La plăcile de ardezie se mărește valoar e pH -ului pin conținutul
de calcar în ardezie. Și la acoperișurile plate cu strat de pietriș apa se neutralizează, dar golirea
presupune un filtru pentru impurități.
Acoperișurile din țiglă de lut, se comportă neutru în totalitate. Nu are loc nicio reacție cu apa
de ploaie. Chiar și atunci când duritatea apei este ridicată ușor de majoritatea materialelor, se
obține la captarea precipitațiilor apa relativ ușoară, ce face că la introducerea în mașină de spălat
să fie corespunzătoare.
În timpul perioadelor se cetoase se așează pe suprafețele acoperișurilor mizerie și substanțe
dăunătoare. În aglomerările urbane și în preajma regiunilor industrial, aceste emisii sunt și mai
ridicate.

15
Apa scursă de pe acoperiș după perioade mai lungi, așa -numita prima ploaie, are un conținut
foarte ridicat de substanțe dăunătoare în regiunile poluate. Nu ar trebui să fie captată, ci condusă
către canal.
Un filtru brut situat la ieșirea din țeava de scurgere este folosit pentru ca astfel de impurități
să nu ajungă în recipientul de colectare a apei din precipitații. Un filtru suplimentar în recipientul
de apă poate să îl eficientizeze pe primul. În recipient sau direct în scurgere se află apoi un alt
filtru, pentru a proteja pompele și armăturile sistemului de impurități. Dacă apa m eteorică este
folosită la mașină de spălat, atunci este necesară montarea unui micro filtru. Nu în ultimul rând,
ar trebui că recipientul de colectare să fie controlat în mod regulat și dacă este necesar să fie și
curățat. Pentru apa din precipitații folos ită în grădină sau în casă nu există cerințe de calitate
stabilite de către legiuitor. Dacă s -ar dori să se formuleze anumite cerințe pentru calitate, așa ar
avea sens o clasificare pentru : clătirea WC -ului, clătirea rufelor și stropirea grădinii. După cum s-
a menționat, nu există o anumită exigență pentru apa de ploaie pentru toaleta. Nu există
probleme de igienă, iar o poluare a apei cu metale grele sau săruri, nu contează la clătirea
toaletei. Privind spălatul cu apă meteorică, este stabilit faptul că ni cio poluare de către bacterii nu
este periculoasă. Duritatea apei din precipitații permite o dozare economică a detergentului si
introducerea completă a fulgilor de săpun degradabili. Balsamul devine astfel, inutil.
În condiții neprielnice industrie, trafi c intens, păsări pe acoperiș apa scursă de pe acoperiș ar
trebui folosită doar la clătirea WC -ului. In cazul străzilor foarte circulate se depun hidrocarburi
nedegradabile. Apa ce se scurge de acolo nu poate fi băută în niciun caz, dacă se depășește
valoar e limită a apei potabile. La fel se întâmpla și în cazul stropirii grădinii de legume (dacă
există). Aici sunt și mai periculoase metalele grele ce ajung în plante și pot conduce la afecțiuni
ale sănătății.

16
CAPITOLUL II
INSTALA ȚII PENTRU CAPTARE A APEI METEORICE
Cantitatea de apă potabilă ce poate fi înlocuită de precipitații depinde în primul rând de
mărimea de acumulare. Într -adevăr, nu se va alege niciodată un recipient atât de mare, încât să
se poată funcționa fără apă potabilă chiar și în cond iții climatice nefavorabile. Atunci raportul
dintre economisirea apei potabile și costurile de construcție ar fi extrem de defavorabil.
În domeniul clasificării instalaților de colectare a apei met eorice se regăsesc patru tipuri :
 Instalație cu recipient de colectare a apei meteoric e.
Recipientul deține o capacitate de colectare de 200 de litri și se racordează la burlanul
de scurgere dinspre acoperiș, iar apa rezultată este utilizată la stropirea grădinii și/sau
a plantelor interio are.Pentru a -i mări capacitatea de colectare se cuplează o serie de
butoaie la țevi de legătură, formând o baterie.Pe timpul iernii, aceste butoaie trebuie
golite din cauza temperaturilor scăzute din regiune. Pentru a evita o astfel de
activitate sezonieră , se poate amenaja un rezervor subteran. Recipientele pot fi
prevăzute cu pompe atât electrice, cât și manuale, putând fi folosită la alimentarea cu
apă în interior.
 Instalație funcționabilă după principiul gravitației.
Apa meteorică va fi colectată într -un recipient ce este montat la mansardă. Este o
instalație ce se utilizează cu precădere în interio rul construcției. Dezavantaj ul constă ,
în capacitatea rezervoarelor de colectare care este limitată din motive de rezistență a
clădirii.
 Sistem universal de colectare a ape i meteoric e prin cuplarea recipientului la
pompă. Poziția de instalare a rezervorului se poate realiza la demisolul clădirii, dar și
în zona externă a clădirii: în zona terestră sau subterană. Pompa instalată produce o
presiune de 3 -6 bari. Astfel toate ar măturile obișnuite pot fi racorda te fără probleme.
 Instalaț ia combinat ă. În această instalație principiul gravitației este combinat cu o
pompă electrică. Recipientul propriu -zis, de o mărime oarecare poate fi instalat,
având instalația de pompare necesară, în orice locație potrivită. În punctul cel mai
înalt posibil din clădire va fi montat apoi un alt recipient, mai mic, de către o pompă
din recipientul de acumulare mai mare, în funcție de necesități.

17
După principiul gravitației, apa din precipitații curge din recipientul de pe
acoperiș la robineți. Singurul avantaj al instalației combinate constă în faptul că
recipientul de pe acoperiș prezintă o rezervă de aprovi zionare la căderea curentului .
Pe motivul greutății mari a apei (1m3=1000kg) și al valorilor de sarcină limitată
uzuale (împovărarea acoperișului = 300 kg/m2), această rezervă este strict limitată.
Dezavantaje: i nvestiții mai mari pentru dou ă recipiente de apă și suplimentar ,
echipamente necesare și impozite. Și consumul de curent este mai ridicat, întrucât apa
meteorică trebuie transportată pe un nivel mai înalt și nu în ultimul rând există de
obicei probleme cu armăturile și consumatorii care impun de regulă o p resiune a apei
3-5 bari.
Pentru rezervorul de WC, apa meteorică poate fi utilizată în ciuda oricărei impurități
descrise, deoarece datorită înserării unor filtre, garantează faptul că apa deține o limpezime
optimă și nu are miros.
Prin instalarea unor țevi și furtuni conductoare, rezervoarele de apă meteorică pot fi
amplasate chiar și la o distanță mai mare de zonă de uzaj, astfel încât să crească nivelul calitativ
al apei.
La mașină de spălat și pentru rezervorul de WC se utilizează pompe electrice, în tim p ce
pentru irigare, pot fi folosite și pompe cu balansier manual. În situații nefavorabile, de condiții de
poluare atmosferică mai intensificată, li se pot atașa pompelor anumite conducte de transport pe
distanțe mai mari.
Poziția rezervorului și alegerea unui sistem de țevi.Ca spațiu de depozitare a apei din
precipitații în spațiile exterioare pot fi folosite rezervoare subterane sau terestre. Recipientele pot
fi din beton turnat sau din inele de beton prefabricate.
Rezervoarele externe se pot folosi și c u un filtru de cameră integrat. Tot așa pot fi alese
instalații cu trei camere rezultate prin turnare, precum le oferă producătorii de elemente
prefabricate din beton. Avantajele rezervorului pentru apa de ploaie îngropat și aflat în afară
constau în faptu l că apa este păstrată rece și la întuneric. Astfel, se pot formă alge. Pe deasupra se
economisește spațiul necesar la introducerea în casă. Pentru captarea simplă a apei de ploaie se
folosesc în principiu rezervoare de petrol disponibile, ce devin inutile prin trecerea la încălzirea
cu gaz, de exemplu. Înainte de pornire trebuie să fie luată în considerare o curățare
corespunzătoare de către firma specializată. Chiar și pentru o instalare de rezervoare interioare se

18
pot folosi recipiente de combustibili de încălzire. Rezervoarele de combustibil de încălzire sunt
în așa fel dimensionate, încât să poată fi transportate în pivniță, fără probleme. Cu accesoriul
potrivit se pot compune după voie baterii mari.
Pentru a împiedica apariția algelor, rezervoarele tre buie să fie reci și întunecate. După decizia
luată în privința felului rezervorului și locului de instalare, trebuie luată în considerare o altă
decizie de bază : cum se poate asigură aprovizionarea rezervorului de apă de ploaie conectat la
comutatori, atu nci când conținutul acestuia scade în timpul unei perioade secetoase. În principiu
există două modalități pentru a suplini scăderea rezervei de ploaie: printr -un circuit dublu de țevi
sau prin dirijarea apei de potabile in rezervorul pentru apa de ploaie. Dacă la clătirea bazinului
toaletei se folosește atât apa de ploaie cât și potabilă, atunci cele două afluxuri se alătura paralel.
În cazul deficitului de apă din precipitații trebuie deschisă supapa de colț a rețelei de apă potabilă
fie cu mâna, fie cu un comutator magnetic.Alimentarea mașinii de spălat trebuie racordată la un
sistem de țevi dublu acționat întotdeauna manual, dacă se dorește înlocuirea apei din precipitații
cu apa potabil ă.
Aducerea apei potabile în rezervorul pentru apa de ploaie este legată de che ltuieli de
instalare mai mici. Pe ntru a reumple rezervorul, fie se va deschide cu mâna un robinet, fie se va
instala o vâlvă magnetică, ce va deschide automat intr area de apă potabilă.Dezavantaj : la căderea
curentului nu se vor apro viziona con sumatorii conectați.
2.1. Rezervoarele pentru grădină
Stau la dispoziție difeite sisteme de conexiune la burlanele de scurgere ce vin dinspre
acoperiș. Dacă rezervorul nu se umple la prima ploaie, se va umple în totalitate prin căderea
următoarei ploi mai puternice sau exploatând o sup rafață mai mare a acoperișului -toate
substanțele nocive de pe acoperiș vor fi captate separat și dirijate către sistemul de canalizare.

19
Pentru a împiedica pătrunderea luminii și astfel, creșterea inevitabilă a algelor, ar trebui ca
rezervoarele să fie acoperite după posibilități. Există în comerț capace de diferite dimensiuni, ce
pot fi adaptate pentru introducerea unei țevi pentru apa de ploaie.
Fig.2 .5. Rezervor de acumulare a apelor din precipitații, cu racord la burlanul de
scurgere [ 16]
Un alt accesoriu semnificativ este reprezentat de racordul de scurgere și de robinet.
Pentru operația de golire prin deschiderea robinetului , rezervorul trebuie așezat pe structura
potriv ită, pentru a putea așeza și recipientele de colectare predum și stropitorile sub el.
Rezervoarele se pot cuplă prin elemente de conexiune formând o baterie așezată pe un stativ.
Aceasta funcționează după principiul vaselor comunicante, nivelul apei rămâne în butoaie la
aceeași înălțime. După același principiu fizic se pot amplasa nemijlocit rezervoarele de captare a
apei din precipitații, ele pot fi cuplate tot atât de bine prin folosirea țevilor sau a unui furtun de
conexiune pentru locuri mai îndepărtat e. Nu în ultimul rând rezervoarele de apa de ploaie pot fi
prevăzute cu pompe electrice și manuale.

Fig.2 .6. Pompa electric ă [16]
2.2. Rezervoare de acces si scurgere
Mereu trebuie să existe o cale de aducțiune a apei de ploaie în rezervor și o altă cale de
evacuare a apei către consumatori. Cea mai simplă soluție este clapeta de scurgere a apei din
precipitații, ce se fixează pe burlan manual, pentru a face posibilă sc urgerea către recipiente. La
această tehnică se ia în considerare o prima problemă: după perioadele secetoase, mai lungi,
clapeta va fi poziționată astfel încă apa din burlan să se scurgă la canal sau pe pământ. După un

20
timp, clapeta se împinge manual în p oziția la care apa este dirijată în lateral. Din păcate,
schimbarea nu se face automat.

Fig.2 .7. Clapeta de sc urgere a apei din precipitații, ce se fixează pe burlan manual [2]
Alți colectori se folosesc de proprietatea apei, de a curge de preferință pe pereții
burlanului. Ei întrerup această scurgere printr -un inel de oprire (apa ajungând astfel într -un
rezervor). În mijlocul burlanului, o secțiune rămâne suficient de mare, pent ru a exclude blocajul
căderii excesive de precipitații. Prin montarea unui asemenea colector de apă se aprovizionează
constant butoaiele de ploaie și recipientele conectati, fără a fi nevoie de intervenții. În cazul unei
cantități prea mari de precipitații , colectorii sunt inundați. Acest lucru poate fi împiedicat prin
montarea rezervorului în așa fel încât nivelul maxim de apă să depășească puțin nivelul inelului
de captare. După ce se umple recipientul de acumulare cu apa meteorică, ea urcă peste inel și
curge la canal.
Conectarea la recipientul de acumulare prin țevi sau furtunuri, se face după preferință. La
rezervoarele mai îndepărtate furtunul de aprovizionare poate fi îngropat în pământ. Atunci când,
pe un burlan se montează colectorul, se va folosi u n furtun de nivel cu care ne putem asigură că
priza laterală de apă a colectorului se găsește sub nivelul maxim al rezervorului. Pentru toți
colectorii de apă, amplasați sub nivelul recipientului de colectare a apei din precipitații, trebuie

21
construită o s curgere separată cu conexiune la canal. O excepție este reprezentată însă de
recipientul de colectare a ploii de vară.
Imediat ce a fost umplut, este prevăzut cu stoparea scurgerii cu flotor. Dacă se
amplasează colectori mai mari în locul unuia singur, este luat în considerare faptul că numai la o
cantitate redusă de precipitații, apa poate fi furnizată în totalitate. La averse mai p uternice, o
parte importantă curge nefolosită în canal. În acest caz este indicat ca burlanul să conducă direct
la alimentator. Printr -o scurgere separată, cu o secțiune mai mare decât alimentatorul de acces,
se asigură în special la rezervoarele pentru p ivniță, o protecție împotriva inundațiilor. O altă
metodă nefavorabilă mediului este instalarea unui put absorbant, care să absoarbă surplusul de
apă.
În principiu capacitatea de absorbție a solului implică o anume permeabilitate pentru
apă. În caz cont rar, se poate ajunge la o inundare a solului. Pentru instalarea unui puț de
absorbție, este necesară o autorizație.
Prin absorbția surplusului de apă în sol se eliberează canalizarea și astfel și instalațiile de
limpezire și râurile. Inundațiile anuale a r fi astfel soluționate.
La toate scurgerile în canalizare, în cazul cărora nu poate fi exclusă poluarea zonei
locuibile cu gaze de putrefacție din canalizare, ar trebui prevăzut un sistem de împiedicare a
pătrunderii gazelor din canal către locuință. Acest lucru se realizează cel mai simplu utilizând un
sifon realizat din curbe de țeavă așa cum se vede în figura 3.3.12 .
2.3. Cisterne subterane

Fig.2 .9. Secțiunea transversal ă a unei cisterne subterane [2]
Cea mai simplă metodă de a monta o cisternă constă în utilizarea unor inele de beton
prefabricate. Primul inel se așează pe sol nivelat și umezit. Următoarele inele de susținere vor fi
așezate unul peste altul și îmbinate etanș.

22
Dacă inelele din beton din construcția une i cisterne, implică greutăți mari a părților
componente, trebuie instalată neapărat o macara. De obicei, părțile independente ale rezervorului
pentru ploaie, cântăresc 3500 kg având un volum de 4,4 m3. Un colector prefabricat foarte mare,
atârnă 3800 kg în cârligul macaralei. Recipientele turnate pot avea un diametru de 1,20 -2,50 m și
cu o capacitate de captare de până la 2500 l. Rezervoarele din inele și diametru între 2 și 3 m au
o capacitate de până la 26000 l.

Fig 2.10. Inele prefabricate din beton [15]
La utilizarea apei din precipitații în domeniul casnic se impune construcția unei trape
pentru filtru brut, care să împiedice acțiunea particulelor de murdărie de pe acoperiș și care să
poată fi curățată la nevoie. Pe lângă cisternele cilindrice din beton pentru apa de ploaie, există
recipiente compacte din beton armat B35, care au o formă sferică.Forma rotundă permite o
acoperire perfectă cu a cisternei. Astfel se evită o eventuală plutire a recipientului gol în regiunile
cu un nivel înalt al apei fr eatice.Apa freatică în creștere poate să permită recipientului să
plutească în mod regulat. În acest caz conexiunile de captare și de scurgere sunt rupte inevitabil.
Chiar și unele cisterne cu trei compartimente pentru casă, furnizate de către producători, pot fi
utilizate drept recipiente pentru ploaie. Prin inversarea destinației inițiale a racordurilor (intrarea
devine ieșire și invers) sunt reținute particulele solide, ne mai fiind necesar un filtru.
2.4. Bazine de captare și rezervoare subterane din ma teriale plastice.
Pe lângă clasicele recipiente din plastic pentru apa de ploaie pot fi montați, respectiv
îngropați afară, colectori deschiși și bazine stabile. Recipientele rotunde sunt alcătuite din
polietilenă și are protecție UV. Pe timpul iernii, ar trebui golite, întrucât pot fi distruse prin
formarea gheții. Colectorii dreptunghiulari pentru apa de ploaie sunt formați din poliester

23
deosebit de stabil și întărit cu fibre din sticlă. Pentru că materialele să nu se rupă imediat după
umplere, colectori i at trebuii așezați pe suprafețe netede și cu o mare putere de susținere.Pentru a
putea amplasa racordurile de captare și golire se va găuri peretele recipientului ; astfel se poate
crea apoi cu fierăstrăul o deschizătură corespunzătoare. În acest caz exi stă capace, ce împiedică
apariția de alge în apa acumulată.

Fig.2 .11. Colectorii dreptunghiulari formați din polies ter întăriți cu fibre din sticl ă [2]
Apa poate fi scursă printr -un furtun din material plastic. Anumitor rezervoare le este
montat chiar și un sistem de scurgere. În ceea ce privește colectorii subterani din material plastic,
există recipiente din polietilenă, care se vor îngropa precum ciste rnele de beton. În timp ce
execuția din beton este costisitoare, rezervoarele subterane din material plastic cântăresc puțin,
costă însă dublu. Datorită greutății reduse, rezervorul subteran din material plastic trebuie foarte
bine fixat în pământ atunci c ând există un nivel ridicat al apei freatice. Pentru folosirea apei
meteorice adunată, poate fi montat de exemplu o pompă. Recipientele cu conținut mai mare de
2000 l au un capac prin care poate intra, pentru a curăța recipientul la
2.5. Sita și filtrul p entru curățarea apei
Protecția primară împotriv a materialelor ajunse pe acoperiș este sita introdusă în
colectoarele jgheabului care alimentează burlanele ce vor fi prevăzute cu sistem de dirijare a apei
către rezervoarele de captare. Acestea sunt niște grosiere confecționate din material plastic,
sârmă sau tablă galvanizată. Au formă conică și for fi introduse în găurile de racord jgheab –
burlan cu partea mai ascuțită orientată în jos. În fiecare toamnă, după căderea frunzelor,ele vor fi
curățate temeini c pentru a nu provocă înfundarea .

24

Fig.2 .12. Sită [2]
Preluarea apei meteorice direct din cotul de deversare al burlanului este uneori,
neindicată din următoarele motive:
– în anul în care utilizăm rezervoare de colectare supraterane, cu siguranță cota de
deversare a burlanului este situată mai jos decatracordul de încărcare al rezervoarelor.
– toată mizeria, trecută de sită din jgheab, ajunge în bazinul de colectare depunâ ndu-se
pe fundul acestuia cu dezavantajele amintite.
Din aceste motive, soluția acceptată în general este de a utiliza o piesă, total nepretioasă
ca execuție, montată pe burlan. Scopul acestei piese este de a devia apa ce vine de pe acoperiș de
la destin ația ei inițială (canalizare sau pe sol) către un recipient de colectare (bazin, cisternă,etc.).
Variantele de execuție a acestor piese pot fi numeroase și depind de inventivitatea fiecăruia, dar
principiile cele mai importante în proiectarea lor sunt doar două :
– Prelucrarea totală a debitului de apă ce curge prin burlan.
– Prelucrarea parțială a acestui debit bazându -ne că, la debite mai mici, apa curge doar
pe pereții burlanului.
Pentru preluarea aproape totală a debitului de apă din burlan, se va monta pe acesta o
clapetă rotundă având diametrul burlanului, o garnitura marginală din cauciuc și un ax de rotire
care va străbate pereții burlanului (ax de sprijin și de rotire). Dezava ntajul utilizării acestui tip de
colector este acela că trebuie acționat manual această presupunând o plimbare prin ploaie. În
situația în care se optează pentru preluarea apei în totalitate, ori de câte ori plouă, este evident că
această piesă nu mai are rost. Rămâne de stabilit doar care este înălțimea la care burlanul va fi
deviat în lateral către rezervorul de apă.

25
Preluarea parțială a apei ce curge prin burlan se bazează pe faptul că, la debite rezonabile,
apa provenită din jgheabul de colectare curge preponderent pe pereții burlanului. Interpunând un
obstacol în calea acestei pelicule de apă o vom obliga să se ridice până la nivelul la care să poată
totuși deversa.
Primul nivel de deversare va fi priza laterală de ieșire către rezervorul de acumulare. La
un debit al ploii caracteristic averselor, curgerea apei prin conducta laterală va fi din când în când
blocată de debit. În această situație nivelul apei în colector va crește până la cota deversorului
către evacuarea obișnuită a burlanului (canal sau p e sol). Același lucru se va petrecere atunci
când evacuarea laterală, către rezervor, se blochează din cauza umplerii acestuia.
Filtrarea progresivă a apei de pe acoperiș poate continua în zona colectoarelor dacă acest
lucru este posibil și eficient: – în cazul colectării directe, racord permanent burlan a recipient nu
este indicata montarea unui filtru pe porțiune verticală a burlanului. Acesta ar presupune
existența unor îmbinări care să nu fie ușor demontabile pentru a putea controla și filtru de câte
ori e nevoie. În această situație sunt de recomandat filtre montate pe tronsonul orizontal al
circuitului de alimentare a rezervorului. Acestea vor fi montate în poziții accesibile și în cazul
filtrelor montate pe conducte îngropate, vor avea un capac suprate ran pentru control și curățare.
Se recomandă, montarea pe conducta de alimentare a rezervorului a unor simple decantoare care
să aibă acces facil pentru curățare.
Atunci când situația favorizează montarea unui colector pe burlanul de scurgere, utilarea
acestuia cu o sită de reținere este chiar indicată: la demontarea colectorului pentru verificare se
va curăța sita de reținere și invers. Având în vedere că traseul de la colectorul din burlan și până
la rezervorul de stocare poate fi, uneori, suficient de lu ng se va avea posibilitatea de a stabili
singuri câte filtre, ce fel de filtre și in ce poziții le vom monta și dacă, în locul acestora, nu este
mai bine să amplasăm câteva decantoare. Ce este mai important, este faptul că praful atmosferic,
ridicat în aer de curenți toate acestea nu vor putea fi reținute decât de niște filtre foarte
performante, dar și foarte scumpe.

26

Fig 2.13. Filtru indicat pentru menținerea pe burlan având funcție de filtrare și de prelucrare a
apei către tancul de stocare [2]
Oricâte filtrări convenționale am prevedea pe traseul acoperiș -rezervor, în final apa nu va
putea ajunge curată ca lacrima în rezervorul de acumulare. Particulele foarte fine de praf vor fi
prezente provocând o tulbureală m ai slabă sau mai intensă a apei din rezervor. Categoric această
cantitate a apei din precipitații nu poate dăuna cu nimic folosirii ei la udatul grădinii sau pentru
rezervorul WC -ului. În cazul folosirii pentru spălatul rufelor puritatea este importantă în să.
2.5.1.Tipuri de filre și întreținerea acestora :
 Filtru grosier cu strat de pietriș . Dacă în apropierea prizei de colectare a apei din
burlan se așează un recipient cilindric vertical din alt material, umplut cu straturi de
pietriș pornind de la mărimea bobului de grâu pentru stratul de la fundul vasului și
mărind progresiv granulația pietrișului pe înălțime, se obține o filtrare suficient de
bună care poate asigura puritatea necesară pentru apa din rezervorul toaletei. Cu cât
înălțimea filtrului este ma i mare, cu atât filtrarea este mai bună și cu cât diametrul
acestuia este mai mare, cdu atât debitul suportat este mai mare. Eficiența filtrării va fi
și mai mare dacă stratul de la bază este din cărbune așezat pe o pânză de filtru. Cel
puțin o dată pe an filtrele grosiere vor fi spălate cu apă limpede.
 Filtrele cu site metalice. Pot fi confecționate relativ ușor, cu site metalice având
ochiuri foarte fine. Pentru ușurința demontării în vederea curățirii este indicat ca
aceste site să fie montate între două flanșe aflate pe conducta de apă, cu câte o
garnitură pe o parte și pe cealaltă. Prin scoaterea șurubur ilor flanșelor, garniturile pot

27
fi împinse în afară împreună cu sita. Va fi ales un sistem convențional de montare a
flanșelor pe conductă: sudură, lipire, filetare etc.
 Filtrele din comerț, dest inate purificării apei potabile . Ele pot fi folosite pentru
purificarea apei din precipitații destinată mașinii de spălat. Se montează de obicei pe
conducta de aspirație a apei din rezervor de către pompă sau hidrofor. Dacă va fi
încadrat de doi robineți, el ar putea fi pasat, printr -un circuit de ocolire, atunci câ nd
nivelul de puritate necesar nu este prea ridicat.
2.6. Țevile de apă.
Planificarea și alegerea corectă a materialelor conductelor este esențială pentru buna
funcționare a sistemului de captare a apelor din precipitații. În continuare apa scursă de pe
suprafața acoperișului trebuie condusă spre colector. La conexiunea cu recipientul de ploaie,
adică de la ieș irea din colectorul montat pe burlan și până în vasul de colectare vor fi folosite de
preferință țevi din material plastic, apa în rețelele pentru apă. Se disting trei materiale diferite :
 Țeava – KA – pentru rețelele cu temper aturi foarte scăzute ale apei (culoare gri deschis).
 Țeava – HT – pentru rețelele cu temperaturi ridicate (culoare: gri închis),
 Țeava – KG – pentru rețeaua de bază a apei ( culoare purpuriu).

Fig.2.14. Exemple de țevi: 1. Țeava KA; 2. Țeava HT; 3. Țeava KG [12]
Pentru rețelele de conducte interne este folosită cel mai adesea țeava HT – gri închis.
Pentru lungimi între 150 și 2000 m sunt disponibile pe piață, diametre de la 40 -100 mm. Pentru
schimbarea direcției, a diametrelor și pentru ramificații, există o multitudine de piese speciale
(fitinguri) specifice. Un sistem de îmbinare cu garnitură de cauciuc este din ce în ce mai folosit

28
în defavoarea îmbinărilor prin lipire. Bucățile potrivite pot fi obținute cu un fierăstrău de fier sau
cu un fierăstrău spec ial pentru material plastic.
Pentru fixarea în pereți stă la dispoziție un colier din zinc. Pentru realizarea rețelelor
exterioare se folosesc țevile KG purpurii. Ele se montează subteran în stratul de nisip. O
alternativă la țevile din material plastic din PVC pentru realizarea legăturilor subterane este
reprezentată de țevile de fontă, care se îmbină una de cealaltă prin chingi speciale.
2.6.1. Conducte de absorbție și de refulare din materiale plastice.
Apa meteorică are în mod obișnuit o reacție acidă datorită oxizilor din atmosferă. În anumite
zone afectate de poluare excesivă, aciditatea apei din precipitații poate deveni chiar foarte
ridicată. Cele mai expuse atacului acid sunt conductele.
Țevile din materiale plastice sunt ideale pentru conductorii de aducțiune și evacuare ai unor
instalații de captare a apei din precipitații. Pentru con ectarea recipientelor exterio are la colectori
și a pompelor la recipiente sunt recomandate țevile PE (polietilenă).
Pentru a proteja conductele de apa de temperaturile scăzute ale iernii acesteia se vor monta
îngropate la adâncimi de 80 -100 centimetri.
Conductele aflate pe trasee de ieșire din pompe se numesc și conducte de refulare, iar
cele care aduc apa către pompe sunt conductele de absorbție. De obicei, în sistemele de captare a
apei de ploaie, pe conductele de absorbție nu există decât o ușoară supra -presiune. Pe conductele
de refulare, în funcție de configurația rețelei, presiunea apei poate fi de 2 -3-4 sau mai multe
atmosfere. Mai ales în situația unor trasee lungi de aducțiune a apei la presiuni scăzute și mai
ales când acestea sunt îngropate în păm ânt se recomandă folosirea țevii de polietilenă (PE).
Țevile de polietilenă au culoarea neagră cu niște dungi colorate pe lungime. Legăturile
țeavă -țeavă sau țeavă -armătură se fac cu fitinguri speciale, fixate prin înșurubare. Conductele de
refulare pot f i din polietilenă armată (pexal) sunt alcătuite dintr -o țeavă interioară cu pereți
subțiri din aluminiu, peste care se află o manta din polietilenă. Cele două straturi sunt foarte bine
fixate unul de altul. Fitingurile speciale (conectori, coturi, teuri, reducții) au capete calibrate
prevăzute cu garnituri de cauciuc și care se întroduc în capetele țevilor de pexal. Peste îmbinare,
o piuliță filetată strânge perfect sistemul.

29

Fig.2 .15. Țevi din polietilenă [12]
 Țevile din pexal pot fi îngropate în șlițuri săpate în pereți sau pot fi montate aparent.
Pentru cel de -al doilea caz există niște manșoane din poliuretan care îmbracă perfect
conductele și care asigură izolare termică și fonică. Tubul Pexal a fost studiat și creat
pentru a permite un montaj ușor și o creștere a funcționalității instalațiilor. Pexal -ul este o
țeavă, produsă cu o tehnologie specială, care are avantajul de a îmbina caracteristicile
plasticului cu cele ale metalului ductil. Materialul plastic folosit pen tru stratul intern și
pentru stratul extern este polietilenă reticulată (Pexal), stratul intermediar metalic fiind
realizat din aluminiu.Fluidul intră în contact în interiorul tubului cu stratul intern de Pexal
(acest lucru asigurând avantaje din punct de vedere al igienei și al rezistenței la coroziune
și de asemenea, o suprafață lipsită de rugozități). Stratul de aluminiu este format în jurul
stratului intern de Pexal, fiind sudat în lungime. Acest strat metalic oferă avantajul
modelării tubului cu foarte mare ușurință, acesta având capacitatea de a -și menține forma
dată, eliminându -se astfel și folosirea unor fitinguri intermediare.Rezistența la abraziu ne,
depuneri și coroziune. Stratul interior de Pexal -ul nu poate fi atacat de coroziune, din
acest motiv suprafața nu se corodează și deci nu se desprind particule de rugină, porțiuni
de calcar sau resturi provenite din coroziuni galvanice[II,5].Montajul aparent al
conductelor de pexal impune utilizarea suporților speciali la distante destul de mici unul
de celălalt din cauza portanței reduse a țevilor din pexal. El oferă posibilitatea de a
observa și de a remedia mult mai ușor avariile care pot interveni .

30

Fig.2 .16. Țevi pexal [16]
 Țevile din polipropilenă (PP) se livrează numai în bare și mult mai rezistente la
presiune decât cele din polietilenă. Îmbinarea cu piesele de legătură se face numai la cald.
Pentru aceasta există un aparat special, calibrat pe diametre având mai multe capete de
încălzire unde se țin un t imp determinat.

Fig.2 .17. Țevi din polipropilen ă [16]
Când timpul de plastifiere expiră cele două piese se întroduc una în alta și astfel sudura este
realizată.
2.6.2.Cond uctorii de alimentare din cupru
Valoarea mică a ph-ului apei de precipitații asprește pericolul de coroziune a țevilor de
cupru. Țevile de cupru sunt simple sau protejate cu un înveliș din PVC special. Acest înveliș îi
conferă rezistență la factorii externi mecanici sau chimici, împiedicând și coroziun ea exterioară
în timp. Țeava de cupru colac izolată mecanic se găsește cu trei diametre :15 ;18 sau 22mm, iar
grosimea peretelui este de 1mm.În funcție de grosimea peretelui, țevile permit trecerea prin
instalație a unei cantități diferite de apă în rapo rt cu presiunea suportată : 37P ; 43P; 64P; 54P

31
(bar).Cuprul reprezintă un factor de protecție a mediului, fiind un metal foarte răspândit.

Fig.2 .18. Exemple de fitinguri din cupru [15]
Țevile livrate în bare și colăci și fitingurile necesare sunt accesibile.Barele de cupru vor fi
utilizate mai ales la montajele aparențe când liniaritatea perfectă reprezintă un avantaj estetic.
Țeava de cupru livrată în colac este mai flexibilă. Folosită la montajele îngropate în perete,
această permite o îndoire su ficientă pentru a realiză curbele necesare nemaifiind astfel, nevoie de
coturi lipite. Există și variante de livrare a barelor izolate cu spumă poliuretanică. Acestea vor fi
folosite în montajele aparențe, pentru a împiedica vara formarea picăturilor de co ndens. Țevile
învelite cu un strat de spumă dură se folosesc pe circuitele de apă fierbinte pentru protecția de
personal.
Conexiunea țevilor de cupru cu fitingurile potrivite este posibilă prin lipirea cu cositor.
Cositorul folosit are un punct de topire s ub 450 de grade, astfel fiind suficientă pentru acest
proces o lampă cu cartuș de gaz. Lipiturile pe conductele de cupru pot fi executate foarte bine și
de către meseriașii amatori.
2.7.Pompe pentru distribuirea apei din precipitații.
Pompele de apă sunt folosite atât pentru utilizarea directă a apei din rezervoarele
subterane sau supraterana cât și pentru pomparea apei într -un rezervor amplasat la mare înălțime
care apoi să distribuie apă prin gravitație.
Dacă apa meteorică este colectată într -o cisternă subterană și folosită la stropirea grădinii,
se poate utiliza o pompă cu piston manual. Această pompă cu piston deja de multe decenii în
același domeniu. Funcționează fără curent și reprezintă un ornament pentru orice grădină. Dacă
se stropește g rădină cu un furtun cu sită sau o țâșnitoare automată, introducerea unei pompe
electrice este indispensabilă. Pentru utilizarea obișnuită, în grădină, sunt indicate pompele mai

32
puțin costisitoare, care pot fi montate pe bormașini din comerț cu o mandrină d e 43 mm. O
asemenea pompă furnizează maxim 3000 de litri pe oră, montată pe o bormașină de 450 de wați.
Pentru că pompă să fie fixată sigur în timpul funcționării, ar trebui montată pe o scândură de
lemn. Pompele « Kama » sunt folosite la scoaterea apei di n fântâni, iazuri sau din ape curgătoare.
Ele pot alimenta rezervoarele amplasate în grădină din care apoi apa va fi folosită treptat.
Pompele cu motoare sincrone monofazice și rotorul cu magnet permanent își merită investiția.
Pompele submersibile sunt fo losite pentru a extrage apa din bazine colectoare subterane
sau din puțuri. Sunt alimentate de la rețeaua de 220 V printr -un cablu protejat. Carcasa motorului
și racordul electric sunt perfect etanșe. Pompele submersibile au sorbul chiar în corpul pompei ș i
pot goli rezervorul aproape până la golirea totală. Se recomandă ca pompa să fie imersată până
puțin deasupra fundului rezervorului pentru a împiedica antrenarea depunerilor solide (nămol).
Pompele submersibile nu au înălțimi de pompare foarte mari, dar debitele pot fi între 5000 și
150000 litri pe oră. Refularea pompei este reprezentată de un furtun având diametrul egal cu cel
al racordului pompei. Lungimea furtunului trebuie să acopere distanța de la pompă la
consumator. Anumite tipuri de pompe submersi bile sunt prevăzute cu un flotor care oprește
automat funcționarea pompei când nivelul apei este minim.
Pompele centrifuge, care pot avea puteri foarte mari și debite pe măsură se pot deosebi
prin modul în care se face pornirea. Pompele normale au la capăt ul conductei ce reprezintă
aspirația, un sorb care permite circulația apei doar înspre pompă. La acest tip de pompă, înainte
de pornire, se va face amorsarea pompei reprezentată de umplerea cu apă atât a conductei de
aspirație cât și a corpului pompei. La oprirea pompei, sorbul, ar trebui să mențină sistemul plin
cu apă astfel încât la următoarea pornire să nu mai fie necesară amorsarea.
Pompele centrifuge cu inel de apă au posibilitatea de a crea în conductă de aspirație o
depresiune suficientă pentru că a pa să urce și să fie pompată. Nu se mai face amorsarea dat,
înainte de prima pornire, se va asigura inelul de apă conform prospectului.
Pompele de tip hidrofor sunt pompe centrifuge, priza de aspirație aflându -se
perpendicular pe planul rotorului, iar cea de refulare radial față de rotor. Sunt prevăzute cu vas de
expansiune care este un recipient dimensionat în funcție de debitul nominal al pompei. În
interiorul vasul ui de expansiune, o membrană de cauciuc îl compartimentează în două: într -un
compartiment se află aer la o anumită presiune, iar celălalt compartiment apă. Atunci, în
funcționare, presiunea de refulare a pompei crește până la o anumită valoare (progra mabilă)

33
presostatul atașat pompei întrerupe curentul electric către motor. Aerul din compartimentul
vasului de expansiune va avea și el aceeași presiune (maximă).
Această presiune scade atingând presiunea de pornire, presostatul alimentează don nou
motorul cu curent electric până ajunge din nou la presiunea maximă (de oprire).
Presiunea aerului în vasul de expansiune este controlabilă cu un manometru de control și
se poate reface cu ajutorul unei pompe între 1 și 3 bari în funcție de înălțimea de pompare.
Presiunea de oprire (reglabilă în presostat) este cuprinsă între 2 și 5 bari. Scăderea presiunii
aerului din vasul de expansiune este semnalată de opriri și porniri prea dese. În această situație,
se va măsura presiunea cu manometrul auto și se va reface pr esiunea la o valoare de 1,5 -2 bar.
La procurarea pompelor hidrofor din comerț pe prospectele acestora este înscrisă
valoarea înălțimii de aspirație și valoarea înălțimii de refulare. Este indicat să se aleagă un
hidrofor cu o înălțime dev aspirație înscris ă cu cel puțin 2 -3 m mai mare decât cea din teren
(pentru siguranță).
Vasele de expansiune pot avea volume totale (apă, aer) între 4 și 5 litri. Un vas de
expansiune mai mare asigură un debit de apă mai mare, între două porniri consecutive.Uzual
această ca ntitate de apă este între 4 și 8 litri.
Pompele cu piston prezintă multe avantaje față de pompele centrifuge, dar sunt mai
scumpe. În funcție de puterea motorului presiunea la ieșirea din pompă poate fi foarte mare așa
încât pot fi alimentați consumatori aflați la înălțimi mari. Lipsa consumului de apă poate duc e la
creșteri așa de mari încât pompa poate fi distrusă. Din acest motiv pe refularea pompelor cu
piston va fi neapărat montată o supapă de siguranță calibrată corespunzător.

34
CAPITOLUL III
IMPLEMENTAREA INSTALAȚIEI ÎN CONSTRUCȚIA UNEI PENSIUNI
Pensiunea este amplasată în orașul Predeal, care este situat la cea mai mare altitudine din
România. Localizarea sa reprezintă un avantaj pentru implementarea unei instalații de exploatare
a apei din precipitații deoarece, calitatea apei colectate în aceas tă zonă, este mult mai pură decât
în alte zone datorită gradului de poluare scăzut.

Figura 3 .1. Amplasarea urbanistică a pensiunii [Google Maps]
Construcția pensiunii este de tip P+1 și are în dotare patru camere, două grupuri sanitare, o
bucătărie și un hol de recepție.
Volumetria construcției încearcă să completeze peisajul urban și nicidecum să -l inhibe.
Dar după cum se poate observa în figura 3.1., compoziția urbanistică nu este una echilibrată.
Sarpantele au o colorație variată și concurează parcă, între ele. Materialul folosit în cazul
pensiunii montane, a avut rolul de a armoniza spațiul cu celelate construcții create din țiglă
neprofilată. Punctul critic al acestui sit, a apă rut în momentul, în care s -au construit alte clădiri cu
șarpante diferite volumetric și coloristic, astfel încât, zona a devenit dezech ilibrată. Cu toate
acestea se încearcă menținerea unei linii care să amintească de nuanța principală realizată în
princip al de țigla neprofilată.
Finisajele exterioare (fig. 3.2.) ale pensiunii încearcă să armonizeze pe cât posibil, zona.
Tencuielile exterioare driscuite și vopsitoriile lavabile de culoare ciel (2) și alb (1) creează o
armonie cu acele construcții ce dețin o șarpantă albastră.

35

Fig.3 .2.Vederile laterale ale construcției
Prin placajul din piatră naturală din partea inferioară construcției (3) și balustradele din
lemn lăcuit și baltuit (6) se inceaca să completeze apartenența la natură (lemnul fiind simbolul
pădurii dimprejurul clădirii, i ar piatra reprezintă muntele). Jocul ferestrelor poziționate conferă o
lumină interioară de bună calitate și creează un ritm ascendent. Construcția propriu -zisă este
realizată din zidărie portantă din cărămidă cu goluri verti cale, cu mortar M50 -2, consolidată cu
sâmburi și centuri din beton armat, termoizolație din poliestiren și tencuială pe rabit .
Construcția propriu -zisă este realizată din zidărie portantă din cărămidă cu goluri
verticale, cu mortar M50 -2, consolidată cu s âmburi și centuri din beton armat, termoizolație din
poliestiren și tencuială pe rabit .

36
Există mici compartimentari la parter (fig. 3.3) , realizate din panouri gips -carton pe
schelet metalic si fonoizolatie din vata minerala in cazul micului depozit de l a parter, precum si
in spatiul destinat accesului la terasa.
Fig.3.3. Releveul pensiunii – parter
Potrivit sectiunii A -A (fig.3.5), gradul de rezistenta la foc al constructiei este IV si
adaposteste spatii cu risc mijlociu de incendiu. Materialele confera o calitate buna din punct de
vedere al rezistentei.

Fig.3 .4. Releveu la funda ția pensiunii

37
Placa de fundatie a cladirii este realizata stratificat, incepand cu turnarea de balast
compactat de 20 centimetri , acoperit cu 8 centimetri. Strat de nisip, apoi cu un strat separator din
carton astfaltat, placa din beton armatcu o grosime de 10 centimetri si o pardoseala din ciment
sclivisit. Lungimea totala a placii este de 8,50 metri. Pe ea se sprijina peretii fundatiei inalti de
2,1 metri. Acestia au o elevatie B.A., rectificati cu mortar M100 si un strat de amorsaj. Li s -au
prevazut o hidroizolatie din 1 membrana bitum, cu un strat de poliestiren extrudat, cu 4
centimetri grosime, fi xat cu pasta adeziva. Totodata, pentru ca este vorba despre fundatie, s -a
prevazut o protecti e a hidroizolatiei cu caramida presata plina, pentru a evita contactul direct cu
solul si respectiv umiditatea acestuia.

Fig.3 .5. Secțiunea A –A, a pensiunii stu diate
Accesul la parter se face prin micșorarea grosimeii plăcii turnate la 20 de centimetri.
Totodată se menține o hidroizonatie orizontală rigidă cu mortar M100 T cu adaos de apastop,
pentru a continua protecția împotriva umidității atmosferice. Acest adaos intensifică rezistența
interioară, intrucataceasta zonaeste cea mai expusă umidității prin implementarea instalației.
Structura pereților este realizată prin zidărie B.C.A., cu mortar M50 Z, iar în zona ferestrelor, din
tâmplărie PVC prevăzute cu gla f exterior.

38
Înălțimea parterului se impune suplimentar față de fundație cu 60 de centimetri, potrivit
noilor norme ergonomice, care prevăd ca ușile să dețină o lungime de 2,10 metri. Așadar,
parteerul, este proiectat pentru o înălțime de 2,6 metri.
Pardoseala parterului este variată. După cum se poate observa în fig. 3.3, constă în gresie,
în bucătărie, grup sanitar și hol, precum și parchet laminat în camera de oaspeți.
Platfonul ce separă parterul de etaj/ mansardă, este alcătuit dintr -un planș eul de lemn, cu
o grosime de 20 de centimetri, urmat de un strat suport, iar în partea superioară – pardoseala
etajului – constă în parchet laminat de culoarea bambusului, pentru un plus de luminozitate.
Grosimea finală a platfonului ajungând la 25 de cen timetri.

Fig.3 .6. Secțiunea B -B, longitudinală, a pensiunii
Șarpanta este construită pe un tavan fals din gips -carton, pe schelet metalic, barieră de
vapori și pe un strat de termoizolație din vată minerală. Șarpanta este din lemn, în patru ape,
prevăzută cu astereală, hidroizolație din membrane bituminoase și cop ertată cu învelitoare
LINDAB a tablă profilată tip țiglă.

39
3.1. Standarde și legislație impusă, preliminară proiectării instalației
Legislația și normele tehnice aplicabile serviciului de alime ntare cu apă și de canalizare
constau in l egea serviciului de alimentare cu apa si de canalizare , regulamentul -cadru al
serviciului de alimentare cu apă și de canalizare , contractul -cadru de furnizare/prestare a
serviciului de alimentare cu ap ă și de canalizare , determinarea debitelor de apă meteorică
evacuată prin canalizare .
A.N.R.S.C. reprezintă A utoritatea de reglementare competent ă pentru colectarea,
canalizarea și evacuarea apelor meteorice. Astfel potrivit art.209 al Ordinului A.N.R.S.C. nr.
88/20.03.2007, “apele meteorice și de suprafață din intravilanul localităților se pot evacua prin
rețeaua de canalizare realizată în sistem unitar, divizor sau mixt în fun cție de specificul
localității. “ Se impune de către autoritățile admi nistrative publice locale ca utilizatorul să încheie
cu acestea, un contract pentru colectarea, canalizarea și epurarea apelor meterice.
Potrivit art.42 alineatul 1 apa meteorică este contorizată ș i se impune un standard tarifar :
prețurile și tarifele compuse prntru serviciile publice de alimentare cu apă și de canalizare se
stabilesc pot rivit formulei :
P = a+b ;
a- Partea fixă a prețului/ tarifului (lei/ consumator) și se calculează potrivit formulei :
a =

și
b = (CV x r% + CV x d%)
Unde CF – costurile fixe ;
r% – cota de profit a operatorului economic;
d% – cota de dezvoltare;
Q – cantitatea programată la nivelul anului în care se face propunerea;
CV- cheltuielile variabile.
Așadar se impune o tarifare a apelor meteorice, chiar dacă există sau nu o instalație de
exploatare a acestei resurse. Reglementarea de mai sus aduce încă un motiv nevoii de colectare a
apei meteorice. În caz contrar se va percepe această taxă în mod supl imentar.
În art.2 15 alin.1, se continuă determinarea cantităților de apă meteorică ce este preluată
de rețeaua de canalizare. Astfel “se înmulțește cantitatea specifică de apă pluvial ă, comunicată de

40
A.N.M. pentru perioada anterioară emiterii facturii, cu suprafața totală ale incintelor construite și
neconstruite, declarate de fiecare utilizator și cu coeficienți de sc urgere recomandați de SR 1846 –
1:2006. “
Măsurile necesare ce trebuiesc luate pentru colectarea debitelor de apă meteorice în
bazine sunt prevăzute în art.2013 al Ordinului O.R.N.C.S., și anume:
– “împedicarea sedimentării suspensiilor;
– îndepartarea depunerilor imediat după trecerea ploii și golirea bazinului pentru ca acestea
să nu intre în putrefacție;
– menținerea în stare permanentă de funcționare a sistemului de curățare, asigurându -se
protecția contra vandalismului;
– realizarea unei bune spălări și dezinfecții pentru a împiedica răspândirea mirosului sau a
diverșilor vectori (muște, țânțari etc.), care împrăștie bacterii și viruși ce pot afecta
sănătatea populației din zonă;
– împiedicarea înghețării apei din precipitațiile căzute iarna, în cazul scăderii temperaturii
sub cea de îngheț;
– trebuie adoptate măsuri contra tendinței de folosire a bazinelor de r etenție drept depozite
de gunoi. “
Potrivit Legii nr.241/22.06.2006 modalitatea de captare a apelor meteorice atinge toate cele
trei litere prevăzute: “lit.a. dezvoltă și extinde serviciul de alimentare cu apă, în scopul
îmbunătățirii condițiilor de viață , în scopul economisirii apei potabile. Lit. b. conservă și
protejează mediul neavând implicații voluntare în sfera sănătății publice. Lit. c. este capabil să
susțină dezvoltarea economico -socială, stimulând dezvoltarea durabilă a comunităților “ ( în
special în industria ecoturistică).
Totodată se continuă legislația definind în prezenta lege, art. 214. : “principalele lucrări
de întreținere:
– verificarea și înlocuirea grătarelor gurilor de scurgere;
– scoaterea nămolului depus în depozitele gurilor de scurgere;
– umplerea cu apă a gurilor de scurgere;
– curățarea bazinelor de retenție. “[3]
În art. 211. sunt precizate prin aliniatele 1 -8, câteva norme de întreținere a i nstalațiilor de
captare a apei:

41
1. “Curățarea gurilor de scurgere, cu depozit și sifon, guri de scurgere specifice
rețelei în procedeu unitar, se face obligatoriu înaintea sezonului ploios și după
ploi puternice pentru a se putea depista care sunt gurile inactive.
2. În timpul operației de curățare, nămolul îndepărtat manual nu se va depo zita
direct pe trotuar, ci în saci de plastic, care vor fi transportați la terminarea
operației la stația de epurare a apelor uzate.
3. După curățarea mecanică, gura de scurgere se spală, cu apă din cisternă, pentru
îndepărtarea urmelor de nămol și asigurarea umplerii gurii cu apă pentru
realizarea închiderii hidraulice.
4. Personalul care face curățarea va aprecia dacă există nămol și sub dispozitivul
care asigură garda hidraulică iar dacă apa nu curge se va continua spălarea până se
sparge eventualul dop format .
5. În cazul spălării mecanice, nămolul aspirat de utilaj nu va fi deversat în rețeaua de
canalizare prin gura de scurgere spălată și nici printr -un cămin alăturat pentru a nu
provoca accelerarea depunerilor pe colector.
6. După terminarea operațiunii de spălar e, gura de scurgere trebuie să rămână plină
cu apă, verificându -se dacă nivelul rămas este comparabil cu nivelul normal
de asigurare a închiderii hidraulice.
7. De regulă, în ziua următoare se va face o inspecție a gurilor de scurgere curățate
verifi cându -se, prin scoaterea grătarului, dacă apa a rămas la cota ce asigură
închiderea hidraulică sau se simte prezența mirosului caracteristic.
8. Gura de canalizare care nu are apă sau se simte un miros puternic de canalizare
trebuie refăcută deoarece prezintă defecțiuni constructive; nu este etanșă, pierde
apă, sau elementele ce asigură garda hidraulică sunt deteriorate. “[3]
3.2.Calcule tehnice .Stabilirea cantităților de apă necesare
 Consumul mediu zilnic se stabilește cu formula:
Qzi med =1,2 ∑
[m3/zi],
Din care: 1,2- reprezintă sporul de 20% pentru acoperirea pierderilor inevitabile ;
Nti- numărul total de consumatori ;
qi- norma de consum ( consumul de apă), în l/om -zi

42
Consumurile specifice minime pentru satisfacerea centrelor populate sunt date de tabelul 3.1
Numărul
locuitorilor
din centrul
populat Consumul
specific
minim qi
l/om-zi Coeficienții de
variație a
consumului: Numărul
locuitorilor
din centrul
populat Consumul
specific qi
l/om-zi Coeficienții de
variație a
consumului:
hzi horar hzi horar
Pana la
10000 80
1,4
1,70
50001 –
100000 120
1,3
1,35

10000 –
50000
100
1,4
1,50
Peste
100000
150
1,2

1,25
Tabel 3.1. Consumurile specifice minime de apă potabilă și coeficienții de variație a consumului
în centrele populate [9]
Orașul Predeal se încadrează ca număr de locuitori, până la 10000, conform tabelul ui dat
mai sus . Așadar în urma coeficienților determinați prin calcu l mai jos , rezultă :
Qzi med = 1,2 x
=1,2 x 0,8 = 0,96 m3/zi
 Debitele apelor de ploaie, care se scurg de pe acoperișurile, terasele, pereții curțile de
lumina etc. ale pensiunii se face conform STAS 5433 -62. Formula de cal cul care
determină debitul este :
Q=0,0001× I ×∑Ω×S c,
În care: Q – este debitul de calcul în 1/s ;
I – Intensitatea ploii de calcul, în 1/s x ha
Ω – Coeficientul de scurgere;
Sc – Suprafața de scurgere de calcul, în m2 .
Valoarea intensității ploii de calcul, pentru durata critică de 5 min. se stabilește în funcție de
caracteristicile arhitectonice și funcționale ale clădirii, conform datelor din tabelul 3.2. Datele din
tabel sunt valori medii cărora le corespund următoare le frecvențe ale ploii de calcul :
– Pentru I= 330 l/s × ha, frecvența ½ ;
– Pentru I= 370 l/s × ha, frecvența 1/3;
– Pentru I – 440 l/s × ha, frecvența 1/5.

43
Denumirea clădirii Intensitatea I
l/s×ha
Locuințe, clădiri publice, școli 330
Spitale, teatre, magazine, cinematografe. 370
Clădiri monumentale, muzee 400
Tabelul 3. 2 Valoarea intensității ploii de calcul, pentru durata critică de 5 min. în funcție
de caracteristicile arhitecton ice și funcționale ale clădirii [9]
Aceste frecvențe sunt independente de frecvențele ce se stabilesc conform STAS 1846 -50
pentru incintele exterioare ale localităților populate sau ale zonelor industrial.
Durata critică a ploii de calcul se stabilește prin apreciere și se verifică apoi pr in calcul ,
după alegerea diametrelor conductelor cu relația :
T=2+t c ,
În care : t – este durata critică a ploii de calcul, în min. ;
tc – timpul de scurgere prin conductele orizontale de canalizare interioară, până
la secțiunea de calcul, în min.
Pentru construcții care adăpostesc materiale, opere de artă etc.de mare valoare, intensitatea
ploii de calcul se ia de 1000 l/s x ha.
Pentru ploi cu o durată mai mare decât 5 min. se folosește coefic ientul de corecție din
tabelul 3 .3.
T, in min 5 6 7 8 9 10
m 1 0,91 0,85 0,80 0,75 0,70
Tab.3.3. Valorile coeficientului de corecție m în funcție de durata t a ploii [9]
Valorile coeficientului de scurgere Ω sunt date în tabelul 3.4.
Natura suprafeței de scurgere Ω
Învelitori metalice, de ardezie, de țiglă smălțuită 0,95
Învelitori din țiglă nesmălțuită 0,90
Terase asfaltate, betonate 0,85 – 0,90
Pereți 0,50 – 0,60
Pavaje cu asfalt din beton 0,80 – 0,95
Tabelul 3.4. Valorile coeficientului de scurgere Ω [9]

44
Suprafața de scurgere de calcul a unei suprafețe plane de ploaie se determină cu formula :
Sc = a x S [m2]
În care : a – este un coeficient determinat în funcție de unghiul diedru A, făcut de
suprafața plană de ploaie cu planul orizontal și unghiul direcției ploii cu planul orizontal ;
S – suprafața receptoare de ploaie în m2.
Valorile coeficientului a, pentru diferite m ărimi ale unghiului a sunt date în tabelul .3.5.
A,grade 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
a 1 1,12 1,20 1,25 1,25 1,22 1,16 1,06 0,92 0,75
Tabelul 3.5. Valorile coeficientului a, pentru diferit e valori ale unghiului diedru A [9]
Datorită șarpantei ce este construită cu patru înclinații diferite, suprafața de scurgere va fi
calculată prin suma tuturor planurilor obținute la unghiurile date conform fig. 3.7: 21o, 31o, 33o și
respectiv 42o

Fig. 3.7 . Planul învelitoarei .
Suprafaț a receptoare de ploaie totală este egală cu 90,4 m2 din care :
STC= l’ x L
Unde : STC – suprafața de calcul al planului înclinat [m2];

45
l’ – lățimea suprafeței înclinate la unghiul de calcul [m];
L – lungimea superioară bazei șarpantei situată în punctul maxim de altitudine
necesar obținerii unghiului de calcul [m].
STc’= l’ x α
Unde: S Tc’ – suprafața nesupusă decupajului necesar efectuării unghiului de calculat
[m2];
α- lungimea de bază a învelitoarei, supusă decupajului necesar obținerii unghiului
de calcul [m].
SD=

Unde: S D – suprafața decupată a planului de calcul al șarpantei ce realizează înclinația
unghiului de c alcul [m2]
S= S TC – SD
Atunci pentru unghiul de 21o confo rm dimensiunilor prevăzute in fig.4.3.30. vom
calcula :
STC = 2,80 x 4,96 = 13,888 m2
STc’= 2,80 x 3,78 = 10,58 m2
SD=
=1,65 m2
S20o=13,88 -1,65 = 12,23 m2
Coeficientu l a = 1,20 (conform tabelului 3.5)
Pentru unghiul de 31o vom calcula puțin diferit, datorită particularităților simplificate ale
suprafeței învelitoarei Astfel se înregistrează următoarele rezultate:
STC = 5,47 x 9,35 = 51,19+1* = 52,19 m2
*se adaugă 1 m2
suplimentar datorită adaosului necesar proiectării șarpantei la înclinația de 31o
SD= 9,35- 3,10 = 4,81 m2
S31o=52,19 – 4,81 = 47,38 m2
a~30o=1,25
Pentru ughiul de 33o, se calculează :
STC =4,96 x 3,79 = 18,79 m2
STc’= 3,79 x 2,5 – 9,47 m2

46
SD=
=
4,66
S33o=18,78 – 4,66 = 14,13 m2
a~30o= 1,25
Pentru a afla valoarea lui S 42o, putem aduna suprafețele calculate mai sus și să deducem
valoarea să prin diferența față de suprafața totală a învelitoarei care este de 90,40 m2:
S21o+S31o+S33o = 12,23 + 47,38+14,13 = 73,74 m2
S42o= 90,40 – 73,74 = 16,66 m2
Așadar valoarea lui S c este :
Sc= (S 21o x a21o) + (S 31o x a31o) +( S33o+ a21o) + ( S42o+a 42o)= (12,23 x 1,20) + (47,38 x 1,25) +
(14,13×1,25) + (16,66 x 1,25)=112,37 m2
Atunci debitul de ploaie (vezi pag.47) este egal cu :
Q = 0,0 001 x 330 x 0, 95 x 112,37 = 3,52
3.2.1.Dimensionarea rezervoarelor de apă.
Capacitatea rezervoarelor de apă se determină în funcție de rolul și amplasarea lor și de
modul de funcționare a pompelor alimentare.
 Rezervoarele de înălțime alimentate cu pompe pornite manual se dimensionează cu
formula ce dă volumul util.
Vn=
[l],
Unde :q – consumul z ilnic maxim de apă al clădirii ;
N – numărul de porniri pe zi al pompelor (până la 6 porniri pe zi).
 Rezervoarele de înălțime cu pompe pornite automat se dimensionează de asemenea
pentru volumul util în următoarele două cazuri :
– Pentru qe<
Vn=

qe (q – qe) [l] ;
– Pentru qe>
Vn=
[l] ;
Unde : qe – consumul de apă din clădire, în l/min ;
q – debitul pompei, corespunzător înălțimii la car e este amplasat rezervorul, plu s 2 m3
H2O , în l/min ;
N – numărul de porniri pe oră ale pompei (4 -10 porniri).

47
(1) Așadar calculul pentru instalația de utilizare a apei din precipitații în scopuri de
mentenanță :
qe=
=5 Vn=

=9,7 litri
(2) Calculul pentru sistemul secundar de exploatare a apei din precipitații în scop de
ambient :
qe=
=5 V n=

= litri
3.2.2 Dimensionarea instalațiilor de curățire a apelor.
Pentru a fi utilizată în scopuri de igienizare, apa din precipitații trebuie să îndeplinească acele
condiții ale apei potabile.
 Dimensiopnarea densipatoarelor.
Deznisiparea are ca scop reținerea în bazine special amenajate a nisipului și reprezintă prima
treaptă de limpezire în procesul de tratare a apei .

Fig. 3.8. Desnisipator orizontal
1- camera de liniștire, 2 -grătare pentru reținerea suspensiilor plutitoare grosiere, 3 -camera
de sedimentare, 4 -praguri, stavilare, 5 -dispoz itive de evacuare a nisipului [6]
a) Deznisipatoare le orizontale se dimensionează pentru o viteză de traversare a apei
vc=0,3 m/s si cuprinsă în anumite perioade între 0,1 si 0,5 m/s.
Lungimea camerei de depundere rezultă din ecuația :
L =
[m],
In care H – adân cimea spațiului de depunere și care ia de 1,2 -2,5 m ;
Vc – viteza de traversare a apei în m/s ;
ᾳ – un coeficient cu valori cuprinse între 1,5 si 2 ;
vs – viteza de sedimentare, în m/s.
L=
= 0,76 m

48
Lărgimea unei camere de deschidere se determină cu formula :
B =

In care : Q – debitul, în m3/s;
N – numărul camerelor .
Dimensiunile B se referă la partea superioară cu pereți verticali, de la care secțiunea
transversală a camerei densipatorului căpăta forma unei pâlnii.
B=
=0.0077 m
b) Deznisipat oarele verticale cu mișcare ascensională simplă a apei se const ruiesc cu formă
prismatică sau cilindrică. Nisipul se depune pe fundul conic sau piramidal cu pantă ≥45o ,
dimensionat pentru 1 -2 zile de apă infiltrată. Apa limpezită se ridică prin spațiu inelar cu o viteză
ascensională, va cuprins ă între 0,02 și 0,05m/s.
Timpul de trecere al apei se ia T= 30…100 s.
Secțiunea orizontală a unei camere se determină cu formula :
S =
[m2],
În care n este numărul de camere.
 Dimensionarea decantoarelor
Aceasta trebuie să asigure sedimentarea unui procent din totalul suspensiilor care la apa
potabilă se ia de 70% -80% limpezimea definitivă fiind asigurată prin instalațiile care
urmează după decantare.
Adâncimea totală a decantoarelor se alege între 3 și 6 m și rezultă din formulă :
H= H a + H n+H g
In care : Ha – adâncimea utilă, fiind cuprinsă între 1,5 si 5 m;
Hn – adâncimea pentru depunerile de n ămol;
Hg – adâncimea pentru gheață, care se ia între 0,3 si 0,5 m.
H= 2+0,5+0,5=3
a) Decontoarele orizontale se dimensionează luând în calcul faptul că viteza în camera de
distribuție trebuie să fie mai mare decât 0,5 m/s, pentru a nu se produce depuneri. Viteza
în camera de sedimentare se determină cu formula :
Vc =
[m/s],
In care : Q – debitul instalației, în m3/s;

49
N – numărul bazinelor de sedimentare;
B – lățimea unui bazin, în m;
Hn – adâncimea utilă medie a bazinului, în m .
Pentru decantare fără coagulant, v c ≤ 5 mm/s (de obicei v c = 1…2 mm/s) , iar
pentru decantare cu coagulanți , vc≤10 mm/s.
Viteza de sedimentare se ia din diagrama de sedimentare, iar dacă nu există curbe
determinate experimental se poate lua vc – 0,5 … 0,6 mm/s.
Vc =
=0,0013 m/s
Decantoarele verticale se dimensionează ținând seama că sunt indicate în special pentru
apa tratată cu coagulanți și că sunt mai economice decât cele orizontale numai la un debit mai
mic decât 30000 m2 /zi.
Viteza de pătrundere a apei într -un cilindru concentric de jos în sus se ia vc = 20…30
mm/s, iar viteza în spațiu inelar v r = 0,5…0,75 mm/s.
Adâncimea părții cilindrice a decantorului se ia:
H = 3,6 t v v ≤ 6 m,
În care : t – timpul de parcurgere, în h (de obicei t = 2…3 h).
Tubul central are adâncimea de h =0,8 H
Numărul bazinelor se calculeaz ă cu formula:
N =
,
În care: S – secțiunea spațiului inelar pe care-l parcurge apa potabilă în mișcarea ei ascensională.
3.2.3. Calculul hidraulic al conductelor de canalizare.
 Conducte exterioare.
Dimensionarea conductelor de canaliza re se face pe baza calculului hi draulic, prin care se
determină diametrul și panta conductei.
La calculul conductelor de canalizare se utilizează formula lui Chezy:
V = C√ ,
In care : v – viteza de scurgere ;
C – coeficient care depinde de R (raza hidraulică )
i – panta hidraulică .

50
Valoarea lui C dupa Pavlovski – Manning este :
C = k
,
Unde : k – coeficientul de rigozitate, care pentru tuburile obișnuite de canalizare se ia în egal cu
74 :
R – raza hidraulică .
C= 74 x
= 74 x 0,027 = 1,998
Din relațiile de mai sus rezulta valoarea debitului de curgere :
Q = Sv = k x R2/3 x i1/2
Q = Sv = 74 x 0,32 x 0,070 = 1,62
Diagramele calculate cu ajutorul acestei formule de curgere cu umplere completă pentru
conducte circu lare și ovoidale au fost date (t abelul 3.4. și tabelul 3 .5. )
Pentru a obține valorile debitelor și vitezelor la u mplerea parțială a tuburilor se
multiplică valorile din diagrame cu valorile rezultate din figura 4.3.24. în care se dau variațiile
debitului și vitezei în canale circulare și ovoidale în funcție de gradul de umplere.
Diametrul conductelor de canalizare se determină pentru debitul maxim al apelor uzate
(fără apă de ploaie).

Figura 3.9.Graficul consumului de ap ă [9]
 Dimensionarea conductelor de canalizare interioare.
Dimensionarea conductelor pentru ape m eteorice se face în funcție de debitul de ca lcul,
viteza apei din conducte , panta și gradul de umplere, conform STAS 5433 -62. Viteza minimă a
apelor pluviale în conducte închise cu scurgere liberă se alege de 0,7 m/s.

51
Viteza maximă în tuburile din fontă de scurgere, beton armat sau ceramică se poate lua de 5
m/s, iar în cele din beton simplu sau azbociment, de 3 m/s.
Viteza apei în conducte se poate c alcula cu ajutorul formulelor, astfel :
V = C √ ; R =
; C = √
√ ;
În care : v – viteza de curgere a apei, in m/s ;
C – coeficient care depinde de R și m;
i – panta hidraulic ă ;
S – raza hidraulic ă a conductei, în m ;
P – perimetrul udat, în m;
m – coeficientul de rugozitate, care se ia 0,10 pentru conducte din fonta și 0,35
pentru tuburile și rigolele din beton.
R=
=0,0088
V= 36,44 √ =3,41 ~ 3,5
C= √
√ =
= 36,44
Panta hidraulic ă se consider ă egală cu panta conductei. Panta conductei se alege în
funcție de diametrul conductei, de debitul de calcul, de natura apei canalizate, de materialul
conductei și de traseul acesteia. Pentru tuburile de scurgere din fontă, pantele normale și m inime
sunt date în tabelul.3.6.
Diametrul
mm Ape meteorice și conventional curate
Pante minime
50 0.020
70 0.015
100 0.008
125 0.006
150 0.005
200 0.004
Tabelul 3.6. Pantele minime in mm, ale conductelor de canalizare interioară [9]

52
Gradul de umplere maxim al conductelor la debitu l de calcul se ia din tabelul 3.7. În
funcție de diametrul conductei și de natura apelor canalizate. Determinarea di ametrului
conductelor se face cu ajutorul formulelor, tabelelor sau diagramelor uzuale de calcul.
Diametrul
Mm
Gradul de umplere u =

Ape menajere și
similare Ape industriale
convențional curate Ape meteorice
50 0.5 0.6 0.6
70 0.5 0.7 0.7
100 0.6 0.8 0.8
125 0.6 0.8 0.9
150 0.65 0.9 1
200 0.7 0.9 1
Tabelul 3.7. Gradul de umplere maxim al conductelor la debitul de calcul în funcție de diametrul
conductei și de natur a apelor canalizate [9]
Pentru dimensionarea diametrelor conductelor orizontale de canalizare din tuburi de fontă
de scurgere, prin STAS 1795 -61 se recomandă utilizar ea datelor din tabelul 3.8., întocmit după
formula lui Gorbacev pentru cond ucte cu umplere pe jumătate și pentru m= 0,10.
Dimensionarea coloanelor verticale se va face ținând seama că viteza în conducte să nu
depășească 4 m/s ; în cazul când această viteză este depășită se vor prevedea ventilaț ii secundare
sau suplimentare. Calculând viteza de curgere a apei meteorice din coloane ce presupun un
diametru de 150 mm., s -a constatat o valoare de 3,41 m/s < 4 m/s, ceea ce validează utilizarea l or
eficientă în ins talație, neavând nevoie de ventilații secundare. Dimensionarea se poate face în
funcție de capacitatea de trecere a coloanelor verticale. Valorile capacităților de trecere, în 1/s,
pentru diferite diametre ale coloanelor și viteze de scurgere sunt date în t abelul 3.8. Așadar,
conform calcului vitezei de curgere a apei în conducte (pagina 58), la rezultatul obținut prin
aproximație, se deduce o viteză de curgere de 3,5, având o capacitate de trecere a coloanelor
verticale de 16 l/s. Dimensionarea conductelor de ventilație se face în funcție de diametrul
conductei de scurgere ventilată cu datele din tabelul 3.9

53
V
m/s Conducte cu diametrul, în mm de :
50 70 100 125 150 200
0.5 0.25 0.8 1.3 1.70 2 4
1 0.50 1 2.3 3.50 4.6 7.5
2 1 2.5 4.5 5.20 9 14
2.5 1.5 3 5.8 8.10 11.5 16
3 1.8 3.5 7 10 14 22
3.5 2 4.4 7.7 11.80 16 25
4 2.25 5 9 13 19 29
5 2.9 6 11 16 23 37
6 3.2 7.5 13 19 28 44
8 4 10 17.5 25 38 64
9 4.8 11 20 28 43 75
10 5.5 12.5 22 32 47 82
Tabelul 3.8. Capacitățile de trecere a coloanelor vertical, în l/s [9]
Dimensionarea conductelor de scurgere executate din țevi PVC -rigid tip U se poate face
pe baza acelorași formule, tabele și diagrame de calcul ținând seama de diametrul interior al
țevilor.
Diametrul conductelor
orizontale sau al
coloanelor de scurgere
mm Diametrul conductelor
orizontale de ventilație
mm Diametrul conductei de
ventilație secundară
mm

50 50 25
70 50 32
100 50 – 100 38
125 100 50
150 125 70
200 150 100
Tabelul 3.9 Dimensiunile conductelor de ventilație [9]

54
CAPITOLUL IV
EXPLOATARE APEI METEORICE
Instalația pe care o propun vine să satisfacă atât nevoia de înlocuire a apei potabile în
anumite activități de mentenanță în cadrul pensiunii, cât și pentru a oferi mult confort turiștilor.
Se presupune eronat că ec onomisirea unei resurse, va scădea gradul de confort al turistului. Ideile
cu care vin în completarea acestui proiect, vor demonstra contrariul.
Voi amenaja în spațiul de recepție o cascadă, într -un circuit închis, în care apa, provenită
din colector, va circula din bazin în bazin până va ajunge din nou în colectorul cu apă meteorică.
Astfel, acest circuit nu îngăduie risipa, ci doar se exploatează în scop estetic, până în momentul
în care această apă este utilizată în mentenanță. De asemenea, surplusul ap ei meteorice dintr -o
lună se poate direcționa către un alt colector, care să păstreze acești metri cubi pentru perioada
iernii, unde în zona demisolului voi amenaja o cameră frigorifică, în care să transforme apa în
gheață, pentru a construi un bar de ghea ță pe timpul iernii. Astfel că turiștii după ce se întorc de
la ski să poată să se distreze într -o ambianță nonconformista: să stea pe o canapea din gheață și
să-și bea băutura preferată la barul amenajat din apa meteorică.
După cum am menționat in capit olul 1, Institutul Național de Statistică a precizat că în
medie o persoană consumă 35 de litri la utilizarea toaletei/zi și aproximativ 24 de litri/zi pentru
mașina de spălat. Presupunând un regim de ocupare totala, la capacitatea maxima, a unei luni,
pensiunea va consuma o cantitate de 5250 de litri pentru toaleta si 720 de litri pentru mașina de
spălat, rezultând un total de 5970 de litri.
Știind că suprafața totală de colectare a apei din precipitații este de 90.4 m2, voi încerca
să realizez o simular e pentru a ilustra gradul de înlocuire al fiecărei luni cu apă meteorică
(potrivit valorilor medii multianuale ale cantităților de precipitații înregistrate î n Stația
Meteorologică Ghimbav, din tabelul 1.1.)

55

Fig.4.1. Graficul cantităților de precipitații medii lunare înregistrate în anii 2013 -2014 conform
Stației Meteorologice Ghimbav

Fig.4. 2. Cantitățile estimate a fi colectate pe suprafața șarpantei de 90,4 m2și regimul de
consum al apei potabile în l, în anul 2014
20…I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII27.4
3.4 34.9 118.5
94.4
76 115.4
60.6
34.4 59.8 60.8
41.3 24.9 24.5 32.8 36 107.4 98.8
31 76.2 72.8 72
26.8
8.4 2014 2013
Consum
2014
2013020004000600080001000012000
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Consum 7291 6770 5760 5970 5428 4584 2430 2985 1800 4608 5610 7350
2014 2440.8 307.36 3155 10712 8533.8 6870.4 10432 5478.2 3109.8 5405.9 5496.3 3733.5
2013 2251 2214.8 2965.1 3254.4 9709 8931.5 2802.4 6888.5 6581.1 6508.8 2422.7 759.36

56
4.1. Instalația de captare și exploatare a apei meteorice în scop de mentenanță
Sistemul are la bază două rezervare de acumulare și este realizat prin combinarea
instalației cu recipient de colectare a apei meteorice și a sistemului universal de colectare a apei
meteorice prin cuplarea recipientului la pompă (capitolul II). Din cele două colectoare, unul este
de bază; având capacitatea de 11 m3 și este implementat în experiorul construcției la 2 m
distanță, respectiv în interiorul casei de apă. E l are rolul de a distribui prin hidrofor, apa
meteorică necesară pentru uzul mașinii de spălat și cl ătirea toaletei .

Fig.4.3. Instalația de captare și distribuție a apei meteorice în pensiune.
Calitatea apei se observă în sistemul de epurare utilizat în instalație: s -a implementat în
jgheabul din tablă zincata, o sită pentru separarea apei meteorice de anumite impurități mari de
pe acoperiș. De asemenea, în burlan s -a implementat și un filtru pe ntru a epura apa. Rețeaua de
conectare a burlanului cu rezervorul de acumulare a apei meteorice, se realizează prin conducte
de tip KA. Apa meteorică din țeava de tip KA, ajunge direct în rezervorul de acumulare, trecând
printr -un denisipator, apoi printr -un decantor, urmat de un filtru final, care o va epura la o

57
calitate superioară. Astfel se evită orice impuritate ce ar putea interveni în sistem, datorită
factorilor externi de pe acoperiș și mai ales a poluării.
Din rezervor, apa meteorică este trecută d in nou printr – un filtru, într -o țeavă pexal care
face conexiunea din rezervor, către interiorul pensiunii, căreia i se adaugă filtre de epurare a apei
și câte o pompă electrică, pentru a distribui sub presiune, apa necesară la momentul respectiv în
interior, cu scop de mentenanță.
Rezervorul are prevăzut o țeava suplimentară din pexal, care va face legătura cu un alt
rezervor de acumulare a surplusului de apă meteorică. Această țeavă este implementată în partea
superioară a rezervorului de acumulare a ape i de bază, tocmai pentru a elimina riscul de umplere
totală și a rămâne fără capacitatea necesară de depozitare suplimentară a apei. În cazul
precipitațiilor, acest lucru nu poate fi ținut sub control, la anumiți parametri în orice oră a zilei.
Așadar acea stă țeavă permite ca în cazul de umplere totală a acestui rezervor, să se permită
distribuirea surplusului de apă în rezervorul suplimentar, care este amenajat în interiorul
pensiunii, în demisolul acesteia. Prin acest sistem, rezervorul va fi umplut în pr ocentaj de 90%.
Restul fiind condus cu scopul de a utiliza această apă, în special în perioada iernii, când se
dorește ca această apă să fie transformată în gheață, pentru a construi un bar în curtea pensiunii.
Așadar, pentru instalația de captare și dist ribuție a apei meteorice în interiorul pensiunii, se va
avea în vedere un necesar de: 11 metri de țeavă de pexal, 2 denisipatoare, 2 decantoare, 2 filtre
pentru conducte, un rezervor de acumulare a apei meteorice cu o capacitate de 11 m3, un filtru
pentru burlan, o sită, un hidrofor de 9 litri, precum și 5,1 de metri lungime, țeava KA. Totodată
pentru realizarea unghiurilor, conform proiectării, se va avea în calcul 13 fitinguri, dar și 3
robineți utilizați în momentul întreținerii, pentru a stopa distribuț ia apei, pentru o perioadă
determinată de timp. Țevile de intrare și de ieșire a apei din precipitații străbat pereții
construcției. Trecerile țevilor prin pereți trebuie să fie etanșe pentru a împiedica inundarea
subansamblurilor. Etanșările acestor trece ri trebuie făcute cu profesionalism, combinând
eventual mai multe materiale de etanșare (spumă poliuretanică, bitum, clor cauciuc etc.).
Conducta de preaplin care deversează rețeaua de canalizare va fi prevăzută cu un sifon de același
diametru.

58

4.2. Instalația de exploatare a apei meteorice în amenajarea pensiunii
Din rezervorul de bază, se implementează la parter, o țeavă pexal suplimentară
prevăzută cu filtru și pompă, cu o capacitate maximă de presiune, de 3 litri. Conducta face
legătură cu sistemul de ambient – cascadă, realizat la parter, în zona recepției.
Pentru realizarea acestui sistem se vor instala trei bazine: fiecare cu o capacitate de 20
de litri (fig. 4.4.). Bazinul superior este prevăzut cu o conduct ă de alimentare cu apa, din pexal,
care va distribui prin hidrofor, o
cantitate de 50 de litri de apa.
Prin umplerea acestui bazin, apa –
surplus va ajunge în al doilea
bazin, așa încât apa din acesta, la
faza de umplere în surplus, să
cadă în ultimul bazin; care este
prevăzut cu o conductă KA, ce
va face legătura cu rezervorul,
acumulator de bază .
Fig.4.4. Sistemul de curgere a apei meteorice în cascadă
Astfel, apa din cele trei bazine formează o cascadă. Practic se formează un circuit închis,
iar apa nu este utilizată, decât în scop ambiental și nu este nicidecum consumată, ci doar pusă în
circulație. Pentru realizarea acestei instalații se va avea în vedere, conform fig.4.3., o țeava KA
de 5 m, 6 fitinguri pentru realizarea unghiurilor și un filtr u. Totodată o țeava pexal de 7,83 m, un
filtru și o pompă de 3 litri presiune de distribuție a apei /s.
4.2.1 . Instalația necesară pentru realizarea barului de gheață.
Instalația presupune o conexiune între rezervorul de bază, din exterior și un rezervor
secundar, de acumulare a surplusului de apă meteorică situat în interiorul pensiunii.Instalația are
prevăzută o țeavă pexal, care va face legătura între rezervoare. Acea stă țeavă este implementată
în partea superioară a rezervorului de acumulare de bază, tocmai pentru a permite ca în cazul de
umplere totală a acestui rezervor, să se permită distribuirea surplusului de apă în rezervorul
suplimentar, care este amenajat în i nteriorul pensiunii, în demisolul acesteia. Prin acest sistem,
rezervorul va fi umplut în procentaj de 90%. Restul fiind condus cu scopul de a utiliza această

59
apă, în special în perioada iernii, când se dorește că această apă să fie transformată în gheață,
pentru a construi un bar în curtea pensiunii.
Pentru realizarea barului de gheață avem nevoie de o cameră frigorifică realizată în
demisol, așa încât să umplem anumite matrițe necesare realizării barului din gheață.

Fig.4.5. Reprezentare în perspectivă la două puncte de fugă, vedere frontală și axonometrie
izometrică a barului de gheață.
Dimensiunile barului sunt: 3 m lungime, 3 metri lățime, 2 metri înălțimea totală și respectiv 1
metru delimitarea zidurilor barului. Așadar a vea fi nevoie de 9 m2 de gheață pentru suprafața
podelei, 10,5 m2 pentru delimitarea zidurilor cu grosime de 12,5 cm , 1 m2 pentru plafon cu 12,5
grosime si 2 m2 pentru stâlpii de susținere ai plafonului. Stâlpii au o grosime de 25 de cm .
Un metru cub de apa transformat în gheață , va realiza 4 m2 de construcție a barului, având o
grosime a peretelui de 25 de cm. Așadar având un total de 17,7 m2 vom calcula necesarul de ap ă
exprimat in m3:
Na = S total : Nr
Unde: Na – necesarul de apă expri mat in m3;
Nr – suprafața rezultată dintr -un m3 având o grosime de 25 cm de construcție ;
S total – suprafața totală dorită .
17,5 : 4 = 4,37 [m3]

60

Pentru realizarea acestor lucruri se va avea nevoie de o cameră frigorifică, situată în
demisolul pensiunii și racordată la rezervorul secundar printr -o conductă pexal.Distribuția apei se
va face printr -un hidrofor și un robinet, ce va distribui apa meteor ică spre congelare.
Fig.4.6 . Canapea și măsuță din gheață, dintr -un m3 de gheață
Pentru realizarea acestor lucruri se va avea nevoie de o cameră frigorifică, situată în
demisolul pensiunii și racordată la rezervorul secundar printr -o conductă pexal. Distribuția apei
se va face printr -un hidrofor și un robinet, ce va distribui apa meteorică spre congelare.

61
CAPITOLUL V
ANALIZA ECONOMICĂ A INVESTIȚIEI
Procesul de investiție presupune achiziția, construcția și montajul instalației (investiție
tehnică) precum și o investiție comercială (rebranduire, publicitate). Politica generală de
investiție a întreprinderii este internă: prin implementarea unei noi t ehnologii de economisire a
apei potabile. Instalația reprezintă din acest punct de vedere o strategie internă concretizată în
consolidarea poziției pe piață.
Un criteriu important al investiției, presupune cel al riscului. Implementarea instalației
presupune un risc foarte scăzut ca urmare a unor corecții aduse în regimul de consum al apei
potabile.
Din perspectiva intrărilor și ieșirilor de fluxuri de nume rar din întreprindere, această
investiție presupune ieșiri și intrări eșalonate pe întreaga durată de viață economică a ei.

Fig.5.1. Graficul intrărilor și ieșirilor de fluxuri de numerar pe între aga durată de viață
economică [10]
Potrivit graficului din fig 5.1 t0 reprezintă timpul de început al investiției, care presupune
ieșirile fluxurilor de numerar necesare realizării proiectului. T1, t2 reprezintă intrările – ce
presupun deja venituri prin economisirea apei potabile – și ieșirile concretizate prin cheltuieli
minimale de întreținere a instalației (conform legislației de la capitolul III). Toate acestea vor
avea ca rezultat final (tn), o creștere economică a firmei, prin scăderea cheltuielilor cu utilitățile
(apa potabilă) interv alul t 0 și tn reprezintă durata de viață economică a investiției, care se
concretizează în final cu o marja de profit.

62
5.1. Costuri de achiziție
Denumire U.M. Necesar Cost U.M.
(cu TVA)
RON Cost neccesar
(cu TVA)
RON
Desnisipator buc 2 3,73 7,46
Decantor buc 2 230, 460
Filtru buc 3 26.46 79,38
Hidrofor buc 3 408,99 1226
Rezervor de
acumulare cu o
capacitate de 11 m3 l 1 5200 5200
fitinguri buc 19 2,85 54,15
Țeavă KA m 15 7,80 117
Țeavă pexal m 19 3,73 70,87
Sită buc 1 7,29 7,29
Robinet bil ă buc 4 13.14 52,56
Bazin 20 l l/buc 3 306 918
Rezervor
suplimentar de cu
o capacitate de 5
m3 l/buc 1 2300 2300
Camer ă frigoridic ă buc 1 4200 4200
TOTAL 14692.71
Tabelul 5.1. Costurile de achiziție a instalației

63

5.2.Costuri cu utilități
La realizarea instalației se va avea în vedere un anumit consum de energie electrică
datorită de folosir ii anumitor echipamente.
Componente Putere Waț i Cantitate
buc Ore/zi kWh/lună
½’ șfredel 750 2 1 45
Rotopercutor 700 2 3 126
Bormașină 500 1 3 45
TOTAL: 216
Tabel 5 .2 .Consumul energiei electrice utilizat de anumite echipamente necesare realizării
instalației
Știind că necesarul echipamentelor utilizate pentru montaj, nu vor depăși 14 zile de lucru,
vom avea un total cumulat de 3024 k/W
Așadar, costurile de consum al utilităților privind energia electrică sunt prevăzute în
tabelul 5.3.
TOTAL variantă calcul
factura (lei) Detalii calcul
Fără TVA Cu TVA Denumire Cantitate P.U.
fără
TVA Valoare
fără TVA
Cu TVA

1025,16

1271,20 Consum total 3024
Consum pentru
k=1.00 CPC 3024 0,2826 854,58 1059,68
Accize 3024 0,0023 7,17 8,89
Contribu ție pentru
congelare 3024 0,0181 54,80 67,95
Certificate verzi 3024 0,0359 108,61 134,68
Tabel 5. 3. Calcul de costuri total e de energie electrică

64
5.3.Costuri de întreținere în crementale
Costurile de întreținere încrementale reprezintă costurile care apar ca urmare a uzurii
normale a instalației . Ele se compun din:verificarea și înlocuirea grătarelor gurilor de scurgere;
menținerea în stare permanentă de funcționare a sistemului de curățare, asigurându -se protecția
contra vandalismului; scoaterea nămolului depus în depozitele gurilor de scurgere; umplerea cu
apă a gurilor de scurgere; curățarea bazinelor de retenție prin realizarea unei bune spălări și
dezinfecții pentru a împiedica răspândirea mirosului sau vectori, care împrăștie bacterii și viruși
ce pot afecta sănătatea populației din zonă. Pentru aceste activități se va contracta o firmă
aspecializata . Prețul pentru mentenanță este de 11 RON/ 2 m . Având un calcul estimativ de 34
m de instalație montată, vom avea nevoie de 187 RON/ luna. În tr-un an se înregistrează un cost
total de 2244 RON.
5.4.Amortizarea
Amortizarea se desfășoară în timp, în principiu pe întreaga perioadă de la intrarea în
patrimoniu a activelor și până la casarea acestora. Valoarea amortizabilă este definită ca fiind
costul activului sau o altă valoare substituită din care s -a scăzut valoarea reziduală ;aceasta
reprezentând, de fapt, valoarea ce trebuie recu perata treptat, pe măsura util izării bunului, prin
amortizare. Amortizarea liniară anuală se calculează după formula:
Amortizarea anuală liniară = Valoarea de intrare x Cota de amortizare,
sau
Am =

Unde : Am- amortizarea anuală liniară ;
Vi – Valoarea activului la intrare,
Dn – Durata de utilizare
Cota de amortizare de amortizare calculându -se dupa formula:
C a=

Unde :Ca – cota de amortizare
În cazul în care mijlocul fix funcționează doar o parte a unui exercițiu financiar
amortizarea se va calcula după formula:
Amortizarea anuală = V i x Ca x număr de luni de funcționare
Ca=
x100 = 10 %

65
Am =
=1820,79 UM/an
An Vi Dn %
1 1820,7 9 10
2 16387,11 1820,79 10
3 14566,32 1820,79 10
4 12745,53 1820,79 10
5 10924,74 1820,79 10
6 9103,95 1820,79 10
7 7283,16 1820,79 10
8 5462,37 1820,79 10
9 3641,58 1820,79 10
10 1820,79 1820,79 10
Verificare : 1820,90 100
Tabel 5. 3. Amortizarea liniară a investiției
Investitorii nu trebuie să dispună neapărat, încă de la început, de întreaga sumă ce
urmează să acopere cheltuielile de investiții. Este oportun ca resursele financiare să se formeze
paralel și corelat cu procesul efectuării cheltuielilor.
5.5.Exercițiu de estimare a veniturilor
Cantitățile de precipitații pot varia de la lună la lună într -o măsură greu de prevăzut în
viitor. Datorită faptului că funcționarea instalației se bazează pe apa meteorică, drept materie
primă, este dificil de estimat un venit și un profit în viitor, deoarece ea, nu reprezintă o sursă de
achiziție. Astfel, cantitățile sunt greu de previzionat. De aceea, voi realiza un exercițiu de
estimare a veniturilor, bazat pe informațiile meteorologice din anul 2014.
Potrivit datelor analizate, din tabelul figurii 4.2., se va calcula raportul dintre consumul
de apă potabilă și cantitatea posibilă de înlocuire a acestuia, cu apă meteorică :
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
C 7291 6770 5760 5970 5628 4584 2430 2985 1800 4608 5610 7350
S 2440 307 3155 10712 8533 6870 10432 5478 3109 5405 5496 3733
R -4850 -6462 -2605 4742 2905 2286 8002 2493 2493 797 -114 -3616

66
Tabelul 5.4. Consumul lunar de apă potabilă rezultat în anul 2014 (C), cantitatea de apă
meteorică colectată lunar în anul 2014 (S) și rezultatul obținut în urma înlocuirii apei potabile
cu apă meteorică exprimat în litri (R).
În perioada lunilor aprilie – octombrie se obține un cumul suplimentar de 23718 litri, din
care 19988 de litri rezultă în urma înlocuirii rezultatelor negative obținute în lunile următoare:
noiembrie, decembrie.
Știind că un m3 apă potabilă, în zona pensiunii, costă 7,8 RON, iar prețul de canalizar e
este 5 RON / m3, transpus tabelul 5.4. din punct de vedere economic , va arăta așa:
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
C 284.3 264 224.6 232.8 178.75 178.6 117.2 122.2 70.2 179 218.7 286.6
S 95.15 11.7 124 417.6 332.6 267.9 407.6 213 124 210.7 70.2 47.7
R -189 -252 -100 0 0 0 0 0 0 0 -148 -238
184.8 153.8 89.3 290.4 90.8 53.8 31.7
Tabelul 5. 5. Costurile consumului lunar de ap ă potabilă înregistrat e în anul 2014 (C),
costurile cantității de apă meteorică colectată lunar în anul 2014 (S) și rezultatul financiar
obținut în urma înlocuirii apei potabile cu apă meteorică (R)respectiv , veniturile suplimentare,
ale cantitățiilor de apă meteoric ă-rezervă
După, cum se poate observa în t abelul de mai sus, în anul 2014, dacă această instalație, ar
fi fost montată, s-ar fi economisit o sumă de 230 RON în primele 3 luni – cu precizia unor
cantități mici de precipitații colectate (a se vedea fig.4.1., fig.4.2. și tabelul 5.2) în acea perioadă.
Totodată se înregistrează o economisire de 901.75 RON, acoperind tot volumul de apă consumat
în perioada aprilie – octombrie .
În plus tot în această perioadă s -a înregistrat un surplus de apă meteorică, în valoare
totală de 894.6 RON. Această valoare poate fi investită în barul din gheață și în pierderea urmată
în următoarele 2 luni: 386 RON .
Consumator Dotare m3 consumați P.U. m3
(cu TVA) Valoare cost
(cu TVA)
Apă meteorică Bar de gheață 4.37 12.8 55.93
Apă meteorică Canapea din
gheață 2 12.8 25.6

67
Apă meteorică Cascadă
interioară 0.05 7.8 0.39
TOTAL 81.92
Tabelul 5.6 . Valoarea exprimată în U.M. a necesarului de ap ă meteorică , în realizarea
unor dotări suplimentare
Conform tabelului 5.6., vom avea nevoie de o sumă totală de 81.92 U.M. , pentru a
realiza dotările suplimentare. Așadar , din valoarea totală, a surplusului de apă meteorică
acumulată, se vor scădea costurile de înlocuire a le apei înregistrate în cele dou ă luni, precum și a
costurilor cu materie primă, de realizare a dotărilor, rezult ând astfel , un profit suplimentar total
de 426.68 U.M.
894.6 – 386 – 81.92 =426.68 U.M/2014
La aceasta sumă se mai adaugă veniturile obținute prin reducerea cheltuielilor privind apa
potabilă din fig 5.3 .

Fig.5.2. Graficul de venit -pierdere înregistrat pentru anul 2014 , în condițiile unui regim de
precipitații minim I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Venit 95.15 11.7 124 232.8 178.7 178.6 117.2 122.2 70.2 179 70.2 47.7
Pierdere 189 252 100 0 0 0 0 0 0 0 148 238050100150200250300

68

Fig.5.3 . Graficul de venit – pierdere înregistrat pentru anul 2014, conform cu datele
obținute din tabelul 5.5
Făcând o analiză comparativă a figuri lor 5.2. și respectiv 5.3., putem observa că
pierderile din prima situație vor deveni venituri, în a doua situație prin înlocuirea necesarului de
apă potabilă din ultimile două luni (fig.5.2) ; cu surplusul de apă meteorică acumulat, în perioada
aprilie – octombrie.
În urma însum ării tuturor veniturilor, vom calcula profitul anual realizat cu datele din
fig.5.3.(adică, în urma înlocuirii apei potabile, cu apă meteorică, dacă această instalație ar fi fost
pusă în funcțiune la 1 ianuarie 2014 ):
P=V- Ch
Unde : P- profit,
V- venituri ,
Ch- cheltuieli .
P=1803.45 -541= 1262.45 U.M./ 2014
Desigur, această sumă reprezintă profitul rezultat în urma însumării veniturilor privind
consumul de apă, fără a lua în calcul apa meteorică în surplus, care poate fi utilizata în lunile
anului 2015. Așadar, împreună cu profitul rezultat din scăderea venit urilor ale apei meteorice –
surplus, cu costurile realizării dotărilor suplimentare (tabelul 5.6.)și a înlocuirii necesarului de
apă potabilă, vom înregistra un profit total de 1689.03 U.M./ 2014 , potrivit calculului de mai jos. I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Venit 95.5 11.7 124 232.8 178.7 178.6 117.2 122.2 70.2 179 218.2 285.7
Pierdere 189 252 100 0 0 0 0 0 0 0 0 0050100150200250300

69
426.68 +1262.45 =1689.03 U.M./ an
Acest profit poate varia în funcție de gradul de ocupare al turiștilor în pensiune, consumul
utilizat lunar de apă și cantitățile de precipitații colectate.
În cazul anului 2014 la un preț de cazare de 150 R ON și o sumă -profit de 20
RON /noapte -cazare, se rezult ă un profit total în creștere :

Fig.5.4. Graficul privind profitul in ițial și total , realizat in exerci țiu
Cumulat, proftul total anual este de : 43689.03 U.M./an 2014
5.6.Surse de finanțare

Fig. 5.5 . Graficul privind r epartiția surselor de finanțare în funcție de stadiul economic
al ideii de investiție
Profit inițial Profit total0100020003000400050006000
III III IVVVIVIIVIIIIXXXIXII
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Profit inițial 4800 3600 4200 4200 4200 3600 1800 1800 1200 3600 4200 4800
Profit total 4895.5 3611.4 4324 4432.8 4378.7 3778.6 1917.2 1922.2 1270.2 3779 4418.2 5085.7
-2-10123
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4
investiție

70
Etapa 0 -0.75 (pe orizontală ) reprezintă „etapa fondatoare” în care avem ideea de
investiție . Este perioada de început, de documentare, cercetare, însă nu avem niciun capital
destinat acestei investiții. În această etapă avem nevoie de crearea unei campanii de marketing și
un networking puternic, pentru a putea valida receptivitatea pieței privind idee a de a realiza o
pensiune în sfera ecoturistică.
Începând cu punctul 0.75 și terminând cu 1 reprezintă perioada practică, în care ideeea s –
a validat, având drept dovadă o bază de date de contact a clienților, puternică. În această perioadă
se pot realiza c olaborări cu investitori individuali -business angel, având ca suport argumentativ
documentarea și validarea ideii pe piață. De asemenea, în această etapă se poate apela și la
programe de accelerare și/sau incubatoare de afaceri, ori achiziționarea unui cre dit.
Din perioada 1 -1.2 firma este într -o etapă de o creștere puternic -economică și care
necesită finanțări mari. Î această etapă se poate colabora cu Venture -Capital. Avantajul unei
astfel de colaborări const ă în flexibilitatea pe care un Venture -Capital o oferă în restituirea
împrumutului.Profitul realizat de ofertantul de Venture -Capital depinde de profitul întreprinderii.
De asemenea el, nu cere dobânzi la restituirea sumei.Dezavantajul acestei colaborări constă în
faptul că beneneficiarului i se cer p ărți din întreprindere și poziții în consiliul director. Însă acest
lucru se compensează la finalizarea plății întrucât acesta va scoate partea să de acțiune la vânzare
fondatorilor (în principal).
Pentru proiectul de implementare a instalației în pensiu ne, cele mai viabile surse de
finanțare ar fi prin încercarea de a colabora cu un Venture -Capital sau un investitor individual –
business angel,întrucât stadiul economic al firmei care dorește o astfel de investiție, ar trebui să
fie într -un stadiu cel puțin de optimizare, deci într -un stadiu de interes pentru astfel de investitori.
Firma beneficiară poate aduce soluții solide în demonstrarea profitului real datorat investiției.
Totodată, o astfel de sursă de finanțare este mai fezabilă prin flexibilitatea pl ății (realizată în
funcție de profitul firmei,fără dobândă). În cazul unei astfel de investiții nu se poate estima o
cantitate standard de precipitații acumulate într -o lună pentru a realiza același profit, în mod
constant și a plăti conform amortizării.
5.7.Marketing ș i comunicare
Se va apela strategia de marketing prin servicii din economia experimentală pentru a
promova noua dotare a pensiunii. Ecomonomia experimentală presupune un sistem de de
maketing bazat pe experiență.

71
Studiile arată că omul contemporan nu mai este interesat de informații oferite pasiv, ci
vrea să le descopere prin experiență. El este mai atras în a descoperi informații prin lucruri
practice, decât prin clasicele reclame sau broșuri. Așadar, strategia me a de promovare este prin
evenimente.
În timpul sezonului de vară , voi crea un eveniment de muzică clasică, în ploaie. Ideea
concertului presupune o colaborare cu artiști pe tematica specifică pe care să le expună în
pensiune. Voi promova acest eveniment pe scară națională. Pentru organizarea evenimentului, în
condiții propice (de precipitații) nu voi avea nevoie de anumite echipamente speciale, însă dacă
nu se vor înregistra precipitații în momentul evenimentului, mă voi folosi de anumite furtunuri
de pl oaie artificială. Prin acest eveniment vreau să exprim că ploaia poate fi o sursă de inspirație
și un moment plăcut de a te relaxa.
De asemenea, se vor promova culturile care venerează cele patru elemente ale naturii,
prin muzică și colaborând cu anumit animatori, prin dans. Pentru dans î nsă, se va avea nevoie de
o mică scenă amplasată în curte.
În sezonul de iarnă, se vor realiza concursuri de sculptură în gheață (apa meteorică) , în
locul barului, în funcție de cantități le de precipitații -surplus care se vor înregistra în anul curent,
concursului.
Aceste evenimente, se vor promova la rândul său prin intermediul flyerelor 3D. Acestea
prin forma lor neobișnuită creează un impact mai mare, decât tradiționalele flyere existențe.
Totodată, fiind vo rba desopre o firmă de tip B2C, mai propun adăugarea unei pagini
speciale dedicate beneficiilor pe care le aduce un sistem de înlocuire a apei potabile, introdusă în
mediu online, pe site -ul pensiunii și pe site -urile de socializare. Prin acest intermediu online, se
va promova mai bine conceptul de înlocuire cu apă meteoric ă. Deoarece, această pensiune va fi
prima din industria turismului , în România , care a implementat acest concept, mărindu -și
totodată și gradul de confort al turiștilor, va avea o apreci ere deosebită, concretizată printr -o
creștere a vânzărilor.

72
CAPITOLUL VI
CONCLUZII
Întrucât industria ospitalității este o mare consumatoare de apă potabilă, pentru a presta
servicii de calitate, turiștilor, implementarea unei instalații pentru colectarea apei meteorice
reprezintă o soluție fezabilă de economisire a acestei resurse. Luând în calcul criza apei, ca o
problemă primară al anului 2015, privind riscurile societale realizat de Forumului M ondial,
instalația devine un instrument vital în sistemul de management al apei.
Cea mai periculoasă formă de turism din aspectul problemei crizei apei, este cea de
incoming. Turiștii călătoresc în țara receptoare, consumând, contra cost, resursele de ap a ale
zonei, iar acea țara va prezenta un deficit semnificativ cu numărul de turiști.
Fiecare unitate de cazare trebuie să -și creeze propriile politici de protecție a mediuliu. În
România o instalație pentru colectarea apei meteorice nu s -a implementat î n industria turismului.
Realizarea unui astfel de proiect presupune o politică benefică, asupra mediului, cu impact
pozitiv și din punct de vedere economic. Regimul de precipitații oferă avantajul realizării unei
astfel de investiții, în special în orașul Predeal. În această zonă gradul de poluare este cel mai
redus din țară (datorită altitudinii pe este situat orașul).Cantitățile anuale de precipitații sunt
variază între 600 și 700 mm/m2.
Pentru a realiza o instalație de colectare și exploatare a apei meteorice se iau în vedere
patru tipuri standard: o instalație cu recipient de colectare a apei meteorice, o i nstalație
funcționabilă după principiul gravitatiei; un s istem universal de colectare a apei meteorice prin
cuplarea recipientului la pompă; o i nstalați e combinată. Realizarea acestora se face cu ajutorul
unor rezervoare de colectare a apei meteorice, conducte de distribuție a apei (din pexal) și
conducte de colectare, rezistente la temperaturi ridicate (de tip KA). Distribuirea în interiorul
constr ucției se va face prin hidrofoare, iar colectarea presupune un sistem de epurare format din
sită pentru jgheab, două filtre (printre care unul pentru burlan), denisipator și decantator.
Suprafața de colectare a construcției este de 90.1 m2. Cantitățile d e apa meteorică
rezultate în anul 2014 sunt de 65711.76 de litri, în anul 2013, 55288.64 de litri iar media
multianual ă înregistrat pe perioada 1961 -2014, pe suprafața pensiunii este 54493.12 de litri.
Așadar, o instalație pentru captare și exploatare a ap ei meteorice va genera un impact
major asupra gestiunii apei. Totodată va oferi și un plus de confort turiștilor, prin amenajarea
barului de gheață și a cascadei interioare.

73
Costul total al investiției este în valoare de 18207,9 RON și se va amortiza pe o perioadă
flexibilă de 10 ani. În exercițiul de estimare a veniturilor s -a constatat un profit de 1689.03 U.M./
an 2014 pentru economisirea apei potabile și un profit total de 43689.03 U.M./an 2014. Instalația
presupune o investiție sustenabilă cu impact benefic asupra responsabilității societale.
5.1.Recomandări
Recomand realizarea unor evenimente socio -culturale de promovare a utilizării apei
meteorice prin festivaluri de muzică instrumentală, având că tematică: ploaia; concursuri de
fotografie de peisaj; expoziții de artă și jocuri de animație socio -culturală specifice tematicii.
Totodată, în perioada iernii, să se realizeze concursuri de sculptură în gheață (în funcție
de cantitatea de precipitații colectate în surplus) și/sau zăpadă, iar cele mai frumoase să rămână
expuse lângă barul din gheață.
Câștigătorii vor fi premiați printr -un număr de nopți cazare și/sau reduceri .
Mai recomand o bținerea unui certificat eco -label, a unității de cazare prin implementarea
unor politici de reducere a deșeurilor, energiei electrice și prin favorizarea unui consum de
substanțe mai puțin dăunătoare mediului.

74
Bibliografie :
[1] Gheor ghilaș A., Geografia turismului , Editu ra Universitară, anul apariției :2011 ;
[2] Hans W.B. – Captarea și folosirea în gospodarie a apei din precipitații, Editura
M.A.S.T., anul: 2009 ;
[3] Legea nr.241/22.06.2006 ;
[4] Neacșu N., Băltărețu A., Neacș u M., Economia Turismulu i;
[5] Ordinul ANRSCnr. 90/20.03. 2007 ;
[6]Romulus G., Management și dezvoltare în industria turismului – notițe de curs;
[7] SR 1846/2 – 2006 ;
[8] Toma M.,Ghid pentru întelegerea ș i aplicarea IAS16 , Ed. CECCAR , Bucureș ti,
2003 ;
[9] Voinescu V., Niculescu N., Lăză rescu L. Îndrum ătorul i nstalatorilor , Editura
Tehnica ;
[11] S ârbu Flavius, Managementul investițiilor și sistemelor financiare, notite de curs,
anul 2014 ;
[12] World Health Organization and UNICEF Joint Monitoring Programme (JMP).
(2014). Progress o n drinking water and sanitation;
[13] World Economic Forum – The Global Risks Landscape 2015, 10th Edition .
Webografie :
[14] http://www.construction21.org/romania/articles/ro/apa -despre -petrolul –
viitorului -criza -apei-i-folosirea -sustenabil.html
[15] A.N.M. : http://www.meteoromania.ro
[16] www.foserv.ro
[17] http://www.kreativ.infoconstruct.ro
[18] www.instalatiipmg.ro
[19]http://apamasttopmadgearu.weebly.com/instala355ie -de-potabilizare -a-apei.html
[20] http://www.all.biz/ro/inele -din-beton -armat -bgg1009582
[21] www.camerefrigorifice.com
[22] www.thomson.co.uk
[23] www.landmeedchen.com
[24] http://www.avarie.ro/contract_mentenanta.html

75
[25] http://www.legex.ro/Ordin -88-2007 -79370.aspx
[26]http://www.apacov.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=3&Item
id=5&lang=ro&limitstart=8
[27]http://www.primariaocnasibiului.ro/LinkClick.aspx?fileticket=upvb6pIJLP4=&ta
bid=79&mid=486
[28] https://www.yumpu.com/ro/document/view/15538537/act -constitutiv -al-asocia –
iei-apa-alba-cjalba/63
[29] https://www.yumpu.com/ro/document/view/32043486/regulamentul -serviciului –
sc-apa-prod-sa-geoagiu/53