Controlul Si Expertiza Produselor Alimentare

CUPRINS

I- CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND NECESITATEA

PROTECȚIEI CONSUMATORILOR…………………………………………………………..5

ANSAMBLU ASUPRA ROLULUI ȘI LOCULUI

SISTEMULUI ORGANELOR ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CU

ATRIBUȚII DE CONTROL PE PIAȚĂ ÎN DOMENIUL

PROTECȚIEI CONSUMATORILOR ÎN ROMÂNIA ……………………………………8

1)Prezentarea principalelor organe ale administrației publice

cu atribuții în domeniul protecției consumatorilor ………………………………………8

2)Rolul și locul A.N.P.C……………………………………………………………………………15

3)Procedurile de colaborare ale ANPC cu celelalte

organe ale administrației publice cu atribuții în

domeniul protecției consumatorilor………………………………………………………….19

PIAȚĂ PRODUSELOR ȘI SERVICIILOR –

COMPONENTĂ DE BAZĂ A ACTIVITĂȚII A.N.P.C. ……………………….. ……. …32

1)Considerații generale privind cadrul legislativ și procedura

de control pe piață a calității produselor și serviciilor ………………………………..32

2)Controlul pe piață la producători și distribuitori …………………………………… …..39

3)Controlul pe piață la prestatorii de servicii ………………………………………….. …..42

4)Controlul în unitățile vamale. ……………………………………………………………… ….45

5)Controalele tematice complexe asupra unor produse / grupe

de produse și servicii……………………………………………………………………………. …..46

6)Controlul pe piață declanșat ca urmare a cercetării

sesizărilor și reclamațiilor consumatorilor.. ………………………………………………48

7)Urmărirea produselor periculoase depistate prin sistemul

TRAPEX………………………………………………………………………………………………52

8)Verificarea rezultatelor controalelor pe piață și urmărirea

măsurilor stabilite prin documentele de control . ………………………………………54

IV-ÎNTĂRIREA SISTEMULUI DE SUPRAVEGHERE A PIEȚEI

ÎN ROMÂNIA -OBIECTIV STRATEGIC A.N.P.C. ………………………………..61

V-ASPECTE RELEVANTE PRIVIND ACTIVITATEA DE

CONTROL DESFĂȘURATĂ DE A.N.P.C. ÎN ANUL 2004………………………… 68

1)Evaluarea generală a activității de supraveghere a pieței si serviciilor….. …….68

2)Activitatea de supraveghere în domeniul alimentar…………………………….. ……72

3)Activitatea de supraveghere în domeniul produselor nealimentare……….. ……75

4) Activitatea de verificare a controalelor încheiate între consumatori și

agenții economici…………………………………………………………………………………….77

5)Verificarea respectării legislației referitoare la publicitate ………………….. ……79

6) Activitatea de supraveghere in domeniul prestării serviciilor………………. …..80

7) Activitatea Comitetului Internațional pentru Supravegherea Pieței ,

Produselor și Semințelor și Protecției Consumatorilor și a Comisiei pentru

Clauze Abuzive și a celei pentru Securitatea Produselor…………………………. …81

8)Activitatea de expertizare , de analiză și marcare desfășurată de Direcția

pentru metale prețioase și pietre prețioase ……………………………………………… ..82

9)Evaluarea de acte normativearmonizate cu Directivele U.E.-instrumente necesare pentru controalele de conformitate pe piață……………………………………83

VI-TENDINȚE NOI ÎN ABORDAREA COMPONENȚEI CONTROLULUI

PE PIAȚĂ AL PRODUSELOR ȘI SERVICIILOR ÎN

ROMÂNIA-PRIVIRE COMPARATIVĂ …………………………………………….. .88

Lista de abrevieri…………………………………………………………………………………….96

=== CONTROLUL PE PIAŢĂ AL PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR ===

CAP.I CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND NECESITATEA PROTECȚIEI CONSUMATORILOR

De ce este necesară protecția consumatorilor? Este o întrebare pe care în mod firesc și-o poate pune , în mod teoretic , fiecare dintre noi.

De ce este necesară protecția consumatorilor , atâta timp cât scopul producției materiale îl constituie consumul , satisfacerea necesităților și a cerințelor consumatorilor , atâta timp cât agenții economici trebuie să fie călăuziți , la fiecare pas , de acest deziderat a cărui transpunere în practică le asigură însăși existența pe piața concurențială .

Din păcate , însă , economia reală este departe de acest concept abstract , ceea ce există la ora actuală , în orice sistem care funcționează după legile economiei de piață reclamă necesitatea existenței unei forme instituționalizate de protecție a consumatorilor .

Este îndeobște cunoscut că între cei doi actori principali ai economiei de piață –agentul economic și consumatorul –există interese care îi situează pe poziții diferite .

Majoritatea agenților economici gonesc după un profit cât mai mare , de cele mai multe ori în detrimentul calității produselor și a intereselor legitime ale consumatorilor , scoțând pe piață produse și servicii care , pe lângă faptul că nu satisfac necesitățile explicite sau implicite pentru care au fost create , atentează la viața , sănătatea sau securitatea consumatorilor.

Pentru promovarea unor produse sau servicii care nu îndeplinesc cerințele calitative prescrise sau declarate , agenții economici cheltuiesc sume uriașe de bani în campanii publicitare cu conținut de afirmații mincinoase , consumatorul devenind astfel , o pradă ușoară în plasa întinsă de agentul economic în goana sa neobosită după profit .

La acesta se adaugă numeroasele practici și tehnici de vânzare interzise , abuzive , practicile monopoliste ale diverșilor prestatori de servicii , comportamentul incorect și abuziv , clauzele abuzive din contractele încheiate cu consumatorii și alte aspecte tot atât de grave.

Agenții economici își pot permite , dată fiind puterea lor economică și financiară să-și angajeze specialiști de primă mână în toate domeniile obiectului lor de activitate : economiști , juriști , ingineri , etc. , care le apără în mod competent interesele , sporindu-le și consolidându-le și mai mult poziția și puterea în raport cu masa de consumatori .

Agenții economici pun deseori pe piață produse despre care consumatorii nu au posibilitatea obiectivă de a percepe în mod conștient , adevăratele caracteristici tehnice și calitative , în legatură cu care ei nu pot face o alegere în deplină cunoștință de cauză , datorită deficitului clar de informație pe care-l au vis-à-vis de aceste produse.

Apare astfel , evident , că atunci când vorbim despre consumatori , vorbim , de fapt, despre părțile slabe ale economiei de piață , consumatorii fiind expuși oricând riscului de a achiziționa un produs sau de a li se presta un serviciu care să le poată afecta viața , sănătatea, securitatea ori drepturile și interesele legitime.

Având în vedere aceste considerente , apare , astfel , ca imperios necesară , o contrabalansare a acestui dezechilibru 1) în relația agent economic-consumator.

Chiar dacă ne aflăm într-o economie în care concurența începe să devină o forță cu influență indirectă în protecția consumatorilor în care multe din nereguli se elimină prin concurență , totuși acest mecanism al concurenței nu este suficient pentru asigurarea unor pretenții eficiente ale consumatorilor, statul –ca regulator al relațiilor sociale –neputându-și permite să asiste pasiv la pericolele de care este pândit consumatorul la tot pasul .

Astfel statul încearcă prin legi ,mecanisme , pârghii și instituții consacrate în toate sistemele sociale ale economiei de piață , deci printr-o protecție directă , să echilibreze balanța agent economic –consumator și să apere individul de orice pericole , suferințe sau excese care i-ar putea leza sănătatea , securitatea , ori i-ar putea încălca drepturile și interesele legitime.

Mai simplu spus , statul trebuie să se asigure că cetățenii sunt protejați împotriva riscurilor și a pericolelor de care ei singuri nu se pot apăra . Un asemenea rol și l-a asumat și statul român , atunci când a adoptat , pentru prima oara în România , o lege de protecție a consumatorilor (Ordonanța Guvernului Nr 21/1992 privind protecția consumatorilor) , act normativ considerat piatră de temelie a întregului sistem legislativ și instituțional de protecție a consumatorilor în România .

Această lege a avut la bază atât documentele juridice internaționale în materie cât și vasta experiență a țărilor cu economie de piață funcțională , țări în care protecția consumatorilor constituie de mult o necesitate obiectivă , în care economia socială de piață nu poate fi concepută fără protecția consumatorilor și politica consumului1) .

Apariția acestei reglementări de căpătâi a stârnit , însă, numeroase controverse în forurile de decizie ale momentului , auzindu-se și păreri de genul “aceste invenții nu au nici un rost”2).

Unii înalți funcționari guvernamentali au văzut în reglementările de protecție a consumatorilor soluția nesperată în acțiunea de prevenire a concurenței pe care produsele importate o puteau face produselor autohtone. Funcționari ai administrației publice au crezut că datoria inspectorilor oficiilor publice pentru protecția consumatorilor este să controleze , ca în vremurile de mult apuse , calitatea echipamentului minier sau să raporteze cantitățile de legume obținute pe plan local.

A existat , de asemenea convingerea exprimată public de aceiași înalți funcționari, ca în ceea ce privește efectul concurenței asupra prețurilor , cel mai puternic agent economic impune prețul , iar acest concurent de temut trebuie să fie…statul3) .

În pofida acestor controverse , pe undeva de înțeles , având în vedere existența a aproape 50 de ani de comunism în țara noastră și a unei economii supercentralizate , dirijiste, totuși protecția consumatorilor s-a impus , rapid și definitiv ca o necesitate obiectivă în România , ajungându-se în prezent ca țara noastră să aibă cadrul juridic și instituțional pe deplin armonizat cu directivele și obiectivele UE în materie.

CAP. II –PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA ROLULUI ȘI LOCULUI SISTEMULUI ORGANELOR ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CU ATRIBUȚII DE CONTROL PE PIAȚĂ ÎN DOMENIUL PROTECȚIEI CONSUMATORILOR ÎN ROMÂNIA

II.1 )Prezentarea principalelor organe ale administrației publice cu atribuții

în domeniul protecției consumatorilor.

Alături de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (A.N.P.C.) , al cărei loc și rol le vom trata separat , în România există un adevărat sistem al organelor administrației publice care au atribuții de control în domeniul protecției consumatorilor și cu care ANPC colaborează în activitatea de protecție a consumatorilor .

Acest sistem se compune din următoarele organe :

II.1.1)Biroul Român de Metrologie Legală

Acest organ asigură în România supravegherea legalității mijloacelor de măsurare , atestarea etaloanelor din sistemul național de etaloane , organizarea și asigurarea certificării mijloacelor de măsurare , conform normelor internaționale de metrologie legală.

De asemenea direcțiile regionale de metrologie legală , constată contravenții și aplică amenzile prevăzute de legislația din domeniul metrologiei și sesizează organele de urmărire penală ori de câte ori constată încălcări ale legii penale .

II.1.2)Garda Financiară

Este organ al administrației publice centrale aflat în subordinea Ministerului Finanțelor Publice , având și atribuții în domeniul protecției consumatorilor ce urmăresc protejarea populației împortiva unor activități comerciale ilicite , ca de pildă :

-expunerea spre vânzare sau vânzarea de mărfuri cu termen de valabilitate expirat ;

-controlul vânzării ambulante a oricăror mărfuri în alte locuri decât cele autorizate de primării sau consilii județene ;

-neexpunerea la vânzare a mărfurilor existente în unitate , vânzarea preferențială , refuzul nejustificat al vânzării de mărfuri sau prestării de servicii cuprinse în obiectul de activitate al agentului economic ;

-clasificarea sau contrafacerea de mărfuri , precum și expunerea spre vânzare a unor astfel de mărfuri .

II.1.3)Autoritatea Națională a Vămilor

Acest organ a trecut recent , din nou ,în subordinea Ministerului Finanțelor Publice , ca și Garda Financiară fiind în subordinea Autorității Naționale de Control .

Acest organ are atribuții specifice în domeniul protecției consumatorilor , legate de controlul existenței de certificare a conformității și valabilității produselor la intrarea în țară.

II.1.4)Inspectoratul General al Poliției

Acest organ al administrației publice centrale face parte din Ministerul Administrației și Internelor și are ca atribuții în domeniul protecției consumatorilor (pe care le exercită îndeosebi prin inspectoratele județene ) următoarele :

-depistarea și cercetarea faptelor de natură penală din domeniul infracționalității economice;

-condiționarea vânzării unor mărfuri de cumpărarea altor mărfuri ;

-expunerea la vânzare sau vânzarea de mărfuri fără specificarea termenului de valabilitate;

-neexpunerea la vânzare , vânzarea preferențială , refuzul nejustificat al vânzării acestora sau al prestării serviciilor cuprinse în obiectul de activitate al agenților economici ;

-acumularea de mărfuri de pe piața internă în scopul creării unui deficit de piață și revânzării lor ulterioare sau suprimării concurenței loiale.

I I.1.5)Autoritatea Națională pentru Turism

Ca atribuții în domeniul protecției consumatorilor reținem :

-acordă licențe agenților economici din turism și brevete de atestare a capacității profesionale a persoanelor care exercită activitate de turism ;

-verifică respectarea condițiilor de acordare a licențelor și brevetelor de turism ;

-efectuează clasificarea unităților de cazare , de alimentație și de agrement pentru turism și verifică respectarea condițiilor de acordare;

-verifică respectarea condițiilor legale de comercializare a pachetelor de servicii turistice de către agențiile de turism .

II.1.6)Direcția Generală de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătății

Direcția de Sănătate Publică este organ specializat al Ministerului Sănătății , având ca obiective promovarea și menținerea sănătății , precum și prevenirea îmbolnăvirilor , incapacității de muncă și decesului prematur .

În teritoriu , Direcția Județeană pentru Sănătate Publică are ca principale atribuții în domeniul protecției consumatorilor următoarele :

-autorizează , din punct de vedere sanitar , toate categoriile de unități comerciale (producție , comercializare , prestări servicii ) ;

-controlează modul în care se aplică și se respectă normele igienico-sanitare de către agenții economici ;

-retrage autorizațiile de funcționare emise , oprește temporar activitatea unor unități care încalcă grav normele igienico-sanitare ;

-oprește sau condiționează punerea în consumul public a unor alimente sau folosirea unor obiecte materiale , substanțe ;

-evaluează riscurile legate de mediul ambiant , alimentarea cu apă , transport și servicii , procesul de alimentație și mediul în care se prepară , transportă , depozitează și se desfac obiectele .

II.1.7)Inspecția Națională de Farmacie (INF)

Potrivit regulamentului privind activitatea de supraveghere a produselor medicamentoase , de uz uman , aprobat prin Ordinul nr.580/2002 al Ministerului Sănătății și Familiei , Inspecția Națională de Farmacie este organ al administrației publice și este compusă din:

-serviciul de inspecție farmaceutică al Direcției Generale Farmaceutice ;

-Departamentul de Inspecție Farmaceutică din cadrul Agenției Naționale a Medicamentelor.

INF are ca atribuții principale în domeniul protecției consumatorilor următoarele :

-urmăreste ca fabricarea , depozitarea , difuzarea , eliberarea , importul și exportul de medicamente să aibă ca obiect numai produse înregistrate și/sau avizate de Ministerul Sănătății în conformitate cu direcțiile privind autorizarea , înregistrarea și supravegherea medicamentelor și a altor produse de uz uman aprobate de Ministerul Sănătății;

-verifică autorizațiile de funcționare și datele privind calificarea personalului care își desfășoară activitatea în legătură cu producerea , stocarea și distribuirea produselor farmaceutice;

-controlează dacă se produc și se eliberează alte produse decât cele menționate în autorizație și /sau aprobate de Ministerul Sănătății pentru a circula pe teritoriul țării;

-urmărește corecta funcționare a aparatelor pentru producerea , controlul și depozitarea produselor farmaceutice folosite ;

-controlează modul în care se face publicitate produselor farmaceutice (care trebuie realizată numai cu avizul Ministerului Sănătății);

-efectuează inspecții în vederea supravegherii respectării regulilor de bună practică de laborator , studiu clinic , de fabricație inclusiv în spitalele cu unități proprii de fabricație.

II.1.8)Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța

Alimentelor

Acest organ s-a constituit în baza O.G. 42/2004 aprobată prin Legea nr 215/2004 .

Acest organ are un rol esențial în:

-coordonarea , îndrumarea și controlul aplicării normelor unice obligatorii, directivelor europene și instrucțiunilor oficiale privind igiena și expertiza sanitară-veterinară a produselor de origine animală :carne și produse din carne , vânat , pește și produse din pește, lapte și produse lactate , ouă , miere , piei , blănuri , etc ;

-autorizarea și inspectarea periodică a unităților de industrie alimentară (abatoare , fabrici, frigorifere ) , a unităților de alimentație publică (restaurante , cantine , etc ) și a unităților comerciale .

Autoritatea Națională Sanitară-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor este instituția de legătură cu Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor și acționează pe bază de autonomie structurală , funcțională și decizională.

Un rol esențial în asigurarea protecției consumatorilor îl au direcțiile județene sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor .

II.1.9)Direcția Fitosanitară

Este organ în cadrul Ministerului Agriculturii , Pădurilor și Dezvoltării Rurale , iar la nivel județean , unitățile fitosanitare fac parte din direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Ca atribuții în domeniul protecției consumatorilor se remarcă îndeosebi:

-interzicerea comercializării unor produse de origine vegetală (legume, fructe , semințe , etc) destinate consumului uman , cu urme vizibile de pesticide , îngrășăminte , atac de boli și dăunători ce pot afecta viața sau sănătatea consumatorilor ;

-interzicerea prestării unor servicii de protecție a plantelor (tratamente , stropiri , etc ) de calitate necorespunzătoare care pot afecta viața sau sănătatea consumatorilor;

-interzicerea folosirii unor ambalaje pentru produse de uz fitosanitar , neavizate sau fără elementele de identificare și de caracterizare prevăzute de actele normative în vigoare .

II.1.10)Inspectoratele teritoriale pentru calitatea semințelor și a materialului

săditor

Potrivit HG. Nr.155/2005-privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii , Pădurilor și Dezvoltării Rurale , aceste inspectorate funcționează ca servicii publice deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Agriculturii , Pădurilor și Dezvoltării Rurale și au ca atribuții principale în domeniul protecției consumatorilor următoarele:

-supravegherea importului sau comercializării unor produse de origine vegetală (semințe și material săditor ) care nu sunt însoțite de documente de calitate sau a căror calitate nu corespunde documentelor de certificare și analiză a calității emise de inspectoratele județene pentru calitatea semințelor sau de Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor ;

-controlul modelului de prestare a serviciilor în procesul de producere și comercializare a semințelor și materialului săditor de calitate necorespunzătoare , care pot afecta interesele consumatorilor ;

-verificarea existenței la comercializare de semințe și material săditor a elementelor de identificare și caracteristici prevăzute de actele normative în vigoare sau în ambalaje neavizate.

II.1.11)Agenția Națională pentru Protecția Mediului

Este organ al administrației publice centrale aflat în structura Ministerului Apelor și Protecției Mediului .

La nivel județean sunt Agențiile Județene pentru Protecția Mediului care au în componență și Garda de Mediu , ca organ de control în acest domeniu .

Ca atribuții specifice protecției consumatorilor se remarcă îndeosebi :

-asigurarea , prin mijloace proprii , a cunoașterii stării de calitate a tuturor factorilor de mediu și evoluției acestora , inclusiv a echilibrului ecologic și aplicarea prevederilor legale în domeniul protecției mediului;

-urmărirea și analizarea modului în care agenții economici și persoanele fizice își îndeplinesc obligațiile ce rezultă din legislația protecției mediului luând măsurile prevăzute în acest sens ;

-autorizarea agenților economici producători , importatori , prestatori de servicii și comercianți din punct de vedere al protecției mediului .

II.1.12)Inspectoratul de Stat în Construcții

Atribuțiile în domeniul protecției consumatorilor ale acestui organ (care deține inspectoratele județene în teritoriu ) , constau , în special în controlul statului privind calitatea constucțiilor și lucrărilor publice și verificarea reglementării normelor tehnice de disciplină în contrucții.

13)Registru Auto Român (RAR)

RAR este un organ al administrației publice centrale (cu reprezentanțe în fiecare județ ) care are următoarele atribuții în domeniul protecției consumatorilor :

-omologarea pentru circulație pe domeniile publice a tuturor tipurilor de vehicule rutiere fabricate în țară sau în străinătate ;

-elaborarea tehnologiei și prescripțiilor tehnice privind verificările tehnice și inspecțiile periodice ;

-omologarea piețelor , subansamblelor și echipamentelor care afectează siguranța circulației rutiere sau protecția mediului .

II.1.14)Corpurile de control comercial ale primăriilor și consiliilor județene

Atribuțiile în domeniul protecției consumatorilor ale acestor organe se referă la controlul respectării de către agenții economici a dispozițiilor legale privitoare la :

-expunerea la vânzare sau vânzarea de mărfuri fără specificarea termenului de valabilitate sau cu termen de valabilitate depășit ;

-neafișarea în unitățile comerciale a prețurilor și tarifurilor ;

-acumularea de mărfuri de pe piața internă în scopul creării unui deficit și revânzării lor ulterioare sau suprimării concurenței loiale;

-neexpunerea la vânzare a mărfurilor existente , vânzarea preferențială , refuzul nejustificat al vânzării de mărfuri sau prestării de servicii , cuprinse în obiectul de activitate al agenților economici .

II.1.15)Consiliul Concurenței prin Inspectoratele județene de concurență

Îndeplinește următoarele atribuții în domeniul protecției consumatorilor:

-constatarea și sancționarea practicilor anticoncurențiale ce au ca efect prejudicierea consumatorilor ;

-constatarea și sancționarea neregulilor în practicarea prețurilor activităților cu caracter de monopol supuse prin lege unui regim special și stabilite cu avizul Consiliului Concurenței.

II.2 Rolul și locul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor .

(A.N.P.C)

Portivit HG nr.755/20031) , Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor este organul de specialitate al administrației publice centrale , cu personalitate juridică -aflat în subordinea Guvernului și în coordonarea directă a primului-ministru – care coordonează și realizează strategia și politica Guvernului în domeniul protecției consumatorilor și acționează pentru

prevenirea și combaterea practicilor care dăunează vieții , sănătății , securității și intereselor economice ale consumatorilor .

A.N.P.C. asigură armonizarea cadrului legislativ național cu reglementările din Uniunea Europeană în domeniul protecției consumatorilor , desfășoară activități de informare și educare a cetățenilor privind drepturile pe care le au în calitate de consumatori și evaluează efectele pe piață ale sistemelor de supraveghere a produselor și serviciilor destinate consumatorilor .

A.N.P.C. efectuează activități de analiză , marcare și expertizare a metalelor prețioase și aliajelor lor și a pietrelor prețioase , precum și de autorizare a agenților economici care desfășoară operațiuni cu astfel de produse.

Autoritatea este desemnată prin lege , în vederea aplicării Programului de atestare a procesului Kimberley .

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor are următoarele atribuții principale :

a) participă , împreună cu alte organe ale administrației publice centrale și locale de specialitate cu atribuții în domeniu și cu organismele neguvernamentale ale consumatorilor , la elaborarea strategiei în domeniul protecției consumatorilor , asigurând corelarea acesteia cu cea existentă în Uniunea Europeană ;

b) propune Guvernului spre adoptare și avizează proiectele de acte normative în domeniul protecției consumatorilor cu privire la fabricarea , ambalarea , etichetarea , conservarea , depozitarea , transportul , importul și comercializarea produselor , precum și cu privire la prestarea serviciilor , astfel încât acestea să nu pună în pericol viața , sănătatea sau securitatea consumatorilor ori să le afecteze drepturile și interesele legitime;

c) elaborează , împreună cu alte organe ale administrației publice , proceduri privind obiectivele , condițiile și modul de colaborare în desfășurarea activității de protecție a consumatorilor ;

d) participă la realizarea programelor interne și internaționale în domeniul protecției consumatorilor , colaborând cu instituții din țară și din străinătate ;

e) efectuează analize și încercări în laboratoarele acreditate conform legii sau în laboratoare proprii sau agreate;

f) efectuează sau finanțează studii și teste comparative cu privire la calitatea produselor și serviciilor destinate consumatorilor , pe care le aduce la cunoștința publicului ;

g) desfășoară activități de informare , consiliere și educare a consumatorilor , editează publicații de specialitate în domeniul protecției consumatorilor ;

h) sprijină asociațiile de consumatori în vederea atingerii obiectivelor prevăzute de lege ;

i) sprijină asociațiile de consumatori în acțiunea de înființare și funcționare a centrelor de consultanță , informare și educare a consumatorilor ;

j) informează permanent consumatorii asupra produselor și serviciilor care prezintă riscul pentru sănătatea și securitatea lor sau care le pot afecta interesele economice;

k) prezintă informări periodice Guvernului și organelor administrației publice centrale interesate referitoare la activitatea proprie privind respectarea drepturilor și intereselor consumatorilor;

l) controlează respectarea dispozițiilor legale privind protecția consumatorilor , referitoare la securitatea produselor și serviciilor , precum și la apărarea drepturilor legitime ale consumatorilor , prin efectuarea de controale pe piață la producători , importatori , distribuitori , vânzători , prestatori de servicii și în unitățile vamale , având acces la locurile în care se produc , se depozitează , ori se comercializează produsele sau în care se prestează serviciile , precum și la documentele referitoare la acestea ;

m) constată contravenții și dispune măsuri de limitare a consecințelor producerii , prestării , importului , comercializării sau oferirii gratuite a unor produse și servicii care nu respectă dispozițiile legale din domenile de activitate ale Autorității , prin aplicarea sancțiunilor contravenționale principale și complementare prevăzute de lege . Sesizează organele de urmărire penală ori de câte ori constată încălcări ale legii penale ;

n) solicită organelor emitente suspendarea sau retragerea autorizației de funcționare , a licenței de fabricație ori a certificatului de clasificare , în condițiile legii ;

o) coordonează schimbul rapid de informații cu instituțiile și organele competente , naționale și internaționale , privind produsele și serviciile care reprezintă risc pentru sănătatea și securitatea consumatorilor ;

p) controlează dacă mijloacele de măsurare folosite pe piață sunt însoțite de documente prevăzute de lege care atestă verificarea acestora din punct de vedere metrologic;

r) sesizează factorii de decizie și operatorii implicați în sistemul de certificare a calității produselor și serviciilor , în baza constatărilor proprii și a informațiilor primite de la organismele neguvernamentale și de la consumatori , cu privire la neconformitățile produselor și serviciilor destinate consumului populației în raport cu documentele de certificare și propune îmbunătățirea sau elaborarea de reglementări în domeniu ;

s) primește și rezolvă sau , după caz , transmite spre soluționare celor în drept , potrivit competențelor , sesizările asociațiilor pentru protecția consumatorilor , precum și sesizările persoanelor fizice sau juridice cu privire la încălcarea drepturilor consumatorilor ;

ș) desfășoară activități de pregătire a specialiștilor în domeniul protecției consumatorilor ;

t) acordă consultanță de specialitate în domeniul protecției consumatorilor pentru persoane juridice;

ț) stabilește și percepe taxe și tarife pentru efectuarea de analize , încercări , expertizări , certificări de laborator , autorizări , consultanță , cursuri de pregătire , specializare sau perfecționare și alte servicii prestate conform legii ;

u) fundamentează și propune în proiectul de buget resursele financiare necesare în vederea realizării politicilor în domeniul sau de competență ;

v) urmărește , potrivit legii , legalitatea publicității pentru produsele și serviciile destinate consumatorilor ;

w) autorizează operațiunile cu metale prețioase , aliajele acestora și pietre prețioase;

x) stabilește și aprobă mărcile utilizate de producătorii interni , importatori și după caz, de comercianți , pe bază de tarife proprii , precum și marca proprie de certificare ;

y) efectuează expertize ale metalelor prețioase și pietrelor prețioase , în condițiile legii.

Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor este condusă de un secretar de stat , care are calitate de președinte , ajutat de un subsecretar de stat , care are calitatea de vicepreședinte , ambii numiți prin decizia primului ministru.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor are următoarea structură organizatorică :1)

Președintele A.N.P.C. conduce întreaga activitate a acesteia și o reprezintă în raporturile cu Guvernul , cu ministerele , cu celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale , cu instituții naționale și internaționale și cu persoane fizice și juridice române și străine .

Președintele A.N.P.C. participă ca invitat la sedințele Guvernului în care se dezbat probleme în domeniul protecției consumatorilor .

În subordinea A.N.P.C. funcționează , ca unități cu personalitate juridică , oficiile județene pentru protecția consumatorilor și Centru Național pentru Încercarea și Expertizarea Produselor “Larex” București.

II.3Procedurile de colaborare ale ANPC cu celelalte organe ale adimistrației

publice cu atribuții în domeniul protecției consumatorilor.

A.Considerații generale

Pentru realizarea unei protecții eficiente a consumatorilor și în scopul evitării paralelismelor legislative și instituționale precum și în scopul unei mai bune coordonări a activităților și controalelor întreprinse pe piață , prin HG nr 757/2002 s-au legiferat procedurile de colaborare ale A.N.P.C. (fost OPC) cu celelalte organe ale administrației publice cu atribuții de control în domeniul protecției consumatorilor.

Cu toate că la ora actuală , multe din aceste organe s-au redefinit totuși ele , în esență , și-au păstrat atribuțiile și continuă să fie prezente pe piață .Mai mult , se consideră că dispozițiile HG nr 757/2002 sunt desuete întrucât multe din actele normative prevăzute în textul acestei reglementări au fost abrogate ori s-au modificat esențial iar multe din instituțiile cu care A.N.P.C. (OPC) colaborează și-au schimbat denumirea ori statutul .

Cu toate acestea , acest act normativ continuă să-și producă efectele , pană în prezent nefiind înlocuit prin altul , iar A.N.P.C. continuă să colaboreze , în fapt , eficient și sistematic cu toate aceste organe de control cu atribuții în domeniul protecției consumatorilor.

La nivel județean această colaborare are loc sub directa coordonare a Instituției Prefectului , instituție care , în virtutea prerogativelor legale cu care a fost investită prin Legea nr 340/2004 , art. 24 alin.1 lit. “c” , asigură coordonarea activității tuturor serviciilor publice deconcentrate .

B.Procedurile specifice de colaborare ale ANPC cu celelalte organe ale administrației publice cu atribuții în domeniul protecției consumatorilor

1)Procedura de colaborare cu Biroul Român de Metrologie Legală

Situațiile care pot declanșa efectuarea unor acțiuni comune , la nivel teritorial (județean ) ale celor două organe au loc când:

-în acțiunile desfășurate de organele oficiilor județene pentru protecția consumatorilor sau în urma unor reclamații de la consumatori , se constată că produsele și serviciile oferite consumatorilor nu se măsoară cu mijloacele de măsurare și control adecvate , verificate metrologic , potrivit reglementărilor legale (conducând la vânzarea cu lipsă la cântar și măsurătoare ) ;

-atunci când în activitățile desfășurate de organele regionale de control ale B.R.M.L. , se constată că , datorită mijloacelor de măsurare neadecvate , neverificate metrologic sau defecte , nu se asigură păstrarea , depozitarea sau transportul produselor destinate comercializării în condiții care să nu pericliteze viața , sănătatea sau securitatea consumatorilor .

2)Procedura de colaborare cu Garda Financiară

În vederea desfășurarii unor acțiuni tematice de control pe piață , sau de cercetare a unor reclamații , conducerile celor două organe stabilesc obiectivele , durata și nominalizează persoanele pentru formarea echipei de inspecție .

Situațiile care pot declanșa desfășurarea unor acțiuni comune ale A.N.P.C. cu Garda Financiară pot interveni atunci când :

a) în urma activităților desfășurate ale A.N.P.C. se constată :

-lipsa elementelor de identificare și a documentelor de însoțire a mărfurilor , care trebuie să dovedească proveniența acestora (producător sau importator) ;

-vânzarea cu lipsă la cântar sau la măsurătoare;

-falsificarea sau contrafacerea de mărfuri și expunerea la vânzare , cu știință , a unor astfel de mărfuri ;

b) când în activitățile desfășurate de Garda Financiară se constată :

-comercializarea produselor sau prestarea serviciilor fără elementele de identificare prevăzute de OG nr 21/1992 –privind protecția consumatorilor republicată cu modificările și completările ulterioare;

-produse sau servicii asupra cărora există prezumția de falsificare ;

-producerea sau comercializarea produselor sau prestarea serviciilor cu abateri calitative potențial periculoase pentru viața sau sănătatea consumatorilor ori care pot afecta intersele acestora ;

-mărfuri cu termen de valabilitate expirat ;

-abateri privind modul de afișare a prețurilor și tarifelor .

3)Procedura de colaborare cu Autoritatea Națională a Vămilor

Calitatea produselor destinate consumatorilor se inspectează în unitățile vamale de către organele de specialitate ale A.N.P.C. în procesul de vămuire la import a acestora , respectiv după depunerea la unitatea vamală , de către titularul importului , direct sau prin reprezentant , a declarației vamale de import , în regim definitiv.

Inspectarea și prelevarea de eșantioane din mărfurile inspectate se face în prezența organelor vamale .

Controlul în vamă a mărfurilor importate are un rol esențial pentru protecția consumatorilor : prevenirea dispersiei în teritoriu a produselor periculoase și neconforme.

Oficiile județene pentru protecția consumatorilor au încheiat și protocoale de colaborare cu punctele vamale județene în care se stipulează condițiile și termenii colaborării.

4)Procedura de colaborare cu Inspectoratul General al Poliției

Situațiile în care se pot organiza și desfășura unele acțiuni comune între A.N.P.C. și Inspectoratul General al Poliției , respectiv între oficiile județene pentru protecția consumatorilor și inspectoratele județene de poliție pot apărea atunci când:

a) inspectorii oficiilor județene constată:

-imposibilitatea stabilirii identității persoanelor controlate sau refuzul acestora de legitimare;

-împiedicarea , sub orice formă , de către agentul economic sau alte persoane , a reprezentanților împuterniciți ai A.N.P.C. să-și exercite atribuțiile de serviciu ;

-neprezentarea sau ascunderea documentelor de proveniență , însoțire sau de calitate /conformitate a mărfurilor ori prezentarea de documente falsificate ;

-vânzarea cu lipsă la cântar sau măsurătoare;

-falsificarea ori contrafacerea de mărfuri .

b) organele de poliție constată :

-comercializarea produselor sau prestarea serviciilor fără elementele de identificare –caracterizare cerute de OG 21/1992 privind protecția consumatorilor , republicată cu modificările și completările ulterioare ;

-identificarea unor produse sau servicii asupra cărora există suspiciuni de falsificare sau contrafacere ;

-producere sau comercializare de produse sau prestarea de servicii cu abateri calitative , potențial periculoase pentru viața sau sănătatea consumatorilor;

-repunerea în vânzare , de către agenții economici , a unor produse pentru care organele de control abilitate au dispus oprirea comercializării acestora ;

-folosirea practicilor abuzive la comercializarea produselor sau prestarea serviciilor.

În scopul transpunerii în practică a procedurii de colaborare , A.N.P.C. și Inspectoratul General al Poliției procedează periodic la un schimb reciproc de date și informații privind protecția consumatorilor , astfel :

– A.N.P.C. sesizează organele de poliție în toate cazurile constatate cu ocazia acțiunilor și controalelor efectuate de reprezentanții împuterniciți ai acesteia referitoare la informațiile și contravențile de competența poliției : falsificări sau contrafaceri de produse , înșelăciuni la măsurătoare ori cu privire la calitatea mărfurilor , falsificarea unor documente care atestă calitatea ori proveniența produselor , concurență neloială , mărfuri cu termen de valabilitate depășit , improprii consumului , repunerea în vânzare a mărfurilor care au facut obiectul confiscării și orice alte fapte de natură penală ori contravențională ce sunt de competența organelor de poliție ;

-Inspectoratul General al Poliției , la nivel central și inspectoratele județene de poliție la nivel local , informează oficiile județene pentru protecția consumatorilor cu privire la modul de soluționare a tuturor cauzelor penale sau contravenționale primite spre rezolvare, cauzele și condițiile care au favorizat ori au generat încălcarea dispozițiilor legale și măsurile luate .

5)Procedura de colaborare cu Autoritatea Națională pentru Turism

Cele două organe colaborează cu privire la:

-elaborarea sau îmbunatățirea unor reglementări în domeniul protecției consumatorilor ;

-efectuarea de studii în legătură cu cauzele care au generat sau favorizat încălcări ale dispozițiilor legale din domeniul protecției consumatorilor ;

-informarea și educarea consumatorilor cu privire la drepturile acestora .

Următoarele situații pot declansa desfășurarea unor acțiuni comune :

a) atunci când în acțiunile desfășurate de A.N.P.C. sau în urma sesizărilor și reclamațiilor primite de la consumatori se constată :

-nerespectarea condițiilor legale privind clasificarea pe categorii de încadrare a unităților de cazare și de alimentație publică ;

-nerespectarea drepturilor turiștilor .

b) când în activitățile desfășurate de organele proprii ale Autorității Naționale pentru Turism (ANT) se constată:

-comercializarea mărfurilor sau prestarea serviciilor fără elementele de identificare ;

-prezentarea prin publicitate a altor valori ale parametrilor ce caracterizează produsele sau serviciile , decât cele efectiv realizate ;

-producerea sau comercializarea mărfurilor sau prestarea serviciilor cu abateri calitative potențial periculoase pentru viața sau sănătatea consumatorilor ori cu deficiențe care afectează interesele legitime ale consumatorilor;

-păstrarea , depozitarea , sau transportul produselor în condiții care nu asigură calitatea acestora și care pot pune în pericol viața , sănătatea sau securitatea consumatorilor .

6)Procedura de colaborare cu Direcția de Sănătate Publică și Ministerul Sănătății

Declanșarea unor acțiuni comune de control între A.N.P.C. și Direcția de Sănătate Publică , respectiv între oficiile județene pentru protecția consumatorilor și direcțiile județene de sănătate publică , se poate produce atunci când:

a) Direcția de Sănătate Publică , prin acțiunile proprii sau în urma unor reclamații de la consumatori , constată:

-comercializarea sau utilizarea de produse alimentare la care sunt prezumții de falsificare;

-comercializarea de produse alimentare sau prestarea de servicii de alimentație publică cu deficiențe calitative , de natură a afecta interesele consumatorilor;

-comercializarea de produse alimentare ori prestarea de servicii de alimentație publică fără elementele de identificare sau caracterizare .

b) A.N.P.C. , prin acțiunile proprii de supraveghere pe piață sau în urma unor reclamații de la consumatori constată :

-produse alimentare care încorporează aditivi care nu au avizul Ministerului Sănătății sau depășesc limitele stabilite prin normele Ministerului Sănătății;

-comercializarea de produse alimentare ori prestarea de servicii de alimentație publică în condiții în care pun în pericol viața sau sănătatea consumatorilor;

-comercializarea sau utilizarea de produse alimentare la care sunt prezumții de impurificare cu substanțe dăunătoare sănătății sau vieții consumatorilor (pesticide , conservanți , metale grele , etc.) depășind limitele maxime avizate de Ministerul Sănătății.

Cele două organe mai colaborează la:

-elaborarea sau îmbunătățirea de reglementări în domeniul protecției consumatorilor ;

-efectuarea de studii în legătură cu cauzele care au generat sau au favorizat încălcări ale dispozițiilor legale privind protecția vieții , sănătății și securității consumatorilor ;

-informarea consumatorilor asupra caracteristicilor esențiale ale produselor alimentare și băuturilor astfel încât aceștia să fie în măsură să le utilizeze corect , în deplină securitate , potrivit destinației acestora.

7)Procedura de colaborare cu Inspecția Națională de Farmacie

Situațiile care pot declanșa desfășurarea acțiunilor comune ale A.N.P.C. și Inspecției Naționale de Farmacie sunt:

-lipsa elementelor de identificare-caracterizare a instrucțiunilor de folosire(prospecte) și a documentelor de însoțire la produsele farmaceutice și parafarmaceutice;

-vânzarea în locuri neautorizate a medicamentelor și a altor produse de uz uman (dietetice , cosmetice , parafarmaceutice , stomatologice );

-prepararea și/sau comercializarea altor produse în afara celor aprobate de Ministerul Sănătății pentru a circula pe teritoriul țării ;

-falsificarea produselor care fac obiectul acestei proceduri de colaborare ;

-comercializarea unor produse cu termen de valabilitate expirat;

-păstrarea , depozitarea sau transportul produselor destinate comercializării în condiții care nu asigură calitatea acestora , dacă în acest fel se pune în pericol viața , sănătatea și securitatea consumatorilor ;

-comercializarea de produse asupra cărora există prezumția de degradare a calității , ce poate afecta viața , sănătatea și securitatea consumatorilor ;

-prezentarea , prin publicitate , a altor valori ale parametrilor ce caracterizează produsele sau serviciile (farmaceutice , cosmetice ) decât cele efectiv realizate.

8)Procedura de colaborare cu Autoritatea Sanitară Veterinară și pentru Siguranța

Alimentelor

Obiectivele colaborării sunt axate pe:

-elaborarea sau reactualizarea unor reglementări specifice din domeniul protecției consumatorilor ;

-efectuarea de studii și cercetări asupra cauzelor care au generat sau au favorizat încălcări ale prevederilor legale privind calitatea și salubritatea alimentelor de origine animală ;

-informarea reciprocă în cazul unor reclamații sau sesizări din partea consumatorilor , privind falsificările de produse precum și a altor situații necorespunzătoare constatate ;

-desfășurarea de acțiuni de control în echipe mixte în piețe , târguri , oboare și în marile complexe comerciale alimentare .

La solicitarea reprezentanților oficiilor județene pentru protecția consumatorilor , se pot trimite laboratoarelor sanitare veterniare de stat probe de produse pentru examinare.

Un alt aspect foarte important al colaborării este acela că toate confiscările și sechestrările de produse alimentare , de origine animală , necorespunzătoare calitativ se face numai de către autoritățile sanitar-veterinare.

9)Procedura de colaborare cu Direcția Fitosanitară

Colaborarea dintre A.N.P.C. și Direcția Fitosanitară se materializează în realizarea de acțiuni comune atunci când în activitățile de supraveghere pe piață sau în urma reclamațiilor de la consumatori se constată :

-comercializarea unor produse de origine vegetală (legume, fructe , semințe , etc. ) destinate consumului , cu urme vizibile de pesticide , îngrășăminte , atac de boli sau dăunători , ce pot afecta viața , sănătatea sau interesele consumatorilor;

-comercializarea unor produse de origine vegetală , destinate însămânțării sau înmulțirii , care nu corespund condițiilor minime de calitate ;

-prestarea unor tehnici de protecția plantelor (tratamente , stropiri , etc. ) de calitate necorespunzătoare nerespectându-se prevederile din norme și care pot afecta viața , sănătatea ori interesele consumatorilor;

-comercializarea și utilizarea unor produse de origine vegetală pentru care există prezumția depășirii limitelor maxime admise de substanțe chimice , toxice pentru sănătatea consumatorilor ;

-folosirea de ambalaje , pentru produsele de uz fitosanitar , neavizate sau fără elementele de identificare și caracterizare prevăzute de actele normative în vigoare.

10)Procedura de colaborare cu inspectoratele teritoriale pentru calitatea semințelor

și a materialului săditor

Declanșarea de acțiuni comune ale A.N.P.C. cu aceste servicii publice deconcentrate poate avea loc în următoarele situații ,constatate de cele două organe cu ocazia controalelor întreprinse pe piață sau în urma reclamațiilor din partea consumatorilor:

-transportul sau comercializarea de produse de origine vegetală(semințe și material săditor) care nu sunt însoțite de documente de calitate sau a căror calitate nu corespunde documentelor de certificare și de analiză a calității ,emise de inspectoratele județene pentru calitatea semințelor și a materialului săditor ori de laboratorul central pentru controlul calității semințelor;

-comercializarea semințelor și a materialului săditor fără elementele de identificare-caracterizare prevăzute de actele normative în vigoare ;

-prestarea de servicii în procesul de producere a semințelor și a materialului săditor , de transport și de comercializare a acestora de calitate necorespunzătoare care pot afecta interesele consumatorilor.

Cele două organe trebuie să-și acorde sprijin reciproc și în punctele vamale sau de frontieră ,la solicitarea uneia din părți.

Probele prelevate din produsele verificate se vor analiza în laboratoarele inspecțiilor teritoriale pentru calitatea semințelor și a materialului săditor ori în Laboratorul Central pentru Controlul Calității Semințelor și a Materialului Săditor.

11)Procedura de colaborare cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului

Colaborarea dintre acest organ și A.N.P.C. se realizează cu deosebit succes îndeosebi la nivel teritorial ,unde organele de control din cadrul acestor agenții teritoriale (Garda de Mediu), desfășoară acțiuni comune cu organele teritoriale ale A.N.P.C. , sub directa coordonare a prefecților.

Acțiuni comune se pot declanșa atunci când:

a) organele A.N.P.C. constată :

-comercializarea de produse care pot afecta mediul înconjurător ;

-prestarea de servicii către populație , în care se utilizează produse sau rezultă reziduuri care poluează mediul înconjurător;

-comercializarea de produse sau utilizarea acestora pentru prestarea serviciilor către populație care,datorită conținutului de substanțe dăunătoare ,provenite din poluarea mediului , pot afecta viața , sănătatea sau securitatea consumatorilor.

b) organele de protecția mediului constată:

-cazuri de poluare a mediului care pot conduce la realizarea de produse sau prestarea de servicii în zona respectivă ,care pot deveni periculoase pentru viața,sănătatea sau securitatea consumatorilor;

-cazuri în care se depistează substanțe poluante ,rezultate în urma efectuării incorecte a unor servicii către populație.

În afara acestor cazuri,cele două organe pot desfășura în colaborare și alte acțiuni programate ,pe baza unor tematici sau obiective puse de acord de ambele părți.

12)Procedura de colaborare cu Inspectoratul de Stat în Construcții

Potrivit acestei proceduri de colaborare , Inspectoratul de Stat în Construcții și A.N.P.C. se informează reciproc cu privire la cazurile constatate pe piață ce vizează nerespectarea drepturilor și intereselor legitime ale consumatorilor .

Aprecierea fenomenelor negative se face ținând seama de documentele tehnice normative în construcții referitoare la exigențele de performanță ale construcțiilor și serviciilor din acest domeniu , valabile la data producerii fenomenului analizat , precum și de legislația privind protecția consumatorilor .

Declanșarea de acțiuni comune de control poate avea loc în special atunci când pe piață sunt depistate fenomene negative care pot constitui un pericol pentru viața , sănătatea sau securitatea consumatorilor ori care prejudiciază interesele legitime ale acestora , atât în proiectarea , execuția , exploatarea sau postutilizarea construcțiilor , cât și în efectuarea serviciilor în acest domeniu .

13)Procedura de colaborare cu R.A.R. (Registrul Auto Roman )

În vederea punerii în practică a prevederilor procedurii de colaborare , prioritar este schimbul de informații între cele două organe , astfel ca R.A.R. este obligat să furnizeze către A.N.P.C. următoarele informații :

-cazuri de accidente de circulație datorate unor deficiențe calitative sau stării tehnice necorespunzătoare ale vehiculelor rutiere sau echipamentelor acestora ;

-exemple de agenți economici care au comercializat și /sau utilizat autovehicule sau piese de schimb care nu se încadrează în prevederile standardelor obligatorii de siguranță , cu deficiențe calitative , neomologate , potențial periculoase pentru circulația pe drumurile publice ;

-exemple de agenți economici prestatori de service auto care nu respectă tehnologiile și prescripțiile tehnice pentru efectuarea acestor lucrări .

Declanșarea de acțiuni comune ale celor două organe poate avea loc atunci când :

a) organele de protecția consumatorilor constată :

-comercializarea sau utilizarea de echipamente sau piese de schimb precum și a autovehiculelor și remorcilor neomologate conform normelor ;

-prestarea serviciilor de reparații auto în condiții care nu asigură calitatea acestora , punându-se în pericol siguranța circulatiei și protecția mediului ;

-comercializarea sau utilizarea unor piese , subansambluri , echipamente auto , cu deficiențe calitative care pun în pericol siguranța circulației și protecția mediului ;

-produse sau servicii auto asupra cărora există prezumții de falsificare .

b) organele R.A.R. constată :

-agenți economici care comercializează echipamente sau piese de schimb auto pentru populație , fără elemente de indentificare-caracterizare și documente de însoțire referitoare la calitate ;

-utilizarea unor piese , subansambluri , echipamente auto la care s-au constatat abateri calitative de natură a afecta viața , sănătatea sau securitatea consumatorilor .

14)Procedura de colaborare cu corpurile de control comercial ale primăriilor și

consiliilor județene

Colaborarea între A.N.P.C. și aceste corpuri de control comercial vizează în principal:

-schimbul de informații ;

-elaborarea de reglementări specifice ;

-efectuarea de studii în legătură cu cauzele care au generat sau au favorizat încălcări ale dispozițiilor legale ;

-informarea și educarea consumatorilor cu privire la drepturile legitime ale acestora ;

-organizarea de acțiuni comune .

Acțiuni comune se pot declanșa atunci când :

a) organele A.N.P.C. constată :

-comercializarea de produse fără documente de însoțire/de proveniență a mărfii

-vânzarea cu lipsă la cântar sau la măsurătoare ;

-falsificarea ori substituirea de produse și expunerea lor la vânzare cu bună stiință ;

-vânzarea ambulantă a oricăror mărfuri în alte locuri decât cele autorizate de primării sau consilii județene .

b) corpurile de control comercial constată :

-comercializarea produselor sau prestarea serviciilor fără elementele de identificare prevăzute de legislația protecției consumatorilor ;

-produse sau servicii asupra cărora există prezumții de falsificare ;

-producerea sau comercializarea produselor sau prestarea serviciilor cu abateri calitative potențial periculoase pentru viața , sănătatea sau securitatea consumatorilor ;

-păstrarea , depozitarea , sau transportul produselor destinate comercializării în condiții care nu asigură calitatea acestora , dacă în acest fel se pune în pericol viața , sănătatea sau securitatea consumatorilor .

15)Colaborarea cu Consiliul Concurenței și Inspectoratele de Concurență

Colaborarea A.N.P.C. cu acest organ și structurile sale teritoriale nu este reglementată la nivel de act normativ , între aceste două organe existând doar un protocol de colaborare , încheiat la nivel central .

În baza acestui protocol , cele două organe participă activ la schimbul de informații, organizează și desfășoară acțiuni comune de control , la nivel de județ și sub directa coordonare a Instituției Prefectului .

Punctul de convergență între activitatea celor două organe este dat de prevenirea , combaterea și sancționarea practicilor anticoncurențiale ce au ca efect prejudicierea consumatorilor și unele nereguli rezultate din practicile monopoliste , abuzive , ce afectează interesele consumatorilor.

CAP III –CONTROLUL PE PIAȚĂ AL PRODUSELOR ȘI SERVICIILOR –COMPONENTĂ DE BAZĂ A ACTIVITĂȚII A.N.P.C.

1) Considerații generale privind cadrul legislativ și procedura de control pe piață a calității produselor și serviciilor

Procedurile de control ale A.N.P.C. stabilesc condițiile și modalitățile de efectuare a supravegherii calității produselor și serviciilor destinate populației , pentru aplicarea prevederilor O.G. nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor (republicată cu modificările și completările ulterioare ) și a celorlalte acte normative din domeniul protecției consumatorilor .

Procedurile stabilesc reguli generale și modul de operare pentru verificarea respectării de către agenții economici a conformității produselor și serviciilor cu cerințele generale de securitate , inclusiv evaluarea riscurilor , cu normele și normativele tehnice ; verificarea modului de comercializare a produselor / prestare a serviciilor , inclusiv dacă se respectă drepturile și interesele legitime ale consumatorilor și dispunerea măsurilor care se impun potrivit legii.

Pentru aplicarea cadrului legislativ din domeniul protecției consumatorilor , A.N.P.C. dispune de următoarele proceduri de control:

-Procedura-cadru de supraveghere a calității produselor și serviciilor în vederea protecției consumatorilor.1)

-Procedura generală internă de control a A.N.P.C.-privind respectarea de către producători și distribuitori a dispozițiilor privind securitatea generală a produselor , inclusiv evaluarea riscurilor ;

-Procedura controalelor de conformitate cu reglementările referitoare la securitatea produselor în cazul produselor de import 2) ;

-Procedura conexă –de supraveghere , în unitățile vamale , a calității produselor din import , în vederea protecției consumatorilor1);

-Procedura de control a producătorilor de alcool și băuturi alcoolice spirtoase 2)

-Procedura cadru –privind cercetarea și rezolvarea sesizărilor și reclamațiilor primite direct de la persoanele fizice sau prin asociațiile pentru protecția consumatorilor , referitoare la calitatea produselor și serviciilor 3)

Controlul efectiv începe odată cu prezentarea legitimației de serviciu , de către fiecare membru al echipei de control , unui angajat al agentului economic cu care se stabilește prima legătură . Ar fi de preferat să se ia legătura cu conducerea agentului economic .

După declinarea identității , fiecare membru al echipei de inspecție își va fixa la loc vizibil ecusonul pentru asigurarea identificabilității sale .

În prealabil , pentru a-și forma o părere obiectivă asupra comportării angajaților față de consumatori , sau a modului de operare al angajaților , membrii echipei de inspecție sunt îndreptățiți , înainte de a se legitima , să se pună în postura de consumator , punând întrebări personalului , exprimându-și dorința de a achiziționa o marfă sau chiar achiziționând-o în calitatea de simpli cumpărători .

Toate informațiile pertinente sau relevante adunate de inspectori pe aceste căi pot fi exploatate ca argumente și dovezi suplimentare , prin înscrierea lor în procesul verbal de constatare .

După legitimarea și fixarea ecusonului , coordonatorul echipei de inspecție va solicita angajatului , dacă este cazul , punerea în contact cu un reprezentant al agentului economic , care deține funcție de conducere , sau decizie la fața locului și va solicita registrul unic de control.

Dacă într-o perioadă de timp rezonabilă nu este posibilă stabilirea contactului la nivelul necesar , coordonatorul echipei de inspecție este abilitat să lase , sub semnătură de primire , o invitație la sediul instituției pentru prezentarea reprezentantului solicitat .

În această situație , orice probă găsită la fața locului , poate fi sigilată de echipa de inspectori și dată în păstrare persoanei care semnează pentru primirea invitației .

Invitația se completează în două exemplare , din care unul pentru angajatul agentului economic .

Neprezentarea celui invitat sau a împuternicitului său , fără solicitarea prealabil scrisă sau telefonică a altui termen , va fi considerată circumstanță agravantă în derularea ulterioară a inspecției , fiind totodată un criteriu de plecare a unor nivele superioare de sancțiuni cu excepția unor situații obiective.

Atunci când unitatea inspectată coincide cu sediul administrativ al firmei sau se află în imediata apropiere , precum și atunci când agentul economic deține în teritoriu un număr mare de unități comerciale sau prestatoare de servicii , dintre care se vor inspecta două sau mai multe , echipa de inspectori se va prezenta înainte de începerea acțiunii la conducerea firmei , solicitând asistarea de către un împuternicit al agentului economic .

Imediat ce s-a luat legătura cu reprezentantul autorizat al agentului economic , echipa de inspecție va prezenta acestuia scopul acțiunii și legislația în baza căreia se efectuează controlul.

Cu privire la condițiile în care se va desfășura controlul se va întreba reprezentantul agentului economic dacă dorește sau nu să întrerupă activitatea de vânzare pe perioada controlului (să închidă unitatea ).

În situatia în care controlul se desfășoară în paralel cu vânzarea produselor , echipa de inspecție nu va comenta și nu va face publice constatările în fața consumatorilor .

De buna pregătire a activităților de control depind și rezultatele acestora . Pregătirea acțiunilor de control presupune1) :

-Documentarea echipei de inspectori pentru cunoașterea și însușirea cadrului legislativ necesar desfășurării acțiunii și după caz , a standardelor obligatorii specifice produselor sau serviciilor care fac obiectul acțiunii de control , a tematicelor și procedurilor specifice etc.

-Întocmirea unei tematici pentru acțiunile stabilite pe plan local , consultând reglementările specifice în vigoare , procedurile și alte materiale documentare în domeniu.

-Culegerea informațiilor cu privire la agenții economici ce urmează a fi controlați ; în situația în care agenții economici au mai fost controlați se va face o documentare asupra problemelor constatate anterior și măsurilor stabilite .

-Stabilirea modului de colaborare cu celelalte organe ale administrației publice cu atribuții specifice în domeniul protecției consumatorilor ;

-Analizarea aspectelor cuprinse în fișele de sesizări și reclamații ale consumatorilor și consultarea procedurii cadru privind cercetarea și rezolvarea sesizărilor și reclamațiilor .

-Stabilirea detaliilor privind modul de deplasare (transport în comun , transport prin CFR sau cu autoturismul etc. ) la agenții economici .

-Pregătirea materialelor și ustensilelor necesare desfășurării acțiunii de control verificându-se dacă inspectorii au asupra lor cel puțin :

-document de identitate ;

-legitimația de serviciu vizată la zi ;

-ecusonul de inspecție ;

-delegația de serviciu ;

-formularele tipizate de procese verbale ;

-pungi de plastic și sigilii pentru prelevări de probe ;

-fișa de sesizare sau reclamații ;

-acte normative , standarde , proceduri , etc.

Toate informațiile privind stabilirea obiectivelor , programarea acestora și pregătirea propriu-zisă a acțiunilor de control sunt strict confidențiale , atât pentru corpul de inspectori cât și pentru ceilalți salariați ai oficiului .

Personalul împuternicit cu controlul pe piață are drept de acces în locurile în care se produc , se comercializează , se conservă , se transportă și se depozitează produsele sau se prestează serviciile.

Dacă locurile respective sunt utilizate și ca locuințe , iar producătorul sau prestatorul de servicii refuză accesul inspectorului împuternicit , se va solicita sprijinul sau , după caz , participarea la control , a organelor de poliție .

Organele de control au dreptul să consulte documentele , înregistrările pe calculator sau alte aparate necesare pentru îndeplinirea misiunilor lor (documente tehnice sau comerciale referitoare la fabricație , la compoziția produsului sau la sfera de întindere a serviciului etc). Organele de control pot ridica pe bază de proces-verbal documente.

Acestea pot fi folosite în afara sediului agentului economic inspectat , fie cu titlu de probe sau măsură de siguranță , până la închiderea acțiunii , în cazul în care se constată încălcări ale reglementărilor legale în domeniul protecției consumatorilor . Dacă datele sunt înregistrate pe calculator , se va solicita redactarea lor într-o formă care să permită preluarea lor .

Evaluarea conformității produselor de către organele de control ale A.N.P.C. , se face în raport cu cerințele esențiale de securitate din standardele naționale obligatorii care transpun standarde europene a căror referință este publicată în Monitorul Oficial al Comunităților Europene .

În lipsa standardelor , conformitatea unor produse cu cerința securității generale a produselor , poate fi evaluată luându-se în considerare , dacă există :1)

a) standardele naționale neobligatorii care transpun standarde europene relevante , altele decât cele din reglementările naționale ale României ori ale unui stat membru al Uniunii Europene pe teritoriul căruia este comercializat ;

b) standardele stabilite în statul în care este comercializat produsul ;

c) orientările în domeniul evaluării securității produselor ;

d) codurile de bune practici în materie de securitate a produselor , în vigoare în sectorul respectiv;

e) stadiul prezent al cunostințelor stiințifice și /sau tehnice ;

f) asteptările rezonabile ale consumatorilor referitoare la securitatea generală a produselor .

În vederea evaluării riscului sunt necesare luarea în considerare a următoarelor :

-identificarea riscului ;

-natura riscului ;

-cauza riscului ;

-cantitatea produselor cu risc aflate pe piață ;

-cantitatea produselor cu risc aflate la consumatori ;

-mărimea și gravitatea prejudiciilor care pot rezulta ;

-categoria de consumatori care poate fi afectată .

În funcție de aceste aspecte se evaluează dacă nivelul de risc este sau nu acceptabil pentru consumatori și se stabilesc măsurile corective necesare .

Dacă riscul este considerat grav , se izolează stocurile de produse cu risc , colaborându-se , după caz , cu producătorii și distribuitorii pentru modalitatea de informare a consumatorilor , returnarea , retragerea , modificarea , sau distrugerea produselor afectate .

În cazurile în care există prezumții că unele produse ar putea fi periculoase pentru viața , sănătatea sau securitatea consumatorilor și care nu pot fi dovedite fără testări /încercări în laboratoare autorizate , se procedează la prelevarea de probe ( eșantioane ) 1).

O prelevare implică , de regulă , trei eșantioane identificabile oricând , în afara cazurilor când natura produselor sau cantitatea lor nu permite prelevarea decât a unui singur eșantion . Din aceste eșantioane , unul este destinat verificării în laboratorul de încercări , al doilea este destinat păstrării în laborator ca probă-martor , iar al treilea -păstrării de către deținătorul produselor , de asemenea , ca probă-martor .

Mărimea eșantioanelor , modul de prelevare , ambalare , transport și păstrare a acestora trebuie să fie în conformitate cu standardele sau normele de produs și cu metodele de încercări ale laboratoarelor autorizate . Mărimea eșantioanelor și parametrii calității care vor fi verificați în laborator , se menționează în procesul-verbal de constatare-contravenție .

Principalele obiective ale controlului avute în vedere de organele de control ale A.N.P.C. se referă la :

a) identitatea mărfurilor și serviciilor , existența și corectitudinea elementelor de identificare -caracterizare ;

b) existența și valabilitatea documentelor de însoțire a mărfurilor , cu referiri la standarde și norme de produs , la certificarea conformității , garanției , instrucțiunii de utilizare (declarații de conformitate , cărți tehnice , certificate de garanție etc ) ;

c) modul de ambalare , etichetare , marcare , conservare , depozitare , transport , manipulare a produselor în conformitate cu cerințele specifice și reglementările legale;

d) existența și încadrarea în termenul de valabilitate sau data durabilității minimale;

e) conformitatea caracteristicilor calitative ale produselor și serviciilor cu cele declarate de producator sau prestator (înscrise pe etichete , pe ambalaje sau în documentele însoțitoare ) ori cu publicitatea făcută ;

f) dacă prețurile și tarifele sunt afișate în mod vizibil și într-o formă neechivocă , ușor de citit ;

g) existența și conformitatea informațiilor obligatorii referitoare la serviciile prestate ;

h) existența autorizațiilor de funcționare ;

i) condițiile igienico-sanitare ;

j) efectul asupra altor produse , în cazul în care utilizarea unui produs cu alte produse poate fi previzibilă ;

k) categoriile de consumatori expuse riscului.

Limitarea sau prevenirea consecințelor neconformității produselor sau serviciilor se pot realiza prin acțiuni desfășurate la :

-producători ;

-distribuitori ;

-prestatori de servicii ;

-în unitățile vamale .

2.Controlul pe piață la producători și distribuitori

A.Controlul la producători

Efectuarea controlului la producători se impune după caz , în următoarele situații1):

a) lipsa de informare , informarea incorectă sau în alte limbi decât limba română privind riscurile pe care produsele le-ar putea prezenta ;

b) existența unor reclamații ale consumatorilor cu privire la securitatea produselor intrate pe piață ;

c) prezentarea , prin orice mijloace , a unor afirmații și indicații care nu sunt conforme cu parametrii de securitate ai produselor ;

d) neasigurarea documentelor însoțitoare , cărți tehnice ori instrucțiuni care să cuprindă referiri la securitatea sau conformitatea produselor ;

e) livrarea pe piață a unor produse la care inspectorii au constatat nerespectarea condițiilor generale de securitate ;

f) lipsa efectuării testării produselor ;

În cadrul acțiunilor de control , inspectorii A.N.P.C. verifică , în principal , după caz , respectarea obligațiilor privind :

a) deținerea și legalitatea documentelor de autorizare ;

b) deținerea documentelor de testare sau a altor documente ce atestă conformitatea;

c) existența specificațiilor tehnice de realizare a produsului ;

d) asigurarea executării analizelor și încercărilor ;

e) securitatea materiilor prime utilizate la fabricarea produsului ;

f) identificarea loturilor ca unitate separată ;

g) funcționarea utilajelor sau a aparaturii de măsură și control care au legătură cu securitatea produsului ;

h) asigurarea condițiilor de igienă ;

i) mențiunile privind riscul din documentele însoțitoare ;

j) înscrierea corectă a termenului de valabilitate , ori a datei durabilității minimale ;

k) transmiterea informațiilor către A.N.P.C. și consumatori , care să permită o identificare precisă a produsului și o descriere completă a riscului ;

l) oprirea livrărilor și retragerea din distribuție și returnarea de la consumatori a produsului ;

m) soluționarea sesizărilor și reclamațiilor consumatorilor cu privire la securitatea produselor .

O altă modalitate de control a producătorilor sau inspectorilor are loc cu ocazia extinderii controalelor către aceștia , pornind de la cele constatate la distribuitori în situațiile în care se constată comercializarea de produse sau prestarea de servicii care 1) :

-au constituit , datorită deficiențelor , cauza vătămării sănătății sau vieții consumatorilor , constatare rezultată din documentele oficiale emise de instituții sau organe de specialitate ;

-pun în pericol viața sau sănătatea consumatorilor ca urmare a unor abateri calitative ;

-constituie falsificări sau substituiri ;

-au beneficiat de o publicitate comercială cu continut de afirmații false care , inducând în eroare consumatorii , pot dăuna sănătății sau vieții acestora ;

-nu au certificarea de conformitate cu standardele române obligatorii referitoare la protecția vieții , sănătății sau securității consumatorilor ;

-nu au asigurate activități de service și piesele de schimb necesare întreținerii sau reparării pe toată durata medie de utilizare a produsului , stabilită în documentele tehnice sau declarată de către producători ori convenite de părți ;

-nu au fost remediate în termenul stabilit sau au fost remediate necorespunzător .

O particularitate deosebită o prezintă controlul producătorilor de alcool și băuturi alcoolice spirtoase 1) . În aceste cazuri , controlul se efectuează în echipe mixte de control, formate din reprezentanți ai :

-Ministerul Finanțelor Publice ;

-Ministerul Agriculturii , Apelor , Pădurilor și Protecției Mediului ;

-Ministerul de Interne ;

-Ministerul Sănătății ;

-A.N.P.C. ;

-asociațiilor patronale din ramura alcoolului și băuturilor alcoolice .

Aceste echipe mixte verifică în principal :

-existența licențelor de fabricație ;

-deținerea atestatelor de comercializare ( pentru comerț en-gros ) ;

-respectarea prevederilor legale privind protecția consumatorilor ;

-respectarea normelor sanitare , de avizare , de autorizare a funcționării ;

-respectarea normelor fiscale ;

-respectarea normelor de comerț .

B. Controlul la distribuitori

Efectuarea controlului la distribuitori , se impune de regulă , în următoarele situații:

a) existența unor reclamații cu privire la securitatea produselor intrate pe piață ;

b) prezentarea prin orice mijloace a unor afirmații care nu sunt conforme cu parametrii de securitate ai produsului ;

c) neasigurarea documentelor însoțitoare ale produsului ;

d) livrarea pe piață a unor produse la care inspectorii au constatat nerespectarea condițiilor generale de securitate ;

e) distribuirea către consumatori a produselor cu termene de valabillitate depășite , respectiv cu date ale durabilității minimale depășite .

În cadrul acțiunilor de control , pentru evaluarea riscului , inspectorii vor verifica , în principal , după caz , respectarea obligațiilor privind :

a) deținerea și legalitatea documentelor de autorizare ;

b) asigurarea documentelor pentru determinarea originii produselor ;

c) condițiile igienico-sanitare la manipularea , ambalarea , depozitarea , și transportul produsului ;

d) condițiile impuse de producător pe etichetă , ambalaj sau în documentele însoțitoare ale produsului ;

e) distribuirea produselor în cadrul termenului de valabilitate , respectiv a datei durabilității minimale ;

f) transmiterea informațiilor către autoritatea competentă și producători , care să permită o identificare precisă a produsului și o descriere completă a riscului ;

g) oprirea livrărilor și acordarea sprijinului în realizarea măsurilor privind retragerea din distribuție și returnarea de la consumatori a produsului cu risc sau periculos ;

h) soluționarea sesizărilor și reclamațiilor consumatorilor cu privire la securitatea produselor .

3.Controlul pe piață la prestatorii de servicii

Potrivit Anexei nr. 1 la Procedura -Cadru privind supravegherea pe piață a produselor și serviciilor , în vederea protecției consumatorilor 1), sunt supuse controlului A.N.P.C. următoarele categorii de servicii :

a) prestații tehnice asupra produselor :

-electronice ;

-electrotehnice ;

-mecanice ;

-chimice ;

-textile , pielărie etc.

b) prestații pentru persoane :

-turism ;

-hoteluri ;

-alimentație publică ;

-divertisment ;

-frizerie-coafură etc ;

c) servicii publice :

-transport în comun ;

-alimentarea cu apă ;

-furnizare energie electrică , energie termică ;

-servicii de poștă , telecomunicații ;

-salubritate etc.

Având în vedere că , în domeniul prestărilor de servicii , caracteristica dominantă este diversitatea , iar deficiențele sunt specifice fiecărui tip de serviciu , controlul se efectuează în conformitate cu procedurile de lucru ( specifice ) și cu problematica cuprinsă în tematicile acțiunilor organizate la nivel central sau local .

Echipa de inspecție trebuie să aibă în vedere următorii factori , care influențează , în general , calitatea serviciilor :

a) factorii tehnici și tehnologici legați de baza materială a serviciului , de procesul realizării lui în sine ;

b) pregătirea și experiența personalului în practicarea serviciilor ;

c) materiile prime , materialele și componentele utilizate în servicii ;

d) organizarea și conducerea procesului de “ service “ ;

e) corectitudinea și promptitudinea oferite consumatorilor de servicii ;

f) factori legați de concurența sau monopol în domeniul serviciilor de un anumit gen 1)

Având în vedere multitudinea și specificul parametrilor cuantificabili și /sau necuantificabili ai calității serviciilor , se impune ca în acest domeniu să acționeze inspectori cu vastă experiență , iar declanșarea controalelor să se facă numai după o documentare temeinică și o pregătire riguroasă a acțiunilor .

În cazul serviciilor care pot pune în pericol viața , sănătatea sau securitatea consumatorilor , în afară de aspectele formale și de conformitate calitativă este obligatorie verificarea asigurării condițiilor igienico-sanitare , a materiilor prime , materialelor , aparaturii sau utilajelor folosite în prestarea serviciilor .

În cazul serviciilor care nu pot pune în pericol viața , sănătatea sau securitatea consumatorilor ( servicii bancare , de asigurări , poștă , telecomunicații , croitorie etc. ) controalele trebuie să urmărească , în esență , gradul în care acestea corespund declarațiilor de conformitate ori reclame și satisfac interesele legitime ale consumatorilor.2)

În toate cazurile enumerate mai sus , controlul exercitat de organele A.N.P.C. nu trebuie să se limiteze la inspectarea propriu-zisă a serviciului ci trebuie să cuprindă și modalitatea efectivă de prestare a acestuia . Sub aspectul informațiilor care trebuie oferite consumatorilor , organul de control trebuie să verifice dacă acestea cuprind :

-categoria calitativă a serviciului ;

-timpul de realizare ;

-termenul de garanție ;

-tarifele și dacă acestea sunt afișate în mod vizibil ;

-riscurile previzibile ;

-declarații de conformitate (după caz )3)

4.Controlul în unitățile vamale

Controlul efectuat de organele A.N.P.C. în cadrul unităților vamale (de interior sau a celor de frontieră ) , reprezintă o componentă importantă a activității de control a A.N.P.C. , având ca principal scop prevenirea dispersiei în teritoriu a produselor periculoase neconforme calitativ .

Cadrul normativ pe care-l au la dispoziție inspectorii A.N.P.C. se compune din :

-Procedura conexă de supraveghere în unitățile vamale a calității produselor din import , în vederea protecției consumatorilor1) ;

-Procedura de colaborare între OPC și Direcția Generală a Vămilor2) ;

-Procedura-cadru de supraveghere a produselor și serviciilor 3) ;

Norma Metodologică de aplicare a HG nr 340/1992 , modificată și completată prin HG nr 437/1992-privind importul produselor și mărfurilor periculoase pentru sănătatea populației și pentru mediul înconjurător ;

-Procedura generală internă de control a A.N.P.C. privind evaluarea securității generale a produselor ;

-Procedura de control instituită prin HG nr 409/2002 -privind controalele de conformitate cu reglementările referitoare la securitatea produselor , în cazul produselor de import ;

-Procedura de control în vamă a mărfurilor importate -aprobată prin HG nr. 788/2001

-Protocoalele de colaborare încheiate de fiecare oficiu județean pentru protecția consumatorilor cu organele vamale care se află în circumscripția lor teritorială .

Potrivit procedurii generale interne de control a A.N.P.C. , acțiunile de control în unitățile vamale se efectuează în procesul de vămuire după desigilarea mijloacelor de transport de către organele vamale și numai la produsele la care s-au depus declarații vamale de import în regim definitiv .

Inspectarea produselor și , după caz , prelevarea eșantioanelor se efectuează în prezența organelor vamale . În cadrul acestor acțiuni se urmăresc , în principal , următoarele:

a) existența și corectitudinea documentelor de însoțire referitoare la securitatea produselor ;

b) verificarea etichetei , ambalajului sau a altor documente de însoțire , pentru informarea corectă și completă a consumatorilor privind riscurile ;

c)încadrarea în termenul de valabilitate sau data durabilității minimale declarate ;

d) modul de ambalare , conservare și transport în conformitate cu cernițele tehnice specifice și reglementările legale în vigoare ;

e) examinarea prin observare și raționament .

Măsurile ce pot fi luate de către inspectori cu ocazia acțiunilor de control desfășurate în unitățile vamale , în cazurile în care produsele :

a) nu prezintă abateri de la prevederile legislației privind conformitatea produsului cu cerințele generale de securitate – se consemnează acest fapt prin procesul verbal de constatare , un exemplar depunându-se la unitatea vamală ;

b) prezintă neconformități privind securitatea produsului -un exemplar din procesul verbal de constatare-contravenție prin care se interzice distribuția , se predă organelor vamale , pentru luarea măsurilor în consecință , potrivit protocolului de colaborare , sesizând, totodată , după caz , și organele administrației publice abilitate să aplice măsurile legale ;

c) prezintă prezumții de neconformități cu privire la securitatea produsului -vor fi prelevate eșantioane pentru testarea în laboratoare .

În procesul-verbal se consemnează motivarea prezumției de neconformitate și , după caz , interzicerea distribuției .

5.Controalele tematice complexe asupra unor produse /grupe de produse și

servicii

Acest tip de controale poate fi declanșat ca urmare a apariției unor neconformități de securitate a produselor ori serviciilor existente pe piață ori ca urmare a primirii de numeroase reclamații sau sesizări din partea consumatorilor privitoare la un produs , o grupă de produse sau un tip de servicii.

Controalele tematice se pot declanșa atât la inițiativa structurii centrale a A.N.P.C. cât și la inițiativa fiecărui oficiu județean pentru protecția consumatorilor în parte ( ca urmare a aspectelor specifice de pe piața din fiecare județ ).

De asemenea , controalele tematice au loc pentru implementarea acquis-ului comunitar la nivel local -prin intermediul controalelor de conformitate cu Directivele europene privind aspectele de siguranță referitoare la produsele alimentare sau nealimentare. Acestea din urmă se fac potrivit unui plan anual de implementare a acquis-ului comunitar , plan aprobat de conducerea A.N.P.C. și de Minsiterul Integrării Europene .

În toate cazurile prezentate mai sus , tematicile de control cuprind , în principal 1) :

-obiectul controlului și perioda de desfășurare ;

-organismele cu care se colaborează în desfășurarea acțiunilor de control ;

-reglementările legale și metodologiile specifice acțiunii de control ;

-categoriile de agenți economici controlați ;

-numărul de agenți economici controlați ;

-zonele teritoriale de acțiune ;

-principalele aspecte urmărite cu ocazia controlului ;

-modul de culegere , cuantificare și prezentare a informațiilor și a concluziilor

rezultate din control ;

-modul de valorificare a aspectelor relevante rezulate din control .

Prelucrarea datelor , atât la nivel central cât și la nivel local , rezultatele ca urmare a acțiunilor tematice constituie o bază pentru luarea unor măsuri corective , precum și pentru promovarea sau modificarea unor reglementări în domeniul protecției consumatorilor .

Pentru edificare vom reda mai jos câteva exemple efectuate de către organele de control ale A.N.P.C. :

– verificarea calității și a modului de comercializare pe piață al laptelui și a produselor lactate ;

– verificarea calității și a modului de comercializare a pâinii și a produselor de panificație;

-verificarea calității și a modului de comercializare a peștelui și a produselor preparate din pește ;

-verificarea calității și a modului de comercializare a produselor zaharoase ;

-verificarea calității și a modului de comercializare a băuturilor alcoolice distilate ;

-verificarea calității și a modului de comercializare a materialelor de construcții ;

-verificarea calității și a modului de comercializare a aparatelor frigorifice de uz casnic ;

-verificarea calității și a modului de comercializare a jucăriilor ;

-verificarea calității și a modului de comercializare a articolelor textile , a încălțămintei ;

-verificarea calității și a modului de comercializare a pieselor și subansamblurilor auto ;

-verificarea calității și a modului de prestare a serviciilor de telefonie fixă și mobilă ;

-verificarea calității și a modului de prestare a serviciilor de igienă și estetică personală/(frizerie , coafură , manichiură , pedichiură etc ) ;

– verificarea calității și a modului de prestare a serviciilor de transport în comun ;

– verificarea calității și a modului de prestare a serviciilor TV prin cablu etc ;

6.Controlul pe piață declanșat ca urmare a cercetării sesizărilor și reclamațiilor

consumatorilor

În conformitate cu Procedura-Cadru privind cercetarea și rezolvarea sesizărilor și reclamațiilor primite din partea consumatorilor 1), A.N.P.C. primește , direct de la persoanele fizice (consumatori de bunuri și servcii ) , ori prin asociațiile pentru protecția consumatorilor , sesizări și reclamații referitoare la calitatea produselor și serviciilor .

Sesizările și reclamațiile primite de la consumatori , constituie pentru A.N.P.C , o sursă deosebit de importantă de informații .

De regulă , la agentul economic reclamat de către consumator , se pot depista , prin extinderea controlului , și alte încălcări ale legislației protecției consumatorilor , pe lângă cele reclamate , ceea ce mărește eficiența activității de control .

Din practica A.N.P.C., reiese că circa 80% din sesizările și reclamațiile depuse de consumatori sunt întemeiate 2) .

Regulile de procedură stipulează că oficiile județene pentru protecția consumatorilor , rețin și cercetează toate sesizările și reclamațiile care au ca obiect deficiențe calitative ale produselor și serviciilor prestate , de natură a afecta viața , securitatea ori drepturile și interesele legitime ale consumatorilor .

Sesizările și reclamațiile se înregistrează în registre separate de evidență a acestora, având următorul conținut :

-nr. crt. ;

-numărul și data fișei de sesizare /reclamație ;

-numele și prenumele reclamantului ;

-denumirea produsului și/sau serviciului reclamat ;

-agentul economic reclamat ;

-deficiențe (pe scurt ) ;

-documente probatorii și produse predate ;

-pretențiile reclamantului ;

-numele si prenumele inspectorului care efectuează cercetarea ;

-semnătura de preluare a fișei de sesizare /reclamație , data preluării ;

-concluzia cercetării și măsurile stabilite ;

-numărul și data documentului care caracterizează cercetarea ;

-date despre informarea reclamantului ;

-observații .

Sesizarea sau reclamația trebuie să cuprindă toate datele referitoare la produsul sau serviciul reclamat ,necesare efectuării analizei la agentul economic reclamat , inclusiv mențiunea dacă produsul reclamat este însoțit de documente probatorii .

La analiza sesizării/reclamației pot participa și reprezentanți ai altor organe ale administrației publice cu care A.N.P.C. colaborează , în funcție de obiectul reclamației .

Directorii executivi ai oficiilor județene pentru protecția consumatorilor repartizează fișele de sesizare /reclamație în cel mai scurt timp de la primirea acestora .

Repartizarea se face către inspectorii de specialitate , care trebuie s-o instrumenteze în cel mult 30 zile , potrivit art. 8 , alin. 1 din OG nr 27/2002 -privind petițiile . În cazul depășirii justificate , termenul de 30 zile se poate prelungi cu maximum 15 zile , cu aprobarea directorului executiv și cu anunțarea reclamantului asupra acestui aspect1) .

Petițiile anonime ori cele în care nu sunt trecute datele de identificare ale reclamantului nu se iau în considerare și se clasează 2).

În situații în care petiția este primită de la o altă autoritate sau instituție publică , termenul legal de 30 zile de soluționare a acesteia începe să curgă din momentul în care această petiție este înregistrată la A.N.P.C . 3)

Echipa de inspecție însărcinată cu cercetarea și concluzionarea sesizării /reclamației este obligată să prezinte agentului economic conținutul celor sesizate /reclamate , eventual testele de laborator , constatându-se dacă acesta își însușește cele reclamate .

În situația în care agentul economic recunoaște deficiențele reclamate , explicațiile date de către acesta privind cauzele care le-au generat , precum și propriile constatări , ca urmare a verificărilor efectuate se menționează obligatoriu în procesul verbal pe care-l încheie echipa de inspecție a A.N.P.C .

În cazul în care agentul economic nu recunoaște cele reclamate , ca urmare a analizei argumentelor și dovezilor prezentate de acesta , echipa de control însărcinată cu soluționarea sesizării /reclamației procedează astfel :

a) oprește cercetarea (atunci când se consideră că reclamația este neîntemeiată , consemnându-se ,în documentul încheiat ,motivele care au stat la baza acestei concluzii);

b) expertizează tehnic produsul sau serviciul reclamat ( în cazurile în care acest lucru este posibil , eventual prin teste sau analize de laborator ). În cazurile în care rezultatele expertizei sunt concludente , cercetarea poate fi încheiată , menționându-se în procesul-verbal încheiat concluzia și măsurile ce se stabilesc în conformitate cu prevederile legale .

c) extinderea cercetării asupra produselor sau serviciilor din categoria celor reclamate existente , respectiv prestate , în momentul controlului , la agentul economic reclamat1).

Concluziile cercetării pot fi sintetizate astfel :

-sesizare/reclamație întemeiată ;

– sesizare/reclamație neîntemeiată ;

– sesizare/reclamație parțial întemeiată ;

– sesizare/reclamație nesoluționabilă ;

Concluziile cercetării , modul de soluționare a sesizărilor /reclamațiilor și măsurile stabilite se înscriu în fișa de sesizare /reclamație și în registru , menționându-se nr. și data pvcc întocmit cu această ocazie de echipa de control .

Răspunsul la reclamațiile scrise se comunică , tot în scris , reclamantului , indicându-se , pe lângă elementele mai sus menționate și temeiul legal al soluției adoptate2)

În cazul sesizărilor telefonice , răspunsul se va da , tot telefonic , neexistând în aceste cazuri obligativitatea formulării unui răspuns scris .

7.Urmărirea produselor periculoase depistate prin sistemul TRAPEX

Așa cum se precizează și în art. 6 alin. 3 din Legea nr 245 /2004 – privind securitatea generală a produselor , în România , autoritatea competentă pentru supravegherea pieței privind conformitatea produselor cu cerințele generale de securitate, constatarea contravențiilor , aplicarea sancțiunilor și stabilirea măsurilor complementare este A.N.P.C.

În privința schimbului de informații pe plan extern , A.N.P.C. este punct național de contact pentru sistemul “TRAPEX” – organism care vizează realizarea unui schimb rapid de informații privitoare la produsele cu risc grav și imediat pentru viața , sănătatea și securitatea consumatorilor , între statele central și est europene .

Din decembrie 2003 , România (și implicit A.N.P.C. ) a primit oficial , din partea Comisiei Europene confirmarea începerii procedurii de participare la sistemul de schimb rapid de informații între țările membre UE , privind produsele periculoase “RAPEX” .

Procedura de aplicare a sistemului “RAPEX” este reglementată în anexa nr 2 la Legea nr 245/2004 -privind securitatea generală a produselor .

În prezent , România funcționează în rândul sistemului “TRAPEX” acesta având secretariatul general la Budapesta .

Atunci când A.N.P.C. , prin oficiile sale județene pentru protecția consumatorilor , depistează pe piață existența unor produse periculoase , care prezintă un risc grav pentru viața , sănătatea sau securitatea consumatorilor , aceasta , ca punct național de contact pentru sistemul “TRAPEX” , trebuie să trimită către secretariatul general o notificare care trebuie să cuprindă :

-numele produsului ;

-ramura ;

-tipul/nr. Modelului ;

-tipul de energie utilizat ;

-standardele sau reglementările aplicabile ;

-dovada conformității ;

-descrierea produsului și dimensiunile ;

-fotografia produsului ;

-numele producătorului ;

-numele și adresa exportatorului ;

-zona de origine a produsului ;

-importatorul și distribuitorul produsului ;

-natura pericolului / riscului ;

-teste și rezultatele semnificative ;

-dacă s-au înregistrat accidente ;

-măsuri obligatorii luate de organele de control ale A.N.P.C. care le-au depistat pe

piață ;

-justificarea A.N.P.C. privind măsurile luate .

Dintre produsele periculoase notificate de România (prin A.N.P.C.) , în cadrul

sistemului “TRAPEX” în anul 2004 exemplificăm :

-fier de călcat “Taka Michi” ;

-râșniță de cafea “Yama Yo 830 S “ ;

-păpușă ;

-cană electrică Lux -”Kahre Makinasi “ ;

-sabie ;

-prăjitor de pâine “ Eurotec EU-5250 “ ;

-uscător de păr “ Eurotec EU-5320 “ ;

-mixer de mână “Grundik Imperial “ ;

-aparat de ras “TZS First Austria /F.A.-5678 “ ;

-lampă cu ceas -Touch Lamp “ ;

-cățel din pluș , rățușcă cu moț , puișori pufoși etc.

Referitor la produsele electrice , electrocasnice , pericolul constă în : șoc electric , aceste produse încadrându-se în clasa de protecție “0” (zero) , iar în privința jucăriilor de pluș acestea prezentau pericol de sufocare al utilizatorilor , având în vedere că puful se desprindea foarte ușor de pe corpul jucăriilor .

8.Valorificarea rezultatelor controalelor pe piață și urmărirea măsurilor stabilite prin documentele de control

A)Valorificarea rezultatelor controalelor întreprinse pe piață de O.J.P.C.-uri

Eficiența activității de protecția consumatorilor depinde , în mare măsură , și de modul în care sunt valorificate constătarile din procesele-verbale de constatare-contravenție, încheiate de către inspectorii oficiilor județene pentru protecția consumatorilor cu ocazia acțiunilor de control pe piață .

Aceasta sursă importantă de informații poate fi valorificată sub forma 1) :

-datelor statistice cu privire la evoluția indicatorilor în domeniul protecției consumatorilor;

-sintezelor –în cazul controalelor complexe referitoare la calitatea unor produse sau servicii și la impactul pe care acestea îl au asupra consumatorilor ;

-informațiilor operative cu privire la unele abateri grave de la dispozițiile legale , utile pentru informarea , cu caracter preventiv , a consumatorilor ;

-sesizărilor adresate altor organe specializate ale administrației publice locale și /sau centrale;

-popularizării prin mass-media locală și /sau centrală .

În privința raportărilor periodice la A.N.P.C. , oficiile județene pentru protecția consumatorilor , întocmesc și trimit conform sistemului informațional intern , următoarele sinteze și machete :

a)sinteza lunară a activității desfășurate de O.J.P.C. pe luna anterioară și cumulat de la începutul anului , la zi ;

În sinteză se cuprind , în principal , următoarele date și informații :

-numărul acțiunilor de control desfășurate (defalcate pe categorii de agenți economici

și pe tipuri de acțiuni de control ) ;

-procesele verbale încheiate ;

-abaterile constatate și măsurile stabilite ;

-amenzile contravenționale aplicate ;

-numărul de sesizări și reclamații și modalitatea de soluționare a acestora ;

-numărul acțiunilor de informare și educare a consumatorilor ;

-date privind numărul de inspectori .

Sinteza este însoțită de machetele de raportare cuprinzând :

-situația prelevărilor de probe ;

-situația petițiilor primite și soluționate ;

-cazurile deosebite constatate pe piață ;

-raportări produse periculoase în sistem “TRAPEX” .

b)rapoartele-sinteză privind rezultatele controalelor efectuate ca urmare a acțiunilor tematice de control ;

c)raportările operative săptămanale , conform sistemului informațional intern al A.N.P.C.

d)alte raportări și sinteze cerute de A.N.P.C. periodic ori punctual pe o anumită problemă cu caracter de urgență .

Pe langă raportările care se fac la A.N.P.C. , oficiile județene pentru protecția consumatorilor întocmesc și transmit rapoarte de activitate și la prefecturi , întrucât acestea au dublă subordonare , ca organisme deconcentrate atât față de A.N.P.C. cât și față de Instituția Prefectului .

Rapoartele către Prefectură constau , în principal , în :

-rapoarte trimestriale , semestriale și anuale de activitate ;

-rapoarte –sinteză privind rezultatele acțiunilor de control tematic ;

-rapoartele de activitate privind modul de îndeplinire a acțiunilor ce privesc controalele de conformitate cu Directivele Europene privind aspectele de siguranță ale produselor alimentare și nealimentare (acquis-ul comunitar ) .

Acestea se transmit atât lunar cât și trimestrial (la raportările trimestriale se anexează și acordul A.N.P.C. ).

O altă formă de valorificare a rezultatelor controalelor întreprinse pe piață de către oficiile județene pentru protecția consumatorilor , o reprezintă :

-sesizarea celorlalte organe ale administrației publice cu care O.J.P.C. -urile colaborează (Garda Financiara , Poliția Economică , D.S.V. , D.S.P. , Garda de Mediu , R.A.R. , etc. ) , în conformitate cu procedurile legale și cu protocoalele de colaborare existente între O.J.P.C. și aceste organe .

Sesizarea altor oficii județene pentru protecția consumatorilor , ca formă distinctă de valorificare a rezultatelor controlului se impune pentru continuarea investigațiilor și stabilirea măsurilor ce se impun la producători ori importatori , aflați în raza teritorială a O.J.P.C.-urilor sesizate .

Informarea și educarea consumatorilor , îndeosebi prin mijloacele mass-media,aducerea la cunostința populației a aspectelor relevante cu impact deosebit , constatate de O.J.P.C. pe piață , atât cu rol de prevenire cât și de eliminare a riscurilor și efectelor negative pe care le pot genera existența unor astfel de situații .

B.Urmărirea măsurilor stabilite prin documentele de control

În vederea limitării prejudicierii consumatorilor , organele de control ale A.N.P.C. pot dispune , odată cu sancțiunea contravențională principală (amendă sau avertismentul ) și următoarele măsuri complementare .1):

1.oprirea definitivă a comercializării și retragerea din circuitul consumului uman a produselor care :

a)sunt periculoase , falsificate sau contrafăcute ;

b)au termenul de valabilitate expirat sau data durabilității minimale depășită ;

c)sunt interzise consumului uman prin reglementări legale ;

2.oprirea temporară a prestării serviciilor , importului , fabricației , comercializării produselor sau a utilizării acestora la prestarea serviciilor , până la remedierea deficiențelor , în cazul în care :

a)produsele nu sunt testate și/sau certificate conform normelor legale ;

b)produsele nu îndeplinesc caracteristicile prescrise sau declarate , fără ca acestea să fie periculoase ;

c)produsele nu prezintă elementele de indentificare și de caracterizare , precum și documentele de însoțire , conform prevederilor art. 18-22 ;

d)se prestează servicii care pot pune în pericol viața , sănătatea sau securitatea consumatorilor .

3.distrugerea produselor periculoase oprite definitiv de la comercializare , daca aceasta constituie singurul mijloc care face să înceteze pericolul

O dată cu aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale agentul constatator poate propune una dintre următoarele sancțiuni complementare :

a)închiderea temporară a unității pe o durată de cel mult 6 luni ;

b)închiderea temporară a unității pe o durata de la 6 luni la 12 luni ;

c)închiderea definitivă a unității ;

d)suspendarea sau retragerea definitivă , după caz , a avizului , acordului sau a autorizației de exercitare a unei activități .

Sancțiunea complementară prevazută la alin. 1 lit. a) (sancțiunea contravențională) poate fi aplicată în cazurile în care se constată :

a)lipsa condițiilor igienico-sanitare sau sanitare veterinare ;

b)folosirea unor spații și condiții necorespunzătoare pentru producție , depozitare sau comercializare ;

c)nerespectarea condițiilor impuse de producători privind manipularea , transportul, depozitarea și comercializarea , dacă acestea sunt de natură să modifice , în mod periculos , caracteristicile inițiale ale produsului respectiv ;

d)lipsa specificațiilor tehnice , a instrucțiunilor și a procedurilor de lucru la producător și prestatorii de servicii ;

e)lipsa certificatelor sau a avizelor necesare eliberate de laboratoarele de încercări sau de omologări specifice ;

f)lipsa certificatelor de conformitate .

Sancțiunea complementară prevăzută la alin. 1 lit b) (acordarea sprijinului necesar de către organele de poliție persoanelor împuternicite , aflate în exercițiul funcțiunii ) poate fi aplicată în cazurile în care se constată :

a)folosirea practicilor de comercializare abuzive sau săvârșirea repetată a unor abateri sancționate de organele de control în decurs de 6 luni de la prima constatare ;

b)refuzul agentului economic de a permite , în prima fază controlul organelor de specialitate și la care , în urma unui control ulterior , se constată deficiențe grave ;

c)lipsa licenței de fabricație a produselor alimentare pentru producători ;

d)nerespectarea sau neacordarea certificatelor de garanție pentru lucrările de prestări de servicii ;

e)utilizarea în activitatea de service a unor piese sau componente neomologate .

Sancțiunea complementară prevăzută la alin. 1 lit.c) ( prelevarea produselor în vederea testării acestora în laboratoare ) , poate fi aplicată în cazurile în care se constată :

a)importul cu bună-stiință al produselor care nu respectă condițiile calitative prescrise sau declarate ori care sunt periculoase ;

b)prestarea de servicii care pun în pericol viața , sănătatea sau siguranța consumatorilor ;

c)punerea în vânzare a produselor despre care agenții economici controlați au conștința că sunt falsificate sau contrafacute ori care au parametrii de securitate neconformi ;

d)recondiționarea unor produse alimentare retrase de la consumul uman ca fiind necorespunzatoare , prin adăugarea de aditivi sau alte substanțe ce nu se regăsesc în rețeta de fabricație , în urma căreia a rezultat un produs destinat comercializării în scopul consumului uman ;

e)în cazul în care agentul economic nu a sistat livrările sau nu a retras de la comercializare ori de la beneficiar produsele pentru care organele abilitate prin lege au constatat că sunt periculoase sau că nu îndeplinesc caracteristicile calitative prescrise ori declarate ;

f)împiedicarea sub orice formă de către agentul economic sau de către angajații acestuia a organelor administrației publice însărcinate cu protecția consumatorilor și supravegherea calității produselor și serviciilor să își exercite atribuțiile de serviciu referitoare la prevenirea și combaterea faptelor ce pot afecta viața , sănătatea ori siguranța consumatorilor sau instigarea oricărei alte persoane împotriva acestor organe ;

g)comercializarea de produse interzise prin reglementările legale în vigoare ;

h)continuarea desfășurării activității după dispunerea măsurii de închidere temporară , fără obtinerea acordului prevăzut la alin. 8 ;

i)nerespectarea măsurilor dispuse în temeiul art. 50.1 .

Pe lângă aceste măsuri complementare , organele de control ale A.N.P.C. mai pot dispune măsuri de :

-remediere ;

-înlocuire a produsului sau serviciului ;

-restituirea contravalorii acestora , după caz 1)

Toate aceste măsuri vor fi urmărite îndeaproape de către echipa de control care le-a dispus /propus , conform procedurii-cadru de supraveghere pe piață a produselor și serviciilor .

Referitor la verficarea aplicării de către agenții economici a măsurilor de retragere din circuitul consumului uman a produselor periculoase , pentru a elimina orice posibilitate ca produsele dăunătoare vieții , sănătății sau securității consumatorilor să ajungă în consumul populatiei , inspectorii trebuie să respecte procedura specifică elaborată de A.N.P.C. în acest scop.

Astfel , inspectorii vor urmări ca agentul economic în cauză să prezinte :

-procesul verbal de distrugere a acestor produse periculoase ;

-după caz , documentul de valorificare la "PROTAN" ;

-documentul prin care se face dovada că produsele au fost returnate la producător/importator ;

De asemenea , inspectorii trebuie să verifice , cu temeinicie , modul de încasare a amenzilor aplicate și modul de soluționare a problemelor reclamate de consumatori .

În situația în care se aplică măsurile complementare de la art. 50.2 (oprire temporară a activității agenților economici ) , aceștia pot relua activitatea numai după verificarea de către inspectori a îndeplinirii condițiilor de funcționare , înlăturarea riscului/riscurilor și numai cu avizul scris al O.J.P.C.-ului care a suspendat activitatea .

CAP.IV-ÎNTĂRIREA SISTEMULUI DE SUPRAVEGHERE A PIEȚEI ÎN ROMÂNIA -OBIECTIV STRATEGIC AL A.N.P.C.

Unul din obiectivele de bază , strategice ale A.N.P.C. îl reprezintă "Întărirea sistemului de supraveghere a pieței " 1).

De fapt , acesta are rolul de pilon central în jurul căruia se structurează și gravitează celelalte obiective cuprinse în strategia națională a A.N.P.C. .De pildă , ridicarea calității vieții consumatorilor , prin măsuri de protejare a acestora , ca prim obiectiv al strategiei A.N.P.C. , nu poate fi realizat fără un sistem instituțional bine pus la punct , capabil a oferi garanția respectării drepturilor și intereselor consumatorilor , capabil a le proteja eficient viața , sănătatea și securitatea acestora.

Fără un sistem instituțional puternic și eficient de supraveghere a pieței produselor și serviciilor nu poate fi dus la îndeplinire , în mod corespounzător , nici obiectivul informării și educării consumatorilor asupra caracteristicilor esențiale ale produselor și serviciilor și nici dreptul la despăgubire pentru prejudiciile generate de calitatea necorespunzătoare a acestora .

Un sistem de supraveghere a pieței , puternic și eficient , a permis , de asemenea , ca în perioada 2001-2004 să se asigure armonizarea cadrului legislativ cu reglementările UE și să se întreprindă controale de conformitate cu prevederile Directivelor europene în domeniul protecției consumatorilor , deci să fie îndeplinite cerințele acquis-ului comunitar .

Transpunerea în practică a acestui obiectiv strategic al A.N.P.C. , pe perioada 2001 -2004 , a presupus un set de acțiuni (măsuri ) , bine structurat , cu termene și responsabilități precise , asupra căruia A.N.P.C. s-a aplecat cu toată atenția .

Aceste acțiuni au constat în :

1)Elaborarea unui act normativ privind înființarea , organizarea și funcționarea Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pieței Produselor și Serviciilor și Protecția Consumatorilor

Această măsură strategică a fost dusă la bun sfârșit cu succes , în anul 2001 , prin adoptarea HG nr 681/2001 -privind înființarea , organizarea și funcționarea Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pieței Produselor și Serviciilor și Protecția Consumatorilor și a Ordinului nr. 533/2001 al Președintelui A.N.P.C. -pentru aprobarea componenței nominale și a regulamentului de organizare și funcționare ale Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pieței Produselor și Serviciilor și Protecția Consumatorilor.

Rolul acestui Comitet Interministerial pentru Supravegherea Pieței Produselor și Serviciilor și Protectia Consumatorilor este acela de a armoniza mecanismele și instrumentele vizând piața internă a produselor și serviciilor și de a asigura o colaborare eficientă între A.N.P.C. și celelalte autorități ale administrației publice centrale cu atribuții de control pe piață și structurile societății civile .

2)Dezvoltarea sistemului rapid de informații privind produsele notificate prin sistemul TRAPEX , cu risc grav și imediat asupra vieții , sănătății și securității sau intereselor economice ale consumatorilor

În calitatea sa oficială pe care o are -aceea de punct național de contact în cadrul sistemului TRAPEX , A.N.P.C. a desfășurat în perioada analizată o intensă activitate de depistare pe piață a produselor pirat și contrafăcute , a produselor periculoase pentru viața, sănătatea sau securitatea consumatorilor , informând cu regularitate secretariatul general cu sediul la Budapesta .

3)Acțiuni tematice de supraveghere pe piață și în unitățile vamale a conformității produselor ;

În perioada 2001-2004 A.N.P.C. a inițiat și desfășurat la nivel regional controale tematice pe grupe de produse cu impact deosebit la categoriile defavorizate ale populației , controale tematice cu impact asupra întregii populații sau asupra unui segment de populație , la un moment dat , precum și controale tematice de conformitate cu Directivele europene în materie de protecție a consumatorilor.

4)Evaluarea securității produselor prin prelevări de probe și efectuarea încercărilor în laboratoare acreditate sau agreate.

5)Acțiuni de supraveghere pentru eliminarea de pe piață a produselor pirat și contrafăcute .Sub acest aspect A.N.P.C. s-a evidențiat în mod deosebit prin descoperirile făcute cu ocazia controalelor efectuate .

6)Evaluarea contractelor de furnizare a serviciilor de către instituțiile publice, pentru eliminarea unor clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii .

Cu ocazia controalelor efectuate de A.N.P.C. la furnizorii de servicii publice s-a analizat conținutul fiecărui contract în parte , s-a analizat conformitatea clauzelor contractuale cu dispozițiile legale în vigoare privind protecția consumatorilor , îndeosebi cu dispozițiile OG nr. 21/1992 -privind protecția consumatorilor ți cu dispozițiile Legii nr. 193/2000 -privind clauzele abuzive în contracte .

Acolo unde s-au constatat abateri de la lege , s-au aplicat sancțiunile de rigoare și s-au dispus măsurile de corecție ce se impuneau , astfel încât prin aceste instrumente juridice (contractele ) să nu le fie încălcate , în nici un fel , drepturile și interesele legitime ale consumatorilor .

7)Dotarea fiecărui oficiu județean pentru protecția consumatorilor cu echipamente specifice de laborator pentru efectuarea de preanalize .

În toată această perioadă , s-au făcut eforturi pentru ca fiecare oficiu județean pentru protecția consumatorilor să poată acționa cu promtitudine și profesionalism pe piața , asigurându-se truse mobile pentru preanalize .

De asemenea s-a evaluat activitatea laboratoarelor existente și a fost determinat necesarul de noi laboratoare.

Tot pe linia întăririi sistemului instituțional de protecție a consumatorilor s-a procedat la :

1)Stabilirea clară a atribuțiilor și competențelor A.N.P.C. prin elaborarea HG nr. 166/2001 și ulterior , a HG nr. 755/2003 ;

2)Analiza activității desfășurate de A.N.P.C. și identificarea punctelor tari /slabe ;

În acest sens , A.N.P.C. a întocmit anual rapoarte de activitate pe care le-a dat publicității pe pagina sa de internet. O caracteristică a acestor rapoarte a constituit-o analiza comparativă .S-au identificat realizările dar și aspectele asupra cărora trebuie să se mai insiste .

Rapoartele de activitate ale A.N.P.C. au reușit , de o manieră foarte bună , atât radiografierea pieței produselor și serviciilor din România pe o perioadă dată , dar și identificarea cauzelor care au generat anumite fenomene negative depistate pe piață .

3)Analiza pe bază de bilanț a execuției bugetului A.N.P.C. ;

4)Crearea unui sistem de motivare a personalului , în vederea atingerii criteriilor de performanță aferente acquis-ului comunitar ;

Astfel , în această perioadă s-a reușit promovarea unui sistem legislativ menit a aduce creșteri salariale satisfăcătoare în rândul personalului cu atribuții de control în domeniul protecției consumatorilor .Cu toate acestea , sistemul salarial de motivare a personalului cu atribuții de control pe piață este departe de a răspunde exigențelor U.E.

5)Stabilirea unui sistem de indicatori de performanță pentru oficiile județene pentru protecția consumatorilor , care să permită evaluarea activității proprii .

Performanța fiecărui oficiu teritorial se măsoară , în primul rând , prin indicatori de eficiență , transmiși lunar la A.N.P.C. , în sinteza activității desfășurate (nr. acțiuni de control , nr documente de control încheiate , sancțiuni aplicate , valoare amenzi , nr. acțiuni de informare a consumatorilor , etc. ).

6)Stabilirea unui program de instruire și perfecționare a personalului propriu al A.N.P.C. și al oficiilor județene pentru protecția consumatorilor .

În toată această perioadă , personalul de specialitate a beneficiat la numeroase cursuri de instruire ori specializare , seminarii , simpozioane , schimburi de experiență atât în țară cât și în străinătate , pentru a putea face față Directivelor Uniunii Europene și legislației românești armonizate cu aceste Directive.

În acest sens evidențiem în mod deosebit :

Personalul de specialitate al A.N.P.C. împreună cu reprezentanții vămii, poliției vamale, Inspectoratului General al Poliției, OSIM si ORDA au participat la seminariile pe tema ”O privire de ansamblu asupra dreptului de proprietate intelectuală în lumina reglementărilor naționale și ale UE. Studii de caz”, organizate la Cluj, Timișoara, Craiova, Iași și Constanța, București.

În anul 2004 personalul de specialitate al instituției noastre a beneficiat de documentare și schimb de experiență în vederea pregătirii și perfecționării prin participarea la seminarii interne:

Necesitatea unui sistem de siguranță alimentară eficient – Sistemul HACCP –funcționare și avantaje (București) organizat de Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București în cooperare cu Federația Italiană a detailiștilor în Alimentație

Protecția consumatorilor și comerțul cu produsele contrafăcute (București), organizat de Oficiul TAIEX al Comisiei Europene.

Rolul instituțiilor europene în monitorizarea eliberării deliberate în mediu a organismelor modificate genetic (București), organizat de Ministerul Integrării Europene

„Biroul de Credit” (București), organizat de Asociația Română a Băncilor

Evaluarea gradului de concordanță a legislației românești cu acquis-ul comunitar (București), organizat de Institutul European din România

Calitatea este problema fiecăruia: Calitate – Management-integrare europeană (București), organizat de Asociația Registrului Național al Auditorilor, Catedra UNESCO și ASE.

Menționăm de asemenea participarea la workshop-uri și seminarii internaționale, organizate de Oficiul TAIEX al Comisiei Europene, dintre care:

Evaluarea Sistemului TRAPEX (Budapesta)

A 7-a Reuniune a țărilor membre CEFTA în domeniul evaluării conformității și Forumul MARS (Forum Internațional privind Supravegherea Pieței) (Slovacia)

Pregătirea Misiunii de evaluare (Peer Review) privind Securitatea Generală a produselor și supravegherea pieței (Bruxelles).

Aplicarea legislației de protecție a consumatorilor (Salonic)

Plenara Procesului Kimberley (Canada).

În vederea eficientizării sistemului de supraveghere a pieței produselor și serviciilor, din ianuarie 2003 A.N.P.C a primit un număr suplimentar de 150 posturi din care 16 pentru aparatul central și 134 la nivel teritorial, reprezentând o creștere cu 25% față de anul 2001.

În vederea realizării măsurilor pentru accelerarea pregătirii pentru aderarea României la Uniunea Europeană s-au alocat credite bugetare în sumă de 52.7 miliarde lei. Începând cu anul 2002 bugetul a fost alocat pe programele prioritare în domeniul protecției consumatorilor astfel: în anul 2002 a fost alocat un credit bugetar total de 77,915 miliarde lei, pentru următoarele programe:

Supravegherea asigurării securității produselor și serviciilor ;

Protejarea consumatorilor prin controale tematice ;

Continuarea procesului de armonizare legislativă;

Informarea și educarea permanentă a consumatorilor.

În anul 2003 creditul bugetar total a fost de 118 miliarde lei, în anul 2004 creditul bugetar total a fost de 167,8 miliarde lei, derulându-se pe aceleași programe::

Program: Supravegherea asigurării securității produselor și serviciilor

– mii lei –

Program: Protejarea consumatorilor prin controale tematice

– mii lei –

Program: Continuarea procesului de armonizare

– mii lei –

Program: Informarea și educarea permanentă a consumatorilor

– mii lei –

CAP.V-ASPECTE RELEVANTE PRIVIND ACTIVITATEA DE CONTROL DESFĂȘURATĂ DE A.N.P.C. ÎN ANUL 20041)

1. Evaluarea generală a activității de supraveghere a pieței produselor și

serviciilor

Acționând potrivit atribuțiilor ce îi revin pentru atingerea acestui obiectiv din „Strategia A.N.P.C. 2001-2004”, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a realizat, ca principale activități de control în anul 2004, următoarele:

Efectuarea unui număr de 125.635 acțiuni de control periodice și inopinate, inclusiv acțiuni tematice proprii organizate la nivel local asupra calității și securității unor produse și servicii și a modului de respectare a intereselor economice ale consumatorilor, desfășurate la producători, distribuitori, prestatori de servicii, în unități vamale, piețe agroalimentare, târguri, oboare și zone de agrement, urmare a informațiilor provenite de la consumatori, asociații de consumatori, mass-media și din propria inițiativă;

Organizarea și desfășurarea unui număr de 62 controale tematice la nivel național cu privire la calitatea și securitatea unor produse și servicii pentru care cererea consumatorilor este mare, precum și a celor cu impact deosebit asupra populației, din care : 25 controale desfășurate în domeniul produselor și serviciilor alimentare și 37 controale în domeniul produselor și serviciilor nealimentare ;

Creșterea eficienței activității de control prin organizarea și desfășurarea a 16.959 de actiuni în colaborare cu alte organe de specialitate ale administrației publice cu atribuții în domeniu;

Încheierea unui număr de 74.222 procese verbale de constatare – contravenție, din care 47% la produse alimentare, la produse nealimentare 32%, respectiv 21% la prestări servicii;

Extinderea activității de control în afara reședinței de județ prin încheierea unui număr de 42.661 de procese verbale de constatare a contravenției, din care 23.636 în mediul rural (55,4%);

Identificarea unor mărfuri cu abateri de la prevederile legale în valoare de 1.152 miliarde lei, din care 671,4 miliarde lei reprezintă valoarea mărfurilor provenite din import (58,2%), inclusiv prin prelevarea și analizarea în laboratoare a unui număr de 7.210 produse, din care 23,1% au fost neconforme;

Primirea unui număr de 40.819 reclamații din partea consumatorilor privind calitatea și securitatea produselor și serviciilor, cercetarea și soluționarea a 39.613 reclamații, din care 49,8% au fost întemeiate; urmare respectării dreptului la despăgubire al consumatorilor, valoarea produselor înlocuite, contravaloarea achitată și valoarea reparațiilor efectuate pentru remediere a fost de 29,2 miliarde lei.

Pentru încălcarea dispozițiilor legale în vigoare referitoare la protecția consumatorilor, în anul 2004, organele de control ale Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor au dispus:

-aplicarea de amenzi contravenționale în valoare de 215 miliarde lei;

-interzicerea de la comercializare și retragerea din circuitul consumului uman, inclusiv prin distrugerea unor produse periculoase pentru viața, sănătatea și securitatea consumatorilor, de mărfuri în valoare de 52,4 miliarde lei, din care 23,5 miliarde lei (44,8%) reprezintă valoarea mărfurilor provenite din import ;

-sistarea temporară a fabricației, importului sau a prestării serviciilor la 5574 agenți economici;

-transmiterea către organele abilitate a 484 de propuneri de retragere a autorizațiilor de funcționare;

-închiderea unui număr de 1270 de unități din care:

-1208 pe o durată de pană la 6 luni ;

-26 pe o durată de la 6 la 12 luni,

-36 închise definitiv.

În perioada iulie – august 2004, Oficiul Județean pentru Protecția Consumatorilor Constanța a coordonat Mini-comandamentul “Litoral 2004” în scopul realizării de acțiuni de control și supraveghere privind calitatea produselor și serviciilor oferite în această zonă turistică în perioada verii și în scopul rezolvării cât mai repede posibil a reclamațiilor consumatorilor.

Un număr de telefon gratuit (TELTURIST: 021-9660) a fost pus la dispoziția consumatorilor în această perioadă.

Menționăm acțiunea de control în parcurile de distracții, desfăsurată pe litoralul Mării Negre, în 5 iulie 2004: din numărul total de 92 echipamente, numai 6 echipamente complexe erau autorizate să funcționeze; funcționarea echipamentelor neautorizate a fost oprită temporar și au fost aplicate amenzi în valoare de 600 milioane lei.

În scopul aducerii echipamentelor în conformitate cu cerințele legale, Oficiul Județean pentru Protecția Consumatorilor Constanța și Mini-comandamentul “Litoral 2004” a monitorizat permanent parcurile de distracții.

În vederea aplicării corecte a prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 96/2002, modificată și completată de Ordonanța de Urgență nr. 70/2003 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I–IV din învățământul de stat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat, în perioada 05.01.2004-21.12.2004 Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a efectuat peste 14.000 de controale în școli și grãdinițe, a controlat peste 1030 de agenți economici la care a aplicat 69 de amenzi în valoare totală de 775 milioane lei.

Au fost dispuse următoarele măsuri complementare:

Oprirea temporară de la distribuție a 13.437 kg de produse, până la remedierea deficiențelor constatate;

Oprirea definitivă de la distribuție a 33.127 kg care nu îndeplineau condițiile de calitate și/sau care puteau constitui un pericol pentru sănătatea copiilor.

Legislația armonizată și protocoalele de cooperare existente (peste 20 de protocoale) semnate între Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și alte instituții responsabile în domeniul supravegherii pieței asigură cadrul pentru o colaborare sistematică, eliminând suprapunerea activităților de control. În perioada raportată, A.N.P.C. a semnat protocoale de cooperare cu:

Agenția Română pentru Conservarea Energiei (ARCE) în domeniul controalelor tematice privind eficiența energetică;

Inspectoratul General pentru Comunicații și Tehnologia Informației (IGCTI) în domeniul supravegherii pieței pentru compatibilitate electromagnetică, echipamente și aparate de telecomunicații;

Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipienților sub Presiune și Mașinilor de Ridicat (ISCIR) privind supravegherea pieței pentru aparate utilizatoare de gaze și pentru echipamente pentru parcuri de distracții;

Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), în scopul prevenirii și combaterii comercializării de produse contrafăcute și falsificate

Jandarmeria Română (în cadrul Ministerului Administrației și Internelor), în scopul prevenirii și luptei contra practicilor care pun în pericol viața și sănătatea consumatorilor ;

Agenția Națională Antidrog (în cadrul Ministerului Administrației și Internelor), în scopul îmbunătățirii stării de sănătate și pentru a lupta contra consumului excesiv de tutun și alcool;

Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap, cu privire la protecția persoanelor dezavantajate contra utilizării și consumului de produse care ar putea să le pună în pericol viața, sănătatea și securitatea;

Imprimeria Națională, cu privire la respectarea prevederilor legale privind formularele standard, în scopul identificării produselor falsificate.

Specialiștii A.N.P.C. și reprezentanții Autorității Naționale a Vămilor au efectuat controale comune în vamă, bazate pe prevederile legale în vigoare (Hotărârea Guvernului nr. 409/2002 privind controalele de conformitate cu reglementările de securitatea produselor, în cazul produselor de import). Controalele au fost extinse la toate produsele care ar putea fi considerate periculoase pentru consumatori.

A.N.P.C., ca punct național de contact pentru sistemul TRAPEX privind schimbul de informații pentru produsele periculoase, a depistat pe piața românească produse periculoase care prezintă riscuri: de șoc electric (fier de călcat, râșniță electrică, cană electrică, prăjitor de pâine, uscător de păr, mixer, aparat de ras, lampă cu ceas), pericol de rănire (jucării cu margini ascuțite), pericol de sufocare și efect vomitiv (jucării din pluș).

A.N.P.C. a notificat produsele în cele 42 de oficii teritoriale pentru protecția consumatorilor, astfel încât să poată fi monitorizate pe piață) și, în cazul în care produsele în cauză au fost depistate pe piață, să se ia măsurile corespunzătoare (oprirea de la comercializare). Reprezentantul A.N.P.C. a participat la evaluarea finală a activității punctelor naționale de contact TRAPEX, organizată la Budapesta, în 16 aprilie 2004.

2. Activitatea de supraveghere în domeniul alimentar

În anul 2004 Autoritatea Naționalã pentru Protecția Consumatorilor a desfășurat acțiuni tematice de control privind securitatea produselor și modul de comercializare în domeniile: pâine și produse de panificație, produse de patiserie, cofetărie, înghețatã, lapte, băuturi răcoritoare, sucuri naturale și nectaruri din fructe, preparate și conserve din carne, carne de pasãre, băuturi alcoolice, produse specifice sărbătorilor pascale, ciocolatã și produse din ciocolatã, pește și produse din pește, ape minerale naturale, sare iodată, zahăr, mãsline, miere, tutun, grãsimi tartinabile, gemuri, jeleuri, marmelade și piureuri din fructe, produse ecologice, alimentație publicã (gãri, autogãri, litoral tec), cantine școlare și studențești,.

S-a verificat calitatea serviciilor prestate către consumatori în unitățile de alimentație publică, inclusiv turismul rural.

Din controale au reieșit o serie de abateri de la prevederile legale în vigoare. Principala și cea mai gravă abatere a constat în comercializarea de produse alimentare ale căror parametri de securitate nu se încadrau în prevederile legale, putând constitui un posibil pericol pentru sănătatea consumatorilor (ex. preparate din carne alterate, produse în afara datei limitã de consum); în aceste condiții s-au dispus mãsuri de retragere din circuitul consumului uman a produselor posibil periculoase.

Alte tipuri de deficiențe:

Comercializarea de produse alimentare cu parametrii de calitate ne-conformi cu cei declarați de producător ex.: nerespectarea concentrației alcoolice, nerespectarea proporției de grăsime declaratã pe ambalaj la laptele de consum, nerespectarea proporției de iod în cazul sãrii iodate, etc.;

Produsele comercializate nu ofereau consumatorilor informațiile obligatorii, care să permită alegerea sortimentului dorit prin lipsa diferitelor elemente, etichetare necorespunzătoare, astfel: lipsa menționării numelui și adresei producătorului sau, în cazul produselor din import, ale importatorului, lipsa menționării listei ingredientelor, lipsa menționării termenului de valabilitate sau înscrierea acestuia sub formã codificatã, neaccesibilã consumatorului, lipsa menționării modului de utilizare, în cazurile unde acesta este indispensabil utilizării corecte a produsului etc.;

Comercializarea de produse alimentare nerespectându-se condițiile de păstrare și depozitare impuse de producător , ex.: depozitarea preparatelor din carne sub formã congelatã, contrar indicațiilor producãtorului, depozitarea cărnii de pasãre congelate la temperaturi superioare celei impuse prin actele normative, păstrarea grãsimilor tartinabile la temperatura mediului ambiant sau sub formã congelatã.

Nerespectarea condițiilor impuse de prevederile legale la transportul, depozitarea și comercializarea produselor alimentare (atât în unitățile de comercializare cât, mai ales, în unitățile de alimentație publicã).

Abaterile constatate în cadrul controalelor realizate în anul 2004 în domeniul produselor alimentare:

NOTA: Ponderile s-au obținut prin raportare la cantitatea controlată pentru grupele de produse, iar pentru serviciile de alimentație publică la 1.000 de agenți economici controlați.

3. Activitatea de supraveghere în domeniul produselor nealimentare

În anul 2004 A.N.P.C. a efectuat 27 de controale tematice în domeniul produselor nealimentare, supraveghind respectarea prevederilor legale la comercializarea, în principal, a următoarelor grupe de produse: agende și calculatoare de uz școlar, obiecte de menaj și accesorii, materiale de construcții inclusiv vopsele, detergenți, încălțăminte, textile, sticlă cristal, jucării, baterii și acumulatori alții decât cei auto, echipamente electrice de joasă tensiune (din punct de vedere al asigurării securității utilizatorilor), aparate electrice și electronice (din punct de vedere al compatibilității electromagnetice ), aparatura electrocasnică: frigidere, mașini de spălat vase, mașini de spălat rufe și lămpi electrice (din punct de vedere al etichetării și eficienței energetice), chibrituri, instalații de becuri luminoase pentru decor, produse chimice auto (antigel, lichid de spălare parbriz, aerosol dejivrator – lubrifiant încuietori, aerosol soluție pornire la rece pentru motoare pe benzină și motorină), obiecte pirotehnice (petarde).

În cadrul activității de supraveghere și control al produselor aflate în circuitul comercial, principalele abateri privesc:

-informarea consumatorilor;

-deficiențe de etichetare a produselor;

-lipsa totală sau parțială a documentelor ce însoțesc produsul la vânzare – certificat de -garanție, carte tehnică, instrucțiuni de utilizare;

-lipsa totală sau parțială a dosarului sau documentației tehnice de conformitate a produsului;

-lipsa totală sau parțială a elementelor de securizare prevăzute de legislație;

-lipsa traducerii în limba română a informațiilor esențiale pentru produs.

Pentru abaterile constatate agenții economici au fost sancționați contravențional dispunându-se și măsura opririi temporare sau definitive de la comercializare a produselor neconforme .

4. Activitatea de verificare a contractelor încheiate între consumatori și

agenții economici

În ceea ce privește contractele încheiate cu consumatorii, în anul 2004, A.N.P.C. a analizat și a făcut propuneri de îmbunătățire a contractelor, propuneri care au fost comunicate și însușite de agenții economici, asociațiile profesionale și autoritățile de reglementare înființate după crearea A.N.P.C., până în prezent.

S-au analizat contracte încheiate de agenții economici cu consumatorii referitoare la :

mediere locuri de muncă (în străinătate);

diverse tranzacții imobiliare;

diverse prestări servicii în vederea obținerii unor împrumuturi în bani;

comercializarea pachetelor de servicii turistice;

montarea centralelor termice de apartament;

executare și montare tâmplărie PVC și geamuri termopan;

furnizare Internet și CATV;

cesiunea abonamentului la telefonia mobilă;

contracte privind cartelele preplătite pentru servicii de telefonie fixă, mobilă și acces Internet;

contracte la distanță;

contracte în afara spațiilor comerciale;

construire locuințe;

închiriere spațiu pentru panouri publicitare;

realizarea diverselor bunuri.

împrumut de consum (pentru achiziționarea unor bunuri de folosință îndelungată)

Analiza acestor contracte a arătat faptul că agenții economici nu respectau principiul esențial al bunei credințe în afaceri, neinformând complet și corect consumatorul la încheierea contractelor.

De asemenea, s-a constatat faptul că în nici unul din contractele analizate nu se respectă principiul reciprocității drepturilor și obligațiilor din contractele sinalagmatice, în contracte consumatorii având mai multe obligații decât drepturi, în timp ce agenții economici aveau mai multe drepturi decât obligații, creând astfel, ab initio, un dezechilibru între părți.

După încheierea contractului, consumatorii păgubiți nu mai puteau invoca în sprijinul lor un astfel de contract încheiat în dezavantajul lor, cu clauze contradictorii și purtătoare de mai multe înțelesuri, comercianții având de partea lor forța juridică obligatorie a contractului încheiat de părți, prevalându-se astfel, atât de principiul pacta sunt servanda, cât și de faptul ca nu toți consumatorii au cunoscut legea la încheierea unui contract.

Din aceste motive, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, pentru a realiza o reală protecție a drepturilor consumatorilor, a propus îmbunătățirea contractelor, prin eliminarea clauzelor abuzive și completarea contractelor cu următoarele clauze esențiale privind :

datele de identificare ale agentului economic și datele de identificare ale reprezentantului agentului economic împuternicit să încheie contractul ;

parametrii cantitativi și calitativi de furnizare ai produsului sau serviciului contractat;

perioada de livrare a unui serviciu ;

toate tipurile de servicii posibil a fi oferite în cadrul contractului;

necondiționarea îndeplinirii obligațiilor contractuale de către furnizor, de îndeplinirea obligațiilor contractuale încheiate cu terțe părți ;

dreptul consumatorului de a fi despăgubit, pentru nerealizarea de către furnizor a parametrilor cantitativi si calitativi prevăzuți în contract, astfel încât consumatorul să fie protejat împotriva riscului de a plăti pentru un produs sau serviciu necalitativ, care îi creează disconfort, dar ale cărui prețuri sau tarife sunt stabilite ca și când produsul sau serviciul ar fi furnizat în condiții optime ;

termenele de informare a consumatorului asupra perioadelor de intervenție a furnizorului pentru remedierea defecțiunilor, avariilor, a altor probleme, termenele de remediere și verificarea executării acestora ;

tarifele sau prețurile practicate, reducerile de preț sau de tarif și condițiile în care se oferă acestea, inclusiv persoanele beneficiare ;

penalitățile pe care ar trebui furnizorul să le plătească consumatorilor, în cazul neîndeplinirii obligațiilor sale contractuale;

garantarea protecției datelor personale ale consumatorului;

condiții de reziliere a contractului;

data la care intră în vigoare contractul, momentul la care are loc transferul dreptului de proprietate, partea care suportă riscurile în timpul transportului.

5. Verificarea respectării legislației referitoare la publicitate

Având în vedere impactul pe care publicitatea îl are asupra consumatorilor, A.N.P.C. a verificat respectarea prevederilor legii publicității, atât în cadrul acțiunilor tematice, cât și în cadrul acțiunilor specifice. Astfel, s-a analizat conținutul mesajelor publicitare difuzate în reviste, ziare, radio, televiziune care priveau diverse produse (bijuterii, obiecte de menaj, autoturisme), jocuri și concursuri telefonice cu premii în bunuri sau bani, obiecte prezentate ca miraculoase (inele), activități turistice, anunțuri publicitare pentru intermedieri locuri de muncă în străinătate, precum și conținutul mesajelor și materialelor publicitare difuzate în marile lanțuri de magazine care comercializează produse electronice și electrocasnice.

6. Activitatea de supraveghere în domeniul prestării serviciilor

În anul 2004, în conformitate cu Programul tematic, în domeniul prestării serviciilor, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a desfășurat controale tematice în următoarele domenii:

furnizarea energiei termice;

servicii stomatologice;

introducerea și exploatarea echipamentelor de agrement;

cartele telefonice preplătite;

service-uri auto;

servicii prestate la ștranduri, piscine;

vânzări promoționale;

comerț electronic.

Controalele A.N.P.C. au scos în evidență faptul că unii agenți economici controlați au manifestat dezinteres față de prevederile legale în vigoare și lipsă de respect față de consumatori, prestând servicii care au prejudiciat interesele economice ale consumatorilor sau care prezentau un potențial pericol pentru viața, sănătatea sau securitatea acestora.

Astfel, s-a constatat faptul că unii agenți economici nu aveau documente legale de funcționare, nu aveau dotările corespunzătoare care să ofere gradul de siguranță și confort prevăzut de legislație, nu ofereau toate informațiile necesare consumatorilor, astfel încât aceștia să fie în măsura să facă o alegere rațională, în concordanță cu solicitările lor.

S-au constatat abateri privind informarea incompletă sau incorectă a consumatorilor, furnizarea unor servicii la alți parametri decât cei contractați, neinformarea privind costul total al serviciului contractat.

De asemenea, A.N.P.C. a oferit, cu titlu gratuit, consiliere agenților economici la care s-au constatat abateri, urmărind în acest mod, corectarea comportamentului comercial al agentului economic.

7. Activitatea Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pieței,

Produselor și Serviciilor și Protecția Consumatorilor și a Comisiei pentru Clauze

Abuzive și a celei pentru Securitatea Produselor

Comisia pentru Clauze Abuzive înființată prin Ordinul nr. 531/2001 al Președintelui A.N.P.C. și Comisia pentru Securitatea Produselor înființată prin Ordinul nr.532/2001 al Președintelui A.N.P.C. au rolul de a întări cooperarea cu societatea civilă. Comisiile sunt organisme consultative independente, formate din reprezentanți ai asociațiilor profesionale și ai consumatorilor.

Comisia pentru Clauze Abuzive are rolul de a analiza și a evalua contractele standard pentru servicii de interes public sau cele care se adresează unui număr mare de consumatori, în vederea emiterii unui punct de vedere consultativ.

Comisia pentru Securitatea Produselor are rolul de a analiza sesizările privind riscurile pe care le pot prezenta produsele destinate consumatorilor în vederea evaluării și emiterii unui punct de vedere. Aceste Comisii pot fi consultate de A.N.P.C., de Comitetul Interministerial pentru Supravegherea Pieței, Produselor și Serviciilor și Protecția Consumatorilor și de instanțele de judecată. Aceste comisii vor constitui un real sprijin în activitatea de supraveghere a pieței pentru a obține cele mai bune opinii fundamentate privind produsele care pot prezenta risc grav și imediat pentru consumatori, respectiv pentru eliminarea clauzelor abuzive din contractele încheiate cu consumatorii.

În vederea întăririi sistemului de supraveghere a pieței produselor și serviciilor s–a înființat, prin H.G. 681/2001, Comitetul Interministerial pentru Supravegherea Pieței Produselor și Serviciilor și Protecția Consumatorilor.

Acesta are ca principale atribuții asigurarea colaborării dintre autoritățile administrației publice centrale, pe de o parte și colaborarea dintre aceste autorități și structurile civile pe de alta parte, perfecționarea cadrului legislativ, accelerarea procesului de armonizare a legislației naționale cu legislația Uniunii Europene.

În conformitate cu HG nr.144/2004 (M.O.138/16.02.2004) componența “Comitetul Inter-Ministerial pentru Supravegherea Pieței Produselor și Serviciilor și Protecția Consumatorilor a fost revizuită în anul 2004, fiind incluși de asemenea reprezentanți ai:

-organizațiilor neguvernamentale de consumatori,

-Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor

-Inspecției Muncii

-Inspectoratului General pentru Comunicații și Tehnologia Informației.

8. Activitatea de expertizare, de analiză și marcare desfășurată de Direcția

pentru metale prețioase și pietre prețioase

Ca autoritate responsabilă cu implementarea Schemei de Certificare pentru Procesul Kimberley, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor transmite rapoarte trimestriale privind activitatea de import a diamantelor brute pe teritoriul României, în vederea prelucrării. Rapoartele au ca obiect : numărul de certificate kimberley, cantitatea de diamante brute importate, valoarea acestora exprimată în USD.

Menționăm că în anul 2004 s-au efectuat 439 importuri diamante brute.

De asemenea, în anul 2004 s-au realizat:

expertizare pentru Banca Națională a României în valoare de 3.446.400.000 lei

344 expertize judiciare, în valoare de 1.211.500.000 lei

343 buletine de analiză, în valoare de 383.554.249 lei

expertiză diamante brute, în valoare de 1.687.000.000 lei

expertize pietre prețioase prin ghișeu: 125 buletine de analiză, în valoare de 137.121.000 lei

9.Elaborarea de acte normative armonizate cu Directivele Uniunii Europene –

Instrumente necesare pentru controalele de conformitate pe piață

Pentru a încheia procesul de armonizare legislativă cu Directivele UE și pentru a putea întreprinde pe piață controale de verificare a conformității produselor și serviciilor cu Directivele UE , guvernul României a aprobat în această perioadă următoarele acte normative :

Legea nr. 240/2004 (M.O. 552/22.06.2004) privind responsabilitatea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte (care transpune prevederile Directivei 85/374/CEE, modificată și completată cu Directiva 1999/34/CE),

Legea nr. 245/2004 (M.O. 565/25.06.2004) privind securitatea generală a produselor (care transpune Directiva 2001/95/CE),

Legea nr. 282/2004 (M.O. 580/30.06.2004) cu privire la protecția dobânditorului cu privire la unele aspecte ale contractelor purtând asupra dobândirii unui drept de utilizare pe durata determinată a unor bunuri imobiliare (care transpune prevederile Directivei 94/47/CE),

Legea nr. 296/2004 (M.O. 593/1.07.2004) privind Codul Consumului,

Legea nr. 289/2004 (M.O. 611/06.07.2004) privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice (care transpune prevederile Directivelor 87/102/CEE, 90/88/CEE si 98/7/CE),

OG 85/2004 (M.O. 796/27.08.2004) privind protectia consumatorilor la încheierea și executarea contractelor la distanță privind serviciile financiare, aprobată prin Lege nr. 399/2004 (M.O.940/14.10.2004) (care transpune prevederile Directivei 2002/65/CE),

HG 1553/2004 (M.O. 902/05.10.2004) privind unele modalități de încetare a practicilor ilicite în domeniul protecției intereselor colective ale consumatorilor (care transpune prevederile Directivei 98/27/CE),

HG nr. 144/2004 (M.O. 138/16.02.2004) care modifică HG nr. 681/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comitetului Inter-ministerial pentru Supravegherea Pieței, Produselor și Serviciilor, și Protecția Consumatorilor (ca urmare a recomandărilor făcute prin Raportul Anual 2003),

HG nr. 511/2004 (M.O 348/21.04.2004) care modifică HG nr. 106/2002 referitoare la etichetarea alimentelor (care include prevederile Directivei 2001/101/CE referitoare la etichetarea, prezentarea și publicitatea alimentelor, Directivei 2002/86/CE care modifică Directiva 2000/13/CE și Directivei 2002/67/CE privind etichetarea alimentelor care conțin chinină și a alimentelor care conțin cafeină),

HG 1719/2004 (M.O. 1014/03.11.2004) pentru modificarea HG 106/2002 privind etichetarea alimentelor (care include prevederile art. 6.3 din Directiva 2000/13/CE privind etichetarea alimentelor, Directivei 2003/89/CE care amendează Directiva 2000/13/EC cu privire la indicarea ingredientelor prezente în produsele alimentare și Directivei 2003/120/EC care modifică Directiva 90/496/CE privind etichetarea nutrișională a alimentelor)

Ordinul comun MAPDR/MS/ANPC nr. 314/550/103/2004 (M.O. 789/27.08.2004) privind alimentele noi și ingredientele alimentare noi (care transpune prevederile Regulamentului (CE) no. 258/97 Parlamentului European și Cousiliului privind alimentele noi și ingredientele alimentare noi, completat de Deciziile Comisiei 2000/500/CE, 2001/17/CE, 2001/122/CE, 2001/424/CE, 2001/721/CE, 2002/150/CE, 2000/195/CE, 2000/196/CE, 2003/427/CE).

Ordinul A.N.P.C. nr. 231/2004 (M.O. 909/6.10.2004) pentru aprobarea Normelor privind etichetarea alimentelor și a ingredientelor alimentare cu adaos de fitosteroli, esteri de fitosterol, fitostanoli și/sau esteri de fitostanol (care transpune prevederile Regulamentului 608/2004 cu privire la etichetarea alimentelor și a ingredientelor alimentelor cu adaos de fitosteroli, esteri de fitosterol, fitostanoli și/sau esteri de fitostanol)

Având la bază noua lege privind securitatea generală a produselor, A.N.P.C. a elaborat „Procedura generală privind controlul respectării de către producători și distribuitori a dispozițiilor privind securitatea generală a produselor, inclusiv evaluarea riscului”.

  Personalul de specialitate al instituției noastre a participat la elaborarea unor acte normative din următoarele domenii :

Alimentar

Proiectul de HG de modificare a HG 568/2002 privind iodarea universalã a sãrii;

Proiectul de HG privind regimul de comercializare a ouãlor;

Proiectul de Ordin pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a HG 405/2004 privind regimul de comercializare a ouãlor;

Proiect de Ordin pentru modificarea Ordinului nr.268/441/117 /2003 pentru aprobarea normelor privind definirea descrirea și prezentarea bãuturilor spirtoase;

Proiectul de HG privind aprobarea Strategiei pentru eliminarea tulburãrilor prin deficit de iod prin iodarea universalã a sãrii destinatã consumului uman;

Proiect de Ordin privind stabilirea condițiilor speciale în care se face importul de arahide sau a produselor derivate din arahide originare din RP China;

Proiect de Ordin privind stabilirea condițiilor speciale în care se face importul de fistic sau a produselor derivate din fistic originare din Iran;

Proiect de Ordin privind stabilirea condițiilor speciale în care se face importul de arahide sau a produselor derivate din arahide originare din Egipt;

Proiect de Ordin privind stabilirea condițiilor speciale în care se face importul de nuci braziliene în coajã originare din Brazilia;

Proiect de Ordin privind stabilirea condițiilor speciale în care se face importul de smochine, alune de pãdure, fistic sau a produselor derivate din acestea originare din Turcia;

Proiect de HG pentru modificarea HG privind organizarea și funcționarea Agenției Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;

Proiect de Ordin comun pentru aprobarea normelor de aplicare a metodelor de analizã chimicã, fizicã, microbiologicã și de evaluare senzorialã a laptelui și produselor lactate și descrierea unora dintre metodele respective;

Proiect de Ordin pentru modificare Ordinului nr.232/313/130/2003 pentru aprobarea normelor cu privire la definirea, descrierea și prezentarea Oțetului și a acidului acetic de calitate alimentarã;

Proiect de HG pentru aprobarea Strategiei naționale privind crearea unei piețe concurențiale reale în domeniul alcoolului și bãuturilor alcoolice , al produselor din tutun și al uleiurilor minerale;

Proiectul de Ordin comun pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conținutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea și transportul măslinelor de masă;

Proiectul de Ordin comun pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conținutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea și transportul morcovilor în conservă;

Proiectul de Ordin comun pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conținutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea și transportul castraveților conservați;

Proiectul de Ordin comun pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conținutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea și transportul ciupercilor conservate și a produselor derivate;

Proiectul de Ordin comun pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conținutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea și transportul tomatelor în conservă;

Proiectul de Ordin comun pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conținutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea și transportul piersicilor în conservă;

Proiectul de Ordin comun pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conținutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea și transportul caiselor în conservã;

CAP.VI-TENDINȚE NOI ÎN ABORDAREA COMPONENȚEI CONTROLULUI PE PIAȚĂ AL PRODUSELOR ȘI SERVICIILOR ÎN ROMÂNIA -PRIVIRE COMPARATIVĂ

Ca urmare a eforturilor depuse de România în preluarea acquis-ului comunitar au fost înregistrate numeroase progrese pentru aderare , cap. 23-"Protecția Consumatorilor și a Sănătătii" și cap. 1-"Libera circulație a mărfurilor -supravegherea pieței " , al căror integrator este A.N.P.C. , arătând că România este pe deplin armonizată cu legislația UE la aceste capitole .

De asemenea s-au înregistrat progrese semnificative privind activitățile de supraveghere a pieței și coordonare a activităților de control dintre A.N.P.C. , ministere și celelalte autorități competente a implementa acquis-ul comunitar din domeniul protecției consumatorilor .

Potrivit Rapoartelor Comisiei Europene pentru anii 2001 , 2002 , 2003 se arată că:

-A.N.P.C. a gestionat cu succes o agendă legislativă ambițioasă în domeniul protecției consumatorilor într-o perioadă relativ scurtă de timp , iar adoptarea strategiei acestei instituții pe perioada 2000-2004 este în progres vizibil ;

-activitatea depusă de A.N.P.C. în domeniul legislativ și de supraveghere a pieței este meritorie , aceasta fiind monitorizată atent de către direcțiile de specialitate ale Comisiei Europene ;

-A.N.P.C. desfășoară o activitate constantă și eficientă ca punct național de contact pentru sistemul TRAPEX (Sistemul tranzițional de schimb rapid de informații privind produsele periculoase ), verificând în mod sistematic , calitatea și securitatea produselor și informând cu regularitate secretariatul general TRAPEX ;

-A.N.P.C. a înregistrat progrese seminificative privind întărirea capacităților sale administrative prin alocarea de personal suplimentar și resurse financiare în vederea îmbunătățirii activității de supraveghere a pieței , ceea ce a condus la creșterea constantă a numărului acțiunilor de control .

În luna iulie 2002 , a fost realizată o acțiune de monitorizare (Peer Review) de către un grup de experți din statele membre ale UE , referitoare la implementarea Directivei privind securitatea generală a produselor (Directiva Consiliului nr. 92/59/CEE) și la supravegherea pieței.

Raportul întocmit de experții comunitari menționează că autoritățile române au făcut un progres semnificativ în trecerea de la un regim de supraveghere anterior comercializării la un regim post-comercializare așa cum este prevăzut în Directivele europene .

Activitatea prezentă de supraveghere a pieței este bine organizată și diferiți angajați de la A.N.P.C. cu care s-a întâlnit echipa Peer Review au o cunoaștere excelentă a problemelor locale și a puterilor de care aceștia dispun.

Se simte totuși nevoia ca numărul de inspectori din sistemul de supraveghere a pieței al A.N.P.C. să crească și sunt necesare fonduri mai mari pentru testarea calității produselor (alimentare și nealimentare ).

De asemenea , în luna iulie 2003 , s-a desfășurat o altă acțiune de monitorizare (Peer Review ) de către Comisia Europeană , prin intermediul DG Enterprise și DG Enlargement , iar în noiembrie 2003 a fost elaborat un raport privind evaluarea activității de supraveghere a pieței de produse și servicii în România . În raport se evidențiază faptul că prin politica Guvernului în domeniul protecției consumatorilor , în România s-a înregistrat un progres considerabil în domeniul supravegherii pieței produselor și serviciilor atât prin implementarea legislației naționale (care este armonizată cu cea europeană ) cât și prin întărirea capacității administrative.

Comisia Europeană recunoaște A.N.P.C. ca fiind instituția responsabilă din România pentru supravegherea pieței produselor și serviciilor și protecția consumatorilor.

În raport se subliniază că A.N.P.C. a demonstrat o impresionantă capacitate de angajare precum și cunoștințe în domeniul protecției consumatorilor , o bună conștientizare a Noii Abordări , a metodelor de supraveghere a pieței și a priorităților .

Comisia Europeană subliniază în raport că "activitatea de supraveghere a pieței desfășurată de A.N.P.C. are atât caracter activ cât și reactiv , iar supravegherea activă se desfășoară în concordanță cu un plan care poate fi verificat prin obiective măsurabile " .

Comisia Europeană mentionează că un rol important în realizarea acțiunilor de supraveghere a pieței l-a avut cooperarea administrativă. În acest sens a fost apreciată și funcționarea Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pieței Produselor și Serviciilor și Protecția Consumatorilor a cărui președenție și secretariat sunt asigurate de A.N.P.C.

Noua strategie a A.N.P.C. pe perioda 2005-2008 situează în centrul atenției obiectivul aplicării efective a legislației în domeniul protecției consumatorilor , considerând că existența legislației armonizate cu acquis-ul comunitar în acest domeniu legitimează și impune totodată , verificarea respectării acesteia prin efectuarea de controale pe piață a produselor și serviciilor -la producători , importatori , distribuitori , vânzători , prestatori de servicii și în unitățile vamale .

Pentru perioada 2005-2008 , sunt stabilite următoarele priorități :1)

1. Desfășurarea de acțiuni de control pentru asigurarea cerințelor de securitate și/sau de conformitate a produselor și serviciilor
    Se au în vedere acțiuni de control, inclusiv bazate pe metode de analiză a riscului, privind:

1.1. depistarea și, după caz, retragerea de pe piață sau de la consumatori a produselor și serviciilor nealimentare, care, în condiții previzibile de utilizare, prezintă risc pentru consumatori;

1.2. depistarea și, după caz, retragerea de pe piață sau de la consumatori a produselor și serviciilor alimentare care prezintă risc asupra sănătății consumatorilor;
1.3. verificarea conformității produselor sau serviciilor cu cerințele declarate sau impuse prin reglementări.

2. Desfășurarea de acțiuni de control în scopul protecției drepturilor și intereselor economice ale consumatorilor la furnizarea de produse și servicii, inclusiv servicii de interes public și financiare

Se au în vedere:

2.1. efectuarea de acțiuni de control privind apărarea intereselor economice ale consumatorilor, inclusiv asigurarea dreptului la despăgubire;

2.2. efectuarea de acțiuni de control privind cerințele specifice referitoare la reglementarea anumitor practici comerciale, cum ar fi vânzarea în afara spațiilor comerciale, vânzarea la distanță, publicitatea, indicarea prețurilor etc.;

 2.3. efectuarea de acțiuni de control privind relațiile contractuale dintre comercianți și consumatori, inclusiv pentru servicii de interes public și financiare, cum ar fi clauzele abuzive din contracte, creditele pentru consum, serviciile financiare la distanță, pachetele de servicii turistice etc.

3. Rezolvarea reclamațiilor consumatorilor

Se au în vedere:

 3.1. îmbunătățirea modalităților de primire și soluționare a sesizărilor și reclamațiilor;
  3.2. efectuarea de acțiuni de control privind rezolvarea reclamațiilor consumatorilor;

3.3. crearea cadrului legislativ pentru rezolvarea alternativă a litigiilor consumatorilor, prin realizarea unui act normativ care să permită introducerea medierii ca alternativă a soluționării de către instanțele de judecată a plângerilor consumatorilor.

 4. Cooperarea cu alte instituții ale administrației publice centrale și locale și, după caz, cu statele membre sau candidate ale Uniunii Europene în realizarea de acțiuni de control

Se au în vedere:

 4.1. continuarea coordonării generale a activităților de supraveghere a pieței în cadrul Comitetului Interministerial pentru supravegherea pieței produselor și serviciilor și protecția consumatorilor;

4.2. efectuarea de acțiuni de control în cooperare cu alte instituții ale administrației publice centrale și locale și, după caz, cu statele membre sau candidate ale Uniunii Europene – la producători, importatori, pe piață, precum și în unitățile vamale – privind securitatea și/sau conformitatea produselor destinate consumatorilor.

5. Efectuarea de către A.N.P.C. – ca punct național de contact – a schimbului rapid de informații privind produsele periculoase atât cu oficiile sale teritoriale, cât și cu alte instituții ale administrației publice centrale și locale, cu instituții similare din statele membre ale Uniunii Europene prin Sistemul european RAPEX de schimb rapid de informații privind produsele periculoase

Se au în vedere:

5.1. colectarea și evaluarea datelor primite de la nivelul oficiilor teritoriale, privind securitatea produselor, în scopul luării măsurilor care se impun;

 5.2. comunicarea cu celelalte instituții publice cu responsabilități în domeniu și în special cu reprezentanții vamali, în scopul identificării aspectelor de securitate a produselor de import și luării măsurilor care se impun;

 5.3. participarea la schimbul rapid de informații prin sistemul european RAPEX de schimb rapid de informații privind produsele periculoase, în conformitate cu metodologia stabilită la nivelul Uniunii Europene pentru acest sistem.
 

6. Realizarea de acțiuni specifice de control, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase în România

 7. Verificarea îndeplinirii condițiilor în baza cărora au fost autorizați agenții economici care desfășoară activități cu metale prețioase

Aplicarea efectivă a legislației armonizate în domeniul protecției consumatorilor și întărirea cooperării, la nivel național și european, prin preluarea celor mai bune practici în domeniul supravegherii pieței, reprezintă elemente esențiale pentru a se asigura accesul consumatorilor la produse și servicii mai sigure și mai sănătoase, o alegere mai bună, informații mai complete despre produse și servicii, realizându-se astfel un nivel de protecție a consumatorilor asemănător celui existent în statele membre ale Uniunii Europene .

Analizând conținutul acestui obiectiv reiese că , în noua strategie 2005-2008 , A.N.P.C. a preluat și a dezvoltat considerabil obiectivul strategic cuprins în strategia A.N.P.C. pe perioda 2000-2004 : "Întarirea sistemului de supraveghere a pieței " , ceea ce denotă importanța deosebită care se acordă în mod constant , componenței de supraveghere a pieței în cadrul strategiei generale a A.N.P.C. și rolului acestei componente în asigurarea unui înalt nivel de protecție a consumatorilor .

BIBLIOGRAFIE

O.G. nr. 21/1992 -privind protecția consumatorilor , republicată cu modificările și completările ulterioare ;

H.G. nr. 757/1992 -privind aprobarea procedurii-cadru și a procedurilor de colaborare ;

H.G. nr. 755/2003 -privind organizarea și funcționarea A.N.P.C. , modificată prin H.G. nr 209/2005 ;

Legea 245/2004 -privind securitatea generală a produselor ;

Legea 252/2003 -privind registrul unic de control ;

H.G. nr. 574/2001 -pentru aprobarea strategiei A.N.P.C. pe 2001-2004 ;

O.G. nr. 27/2002 -privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor , aprobată prin legea nr. 233/2002 ;

H.G. nr. 409/2002 -privind controalele de conformitate cu reglementările referitoare la securitatea produselor , în cazul produselor din import ;

H.G. nr. 681/2001 -privind înfiintarea , organizarea și funcționarea Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pieței Produselor și Serviciilor și Protecția Consumatorilor;

Ordinul nr. 533/2001 -al Președintelui A.N.P.C. -privind aprobarea componenței nominale și a regulamentului de organizare și funcționare al Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pieței Produselor și Serviciilor și Protecția Consumatorilor ;

Hotărârea Parlamentului României nr. 24/29.12.2004 -pentru acordarea Prevederii Guvernului -Programul de guvernare -cap. 19 -Politica de protecție a consumatorului;

H.G. -pentru aprobarea strategiei A.N.P.C. 2005-2008 , www.anpc.ro ;

Procedura generală internă de control a A.N.P.C. -privind respectarea de către producători și distribuitori a dispozițiilor privind securitatea generală a produselor , inclusiv evaluarea riscurilor;

Raport de activitate al A.N.P.C. pe anul 2004 , www.anpc.ro ;

Centrul de Resurse Juridice , Protecția consumatorilor și a sănătății , București , 2004;

Continuarea procesului de armonizare a legislației naționale cu Directivele Europene în domeniul protecției consumatorilor , www.infoeuropa.ro ;

Jurnal Euroinfo , nr. 6 , aprilie 2004 , Protecția consumatorilor , www.infoeuropa.ro ;

A.N.P.C. , Trapex 2004 ;

A.P.C. Moinești-Bacău , O.P.C. , Ghidul specialistului în domeniul protecției consumatorului , editura a II-a ;

Emil Bojin , Egoism și libertate , Argumente pentru protecția consumatorilor , Editura Vavila Edinf , București , 1997 ;

Ion Zamfir , Protecția consumatorilor pe înțelesul tuturor , Editura Dacia A.S. , Ploiești 2002 ;

LISTA DE ABREVIERI

-A.N.P.C. – Autoritatea Națională Pentru Protecția Consumatorilor

-B.R.M.L.- Biroul Român de Metrologie Legală

-O.J.P.C. -Oficiul Județean pentru Protecția Consumatorilor

-O.U.G. – Ordonanța de Urgență a Guvernului

-R.A.R. – Registrul Auto Român

-O.G. – Ordonanța Guvernului

-H.G. – Hotărârea Guvernului

-P.C. – Procedura cadru

-Cap. – Capitolul

-art. – articolul

-alin. – alineatul

-pct. – punctul

-lit. – litera

-nr. -numărul