Controlul Specific AL C.a.r. Electroceramica Turda Ifn

CONTROLUL SPECIFIC AL C.A.R. ELECTROCERAMICA TURDA IFN

CUPRINS

CAPITOLUL I PREZENTAREA GENERALĂ A C.A.R.

ELECTROCERAMICA TURDA IFN

LOCUL ȘI ROLUL CREDITĂRII POPULAȚIEI

PRIN INTERMEDIUL C.A.R.-URILOR

1.2. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO- FINANCIARI

1.3. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

CAPITOLUL II CREDITAREA PRIN INTERMEDIUL C.A.R.

ELECTROCERAMICA TURDA IFN

2.1. CREDITUL C.A.R VERSUS CREDIT BANCAR

2.2. CADRUL LEGAL PRIVIND ACTIVITATEA LA

C.A.R. ELECTROCERAMICA TURDA IFN

2.3. PRINCIPALELE FORME DE CREDITARE

2.4. ORGANE DE CONTROL SPECIFICE

2.4.1. CONTROLUL INTERN

CONTROLUL EXTERN

CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ PENTRU CELE DOUĂ

FORME DE CREDITARE

3.1. ÎMPRUMUTURI TRADIȚIONALE

3.2. ÎMPRUMUTURI PE TERMEN SCURT

CAPITOLUL IV CONCLUZII ȘI PROPUNERI

4.1. CONCLUZII – puncte forte

4.2.PROPUNERI

CAPITOLUL I

PREZENTARE GENERALĂ A C.A.R. ELECTROCERAMICA TURDA IFN

1.1. LOCUL ȘI ROLUL CREDITĂRII POPULAȚIEI PRIN

INTERMEDIUL C.A.R.-URILOR

C.A.R. Electroceramica Turda IFN s-a înființat în anul 1997 prin Sentința Civilă nr.1908 și a avut denumirea de C.A.R. Electroceramica Turda devenind persoană juridică din acel moment funcționând după un Statut propriu cu un Consiliu Director ales de Adunarea Generală a membrilor C.A.R.

Își începe activitatea cu un număr de 3500 membri, în decursul anilor având modificări destul de importante în evoluția numărului de membri.

Funcționează sub această formă până în anul 2005, când prin fuziune primește o altă Casă de Ajutor Reciproc și anume IMPPF Turda cooptând un număr de 180 membri.

În anul 2007 mai primește, tot prin fuziune o altă Casă de Ajutor Reciproc, SCA Turda cu un număr de 290 membrii după care, în același an pe baza Articolului 33 din Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu privire la Asociații și Fundații se înregistrează în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor sub forma de C.A.R. Electroceramica Turda IFN.

Casa de ajutor reciproc – instituție financiară nebancară, denumită prescurtat C.A.R., este asociație fără scop patrimonial, organizată pe baza liberului consimțământ al salariaților, în vederea sprijinirii și întrajutorării financiare a membrilor săi.

Durata de funcționare este pe termen nedeterminat.

Casa de ajutor reciproc – instituție financiară nebancară folosește simbolul grafic al sistemului C.A.R. din România, așa cum este înregistrată la OSIM de Uniunea Națională.

Casa de ajutor reciproc – instituție financiară nebancară este persoană juridică și dobândește această calitate în momentul înregistrării, conform legii.

Casa de ajutor reciproc – instituție financiară nebancară poate avea în structura sa filiale, organizate ca subunități cu personalitate juridică și/sau agenții de lucru organizate ca subunități fără personalitate juridică.

Sediul casei de ajutor reciproc – instituție financiară nebancară este situat în TURDA, strada ȘTEFAN CEL MARE, nr.19.

Scopul casei de ajutor reciproc – instituție financiară nebancară este sprijinirea și întrajutorarea financiară a membrilor săi.

Obiectul de activitate al casei de ajutor reciproc – instituție financiară nebancară îl constituie acordarea de împrumuturi membrilor săi, cu dobândă care se reîntoarce la fondul social al acestora, după deducerea cheltuielilor și constituirea fondurilor statutare.

Activitatea casei de jutor reciproc – instituție financiară nebancară este nonprofit și are la bază următoarele obiective:

atragerea în rândul membrilor, pe baza liberului consimțământ, a unui număr cât mai mare de persoane;

întrajutorarea membrilor săi prin acordarea de împrumuturi;

protejarea fondurilor sociale ale membrilor împotriva inflației;

încurajarea membrilor săi să-și constituie fonduri sociale solide;

participarea tuturor membrilor la buna desfășurare a activității și la controlul utilizării fondurilor obștești, potrivit prevederilor statutului propriu și a normelor financiare în vigoare;

asigurarea, în mod egal, a acelorași drepturi și obligații pentru fiecare membru;

promovarea unor programe educaționale privind împrumuturile și alte servicii necesare membrilor;

asigurarea încasării tuturor împrumuturilor și a dobânzilor aferente în funcție de condițiile stabilite prin contractele de împrumut;

acordarea, în cazul decesului unui membru, a unui ajutor de deces nerambursabil, urmașilor acestuia, în cuantumul stabilit de adunarea generală (conferința).

Casa de jutor reciproc aplică și respectă:

hotărârile Uniunii Naționale și ale uniunii teritoriale la care este afiliată;

normele emise de Uniunea Nțională a C.A.R., Nomenclatorul funcțiilor și prevederilor Contractului Colectiv de Muncă;

Planul de conturi și precizările Ministerului Finanțelor Publice cu privire la activitatea persoanelor juridice fără scop patrimonial.

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

COMPARATIVI CU ANII 2009-2010

Capitalul propriu al casei de ajutor reciproc este format din:

patrimonial inițial constituit din aportul social al membrilor fondatori și se completează prin depunerea aportului de către fiecare membru la înscriere;

rezerve din reevaluarea imobilizărilor corporale efectuate conform prevederilor legale;

rezerve statutare, constituite pe seama excedentului realizat la încheierea exercițiului financiar și care sunt destinate acoperirii eventualelor pierderi din activitate;

rezerve de risc, constituite pe seama excedentului realizat la încheierea exercițiului financiar și sunt destinate acoperirii riscurilor de împrumut;

alte rezerve.

Casa de ajutor reciproc dispune de capitaluri proprii tranzitorii care provin din excedentul realizat în anul curent.

Pentru realizarea obiectului și scopului său, casa de ajutor reciproc prevede prin buget atât sursele veniturilor, cât și destinația cheltuielilor.

Fondurile constituite și utilizate de casa de ajutor reciproc sunt:

fondurile sociale constituite din contribuții acumulate ale membrilor, la care se adaugă o cotă parte din excedent;

fond pentru ajutor în caz de deces;

împrumuturi rambursabile angajate din fondul de lichidități și din alte surse, conform legislației în vigoare.

Aportul social este depersonalizat, face parte din patrimoniul casei de ajutor reciproc și se constituie la înființarea casei, urmând a fi completat la înscrierea de noi membri, din depunerile acestora.

Rezerva statutară constituie patrimoniu obștesc indivizibil, nu poate fi reclamat de membrii individuali sau distribuit acestora. Sursa principală de constituire a rezervei statutare este excedentul realizat la încheierea exercițiului financiar. Rezerva statutară trebuie menținută de casa de ajutor reciproc pentru a realiza siguranța contribuțiilor la fondurile sociale ale membrilor și pentru a acoperi eventualele pierderi din funcționare, altele decât cele din împrumuturi neîncasate.

Rezerva de risc se constituie din rezultatul exercițiului financiar înregistrat la finele anului financiar. Pentru a asigura administrarea prudentă a fondurilor membrilor prin urmărirea calității activelor și controlul cheltuielilor, casa de ajutor reciproc va evalua lunar calitatea portofoliului de împrumuturi și volumul pierderilor potențiale cauzate de împrumuturi care au depășit termenul de rambursare, constituind și menținând rezerva de risc la nivele satisfăcătoare în orice moment. Rezerva de risc se înființează în cazul neconstituirii de provizioane, utilizându-se pentru stingerea împrumuturilor nerecuperabile și neacoperite prin provizioane, precum și a deficitului anual. Soldul rămas neutilizat la finele anului se reportează în anul următor păstrându-se aceleași destinații.

Rezerva statutară și rezerva de risc, constituie trebuie menținute de casa de ajutor reciproc în valoare de cel puțin 10% din activele totale.

Fondul social al membrilor casei de ajutor reciproc este materializat, evidențiat pe fiecare membru în parte și aparține acestora sau moștenitorilor legali.

Fondul social se constituie conform hotărârii adunării generale (conferinței) membrilor sau prin împuternicire dată consiliului director.

Fondul social al membrilor casei de ajutor reciproc poate constitui garanție pentru împrumuturile contractate.

Fondul social al unui membru nu poate depăși 8% din totalul fondurilor sociale ale membrilor C.A.R.

Excedentul de repartizat constituie capital tranzitoriu al casei de ajutor reciproc, se creează din rezultatul realizat la încheierea exercițiului financiar rămas după suportarea din aceasta a cotelor statutare, respectiv rezerva statutară și rezerva de risc.

Excedentul astfel determinat se cuvine și se repartizează membrilor casei de ajutor reciproc proporțional cu fondul social acumulat și cu normele stabilite de consiliul director.

Casa de ajutor reciproc va urmări ca acest fond să fie suficient pentru a proteja contribuțiile membrilor la fondul social.

Excedentul de repartizat membrilor se poate constitui și anticipat în fiecare lună, în funcție de rata dobânzii anticipate, dar se repartizează membrilor la încheierea exercițiului financiar sau la retragere.

Fondul pentru ajutor în caz de deces face parte din capitalul tranzitoriu al casei de ajutor reciproc; se constituie prin contribuții lunare ale membrilor sau prin cote repartizate din excedentul exercițiului financiar într-un cuantum aprobat de adunarea generală (conferința) membrilor.

Fondul de deces este depersonalizat și se utilizează numai pentru acordarea de ajutoare nerambursabile urmașilor legali ai membrilor decedați ai casei de ajutor reciproc.

Fondul de deces rămas neconsumat la finele anului se reportează în anul următor. Din ajutorul de deces acordat urmașilor legali se vor reține eventualele datorii ale decedatului către casa de ajutor reciproc. Contribuțiile lunare ale membrilor la acest fond nu se restituie.

Capitalurile caselor de ajutor reciproc vor fi utilizate pentru:

acordarea de împrumuturi membrilor;

plasamente în active lichide sub formă de numerar sau instrumente financiare pe termen scurt, ușor de transformat în numerar, în cuantum de 10% din totalul fondurilor sociale;

fondurile care depășesc solicitările de împrumut ale membrilor pot fi investite în alte instrumente cu risc redus, titluri emise și garantate de stat, depuneri la instituții financiare acreditate de Banca Națională a României, depuneri la fondul de lichidități, conform aprobării consiliului director al casei de ajutor reciproc.

Casa de ajutor reciproc nu va investi în împrumuturi mai mult de 90% din activele totale. Investițiile totale ale casei de ajutor reciproc în active neproductive nu vor depăși 5% din activele totale.

Casa de ajutor reciproc trebuie să mențină, de regulă, fonduri lichide în cuantum de 10% din fondul social al membrilor. Fondurile lichide se compun din:

numerarul din caserie;

disponibilul din conturi curente bancare și depozitele consituite la bănci.

Veniturile casei de ajutor reciproc provin din următoarele surse:

dobânzile încasare din circuitul fondurilor în împrumuturile acordate membrilor;

dobânzile încasate pentru disponibilul din contul curent la instituțiile bancare și cele obținute din certificatele de trezorerie și alte titluri de stat;

dobânzile încasate pentru depozitele constituite la instituțiile financiar-bancare;

dobânzile încasate pentru depunerile la fondul de lichidități;

donații;

alte venituri din activități fără scop patrimonial.

Veniturile realizate în cursul anului, rămase după acoperirea cheltuielilor ale membrilor pot fi investite în alte instrumente cu risc redus, titluri emise și garantate de stat, depuneri la instituții financiare acreditate de Banca Națională a României, depuneri la fondul de lichidități, conform aprobării consiliului director al casei de ajutor reciproc.

Casa de ajutor reciproc nu va investi în împrumuturi mai mult de 90% din activele totale. Investițiile totale ale casei de ajutor reciproc în active neproductive nu vor depăși 5% din activele totale.

Casa de ajutor reciproc trebuie să mențină, de regulă, fonduri lichide în cuantum de 10% din fondul social al membrilor. Fondurile lichide se compun din:

numerarul din caserie;

disponibilul din conturi curente bancare și depozitele consituite la bănci.

Veniturile casei de ajutor reciproc provin din următoarele surse:

dobânzile încasare din circuitul fondurilor în împrumuturile acordate membrilor;

dobânzile încasate pentru disponibilul din contul curent la instituțiile bancare și cele obținute din certificatele de trezorerie și alte titluri de stat;

dobânzile încasate pentru depozitele constituite la instituțiile financiar-bancare;

dobânzile încasate pentru depunerile la fondul de lichidități;

donații;

alte venituri din activități fără scop patrimonial.

Veniturile realizate în cursul anului, rămase după acoperirea cheltuielilor statutare, constituie excedentul exercițiului financiar pentru perioada raportată.

Din excedentul exercițiului financiar, realizat la finele anului, se constituie fondurile și rezervele casei de ajutor reciproc.

În timpul anului se pot prelimina cote pentru constituirea fondurilor și rezervelor numai în limitele prevăzute prin bugetul de venituri și cheltuieli, la finele anului urmând a se face regularizarea.

Cheltuielile statutare privind organizarea și funcționarea casei de ajutor reciproc au următoarea structură:

cheltuieli materiale;

cheltuieli cu servicii executate de terți;

cheltuieli cu persoanlul, inclusiv cele cu asigurările și protecția socială;

cheltuieli de exploatare, inclusiv cele privind contribuția datorată uniunii teritoriale;

cheltuieli financiare;

alte cheltuieli.

Cheltuielile de organizare și funcționare, inclusiv contribuția de susținere a activității uniunii teritoriale județene, aprobată în conferința acesteia, nu pot depăși 65% din veniturile realizate.

Cheltuielile de organizare și funcționare, inclusiv contribuția de susținere a activității uniunii teritoriale, realizate la finele unui an calendaristic, ce nu pot fi acoperite în totalitate din venituri, constituie deficitul înregistrat la finele exercițiului financiar respectiv.

Deficitul înregistrat se acoperă în anul următor din rezerva statutară rămasă neconsumată, aflată în sold la finele anului precedent.

Deficitul neacoperit nu poate fi reportat mai mult de doi ani, după această perioadă casa de ajutor reciproc intră în supraveghere specială sau, după caz, în lichidare.

Casa de ajutor reciproc participă la susținerea financiară a uniunii teritoriale la care este afiliată cu o contribuție stabilită anual de uniunea teritorială în funcție de bugetul de venituri și cheltuieli propriu, aprobat de conferința acesteia.

Contribuția de susținere se calculează procentual din activele productive ale casei de ajutor reciproc la data de 31 decembrie a anului precedent, se virează lunar și este adusă la cunoștința acesteia până la finele lunii februarie a anului în curs.

Activele nete totale au crescut în 2014 cu 643.702 lei față de anul 2013 (506.969 lei) și anul 2012 (478.083 lei) și continuând astfel ………. ascendent în ultimii ani.

În cadrul activelor a crescut, de o manieră similară, valoarea împrumuturilor. Acest lucru a fost posibil atât ca urmare a acțiunii de capitalizare a caselor de ajutor reciproc, cât și creșterii fondului social al membrilor casei de ajutor reciproc.

Capitalurile proprii au înregistrat o creștere în anul 2014 de (94.681 lei), 2013 (80.455 lei), 2012 (62.070 lei).

Indicele rezervei statutare raportate la active a crescut în anul 2014 (89.732 lei), 2013 (76.498 lei), 20012 (59.005 lei).

S-a constituit aportul minim fie prin depuneri ale membrilor casei de ajutor reciproc, fie prin repartizarea din excedent la sfârșitul anului.

Structura fondului social – fondul social al membrilor casei de ajutor reciproc – a înregistrat o creștere în 2014 în valoare 500.230 lei față de 2013 de 418.784 lei și 2012 de 408.776 lei.

Contribuțiile lunare la fondul social se mențin între 10-15 lei pentru o lună.

Numărul de membrii în anul 2014 a fost de 1175, în 2013 de 994 și 2012 de

973.

1.3. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Casa de ajutor reciproc – instituție financiară nebancară se organizează de cel puțin 30 de salariați sau alte persoane care obțin venituri de natură salarială, prin asociere, în cadrul unității în care aceștia își desfășoară activitatea, sau la nivel teritorial.

Principiul fundamental de organizare și funcționare a casei de ajutor reciproc este independența în raporturile cu alte organizații obștești, organizații politice, sindicate, organe economice, de stat sau administrative.

Casa de ajutor reciproc – instituție financiară nebancară își desfășoară activitatea pe baza statutului propriu, aprobat de adunarea generală (conferința) membrilor C.A.R., cu respectarea Legii nr.122/1996, cu modificările și completările ulterioare, a Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile și a altor reglementări legale în domeniu.

În activitatea casei de ajutor reciproc se aplică următoarele principii democratice de organizare și funcționare:

alegerea, prin vot, a organelor proprii de conducere și control;

caracterul obștesc al organelor de conducere și de control, conducerea colectivă și răspunderea solidară a acestora;

adoptarea hotărârilor cu majoritate simplă de voturi, cu excepția acelora care privesc modificarea statutului, afilierea sau dezafilierea la/de la uniunea teritorială județeană a casei de ajutor reciproc, când sunt necesare 2/3 din voturile membrilor participanți;

prezentarea și raportarea periodică a situației organizatorice și financiare;

controlul efectuat de cenzorii proprii și de uniunea teritorială județeană la care este afiliată;

prezentarea anuală, în adunarea generală (conferință) a situației financiare și a rezultatelor obținute.

Casa de ajutor reciproc, conform hotărârii adunării generale (conferinței) membrilor, exprimată de votul a cel puțin 2/3 dintre cei prezenți, se asociază prin afiliere la uniunea teritorială județeană în raza căreia își desfășoară activitatea, care-i asigură îndrumarea de specialitate, supravegherea și controlul.

Dezafilierea casei de ajutor reciproc de la uniunea teritorială județeană în raza căreia își desfășoară activitatea, se realizează pe baza hotărârii adunării generale (conferinței) membrilor, exprimată de votul a cel puțin 2/3 dintre cei prezenți.

Cu cel puțin 30 zile înainte de convocarea conferinței prin care se discută intenția de dezafiliere, se transmite uniunii teritoriale județene și Uniunii Naționale o notificare, în care se prezintă motivarea explicită a intenției de dezafiliere.

Conducerea casei de ajutor reciproc este obligată să prezinte membrilor convocați în conferință în vederea discutării dezafilierii, conținutul notificării și răspunsul, după caz, al uniunii teritoriale și Uniunii Naționale. Dacă la conferință sunt prezenți reprezentanți ai uniunii teritoriale/Naționale, li se dă posibilitatea acestora să-și exprime punctul de vedere.

Casa de ajutor reciproc este reprezentată la nivel teritorial de uniunea județeană, iar la nivel național și internațional de Uniunea Națională.

Uniunea Națională și uniulile teritoriale județene funcționează pe baza statutelor proprii, în baza Legii nr. 122/1996, cu modificările și completările ulterioare, a Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile și a altor reglementări legale în domeniu.

Ele susțin, apără, prezintă și protejează interesele specifice caselor de ajutor reciproc și ale membrilor acestora în relațiile cu organele centrale și locale ale administrației de stat, cu instituțiile financiare, juridice și cu alte organizații din România. Uniunile caselor de ajutor reciproc pot întreține relații de colaborare, schimburi de păreri și de experiență cu asociații similare de peste hotare.

În cazul în care sunt lezate interesele caselor de ajutor reciproc, uniunile teritoriale și Uniunea Națională sunt împuternicite, în urma hotărârii organelor colective de conducere, să apeleze la formele legale de protest pentru apărarea acestor interese.

Supravegherea casei de ajutor reciproc se realizează de către uniunea teritorială județeană (a municipiului București) la care este afiliată și de Uniunea Națională, în baza normelor emise de Uniunea Națională.

Casa de ajutor reciproc trebuie să raporteze uniunii teritoriale județene (a municipiului București), indicatorii de supraveghere, în conformitate cu normele emise de Uniunea Națională.

Casa de ajutor reciproc – instituție financiară nebancară este obligată să pună la dispoziția personalului împuternicit cu supravegherea și controlul activității documentele financiar-contabile, administrative, operativ-curente și organizatorice proprii.

Membri ai casei de ajutor reciproc pot fi salariați sau alte persoane care obțin venituri de natură salarială, fără deosebire de naționalitate, sex, vârstă, convingeri politice sau religioase.

Membri ai C.A.R. pot fi persoane fizice cu vârstă minimă de 18 ani, care îndeplinesc condițiile din alineatul precedent.

Persoanele fizice care doresc să devină membri li se pune la dispoziție statutul propriu, după care vor completa cererea de înscriere prin care se angajează să respecte în totalitate prevederile acestuia. Cererea se discută și se aprobă de consiliul director în cursul lunii respective.

Membrii care se pensionează pot activa pe timp nelimitat ca membri ai casei de ajutor reciproc, bucurându-se de toate drepturile dobândite.

Pensionarii care realizează venituri de natură salarială pot deveni membri ai casei de ajutor reciproc.

Șomerii nu pot vedeni membri ai C.A.R., în schimb, cei care au calitatea de membri și devin șomeri pot activa în continuare, având toate drepturile și obligațiile prevăzute de statut.

Calitatea de membru se obține după depunerea aportului inițial și constituirea fondului social minim stabilit de adunarea generală (conferință).

Femeile, pe durata concediilor de maternitate și concediului pentru creșterea copiilor, iar bărbații pe durata satisfacerii stagiului militar voluntar sau pe durata concediului paternal, pot fi scutiți, la cerere, de plata drepturilor la fondul social, fără pierderea calității de membru.

Casa de ajutor reciproc nu poate fi organizată ca o entitate închisă cu un număr limitat de membri.

Casa de ajutor reciproc trebuie să țină evidența membrilor într-un registru sau fișier care să cuprindă: numele și prenumele, domiciliul, ocupația, locul de muncă, dacă este cazul, data înscrierii, data retragerii sau excluderii și data operațiunilor finale ca un fost membru. Pot fi incluse și alte date care subliniază calitatea de membru.

Fiecare membru al casei de ajutor reciproc trebuie să aibă acces la datele personale menționate în registrul/fișierul membrilor.

Fiecare membru se poate retrage din casa de ajutor reciproc printr-o cerere scrisă. Cererea trebuie analizată de consiliul director și decizia acestuia va fi comunicată în termen de cel mult o lună de la data primirii.

Calitatea de membru încetează prin excluderea în următoarele cazuri:

producerea de daune casei de ajutor reciproc sau încălcarea statutului;

nerespectarea hotărârilor adunării generale (conferinței);

nerestituirea datoriilor către casa de ajutor reciproc;

nedepunerea contribuției la fondul social propriu pe o perioadă stabilită de adunarea generală (conferință) sau consiliul director.

Hotărârea privind încetarea calității de membru se ia de consiliul director.

Membrii casei de ajutor reciproc au următoarele drepturi:

să participe la adunările generale (conferințele) casei de ajutor reciproc;

să aleagă și să fie aleși în structurile de conducere; un membru C.A.R. nu poate fi ales decât în conducerea unei singure case de ajutor reciproc;

să depună contribuții la fondul social și să primească împrumuturi, în cuantumul și condițiile aprobate de consiliul director;

să beneficieze de serviciile oferite de casa de ajutor reciproc;

să participe la repartizarea excedentului proporțional cu fondul social propriu pe perioada în care a avut calitatea de membru;

să primească dobândă la fondul social propriu;

să solicite, dacă se află în situație temporară de șomaj sau alte situații deosebite, aprobarea consiliului director pentru reeșalonarea ratelor cu respectarea termenelor prevăzute de statut; în aceste situații își mențin calitatea de membri;

să participe la analiza, dezbaterea și soluționarea problemelor casei de ajutor reciproc și să facă propuneri pentru îmbunătățirea activității și a statutului acesteia;

să se adreseze organelor de conducere ale uniunii teritoriale la care este afiliată casa de ajutor reciproc și ale Uniunii Naționale, în orice problemă ce privește situația lor personală sau activitatea C.A.R;

să primească, la solicitare, un extras cu situația financiară proprie;

să cesioneze total sau parțial fondul său social altui membru și să introducă clauza testamentară totală sau limitată. În caz de deces, toate drepturile titularilor se restituie moștenitorilor legali, la cererea acestora, după ce s-au reținut datoriile către casă. În situația în care sumele împrumutate nu pot fi acoperite din depuneri, recuperarea diferenței se va face de la moștenitori, conform legii;

să se transfere în cazuri justificate la o altă casă de ajutor reciproc cu recunoașterea fondului social și a vechimii în C.A.R.

În cazul în care membrii constată că în desfășurarea activității C.A.R., consiliul director sau unii dintre membrii acestuia nu respectă prevederile statutare, persoane sau instituții comit abuzuri sau lezează drepturile stabilite prin statut, pot solicita convocarea adunării generale (conferinței) pentru a se stabili măsuri corespunzătoare. Convocarea se face dacă aceasta a fost solicitată de cel puțin o treime din numărul membrilor. Dacă nu se dă curs cererii de către consiliul director, convocarea se va face de uniunea teritorială sau Uniunea Națională, după caz.

În cazul decesului membrului C.A.R., moștenitorii legali pot primi un ajutor de deces nerambursabil, în condițiile stabilite de consiliul director.

Mebrii casei de ajutor reciproc au următoarele obligații:

la înscriere, să studieze prevederile statutului C.A.R., să achite aportul inițial la patrimoniul C.A.R. și să constituie fondul social minim;

să respecte prevederile statutului casei de ajutor reciproc, normele de funcționare și hotărârile adunării generale (conferinței);

să participe la buna desfășurare a activității casei de ajutor reciproc, la elaborarea și înfăptuirea hotărârilor adunării generale (conferinței);

să apere integritatea fondurilor și să contribuie la dezvoltarea lor;

să depună la fondul social inițial, o sumă în limita hotărâtă de adunarea generală (conferința);

să achite ratele la împrumut, dobânda aferentă, penalitățile și comisioanele în condițiile stabilite prin contractul de împrumut;

să informeze casa de ajutor reciproc asupra oricărei modificări privind datele personale.

CAPITOLUL II

CREDITAREA PRIN INTERMEDIUL C.A.R.

ELECTROCERAMICA TURDA IFN

2.1. CREDITUL C.A.R. VERSUS CREDIT BANCAR

Creditele de la C.A.R. față de creditele bancare se diferențiază prin faptul că persoanele care beneficiază de credite de la C.A.R. sunt membri de mulți ani, la care le cunoaștem credibilitatea, se ajută între ei prin girarea asupra împrumuturilor, fiind angajați ai întreprinderilor cu care noi colaborăm, se obțin mult mai repede adeverințele necesare dosarului de credit ajungându-se la performanța obținerii unui împrumut cel târziu a 2-a zi, ceea ce aduce o mulțumire în rândul membrilor C.A.R.

Un alt aspect foarte important pentru membri care solicită împrumuturi este că la procesarea dosarului pentru acordarea creditului nu se percep comisioane de întocmire.

Un alt avantaj pentru membri C.A.R. este faptul că pot depune lunar fonduri sociale care nu sunt condiționate de o anumită sumă sau fonduri sociale ocazionale doar atunci când membrii au un plus de bani se creează acestea. Rata lunară se bonifică un un procent cuprins între 5-9% care rezultă din sumele obținute în urma creditelor acordate cu dobândă și reîntoarse o parte în fondul social a membrilor C.A.R.

Casele de ajutor reciproc au venit în sprijinul membrilor prin acordarea unor fonduri de deces nerambursabile.

În cazul în care un membru contractează un împrumut pe un termen de 12 luni și dorește rambursarea lui într-un timp mai scurt dobânda se recalculează și scade proporțional cu micșorarea termenului de rambursare.

2.2. CADRUL LEGAL PRIVIND ACTIVITATE A LA C.A.R.

ELECTROCERAMICA TURDA IFN

Casa de ajutor reciproc – instituție financiară nebancară își desfășoară activitatea pe baza statutului propriu, aprobat de adunarea generală (conferința) membrilor C.A.R., cu respectarea Legii nr.122/1996, cu modificările și completările ulterioare, a Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile și a altor reglementări legale în domeniu.

Casa de ajutor reciproc este reprezentată la nivel teritorial de uniunea județeană, iar la nivel național și internațional de Uniunea Națională.

Uniunea Națională și uniulile teritoriale județene funcționează pe baza statutelor proprii, în baza Legii nr. 122/1996, cu modificările și completările ulterioare, a Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile și a altor reglementări legale în domeniu.

Ele susțin, apără, prezintă și protejează interesele specifice caselor de ajutor reciproc și ale membrilor acestora în relațiile cu organele centrale și locale ale administrației de stat, cu instituțiile financiare, juridice și cu alte organizații din România. Uniunile caselor de ajutor reciproc pot întreține relații de colaborare, schimburi de păreri și de experiență cu asociații similare de peste hotare.

În cazul în care sunt lezate interesele caselor de ajutor reciproc, uniunile teritoriale și Uniunea Națională sunt împuternicite, în urma hotărârii organelor colective de conducere, să apeleze la formele legale de protest pentru apărarea acestor interese.

2.3. PRINCIPALELE FORME DE CREDITARE

Principalele forme de creditare la C.A.R. Electroceramica Turda IFN sunt:

împrumuturi tradiționale;

împrumuturi de urgență;

împrumuturi pe termen scurt;

împrumuturi pe termen mediu.

Împrumuturile tradiționale se acordă în cuantum de până la 5 ori fondul social acumulat. În cadrul acestei categorii, consiliul director poate stabili variante de împrumuturi prin care să stimuleze stabilitatea membrilor, sporirea permanentă a fondului social, respectarea strictă a prevederilor contractelor de împrumut.

Împrumuturile de urgență sunt împrumuturile acordate pe termen de 1-4 săptămâni, acordate membrilor pentru a-i ajuta să traverseze perioade de dificultate temporară, generate de lipsa resurselor bănești.

Împrumuturile pe termen scurt se acordă pe o durată de 1-12 luni.

Plafonul maxim pentru aceste împrumuturi se calculează în funcție de raportul dintre rata lunară a împrumutului plus dobânda și venitul lunar net. Împrumutul și dobânda se acchită în rate lunare stabilite prin contractul de împrumut.

Împrumuturile pe termen mediu sunt cele care se acordă pentru o perioadă de 1-5 ani.

Aceste împrumuturi pot fi acordate dacă se îndeplinesc cumulativ condițiile:

casa de ajutor reciproc are capacitatea financiară adecvată;

beneficiarul împrumutului poate acoperi rata împrumutului plus dobânda aferentă.

Casa de ajutor reciproc, dacă nu are suficiente disponibilități financiare pentru satisfacerea solicitărilor de împrumut pentru membrii săi, poate apela la împrumuturi de la fondul de lichidități al unei uniuni teritoriale și/sau al Uniunii Naționale, de la alte instituiții financiare, în condiții care se negociază.

Casa de ajutor reciproc care înregistrează exces de lichiditate, îl poate depune la fondul de lichidități al unei uniuni teritoriale și/sau la cel al Uniunii Naționale, în condiții care se negociază, în conturi bancare sau în titluri de stat.

Casa de ajutor reciproc acordă împrumuturi cu dobândă numai membrilor săi, în baza contractelor de împrumut încheiate, în condițiile stabilite de statutul său referitoare la politicile și procerdurile de împrumut.

Consiliul director aprobă politicile și procedurile de împrumuturi în temeiul Normelor interne de creditare, ținând cont de următoarele criterii:

categoria și mărimea împrumutului;

capacitatea de plată;

durata împrumutului;

rata dobânzii și modalitatea ei de calcul;

tipul de garanții, în funcție de scopul împrumutului acordat și de capacitatea de a aduce garanții;

procedurile pentru acordarea împrumutului;

procedurile pentru urmărirea termenelor de plată ale împrumutului;

procedurile pentru plata împrumutului și modalitățile de recuperare;

procedurile pentru recuperarea împrumutului nerambursat la termenele stabilite;

consiliul director stabilește, după caz, comisioanele specifice în funcție de tipul împrumutului.

Fiecare împrumut va fi solicitat printr-o cerere scrisă pe formular tipizat, specific.

Cererea va cuprinde tipul împrumutului, mărimea acestuia, garanția oferită, precum și alte informații care sunt solicitate de politicile de împrumuturi. Cererile de împrumut vor însoți contractele de împrumut.

Cererile de împrumut vor fi aprobate de consiliul director.

Un membru al casei de ajutor reciproc sau un grup de membri ai aceluiași C.A.R care depind de același buget nu pot împrumuta sau nu pot avea obligații față de casa de ajutor reciproc care să depășească 5% din totalul portofoliului de împrumuturi.

Dacă girantul este membru al casei de ajutor reciproc nu poate oferi o garanție sau împrumuta, dacă datoria sa adunată cu suma pentru care garantează depășesc 5% din totalul portofoliului de împrumuturi.

Împrumuturile acordate membrilor consiliului director, cenzorilor, salariaților casei de ajutor reciproc și membrilor de familie al acestora se aprobă numai de consiliul director. Când se aprobă un astfel de împrumut, persoana respectivă nu participă la vot.

Împrumuturile se acordă cu aprobarea consiliului director/comitetului de împrumuturi sau a salariatului împuternicit de acestea.

Înaintea aprobării împrumutului se verifică:

îndeplinirea condițiilor de constituire a fondurilor;

analiza elementelor înscrise în cerere;

existența adeverinței din care să rezulte venitul net lunar;

analiza împrumuturilor anterioare și corectitudinea restituirii acestora;

analiza eventualilor factori de risc: perturbări socio-economice specifice zonei, migrații, restructurări, etc.;

dacă venitul net acoperă rata lunară la fondul social, împreună cu rata lunară a împrumutului plus dobânda aferentă (se aplică și în cazul giranților);

acoperirea cu garanții a împrumutului;

giranți, ipotecă, fondul social;

perfectarea asigurărilor pentru riscul de neîncasare a împrumutului sau asigurarea garanțiilor (dacă se optează);

alte informații necesare acordării împrumutului.

Contractul de împrumut se încheie în formă scrisă după aprobarea cererii de împrumut, în două exemplare, dintre care un exemplar se înmânează beneficiarului de împrumut, împreună cu graficul de rambursare.

Contractul de împrumut este titlu executoriu, conform legii.

Contractul de împrumut cuprinde:

părțile contractante;

obiectul contractului;

termenul de acordare și mărimea împrumutului;

dobânda – rata anuală a dobânzii, modificarea acesteia, modul de calcul, modul de încasare, dobânzi penalizatoare;

garanțiile asigurătorii;

rambursarea împrumutului și a dobânzilor;

răspunderea pentru nerambursarea la scadență a împrumutului și a dobânzii;

obligații și drepturi ale părților;

litigii;

alte caluze;

semnăturile autorizate.

Casa de ajutor reciproc acordă împrumuturi cu dobândă numai membrilor săi.

Rata dobânzii la împrumuturile acordate membrilor se va stabili în funcție de rata inflației și de fluctuațiile pieței financiare.

Casa de ajutor reciproc poate opta pentru una dintre următoarele metode de calcul al dobânzii la împrumuturile acordate membrilor:

metoda plăților descrescătoare;

metoda prin anuități.

Rata dobânzii la împrumuturile acordare se stabilește astfel încât casa de ajutor reciproc să-și acopere cheltuielile statutare, să-și constituie rezervele statutare și să-și formeze excedentul repartizabil membrilor săi.

Ratele la împrumuturile acordate, comisioanele și dobânzile aferente se încasează la termenele stabilite prin contractele de împrumut.

Împrumuturile acordate și dobânzile aferente se pot încasa prin rețineri pe statele de salarii, la caseria casei de ajutor reciproc sau prin alte mijloace de plată.

În situații deosebite, casa de ajutor reciproc poate aproba reeșalonarea termenelor de rambursare a împrumuturilor contractate și a dobânzilor aferente, prin act adițional la contractul de împrumut.

La recuperarea împrumuturilor și a dobânzilor aferente, se va avea în vedere următoarea ordine:

încasarea dobânzilor aferente împrumutului;

încasarea eventualelor penalități de întârziere;

încasarea ratei scadente din împrumut;

recuperarea cheltuielilor de judecată, dacă este cazul.

Casa de ajutor reciproc va urmări rambursarea în termen și la scadență a fiecărui împrumut contractat.

Pentru recuperarea împrumuturilor (ratelor) devenite restante, se urmăresc la domiciliu și la locurile de muncă, atât titularii, cât și giranții acestora.

Dacă una sau mai multe rate dintr-un contract de împrumut ajung într-un stadiu de restanță de 3, 6 luni, contractul se reziliază și toate ratele neajunse la termen devin scadente.

Asupra ratelor restante se pot calcula dobânzi penalizatoare care, însumate, nu pot depăși nivelul dobânzii legale.

Casa de ajutor reciproc va evalua lunar calitatea portofoliului de împrumuturi și volumul pierderilor potențiale cauzate de împrumuturile ce nu s-au restituit la termenele scadente sau la scadență, va constitui și va menține provizioane, astfel:

în valoare de 100% din soldul împrumuturilor restante peste 12 luni;

în valoare de 35% din soldul împrumuturilor restante între 1 și 12 luni.

În scopul diminuării riscului de nerestituire a împrumuturilor acordate, casa de ajutor reciproc poate încheia contracte de asigurare.

Casa de ajutor reciproc notifică în scris, după 7 zile beneficiarul de împrumut prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire dacă se înregistrează întârzieri în rambursarea ratelor la împrumut și a dobânzilor aferente, peste termenele scadente.

Dacă beneficiarul împrumutului nu se prezintă la sediul casei de ajutor reciproc la expirarea termenului cuprins în notificare, vor fi notificați și giranții, iar casa de ajutor reciproc va trece la executarea împrumutului nerambursat și a dobânzilor aferente de la aceștia.

În cazul trecerii la executarea silită a membrului debitor, casa de ajutor reciproc va acoperi din oficiu împrumutul pe seama fondului social al acestuia, apoi îl va urmări pe debitor și/sau giranții acestuia numai pentru suma restantă și dobânzile aferente. În cazul în care, după acoperirea împrumutului și dobânzii restante mai rămâne în sold fond social, titularul va fi înștiințat pentru a-și ridica suma ce-i aparține, comunicându-i-se totodată și pierderea calității de membru.

Dacă debitorul dă curs înștiințării prin telefon, personal sau prin scrisoare recomandată, casa de ajutor reciproc, înainte de începerea executării silite poate, prin act adițional la contractul de împrumut, să:

treacă la reeșalonarea împrumutului (soldului) nerestituit pe o nouă perioadă, dacă este vorba de scadență;

treacă la reeșalonarea împrumutului nerestituit pe o nouă perioadă, dacă este vorba de nerestituirea în termen a ratelor, dar nu mai mult de 12 luni.

Reeșalonarea se acceptă o singură dată. După reeșalonare, dobânda se calculează numai asupra soldului împrumutului, nu și a dobânzii restante.

2.4. ORGANE DE CONTROL SPECIFICE

Organele de control ale casei de ajutor reciproc sunt:

adunarea generală (conferința) membrilor;

consiliul director;

comisia de cenzori sau cenzorul;

uniunea teritorială județeană a C.A.R.-ului;

Uniunea Națională a C.A.R.-urilor;

Administrația Finanțelor Publice.

Casa de ajutor reciproc nu prezintă documentele pentru control altor organe înafara celor menționate mai sus, decât cu aprobarea și în prezența consiliului director și a reprezentantului uniunii teritoriale județene la care este afiliată.

2.4.1. CONTROLUL INTERN

Organele de control intern al casei de ajutor reciproc sunt:

adunarea generală (conferința) membrilor;

consiliul director;

comisia de cenzori sau cenzorul;

comitetul de împrumuturi.

Adunarea generală (conferința) este forul suprem de conducere al casei de ajutor reciproc.

Adunarea generală este alcătuită din totalitatea membrilor la casele de ajutor reciproc cu până la 100 de membri.

În cazul în care, datorită numărului mare de membri și a dispersiei acestora în teritoriu nu poate fi asigurată prezența majoritară a membrilor, se convoacă conferința casei de ajutor reciproc, conform normei de reprezentare stabilite de consiliul director.

Conferința se constituie din reprezentanții membrilor casei de ajutor reciproc, aleși și delegați.

Adunările generale (conferințele) casei de ajutor reciproc pot fi ordinare sau extraordinare.

Adunarea generală (conferința) ordinară se convoacă anual, de către consiliul director, până la finele trimestrului I al anului următor.

Adunarea generală (conferința) extraordinară poate fi convocată ori de câte ori este necesar de către:

consiliul director;

comisia de cenzori, prin vot în unanimitate;

uniunea teritorială județeană la care este afiliată casa de ajutor reciproc sau Uniunea Națională;

membrii casei de ajutor reciproc, prin voința exprimată în scris a cel puțin o treime din numărul acestora.

Adunarea generală (conferința) extraordinară are un scop bine determinat ce va fi anunțat în deschiderea lucrărilor. Nicio altă problemă nu se va discuta cu această ocazie.

Convocarea adunării generale (conferinței) casei de ajutor reciproc se face cu cel puțin 10 zile înaintea datei fixate, prin mijloace convenite de consiliul director sau prin mijloace publicitare, dacă aceasta este convocată conform alineatului precedent.

La prima convocare, adunarea generală (conferința) este legal constituită dacă la lucrări participă cel puțin 2/3 din numărul membrilor (delegaților).

La următoarele convocări, adunarea generală (conferința) se poate desfășura prin cvorumul celor prezenți.

Hotărârile adunării generale (conferinței) se adoptă cu majoritate simplă de voturi, exprimată de cei prezenți la lucrări, cu excepția hotărârilor care privesc modificarea statutului, afilierea/dezafilierea la/de la uniunea teritorială județeană (a municipiului București), fuziunea sau lichidarea casei de ajutor reciproc, care se adoptă prin votul a 2/3 dintre membrii prezenți.

Cu ocazia tuturor adunărilor generale (conferințelor) se încheie procese verbale care sunt contrasemnate de președinte și de secretar și constituie acte permanente ale casei de ajutor reciproc.

Competențele adunării generale (conferinței):

a). modifică, completează și aprobă statutul propriu, având drept ghid Statutul cadru al caselor de ajutor reciproc, promovat de Uniunea Națională;

b). dezbate și aprobă raportul anual al consiliului director, aprobă descărcarea de gestiune a acestuia, analizează și își însușește raportul cenzorilor;

c). analizează și aprobă activitatea financiară a casei de ajutor reciproc; aprobă bugetul de venituri și cheltuieli, rectificarea acestuia, aprobă Normele interne de creditare și împuternicește consiliul director în stabilirea și modificarea dobânzilor și comisioanelor de lucru și a politicii de împrumuturi;

d). dezbate propunerile consiliului director privind modul de repartizare a excedentului înregistrat la închiderea exercițiului pentru anul financiar exprimat și aprobă cota procentuală de repartizare pe fiecare destinație;

e). hotărăște asupra cuantumului ajutorului de deces (nerambursabil), modului de constituire a fondurilor necesare și condițiile de acordare a acestuia;

f). alege, prin vot, odată la 4 ani, consiliul director, cenzorii și delegații la conferința uniunii teritoriale; președintele casei de ajutor reciproc, vicepreședintele și secretarul acesteia, președintele comisiei de cenzori, după caz, se aleg direct pe funcții. Directorul economic (contabilul șef), directorul executiv fac parte de drept din consiliul director.;

g). revocă mandatul consiliului director, al cenzorilor sau al unor membri ai acestor organe, înainte de expirarea termenelor pentru care cau fost alese, în cazul în care și-au pierdut calitatea de membri, nu mai pot activa din diferite motive, au încălcat statutul C.A.R. sau hotărârile adunării generale (conferinței), au comis abuzuri sau erori grave în gestiunea fondurilor; au fost urmăriți pentru fapte penale și condamnați prin sentințe penale definitive sau nu și-au achitat datoriile C.A.R.;

h). soluționează plângerile referitoare la neadmiterea sau excluderea unui membru sau dispute între membrii și C.A.R.;

i). hotărăște folosirea fondurilor și împuternicește în acest scop consiliul director;

j). hotărăște afilierea la uniunea teritorială județeană (a municipiului București);

k). hotărăște în legătură cu fuzionarea cu alte case de ajutor reciproc, divizarea sau lichidarea casei de ajutor reciproc;

l). aprobă înființarea de filiale, agenții și/sau puncte de lucru;

m). aprobă sau confirmă, după caz, investițiile imobiliare propuse de consiliul director pentru a fi achiziționate în scopul dezvoltării activității;

n). aprobă desemnarea lichidatorilor, în cazul dizolvării și lichidării casei de ajutor reciproc din inițiativa membrilor, prin hotărârea adunării generale (conferinței);

o). alege, dintre membrii consiliului director, candidații pentru consiliul director sau biroul executiv al uniunii teritoriale;

p). hotărăște în orice alte situații pentru care, în legislația română, este prevăzută necesitatea aprobării adunării generale (conferinței).

Consiliul director al casei de ajutor reciproc este organul executiv de conducere a activității între două adunări generale (conferințe) și este format dintr-un număr impar de membri, numărul minim fiind de 3 membri și 2 membri supleanți. La casa de ajutor reciproc cu un număr mare de membri și unde volumul activității o impune, consiliul director poate alege un birou executiv care să rezolve problemele curente între ședințe.

Activitatea consiliului director este obștească. Membrii consiliului director pot fi remunerați cu o indemnizație aprobată de adunarea generală (conferința) în limitele bugetului de venituri și cheltuieli și ale nivelurilor stabilite prin Contractul Colectiv de Muncă. La casele de ajutor reciproc la care activele productive și veniturile se încadrează în limitele prevăzute de reglementările stabilite de Uniunea Națională, conferința membrilor poate aproba ca pe durata mandatului, președintele, dacă îndeplinește condițiile stabilite în Nomenclatorul funcțiilor din sistemul C.A.R., să poată fi salarizat în baza unui contract de mandat, fără a mai avea dreptul de a fi angajat cu un contract individual de muncă la o altă entitate.

Nu pot fi membri ai consiliului director și dacă sunt pierd această calitate, persoane care sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, rude de gradul I, II sau soți între ei sau cu salalriații casei de ajutor reciproc.

Consiliul director este legal constituit în prezența a 2/3 din membri, iar hotărârile se adoptă prin votul majorității simple a celor prezenți la lucrări.

Ședințele de lucru ale consiliului director sunt conduse de președintele casei de ajutor reciproc, iar în lipsă de către un locțiitor desemnat.

Consiliul director poate alege dintre membrii săi un comitet de împrumuturi.

Obligațiile consiliului director:

a). se întrunește lunar în ședințe de lucru pentru rezolvarea problemelor curente sau ori de câte ori este necesar;

b). apără drepturile statutare ale membrilor casei de ajutor reciproc;

c). asigură aplicarea statutului, a hotărârilor adunărilor generale (conferințelor) și ale Contractului Colectiv de Muncă;

d). asigură realizarea prevederilor bugetului de venituri și cheltuieli;

e). convoacă adunarea generală (conferința), aprobă norma de reprezentare și criteriile de stabilirea a delegaților, propune ordinea de zi;

f). pregătește și asigură condițiile de desfășurare a lucrărilor adunărilor generale (conferințelor); ia măsurile necesare pentru mobilizarea membrilor, potrivit prevederilor statutului;

g). asigură îndeplinirea dispozițiilor ce decurg din actele de control ale uniunii teritoriale județene la care este afiliată casa de ajutor reciproc sau a cenzorilor proprii;

h). organizează ținerea registrelor privind evidența ședințelor de lucru ale adunărilor generale (conferințelor) și ale consiliului director;

i). întocmește și afișează Regulamentul intern, normele de protecția muncii și P.S.I., în conformitate cu prevederile legale;

j). aprobă documentația întocmită pentru trecerea la venituri (rezerve) a creditorilor;

k). răspunde de integritatea și siguranța fondurilor membrilor;

l). este responsabil de angajarea celor mai competente persoane și răspunde dacă păstrează în funcții persoane incompetente;

m). îndeplinește alte obligații stabilite de adunarea generală (conferința) membrilor.

Competențele consiliului director sunt:

analizează și aprobă proiectul bugetului anual al casei de ajutor reciproc în vederea prezentării acestuia în adunarea generală (conferință); aprobă proiectul rectificării bugetului de venituri și cheltuieli, pe care-l propune spre validare adunării generale (conferinței) anuale;

aprobă cumpărarea sau schimbarea sediului social al casei de ajutor reciproc;

analizează și propune adunării generale (conferinței) ordinare cotele privind repartizarea excedentului la finele exercițiului pentru anul financiar încheiat;

stabilește organigrama și statul de funcții, în limita cărora se poate angaja personalul salarizat, pe baza normelor emise de Uniunea Națională;

angajează, împreună cu uniunea teritorială prin concurs sau examen personalul salariat; angajările se fac pe baza normelor emise de Uniunea Națională, iar salariile se negociază în limitele prevăzute de Contractul Colectiv de Muncă; aplică sancțiuni disciplinare, inclusiv desfacerea contractului individual de muncă, atunci când constată abateri grave de la disciplina contractuală și de la legislația în vigoare;

aprobă documentația întocmită pentru transferarea, în evidența specială, în afara bilanțului, a debitorilor pentru care s-a împlinit termenul legal de prescripție, după ce s-a făcut dovada că au fost epuizate toate căile legale privind recuperarea;

analizează și aprobă cererile de înscriere, transfer, retragere, reînscriere, reclamațiile, propunerile și sesizările membrilor;

stabilește politica de acordare a împrumuturilor și asigură utilizarea în condiții de prudențialitate a disponibilităților financiare ale casei de ajutor reciproc;

asigură urmărirea și recuperarea debitelor;

reprezintă casa de ajutor reciproc în raporturile cu terți, prin președinte și directorul economic/contabilul șef;

face publicitate activității casei de ajutor reciproc;

stabilește dobânzile la fondurile sociale, la împrumuturile acordate și, după caz, comisioanele specifice;

aprobă criteriile de împrumut, în condițiile în care nu există derogare către comitetul de împrumuturi sau alte persoane împuternicite;

aprobă cererile pentru reeșalonarea ratelor, din împrumuturile contractate, în derulare;

aprobă, la propunerea directorului economic/contabilului șef, suportarea, din fondul de risc a împrumuturilor și dobânzilor declarate nerecuperabile și transferul acestora într-un cont în afara bilanțului;

decide, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare, în situațiile de conflict intervenite la acordarea vizei de control financiar preventiv;

aprobă angajarea de împrumuturi bănești de la fondul de lichidități în vederea bunei desfășurări a activității curente sau pentru investiții.

Membrii consiliului director sunt solidar răspunzători față de casa de ajutor reciproc pentru modul în care își îndeplinesc obligațiile asumate, cu excepția celor care s-au opus adoptării hotărârilor nelegale și care au cerut consemnarea punctului lor de vedere în procesul verbal de ședințe, au informat în scris comisia de cenzori și unitatea teritorială județeană (a municipiului București) în termen de 7 zile de la adoptarea hotărârilor.

Comisia de cenzori sau cenzorul.

Casa de ajutor reciproc este verificată de cenzorii proprii aleși și de organele de control ale uniunii teritoriale județene la care este afiliată. La casele de ajutor reciproc cu până la 100 de membri, adunarea generală poate alege un singur cenzor. Cenzorii sunt subordonați numai adunării generale (conferinței) membrilor.

Cenzorii asigură respectarea legislației în domeniul financiar-contabil, a prevederilor statutului, astfel încât să prevină frauda internă sau alte deficiențe în activitatea casei de ajutor reciproc.

Verifică, inopinat, cel puțin odată pe lună, soldul faptic al tuturor gestiunilor de caserie și concordanța acestuia cu cel scriptic din registrele de casă, după ce s-a asigurat că a fost stabilit corect.

Lunar, prin sondaj, verifică:

modul de organizare și conducere a evidenței contabile privind operațiunile de caserie și bancă;

procedurile și modul de constituire a fondurilor sociale, de acordare și încasare a împrumuturilor;

calculul dobânzilor asupra soldurilor la fondurile sociale și împrumuturi.

Verifică lunar asigurarea concordanței între evidența contabilă sintetică și cea analitică.

Verifică modul de recuperare a împrumuturilor și dobânzilor nerestituite în termenele contractuale.

Verifică și certifică toată documentația propusă consiliului director pentru aprobarea suportării din rezerva de risc și transferarea în evidență specială, în afara bilanțului, a împrumuturilor și a dobânzilor restante pentru care a intervenit termenul de prescripție, dacă pentru prescrierea acestora nu există persoane vinovate.

Verifică trimestrial dacă toate cheltuielile au fost efectuate în conformitate cu prevederile legale și limitele stabilite prin bugetul de venituri și cheltuieli aprobat de adunarea generală (conferința) membrilor.

Constatările și măsurile propuse pentru remedierea deficiențelor sunt aduse la cunoștința consiliului director, care va lua măsurile ce se impun.

În verificările efectuate, cenzorii vor respecta politicile și prevederile stabilite de Uniunea Națională.

Verifică modul de respectare a responsabilităților fiecărui salariat conform fișei postului.

Membrii comisiei de cenzori și președintele acesteia sunt aleși de adunarea generală (conferință). Membrii comisiei de cenzori pot fi remunerați cu o indemnizație aprobată de adunarea generală (conferința) membrilor, în limitele orientative ale Contractului Colectiv de Muncă. La casele de ajutor reciproc cu până la 100 de membri poate fi ales un singur cenzor.

Cenzorii, în număr de minim 3 și 2 supleanți trebuie să aibă pregătire economico-financiar-contabilă. Cel puțin unul dintre cenzori trebuie să aibă studii superioare economice și să fie expert contabil. La casele de ajutor reciproc unde nu este posibilă alegerea unui cenzor care să fie expert contabil, acesta va fi cooptat din afara membrilor C.A.R.

Cenzorii nu pot fi salariați ai casei de ajutor reciproc, nu pot fi rude sau soți cu membrii consiliului director și nici cu salariații C.A.R.

Cel puțin un cenzor participă, fără drept de vot, la ședințele consiliului director.

Cenzorii răspund solidar conform normelor legale pentru neexercitarea sau exercitarea necorespunzătoare a obligațiilor asumate ca urmare a alegerii lor în această funcție, cu excepția celor care se menționează în procesul verbal de verificare opinii separate privind sesizarea încălcărilor statutului sau ale prevederilor legale, imposibilitatea exercitării atribuțiilor de control din cauza unui angajat sau a consiliului director și au anunțat uniunea la care casa de ajutor reciproc este afiliată.

Procesele verbale ale ședințelor consiliului director, ale comitetului de împrumuturi și cele încheiate de cenzori vor fi întocmite în scris. Acestea fac parte din evidența permanentă a casei de ajutor reciproc și sunt la dispoziția membrilor C.A.R.

Comitetul de împrumuturi este compus din 3 membri și se constituie acolo unde consiliul director consideră că este necesar.

Membrii comitetului de împrumuturi sunt desemnați numai dintre membrii consiliului director.

Comitetul de împrumuturi are următoarele obligații:

să determine limitele și atribuțiile personalului salariat în aprobarea împrumuturilor;

să se întâlnească zilnic sau ori de câte ori este necesar pentru rezolvarea problemelor specifice;

să analizeze și să aprobe cererile de împrumuturi;

să revadă cererile de împrumut și să ia decizii asupra lor în limitele sale de competență dacă a delegat aprobarea împrumuturilor directorului economic/contabilului șef și personalului angajat;

să revadă și să confirme toate cererile de împrumut care au fost refuzate de directorul economic/contabilul șef și personalul angajat;

alte obligații stabilite de consiliul director.

2.4.2. CONTROLUL EXTERN

Organele de control extern al casei de ajutor reciproc sunt:

Uniunea Teritorială Județeană a C.A.R.;

Uniunea Națională a C.A.R.;

Administrația Finanțelor Publice.

La solicitarea organelor de control specializate ale C.AR.-urilor și ale statului cu privire la impozite și taxe se pot pune la dispoziție, spre verificare, conform legii, documentele referitoare la cheltuielile cu salariile de orice fel, precum și alte operațiuni din care să rezulte calcularea și virarea corectă a obligațiilor către bugetul statului.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ PENTRU CELE DOUA FORME DE

CREDITARE

3.1. ÎMPRUMUTURI TRADIȚIONALE

Aceste împrumuturi se acordă în cuantumul de până la 5 ori fondul acumulat și pe o perioadă de 1 la 12 luni.

Dobânda practicată de C.A.R. Electroceramica Turda IFN la aceste împrumuturi este de 15% la sold.

Dacă împrumutul este rambursat mai repede de 12 luni dobânda se recalculează, mai exact scade.

Domnul Popa Ovidiu Răzvan este angajat al S.C. Electroceramica S.A. și este membru la C.A.R. Electroceramica IFN, deține un fond social lunar în sumă de 500 lei. Dânsul dorește un împrumut de 1500 lei pe o perioadă de 12 luni și dorește să i se facă un grafic de rambursare a ratelor scadente și a dobânzilor aferente prin metoda plăților descrescătoare (metoda regresivă).

Domnul Popa Ovidiu Răzvan mai întâi va solicita printr-o cerere scrisă pe formular tipizat specific, suma solicitată, datele de identitiate, perioada de rambursare.

După completarea acestui formular domnul Popa Ovidiu Răzvan își găsește doi giranți din unitatea unde este și dânsul angajat; unde, giranții vin și semnează în fața membrilor consiliului director.

Următoarea etapă este aprobarea împrumutului de către consiliul director.

Înaintea aprobării împrumutului se verifică:

îndeplinirea condițiilor de constituire a fondurilor;

analiza elementelor înscrise în cerere;

existența adeverinței din care să rezulte venitul net lunar;

analizarea împrumuturilor anterioare și corectitudinea restituirii acestora;

analiza eventualilor factori de risc: perturbări socio-economice specifice zonei, migrații, restructurări, etc.;

dacă venitul net acoperă rata lunară la fondul social, împreună cu rata lunară a împrumutului plus dobânda aferentă (se aplică și în cazul giranților);

acoperirea cu garanții a împrumutului;

giranți, ipotecă, fondul social;

perfectarea asigurărilor pentru riscul de neîncasare a împrumutului sau asigurarea garanțiilor (dacă se optează);

alte informații necesare acordării împrumutului.

După ce au fost verificate toate documentele, domnul Popa Ovidiu Răzvan se prezintă la C.A.R. Electroceramica Turda IFN cu cartea de identitate pentru a-și ridica suma solicitată împreună cu graficul ratelor scadente exemplificat mai jos.

GRAFIC DE RAMBURSARE A RATELOR SCADENTE ȘI A DOBÂNZII FERENTE

Împrumutat : POPA OVIDIU RĂZVAN

Valoare împrumut : 1.500,00 lei

Data acordării : 30.05.2011

Termen de rambursare: 12 luni

Metoda de calcul dob. : Regresivă

Reprezentant C.A.R., Împrumutat,

Prezenta anexă face parte integrantă din

Contractul nr. ……../ ………………..

O diferență se observă la calculul dobânzii la împrumuturile acordate membrilor la metoda prin anuități, unde dobânda este puțin mai mare.

Cea mai frecvent folosită metodă de C.A.R. Electroceramica IFN este metoda plăților descrescătoare (Regresivă) deoarece C.A.R.-ul își recuperează dobânda mai repede decât prin celelalte metode.

În continuare sunt prezentate metodele de plăți ale împrumutului și dobânzii, respectiv metoda Egalizată și metoda Anuități.

GRAFIC DE RAMBURSARE A RATELOR SCADENTE ȘI A DOBÂNZII AFERENTE

Împrumutat :

Valoare împrumut : 1.500,00 lei

Data acordării : 30.05.2011

Termen de rambursare: 12 luni

Metoda de calcul dob. : Egalizată

Reprezentant C.A.R., Împrumutat,

Prezenta anexă face parte integrantă din

Contractul nr. ……../ ………………..

GRAFIC DE RAMBURSARE A RATELOR SCADENTE ȘI A DOBÂNZII AFERENTE

Împrumutat :

Valoare împrumut : 1.500,00 lei

Data acordării : 30.05.2011

Termen de rambursare: 12 luni

Metoda de calcul dob. : Anuități

Reprezentant C.A.R., Împrumutat,

Prezenta anexă face parte integrantă din

Contractul nr. ……../ ……………

ÎMPRUMUTURI PE TERMEN SCURT

Împrumuturile pe termen scurt se acordă cu un fond social lunar de 100 lei o perioadă de 1 la 12 luni.

Plafonul maxim pentru aceste împrumuturi se calculează în funcție de raportul dintre rata lunară a împrumutului plus dobânda și venitul lunar net.

Împrumutul și dobânda se achită în rate lunare stabilite prin contractul de împrumut.

Dobânda practicată de C.A.R. Electroceramica Turda IFN la această formă de împrumut este de 27% și se aplică la sold. Dacă împrumutul este rambursat într-un termen mai scurt decât cel stabilit în contract, dobânda scade în funcție de perioada cât a fost folosit creditul.

Doamna Popa Simona este angajată la S.C. Argillon S.A. Turda, este membră la C.A.R. Electroceramica Turda IFN și dorește să contracteze un împrumut pe o perioadă de 12 luni, pe un termen scurt deoarce nu deține fond social lunar numai de 100 lei și dorește o sumă de 1.500 lei. Metoda de rambursare a ratelor scadente și a dobânzii aferente dorește să fie egală.

Mai întâi va solicita printr-o cerere scrisă pe formular tipizat specific, suma solicitată, datele de identitate, perioada de rambursare la care se adaugă contracte de împrumut.

După completarea acestui formular doamna Popa Simona își găsește doi giranți din unitatea unde este și dânsa angajată; unde, giranții vin și semnează în fața membrilor consiliului director.

Următoarea etapă este aprobarea împrumutului de către consiliul director.

Înaintea aprobării împrumutului se verifică:

îndeplinirea condițiilor de constituire a fondurilor;

analiza elementelor înscrise în cerere;

existența adeverinței din care să rezulte venitul net lunar;

analizarea împrumuturilor anterioare și corectitudinea restituirii acestora;

analiza eventualilor factori de risc: perturbări socio-economice specifice zonei, migrații, restructurări, etc.;

dacă venitul net acoperă rata lunară la fondul social, împreună cu rata lunară a împrumutului plus dobânda aferentă (se aplică și în cazul giranților);

acoperirea cu garanții a împrumutului;

giranți, ipotecă, fondul social;

perfectarea asigurărilor pentru riscul de neîncasare a împrumutului sau asigurarea garanțiilor (dacă se optează);

alte informații necesare acordării împrumutului.

După ce au fost verificate toate documentele, doamna Popa Simona se prezintă la C.A.R. Electroceramica Turda IFN cu cartea de identitate pentru a-și ridica suma solicitată împreună cu graficul ratelor scadente exemplificat mai jos.

GRAFIC DE RAMBURSARE A RATELOR SCADENTE ȘI A DOBÂNZII AFERENTE

Împrumutat : POPA SIMONA

Valoare împrumut : 1.500,00 lei

Data acordării : 30.05.2011

Termen de rambursare: 12 luni

Metoda de calcul dob. : Egalizată

Reprezentant C.A.R., Împrumutat,

Prezenta anexă face parte integrantă din

Contractul nr. ……../ ………………..

O diferență se observă la calculul dobânzii la împrumuturile acordate membrilor la metoda prin anuități, unde dobânda este puțin mai mare.

Cea mai frecvent folosită metodă de C.A.R. Electroceramica IFN este metoda plăților descrescătoare (Regresivă) deoarece C.A.R.-ul își recuperează dobânda mai repede decât prin celelalte metode.

În continuare sunt prezentate metodele de plăți ale împrumutului și dobânzii pe termen scurt, respectiv metoda Regresivă și metoda Anuități.

GRAFIC DE RAMBURSARE A RATELOR SCADENTE ȘI A DOBÂNZII AFERENTE

Împrumutat :

Valoare împrumut : 1.500,00 lei

Data acordării : 30.05.2011

Termen de rambursare: 12 luni

Metoda de calcul dob. : Regresivă

Reprezentant C.A.R., Împrumutat,

Prezenta anexă face parte integrantă din

Contractul nr. ……../ ………………..

GRAFIC DE RAMBURSARE A RATELOR SCADENTE ȘI A DOBÂNZII AFERENTE

Împrumutat :

Valoare împrumut : 1.500,00 lei

Data acordării : 30.05.2011

Termen de rambursare: 12 luni

Metoda de calcul dob. : Anuități

Reprezentant C.A.R., Împrumutat,

Prezenta anexă face parte integrantă din

Contractul nr. ……../ ………………..

CAPITOLUL IV. CONCLUZII ȘI PROPUNERI

4.1. CONCLUZII

– Puncte forte:

rapiditate;

nu există birocrație;

îi ajutăm pe membrii să obțină cât mai repede banii împrumutați;

se fac reținerile pe statul de plată cu acordul membrilor C.A.R.;

recalcularea dobânzii în cazul rambursării împrumutului înainte de termenul stabilit prin contractul de împrumut.

– Puncte slabe:

pe ansamblul uniunii se înregistrează o creștere a veniturilor realizate în anul 2006 cu 3,69% față de anul 2005 ritmul de creștere a veniturilor fiind mai mic decât a chletuielilor care au crescut cu 5,04% față de anul 2005. Această situație se datorează intensificării concurenței pe piața financiar-monetară, insuficientei adecvări a ofertei de servicii la cerințele membrilor. Împrumuturile diversificate și acumulările ocazionale sunt practicate de un număr redus de case de ajutor reciproc, așa cum se întâmplă și cu alte produse atractive pentru membrii efectivi sau potențiali precum sunt fondurile de deces;

casele pun accent prea mare pe acumulările ocazionale oferind dobânzi mult peste dobânzile acordate de bănci la depozite, în detrimentul fondurilor lunare care la multe case sunt bonificate cu un procent simbolic mult mai mic decât pentru fondurile ocazionale;

continuă tendința de reducere a numărului de membri;

în multe case de ajutor reciproc se menține încă o dependență puternică de întreprinderile pe structura cărora s-au constituit, cu implicații nefavorabile în privința decontării la timp a reținerilor pe stat din salarii, menținerii unor colaboratori cu o slabă pregătire și productivitate, dotării cu tehnică de calcul, etc.

4.2. PROPUNERI

intensificarea eforturilor în vederea fuziunii caselor de ajutor reciproc și absorbției celor care sunt în prag de lichidare;

continuarea procesului de capitalizare la toate casele de ajutor reciproc. Este nevoie să se aloce în continuare excedent la rezerve pentru crearea unui volum mai mare de capital propriu cu dobândă zero ca sursă de acordare a împrumuturilor;

constituirea unor sedii decente, cu deschidere spre comunitate, eventual comune mai multor case de ajutor reciproc, cu implicarea majoră a uniunii;

atragerea surplusului de numerar la fondul de lichidități constituit la nivelul UTCAR;

selectarea, în cadrul uniunii, a unui nucleu de case de ajutor reciproc viabile, care să prezinte punctele forte în consolidarea și dezvoltarea sistemului. Pentru aceste case de ajutor reciproc se vor elabora strategii și planuri operaționale de creștere a performanței;

realizarea bazei de date comune, la nivelul balanței de verificare standard a caselor de ajutor reciproc, în vederea centralizării bilanțurilor contabile și a indicatorilor CAREL;

gestionarea preventivă a riscurilor prin utilizarea pe scară mai largă a programului CarelPerformer, care va fi integrat on-line la baza de date comună a sistemului;

atragerea de membri prin intensificarea marketingului direct în rândul tinerilor, a celor din noile întreprinderi sau din mediul preurban și rural;

majorarea imediată a depunerilor lunare la fondurile sociale ale membrilor cu contribuții mai mici de 10 lei;

convingerea caselor de ajutor reciproc afiliate uniunii teritoriale județene să-și diversifice activitatea;

organizarea trimestrială a întâlnirilor de lucru cu salariații de la case spre informare directă, schimb de experiență și de idei;

conexiunea tuturor caselor la internet.