Controlul Unui Proces Folosind Sistemul 1768 Compactlogix

LISTA FIGURILOR

Figura 1: Reprentarea diagramei ladder în schemele electrice 18

Figura 2: Reprentarea diagramei ladder în automatele programabile 19

Figura 3: Legatura dintre un circuit fizic și o reprezentare ladder 19

Figura 4: Reprezentarea ladder a unui circuit fizic 19

Figura 5: Schema de bază a releului 20

Figura 6: Linie automată pentru îmbuteliat sticle 21

Figura 7: Sistemul CompactLogix 1768 pe o retea EtherNet/IP 23

Figura 8: Controlerul CompactLogix 23

Figura 9: Asamblarea sistemului CompactLogix 24

Figura 10: Montarea modulului EtherNet/Ip 24

Figura 11: Montarea modulului SERCOS 25

Figura 12: Montarea sursei de putere 25

Figura 13: Montara modulului 1769-SND DeviceNet 26

Figura 14: Modulul digital de ieșire 27

Figura 15: Modulul digital de ieșire – diagrama circuitului fară protecții 27

Figura 16: Modulul digital de intrare 28

Figura 17: Switch-ul Ethernet 31

Figura 18: Fereastra de instalare Rockwell 32

Figura 19: Fereastra de activare a softului RSLogix 5000 33

Figura 20: Realizarea conexiunilor la rețea pentru calculatorul personal 34

Figura 21: Realizarea conexiunilor EtherNet/IP 34

Figura 22: Configurarea driverului EtherNet 35

Figura 23: BOOTP/DHCP. Adaugare dispozitive în rețea 36

Figura 24: BOOTP/DHCP. Dispozitive din rețea 36

Figura 25: Configurarea retelei DeviceNet 38

Figura 26: Configurarea DeviceNet 39

Figura 27: Modulul Scanner 1769-SDN 40

Figura 28: Relizarea legaturilor electrice pentru sursa de putere DeviceNet 41

Figura 29: Alegerea unui modul nou de intrare/ieșire în RSLogix 41

Figura 30: Selectarea unui modul în RSLogix 42

Figura 31: Structura mecanică a instalației 43

Figura 32: Structura mecanică a axului de antrenare bandă 44

Figura 33: Picior de susținere al liniei automate pentru imbuteliere 45

LISTA TABELELOR

Tabel 1: Specificații tehnice pentru modulul digital de ieșire 28

Tabel 2: Specificații tehnice pentru modulul digital de intrare 29

Tabel 3: Maparea memoriei pentru modulul 1769-IF4XOF2 29

Tabel 4: Rezoluția și datele de intrare pentru modulul 1769-IF4XOF2 29

Tabel 5: Registrul pentru ieșiri al modulului 1769-IF4XOF2 30

Tabel 6. Principalele caracteristici ale structurii mecanice 45

INTRODUCERE

Automatizarea are un rol important în îmbunatațirea calitații produselor și marirea volumului de produse ce pot fi construite într-o anumită perioadă de timp. Principalul scop în conceperea acestei lucrări este familiarizarea noastră cu diversele sisteme de control ce se regasesc în majoritatea sistemelor automatizate din vremurile noastre. Scopul nostru ca viitori ingineri automatiști este acela de a găsi soluții la diversele probleme întalnite în controlul instalațiilor industriale moderne. Un astfel de proiect are ca scop inițierea noastră în problemele pe care o să le întâlnim într-un fel sau altul în viața noastră, probleme cărora noi trebuie să le gasim o soluție, care să fie cât mai usor de implementat, dar în același timp să fie solidă și avantajoasă.

Ca viitori ingineri automatiști, motivația noastră este dată de dorința de a învața lucruri noi, de a înțelegere lucruri despre care nu am auzit pană acum și de a descoperi felul în care funcționează diversele mecanisme din jurul nostru, precum și dorința noastră de a reuși în viată.

Scopul realizării acestui proiect este acela de a ne familiariza cu utilizarea automatelor programabile pentru controlul proceselor tehnologice inspirate din necesitățiile industriale, dar mai departe de aceasta, fiindcă deja am făcut primul pas în lumea automatizărilor prin parcurgerea celor patru ani de studiu, am dorit ca acest proiect să demonstreze capacitățiile teoretice dobândite în cadrul facultății. Mergând și mai departe, am încercat prin prezenta lucrare de diploma sa punem in practică noțiunile teoretice dobândite și să conturăm ceva practic,ceva ce ne reprezintă.

automatele programabile

Automatele programabile sunt echipamente electronice destinate realizării instalațiilor de comandă secvențiale în logică programată. În vremurile noastre, electricitatea este folosită pentru control, iar acest control este bazat pe relee. Releele permit întreruperea sau pornirea energiei fară a folosi un întrerupator mecanic. În mod obișnuit se folosesc aceste relee pentru a realiza decizii simple și logice. Dezvoltarea tehnologiei și implicit a calculatoarelor, a condus la apariția revoluționară a automatelor programabile controlate cu microprocesoare.

Progresele tehnologiei au dus la posibilitatea simularii în timp real a multor aplicații din domeniul industrial. Simularile în timp real sunt foarte utile atunci când are loc programarea unui proces tehnologic, acestea având scopul de a preveni eventualele defecțiuni sau blocaje ale sistemului real, ce pot distruge sau afecta temporar componenetele acestuia. Automatizările ocupă un cadru foarte larg în industrie și nu numai. Automatele programabile și-au început dezvoltarea în anii ’70 și au fost utilizate în principal în industria auto, unde au înlocuit panourile de comandă cu multe relee. Automatele programabile au fost capabile să realizeze controlul cerut, în timp ce ocupau mult mai puțin spațiu decat echivalentul lor cu relee și au fost de asemenea mult mai fiabile în funcționare pe perioade extrem de lungi. În plus automatele programabile sunt extrem de flexibile din punct de vedere al modificării programului de control. Astfel, a facut posibilă modificarea programului de control, fară a trebui să se deconecteze nici un fir, fiind necesar doar modificarea programului rezident în memorie, utilizând o tastatură sau o consola atasată la automatul programabil.

Un automat programabil a fost definit de Capeil (in 1982) ca fiind: “un sistem electronic operând digital, proiectat pentru utilizarea în mediul industrial, care utilizează o memorie programabilă pentru memorarea internă de instrucțiuni, pentru implementarea unor funcții specifice precum funcții logice, secvențiale, temporizări, contorizări și funcții aritmetice, pentru a controla, prin intermediul modulelor de intrare/ieșire digitale sau analogice diverse tipuri de mașini și procese ”.

Utilizând o logică programată, automatele programabile, în comparație cu sistemele logice secvențiale, bazate pe logică cablată prezintă urmatoarele avantajele:

gabarit redus;

consum redus de energie electrică;

fiabilitate ridicată;

consum redus de conductoare de conexiuni si de cablaj;

realizarea facilă a unor funcții specifice;

reducerea ciclului proiectare, execuție și punere în funcțiune prin posibilitatea supravegherii unor faze;

capacitate sporită de prelucrare, flexibilitate.

Fată de calculatoarele electronice, utilizarea automatelor programabile prezintă urmatoarele avantajele:

preț de cost redus;

viteză de raspuns ridicată;

imunitate sporită la perturbații;

funcționare sigură în mediul industrial obișnuit;

limbaj de programare simplu;

Automatele programabile în general sunt destinate automatizării proceselor secvențiale de complexitate medie. Ele realizează urmatoarele funcții prin logică programată:

detectarea schimbărilor de stare ale semnalelor aplicate pe intrari;

prelucrează pas cu pas informațiile primite conform programului stocat în memoria program;

emite semnale de comandă corespunzatoare programului stocat in memorie;

semnalizează optic valorile semnalelor de intrari și ieșiri. (valoare logica 1, LED aprins)

Modul de funcționare

Scanarea intrarilor. Automatul programabil scanează intrarile și citește valorile din proces, masurate cu ajutorul senzorilor care sunt conectați la intrarile sale și le stochează în memorie.

Executarea programului. Automatul prelucrează datele preluate de la intrare și pe baza acestora programul este executat. După procesarea informației, datele sunt memorate din nou în memorie pentru a fi folosite ulterior pentru comandarea ieșirilor.

Actualizarea ieșirilor. Pe baza datelor memorate anterior automatul programabil comută ieșirile.

Automatele programabile rulează continuu, iar pașii de mai sus se repetă pană când automatul este oprit.

Proiectarea logicii programate

Se alege configurația microcalculatorului pe baza analizei de sistem. Se determină numărul de intrări, numărul de ieșiri , numărul de dispozitive de transmitere a informației, capacitatea memoriei, tipul și numărul de interfețe cu procesul. Tot în această etapă se face o analiză preliminară a performanțelor sistemului și a soluțiilor care ar duce la realizarea acestora;

Schițarea operațiilor ce urmează a fi executate de program;

Testarea programului urmărește verificarea faptului că programul răspunde corect la cerințele impuse. Fazele de scriere și testare se repetă de mai multe ori până când codul funcționează corect. Se verifică apoi dacă programul satisface performanțele impuse sistemului prin tema de proiectare. Se verifică mai ales viteza de răspuns. Dacă sistemul nu răspunde se încearcă o optimizare a acestuia. Dacă nici după optimizare sistemul nu răspunde cerințelor se reia analiza sistemului pentru a vedea ce blocuri pot fi realizate în logica cablată.

Elemente de bază pentru alcătuirea schemelor de comandă

Într-o instalație de comandă electrică sunt necesare numeroase aparate care îndeplinesc diferite funcții. Acestea pot fi:

Aparate de conectare(de comutație)

a) Pentru comanda manuală:

– întreruptoare manuale;

– butoane de comandă;

– inversoare de sens;

– comutatoare stea-triunghi;

– controlere de comandă.

b) Pentru comanda automată:

– întreruptoare automate;

– conectoare automate;

– relee de comandă;

– limitatoare de cursă.

2. Aparate de protecție pentru protecția circuitelor de forță și comandă împotriva

supracurenților de sarcină și scurtcircuit:

– siguranțe fuzibile;

– relee termice;

– relee electromagnetice;

– declanșatoare electromagnetice.

3 Aparate de semnalizare care pun în evidență regimurile de lucru ale instalației:

– lămpi de semnalizare;

– hupe (sonerii) de semnalizare.

4. Aparate pentru modificarea unor parametri ai energiei electrice:

– rezistențe de pornire și reglare;

– transformatoare de curent și tensiune;

– redresoare comandate și necomandate.

Principiul de realizare a programelor de conducere folosind diagramele ladder

Descrierea completă a condițiilor de funcționare a procesului, a instalației sau echipamentului. În acestă etapă trebuie precizate atât elementele de achiziție de informații din proces, tipul semnalelor traductoarelor, numărul și tipul elementelor de execuție asociate procesului industrial, cât și recomandările privind fiabilitatea configurației de conducere.

Analiza configurației automatului programabil necesar, astfel încât acesta să acopere cantitativ și calitativ funcționarea procesului.

Cunoscând foarte bine procesul și protocolul său de funcționare și alegând în consecința un automat programabil, se poate începe transcrierea protocolului de funcționare a procesului, folosind, de exemplu, metoda diagramelor ladder.

Diagramele ladder au fost și sunt cea mai obosnuită metodă de descriere a circuitelor logice cu relee, fiind utilizate inițial pentru reperezentarea circuilelor electrice. Ulterior, introducerea automatelor programabile și dorința de a asigura utilizatorului aceleași facilitați în urmarirea funcționarii sau în testarea circuitelor, au impus adaptarea simbolurilor circuitelor electrice în logica programabilă. Astfel, a fost firească utilizarea diagramelor ladder pentru programarea automatelor programabile.

O diagramă ladder, în schemele electrice, este formată din două bare verticale ce asigură potențialul electric necesar și o retea de contacte și bobine:

Figura 1: Reprentarea diagramei ladder în schemele electrice

O diagramă ladder, reprezentată cu o logica similară este cea oferită de schema electrică, dar utilizând simobluri specifice automatelor programabile, arată astfel:

Figura 2: Reprentarea diagramei ladder în automatele programabile

Pentru a se arata legatura dintre un circuit fizic și o reprezentare ladder, se prezintă circuitul electric urmator:

Figura 3: Legatura dintre un circuit fizic și o reprezentare ladder

Motorul este conectat la o sursă de putere prin intermediul a trei comutatoare în serie și un comutator de suprasarcină. Motorul pornește când toate comutatoarele sunt închise. Diagrama ladder echivalentă arată astfel:

Figura 4: Reprezentarea ladder a unui circuit fizic

Proiectarea ladder-ului trebuie facută, astfel încât, să permită oricarui utilizator să întelegă rapid soluția ladder.

Funcționarea releelor

Releul este un comutator electromagnetic. Acesta formează un sistem din două circuite separate , o bobină și un set de contactoare, care sunt unite prin intermediul câmpului magnetic format de trecerea curentului prin bobina releului. În acest mod se poate comanda, cu ajutorul unei tensiuni mici, o tensiune mult mai mare.

Figura 5: Schema de bază a releului

Apasarea butonului “1” va comanda magnetizarea bobinei “2” care ar trebui sa inchidă contactoarele “3”, pentru ca mai apoi motorul “4” sa fie pus în stare de funcționare.

CONTROLUL UNUI PROCES FOLOSIND SISTEMUL 1768 COMPACT LOGIX

Figura 6: Linie automată pentru îmbuteliat sticle

3.1 Linie automată pentru imbuteliat sticle

Linia automată pentru îmbuteliat sticle realizată de către noi a fost proiectată pornind de la capabilitățile automatului CompactLogix 1768 care îndepliniște următoarele cerințe:

transportă si poziționează corect sticlele pentru umplere, preluare dop și înfiletare;

realizează umplerea sticlelor cu apă;

realizează preluarea dopului de către sticlă;

execută înfiletarea dopului;

evacuează sticlele pe un platou după executarea tuturor operațiunilor;

Arhitectura hardware

Întreaga configurație hardware a fost proiectată și realizată de către noi pentru a putea fi condusă de un automat programabil folosind numai intrări și ieșiri digitale și conține următoarele părți importante:

automatul programabil CompactLogix 1768;

structura mecanică;

sistemul de transport și evacuare a sticlelor;

sistemul de umplere;

sistemul de alimentare cu dopuri și de preluare a acestora;

sistemul de înfiletare a dopurilor;

sistem de alimentare cu energie electrică.

Sistemele enumerate mai sus includ o serie de componente dintre care cele mai importante sunt următoarele:

un motor de curent continuu prevăzut cu reductor de turație;

trei motoare pas cu pas unipolare;

pompă de apă;

trei module electronice (drivere) pentru comanda motoarelor pas cu pas;

În paginile ce urmează vom prezenta rolul, principalele caracteristici și modul de funcționare al fiecărui sistem, iar în cadrul descrierii fiecărui sistem vom detalia și elementele componente.

Componentele cu aceleași principii de funcționare, utilizate în mai multe sisteme ale instalației, vor fi descrise doar în cadrul unuia dintre sisteme, iar în cadrul celorlalte sisteme vor fi detaliate numai caracteristicile particulare, rolul și modul de funcționare în cadrul sistemului respectiv. Spre exemplu definirea, clasificarea și modul de funcționare al motoarele pas cu pas este făcută în cadrul sistemului de transport și evacuare, iar în cadrul sistemului de înfiletare a dopului nu mai sunt reluate aceste informații.

3.1 Prezentarea sistemului 1768 CompactLogix

Sistemul CompactLogix este conceput pentru a furniza o soluție logică pentru aplicațiile de dimensiuni mici și medii. Tipic, aceste aplicații sunt controlate la nivel de masină. Un sistem simplu poate fi alcatuit dintr-un controller independent cu un singur modul de intrare/ieșire și un dispozitiv DeviceNet pentru comunicații. În sistemele mai complexe se adaugă, alte sisteme de rețea, controlul mișcarii și elemente de control și siguranță. Ca parte din arhitectura unui sistem integrat, toate controlerele CompactLogix folosesc același soft de programare, protocol de rețea, oferind un mediu comun de dezvoltare pentru toate disciplinele de control.

Figura 7: Sistemul CompactLogix 1768 pe o retea EtherNet/IP

3.2 Descrierea și montarea componentelor Controlerului CompactLogix 1768

Controlerul CompactLogix 1768-L43 și 1768-L45 combină un backplane 1768 cu un backplane 1769. Backplane-ul 1768 suportă controlerul 1768, sursa de putere 1768 și un maximum de 2 module 1768, cum ar fi modulul EtherNet/IP și modulul de interfațare SERCOS. Backplane-ul 1769 suportă 16 module, cum ar fi modulele 1769 DeviceNet și modulul de intrari/ieșiri.

Figura 8: Controlerul CompactLogix

Asamblarea sistemului CompactLogix

Se montează controlerul pe șină :

se trag în afară clemele de blocare ;

se glisează controllerul în pozitie și se împing clemele de blocare.

Figura 9: Asamblarea sistemului CompactLogix

Pentru montarea modulului EtherNet/Ip :

se caută adresa MAC a modulului pe marginea modulului și se notează ;

se trag în afară cleme de blocare ;

se montează modulul în stânga controllerului pe șină ;

se împing clemele de blocare.

Figura 10: Montarea modulului EtherNet/Ip 

Modulul SERCOS

se trag în afară clemele de blocare;

se aliniază pe șină în stânga modulului EtherNet/IP și se glisează în poziție ;

se împing clemele de blocare.

Figura 11: Montarea modulului SERCOS

Montarea sursei de putere

se trag în afară clemele de blocare;

se aliniază pe șină în stânga modulului SERCOS ;

se împing clemele de blocare ;

Figura 12: Montarea sursei de putere

Modulul 1769-SDN DeviceNet

Primul pas este gasirea seriei pe marginea modulului. Aceasta va fi notată pentru folosirea ulterioară. Modulul se montează pe șină, în dreapta controrelului în slotul 1. Un numar maxim de trei module pot fi montate între 1769 și sursa de putere.

se trag în afară clemele de blocare;

se împing clemele de blocare;

se miscă clema alba de blocare către stânga.

Figura 13: Montara modulului 1769-SND DeviceNet

[*1]

Modulul digital de ieșire 1769-OB16P

Configurarea fișierelor de date scriere/citire permit dispozitivului să își păstreze ultima stare precum și starea definită de utilizator pentru condițiile de siguranță. Manipularea biților din fișiere se face în mod normal ultilizând softul de programare (de exemplu RSLogix 5000), în timpul configurării inițiale ale sistemului. Circuitul 1769-OB16P se auto-resetează când se produce un scurtcircuit sau o supraîncărcare a canalului de ieșire. Dacă scurtcircuitul sau supraîncărcarea persistă, ciclul de protecție va rula în continuare, până când problema va fi rezolvată.

Figura 14: Modulul digital de ieșire

Figura 15: Modulul digital de ieșire – diagrama circuitului fară protecții

Specificații tehnice:

Tabel 1: Specificații tehnice pentru modulul digital de ieșire

Modulul digital de intrare 1769-1Q16F

Figura 16: Modulul digital de intrare

Tabel 2: Specificații tehnice pentru modulul digital de intrare

Modulul analogic de intrare/ieșire 1769-1F4XOF2

Maparea memoriei

Tabel 3: Maparea memoriei pentru modulul 1769-IF4XOF2

Toti biții nefolosiți sunt setați la valoare 0 de către modul.

Canalele de intrare

Tabel 4: Rezoluția și datele de intrare pentru modulul 1769-IF4XOF2

Exemplu pentru un anumit voltaj de intrare. Pentru a converti o valoare brută/proporțională în volți se folosește formula:

Voltj = (Valoarea intrarii * volți/bit signifiant)/(counts/bit signifiant)

Dacă valoarea de intrare este 32.640 atunci Voltajul = (32640 * 0.04118V)/128 = 10.5 volți.

Pentru a converti o valoare brută/proporțională în amperi se folosește formula:

Curent = (Valoarea intrarii * amperi/bit signifiant)/(counts/bit signifiant)

Exemplu pentru valoarea de intrare 31.104: Curent = (31.104 * 0.08235A)/128

Canalele de ieșire

Tabel 5: Registrul pentru ieșiri al modulului 1769-IF4XOF2

Cuvintele 0 și 1, biții de la 7 pană la 14 conțin datele de ieșire pentru canalele 0 și 1. Bitul de semn (SGN) va fi întotdeauna zero. În program se poate folosi instrucțiunea MVM (Move with Mask) pentru a scrie pe biții de la 7 pană la 14, fără a scrie pe biții de la 0 pană la 6, inclusive bitul 15. Masca folosită în acest caz fiind 7F80 în hexa.

Switch-ul Ethernet

Figura 17: Switch-ul Ethernet

Funcțiile switchului:

sincronizarea datelor în sistem;

diagnosticarea hardware-ului;

prioritizarea;

resetarea;

recunoașterea topologiei.

3.3 Configurarea sistemului

Pregatirea calculatorului

Instalarea softului RSLogix 5000

Relizarea conexiunilor și configurarea rețelei EtherNet/Ip

Relizarea conexiunilor și configurarea rețelei DeviceNet

Relizarea legaturilor electrice pentru sursa de putere

Instalarea softului RSLogix 5000

Se alege limba și se dă click pe Continue;

Se acceptă produse software implicite și se dă click pe Next;

Figura 18: Fereastra de instalare Rockwell

Se introduce un nume de utilizator, o organizație și numarul serial;

Se selectează tipul de activare (Client sau Server);

Se verifică dacă toate uneltele și fișierele RSLogix 5000 sunt selectate și de dă click Next;

Se introduce numarul serial (Serial number) și cheia produsului (Product Key);

Figura 19: Fereastra de activare a softului RSLogix 5000

Toate activarile au nevoie de o conexiune la internet, deoarece fiecarui program software i se dă o cheie care îi permite să ruleze numai pe calculatorul unde a fost instalat, acesta folosind o metodă de recunoaștere a adresei placii de rețea a calculatorului.

Pregătirea calculatorului

Componente necesare:

un calculator personal;

un cablu serial CAT5 pentru configurarea driverului serial;

softul de programare RSLogix 5000, softul RSLinx Classic;

softul RSNeWorx pentru DeviceNet;

o placă de rețea;

o adresă MAC pentru fiecare dispozitiv;

o adresă IP pentru ficare dispoziv;

softul de ControlFlash.

Realizarea conexiunilor la rețea pentru calculatorul personal:

se conectează un cablu CAT5 între portul Ethernet și calculator utilizand switch-ul Ethernet. Această conexiune este folosită pentru a configura driverul EtherNet/IP în softul RSLinx;

se conectează cablul 1756-CP3 între portul serial CH0 al controlerului cu portul COM al calculatorului. Acesta conexiune este folosita pentru a configura driverul serial și pentru a încărca softul controlerului.

Figura 20: Realizarea conexiunilor la rețea pentru calculatorul personal

Realizarea conexiunilor și configurarea rețelei EtherNet/Ip

Se montează switch-ul Ethernet pe șina DIN;

Se conectează terminalul Ethernet la terminalul intrare/ieșire în linia din față a modulului de interfațare;

Se conectează un cablu CAT5 Ethernet între portul Ethernet al 1768-ENBT și switch-ul Ethernet;

Nu se dă drumul la instalație.

Figura 21: Realizarea conexiunilor EtherNet/IP

Configurarea Driverului EtherNet

Se rulează programul RSLinx;

În meniul Communication se selectează Configure Drivers;

Se dă Add New și OK;

Se verifică dacă statusul este Running, apoi se dă close.

Figura 22: Configurarea driverului EtherNet

Asignarea unei adrese IP

Servarul BOOTP/DHCP este folosit pentru a asigna adrese IP pentru majoritatea dispozitivelor din bara de start rapid, cu excepția terminalului PanelView.

Se lansează BOOTP/DHCP. Dacă se rulează pentru prima dată aceasta aplicație, va apărea o eroare și vi se va cere să introduceți o mască subnet în pasul 3;

Selectare Tools-> Network Settings;

Se introduce masca subnet asignată calculatorului;

Click OK;

Istoria cerințelor (Request History) afisază toate dispozitivele din rețea care au nevoie de o adresă IP;

Se dă dublu-click pe o cerință (request) pentru unul din dispozitive;

Se introduce adresa IP care s-a notat pentru fiecare dispozitiv. Daca nu sunteți pe o rețea izolată, obtineți adresa IP de la administratorul rețelei ;

Figura 23: BOOTP/DHCP. Adaugare dispozitive în rețea

Se repeată pașii 5-6 pentru fiecare dispozitiv, exceptând terminalul PanelView;

Se selectează primul dispozitiv din lista de relații și se dă click pe Disable BOOTP/DHCP.

Figura 24: BOOTP/DHCP. Dispozitive din rețea

Se repeată pasul 8 pentru toate dispozitivele exceptând terminalul PanelView;

Se închinde BOOTP/DHCP. Dacă apare o fereastră pentru a salva modificarile făcute, se face click pe NO.

Cautarea în RSLinx Software a rețelei EtherNet/IP

Se dă click pe butonul RSWho pentru a vizualiza driverele și dispozitivele EtherNet/IP.

Realizarea conexiunilor și configurarea rețelei DeviceNet

Se atașază și se blochează pe poziție sursa de putere DeviceNet 1606-XLDNET8 pe o șină DIN apâsand butonul ce se află deasupra sursei de putere.

Configurarea rețelei DeviceNet

Se lansează RSNetWorx pentru softul DeviceNet;

Se selectează Tools->Node Commissioning;

Click Browse;

Sub AB_DF1-1, se extinde backplane-ul CompactLogix și Compact Bus 1769;

Se extinde scanner module 1769-SDN și portul DeviceNet, apoi se selectează scanner module 1769-SDN;

Click OK.

Figura 25: Configurarea retelei DeviceNet

Daca se primește un mesaj cu o avertizare, se apasă Yes. Nodul de Commissioning dialog este polulat cu setările curente ale modulului 1769-SDN;

Se selectează un nod de adresă disponibil pentru modulul 1769-SDN -> Click Apply;

Se intregistrează adresa pentru o fi folosit ulterio;.

Click Close.

Crearea unei file de configurare DeviceNet

Select File->New;

Click pe butonul Who Active pentru a intra online;

Sub AB_DF-1, se extinde backplane-ul 1768-L43 și CompactBus 1769;

Se extinde Scanner Module 1769-SDN și se selecteză portul DeviceNet, apoi click ok;

Figura 26: Configurarea DeviceNet

Se înregistrează numărul de slot al modulului 1769-SDN;

Click OK. RSNetWorx va începe căutarea rețelei. Când toate dispozitivele DeviceNet apar pe ecran, se dă Cancel;

Click dreapta pe 1769-SDN și se selectează properties;

Se selectează modulul tab;

Click pe Download;

În câmpul platformă se selectează CompactLogix;

Figura 27: Modulul Scanner 1769-SDN

Se alege un număr de înregistrare și se înregistrează, apoi se face click pe OK;

Se salvează configurația DeviceNet;

Se înregistează numele .dat și calea acestuia;

Se dă close la RSNetWorx pentru softul DeviceNet.

Realizarea legaturilor electrice pentru sursa de putere DeviceNet

Se cuplează sursa de putere DeviceNet la conectorul Aux Power Output 230V curent alternativ pe linia modului de interfațare ;

Se plasează switch-ul în poziția care corespunde voltajului de alimentare ;

Nu se pune sub tensiune în timp ce se lucrează!

Figura 28: Relizarea legaturilor electrice pentru sursa de putere DeviceNet

Configurarea modulului 1769 de intrare/ieșire

Sub configurarea I/O, se face click dreapta pe 1769 Bus, și se selectează un modul nou;

Figura 29: Alegerea unui modul nou de intrare/ieșire în RSLogix

Se extinde Digital, se selectează cel mai din stânga modul de intrare/ieșire;

Figura 30: Selectarea unui modul în RSLogix

În casuța de dialog: se introduce un nume nou pentru modul, se setează un numar pentru slot, click Change, se selectează Disable Keying, Click OK pentru a accepta schimbarile și apoi click OK pentru a ieși din casuța de dialog.

Se repeată pașii de la 1 la 3 pentru a adăuga toate modulele de intrare/ieșire în ordinea de la stânga la dreapta.

3.2.2 Structura mecanică

Structura mecanică a liniei automate pentru imbuteliat sticle, reprezentată în figura 31, a fost proiectată pentru a fi suficient de solidă, în scopul susținerii întregului ansamblu și eliminării posibilităților de apariție pe timpul funcționării, a jocurilor mecanice, precum și pentru anularea vibrațiilor produse de funcționarea motoarelor. Din acest motiv întreaga structură mecanică se bazează pe un cadru metalic rigid, confecționat din aluminiu și îmbinat cu șuruburi.Am incercat totodată ca intregul ansamblu sa nu devină ceva grosolan ci să aibă un aspect placut.

Figura 31: Structura mecanică a instalației

Pe cadrul metalic au fost fixate cele două axe necesare antrenării benzii transportoare. Un ax, care este și axul antrenat de motor, este fixat pe cadrul metalic prin intermediul casetelor pentru rulmenți, iar cel de al doilea având rulmenții în interiorul axului a fost fixat cu ajutorul a doi suporți metalici. Tot pe același cadru metalic au fost montate două plăci cu rolul de suport pentru banda transportoare, sticlele transportate și discul crenelat, aflat la capătul benzii, împreună cu motorul de antrenare al acestuia. În exteriorul cadrului metalic, pe capătul dinspre discul crenelat a fost fixat un suport vertical în scopul susținerii sistemului de înfiletare a dopului.

Figura 32: Structura mecanică a axului de antrenare bandă

De-a lungul benzii transportoare, pe ambele părti, pentru direcționarea corectă a sticlelor au fost confecționate din țeavă de aluminiu cu diametrul de 7 mm balustrade, care au fost fixate cu suporți realizați din tije metalice cu filet M6.

Structura astfel realizată este susținută de patru picioare confecționate din tije de oțel cu filet M10, înfiletate în cadrul metalic și care au în partea inferioară tălpi de susținere reglabile așa cum se observă în figura 33.

Figura 33: Picior de susținere al liniei automate pentru imbuteliere

Tabel 6. Principalele caracteristici ale structurii mecanice