Contul DE Executie Instrument DE Lucru In Contabilitatea Publica
CONTUL DE EXECUȚIE
INSTRUMENT DE LUCRU ÎN CONTABILITATEA PUBLICĂ
C U P R I N S
Capitolul I
Prezentarea generală a contului de execuție
I.1. Definiția contului de execuție
Potrivit dicționarului explicativ al limbii române, contul este definit ca „Socoteală scrisă alcătuită din două părți (debit și credit), care exprimă.valoric, în ordine cronologică și sistematică, existența și mișcările unui anumit proces.economic pe o perioadă de timp determinată”.
Contul de execuție este specific instituțiilor publice. Noțiunea de instituții publice include Parlamentul, Administrația. .Prezidențiala, ministerele, celelalte. organe. de specialitate ale administrației.publice, alte autorități.publice, instituții publice.autonome precum și instituțiile.vdin subordinea/coordonarea.acestora, finanțate din bugetul de stat, bugetul.asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor.speciale, bugetul trezoreriei statului, .bugetele instituțiilor publice.autonome, bugetele instituțiilor publice.finanțate integral din.venituri proprii, .bugetele fondurilor din credite externe.contractate sau garantate de stat, bugetele fondurilor externe.nerambursabile, etc.
O altă grupă de instituții este cea a instituțiilor publice locale, care include comunele, orașele, .municipiile, sectoarele.municipiului București, județele, municipiul.București, instituțiile și serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a activității.acestora. Contul de execuție se întocmește în cadrul compartimentului.financiar-contabil (departament, .direcție, serviciu, .birou, compartiment sau alte.structuri în funcție de mărimea instituției publice), compartiment ce are atribuții în.fundamentarea, elaborarea.și execuția bugetului instituției.și/sau în care este organizată evidența contabilă a.elementelor patrimoniale de natura activelor, .datoriilor și.capitalurilor proprii, a veniturilor.și cheltuielilor, în care se efectuează.plata cheltuielilor, se.întocmesc situațiile.financiare (inclusiv contul de execuție) și/sau.se elaborează și fundamentează.proiectul.bugetului.instituției.
Contul de execuție este instrument de evidență și de raportare în cadrul execuției bugetare.
Execuția bugetară reprezintă activitatea de.încasare a veniturilor bugetare.și de efectuare a plății cheltuielilor.aprobate prin buget, pe perioada exercițiului bugetar, reprezentată de anul.bugetar pentru care.se elaborează, se.aprobă, se execută.și se raportează.bugetul.
Bugetul instituției este documentul prin.care sunt prevăzute.și aprobate în fiecare.an veniturile și cheltuielile sau, după.caz, numai.cheltuielile, în funcție de sistemul de finanțare a instituțiilor publice (de la bugetul.de stat și din venituri proprii, doar de la bugetul.de stat sau doar din venituri proprii).
I.2. Scurt istoric al contabilității
Contabilitatea este știința care s-a.născut odată cu economia.de subzistență a comunei primitive, desenele.din peșterile.rupestre fiind forme incipiente.ale. „socotelilor”: câte.animale au fost vânate și mâncate, câte.piei s-au.jupuit și câte.haine au.rezultat, etc.
Contabilitatea este arta.stăpânirii afacerilor, în care.scop se ocupă cu măsurarea, .evaluarea, cunoașterea, gestiunea.și controlul activelor, .datoriilor și.capitalurilor proprii, .precum și a rezultatelor obținute.din activitatea persoanelor.fizice și juridice, .în care scop. „[…]trebuie să asigure înregistrarea.cronologică și sistematică, .prelucrarea, publicarea .și păstrarea informațiilor. cu privire la poziția financiară, .performanța financiară și fluxurile. de trezorerie, atât pentru cerințele. interne ale. acestora, cât și în relațiile cu. investitorii prezenți. și potențiali, creditorii financiari. și comerciali, clienții, .instituțiile publice.și alți utilizatori"..
Împreună cu.economia în dezvoltare.s-a perfecționat și „arta.ținerii socotelilor”, punctul.de cotitură reprezentându-l.modelul matematic elaborat de.Luca Paciolo di Borgia în.urmă cu mai bine de 500 de ani, .după care contabilitatea a devenit.de neînlocuit, fără alternative, .deopotrivă o știință și o artă în.urmărirea existenței și mișcării.capitalurilor și utilităților, .al determinării.rezultatelor activității și plasării.lor, și totul de.maniera ca afacerile să beneficieze permanent. de suportul bănesc.necesar.
Contabilitatea.nu are limite. Hotarele.ei teoretice, științifice și practice.sunt fără sfârșit atât în ceea ce privește.cuprinderea fenomenelor.economice cât și al.modului în care ele sunt sistematizate, prelucrate și prezentate, .astfel încât despre ea, niciodată.nu poți să pretinzi.că știi totul.
Companiile, .instituțiile, societățile de orice.fel și mărime, persoanele.juridice din întreaga lume întocmesc „conturi” și.situații financiare pentru a fi prezentate.utilizatorilor de informații, proprietarilor, controlorilor, .administratorilor, organelor.fiscale, după o metodologie.unică – aceasta fiind.contabilitatea.
Din punct de. vedere istoric, pot fi reținute câteva repere. În.lucrarea „Contabilitate generală" din 1947, ediția a 13-a, .autorul, prof. univ. C. .G. Demetrescu definește.contabilitatea pe trei coordonate:
a) obiectul -.contabilitatea este o ramură a științelor.sociale care asigură.înregistrarea metodică și ordonată. a tuturor operațiilor privind. mișcările de valori, .de drepturi și. obligații, precum și modificările. determinate de rezultatele. activității desfășurate;
b) scopul -. contabilitatea are drept. scop stabilirea situației. economice și juridice a întreprinderii, .exercitarea permanentă.a unui control;
c) mijloacele -.contabilitatea se.folosește de mijloace proprii: conturi, .balanțe de.verificare, jurnale.. „Contabilitatea. este o activitate specializată.în măsurarea, .evaluarea, .cunoașterea, gestiunea și.controlul.activelor, datoriilor.și capitalurilor.proprii, precum și.a rezultatelor obținute din activitatea.persoanelor fizice.și juridice […]”.
Odată cu apariția statului și a instituțiilor. publice a devenit necesară dezvoltarea și reglementarea contabilității publice. „Contabilitatea. instituțiilor publice. asigură informații ordonatorilor de. credite cu privire la execuția. bugetelor de venituri și.cheltuieli, patrimoniul. aflat în administrare, precum. și pentru întocmirea. contului general.anual de execuție.a bugetului de stat, a contului.anual de execuție.a bugetului.asigurărilor sociale.de stat, fondurilor.speciale, precum și a.conturilor anuale de.execuție ale bugetelor.locale”.
I.3. Reglementări privind contul de execuție
Contul anual de execuție este definit de art. 57 alin. (1) .din Legea nr. 273/2006 – privind finanțele publice.locale. Potrivit acestuia, „Ordonatorii.principali de credite.întocmesc și.prezintă spre aprobare.autorităților deliberative, până.la data de 31 mai a.anului următor, conturile.anuale de execuție a.bugetelor prevăzute la art. .1 alin.. (2), în următoarea.structură: a) la.venituri: prevederi bugetare.inițiale, prevederi bugetare.definitive; încasări.realizate; b) .la cheltuieli: credite bugetare.inițiale; credite bugetare.definitive; plăți.efectuate.”
Prin Ordinul nr. 96 din 28 ianuarie 2015 pentru aprobarea Normelor.metodologice privind întocmirea și depunerea.situațiilor financiare.ale instituțiilor.publice la 31.decembrie 2014, s-a stabilit că Situațiile.financiare ale.anului 2014 reprezintă documente.oficiale de prezentare a situației.patrimoniului aflat în.administrarea statului.și a unităților.administrativ‐teritoriale, .precum și a execuției.bugetului de venituri.și cheltuieli la.data de 31 decembrie.2014. Situațiile.financiare se întocmesc.în moneda.națională, respectiv.în lei, fără subdiviziuni.ale leului. Pentru.necesități proprii.de informare și la.solicitarea unor organisme.internaționale se.pot întocmi.situații financiare și într‐o.altă.monedă.
Contul de execuție.a bugetului local (Anexa 7b – Cont execuție cheltuieli și Anexa 9 – Cont execuție venituri) se întocmește pe modelul aprobat prin.Ordinul ministrului.finanțelor publice nr. 1.865/2011.pentru aprobarea Normelor.metodologice privind.întocmirea și.depunerea situațiilor financiare trimestriale.ale instituțiilor.publice, precum și.a unor raportări.financiare lunare.în anul 2011.
Contul de execuție.a bugetului instituțiilor.publice – cheltuieli (Anexa.7b la.situațiile financiare) are următoarea structură:
A. Pe coloane:
– denumirea indicatorilor;
– cod indicator;
– credite de angajament;
– credite.bugetare: anuale, aprobate.la finele perioadei.de.raportare; trimestriale, cumulate;
– angajamente bugetare;
– angajamente legale;
– plăți efectuate;
– angajamente legale de plătit (f-g);
– cheltuieli efective.
B. Pe rânduri:
a. secțiunea de funcționare:
– cheltuieli curente (01): cheltuieli de personal. (10), bunuri și servicii (20), dobânzi (30), subvenții (40), fonduri de rezervă (50), transferuri între unități (51), alte transferuri (55), asistență socială (57), alte cheltuieli (59);
– operațiuni financiare (79): împrumuturi (80); rambursări de credite (81);
– plăți.efectuate în anii.precedenți și recuperate.în anul curent (84);
b. secțiunea de.dezvoltare:
– transferuri.între unități.ale administrației.publice (51);
– alte transferuri (55);
– proiecte cu.finanțare din fonduri externe.nerambursabile (FEN) .postaderare (56);
– cheltuieli de capital (70);
– plăți efectuate.în anii precedenți și.recuperate în anul.curent (84).
Contul de execuție.a bugetului.instituțiilor.publice – venituri (Anexa.9 la situațiile financiare) are următoarea structură:
A. Pe coloane:
– denumirea indicatorilor;
– cod indicator;
– prevederi bugetare: anuale, aprobate.la finele.perioadei de. raportare; .trimestriale, cumulate;
– drepturi.constatate: total, .din care: .din anii precedenți; .din anul.curent;
– încasări realizate;
– stingeri.pe alte.căi.decât.încasări;
– drepturi constatate de încasat (d-e-f);
B. Pe rânduri:
a. secțiunea de funcționare (00.01):
– venituri curente (00.02): venituri fiscale (00.03); venituri nefiscale (00.12): din proprietate (00.13), vânzări.de bunuri.și servicii (00.14);
– subvenții (00.17);
– subvenții.de la.alte nivele ale administrației.publice (00.18).
b. secțiunea de dezvoltare (00.01):
– venituri curente (00.02): venituri nefiscale (00.12): vânzări.de.bunuri și servicii (00.14);
– venituri din capital (00.15);
– subvenții (00.17);
– sume primite.de la UE/alți.donatori în contul.plăților.efectuate și.prefinanțări (45.10).
La bugetele locale: unități administrativ‐teritoriale, instituții.publice de subordonare locală finanțate integral din bugetul local (sector 02, sursa.A) închiderea.conturilor de venituri și cheltuieli bugetare, precum și stabilirea.rezultatului execuției.bugetare a bugetului local.se efectuează.în conformitate cu următoarele.prevederi:
‐ cap. V:. „Încheierea execuției.bugetelor locale și operațiuni.specifice.unităților administrativ teritoriale" din Normele metodologice privind.încheierea exercițiului.bugetar al anului 2014, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. .1.780/2014, cu modificările ulterioare;
‐ cap. XI: „Contabilitatea operațiunilor specifice bugetelor locale” din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. .1.917/2005, cu modificările și.completările ulterioare. (pct. 11.4 din anexa la Ordinul.ministrului delegat.pentru buget nr. .2.021/2013).
Conturile de execuție bugetară ‐ venituri, la raportarea anuală, coloanele.1 și 2 se completează cu: prevederi.bugetare.inițiale; prevederi.bugetare definitive.
Formularele „Contul de execuție a.bugetului instituției publice ‐.Venituri” se.întocmesc numai pentru.veniturile încasate.în anul curent. (fără cuprinderea.excedentului rezultat.din anii precedenți), în.structura bugetului.aprobat. În formularele. „Contul de execuție.a bugetului instituției publice ‐.Venituri” vor fi.evidențiate atât veniturile.încasate prin trezorerie, .cât și veniturile.în valută.încasate prin.instituțiile de credit, .care nu au.tranzitat conturile.de venituri.din trezorerie.
Formularele „Contul.de execuție.a bugetului.instituției.publice ‐ Venituri” se întocmesc de instituțiile.publice care au calitatea de creditori bugetari și administrează veniturile bugetului general consolidat potrivit legii, cu informații privind veniturile realizate în structura bugetului aprobat (clasificația funcțională). Nu se întocmesc formularele „Contul.de.execuție a.bugetului instituției publice ‐.Venituri” pentru sumele încasate în bugetele creditelor interne și externe pe codurile bugetare: 41.02 „Sume aferente creditelor interne” și 41.03 „Sume aferente creditelor externe”, precum și pentru sumele încasate în bugetul fondurilor.externe nerambursabile.‐ sursa.D, pe.codul.bugetar 41.04 „Sume.aferente FEN”.
Cu privire.la raportarea.informațiilor.privind drepturile.constatate se vor.avea în vedere următoarele:
‐ preluarea datelor din soldurile din anii precedenți și rulajele curente ale conturilor de creanțe purtătoare de venituri.ale bugetului.general.consolidat (conturile.463, .464, .411, .461, 51807 etc.), după.caz;
‐ pentru.veniturile încasate.fără evidențierea.anticipată a drepturilor.constatate (fără.debit), ca urmare a nedeclarării și neînregistrării în contabilitate a creanțelor potrivit legii, coloana de drepturi constatate (total.și an.curent) se.completează.cu sume.la nivelul încasărilor.realizate; coloana se completează astfel și pentru sumele încasate necuvenit, care urmează a fi restituite;
‐ stingerea debitelor pe alte căi decât încasarea are în vedere anularea sau prescripția, conversia.în acțiuni etc., precum și diminuarea.încasărilor ca urmare a restituirii sumelor încasate necuvenit, restituirea subvențiilor rămase neutilizate la finele anului și alte diminuări de disponibilități în condițiile legii;
‐ drepturile.constatate de.încasat.se.determină ca.diferență între.totalul.drepturilor constatate și drepturile.stinse și trebuie.să corespundă.cu.soldurile conturilor.de creanțe de la. sfârșitul perioadei de raportare.
Conturile de venituri calculate (de exemplu: venituri.din.bunuri și servicii primite.cu.titlu gratuit, venituri din reluarea ajustărilor de depreciere, venituri din reluarea ajustărilor pentru pierderea de valoare, venituri din reluarea provizioanelor etc.) sunt venituri care nu implică nicio încasare monetară în bugetul instituției și se vor raporta numai în formularul „Contul.de rezultat patrimonial” (anexa 2 la situațiile financiare).
Cu privire.la.raportarea informațiilor.în.formularele „Contul de execuție bugetară ‐ Cheltuieli” se vor.avea.în vedere următoarele:
‐ angajamentele.bugetare (coloana.4) nu pot depăși creditele bugetare.definitive (coloana 3);
‐ angajamentele.legale (coloana 5) nu.pot depăși creditele.bugetare definitive. (coloana 3) pentru celelalte acțiuni, altele decât cele.multianuale (de exemplu, cheltuieli de personal, cheltuieli cu bunuri și servicii, subvenții, .transferuri.etc.);
‐ angajamentele.legale (coloana.5) nu pot depăși angajamentele.bugetare (coloana 4) pentru celelalte.acțiuni, altele decât cele.multianuale (de exemplu, cheltuieli de personal, cheltuieli cu bunuri și servicii, subvenții, .transferuri etc.);
‐ angajamentele.legale (coloana.5) pot depăși creditele de angajament (coloana 1) cu valoarea angajamentelor legale rămase neachitate la data de 31.decembrie.2014, evidențiate în soldul contului 8067 „Angajamente.legale”;
‐ plățile.efectuate (coloana.6) trebuie să se.încadreze în creditele.bugetare.definitive (coloana 3) și în angajamentele.bugetare (coloana.4);
‐ angajamentele.legale.de.plătit (coloana.7) reprezintă valoarea angajamentelor.legale efectuate în limita.creditelor bugetare aprobate sau a creditelor.de angajament, rămase.neachitate la 31 decembrie.2014, evidențiate în.soldul contului.8067 „Angajamente.legale”;
‐ cheltuielile.efective (coloana 8) pot.depăși creditele.bugetare.definitive (coloana 3), angajamentele.bugetare (coloana 4), angajamentele.legale (coloana 5), deoarece cheltuielile efective reprezintă costul.bunurilor și.serviciilor.utilizate în vederea realizării serviciilor.publice sau veniturilor.
Conturile de.cheltuieli calculate. (de exemplu, cheltuieli cu ajustările.pentru depreciere, cheltuieli cu ajustările pentru.pierderea de valoare, cheltuieli.cu provizioanele.etc.) sunt.cheltuieli care nu implică o.plată monetară din bugetul.instituției și, prin.urmare, nu se raportează.în conturile de execuție.bugetară ‐ coloana.8 „Cheltuieli efective”, ci doar.în formularul „Contul.de rezultat patrimonial” . (anexa 2 la situațiile.financiare).
Cheltuielile.cu.diferențele de curs.valutar se raportează.în conturile de execuție bugetară în coloana 8 „Cheltuieli.efective”, numai.în situația în care pot fi identificate.codurile de clasificație bugetară.aferente. Cheltuielile cu.amortizarea și cheltuielile cu.activele fixe neamortizabile se raportează în coloana.8 „Cheltuieli.efective”.
În formularele. „Contul de execuție a bugetului instituțiilor publice ‐ Cheltuieli” .vor fi evidențiate.atât cheltuielile.plătite prin trezorerie, cât și.cheltuielile bugetare plătite în.valută prin instituțiile de credit, dar.care nu s‐au efectuat din.sume în lei transferate.din conturile de.cheltuieli din trezorerie.
Formularul „Contul de execuție.a bugetului instituțiilor.publice ‐ Cheltuieli” se.completează de unitățile.administrativ‐teritoriale și instituțiile.publice de subordonare.locală, indiferent de modul.de finanțare a acestora, cu informații.privind cheltuielile efectuate.pe structura.bugetului aprobat, cu detaliere.pe naturi de cheltuieli.distinct pe fiecare capitol.de cheltuieli, titluri, articole.și alineate (clasificația.economică).
Detalierea cheltuielilor pe clasificația.economică se realizează pe capitole, titluri, articole și alineate.în formularul „Contul de execuție a.bugetului instituțiilor publice ‐ Cheltuieli”.
Formularul. „Contul de execuție a bugetului.fondurilor externe.nerambursabile ‐ Venituri” se completează de.unitățile administrativ‐teritoriale și instituțiile.subordonate cu informații privind veniturile.realizate din fonduri.externe nerambursabile, pe structura.bugetului aprobat. (clasificația funcțională).
Formularul „Contul de execuție.a donațiilor/sponsorizărilor.primite și utilizate în anul …” (anexa 23 la situațiile.financiare anuale) se completează.pe structura modelului.prevăzut în anexa nr. 3 la Normele metodologice.privind modul de încasare.și utilizare a fondurilor.bănești primite sub forma.donațiilor și sponsorizărilor de.către instituțiile.publice, aprobate prin Ordinul.ministrului finanțelor publice.nr. 1.661 bis/2003.
Capitolul II
Delimitări conceptuale privind instituțiile publice și finanțarea acestora
II.1. Instituțiile publice și rolul lor în domeniul finanțelor publice
Îndeplinirea tuturor.funcțiilor și sarcinilor care.revin statului se bazează pe existența.unei rețele vaste de .instituții publice, având atribuții și răspunderi.reglementate prin lege.
Trăsătura de bază.a instituțiilor publice.rezidă în aceea că acestea, de regulă, nu desfășoară activități.productive și nu realizează.venituri, cheltuielile acestora.fiind acoperite din resurse bugetare.
Obiectul lor de activitate.este plasat în sfera.nematerială, cum ar fi: învățământ, sănătate, cultură și artă, protecție.socială, justiție, apărare națională etc. Cu toate acestea, instituțiile.publice au un rol deosebit.de important în realizarea.obiectivelor politice și sociale.ale guvernării.
Guvernul, organ.suprem al administrației.centrale de stat, elaborează proiectele.bugetului de stat, bugetului asigurărilor.sociale de stat, bugetelor fondurilor.speciale, precum și ale conturilor generale anuale de.execuție ale acestora și le supune.spre aprobare Parlamentului, iar după aprobare răspunde de.realizarea prevederilor bugetare. De asemenea, exercită.conducerea generală a activității.executive în domeniul.finanțelor publice, în care scop.examinează periodic situația financiară pe.economie, execuția bugetului public.național și a bugetelor fondurilor.speciale și stabilește măsuri.pentru menținerea sau îmbunătățirea.echilibrului bugetar, după caz.
În esență, guvernul asigură.realizarea politicii financiare a statului.conform programului de guvernare acceptat.de Parlament.
Ministerul Finanțelor.Publice, organ al administrației de stat.specializat în domeniul finanțelor, ia măsurile.necesare pentru: elaborarea proiectului.bugetului de stat, după indicațiile guvernului, pe baza.proiectelor bugetelor.ministerelor și a celorlalte organe.centrale, precum și a proiectelor bugetelor.locale; elaborarea contului.general de execuție a bugetului.administrației centrale de stat; întocmirea contului.general al datoriei publice a statului, balanța.financiară a economiei, balanța de.plăți externe în colaborare.cu Banca Națională a României etc.; participarea, în numele. .statului, în țară sau în străinătate, după caz, la tratative.externe privind acordurile bilaterale și.multilaterale de promovare și protejare.a investițiilor și la convențiile de evitare a dublei impuneri și de combatere.a evaziunii fiscale și, împreună cu Banca.Națională a României, conlucrează în probleme financiare, valutare.și de plăți; asigurarea echilibrului.bugetar și aplicarea politicii financiare.a statului, cheltuirea cu eficiență a.resurselor financiare.
Ministerele și celelalte.organe ale administrației publice.centrale îndeplinesc o serie de atribuții, precum: elaborează.bugetele de venituri și cheltuieli.proprii și urmăresc realizarea acestora; repartizează creditele.bugetare organelor ierarhice.inferioare; exercită controlul financiar intern asupra.unităților subordonate.
Trezoreriile publice reprezintă, de fapt, băncile.finanțelor publice și asigură: încasarea veniturilor.bugetare și extrabugetare provenite.din impozite, taxe și alte surse; păstrarea disponibilităților.instituțiilor publice și efectuarea.operațiilor de încasări și plăți din ordinul acestora; controlul preventiv.asupra încasării veniturilor bugetare și încadrării.cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite în.prevederile și destinațiile aprobate; evidența.sintetică și analitică a execuției de casă.a bugetului; gestionarea datoriei.publice etc.
Consiliile locale. (județene, municipale, orășenești, .comunale), organe ale administrației publice locale, îndeplinesc.următoarele atribuții: aprobă anual.bugetul local; urmăresc execuția bugetelor.locale și rectificarea acestora, pe parcursul.anului bugetar, în condiții de echilibru.bugetar; hotărăsc modul de utilizare a rezervei.bugetare; stabilesc impozitele și taxele.locale, precum și taxe speciale pe termen.limitat; stabilesc și urmăresc modul.de prestare a serviciilor publice.locale, inclusiv opțiunea trecerii.sau nu a acestor servicii în răspunderea unor.agenți economici specializați în servicii publice locale, urmărindu-se eficientizarea.acestora în beneficiul cetățenilor; elaborează, aprobă, modifică și urmăresc.realizarea programelor de dezvoltare.în perspectivă a unităților administrativ-teritoriale ca bază a gestionării.bugetelor locale anuale; aprobă contul de.încheiere a exercițiului bugetar.
II.2. Principii bugetare
Finanțarea, executarea și controlul.resurselor financiare ale.statului, ale unităților administrativ-teritoriale și ale instituțiilor.publice presupun stabilirea și respectarea unor.norme riguroase la toate nivelele de organizare.a finanțelor publice.
Legea nr. 500/2002 – privind finanțele.publice (art. 8 la 12) și Legea nr. 273/2006 – privind finanțele.publice locale (art. 7 la 13) stabilesc principiile în baza cărora se.elaborează și se execută bugetul de stat, bugetul asigurărilor.sociale de stat, bugetele fondurilor.speciale, bugetele locale și celelalte bugete după cum.urmează: principiul unității, principiul.universalității, principiul echilibrului bugetar, principiul.anualității, principiul publicității, principiul.specializării bugetare, principiul unității monetare.
Principiul unității. În conformitate cu acest.principiu, toate cheltuielile și veniturile bugetare.sunt reunite într-un singur document, care este.bugetul de stat.
Principiul.universalității. Acest principiu presupune.înscrierea în buget a veniturilor, respectiv a cheltuielilor.în totalitatea lor și nu per sold. Din aceasta cauză, bugetul.de stat mai este denumit și buget brut. În bugetele.brute figurează toate veniturile (ordinare și extraordinare), analitic, pe surse de.proveniență fiscale, nefiscale și din.capital, pe de o parte, iar pe de alta parte, toate cheltuielile.curente și de capital evitându-se acțiunile și.destinațiile pentru care sunt.alocate.
Principiul.echilibrului.bugetar. Acest principiu.presupune acoperirea.integrală a cheltuielilor.exercițiului bugetar din veniturile aferente. Realitatea.economică a impus însă elaborarea tot mai frecventă.a unor bugete care se caracterizează prin.deficit bugetar datorită creșterii cheltuielilor.publice.
Această. creștere. a. deficitului. Bugetar .se .datorează .majorării .cheltuielilor .sectorului. administrativ, sporirii datoriei.publice, și nu în ultimul rând, devalorizării monedei.naționale.
Pe plan mondial există o preocupare.continuă pentru.soluționarea deficitului.bugetar, utilizându-se următoarele metode de.echilibrare bugetară:
1. constituirea unor surse.de acoperire pe seama veniturilor.din impozite; această metodă constă în echilibrarea.bugetară pe o perioadă, mai lungă de timp (5-10 ani);
2. constituirea unor fonduri de egalizare.pe seama surselor obținute în anii cu.excedent bugetar; acesta metodă presupune.folosirea surselor excedentare, prin plasarea.lor pe piața de capital, și valorificarea prin.dobânzi sau dividende;
3. metoda amortizării alternative; presupune.rambursarea succesivă a datoriei, publice în perioada de avânt.economic și stagnarea plăților în perioada.de regres;
4. metoda emisiunii.suplimentare de monedă; acesta metodă.generează diferite efecte negative asupra publicității.economice a statului respectiv; la această metodă.guvernele recurg numai în situații de necesitate, perioadă de criză.prelungită etc., urmările acestei metode constă în accelerarea.spiralei prețuri/salarii rezultând o inflație.mare și necontrolată;
5. metoda datoriei.publice; această metodă presupune.contractarea de împrumuturi prin emisiunea de titluri de valoare.garantate de stat; metoda are efecte parțial.benefice, deoarece va influența negativ bugetele anilor.următori, prin rambursarea datoriei contractate.și a dobânzilor aferente.
Principiul.realității. Respectarea acestui.principiu în elaborarea bugetului.asigură o bună execuție pe întregul.exercițiu financiar. El acționează mai ales în perioada.de fundamentare a proiectului de buget printr-o evaluare.realistă a veniturilor și o dimensionare judicioasă în conformitate.cu prevederile legale a cheltuielilor.bugetare.
Principiul anualității bugetare.decurge din faptul că bugetul și anul.bugetar se suprapun anului calendaristic. Astfel, bugetul.de stat poate fi executat începând cu data.de 01 ianuarie și se încheie la data de 31 decembrie în fiecare an. După data.închiderii.bugetului de stat, veniturile aferente.anului expirat se consideră realizări ale bugetului.de stat din anul următor, în timp ce cheltuielile anului.încheiat se mai pot efectua în măsura.în care au.fost prevăzute în noul buget. Concret, toate creditele bugetare.neconsumate.în anul bugetar expirat.sunt anulate o dată cu închiderea bugetului la sfârșitul.anului bugetar.
O excepție de la principiul.anualității se referă la situația când legea.anuală a bugetului de stat și bugetul asigurărilor.de stat nu au fost adoptate cu cel puțin.3 zile.înainte.de expirarea exercițiului bugetar. În aceste cazuri se execută în continuare.bugetul anului anterior.
În practică se deschid credite.bugetare lunar, în limita a 8,3% din bugetul.aprobat pe anul expirat, până la aprobarea legii bugetului.pentru exercițiul curent.
Principiul.publicității, conform legislației este obligatoriu.pentru toate instituțiile publice. Potrivit acestui principiu, proiectele.de bugete se supun dezbaterii publice în Parlament.și se publică în Monitorul Oficial (bugetul de stat, bugetul.asigurărilor.speciale de stat), sau se dezbat în consiliile locale și se dau publicității.în publicații oficiale ale consiliilor.locale (bugetul local).
Principiul.specializării.bugetare. Veniturile și cheltuielile.bugetare se.înscriu și se aprobă în buget pe surse de proveniență și respectiv pe.categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică și destinația.acestora, potrivit clasificației.bugetare.
Principiul unității.monetare. Potrivit acestui.principiu, toate.operațiunile.bugetare se exprimă în moneda.națională – leu.
Procedura bugetară.privitoare la bugetele locale se desfășoară pe.coordonatele principiilor enunțate.de Legea administrației publice locale nr. 215/2001 care reia.principiile consacrate din precedenta lege privind.administrația.publică locală (Legea 69/1991). Aceste principii prezintă unele particularități.specifice, cele mai relevante în domeniul bugetelor.locale fiind:
– Principiul.autonomiei locale. Prin autonomie locală se înțelege.dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației.publice locale de a soluționa și de a gestiona, în.numele și în interesul colectivităților.locale pe care le reprezintă, activitățile publice. Acest drept se exercită de către consiliile.locale și primari, precum și de către.consiliile județene. Autonomia locală.privește organizarea, funcționarea, competențele.și atribuțiile, precum și gestionarea.resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului sau.județului, după caz. În consecință, competențele.și răspunderile ce revin autorităților.administrației publice locale în domeniul.finanțelor publice locale.sunt depline și exclusive, excepțiile trebuind să fie.expres prevăzute de lege. Tot ca o consecință a.autonomiei financiare de care se bucură autoritățile.publice locale, acestea au dreptul, în limitele.legii, de a avea inițiative în acest domeniu. Având autonomie.funcțională, unitățile administrativ-teritoriale.nu mai sunt incluse cu toate veniturile.și cheltuielile lor în bugetul de stat, ci numai.cu sumele pe care le varsă, respectiv le primesc.de la acest buget;
– Principiul descentralizării.serviciilor publice. Este un principiu de.organizare și conducere a statului întemeiat pe o largă autonomie.acordată autorităților locale din unitățile administrativ-teritoriale. Conform.acestui principiu are loc un transfer.limitat al puterii de decizie de la autoritățile publice.centrale la cele locale;
– Principiul consultării.cetățenilor. Acest principiu prevede.ca.cetățenii să fie consultați în activitatea de.proiectare și adoptare a bugetelor.locale;
– Principiul.universalității bugetare. Potrivit acestui.principiu, veniturile și cheltuielile publice.trebuie să figureze în bugetul local cu sumele.lor totale, brute, nici un venit și nici o cheltuială neputându-se.realiza în afara cadrului bugetar. Deoarece obținerea.veniturilor publice determină anumite cheltuieli, este necesar ca veniturile.respective să se înscrie în buget cu.produsul
lor brut, iar cheltuielile cu cifra lor.totală, iar nu direct diferența.dintre acestea, pentru a se putea cunoaște și controla suma exactă.a cheltuielilor publice;
– Principiul echilibrului.bugetului. Presupune ca veniturile să.acopere integral cheltuielile prevăzute în bugetul.local. În situația în care veniturile nu acoperă.cheltuielile, deficitul bugetului local urmează să fie.acoperit din împrumuturi contractate de autoritățile.publice locale și din sume
defalcate din unele venituri ale bugetului.de stat, prevăzute prin legea bugetului.de stat;
– Principiul realității.bugetare. Potrivit acestui principiu trebuie avute în vedere.variantele cele mai prudente în realizarea.veniturilor și efectuarea cheltuielilor bugetare, pentru a se evita eventualele.dezechilibre care ar putea apărea pe parcursul execuției bugetare;
– Principiul unității bugetare. Presupune necesitatea ca toate.veniturile și cheltuielile bugetare să fie înscrise.întru-n singur document, și anume.bugetul local;
– Principiul anualității.bugetare. Implică aprobarea bugetului.local de către autoritățile publice locale competente.în.fiecare an, perioada de un an fiind cea pentru.care acestea acordă „autorizația” de a se încasa veniturile și de a se.efectua cheltuielile aprobate prin.buget;
– Principiul.publicității bugetului. Presupune aducerea la cunoștința.opiniei publice a acestuia. Astfel, proiectul.bugetului local se publică în presa locală sau se afișează.la sediul primăriei înainte cu 15 zile de a fi.supus aprobării consiliului local. Dezbaterea.sa se face în ședință publică, primarul putând cere.consultarea cetățenilor prin referendum în problemele.privind bugetul local. De asemenea, hotărârea prin care se aprobă.bugetul trebuie adusă la cunoștință publică, în condițiile Legii.administrației publice locale, ca orice altă hotărâre cu caracter normativ.
II.3. Etapele procedurii bugetare pentru o instituție publică
II.3.1. Noțiuni de bază privind procedura bugetară
Prin procedura.bugetară se înțelege un ansamblu de acte și operațiuni.privind realizarea proiectului de buget, aprobarea.acestuia, executarea bugetului, încheierea și.aprobarea contului general de execuție bugetară, precum.și controlul execuției bugetare, ceea ce presupune parcurgerea a tot.atâtea etape.
Elaborarea proiectului de.buget cuprinde activitatea de determinare a.veniturilor si a cheltuielilor bugetului public național. Începe în anul.premergător celui pentru care se întocmește proiectul și se realizează.în sistem piramidal (de jos în sus, adică de la unitățile.de bază din teritoriu se colectează propunerile privind cifrele de.venituri și cheltuieli care se centralizează – pe linie strict ierarhică – mai întâi la ministere.sau alte organe centrale de stat, respectiv instituții publice și apoi la Ministerul Finanțelor Publice). Aprobarea bugetului presupune dezbaterea.proiectului în Parlament și votarea legii.bugetare anuale; această etapă.se parcurge, de regulă, tot în anul premergător celui pentru care.s-a întocmit proiectul de buget; atunci când nu este posibilă.adoptarea bugetului la timpul potrivit, dezbaterea.și aprobarea lui se fac în prima parte a anului.în care bugetul urmează să fie pus în aplicare. Executarea.bugetului (sau execuția bugetară) constă în realizarea veniturilor.la termenele și în cuantumurile prevăzute, precum și în efectuarea.cheltuielilor potrivit destinațiilor stabilite. Această etapă este cea mai importantă, .întrucât ea presupune înfăptuirea concretă a previziunilor.aprobate de puterea legislativă; execuția bugetară.se înfăptuiește, în mod firesc, în anul pentru care s-a aprobat bugetul. Încheierea.exercițiului bugetar presupune realizarea, pe baza datelor.furnizate de evidența execuției bugetare, a unei dări de seamă.cu privire la modul de realizare a veniturilor și de.efectuare a cheltuielilor pentru anul bugetar.expirat; această fază a procedurii bugetare.se parcurge, în mod evident, în anul următor celui pentru.care s-a elaborat și aprobat bugetul de stat. Controlul execuției.bugetare constă în verificarea modului în care.au fost aduse la îndeplinire prevederile cuprinse în bugetul.public național. Activitatea de control asupra execuției.bugetare se desfășoară, de o maniera complexă, de către mai multe.categorii de organe ale statului, având competențe.diferite.
Un rol deosebit.de important în derularea.procesului bugetar revine ordonatorilor de credite.
Ordonatorii de credite sunt acele.persoane fizice investite cu dreptul.de a dispune, în condițiile legii, asupra creditelor.bugetare, în virtutea funcției pe care o deține în conducerea unei instituții.publice sau a unui organ de stat.
Conform legii, există.trei categorii de.ordonatori de credite: principali, secundari.și terțiari.
Ordonatorii principali.de credite sunt miniștrii, conducătorii celorlalte.organe de specialitate ale administrației publice centrale, conducătorii altor autorități.publice și conducătorii instituțiilor publice autonome. Ordonatorii principali.de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul.propriu și pentru bugetele instituțiilor.publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari.sau terțiari de credite, după caz, în raport cu.sarcinile acestora, potrivit legii.
Ordonatorii.secundari de credite sunt conducătorii instituțiilor.publice cu personalitate juridică și buget propriu, aflate în raport de.subordonare ierarhică față de ordonatorii.principali de credite. Ordonatorii secundari de credite repartizează.creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru bugetele.instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători.sunt ordonatori terțiari de credite, în raport cu sarcinile.acestora, potrivit legii.
Ordonatorii. terțiari de credite bugetare sunt conducătorii instituțiilor.publice cu personalitate juridică și buget propriu, din subordinea ordonatorilor.principali sau secundari și care au numai dreptul de a aproba.efectuarea cheltuielilor din creditele.bugetare pe care le primesc, după caz, fie de la ordonatorii principali, fie de la ordonatorii secundari. Ordonatorii terțiari de credite utilizează.creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai.pentru realizarea sarcinilor.instituțiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele.aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale.
Conform art. 22 alin. 1 din.Legea nr. 500/2002 privind finanțele.publice, „ordonatorii de credite au obligația de.a angaja cheltuieli în limita creditelor.de angajament și de a utiliza creditele bugetare numai în limita.prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea.instituțiilor publice respective și cu respectarea.dispozițiilor legale”.
Ordonatorii de credite.răspund, potrivit legii, de:
a) angajarea, lichidarea și ordonanțarea.cheltuielilor în limita creditelor bugetare.repartizate și aprobate;
b) realizarea.veniturilor;
c) angajarea și utilizarea.creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni.financiare;
d) integritatea bunurilor.încredințate instituției pe care o conduc;
e) organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea.la termen a situațiilor financiare asupra situației patrimoniului.aflat în administrare și a execuției bugetare;
f) organizarea.sistemului de monitorizare a programului.de achiziții publice și a programului de lucrări de investiții.publice;
g) organizarea.evidenței programelor, inclusiv a indicatorilor.aferenți acestora;
h) organizarea.și ținerea la zi a evidenței patrimoniului, conform.prevederilor legale.
Bugetul de stat, bugetul.asigurărilor sociale de stat, bugetele.fondurilor speciale, bugetele creditelor externe contractate.sau garantate de stat și bugetele fondurilor externe.nerambursabile, se aprobă prin lege. Bugetele instituțiilor.publice autonome se aprobă de către organele abilitate în acest scop prin.legi speciale. Bugetele instituțiilor.publice finanțate parțial din Bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele.fondurilor speciale, bugetele creditelor externe contractate.sau garantate de stat și bugetele fondurilor externe.nerambursabile se aprobă prin lege, ca anexe la bugetele.ordonatorilor principali de credite. Bugetele instituțiilor.publice finanțate integral Bugetul de stat, bugetul asigurărilor.sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor.externe contractate sau garantate de stat și bugetele.fondurilor externe nerambursabile se aprobă de către.ordonatorul de credite ierarhic superior al acestora. Bugetele.instituțiilor publice care se finanțează integral din.venituri proprii se aprobă de către organul de.conducere al instituției publice și cu acordul.ordonatorului de credite ierarhic superior. Bugetul trezoreriei statului se aprobă prin.hotărâre a Guvernului. Bugetele locale se aprobă prin.hotărâre de către consiliile locale (comunale, orășenești, .municipale și județene).
II.3.2. Etapele procedurii bugetare
În acest subcapitol vor fi tratate etapele procedurii bugetare în cadrul bugetului de stat, a instituțiilor finanțate din bugetul de stat.
II.3.2.1. Elaborarea.proiectului de buget
Conform art. 28.din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, proiectele.legilor bugetare anuale și ale bugetelor se elaborează de către.Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, pe baza:
a) prognozelor.indicatorilor macroeconomici și sociali pentru anul.bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget, precum și pentru.următorii 3 ani;
b) politicilor.fiscale și bugetare;
c) prevederilor memorandumurilor.de finanțare, ale memorandumurilor de înțelegere sau ale altor acorduri.internaționale cu organisme și instituții financiare.internaționale, semnate și/sau ratificate;
d) politicilor și strategiilor.sectoriale, a priorităților stabilite în formularea.propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali.de credite;
e) propunerilor de.cheltuieli detaliate ale ordonatorilor.principali de credite;
f) programelor.întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul.finanțării unor acțiuni sau ansamblu de acțiuni, cărora le sunt.asociate obiective precise și indicatori de rezultate și de eficiență; programele.sunt însoțite de estimarea anuală a performanțelor.fiecărui program, care trebuie să precizeze: acțiunile, costurile.asociate, obiectivele urmărite, rezultatele.obținute și estimate pentru anii următori, măsurate.prin indicatori preciși, a căror alegere este.justificată;
g) propunerilor.de sume defalcate din unele venituri ale bugetului.de stat, precum și de transferuri consolidabile pentru.autoritățile administrației publice locale;
h) posibilităților.de finanțare a deficitului bugetar. Elaborarea proiectului.bugetului de stat si a bugetului asigurărilor sociale.de stat cad în sarcina Guvernului. În cadrul Guvernului, Ministerul Finanțelor Publice.răspunde de elaborarea proiectului bugetului.de stat, iar Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.coordonează activitatea de întocmire a proiectului.bugetului asigurărilor sociale de stat.
Termenele privind activitățile de elaborare a proiectului de buget:
– Pana la data.de 31 martie a anului curent, se elaborează prognozele.indicatorilor macroeconomici și sociali, pentru anul.bugetar pentru care se elaborează proiectul.de buget, precum si pentru următorii 3 ani, de către organele.competente, pe baza cărora se va fundamenta proiectul de buget;
– Până la data de 1 mai.a anului curent, Ministerul Finanțelor.Publice va înainta Guvernului, obiectivele politicii.fiscale și bugetare pentru anul bugetar pentru.care se elaborează proiectul de buget și următorii 3 ani, împreună cu.limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de credite, urmând ca.acesta să le aprobe până la data de 15 mai și să informeze.comisiile pentru buget, finanțe și bănci ale.Parlamentului asupra principalelor orientări ale.politicii sale macroeconomice și ale finanțelor publice;
– Pana la data de.1 iunie a fiecărui an, Ministerul Finanțelor.Publice va transmite ordonatorilor principali de.credite o scrisoare-cadru în care va specifica.contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite.proiectele de buget, precum și metodologiile de.elaborare a acestora, precum și limitele de cheltuieli.aprobate de Guvern.
Pentru evaluarea.veniturilor bugetare s-au promovat.două metode și anume:
a) metoda.evaluării directe;
b) metoda reportării, cu anumite.majorări, a veniturilor din anul precedent.
Metoda evaluării.directe este preferabilă deoarece ea oferă.perspectiva estimării reale a veniturilor cu condiția ca aceasta să se facă cu.sinceritate și temeinicie (cu profesionalism).
Metoda reportării.veniturilor din anul precedent, cu anumite.majorări este mai simplă și mai operativă, însă utilitatea ei este condiționată.de stabilirea cât mai judicioasă a proporției cu care se majorează cuantumul veniturilor.reportate, deci tot pe baza unei estimări.reale a evoluției probabile a veniturilor și.consumurilor supuse impozitelor directe.și respectiv indirecte. Pentru evaluarea cheltuielilor .bugetare este utilizată, cel mai frecvent, metoda denumită.cvasi-automatica, care constă în reportarea, în mod automat, a cuantumului.cheltuielilor din anul precedent, cu .excepția cheltuielilor.pentru.care se cer modificări temeinic.motivate. În țara noastră, .evaluarea.veniturilor și a cheltuielilor.bugetare se face conform unei metode.combinate, mixte, care presupune, din punct de vedere metodologic, o evaluare directă ce se aplică prin compararea cifrelor de.venituri și cheltuieli care se propun cu.cele care au fost utilizate.în anul.precedent. Astfel, cifrele.de venituri și.cheltuieli rezultate din evaluarea.directă se prevăd în.proiectele de.bugete, alăturat și.comparativ cu.cele din anul și exercițiul.bugetar.precedent.
– Până la data de 15 iulie a fiecărui an, ordonatorii.principali de credite au obligația să depună la Ministerul.Finanțelor Publice propunerile pentru proiectul.de buget și anexele la acesta, pentru anul bugetar următor, cu încadrarea în limitele de cheltuieli, și estimările.pentru următorii 3 ani, însoțite de documentații.și fundamentări detaliate. Camera.Deputaților și Senatul, cu consultarea Guvernului, își aprobă bugetele.proprii și le înaintează Guvernului în vederea includerii lor în proiectul.bugetului de stat. Autoritățile administrației.publice locale au aceeași.obligație pentru propunerile de transferuri consolidate și de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. Ministerul Finanțelor.Publice examinează proiectele de buget și poartă discuții.cu ordonatorii principali de credite.asupra acestora. În caz de divergență va hotărî Guvernul.
– Până la data de 1 august a.fiecărui an, proiectele de.buget și anexele acestora, definitivate, se depun la Ministerul.Finanțelor Publice.
– Până la.data.de 30 septembrie a fiecărui an, Ministerul.Finanțelor Publice, depune.la Guvern, proiectele.legilor bugetare și proiectele.bugetelor, întocmite pe baza proiectelor.de buget ale ordonatorilor.principali de credite și a bugetului.propriu. Proiectul legii.bugetului de stat este însoțit de un raport.privind situația macroeconomică.pentru anul bugetar.pentru care se elaborează proiectul de buget și proiecția.acesteia în următorii.3 ani. Acest raport va.cuprinde un rezumat al politicilor.macroeconomice în contextul.cărora au fost elaborate.proiectele de buget, precum și strategia Guvernului.în domeniul investițiilor.publice. Raportul și proiectele.legilor bugetare.anuale vor exprima.politica fiscal-bugetară a Guvernului, precum și alte.informații relevante.în domeniu.
– După depunerea.proiectelor bugetare și a proiectelor.legilor bugetare.anuale la Guvern, acestea.vor fi „însușite” de către.acesta.
– După însușirea de către.Guvern a proiectelor legilor.bugetare și de buget, acesta.le supune spre adoptare.Parlamentului cel mai târziu.pana la data.de 15 octombrie a fiecărui an. Proiectul.de buget.care se trimite Parlamentului.trebuie să fie însoțit de.două documente: anexa.nr. 1 – Raportul privind situația.macroeconomică a țării pentru.anul următor și proiecția.acesteia în următorii.trei ani și, respectiv, anexa nr. 2 – Proiectul legii.bugetare anuale.
Forul legislativ.suprem, fiind investit cu dreptul.de a aproba bugetul, urmează.să procedeze la verificarea pe ansamblu.a bugetului, apoi la analizarea.și dezbaterea acestuia.de o manieră detaliată și, în final, la adoptarea.bugetului de stat, printr-o lege special.consacrată acestuia.
II.3.2.2. Aprobarea.bugetului și adoptarea Legii bugetare.anuale
Autoritatea.competenta să aprobe bugetele este Parlamentul.României. Bugetele.se aprobă de Parlament, în ședință.comună, pe ansamblu, .pe părți, capitole, subcapitole, titluri, .articole, precum.și alineate, după caz, și pe ordonatorii.principali de credite, pentru.anul bugetar, precum și creditele de angajament.pentru acțiuni.multianuale.
Bugetul.statului se aproba de Parlament.până cel mai târziu cu 3 zile.înainte de expirarea exercițiului.bugetar (sfârșitul anului). Daca.legile bugetare nu au fost.adoptate cu cel.puțin 3 zile înainte de expirarea.exercițiului bugetar, Guvernul.îndeplinește sarcinile prevăzute în bugetul.anului precedent, limitele.lunare de cheltuieli neputând.depăși de regulă 1/12 din.prevederile bugetelor anului.precedent, cu excepția.cazurilor deosebite, temeinic.justificate de către.ordonatorii principali de credite, sau, după.caz, 1/12 din sumele.propuse în proiectul.de buget, în situația.în care acestea sunt mai.mici decât cele din.anul precedent (conform.art. 37 alin. (1) din.Legea nr. 500/2002 privind finanțele.publice).
Parlamentul adoptă legile.bugetare anuale și legile.de rectificare, elaborate.de Guvern în contextul.strategiei macroeconomice.asumate de acesta. În cazul.în care legile.bugetare anuale, depuse în.termen legal, nu au fost.adoptate de către Parlament.până cel târziu la.data de 15 decembrie.a anului anterior.anului la care se referă.proiectul de buget, Guvernul.va solicita Parlamentului.aplicarea procedurii.de urgență. În timpul.dezbaterilor nu pot fi aprobate amendamente la legile.bugetare anuale, care determină.majorarea nivelului.deficitului bugetar.
II.3.2.3. Execuția.bugetară (executarea.bugetului)
Execuția.bugetară sau executarea.bugetului este cea de-a treia si cea mai.amplă etapă a procedurii.bugetare și constă în realizarea.integrală și la termen a.veniturilor prevăzute.și efectuarea cheltuielilor.bugetare. Se derulează pe toată.durata unui an financiar, de la 01 ianuarie.până la 31 decembrie.
Efectuarea.execuției bugetare presupune un.ansamblu de acte și operațiuni.privind încasarea, păstrarea și eliberarea.fondurilor bănești, respectiv operațiuni.de încasări și plăți, urmându-se o anumită.succesiune de faze:
1. repartizarea pe trimestre.a veniturilor și cheltuielilor.bugetare – se face în funcție.de termenele legale de încasare.a veniturilor și de perioada.în care este necesară.efectuarea cheltuielilor. Repartizarea pe.trimestre se asigură de către Ministerul.Finanțelor Publice, pe capitole de venituri și.cheltuieli, la propunerea.ordonatorilor principali de credite și de către.ordonatorii principali de credite pentru bugetele de venituri și cheltuieli.proprii și ale unităților subordonate. Creditele astfel aprobate pot.fi folosite la cererea ordonatorului.principal de credite numai după deschiderea.de credite sau alimentarea cu fonduri.de către Ministerul.Finanțelor Publice a.conturilor bancare;
2. executarea.de casă a bugetului (sau operațiunile.de trezorerie) – se.realizează prin trezoreria.statului și constă în operațiuni.de încasare a veniturilor, de efectuare.a plăților, de efectuare a altor.operațiuni financiare pe seama.autorităților administrației.publice; de păstrare a disponibilităților;
3. realizarea.veniturilor bugetare – în realizarea.veniturilor bugetare.sunt avute în vedere o serie.de principii:
a. nici un.impozit, taxă sau alte obligații.de natura acestora nu.pot fi încasate.dacă nu au fost stabilite.de lege;
b. lista.tuturor impozitelor.și taxelor, precum și a cotelor.acestora trebuie să fie.aprobate prin legea bugetară.anuală;
c. este.inadmisibilă.perceperea, sub orice titlu.sau sub orice denumire, a unor.contribuții – directe sau indirecte – în afara.celor stabilite de puterea.legislativă.
Operațiunile.de realizare a veniturile.constau în: identificarea.veniturilor și a bunurilor impozabile.și taxabile și stabilirea obligațiilor.față de stat; încasarea veniturilor.bugetare ca urmare a efectuării plății; urmărirea.realizării veniturilor.bugetare.
4. efectuarea.cheltuielilor bugetare – se realizează.printr-un ansamblu de.acte și operațiuni vizând:
a. solicitarea.și punerea la dispoziția.ordonatorilor de credite a fondurilor.bugetare alocate;
b. repartizarea fondurilor.bugetare pe seama instituțiilor.publice, a regiilor.autonome și, respectiv, societăților.comerciale cu capital.integral sau majoritar.de stat;
c. transferuri.pentru unitățile administrativ-teritoriale, în cazurile în care.acestea nu iși pot acoperi cheltuielile.din veniturile proprii, stabilite.în condițiile legii;
d. utilizarea.efectivă a fondurilor.bănești de către.beneficiari.
Efectuarea.cheltuielilor bugetare este supusă unor.reguli prevăzute expres de.Legea nr. 500/2002 privind.finanțele.publice:
– cheltuielile bugetare au destinație.precisă și limitată și sunt.determinate de.autorizările conținute în legi specifice și în legile.bugetare anuale;
– nici o cheltuială.nu poate fi înscrisă.în buget și nici.angajată și efectuată.din acest buget, dacă nu există.bază legală pentru respectiva.cheltuială;
– nici o.cheltuială din fonduri publice nu poate.fi angajată, ordonanțată.și plătită dacă.nu este aprobată.potrivit legii și nu are prevederi.bugetare.
Efectuarea.heltuielilor bugetare se face prin intermediul.creditelor (alocațiilor) .bugetare.
Prin credit.bugetar se înțelege „suma de bani.aprobată prin buget, reprezentând.limita maximă.până la care se pot.ordonanța și efectua.plăți în cursul anului.bugetar pentru angajamentele legale.contractate in cursul anului.bugetar si/sau din exerciții.anterioare”.
Finanțarea de la.bugetul statului prin.intermediul creditelor bugetare.prezintă următoarele trăsături.caracteristice:
– beneficiarii de credite.sau alocații bugetare pot fi numai.instituțiile publice, organele.de stat și unele unități.economice;
– scopul pentru care sunt.alocate fonduri bugetare.trebuie să fie bine precizat.prin lege;
– fondurile.bugetare se acordă.beneficiarilor cu titlu gratuit. (fără echivalent);
– creditele.acordate de la bugetul de stat nu se rambursează. (beneficiarii nu sunt.obligați să le restituie).
Procedura.creditelor bugetare presupune.parcurgerea mai multe etape:
1. deschiderea.creditelor bugetare – aparține Ministerului.Finanțelor Publice, care, la începutul exercițiului.bugetar și a fiecărui trimestru.dispune transmiterea, prin.unitățile de trezorerie, a sumelor de bani corespunzătoare.creditelor bugetare cuvenite ordonatorilor.principali de credite. Din creditele.bugetare astfel deschise, ordonatorii.principali repartizează și.transmit, prin dispoziții.bugetare, creditele bugetare.cuvenite ordonatorilor.secundari, respectiv.terțiari;
2. angajarea.creditelor bugetare – se poate face.numai în limita creditelor.bugetare aprobate; Angajarea oricărei.cheltuieli din fonduri publice.îmbracă două forme de.angajamente:
a) Angajamentul.legal, care este definit.de Legea finanțelor.publice ca fiind „fază a procesului.execuției bugetare prezentând.orice act juridic din care rezultă sau ar.putea rezulta o obligație pe seama.fondurilor publice”. Acesta trebuie.să se prezinte sub formă.scrisă și să fie semnat de ordonatorul.principal de credite;
b) Angajamentul.bugetar, care reprezintă „orice act prin.care o autoritate.competentă, potrivit legii, afectează.fonduri publice unor anumite.destinații, în limita creditelor.bugetare aprobate”. Angajamentul.bugetar precede angajamentul.legal și valoarea angajamentelor.legale nu poate depăși valoarea.angajamentelor bugetare.
Angajamentele.bugetare pot fi:
– angajamente.bugetare individuale, care reprezintă un.angajament specific unei.anumite operațiuni noi care urmează a se efectua;
– angajamente.bugetare globale, care reprezintă.angajamente bugetare.aferente angajamentelor.legale provizorii, referitoare la cheltuielile.curente de funcționare, de.natură administrativă, cum ar fi:
– cheltuieli.de deplasare;
– cheltuieli.de protocol;
– cheltuieli.de întreținere și gospodărire;
– cheltuieli.cu asigurările;
– cheltuieli.cu chiriile; .
– cheltuieli.cu abonamente la reviste, buletine.lunare etc.
3. constatarea.lichidității creditelor bugetare – presupune verificarea.cuantumurilor bănești ale fiecărei cheltuieli.bugetare, spre a se stabili cu certitudine.dacă acestea sunt reale, certe și exigibile, pe baza documentelor.care atestă operațiile.respective; Faza de.lichidare a cheltuielilor presupune.de fapt verificarea tuturor.documentelor justificative prin care s-a angajat o cheltuială și care trebuie să poarte viza „Bun de plată”.
4. ordonanțarea.creditelor bugetare – reprezintă. .actul administrativ-financiar prin care ordonatorul de credite dă. dispoziție conducătorului compartimentului.financiar (financiar-contabil) să întocmească.instrumentele de plată a cheltuielilor;
5. utilizarea.sau plata creditelor bugetare – constă în remiterea.sumelor de bani în folosul beneficiarului legal al alocației.bugetare și în folosirea efectivă a acesteia; plata.reprezintă modalitatea.de stingere a obligației statului în raport.cu subiectul de drept titular al.creditului bugetar (plata cheltuielilor.este asigurată de șeful compartimentului.financiar-contabil în limita fondurilor.disponibile – art. 52 alin. 4 din Legea.nr. 500/2002 privind.finanțele publice).
Execuția.bugetară se bazează pe principiul separării.persoanelor ce au calitatea de.ordonator de credite de.persoanele ce au calitatea de contabil. Operațiunile.specifice fazelor de angajare, lichidare și ordonanțare.sunt de competența ordonatorului de.credite și se efectuează pe baza avizelor.compartimentelor de specialitate.ale instituției publice. Plata.cheltuielilor este.asigurată de șeful compartimentului.financiar-contabil, în limita fondurilor.disponibile.
Utilizarea creditelor.bugetare este subordonată, potrivit dispozițiilor.Legii finanțelor.publice, principiului.“afectațiunii speciale” a creditelor bugetare. Aplicarea.conformă a acestui principiu impune respectarea.următoarelor reguli:
a. creditele.bugetare aprobate unui ordonator.principal nu fi utilizate.pentru finanțarea cheltuielilor.altui ordonator;
b. cheltuielile.aprobate pentru acoperirea unui.capitol nu pot fi utilizate.pentru finanțarea altui capitol.de cheltuieli;
c. creditele aprobate.prin legea bugetară.anuală pentru cheltuielile unui.exercițiu bugetar nu pot fi utilizate pentru.finanțarea cheltuielilor altui exercițiu.financiar.
În practica execuției.bugetare se utilizează, de regulă, următoarele.mijloace excepționale de modificare a destinației inițiale a creditelor.bugetare (și care reprezintă.excepții de la principiul „afectațiunii.speciale”):
a. Virările de credite.bugetare constau în trecerea.sumelor bugetare de la subdiviziunile clasificației.bugetare unde ele se dovedesc disponibile, la subdiviziunile.unde se constată că.sunt insuficiente;
b. Transferarea creditelor.bugetare este specifica acelor.situații în care, pe parcursul exercițiului.bugetar, au loc treceri de unități, acțiuni.sau sarcini de la un ordonator.principal de credite la altul, când Ministerului.Finanțelor Publice este.îndreptățit să modifice.structura bugetului de stat, aprobând, la cerere, transferarea.unor sume reprezentând alocații.bugetare de la un ordonator la altul, fără afectarea.echilibrului bugetar și a Fondului de rezerva.bugetară la dispoziția Guvernului;
c. Suplimentarea.creditelor bugetare se poate face de către.Guvern, la propunerea Ministerului.Finanțelor Publice, pe baza cererilor.temeinic justificate formulate.de ordonatorii principali.de credite (care se găsesc în situația de a nu-și putea acoperi altfel.cheltuielile). Suplimentarea creditelor.bugetare se realizează din.fondul de rezervă aflat la dispoziția.Guvernului. Potrivit legii, suplimentarea.creditelor bugetare de către.Guvern trebuie supusă.aprobării Parlamentului, întrucât aceasta.reprezintă, practic, o modificare a prevederilor.legii bugetare anuale;
d. Anticiparea.creditelor bugetare este modalitatea.specifică pentru finanțarea unor acțiuni social-culturale și acoperirea unor cheltuieli.economice de interes local. Astfel, organele de.decizie ale unităților.administrativ-teritoriale pot încuviința utilizarea unor fonduri de pana la 30% din sumele.încasate din venituri proprii ale bugetelor.locale respective, peste cele aprobate;
e. Blocarea.creditelor.bugetare este prevăzută pentru fondurile.bănești aprobate prin legea bugetară.anuală și rămase neutilizate la sfârșitul.fiecărui trimestru. Creditele bugetare.rămase nefolosite la sfârșitul fiecărui.trimestru pot fi trecute fie la fondul.de rezervă destinat unor.cheltuieli noi, fie utilizate.pentru cheltuielile trimestrului.următor al aceluiași.an (prin deblocarea.acestora de către Ministerului.Finanțelor Publice, la cererea justificată.a ordonatorilor principali.de credite);
f. Anularea.creditelor bugetare rămase.neutilizate în timpul execuției.bugetare, se face la cererea ordonatorilor.principali de credite bugetare sau a Ministerului.Finanțelor Publice. Pentru cheltuielile.bugetare neefectuate.pana la 31 decembrie, deci până la încheierea.execuției bugetare, Legea finanțelor.publice dispune că aceste credite.sunt anulate de drept.
II.3.2.4. Încheierea.exercițiului financiar și controlul execuției.bugetare
Execuția.bugetară se încheie la 31 decembrie.a fiecărui an. Orice venit.neîncasat, respectiv orice cheltuială neplătită.până la această dată se va încasa ori.se.va plăti, după caz, în contul bugetului pe anul.următor (art. 61 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 – privind.finanțele publice). Creditele bugetare.neutilizate până la sfârșitul anului sunt anulate.de drept (art. 61 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 – privind finanțele.publice).
Încheierea exercițiului.bugetar anual presupune, în esență, elaborarea.și aprobarea contului general anual.de execuție bugetară.
Contul general.anual de execuție a bugetului.de stat, a bugetului.asigurărilor sociale de stat și al bugetelor.fondurilor speciale este elaborat de către Ministerului.Finanțelor Publice. Acest lucru se realizează pe baza.situațiilor financiare prezentate.de ordonatorii principali de credite.bugetare, a conturilor privind.execuția de casă a bugetului statului, precum și în urma.verificărilor și analizelor făcute de către Ministerului.Finanțelor Publice.
Contul anual de.execuție a bugetului de stat, a bugetului.asigurărilor sociale de stat și celelalte conturi anuale de.execuție se aprobă prin lege după verificarea.acestora de către Curtea de Conturi (art. 56.alin. (5) din Legea nr. 500/2002 – privind finanțele.publice).
Conturile.anuale de execuție a bugetului.statului, bugetului asigurărilor.sociale de stat, bugetelor.fondurilor speciale și ale ordonatorilor.de credite trebuie să cuprindă, fiecare în parte, în momentul în care este înaintat Parlamentului:
– la venituri: prevederile.bugetare inițiale, prevederile bugetare.definitive și încasările. realizate;
– la cheltuieli: creditele bugetare.inițiale, creditele bugetare.definitive și plățile.efectuate.
II.3.2.5. Controlul execuției.bugetare
Execuția.bugetului public național se realizează sub controlul.unor organe de stat, cărora le revin, prin lege, răspunderi.specifice în legătură cu activitatea.bugetară. Aceste.organe cu atribuții de control a execuției.bugetare sunt:
– Ministerului Finanțelor Publice, care exercită un control.administrativ specializat;
– Curtea de.Conturi, care exercită un.control de specialitate – financiar, denumit.control ulterior.extern, asupra modului.de formare, administrare și de întrebuințare a resurselor.financiare ale statului și ale sectorului.public;
– Parlamentul – care exercită un control.politic. Controlul Parlamentului asupra.bugetului se realizează în două.momente: prima dată atunci când se aprobă.bugetul și se adoptă.legea bugetară anuală (ocazie cu care se. verifică corectitudinea, .oportunitatea și necesitatea prevederilor estimative cuprinse în proiectul de.buget) și a doua oară atunci.când se aprobă contul general anual.de execuție (prilej cu care se analizează.modul în care au fost puse în aplicare.prevederile legii bugetare.anuale). Aprobarea, de către.Parlament, a contului general.anual privind execuția bugetară are.semnificația “descărcării.de gestiune” pentru.Guvern (care, până la acea.dată, purta răspunderea.pentru modul în care a fost executat.bugetul).
II.3.2.6. Aprobarea.execuției bugetului
Guvernul.analizează și prezintă spre adoptare Parlamentului.contul general anual de execuție a bugetului.de stat, a bugetului asigurărilor.sociale se stat și celelalte conturi.anuale de execuție, până la data de 1 iulie a anului.următor celui de.execuție.
II.3.3. Etapele.procedurii bugetare la Biblioteca Județeană „I.H. Rădulescu” Dâmbovița
II.3.3.1. Prezentarea Bibliotecii Județene “I.H. Rădulescu” Dâmbovița
Biblioteca publică a Târgoviștei s-a înființat la data de 26 noiembrie 1943, fiind „adăpostită” în localul Muzeului până ce i se va clădi sediul propriu. Instituția a continuat vechea tradiție în constituirea unor importante biblioteci în epoca medievală (bibliotecile lui Constantin Cantacuzino, Udriște Năsturel, ale Văcăreștilor, Mitropoliei Târgoviștei). Primul director al muzeului, bibliotecii și căminului cultural a fost prof. Alexandru Vasilescu care a întocmit un „Regulament de organizare și funcționare a bibliotecii”, cu 30 de articole, ce a fost aprobat prin Decizia Primăriei din 14 august 1944. Au fost întreprinse numeroase demersuri pentru construirea unui sediu pentru muzeu și bibliotecă. În 26 noiembrie 1943 lt.col. magistrat D.D. Athanasiu a făcut o importantă donație de cărți și bani, noua bibliotecă purtând inițial numele de D. Athanasiu-Bițu, în memoria tatălui său.
Un alt moment important, în istoria sa, l-a reprezentat construirea unei clădiri proprii pentru bibliotecă (în apropierea Primăriei) între 1947-1949, aceasta funcționând aici începând cu 1 ianuarie 1950 până în 1974, când se mută în localul fostei Prefecturi. Din anul 1986 îi este atribuit actualul sediu, alături de cel al „Secției pentru Copii”, care va purta denumirea „Ioan Alexandru Brătescu-Voinești”.
Denumirea instituției s-a schimbat de-a lungul timpului: Biblioteca Publică „D. Athanasiu-Bițu”, Biblioteca Raională Târgoviște, Biblioteca Municipală Târgoviște (din 1968), Biblioteca Județeană Dâmbovița (din 1974). Din anul 1992 până în prezent instituția se numește Biblioteca Județeană „Ion Heliade Rădulescu” Dâmbovița.
În ritm cu dinamica dezvoltării societății, biblioteca județeană a cunoscut o permanentă adaptare, redimensionându-și și diversificându-și conținutul activității, fiind o componentă importantă a sistemului cultural și educațional, în slujba membrilor comunității târgoviștene. Și-a înființat filiale peste hotare, la Chișinău, Republica Moldova (biblioteca „Târgoviște”, 1995) și în Spania la Castellon (2006). Din anul 1994 editează o revistă de bibliologie și cultură, „Curier”, cu apariție semestrială. Printre manifestările organizate anual pot fi menționate: „Vacanță la bibliotecă” (august), „Salonul editorial Ion Heliade Rădulescu” (septembrie), „Festivalul Național Moștenirea Văcăreștilor” (octombrie – noiembrie), „Zilele Bibliotecii Ion Heliade Rădulescu” (noiembrie), precum și o mulțime de activități de animație culturală dedicate unor evenimente sau personalități de nivel național sau local. Biblioteca gestionează peste 330.000 de publicații diverse (cărți și periodice.tipărite, cărți și periodice în format electronic, audio.book-uri, documente grafice, vederi, fotografii, CD-uri, DVD-uri, manuscrise, .microfilme, documente cartografice, .sigilografice și maximafilie). În colecțiile.bibliotecii se găsesc numeroase publicații cu caracter.bibliofil și cărți aparținând patrimoniului.național. Serviciile oferite în baza.permisului de utilizator: împrumutul publicațiilor.pentru studiu la domiciliu și la sala de lectură; asigură.asistență de specialitate folosind instrumentele.de informare (cataloagele tradiționale.și informatizate); asigură.acces la internet prin calculatoare.proprii și WI-FI în sediul.central și la filiale; facilitează.accesul la documentele.altor biblioteci prin împrumut interbibliotecar; realizează bibliografii la cerere; oferă.referințe prin e-mail și telefon; permite consultarea.resurselor disponibile pe site-ul Bibliotecii. (www.bjdb.ro); oferă acces la baza de date legislativă.românească; marchează prin expoziții și activități.evenimentele culturale și istorice de interes.pentru comunitate; mijlocește.contactul direct cu personalități ale vieții culturale prin actul.de cultură; colaborează cu cadrele.didactice pentru îndrumarea.la lectură a copiilor.și a adolescenților; organizează.activități de animație culturală și educație nonformală pentru toate categoriile.de vârstă; coordonează activitatea.bibliotecilor publice din județ; oferă informații, consultanță, .asistență și răspunsuri la întrebări.privind legislația, politicile, programele și oportunitățile.de finanțare ale Uniunii.Europene.
Principalele documente.interne ce reglementează activitatea.instituției sunt: Regulamentul de Organizare.și Funcționare; Regulamentul.Intern; Regulamentul de folosire a calculatoarelor.cu acces la internet.
Activitatea.bibliotecii județene este reglementată de următoarele acte.normative: Legea bibliotecilor nr. 334/2002, cu modificările și completările.ulterioare; Legea nr.111/1995 – privind constituirea, organizarea și funcționarea.depozitului legal de tipărituri și alte.documente grafice și audiovizuale; Legea nr. .8/1996 privind dreptul de autor.și drepturile conexe; Ordinul nr. 2428/2013 pentru stabilirea.personalului împuternicit să constate contravenții și să aplice.amenzile prevăzute de Legea nr. 111/1995 privind Depozitul.legal de documente, precum și pentru aprobarea.modelului legitimației persoanelor.împuternicite și a modelelor proceselor-verbale.de constatare și sancționare a contravențiilor.
II.3.3.2. Procedura bugetară a Bibliotecii Județene “I.H. Rădulescu” Dâmbovița
Biblioteca Județeană “I.H. Rădulescu” Dâmbovița, este subordonată Consiliului Județean Dâmbovița, managerul acesteia având calitatea de ordonator terțiar de credite. Consiliului Județean Dâmbovița asigură finanțarea acesteia în baza bugetului aprobat anual.
Principalele etape parcurse pentru aprobarea bugetului sunt următoarele:
– Consiliului Județean Dâmbovița solicită instituției transmiterea propunerilor pentru proiectul de buget și a notelor de fundamentare ale acestuia pentru anul următor precum și estimările.pentru următorii 3 ani (Anexa nr. 1); La elaborarea propunerilor de buget trebuie.să se aibă în vedere limitele de cheltuieli dimensionate la nivelul estimărilor pe termen mediu, stabilite prin legea bugetului de stat pentru anul curent;
– Biblioteca Județeană “I.H. Rădulescu” Dâmbovița întocmește Nota de fundamentare a cheltuielilor din proiectul de buget pentru Secțiunea de funcționare și Secțiunea de dezvoltare (Anexa nr. 2, 3 și 4), defalcate pe articole și alineate;
– În baza Notei de fundamentare Biblioteca Județeană “I.H. Rădulescu” Dâmbovița întocmește Proiectul de buget pentru anul următor precum și estimările pentru următorii 3 ani (Anexa nr. 5); pentru Secțiunea de dezvoltare se întocmește și Lista achizițiilor cu nominalizarea bunurilor, a cantităților precum și a prețului unitar estimat și a valorii pe fiecare bun ce urmează a se achiziționa (Anexa nr. 6);
– Proiectul de buget al instituției este preluat, verificat și centralizat de Consiliului Județean Dâmbovița;
– Proiectul de buget stă la baza Bugetului anual (Anexa nr. 7) ce se aprobă de către consilierii din cadrul Consiliului Județean Dâmbovița și care i se repartizează Bibliotecii Județene “I.H. Rădulescu” Dâmbovița, defalcat pe fiecare trimestru, acesta devenind cadrul legal de utilizare a banilor publici pe întreg exercițiu financiar.
Execuția bugetară, cea mai amplă. etapă a procedurii bugetare, constă în efectuarea cheltuielilor.bugetare. Se derulează pe toată.durata unui an financiar, de la 01 ianuarie până la 31 decembrie.
Efectuarea execuției bugetare presupune un ansamblu de acte și operațiuni privind efectuarea de plăți, urmându-se o anumită succesiune de faze:
1. repartizarea pe.trimestre a veniturilor și cheltuielilor.bugetare – se face în funcție de termenele legale în care este necesară efectuarea cheltuielilor. Repartizarea pe trimestre se asigură de către Consiliul Județean, la propunerea unităților subordonate. Creditele astfel aprobate pot fi folosite la cererea ordonatorului terțiar de credite numai după deschiderea. de credite sau alimentarea cu fonduri de către ordonatorul.superior de credite a conturilor.bancare;
2. executarea de. casă a bugetului (sau operațiunile. de trezorerie) – se realizează prin trezoreria statului și constă în operațiuni. de încasare a veniturilor, de efectuare a plăților, de efectuare a altor operațiuni financiare pe seama autorităților. administrației publice; de păstrare a disponibilităților;
3. efectuarea. cheltuielilor bugetare – se realizează printr-un ansamblu.de acte și operațiuni vizând:
a. solicitarea și punerea. la dispoziția ordonatorilor de credite.a fondurilor bugetare alocate;
b. repartizarea fondurilor bugetare pe seama instituțiilor publice;
c. utilizarea efectivă a fondurilor bănești de către beneficiari.
Efectuarea cheltuielilor bugetare este supusă unor reguli prevăzute expres de Legea nr. 500/2002 – privind finanțele.publice și Legea nr. 273/2006 –.privind finanțele.publice locale:
– cheltuielile bugetare au destinație.precisă și limitată și sunt determinate.de autorizările conținute în legi specifice și în bugetele aprobate anuale;
– nicio cheltuială nu.poate fi înscrisă în buget și nici angajată și efectuată din acest.buget, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială;
– nicio cheltuială din fonduri.publice nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită.dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi.bugetare.
Efectuarea cheltuielilor bugetare se face prin intermediul creditelor (alocațiilor) bugetare.
Procedura creditelor bugetare presupune parcurgerea mai multe etape:
1. deschiderea creditelor bugetare – aparține Consiliului Județean Dâmbovița, care, la începutul exercițiului bugetar și a fiecărui trimestru dispune transmiterea, prin unitățile de trezorerie, a sumelor de bani corespunzătoare creditelor bugetare cuvenite ordonatorului terțiar de credite;
2. angajarea creditelor. bugetare – se poate face numai în limita. creditelor bugetare aprobate; Angajarea oricărei cheltuieli din fonduri publice. îmbracă două forme de angajamente:
a) Angajamentul. legal, care este definit de Legea. finanțelor publice ca fiind „fază a procesului. execuției bugetare prezentând orice act juridic. din care rezultă sau ar putea. rezulta o obligație pe seama. fondurilor publice”. Acesta se prezinte sub. formă scrisă și trebuie să fie.semnat de ordonatorul principal de credite;
b) Angajamentul. bugetar, care reprezintă „orice act prin care o autoritate. competentă, potrivit legii, afectează. fonduri publice unor anumite. destinații, în limita creditelor. bugetare aprobate”. Angajamentul bugetar. precede angajamentul legal și valoarea. angajamentelor legale nu poate depăși valoarea. angajamentelor bugetare.
Angajamentele. bugetare pot fi: angajamente. bugetare individuale, care reprezintă un angajament specific. unei anumite operațiuni noi care urmează. a se efectua; angajamente. bugetare globale, care reprezintă. angajamente bugetare.aferente angajamentelor legale.provizorii, referitoare la cheltuielile curente de funcționare, de natură.administrativă, cum ar fi: cheltuieli.de deplasare; cheltuieli de întreținere.și gospodărire; cheltuieli.cu asigurările; cheltuieli cu.chiriile; cheltuieli cu abonamente.la reviste, buletine lunare etc.
3. constatarea lichidității. creditelor bugetare – presupune verificarea cuantumurilor bănești ale fiecărei cheltuieli bugetare, spre a se stabili cu certitudine dacă acestea sunt reale, certe și exigibile, pe baza documentelor.care atestă operațiile respective; Faza de lichidare a.cheltuielilor presupune de fapt verificarea. tuturor documentelor.justificative prin care s-a angajat o cheltuială și care trebuie. să poarte viza „Bun de plată”, acordată de.ordonatorul terțiar.de credite;
4. ordonanțarea. creditelor bugetare – reprezintă actul.administrativ-financiar prin care ordonatorul.terțiar de credite dispune contabilului șef plata sumelor.de bani către.beneficiarul fiecărei sume reprezentând.o cheltuială bugetară;
5. utilizarea. sau plata creditelor bugetare – constă în.remiterea (virarea) sumelor de bani în folosul. beneficiarului legal al alocației.bugetare și în folosirea efectivă.a acesteia; plata.reprezintă modalitatea de stingere.a obligației instituției în.raport cu creditorii acesteia (furnizori de bunuri, servicii, salariați, etc.). Plata. cheltuielilor este asigurată de șeful.compartimentului financiar-contabil în limita fondurilor.disponibile prin ordinul de plată către trezorerie.
Execuția bugetară se bazează pe principiul separării. persoanelor ce au calitatea de ordonator.terțiar de credite de persoanele ce au calitatea de contabil. Operațiunile specifice fazelor de angajare, lichidare și ordonanțare sunt de competența ordonatorului terțiar de credite. și se efectuează pe baza avizelor. compartimentelor de specialitate ale instituției publice. Plata cheltuielilor este asigurată de șeful compartimentului. financiar-contabil (contabil șef), în limita fondurilor.disponibile.
În cursul anului bugetar se pot face virări de credite bugetare, care constau în trecerea sumelor. bugetare de la subdiviziunile clasificației.bugetare unde ele se dovedesc disponibile, la subdiviziunile unde se constată că sunt insuficiente.
Consiliul Județean Dâmbovița poate efectua transferarea de credite bugetare în situații în care, pe parcursul exercițiului. bugetar, au loc treceri de acțiuni sau sarcini de la un.ordonator terțiar de credite la altul, fiind îndreptățit. să modifice structura bugetului local, aprobând, la cerere, transferarea unor sume reprezentând. alocații bugetare de la un ordonator la altul.
Suplimentarea. creditelor bugetare se. poate face de Consiliul. Județean Dâmbovița, la propunerea ordonatorului terțiar de credite, pe baza cererilor temeinic justificate (se află în situația de a nu-și putea acoperi integral.cheltuielile).
Pentru cheltuielile. bugetare neefectuate pana la 31.decembrie, deci până la încheierea execuției.bugetare, Legea finanțelor publice. dispune că aceste credite sunt anulate de drept.
Execuția.bugetară se încheie la 31.decembrie a fiecărui an. Orice.venit neîncasat, respectiv orice cheltuială neplătită până la această dată se va încasa. ori se va plăti, după caz, în. contul bugetului pe anul.următor.
Încheierea. exercițiului bugetar. anual presupune, în esență, elaborarea și aprobarea.contului anual de execuție bugetară.
Execuția bugetului local se realizează sub controlul extern al unor organe de stat, cărora le revin prin lege, răspunderi specifice în legătură cu activitatea bugetară. Aceste organe cu atribuții de control a execuției bugetare sunt: Ministerului Finanțelor Publice, prin Agenția Județeană a Finanțelor Publice, care exercită un control administrativ. specializat și Curtea de. Conturi, care exercită un. control de specialitate – financiar, denumit audit public.extern, asupra modului de formare, administrare.și de întrebuințare a resurselor financiare.ale statului și ale sectorului public.
Controlul intern privind. utilizarea fondurilor publice și administrarea.patrimoniului public, în instituțiile.publice, este reglementat de Ordonanța Guvernului nr. .119/1999. Control.intern cuprinde ansamblul. formelor de control exercitate la nivelul entității publice, stabilite de conducere în concordanță cu.obiectivele acesteia și cu reglementările.legale în vederea asigurării administrării fondurilor în mod.economic, eficient.și eficace.
Controlul.intern reprezintă ansamblul măsurilor.întreprinse la nivelul instituției.publice cu privire la structurile. organizatorice, metodele, procedurile.și sistemele de control.și de evaluare, instituite în scopul: realizării.atribuțiilor la un înalt nivel calitativ și îndeplinirii.cu regularitate, în mod economic, eficace și eficient.a politicilor adoptate; respectării. legalității și a dispozițiilor conducerii; protejării.activelor și a resurselor; efectuării.și menținerii de înregistrări.contabile corecte și complete; furnizării la timp de informații.corecte și complete pentru.fundamentarea deciziilor. conducerii.
Auditul. public intern este o activitate.organizată independent de ordonatorul superior de credite, în cazul nostru Consiliul Județean Dâmbovița subordonată direct.conducătorului acesteia. Constă în efectuarea.de verificări, inspecții și analize.ale sistemului propriu de control.intern, în scopul evaluării obiective.a măsurii în care acesta asigură.îndeplinirea.obiectivelor.instituției publice și utilizarea.resurselor în mod economic, eficace și eficient și pentru a raporta.conducerii constatările.făcute, slăbiciunile.identificate și măsurile propuse de corectare.a deficientelor.
Auditul public intern.este organizat distinct în cadrul Consiliului.Județean Dâmbovița, sub forma unui compartiment.specializat format din mai multe persoane, care nu.sunt implicate în activitățile pe care le.auditează.
Auditul.public intern se exercită asupra tuturor.activităților desfășurate în cadrul.Consiliului Județean. Dâmbovița și a instituțiilor publice care sunt în subordinea acestuia. Atribuțiile compartimentului de.audit public intern sunt următoarele: certificarea.periodică, însoțită de raportul de certificare, a bilanțului.contabil și a contului de execuție.bugetară ale instituției publice, prin verificarea.legalității, realității și exactității evidențelor.contabile și ale actelor.financiare și de gestiune; examinarea. sistemului contabil și a fiabilității. acestuia, ca principal. instrument de cunoaștere, gestiune și control. patrimonial și al rezultatelor obținute; examinarea. legalității, regularității și conformității. operațiunilor, identificarea. erorilor, risipei, gestiunii. defectuoase și a fraudelor. precum și a măsurilor propuse pentru remedierea.acestor deficiențe și sancționare a celor, vinovați. De asemenea, compartimentul.de audit public intern este.obligat să auditeze următoarele activități și operațiuni.cel puțin o dată la 3 ani: deschiderea și.repartizarea creditelor.bugetare; angajamentele.bugetare și legale din care derivă direct sau.indirect obligații de plată, inclusiv din fonduri.comunitare; vânzarea, gajarea, concesionarea.sau închirierea unor bunuri.din domeniul privat al statului sau al unităților.administrativ-teritoriale; concesionarea sau închirierea unor bunuri din domeniul public al statului sau al unităților.administrativ-teritoriale; plățile din.fondurile publice, inclusiv din fonduri de la Comunitatea.Europeană.
Controlul financiar.preventiv constă în verificarea.sistematică a proiectelor de operațiuni din punct de.vedere al legalității și regularității precum și al încadrării.în limitele angajamentelor bugetare.stabilite potrivit legii.
Responsabilitatea.organizării controlului.financiar preventiv cade în sarcina conducătorului instituției publice. Conducătorul instituției publice are obligația să stabilească.proiectele de operațiuni supuse controlului.financiar preventiv, documentele.justificative și circuitul acestora.
Control financiar preventiv. cuprinde activitatea prin care se verifică. legalitatea și regularitatea.operațiunilor efectuate pe seama fondurilor.publice sau a patrimoniului public, înainte de aprobarea.acestora.
Controlul.financiar preventiv.se organizează și se exercită în următoarele.forme: controlul financiar.preventiv propriu și controlul financiar.preventiv delegat.
Proiectele de.operațiuni care se supun în. mod obligatoriu controlului. financiar preventiv propriu sunt următoarele: încheierea de contracte.cu partenerii interni și externi; încasările. și plățile în lei și valută; trecerea pe. cheltuieli a unor pierderi; gajarea, închirierea, . concesionarea bunurilor, subunităților sau.unităților componente; deschiderea de credite. bugetare la instituțiile. publice din subordine și alimentările.cu sume din alocațiile bugetare pentru.finanțarea cheltuielilor de.capital; modificarea repartizării.pe trimestre a cheltuielilor bugetare; efectuarea.de plăți din fonduri publice.
Controlul financiar.preventiv propriu în cadrul Bibliotecii Județene “I.H. Rădulescu” Dâmbovița se exercită de către.contabilul șef prin viza de control.financiar preventiv propriu. Viza de control financiar.preventiv propriu se exercita prin semnătura.și aplicarea sigiliului personal al persoanei. împuternicite în acest sens. Obținerea vizei de control financiar.preventiv.propriu pe documente care.cuprind date nereale și/sau care se dovedesc ulterior. nelegale nu îi exonerează de răspundere pe șefii compartimentelor. de specialitate care le-au întocmit.
În cazurile de refuz de.viză, contabilul șef motivează. în scris refuzul la viză de. control financiar.preventiv propriu a operațiunii prin completarea unui.document adecvat situației în care se află.
II.4. Contabilitatea creditelor bugetare și finanțării instituției publice
II.4.1. Noțiuni.generale de definire a creditelor.bugetare
Instituțiile publice finanțate.integral sau parțial din bugete primesc. fondurile bugetare sub forma creditelor. bugetare nerambursabile acordate pentru acoperirea. unor nevoi permanente, cu respectarea. normelor legale de cheltuieli.
Creditele. bugetare au următoarele caracteristici:
– reprezintă sume. nerambursabile, nepurtătoare de dobânzi, fiind utilizate.în interesul general al statului sau al colectivităților. locale;
– sunt mijloace bănești. prevăzute în legea bugetară.anuală, ca limite. maxime pentru cheltuielile. fiecărui exercițiu bugetar, în structura. aprobată de lege, cu destinații. riguros stabilite prin clasificația indicatorilor. finanțelor publice.
Creditele bugetare, la instituțiile.publice, sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul.conturilor speciale.ce se regăsesc la sfârșitul planului.de conturi în clasa 8.
II.4.2. Deschiderea și repartizarea creditelor.bugetare la instituțiile.publice
În procesul finanțării.instituțiilor publice se disting.două faze:
a) deschiderea.și repartizarea de credite.bugetare;
b) finanțarea.propriu zisă – efectuarea plăților de casă pe seama.mijloacelor de trezorerie.
Deschiderea, respectiv repartizarea.de credite bugetare nu reprezintă o atribuire. efectivă de mijloace bănești (o plată), ci o operațiune. preliminară care urmează să se materializeze.în finanțare odată cu dispoziția. ordonatorilor de credite pentru efectuarea. plăților.
Scopul.operațiunii de deschidere de credite bugetare este aceea de a încadra.cheltuielile bugetare în limita.veniturilor ce se realizează.în acel buget, de a nu permite.efectuarea unor plăți dacă veniturile nu s-au.realizat (pentru a se evita plățile.fără acoperire cu surse).
Deschiderea.de credite este de fapt o autorizare.dată de Ministerul Finanțelor. Publice și organele sale teritoriale. ordonatorului principal de credite, la diferite.termene, pentru a efectua plăți pentru acțiunile cuprinse.în bugetele lor, dar în limita creditelor.deschise.
Autorizarea.se acordă ținându-se cont de următoarele condiții:
– creditele bugetare au fost.aprobate prin bugetul.de venituri și.cheltuieli;
– modul.în care au fost folosite creditele deschise.anterior;
– mijloacele.existente în.buget;
– modul.de realizare a.veniturilor;
– nevoile.reale ale instituției publice pentru.perioada următoare.
Pentru deschiderea. creditelor bugetare, ordonatorul principal.întocmește o cerere de deschidere. a creditelor bugetare în. două exemplare. Cererea. este însoțită de un borderou, cuprinzând. sumele defalcate pe titluri, și de o notă. justificativă în care se regăsesc. creditele repartizate, cumulate și defalcate pe trimestre, plățile. efectuate până la data. întocmirii notei, precum și creditele. bugetare ce urmează a fi.primite.
Ordonatorul. principal de credite întocmește, în baza cererii. de deschidere, dispoziția bugetară. de repartizare, în patru.exemplare, care se transmite spre aprobare Ministerului.Finanțelor Publice.
După.aprobare dispoziția parcurge următorul.circuit: un exemplar merge.la Trezoreria Centrală, un.exemplar se transmite la Trezoreria.județului sau sectorului, unde.ordonatorul își are conturile de disponibilități și.de finanțări, un exemplar.rămâne la ordonatorul.principal, iar cel de-al patrulea se transmite instituțiilor.subordonate.
Setul.de documente (cerere. de deschidere – borderou, notă.justificativă, dispoziție. bugetară de repartizare) se trimite.la Trezorerie unde are loc.verificarea acestora urmărindu-se.respectarea unor cerințe: încadrarea.sumelor solicitate în volumul creditelor.aprobate și neconsumate.pentru prima perioadă pentru care se solicită creditele respective; completarea corectă a formularelor, existența semnăturilor. persoanelor autorizate și a ștampilei. entității; codificarea. conturilor corespunzător. clasificației bugetare; verificarea. notelor justificative. În baza. acestor documente Trezoreria.înregistrează în contabilitatea proprie, în conturi în afara bilanțului.repartizarea creditelor de către ordonatorii.principali de credite pentru.nevoi proprii și către instituțiile.din subordine.
Deschiderea. creditelor bugetare declanșează. .procesul de folosire a .acestora pentru obiectivele aprobate – efectuarea de plăți prin intermediul. trezoreriei, din inițiativa ordonatorilor de credite. care poartă răspunderea asupra utilizării mijloacelor.bugetare în conformitate cu prevederile legale.în vigoare.
În cazul bugetelor locale, funcția de ordonator.principal de credite o îndeplinește.primarul sau după caz președintele.consiliului județean, iar administrarea. bugetelor locale o fac. consiliile locale. Potrivit Legii. finanțelor publice, prin bugetele. locale se înțeleg bugetele.unităților administrativ-teritoriale.care au personalitate juridică. Fiecare.comună, oraș, municipiu, .sector al municipiului.București, județ, respectiv.municipiul București, întocmește.bugetul propriu în condiții de autonomie. Între bugetele.consiliilor locale și bugetele. județelor nu există.relații de subordonare. Finanțarea din.bugetele locale se asigură prin deschideri.de credite de către ordonatorii principali ai acestora, în limita.creditelor bugetare aprobate prin bugetele.locale și potrivit destinației.stabilite, în raport cu gradul de folosire.a sumelor puse la dispoziție.anterior și cu respectarea.dispozițiilor legale care reglementează.efectuarea cheltuielilor.respective.
II.4.3. Efectuarea plăților de casă pe seama mijloacelor de trezorerie
Instituțiile. publice utilizează mijloace.bănești pe care le primesc de la buget pe calea.plăților pe care le efectuează, în numerar.sau prin virament bancar, pentru.achitarea salariilor, procurarea de materiale, plata unor.lucrări și servicii etc. Plata unor.sume din mijloacele bănești.primite de la buget poate avea ca efect fie consumarea.efectivă mijloacelor respective, cum este.cazul plăților pentru salarii, prestări de servicii etc., fie o schimbare.a formei lor, ele schimbându-și forma de mijloace bănești în cea de mijloace.materiale sau în decontare.
Prin.urmare, în timp ce în unele plăți ale instituțiilor.publice constituie în același.timp și cheltuieli efective, altele nu.dau naștere la cheltuieli în momentul în care au fost.efectuate. Între plăți și cheltuieli.pot să apară deci neconcordanțe.din punct de vedere al efectuării.lor în timp. Delimitarea.precisă a plăților și cheltuielilor prezintă importanță pentru analiza.execuției bugetului instituției.
Pentru delimitarea.indicatorului care exprimă folosirea mijloacelor.bugetare bănești de.către instituțiile.publice se folosește noțiunea de „plăți.nete” care reflectă plățile.făcute de instituție prin intermediul trezoreriei. Acest indicator.permite să se aprecieze modul de.utilizare a mijloacelor bănești pe care instituțiile.le primesc de la bugetul statului. În. ultima instanță, acest.indicator arată modul în care este folosit.fondul centralizat de resurse bănești.al statului. Prin ele.se realizează corelația dintre planurile de cheltuieli.ale instituțiilor publice și bugetul.de stat.
Cu ajutorul.indicatorului „plăți nete” se poate constata.măsura în care s-a respectat.destinația stabilită prin buget.în folosirea mijloacelor.bănești, dacă nu s-au produs depășiri.la plăți față de prevederi etc. Așadar, .acest indicator.servește la urmărirea modului de.utilizare a creditelor bugetare, de respectare.în ultimă instanță a disciplinei.bugetare.
Analiza. activității instituțiilor bugetare nu se. limitează numai la urmărirea unor. astfel de aspecte, aceasta trebuie să.pătrundă, .mult mai adânc în analiza gradului.de îndeplinire a planului de acțiuni.economice, sociale, culturale, de învățământ etc. Este.necesară și o apreciere a.raportului dintre serviciile aduse.societății de către instituția publică și volumul.mijloacelor bănești consumate de aceasta, a eficienței .cu care sunt utilizate mijloacele .bugetului de stat. La. aceste cerințe importante pentru caracterizarea.economico-financiară a activității unei.instituții, nu poate răspunde numai indicatorul. „plăți nete”, de aceea, el trebuie.completat și cu indicatorul „cheltuieli.efective”.
În analiza.contului de execuție bugetară.trebuie să se folosească ambii indicatori.cu condiția ca fiecare să fie aplicat în.conformitate cu conținutul său și scopul.urmărit. „Plățile.nete” arată ce volum de mijloace.bănești au fost folosite din bugetul.de stat, de aceea trebuie.utilizate ca un indicator al execuției.bugetare. „Cheltuielile efective” indică.volumul de mijloace economice ale statului. consumate în activitatea instituțiilor bugetare. Pentru aceste motive, .cheltuielile caracterizează mai bine modul.cum sunt îndeplinite sarcinile.operative ale instituției.
Prin urmare, analiza.profundă a activității unei.instituții bugetare și a eficienței.cu care se folosesc.mijloacele economice ale statului trebuie.făcută pe baza indicatorului „cheltuieli.efective”, iar acela.de „plăți nete” să fie înțeles și folosit ca un.indicator al execuției.bugetare, utilizarea fondului.centralizat de resurse bănești.ale statului.
Analiza. contului de execuție a bugetului instituției.publice presupune. analiza creditelor bugetare aprobate, .a creditelor. definitive, a plăților nete și a cheltuielilor.efectuate (Anexa nr. 7 din setul de formulare ce.compun situațiile financiare). Instituțiile.publice fac o astfel de.analiză și în documentul Raport.explicativ.
Contul.de execuție a bugetului instituției.publice este corespunzător contului de.rezultate sau de profit.și pierdere din. contabilitatea agenților.economici. Caracteristica de bază a.contului de execuție este aceea că oglindește.realizările, dimensiunea efectivă a activității.economice și sociale consumatoare de resurse și producătoare.de rezultate. Dacă bugetul. de venituri și cheltuieli este un document. previzional, care estimează mărimea. indicatorilor, contul de execuție prezintă. gradul de îndeplinire. a indicatorilor pe care instituția și i-a propus și cuprinde toate.operațiile efectuate de instituție în anul bugetar. în legătură cu încasările și plățile efectuate, în.structura în care a fost aprobat.bugetul.
II.4.4. Contabilitatea.creditelor bugetare și a finanțării.instituțiilor publice
Contabilitatea creditelor bugetare la instituțiile publice se ține cu ajutorul. conturilor speciale care se regăsesc în planul de conturi la clasa 8. Noile reglementări în domeniu au fost aduse prin Ordinul. MFP nr. 2021/2013 – pentru modificarea. și completarea Normelor metodologice privind organizarea și.conducerea contabilității.instituțiilor publice, .Planul de conturi.pentru instituțiile publice și instrucțiunile.de aplicare a acestuia.
Conturile. speciale se delimitează. în două grupe: conturi în afara bilanțului, respectiv conturi de bilanț. În „conturile. din afara bilanțului” se înregistrează. unele categorii.de bunuri, cum ar fi: active.fixe și obiecte de inventar.primite în folosință sau închiriate, valori.materiale primite în custodie și altele, debitori.scoși din activ și care sunt urmăriți în.continuare, garanții.bancare constituite, credite.bugetare și diverse alte operațiuni în afara. bilanțului. Conturile.din grupa „bilanț” au. aplicabilitate doar la o anumită.instituție sau grup de unități din cadrul.unui minister, a unei instituții.centrale sau a altor organe ierarhic.superioare. Introducerea.conturilor specifice în această grupă se.aprobă de către organul ierarhic.superior, la propunerea.unităților din subordine, fără avizul Ministerului.Finanțelor Publice.
Contabilitatea. creditelor bugetare este asigurată prin conturile: 8060 „Credite. bugetare aprobate”, 8061 „Credite. deschise de repartizat”, 8062 „Credite. deschise pentru. cheltuieli proprii”, 8066 „Angajamente.bugetare”, 8067 „Angajamente.legale.”
Pentru o riguroasă.evidență dar și din necesitatea.cunoașterii, în orice moment.pe fiecare subdiviziune.a bugetului aprobat, a creditelor bugetare.consumate și, prin.comparație, determinarea creditelor bugetare.disponibile a se angaja în viitor, instituțiile.publice trebuie să.evidențieze angajamentele bugetare și legale. Conturile de.angajamente bugetare și legale.8066, respectiv 8067 sunt utilizate.de toate instituțiile publice indiferent.de modul de finanțare. și subordonare.
Contul. 8066 „Angajamente bugetare” asigură evidența. angajamentelor bugetare, adică a sumelor rezervate în vederea. efectuării unor cheltuieli. bugetare, în limita creditelor. bugetare aprobate, realizându-se prin compararea.datelor cu cele din contul 8060 „Credite bugetare.aprobate” măsura în care.creditele bugetare.disponibile care mai pot fi angajate. În.debitul contului se înregistrează. angajamentele bugetare precum și suplimentările. efectuate în cursul exercițiului bugetar, iar în credit se evidențiază. diminuările de angajamente. bugetare din cursul.anului.
Contul 8067 „Angajamente.legale” ține evidența. angajamentelor.legale aprobate de ordonatorul de credite în limita.creditelor bugetare aprobate, având.funcțiune similară lui 8066, cu precizarea că la finele anului.bugetar, în credit se evidențiază totalul.plăților efectuate în contul angajamentelor.legale.
Conturile 8060 „Credite.bugetare aprobate”, respectiv 8067 „Credite. deschise pentru cheltuieli proprii” funcționează.la nivelul tuturor. ordonatorilor de credite și reflectă în debit creditele bugetare aprobate. inițial precum și suplimentările. efectuate în cursul exercițiului, iar în credit diminuările. de credite prin retrageri în cursul.anului bugetar.
Pentru realizarea.cerinței prevăzute în funcțiunea contului 8067 „Angajamente.legale”, respectiv ca la finele anului soldul. contului să reprezinte totalul. angajamentelor rămase. neachitate în limita creditelor bugetare. aprobate sau a creditelor de angajament. aprobate, se efectuează următoarele. operațiuni:
– Analiza și regularizarea. sumelor reprezentând angajamente. legale aferente.drepturilor salariale.ale personalului și obligațiilor.aferente, astfel încât soldul. contului să reflecte obligații rămase. neachitate înscrise în documentele de lichidare.înregistrate în conturile 421 „Personal ‐ salarii.datorate”, 431 „Asigurări. sociale”, 437 „Asigurări. pentru șomaj” etc., pentru. care au fost prevăzute credite bugetare. Potrivit cerințelor. contabilității de angajamente, cheltuielile.de personal (salarii în bani și în natură și contribuțiile.aferente acestora) se recunosc în perioada în care munca a fost prestată. Astfel, drepturile. cuvenite și neachitate personalului, precum și.contribuțiile aferente exercițiului. bugetar, evidențiate în. conturile precizate mai sus, pot depăși valoarea.angajamentelor legale neachitate. Potrivit Legii nr. .500/2002, cu modificările.și completările ulterioare, obligațiile de plată.înregistrate la nivelul. unui an reprezentând drepturi salariale pot depăși. creditul.bugetar cu diferența dintre. cheltuielile lunii decembrie.a anului curent și cheltuielile lunii.decembrie a anului precedent, precum și a altor cauze.independente de voința.ordonatorilor de credite.
– Analiza.și regularizarea sumelor reprezentând.angajamentele legale individuale.aferente bunurilor și serviciilor, astfel încât soldul contului să reflecte obligații rămase neachitate ce decurg din: angajamente.legale individuale încheiate.cu furnizori și alți.creditori, în limita.creditelor bugetare aprobate și/sau a creditelor de.angajament, care nu au fost.materializate în bunuri.livrate, lucrări.executate și servicii prestate până la sfârșitul. anului; angajamentele. legale individuale încheiate. cu furnizori și alți creditori, în limita. creditelor bugetare aprobate și/sau a.creditelor de angajament, materializate în bunuri.livrate, lucrări executate și servicii.prestate, care nu au fost achitate până la.finele anului, evidențiate în conturile: 401 „Furnizori”, 404 „Furnizori. de active fixe”, 408 „Furnizori ‐ facturi.nesosite” și 462 „Creditori”. Potrivit. cerințelor contabilității de angajamente, cheltuielile. cu serviciile se recunosc în perioada. în care serviciile au fost. prestate și lucrările. executate, astfel încât facturile privind. furnizarea de energie.electrică, termică, apă, canal, salubritate, telefon etc., care reflectă consumuri.aferente lunii decembrie și care au fost.primite de instituțiile.publice până la data întocmirii.bilanțului, vor fi înregistrate în.contabilitate în luna decembrie. Ca. urmare a acestor înregistrări, obligațiile. datorate furnizorilor. și creditorilor evidențiate în conturile. precizate mai sus pot depăși valoarea.angajamentelor legale.neachitate.
Potrivit. Legii nr. 500/2002, cu modificările și completările. ulterioare, obligațiile. de plată înregistrate la nivelul unui. an reprezentând serviciile privind. furnizarea de utilități. pot depăși creditul. bugetar cu diferența dintre cheltuielile. lunii decembrie a anului.curent și cheltuielile lunii decembrie. a anului precedent, precum și a altor cauze. independente de voința. ordonatorilor de credite. Înregistrarea.în contabilitate a facturilor privind prestarea.de servicii și executarea.de lucrări aferente anului.precedent, primite de instituție în anul curent.după întocmirea bilanțului contabil se efectuează în conturi.de cheltuieli, după natura acestora, și nu în.contul 117 „Rezultatul.reportat”, întrucât nu reprezintă.corectarea unei erori din anii.anteriori.
– Analiza și. regularizarea sumelor.reprezentând pensii și ajutoare. sociale stabilite. conform legilor în. vigoare, precum și cheltuielile cu dobânzile.și alte cheltuieli aferente.datoriei publice, care au fost înregistrate.în contul 8067 „Angajamente legale”, astfel încât.soldul contului să.reflecte obligații rămase. neachitate înscrise în documentele.de lichidare înregistrate.în conturile.contabile corespunzătoare, conform Planului de.conturi pentru instituțiile.publice.
Cheltuielile. de personal, cheltuielile cu pensiile și ajutoarele. sociale, precum și cheltuielile cu utilitățile, aferente. lunii decembrie pentru care creditele.bugetare sunt aprobate în bugetul.anului următor, nu se înregistrează la finele.anului în contul 8067 „Angajamente.legale” și nu se.raportează în anexa 7 „Contul de.execuție a bugetului instituțiilor publice ‐ Cheltuieli” și.anexa 7b „Contul de execuție a bugetului.instituțiilor publice ‐ Cheltuieli” ca angajamente.legale, dar se înregistrează drept cheltuieli.efective (6XX) și se raportează în Contul de.execuție – anexele 7 și 7b la.coloana „cheltuieli.efective”.
Creditul. de angajament. rămas neangajat (în cazul în care valoarea. angajamentelor legale încheiate în exercițiul. bugetar este mai mică decât valoarea. creditelor de angajament. aprobată în acest exercițiu) va fi avut în vedere. la elaborarea proiectului de buget pentru. anii următori, până la finalizarea. acțiunii multianuale, și poate fi angajat. în exercițiile bugetare. următoare, în condițiile legii. La finalizarea. acțiunii multianuale, creditele de angajament. angajate vor fi egale cu creditele bugetare, însumate. corespunzător perioadei de implementare. a programului/proiectului. În.situația în care pe parcursul. derulării unui program multianual.sunt necesare și cheltuieli pentru care se încheie contracte anuale, aceste. cheltuieli se angajează în limita creditelor.de angajament. aprobate.
Contul. 8061 „Credite. deschise de repartizat” funcționează doar la ordonatorii. principali și secundari și înregistrează. pe debit creditele deschise. pentru a fi repartizate ordonatorilor.de credite subordonați, precum. și creditele retrase de la aceștia, iar în. credit creditele efectiv. repartizate, precum și creditele.retrase.
Contabilitatea. finanțării instituțiilor. publice are la bază prevederile.Legii nr. 500/2002 – privind finanțelor publice, care grupează instituțiile.publice, după finanțare, în: a) instituții. finanțate integral din bugete; b) instituții. finanțate din venituri proprii și în completare din subvenții.acordate de la diverse bugete; c) instituții finanțate.integral din venituri proprii; d) instituții.finanțate în baza unor acte normative.speciale, respectiv din fonduri externe.nerambursabile, etc.
Grupa.77 „Finanțări, subvenții, transferuri, alocații bugetare.cu destinație specială, fonduri cu destinație specială” reflectă.sursele de finanțare la dispoziția.instituțiilor publice. Instituțiile publice.finanțate integral din bugete – indiferent.de finanțare utilizează.contul 770 „Finanțarea.de la buget” pentru. a evidenția plățile nete de casă. efectuate din creditele. bugetare aprobate. Plățile nete. de casă cuprind totalitatea. operațiilor prin care trezoreriile eliberează. numerar, respectiv efectuează. plăți prin virament. instituției publice, pentru realizarea sarcinilor.prevăzute în buget.
Principalele operațiuni privind finanțarea instituțiilor publice vizează:
1. evidențiere.finanțări – plăți nete de casă.în cursul perioadei:
% = 770 „Finanțarea de la.buget”
6xx „Conturi de cheltuieli”
41/42/46… „Conturi de.terți”
16 „Împrumuturi.și datorii.asimilate”
2. reconstituiri de.credite din plăți eronat.executate, sume recuperate.din imputații aferente
anului bugetar.curent, sume recuperate de la Casa.de Asigurări de.Sănătate etc.:
770 „Finanțarea.de la buget” = %
463 „Creanțe ale.bugetului de.stat”
448 „Alte datorii.și creanțe cu.bugetul”
3. închidere. cont finanțare la finele anului potrivit. Ordinul MFP nr. 96/2015. pentru aprobarea Normelor. metodologice privind întocmirea și depunerea. situațiilor financiare ale instituțiilor publice la 31.decembrie.2014:
770 „Finanțarea.de la buget” = 52102 „Rezultatul.execuției bugetare din anul.curent”
Capitolul III
Contul.de.execuție bugetară.- .instrument de lucru.al.contabilității publice
III.1. Noțiuni teoretice (operațiuni de închidere)
Contabilitatea. execuției bugetelor locale se. organizează și se conduce la nivelul. unităților administrativ – teritoriale, potrivit normelor.metodologice emise de Ministerul. Finanțelor. Publice, respectiv Ordinul MFP nr. 96/2015 pentru aprobarea Normelor.metodologice privind întocmirea și depunerea situațiilor financiare ale instituțiilor publice la 31 decembrie și asigură.înregistrarea operațiunilor privind: drepturile. constatate, veniturile încasate, .cheltuielile efectuate în.executarea bugetelor.locale, precum și obligațiile cu termene legale de plată.până la data de 31 decembrie; evidența.subvențiilor.primite de la bugetul de stat și de la celelalte.bugete, precum și a sumelor defalcate.din bugetul de stat, potrivii legii; gestiunea.datoriei publice locale.interne și externe; stabilirea rezultatului execuției.bugetelor locale prin închiderea.conturilor de venituri și.cheltuieli.
Unitățile.administrativ-teritoriale, .instituțiile și serviciile.publice de subordonare.locală, care au personalitate.juridică și ai căror conducători au calitatea. de ordonatori. de credite, organizează și conduc contabilitatea. veniturilor încasate, a cheltuielilor. efectuate și a veniturilor proprii, potrivit bugetului. aprobat.
La bugetele. locale: unități administrativ‐teritoriale, instituții.publice de subordonare.locală finanțate integral din bugetul.local (sector 02, sursa A) închiderea conturilor de venituri și cheltuieli bugetare, precum și stabilirea.rezultatului execuției bugetare a bugetului.local se efectuează în conformitate.cu următoarele prevederi.legale:
‐ capitolul V „Încheierea execuției bugetelor locale și operațiuni.specifice unităților administrativ-teritoriale” din Normele. metodologice privind încheierea.exercițiului bugetar.al anului 2014, aprobate prin Ordinul. ministrului finanțelor publice nr. 1.780/2014, .cu modificările ulterioare;
‐ capitolul XI „Contabilitatea. operațiunilor specifice bugetelor.locale” .din Ordinul ministrului. finanțelor publice nr. 1.917/2005, cu modificările și. completările ulterioare. (pct. 11.4 din anexa la Ordinul.ministrului delegat.pentru buget nr. 2.021/2013).
Soldul. pentru conturile de finanțare. bugetară se stabilește ca diferență între. plăți efectuate și încasări (sume recuperate. din finanțarea anului curent reprezentând. reconstituirea creditelor bugetare și sume recuperate din.finanțarea anilor precedenți) și reflectă. totalul plăților nete de casă.
Conturile de. execuție bugetară ‐ venituri, .la raportarea anuală, coloanele.1 și.2 se completează cu: prevederi bugetare.inițiale; prevederi bugetare.definitive.
Formularele „Contul de execuție.a bugetului instituției publice ‐ Venituri” (anexele 5, .9, .12 și 17 la situațiile. financiare) se întocmesc. numai pentru veniturile. încasate în anul curent (fără cuprinderea excedentului.rezultat din anii precedenți), în structura bugetului.aprobat. În formularele „Contul.de execuție a bugetului instituției publice ‐.Venituri” (anexele 5, .9 și 17 la.situațiile financiare) vor fi evidențiate atât.veniturile încasate prin.trezorerie, cât și veniturile. în valută încasate prin instituțiile. de credit, care nu au tranzitat. conturile de venituri. din trezorerie. Formularele "Contul de. execuție a bugetului instituției. publice ‐ Venituri" (anexele.5, .9, .12 și 17 la situațiile financiare) se.întocmesc de instituțiile publice. care au calitatea de creditori.bugetari și administrează.veniturile bugetului general consolidat.potrivit legii, cu informații.privind veniturile realizate în structura.bugetului aprobat (clasificația.funcțională).
Nu se întocmesc.formularele „Contul de execuție. a bugetului instituției publice ‐.Venituri” pentru sumele încasate.în bugetele creditelor interne și externe.pe codurile bugetare: .41.02 „Sume aferente creditelor.interne” și 41.03 „Sume.aferente creditelor externe”, precum.și pentru sumele încasate în bugetul.fondurilor externe.nerambursabile ‐ sursa.D, pe codul bugetar.41.04 „Sume aferente.FEN”.
Referitor. la raportarea.informațiilor privind drepturile. constatate se vor avea în vedere următoarele:
‐ preluarea datelor din soldurile.din anii precedenți și rulajele curente. ale conturilor de creanțe purtătoare. de venituri ale bugetului general.consolidat (conturile.463, 464, 411, 461, 51807 etc.), după.caz;
‐ pentru veniturile.încasate fără evidențierea anticipată.a drepturilor constatate. (fără debit), ca urmare.a nedeclarării și neînregistrării.în contabilitate a creanțelor potrivit.legii, coloana de drepturi.constatate (total și an curent) se completează.cu sume la nivelul încasărilor.realizate; coloana se.completează astfel și pentru sumele încasate.necuvenit, care urmează.a fi restituite;
‐ stingerea. debitelor pe alte căi decât încasarea. are în vedere anularea. sau prescripția, conversia. în acțiuni etc., precum și diminuarea. încasărilor ca urmare a restituirii. sumelor încasate necuvenit, restituirea. subvențiilor rămase neutilizate. la finele anului și alte.diminuări de disponibilități în.condițiile legii;
‐ drepturile constatate de încasat.se determină ca diferență între.totalul drepturilor.constatate și drepturile stinse și trebuie.să corespundă cu soldurile.conturilor de creanțe de la sfârșitul perioadei.de raportare.
Conturile. de venituri. calculate (de exemplu: venituri.din bunuri și servicii.primite cu titlu gratuit, venituri din reluarea ajustărilor. de depreciere, venituri din reluarea. ajustărilor pentru pierderea de. valoare, venituri din reluarea. provizioanelor etc.) sunt venituri. care nu implică nicio încasare monetară în bugetul instituției și se vor.raporta numai în formularul „Contul de.rezultat patrimonial” (anexa.2.la situațiile. financiare).
Compartimentele de. contabilitate a creanțelor. bugetare din cadrul. direcțiilor generale regionale. ale finanțelor publice. vor centraliza și vor transmite. formularul „Contul de. execuție a bugetului instituțiilor. publice ‐ Venituri” (anexa 5 la situațiile.financiare) având ca.anexe formularele ce poartă viza Trezoreriei.Statului pentru administrațiile.județene ale finanțelor publice pe care le.coordonează.
„Contul. de execuție. bugetară ‐ Cheltuieli” (anexele.6, 7, 7b, 11, 13, 15, 16 și 18 la situațiile. financiare), la raportarea anuală, se completează. după cum urmează:
‐ credite de. angajament definitive (coloana.1) cu sumele aferente. acțiunilor multianuale cuprinse în anexele.la bugetele ordonatorilor.principali de credite, anexe ce sunt considerate. parte integrantă a respectivelor. bugete;
‐ credite bugetare.inițiale (coloana 2);
‐ credite bugetare.definitive (coloana 3).
Cu privire. la raportarea informațiilor.în formularele „Contul de. execuție bugetară ‐ Cheltuieli” (anexele 6, .7, 7b, 11, 13, 15, 16 și 18 la situațiile.financiare) se vor.avea în vedere următoarele:
‐ angajamentele.bugetare (coloana 4) nu pot depăși creditele.bugetare definitive (coloana 3);
– angajamentele.legale (coloana 5) nu pot depăși creditele.bugetare definitive (coloana 3) pentru celelalte acțiuni, altele decât cele. multianuale (de exemplu, cheltuieli de.personal, cheltuieli cu bunuri.și servicii, subvenții, .transferuri etc.);
‐ angajamentele.legale (coloana 5) nu pot depăși angajamentele.bugetare (coloana 4) pentru
celelalte acțiuni, altele decât cele multianuale (de exemplu, .cheltuieli de personal, cheltuieli cu bunuri și servicii, subvenții, .transferuri etc.);
‐ angajamentele.legale (coloana 5) pot depăși creditele de.angajament (coloana 1) cu valoarea angajamentelor.legale rămase neachitate la data de 31.decembrie.2013, evidențiate în soldul contului 8067. „Angajamente legale”;
‐ plățile. efectuate (coloana 6) trebuie să se. încadreze în creditele bugetare. definitive (coloana 3) și în angajamentele. bugetare (coloana 4);
‐ angajamentele. legale de plătit (coloana 7) .reprezintă valoarea angajamentelor.legale efectuate în limita creditelor.bugetare aprobate sau a creditelor.de angajament, rămase. neachitate la 31 decembrie, evidențiate în soldul contului.8067 „Angajamente legale”;
‐ cheltuielile.efective (coloana 8) pot depăși creditele.bugetare definitive (coloana 3), angajamentele bugetare (coloana 4), angajamentele.legale (coloana 5), deoarece.cheltuielile efective
reprezintă costul. bunurilor și serviciilor utilizate în vederea. realizării serviciilor. publice sau veniturilor.
Conturile de cheltuieli. calculate (de exemplu, cheltuieli. cu ajustările pentru. depreciere, cheltuieli cu ajustările pentru pierderea. de valoare, cheltuieli cu provizioanele etc.) sunt cheltuieli care nu implică o plată monetară.din bugetul instituției și, prin urmare, nu.se raportează în conturile de execuție bugetară ‐ coloana 8 „Cheltuieli.efective”, ci doar în formularul „Contul.de rezultat patrimonial” (anexa 2 la situațiile.financiare).
Cheltuielile. cu diferențele de curs valutar se raportează. în conturile de execuție.bugetară în coloana 8 „Cheltuieli.efective”, numai în situația în care.pot fi identificate codurile de.clasificație bugetară aferente. Cheltuielile cu.amortizarea și cheltuielile cu activele fixe. neamortizabile se raportează în coloana 8 „Cheltuieli.efective”.
În formularele. „Contul de execuție a bugetului instituției.publice ‐ Cheltuieli" (anexele 6, 11, 15, 16 și 18 la situațiile.financiare) și „Contul de. execuție a bugetului instituțiilor. publice ‐ Cheltuieli” (anexele 7 și 7b la situațiile.financiare) se evidențiază. atât. cheltuielile plătite prin trezorerie, cât și cheltuielile. bugetare plătite în valută prin instituțiile de. credit, dar care nu s‐au efectuat din sume în lei.transferate din conturile de cheltuieli.din trezorerie.
Formularul „Contul de execuție.a bugetului instituției publice ‐ Venituri” (anexa.5 la situațiile.financiare) se completează de către instituțiile.publice care au calitatea. de creditori bugetari ai bugetului. de stat, bugetului asigurărilor sociale. de stat, bugetului asigurărilor. pentru șomaj, bugetului. Fondului național unic de asigurări. sociale de sănătate, bugetului Fondului.pentru mediu, bugetului activităților.pentru privatizare, bugetului Trezoreriei.Statului, de către.instituțiile publice finanțate.integral sau parțial din venituri.proprii/activități finanțate integral.din venituri proprii (altele decât.cele de subordonare locală), bugetul fondurilor.externe nerambursabile ‐ sursa D, în situația.în care în acest buget au fost. aprobate venituri (altele. decât cele de. subordonare locală), cu informații privind. veniturile realizate. potrivit bugetului aprobat. (clasificația funcțională).
Autoritățile. publice, ministerele și celelalte organe ale administrației. publice centrale, alte autorități publice, .precum și instituțiile. publice din subordinea. acestora, care încasează, administrează și utilizează venituri. proprii, potrivit legii, vor raporta. execuția bugetului astfel: a) execuția. bugetului activităților finanțate. integral din venituri proprii, cuprinse. în anexa nr. 2 la Legea nr. .356/2013, cu modificările și completările ulterioare, potrivit.structurii bugetului aprobat (codul 10); b) execuția.bugetului instituțiilor publice.finanțate parțial din venituri.proprii, cuprinse în anexa nr. 2 la Legea nr. 356/2013, cu modificările și.completările ulterioare, precum.și în anexa nr. 5/04 la Legea nr. 340/2013, .cu modificările și completările.ulterioare, potrivit.structurii bugetului aprobat (codul 10); c) execuția cumulată a bugetului.instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din venituri.proprii și a activităților finanțate integral din venituri.proprii, care va include execuția atât a bugetelor. prevăzute la lit. a) și b), cât și a celorlalte bugete care.cuprind veniturile proprii și cheltuielile efectuate potrivit.unor legi specifice. (codul 20).
Formularul "Contul. de execuție a bugetului instituției publice ‐ Cheltuieli". (anexa 6 la situațiile financiare) se. completează de către instituțiile publice. din administrația centrală și de asigurări sociale, indiferent. de sursa de finanțare a cheltuielilor, cu. cheltuielile efectuate pe structura bugetului. aprobat (clasificația. funcțională).
Detalierea cheltuielilor pe. clasificația economică se realizează pe. capitole, titluri, articole și alineate în formularul „Contul. de execuție a bugetului instituțiilor. publice ‐ Cheltuieli” (anexa 7 la situațiile.financiare).
În formularele.de situații financiare centralizate.ce se depun la Ministerul.Finanțelor Publice se completează și.coloana 8 „Cheltuieli efective”. Formularul. „Contul de execuție a bugetului instituțiilor publice ‐ Cheltuieli" (anexa.7 la situațiile financiare) se completează.de instituțiile publice din administrația. centrală și de asigurări sociale, indiferent. de sursa de finanțare a cheltuielilor, cu cheltuielile. efectuate pe structura bugetului. aprobat, cu detaliere. pe naturi de cheltuieli. Se întocmește. distinct pe fiecare capitol de cheltuieli, titluri, articole. și alineate (clasificația.economică).
În formularele de situații.financiare centralizate ce se depun la Ministerul.Finanțelor Publice se va completa și coloana 8 "Cheltuieli efective". Formularul."Contul de execuție a bugetului instituțiilor publice ‐ Cheltuieli" (anexa 7b la.situațiile financiare) se completează. de unitățile administrativ‐teritoriale și instituțiile publice. de subordonare locală, indiferent. de modul de finanțare a acestora, cu informații. privind cheltuielile efectuate pe structura. bugetului aprobat, cu detaliere pe naturi de cheltuieli distinct pe fiecare. capitol de cheltuieli, titluri, .articole și alineate (clasificația.economică).
La. întocmirea formularelor de raportare. a execuției bugetare se vor.avea în vedere și următoarele. reguli:
– instituțiile.publice care în anul 2014 au efectuat cheltuieli.privind activitatea de.învățământ vor depune. formularul "Contul de execuție a bugetului.instituțiilor publice ‐ Cheltuieli".(anexa.7 la situațiile financiare) și formularul "Contul de.execuție a bugetului instituțiilor.publice ‐ Cheltuieli" (anexa 7b la situațiile.financiare) întocmite pe.titluri, articole și alineate în cadrul.subcapitolelor și paragrafelor.capitolului 65.00 „Învățământ”, indiferent.de bugetul din care acestea.au fost efectuate;
– instituțiile.publice care în anul 2014 au efectuat cheltuieli.privind activitatea de apărare.vor depune formularul "Contul de.execuție a bugetului instituțiilor.publice ‐.Cheltuieli" (anexa.7 la situațiile financiare) întocmit.pe titluri, articole și alineate în cadrul.subcapitolelor capitolului.60.00 „Apărare”, indiferent de bugetul.din care acestea au fost.efectuate;
– instituțiile. publice, indiferent de subordonare și de sursa.de finanțare, care în anul 2014 au efectuat cheltuieli de la capitolul. 74.00 „Protecția mediului” vor raporta la finele. anului 2014 formularul „Contul de. execuție a bugetului instituțiilor. publice ‐ Cheltuieli” (anexa.7 la situațiile financiare) sau. formularul „Contul de execuție a bugetului.instituțiilor publice ‐ Cheltuieli” .(anexa 7b.la situațiile financiare) întocmite pe titluri, articole și alineate.în cadrul subcapitolelor și paragrafelor.capitolului 74.00 „Protecția mediului”, indiferent.de bugetul din care.acestea au fost efectuate;
– instituțiile. publice, indiferent de subordonare și de sursa de finanțare, care în.anul 2014 au efectuat cheltuieli de la capitolul.61.00 „Ordine publică și siguranță.națională” vor raporta la finele anului 2014 formularul „Contul.de execuție a bugetului instituțiilor.publice ‐ Cheltuieli” (anexa 7 la situațiile. financiare) sau formularul „Contul de execuție a bugetului.instituțiilor publice ‐ Cheltuieli” (anexa.7b la situațiile. financiare) întocmite pe titluri, articole și alineate în cadrul subcapitolelor. și paragrafelor capitolului. 61.00 „Ordine publică și siguranță.națională”, indiferent de bugetul.din care acestea au fost efectuate.
Formularul „Contul. de execuție a bugetului instituțiilor. publice și activităților. finanțate integral sau parțial.din venituri proprii (de subordonare locală) ‐ Venituri” (anexa.9 la situațiile financiare) se.completează de către instituțiile publice.și activitățile finanțate integral.din venituri proprii.sau din venituri proprii și.subvenții, de subordonare.locală, cu informații.privind veniturile realizate și subvențiile.primite de la bugetul local, pe.structura bugetului aprobat. (clasificația funcțională).
Formularul „Contul de execuție.a bugetului instituțiilor.publice și activităților.finanțate integral.sau parțial din venituri proprii (de subordonare.locală) ‐ Cheltuieli” (anexa.11 la situațiile financiare) se completează de către instituțiile.publice și activitățile finanțate.integral din venituri proprii sau din venituri.proprii și subvenții, de subordonare locală, cu informații.privind cheltuielile efectuate, pe structura.bugetului aprobat (clasificația.funcțională). La secțiunile.de funcționare.și dezvoltare se.completează informațiile. numai la nivel de capitol. .Detalierea cheltuielilor pe clasificația economică se realizează pe capitole, titluri, articole și alineate în formularul „Contul de execuție a bugetului.instituțiilor publice ‐ Cheltuieli” (anexa.7b la situațiile.financiare).
Formularul. „Contul de execuție a bugetului.local ‐ Venituri” (anexa 12 la. situațiile financiare) se completează. de către unitățile administrativ‐teritoriale. (comune, orașe, municipii, județe), creditori bugetari ai. bugetelor locale, cu informații.privind veniturile.realizate, pe structura bugetelor.aprobate (clasificația.funcțională).
Formularul. „Contul de execuție a bugetului local ‐ Cheltuieli” (anexa.13 la situațiile financiare) se. completează de către unitățile.administrativ‐teritoriale (comune, orașe, .municipii, județe) și instituțiile.subordonate finanțate din.bugetul local cu informații privind cheltuielile efectuate pe structura bugetului aprobat (clasificația funcțională). La.secțiunile de funcționare și dezvoltare se completează informațiile. numai la nivel de capitol. Detalierea. cheltuielilor pe clasificația economică. se realizează pe capitole, titluri, articole. și alineate în formularul „Contul.de execuție a bugetului instituțiilor publice ‐ Cheltuieli" (anexa.7b la situațiile financiare).
Formularul. „Contul de execuție a bugetului. creditelor externe ‐ Cheltuieli” (anexa.15 la situațiile financiare) se.completează de unitățile administrativ‐teritoriale și instituțiile.subordonate care efectuează. cheltuieli din credite. externe pe structura bugetului. aprobat. (clasificația funcțională). Detalierea. cheltuielilor pe clasificația. economică se realizează pe capitole, titluri, articole și alineate. în formularul „Contul de. execuție a bugetului instituțiilor.publice ‐ Cheltuieli” (anexa 7b la situațiile.financiare).
Formularul. „Contul de execuție a. bugetului creditelor interne ‐ Cheltuieli” . (anexa.16 la situațiile financiare) se completează de. unitățile administrativ‐teritoriale și instituțiile. subordonate care efectuează. cheltuieli din credite. interne pe structura bugetului. aprobat (clasificația funcțională). Detalierea. cheltuielilor pe clasificația. economică se realizează pe capitole, titluri, articole și alineate. în formularul „Contul de execuție a. bugetului instituțiilor publice ‐ Cheltuieli” (anexa 7b la situațiile. financiare).
Formularul. „Contul de execuție a bugetului. fondurilor externe nerambursabile ‐ Venituri” (anexa 17 la situațiile. financiare) se completează de unitățile. administrativ‐teritoriale și instituțiile subordonate cu. informații privind veniturile. realizate din fonduri externe. nerambursabile, pe structura bugetului. aprobat (clasificația.funcțională).
Formularul. „Contul de execuție a bugetului fondurilor. externe nerambursabile ‐ Cheltuieli” (anexa 18 la. situațiile.financiare) se completează de unitățile. administrativ‐teritoriale și instituțiile subordonate cu informații privind. cheltuielile efectuate din fonduri. externe nerambursabile, pe structura bugetului. aprobat (clasificația. funcțională). Detalierea. cheltuielilor pe clasificația economică se. realizează pe capitole, titluri, .articole și alineate în formularul „Contul de. execuție a bugetului. instituțiilor publice ‐ Cheltuieli” (anexa.7b la situațiile financiare). Formularul. „Situația plăților.efectuate și a sumelor declarate.pentru cota‐parte aferentă cheltuielilor.finanțate din. FEN postaderare” (anexa.19 la situațiile financiare) se completează.de către toate instituțiile.publice care au calitatea de. beneficiari și care.derulează proiecte cu finanțare. externă nerambursabilă postaderare.
Formularul. „Situația plăților efectuate și a sumelor. declarate pentru cota‐parte. aferentă cheltuielilor finanțate. din FEN postaderare” (anexa 19 la. situațiile financiare) se completează distinct. pe fiecare sursă de. finanțare (mai puțin. sursa 08 ‐ bugetul. fondurilor. externe nerambursabile).
Plățile raportate. de instituțiile publice la titlul.56 „Proiecte cu finanțare.din fonduri externe nerambursabile (FEN) .postaderare” raportate în anexele.7 și 7b, întocmite. potrivit bugetului aprobat, se corelează. cu plățile raportate în formularul. „Situația plăților efectuate și a sumelor declarate pentru. cotaparte aferentă cheltuielilor. finanțate din FEN. postaderare” (anexa.19 la situațiile financiare). În cazul. proiectelor derulate în parteneriat, instituțiile. publice în calitate de lideri sau parteneri. completează anexa 19 cu informații. privind plățile efectuate. potrivit bugetului aprobat pentru. activitățile pe care s‐au angajat. să le asigure în scopul implementării. proiectului, conform acordului. de parteneriat, precum și cu informații.privind sumele rambursate/neautorizate/ deduse din sumele solicitate.aferente propriilor.activități.
Anexa.19 (la situațiile.financiare) se completează potrivit.prevederilor pct. 4.20 din Normele metodologice.privind întocmirea și depunerea situațiilor financiare.ale instituțiilor publice.la 31 decembrie.2012, aprobate prin Ordinul. viceprim‐ministrului, ministrul. finanțelor publice, nr. 71/2013, și ale cap. I pct. 5 din Normele. metodologice privind întocmirea și depunerea. situațiilor financiare. trimestriale ale instituțiilor publice, precum. și a unor raportări financiare. lunare în anul 2013, aprobate prin Ordinul.ministrului delegat pentru.buget nr. 505/2013.
Formularul „Situația. sumelor primite direct de la Comisia. Europeană/alți donatori. și a plăților din. FEN postaderare” (anexa. 20a la situațiile financiare) se. completează de către toate instituțiile. publice, indiferent de subordonare și de sursa. de finanțare, care primesc. direct de la Comisia. Europeană/alți donatori fonduri. externe nerambursabile. postaderare (de. exemplu: Autoritatea. de certificare și plată, Ministerul. Agriculturii și Dezvoltării. Rurale, Ministerul Dezvoltării. Regionale și Administrației. Publice etc.) și apoi. efectuează plăți către.autoritățile de management, agenții de plăți, instituții.publice subordonate în calitate.de beneficiar, beneficiari de fonduri externe nerambursabile. care efectuează cheltuieli pentru propriile.proiecte cu finanțare externă nerambursabilă.postaderare.
Anexa. 20a se completează potrivit prevederilor.pct. 4.21.(1) din Normele. metodologice privind întocmirea și depunerea. situațiilor financiare ale instituțiilor. publice la 31 decembrie.2012, aprobate prin Ordinul.viceprim‐ministrului, ministrul finanțelor.publice, nr. 71/2013.
Formularul. „Situația sumelor. primite indirect de la Comisia Europeană/alți.donatori și a plăților din FEN.postaderare" (anexa.20b la situațiile.financiare) se completează.de toate instituțiile
publice, indiferent de subordonare și de sursa de.finanțare, care primesc fonduri externe nerambursabile.postaderare, prin autorități de certificare, instituții publice.ierarhic superioare, după caz, și care ulterior efectuează.plăți din aceste sume (de exemplu: autorități de.management, agenții de plăți, operatori de program, alte instituții publice).
Anexa 20b nu se completează de către instituțiile.publice care au calitatea de beneficiari sau de lideri de proiecte.finanțate din fonduri externe nerambursabile.postaderare, care primesc prefinanțări și rambursări prin autoritățile.de management din România, în conturile de.venituri ale bugetelor proprii. Anexa 20b se completează.potrivit prevederilor pct. 4.21.(2) din Normele metodologice privind întocmirea și depunerea situațiilor financiare.ale instituțiilor publice la 31 decembrie 2012, aprobate prin Ordinul. viceprim‐ministrului, ministrul finanțelor publice, nr. 71/2013.
Formularul „Contul de execuție a.donațiilor/sponsorizărilor primite și utilizate în anul …” (anexa 23 la situațiile financiare anuale) se completează pe structura modelului prevăzut în anexa nr. 3 la Normele metodologice privind .modul de încasare și utilizare a fondurilor bănești.primite sub forma donațiilor și sponsorizărilor.de către instituțiile publice, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor.publice nr. 1.661 bis/2003.
Formularul „Situația. .plăților efectuate la titlul 56 <<Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare>>" (anexa 27 la situațiile financiare) se completează de instituțiile publice care derulează proiecte finanțate din fonduri externe.nerambursabile postaderare. Totalul plăților raportate în anexa 27 se corelează cu plățile raportate în formularul „Contul de execuție a bugetului instituțiilor publice ‐ Cheltuieli” (anexa 7 sau anexa 7b la situațiile financiare, după caz) la titlul 56 (coloana 6), potrivit bugetului aprobat.
Formularul „Situația plăților efectuate la titlul 65 <<Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă>>” (anexa 28 la situațiile financiare) se completează de instituțiile publice finanțate integral din bugetul de stat, din venituri proprii de subordonare centrală, cu informații privind plățile efectuate pentru programele cu finanțare rambursabilă.
III.2. Studiu de caz privind operațiunile premergătoare și cele privind întocmirea contului de execuție la Biblioteca Județeană „I.H. Rădulescu” Dâmbovița
Pentru a se evidenția rolul și locul Contului de execuție în cadrul mai amplu de raportare, cel al situațiilor financiare, am structurat un exemplu concret de monografie contabilă în cadrul Bibliotecii Județene I.H. Rădulescu Dâmbovița.
S-a pornit de la o balanță inițială cu patru egalități, conținând soldurile conturilor la data de 01.01.2015, balanță la care s-au adăugat înregistrări contabile specifice bibliotecii, care cuprind întreaga gamă de operațiuni contabile efectuate în cadrul entității.
În cadrul Secțiunii de funcționare au fost efectuate următoarele categorii de operațiuni, cu frecvența cea mai mare în cadrul instituției, operațiuni evidențiate în Registrul jurnal și Registrul Cartea Mare, după cum urmează:
– înregistrarea cheltuielilor cu salariile personalului, conform statului de salarii, în sumă brută de 52464 lei, articol contabil 641 = 421, articol bugetar 10.01.01;
– înregistrarea indemnizațiilor de concedii de odihnă ale salariaților, conform statului de salarii, în sumă de 1563 lei, articol contabil 641 = 421, articol bugetar 10.01.30;
– înregistrarea impozitului pe veniturile din salarii, conform statului de salarii, în sumă de 6486 lei, articol contabil 421 = 444;
– înregistrarea contribuției individuale a salariaților la fondul de șomaj, conform statului de salarii, în sumă de 268 lei, articol contabil 421 = 437;
– înregistrarea contribuției la asigurările sociale de pensii a salariaților, conform statului de salarii, în sumă de 5652 lei, articol contabil 421 = 431;
– înregistrarea contribuției la asigurările sociale de.sănătate a salariaților, conform statului de salarii, în sumă de 2952 lei, articol contabil 421 = 431;
– înregistrarea reținerilor din salarii a unor sume pentru terți (bănci, popriri, rate CAR, etc.), conform statului de salarii, în sumă de 5036 lei, articol contabil 421 = 427;
– înregistrarea reținerilor din indemnizațiile de concedii medicale a contribuției la asigurările sociale de pensii a salariaților, conform statului de salarii, în sumă de 22 lei, articol contabil 423 = 431;
– înregistrarea reținerilor din indemnizațiile de concedii medicale a unor sume pentru terți (bănci, popriri, rate CAR, etc.), conform statului de salarii, în sumă de 89 lei, articol contabil 423 = 427;
– înregistrarea indemnizațiilor de concedii medicale suportate din contribuții concedii și indemnizații, conform statului de salarii, în sumă de 408 lei, articol contabil 431 = 423;
– înregistrarea contribuției angajatorului la fondul de asigurări pentru accidente de muncă, conform statului de salarii și a situației de calcul, în sumă de 86 lei, articol contabil 645 = 431; articol bugetar 10.03.04;
– înregistrarea contribuției angajatorului la fondul de asigurări pentru șomaj, conform statului de salarii și a situației de calcul, în sumă de 270 lei, articol contabil 645 = 437; articol bugetar 10.03.02;
– înregistrarea contribuției angajatorului la fondul de asigurări sociale pentru sănătate, conform statului de salarii și a situației de calcul, în sumă de 2809 lei, articol contabil 645 = 431; articol bugetar 10.03.03;
– înregistrarea contribuției angajatorului la fondul de asigurări sociale pentru pensii, conform statului de salarii și a situației de calcul, în sumă de 8540 lei, articol contabil 645 = 431; articol bugetar 10.03.01;
– înregistrarea contribuției angajatorului la fondul de concedii și indemnizații, conform statului de salarii și a situației de calcul, în sumă de 459 lei, articol contabil 645 = 431; articol bugetar 10.03.06;
– înregistrarea contravalorii Facturii nr. 5469743 și nr. 5470012, emise de Compania de Apă Târgoviște – Dâmbovița S.A., în sumă totală de 204,81 lei, articol contabil 610 = 401, articol bugetar 20.01.04;
– înregistrarea ordinului de plată pentru trezorerie nr. 57, pentru plata furnizorului Compania de Apă Târgoviște – Dâmbovița S.A., în sumă de 204,81 lei, articol contabil 401 = 770, articol bugetar 20.01.04;
– înregistrarea contravalorii Facturii nr. 5200428875, emisă de Electrica Furnizare S.A., în sumă de 3124,32 lei, articol contabil 610 = 401, articol bugetar 20.01.03;
– înregistrarea ordinului de plată pentru trezorerie nr. 56, pentru plata furnizorului Electrica Furnizare S.A., în sumă de 3124,32 lei, articol contabil 401 = 770, articol bugetar 20.01.03;
– înregistrarea bonului de consum pentru furnituri de birou nr. 10, în valoare de 55,79 lei, articol contabil 602 = 302, articol bugetar 20.01.01;
– înregistrarea facturii nr. 17412, emisă de Editura Delfin SRL București, pentru cărți, în sumă de 729,60 lei, articol contabil 303 = 401;
– înregistrarea ordinului de plată pentru trezorerie nr. 68, pentru plata furnizorului Editura Delfin SRL București, în sumă de 729,60 lei, articol contabil 401 = 770, articol bugetar 20.11;
– înregistrarea facturii nr. 3000148, emisă de ALBACOM BIZ SRL Alba Iulia, pentru toner imprimantă, în sumă de 196 lei, articol contabil 302 = 401, articol bugetar 20.01.01 și transport colet, în sumă de 15 lei, articol contabil 628 = 401, articol bugetar 20.01.30;
– înregistrarea ordinului de plată pentru trezorerie nr. 72, pentru plata furnizorului ALBACOM BIZ SRL Alba Iulia, în sumă totală de 211 lei, din care cartușul de imprimantă 196 lei, articol contabil 401 = 770, articol bugetar 20.01.01 și transport colet 15 lei, articol contabil 401 = 770, articol bugetar 20.01.30;
– înregistrarea facturii nr. 3005, emisă de Penitenciarul Mărgineni, pentru legătorie cărți, în sumă de 1853,80 lei, articol contabil 628 = 401; articol bugetar 20.01.30;
– înregistrarea ordinului de plată pentru trezorerie nr. 74, pentru plata furnizorului Penitenciarul Mărgineni, în sumă de 1853,80 lei, articol contabil 401 = 770, articol bugetar 20.01.30;
– efectuarea operațiunilor de închidere a conturilor de cheltuieli la sfârșitul lunii, după cum urmează: 121 = % 602 55,79 lei; 610 3124,32 lei; 610 204,81 lei; 610 729,60 lei; 628 1868,8 lei; 641 52464 lei; 641 1563 lei; 645 8540 lei; 645 270 lei; 645 2809 lei; 645 86 lei; 645 459 lei.
Operațiunile prezentate sunt însoțite de documentele justificative (stat de salarii, facturi, ordine de plată, referat de necesitate) precum și de documentele ce se întocmesc pe etapele parcurse potrivit Procedurii creditelor bugetare, respectiv: Propunerea de angajare a unei cheltuieli bugetare în limita creditelor bugetare, Angajamentul bugetar individual/global, Ordonanțarea de plată.
Fiecărei operațiuni din acest studiu de caz i s-a atașat Nota contabilă prin care s-a efectuat înregistrarea în evidența contabilă, toate articolele contabile fiind preluate în Registrul jurnal și Registrul Cartea Mare, cronologic și sistematic.
Creditele de angajament, creditele bugetare, angajamentele bugetare și angajamentele legale au fost preluate în Contul.de execuțiea.bugetului instituției – cheltuieli din conturile corespunzătoare de evidență, în afara bilanțului, conturi descrise la punctul II.4.4.
Rulajele conturilor de plăți (770) și cheltuieli (6XX) au fost preluate în Contul de execuție a bugetului instituției – cheltuieli, fiecare din rulajele din aceste conturi fiind evidențiate în coloanele corespunzătoare, pe articole și alineate bugetare.
De menționat că exactitatea înregistrărilor pe perioada de referință au fost verificate prin Balanța de verificare cu patru egalități, încheiată la sfârșitul perioadei.
Capitolul IV
Concluzii și propuneri
O noutate în domeniul contabilității publice este armonizarea acesteia cu practicile contabile ale societăților comerciale. Modificările care au intervenit în ultimii ani în sistemul public au condus la o schimbare remarcabilă în domeniul contabilității publice. Astfel, în forma sa actualizată, contabilitatea publică este aptă să ofere informații mult mai clare despre buna gestionare a fondurilor publice, asigurând în acest fel o mai mare eficiență în luarea deciziilor referitoare la gestionarea fondurilor publice. Contul de.execuție a bugetului instituției.publice este asemănător contului de rezultate.sau de profit și pierdere.din contabilitatea agenților.economici. Caracteristica de bază a contului de execuție este aceea că reflectă realizările, dimensiunea efectivă a activității economice și sociale consumatoare de resurse și producătoare de rezultate. Dacă bugetul de venituri și cheltuieli este un document previzional, care estimează mărimea indicatorilor, contul de execuție prezintă gradul de îndeplinire a indicatorilor pe care instituția și i-a propus și cuprinde toate operațiile efectuate de instituție în anul bugetar în legătură cu încasările și plățile efectuate, în structura în care a fost aprobat bugetul.
Politica finanțelor publice începe cu instituțiile. Unele instituții guvernamentale iau decizii referitoare la problemele strategice, cum ar fi impozitele și prioritățile bugetare ce afectează distribuirea avuției și creșterea economică. La nivel național, cea mai importantă instituție de acest fel este Parlamentul. El adoptă bugetele care cuprind, printre altele, politica fiscală a guvernului. Aceste bugete afectează atât indivizii cât și unitățile locale. Guvernul este răspunzător pentru pregătirea și execuția bugetului de stat.
Informațiile conținute de situațiile financiare ale instituțiilor publice sunt de neînlocuit în analiza și conducerea instituțiilor publice. Fără îndoială rolul determinant îl are bilanțul contabil în procesul de analiză. Acest rol cheie se justifică prin însăși locul ocupat de analiza contabil- financiară în stabilirea unui diagnostic al instituțiilor, pe baza căruia pot fi luate decizii care să potențeze factorii cu acțiune favorabilă asupra activității de ansamblu și a rezultatelor obținute .
Situațiile financiare constituie sursa de informație cea mai sistematică și mai completă pentru activitatea de analiză, conducere și control. În același timp, dat fiind faptul că ele reflectă modul de cheltuire și utilizare a banului public, reprezintă o sursă importantă de date și pentru informarea și controlul public .
Informația contabilă din aceste documente nu este folosită întotdeauna în stare „brută”, ci este supusă unei ajustări care o face mai adaptată necesităților de analiză. Astfel pornind de la informația conținută în situațiile financiare, prin analiză se elaborează diferiți indicatori. O asemenea adaptare se justifică prin faptul că datele publicate vizează în principal satisfacerea necesităților comune de informare a unei game cât mai largi de utilizatori (instituțiile în sine, organele ierarhic superioare, organele de control, statul, organismele internaționale, publicul larg). Totodată, trebuie avut în vedere că prin bilanț se exprimă starea de fapt la un moment dat sau dintr-o anumită perioadă de gestiune, iar prin analiză se dorește o viziune dinamică asupra activității.
În funcție de specificul instituției, prin intermediul contului de execuție a bugetului se analizează: creditele aprobate pe an și repartizarea acestora pe trimestre; creditele deschise, plățile nete și cheltuielile efective pe perioada analizată; încadrarea plăților nete în creditele deschise, cu respectarea clasificației bugetare; modul de îndeplinire a indicatorilor fizici și valorici specifici activității instituției față de cifrele din program.
În calitate de țară membră a Uniunii Europene, România s-a preocupat pentru adoptarea legislației europene în domeniul contabilității publice, la această dată raportând realizări importante pe linia tranziției la contabilitatea de angajamente:
– Înregistrarea creanțelor fiscale în contabilitate începând cu 1 ianuarie 2003;
– Calcularea si înregistrarea amortizării activelor fixe începând cu 1 ianuarie 2004;
– Efectuarea și experimentarea noilor reglementări contabile în anul 2005.
Pentru îmbunătățirea sistemului contabilității publice în general, al contului de execuție al instituțiilor publice în special, am următoarele propuneri:
– revizuirea conceptuală și simplificarea sistemului FOREXEBUG, care în forma actuală necesită un volum foarte mare de date, care în final sunt foarte puțin sau deloc utilizate;
– efectuarea plăților în sistem online, de la sediul instituțiilor publice, soluție care ar diminua costurile (personal mai puțin la trezorerii, cheltuieli de deplasare la sediul trezoreriilor) și ar crește rapiditatea tranzacțiilor, mai ales pentru entitățile bugetare din zonele periferice;
– simplificarea sistemului de raportare, a formularelor conturilor de execuție a bugetului instituțiilor publice, care, mai ales în ultimii ani, au devenit din ce în ce mai complicate, cu numeroase particularități și excepții de la regulile generale;
– suplimentarea personalului din cadrul compartimentelor de contabilitate cu cel puțin o persoană și creșterea nivelului de pregătire al acestuia, mai ales în entitățile bugetare mici (primării, școli) pentru a se putea implementa cu adevărat, și nu numai teoretic, controlul intern în domeniul financiar-contabil;
– crearea unui software de evidență contabilă la nivelul Ministerului Finanțelor Publice, utilizabil în toate entitățile publice, situație în care s-ar diminua considerabil posibilitatea de eroare, s-ar eficientiza obținerea oricăror raportări către instituțiile centrale, s-ar uniformiza metodele utilizate în domeniul financiar-contabil, s-ar valorifica de către decidenți rapiditatea obținerii oricăror informații de care ar depinde luarea unor decizii importante legate de buget, de politica bugetară, ar crește relevanța informațiilor contabile și credibilitatea acestora.
ANEXE
Anexa nr. 1 – Scrisoare nr. 13774/21.08.2014 a Consiliului Județean Dâmbovița – referitoare la propunerile pentru proiectul de buget pentru anul 2015
Anexa nr. 2 – Proiect buget investiții 2015-2018, Biblioteca „I.H. Rădulescu” Dâmbovița
Anexa nr. 3 – Notă de fundamentare investiții 2015, Biblioteca „I.H. Rădulescu” Dâmbovița
Anexa nr. 4 – Fundamentare buget – propunere anul 2014, Biblioteca „I.H. Rădulescu” Dâmbovița
Anexa nr. 5 – Bugetul – propunere pe anul 2015 și estimări pe anii 2016-2018, Biblioteca „I.H. Rădulescu” Dâmbovița
Anexa nr. 6 – Bugetul aprobat pentru anul 2015 – cheltuieli de investiții, Biblioteca „I.H. Rădulescu” Dâmbovița
Anexa nr. 7 – Bugetul aprobat pe anul 2015, Biblioteca „I.H. Rădulescu” Dâmbovița
*** – Documentele financiar-contabile – referitoare la Studiul de caz privind operațiunile premergătoare și cele privind întocmirea contului de execuție la Biblioteca Județeană „I.H. Rădulescu” Dâmbovița
BIBLIOGRAFIE
Topciu C. – Buget și evidență bugetară, București, Ed. Didactică și Pedagogică, 1981.
Acad. Ion Coteanu; dr. Luiza Seche; dr. Mircea Seche – Dicționarul explicativ al limbii române, București, Academia Română, Editura Univers Enciclopedic, 1998.
Ionescu L. – Bugetul și contabilitatea instituțiilor publice, București, Editura Fundației România de Mâine, 2001.
Tatiana Moșteanu; E. Câmpeanu, I. Panaite – Finanțe buget, București, Editura Economică, 2001.
Prof. univ. dr. Tatiana Moșteanu – Buget si trezorerie publică, București, Editura Universitaria, 2003.
Văcărel I.; Bistriceanu Gh. D.; Anghelache G.; Bodnar M.; Bercea F., ș.a. – Finanțe publice, Ediția a IV-a, București, Editura Didactică și Pedagogică, 2003.
Conf. univ. dr. Marinela Daniela Manea – Contabilitatea instituțiilor publice, București, Editura Cartea Universitară, 2006.
Lector univ. dr. Voinea Cristina Maria – Bazele contabilității, Târgoviște, Editura Valahia University Press, 2008.
Conf. univ. dr. Constantin Roman – Contabilitatea instituțiilor publice, București, ASE, 2010.
*** – Legea nr. 82/1991 – a contabilității, cu modificările și completările ulterioare.
*** – Legea nr. 500/2002 – privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.
*** – Legea nr. 273/2006 – privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare.
*** – Ordinul MFP nr. 2021/2013 – pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia.
*** – Ordinul MFP nr. 96/2015 – pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea și depunerea situațiilor financiare ale instituțiilor publice la 31 decembrie 2014.
BIBLIOGRAFIE
Topciu C. – Buget și evidență bugetară, București, Ed. Didactică și Pedagogică, 1981.
Acad. Ion Coteanu; dr. Luiza Seche; dr. Mircea Seche – Dicționarul explicativ al limbii române, București, Academia Română, Editura Univers Enciclopedic, 1998.
Ionescu L. – Bugetul și contabilitatea instituțiilor publice, București, Editura Fundației România de Mâine, 2001.
Tatiana Moșteanu; E. Câmpeanu, I. Panaite – Finanțe buget, București, Editura Economică, 2001.
Prof. univ. dr. Tatiana Moșteanu – Buget si trezorerie publică, București, Editura Universitaria, 2003.
Văcărel I.; Bistriceanu Gh. D.; Anghelache G.; Bodnar M.; Bercea F., ș.a. – Finanțe publice, Ediția a IV-a, București, Editura Didactică și Pedagogică, 2003.
Conf. univ. dr. Marinela Daniela Manea – Contabilitatea instituțiilor publice, București, Editura Cartea Universitară, 2006.
Lector univ. dr. Voinea Cristina Maria – Bazele contabilității, Târgoviște, Editura Valahia University Press, 2008.
Conf. univ. dr. Constantin Roman – Contabilitatea instituțiilor publice, București, ASE, 2010.
*** – Legea nr. 82/1991 – a contabilității, cu modificările și completările ulterioare.
*** – Legea nr. 500/2002 – privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.
*** – Legea nr. 273/2006 – privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare.
*** – Ordinul MFP nr. 2021/2013 – pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice și instrucțiunile de aplicare a acestuia.
*** – Ordinul MFP nr. 96/2015 – pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea și depunerea situațiilor financiare ale instituțiilor publice la 31 decembrie 2014.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contul DE Executie Instrument DE Lucru In Contabilitatea Publica (ID: 138489)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.