CONTROLUL PROCESELOR SECVENȚIALE FOLOSIND ECHIPAMENTE PLC PROFESOR COORDONATOR: STUDENT: CONF. DR. ING. ANDREI PRICOP RUSU DANIEL – GICU 2 Cuprins… [612167]

1
UNIVERSITATEA TEHNICĂ ,,GHEORGHE ASACHI”, IAȘI
FACULTATEA DE AUTOMATICĂ ȘI CALCULATOARE

LUCRARE DE LICENȚĂ:
CONTROLUL PROCESELOR SECVENȚIALE FOLOSIND
ECHIPAMENTE PLC

PROFESOR COORDONATOR: STUDENT: [anonimizat]. ANDREI PRICOP RUSU DANIEL – GICU

2

Cuprins

Introducere ……………………………………………………………………………………………………………. 4
Capitolul 1: Automate logice programabile (PLC) ……………………………………………………….. 5
1.1 Noțiuni introductive …………………………………………………………………………………… 5
1.2 Modul de funcționare ………………………………………………………………………………….. 6
1.2.1 Testarea intrărilor ………………………………………………………………………………… 6
1.2.2 Execuția programului …………………………………………………………………………… 7
1.2.3 Setarea ieșirilor …………………………………………………………………………………… 7
1.3 Aplicații dezvoltate cu PLC-uri ……………………………………………………………………. 8
1.3.1 Sistem automat de detecție a persoanelor ………………………………………………… 8
1.3.1.1 Descrierea aplicației: ………………………………………………………………………… 8
1.3.1.2 Resurse folosite: …………………………………………………………………………….. 8
1.3.1.3 Implementare aplicație în Ladder Diagram TM221CE40R …………………….. 9
1.3.2 Sistem automat de ambalare a produselor ………………………………………………. 13
1.3.2.1 Descrierea aplicației: ………………………………………………………………………. 13
1.3.2.2 Resurse folosite: …………………………………………………………………………… 14
1.3.2.3 Implementare aplicație în Ladder Diagram TM221CE40R …………………… 15
Capitolul 2: Familia TM221C ………………………………………………………………………………… 19
2.1 Prezentare generală TM221C …………………………………………………………………….. 19
2.2 Limbaje de programare …………………………………………………………………………….. 19
2.3 Alimentare ……………………………………………………………………………………………… 19
2.4 Ceas în timp real ……………………………………………………………………………………… 19
2.5 Pornire/Oprire …………………………………………………………………………………………. 19
2.6 Memoria ………………………………………………………………………………………………… 19
2.5 Intrări/Ieșiri …………………………………………………………………………………………….. 20
2.6 Memoria detașabilă ………………………………………………………………………………….. 20
2.7 Caracteristici integrate de comunicare …………………………………………………………. 20
2.8 Controlerul TM221CE40R ………………………………………………………………………… 20
Capitolul 3: Studiu de caz………………………………………………………………………………………. 23
3.1 Stand experimental ………………………………………………………………………………………. 23
3.2 Aplicații ……………………………………………………………………………………………………… 24
3.2.1 Ascensor marfă………………………………………………………………………………………. 24

3
3.2.2 Descrierea funcționalității 1 ……………………………………………………………………… 24
3.2.2.1 Implementare aplicație în Ladder Diagram TM221CE40R …………………………. 26
3.2.3 Descrierea funcționalității 2 ……………………………………………………………………… 32
3.2.3.1 Implementare aplicație în Ladder Diagram TM221CE40R …………………………. 34
Concluzii ……………………………………………………………………………………………………………. 49
Bibliografie …………………………………………………………………………………………………………. 50

4

Introducere

Având în vedere utilizarea freventă a automatelor programabile în mediul industrial în
care este necesar controlul proceselor, am încercat să evidențiez în lucrarea de față modalități
de implementare a două proiecte legate de un ascensor de marfă.
Lucrarea este împărțită în 3 zone de interes:
(i) noțiuni generale despre automatele programabile în care am încercat să fac o scurtă
prezentare a lor (structră, mod de programare, exemple de programe scurte);
(ii) familia de microcontrolere TM221CE40R în care am prezentat aspectele tehnice ale
microcontrolerului folosit în cadrul proiectului;
(iii) studiul de caz care cuprinde cele două aplicații dezvoltate și explicate – modul de
implementare prin intermediul unui graf de tranziții, explicarea liniilor de cod din interiorul
programului și resursele folosite pentru fiecare pas care să ajute la interpretarea rezultatelor.
Sper ca lucrarea de față sa vină în ajutorul cititorului care caută un exemplu de
implementare și de lucru prin intermediul automatelor programabile. Țin să precizez că pentru
a putea întelege în totalitate lucrarea de față este nevoie de cunoștințe prealabile legate de aceste
dispozitive folosite atât de mult în industrie.

Autorul

5

Capitolul 1: Automate logice programabile (PLC)

1.1 Noțiuni introductive

Un proces reprezintă un grup de acțiuni aflate într-o legătură reciprocă în urma căreia
rezultă o transformare a elementelor de intrare în elemente de ieșire. Astfel, vom putea defini
procesul tehnologic ca fiind un asamblu de operații mecanice, fizice sau chimice care
transformă materiile prime aflate la intrare în bunuri – la ieșire, care poate realiza asamblarea
sau repararea unui produs, ori întreținerea unui sistem tehnic. [1]
În funcție de cerințe, procesele sunt realizate de anumite sisteme. Un sistem este
considerat a fi o unitate autonomă față de mediu care îndeplinește o anumită nevoie. Aceste
sisteme sunt de cele mai multe ori sisteme dinamice – sisteme cu o anumită evoluție în timp.
Fenomenele apărute în interiorul unui sistem sunt un rezultat al acțiunii mărimilor de intrare și
pot fi analizate prin intermediul mărimilor de ieșire.
Asupra sistemelor vor acționa două mărimi:
– mărime de intrare care acționează în mod deliberat asupra sistemului, valorile
comenzilor fiind cunoscute în mod voit de către proiectant;
– perturbații care provin din mediul în care se află sistemul și care acționează
asupra sa într-un mod nedorit. [2]
Majoritatea sistemelor utilizate în industrie se bazează pe controlul procesului prin
intermediul unui microprocesor . Din categoria microprocesoarelor utilizate pentru control fac
parte și automatele programabile (PLC).
Un automat programabil logic reprezintă un mini-computer care utilizează o memorie
programabilă folosită pentru stocarea instrucțiunilor și a valorilor rezultate, prin implementarea
diferitelor funcții (logice, secvențiale, sincronizate și aritmetice) folosite pentru controlul
sistemelor și a proceselor.[3]

Fig. 1.1: Structura generală a unui PLC

PLC
Intrări
Ieșiri
Program

6
Din punct de vedere constructiv, sistemele de tip PLC sunt formate din procesor,
memorie, sursă de alimentare, secțiuni de intrare – ieșire, interfețe de comunicare și dizpozitiv
de programare (fig. 1.2):

Fig 1.2: Descrierea unui automat programabil

Procesorul : interpretează semnalele aflate la intrare și efectuează acțiuni de control în
funcție de programul stocat în memoria sistemului generând astfel un semnal răspuns la ieșire.
Sursa de alimentare : transformă tensiunea de la rețea într-o tensiune necesară
funcționării procesorului, memoriei și circuitelor de intrare – ieșire.
Dispozitivul de programare: este folosit pentru a introduce programul dorit în
memoria procesorului.
Memoria : locul în care este stocat programul, datele de la intrare și datele rezultate
necesare procesului.
Blocul intrărilor : reprezentat de diverse elemente de comandă și măsurare.
Blocul ieșirilor: transmit un semnal de control asuprea unor elemente de execuție.
Interfața de comunicare : este folosită pentru comunicarea cu alte sisteme aflate la o
anumită distanță.

1.2 Modul de funcționare
Computerele de tip PLC funcționează pe baza scanărilor repetate ale intrărilor și
ieșirilor. Acest proces de scanare este format din 3 etape:

1.2.1 Testarea intrărilor
PLC-ul va scana intrările pentru a putea stabili starea acestora (ON/OFF). Practic, se
verifică dacă senzorii sau dacă switch-urile sunt conectate la intrări. Informația primită este
stocată în memorie.
Dispozitiv de
programare
Memoria
program și date
Interfețe de
comunicare
Procesor

Intrări

Ieșiri
Sursă de
alimentare

7
1.2.2 Execuția programului
În acest stadiu aparatul va executa un program, înscris în memorie, în mod secvențial. Ca
urmare a rulării programului se pot activa una sau mai multe ieșiri, sau pot fi stocate informații.

1.2.3 Setarea ieșirilor
După rularea programului automatul va verifica starea ieșirilor și în funcție de rezultatele
obținute la pasul anterior și comparate cu datele de la intrare le modifică, dacă este cazul. După
terminarea pasului 3, PLC-ul va relua rularea celor 3 pași.

Fig. 1.3: Modul de funcționare al automatelor microprogramate

Citire intrări
Executare program
Rezultate finale trimise la ieșire Scanare

8
1.3 Aplicații dezvoltate cu PLC-uri
1.3.1 Sistem automat de detecție a persoanelor

1.3.1.1 Descrierea aplicației:
La intrarea unei persoane într-o încăpere lumina se aprinde și va rămâne aprinsă. Lumina
se va stinge în momentul părăsirii încăperii de către toate persoanele după 15 secunde.

Fig. 1.4.1: Intrarea/ ieșirea din încăpere

1.3.1.2 Resurse folosite:

Intrări
Nr.
Crt. Resursă Semnficație
1. I0.0 Pornirea sistemului
2. I0.1 Senzor de mi șcare situat la intrarea în încăpere
3. I0.2 Senzor de mi șcare aflat în încăpere
Tabel 1.1: Intrări – Exemplu 1 de implementare aplicație PLC
Ieșiri
Nr.
Crt. Resursă Semnificație
1. Q1 Aprindere lumină
Tabel 1.2: Ieșiri – Exemplu 1 de implementare aplicație PLC
Intrare
Ieșire
Senzor
Intrare
(I1)
Senzor
Ieșire
(I2)

9

Locații de memorie
Nr.
Crt. Resursă Semnificație
1. M1 O persoană a intrat în cameră
2. M2 O persoană a ie șit din cameră
3. M3 Salvarea stării
4. M4 Incrementarea numărătorului
5. M5 Decrementarea numărătorului
6. M6 Nu sunt oamnei în cameră
Tabel 1.3: Locații de memorie – Exemplu 1 de implementare aplicație PLC
Alte resurse
Nr.
Crt. Resursă Semnificație
1. C0 Numărător folosit în contorizarea persoanelor care intră sau ies
din cameră
2. TM0 Timer folosit pentru stingerea luminii după ce ultima persoană a
părăsit încăperea
Tabel 1.4: Alte resurse – Exemplu 1 de implementare aplicație PLC

1.3.1.3 Implementare aplicație în Ladder Diagram TM221CE40R

a. Inițializare sistem
Sistemul va porni la apăsarea unui buton conectat la I0.0, semnalul fiind memorat în
markerul M3 care va indica pornirea sistemului (Fig. 1.4.2).

Fig. 1.4.2: Pornirea sistemului

Resurse utilizate :
I0.0 – buton care semnalizează pornirea sistemului;
M3 – salvarea stării.

10
b. Detectarea unei persoane care a intrat în încăpere
Pentru a detecta intrarea unei persoane, se conectează la I0.1 senzorul aflat la intrare.
Dacă senzorul de la intrare se activează, senzorul din interior conectat la I0.2 nu este activat și
din sistem nu este înregistrată nici o ieșire, atunci acest rezultat este stocat în M1 ca intrare
(Fig. 1.4.3).

Fig. 1.4.3: Detectarea intrării unei persoane în cameră

Resurse folosite :
I0.1 – senzorul aflat la intrarea în încăpere;
I0.2 – senzorul aflat în încăpere;
M1 – o persoană a intrat în cameră;
M2 – o persoană a ieșit din cameră.

c. Detectarea părăsirii încăperii de către o persoană
Pentru a ști că o persoană a părăsit camera trebuie ca senzorul din interior să fie activat,
senzorul din exterior să nu detecteze nimic, iar în sistem să nu fi intrat nici o persoană.
Rezultatul va fi stocat în M2 ca ieșire (Fig. 1.4.4).

Fig. 1.4.4: Detectarea ieșirii unei persoane din cameră

Resurse folosite:
I0.1 – senzorul aflat la intrarea în încăpere;
I0.2 – senzorul aflat în încăpere;
M1 – o persoană a intrat în cameră;
M2 – o persoană a ieșit din cameră.

11
d. Contorizarea persoanelor care au intrat în încăpere
Atunci când sistemul este activ (M3), o persoana a intrat în cameră (M1) și senzorul
din cameră (I0.2) detectează prezența unei persoane, se acționează prin intermediul Markerului
M4 numărătorul C0 (Fig. 1.4.5.a și Fig. 1.4.5.b) care va ține cont de numărul persoanelor
intrate.

Fig. 1.4.5.a: Numărarea persoanelor care intră în cameră

Fig. 1.4.5.b: Numărarea persoanelor care intră în cameră

Resurse folosite:
M1 – persoană intrată în cameră;
M3 – sistemul este pornit;
M4 – incrementarea numărătorului;
I0.2 – senzorul aflat în încăpere.
e. Contorizarea persoanelor care au părăsit încăperea
În momentul în care sistemul este activ (M3), o persoana a ieșit din cameră (M2) și
senzorul (I0.1) se activează, se acționează prin intermediul Markerului M5 decremenarea
numărătorul C0 (Fig. 1.4.6 și Fig. 1.4.5.b) semnalând în sistem plecarea unei persoane.

12

Fig. 1.4.6: Numărarea persoanelor care ies din cameră

Resurse folosite:
M2 – o persoană a ieșit din cameră;
M3 – sistemul este pornit;
M4 – incrementarea numărătorului;
M5 – decrementarea numărătorului;
I0.1 – senzorul aflat la intrarea în încăpere;

f. Aprinderea luminii
După detectarea intrării unei persoane în încăpere, sistemul acționează ieșirea Q0.1 care
semnalizează aprinderea luminii (Fig. 1.4.7).

Fig. 1.4.7: Aprinderea luminii

Resurse folosite:
M3 – sistemul este pornit;
C0.D – valoare curentă numărător;
Q0.1 – aprindere lumină.

g. Stingerea luminii
Stingerea luminii în cameră se va realiza după plecarea ultimei persoane într-un interval
de 15 secunde (Fig. 1.4.8.a, Fig. 1.4.8.b și Fig. 1.4.8.c).

13

Fig. 1.4.8.a: Acționare timer pentru dezactivarea luminii

Fig. 1.4.8.b: Acționare timer pentru dezactivarea luminii

Fig. 1.4.8.c: Acționare timer pentru dezactivarea luminii

Resurse folosite:
M2 – o persoană a ieșit din cameră;
M3 – sistemul este pornit;
M6 – nu sunt oameni în cameră;
TM0 – timer;
Q0.1 – stingere lumină.

1.3.2 Sistem automat de ambalare a produselor

1.3.2.1 Descrierea aplicației:
Sistemul conține două benzi transportoare (Q1, Q2) și doi senzori (I1, I2). Banda
transportoare Q1 pornește în momentul sosirii unei cutii pe banda Q2 în dreptul senzorului I2.
I1 va contoriza numărul maxim de piese care poate fi depozitat în recipientul de ambalare.
După depozitarea numărului maxim de piese, banda Q2 va transporta cutia către o altă zonă.
Până la sosirea unei alte cutii pe Q2, banda Q1 rămăne blocată.

14

Fig. 1.5.1: Reprezentarea sistemului

1.3.2.2 Resurse folosite:
Intrări
Nr.
Crt. Resursă Semnificație
1. I0.1 Senzor componente introduse în cutie
2. I0.2 Senzor prezen ță cutie
3. I0.3 Incrementare numărător
4. I0.4 Regim automat
5. I0.5 Regim manual
6. I0.6 Decrementare numărător
Tabel 1.5: Intrări – Exemplu 2 de implementare aplicație PLC

Ieșiri
Nr.
Crt. Resursă Semnificație
Q0.1 Bandă Q1
Q0.2 Bandă Q2
Tabel 1.6: Ieșiri – Exemplu 2 de implementare aplicație PLC

Locații de memorie
Nr.
Crt. Resursă Semnificație
1. M3 Marker de memorie folosit în transmiterea semnalului de la I0.3
2. M4 Marker folosit în re ținerea stării I0.4 (regim automat)
3. M5 Marker de memorie folosit pentru detectarea pieselor ambalate
4. M6 Marker memorie folosit în menținerea semnalului provenit de la
I0.2
Tabel 1.7: Locații de memorie – Exemplu 2 de implementare aplicație PLC
Q1
Q2
I1
I2

15
Alte resurse
Nr.
Crt. Resursă Semnificație
1. C0 Numărător folosit în contorizarea numărului maxim de piese care
pot fi depozitate într -o cutie
2. C1 Numărător folosit în contorizarea pieselor băgate în cutii
Tabel 1.8: Alte resurse – Exemplu 2 de implementare aplicație PLC

1.3.2.3 Implementare aplicație în Ladder Diagram TM221CE40R

a. Setarea numărului de piese care pot fi depozitate
Setarea numărului de piese care pot fi depozitate se face prin apăsarea butonului
conectat la I0.3. Dacă utilizatorul a greșit numărul de piese, numărătorul C0 poate fi
decrementat prin intermediul butonului conectat la I0.6 (fig. 1.5.2.a și fig. 1.5.2.b).

Fig. 1.5.2.a: Setare număr maxim de piese ce pot fi depozitate într-o cutie

Fig. 1.5.2.b: Setare număr maxim de piese ce pot fi depozitate într-o cutie

Resurse folosite :
I0.3 – Incrementare numărător;
I0.6 – Decrementare numărător;
C0 – Numărător (folosit în contorizarea numărului maxim de piese care pot fi depozitate într-
o cutie);
M3 – Marker de memorie folosit în transmiterea semnalului de la I0.3.

16
b. Pornirea pe regim automat/ manual
Pornirea pe regim automat se face prin comutarea butonului de la I0.4, iar pe regim
manual prin menținerea apăsată a butonului de la I0.5. În momentul în care se alege modul de
funcționare al automatului și a fost introdus numărul de piese se transmite un semnal în urma
căruia se acționează pornirea benzii Q2 (fig. 1.5.3 și fig. 1.5.4).

Fig. 1.5.3: Activare regim automat

Fig. 1.5.4: Pornire bandă Q2

Resurse folosite :
I0.4 – Regim automat;
I0.5 – Regim manual;
C0.D – Valoare curentă numărător (a fost atins numărul maxim de piese care trebuie introdus);
Q0.2 – Banda Q2 (pe care se află recipientele folosite în ambalare);
M4 – Marker folosit în reținerea stării I0.4 (regim automat).

c. Detectare cutie Q0.2
În momentul detectării de către senzorul I0.2 a unei cutii pe banda Q0.2, aceasta se va
opri și va porni banda cu componente Q0.1 (fig. 1.5.5 și fig. 1.5.6).

Fig. 1.5.5: Detectarea unei cutii pe Q0.2

17

Fig. 1.5.6: Oprirea benzii Q0.2. Pornirea benzii Q0.1

Resurse folosite :
I0.2 – Senzor prezență cutie;
Q0.1 – Banda Q1;
Q0.2 – Banda Q2;
M6 – Marker memorie folosit în menținerea semnalului provenit de la I0.2.

d. Componente băgate în cutie
Pe banda Q0.1 sosesc componente de pe o altă bandă. În momentul depozitării acestora
în cutii, este acționat senzorul de la I0.1. Activarea acestuia conduce la decrementarea unui
numărător care ține cont de piesele introduse în cutie. În momentul atingerii numărului maxim
de componente banda Q1 se dezactivează și repornește Q2 care aduce o nouă cutie către
senzorul I0.2 (fig. 1.5.7, fig. 1.5.8, fig. 1.5.4).

Fig. 1.5.7: Detectare piesă care este ambalată

Fig. 1.5.8: Numărarea pieselor ambalate

18
Resurse folosite :
I0.1 – Senzor componente introduse în cutie;
C1 – Numărător (ține cont de piesele băgate în cutii);
I0.5 – Funcționare automat în regim manual (fig. 1.5.4);
C1.D – Starea curentă a numărătorului C1 (fig. 1.5.4);
M4 – Marker folosit în reținerea stării I0.4 – regim automat (fig. 1.5.4);
M5 – Detectare piesă ambalată;
Q0.1 – Banda Q1 (pe care se află piesele care urmează a fi depozitate) (fig. 1.5.4);
Q0.2 – Banda Q2 (pe care se află recipientele folosite în ambalare) (fig. .1.5.4).

Dezavantajul aplicației :
După introducerea numărului maxim de piese în cutie și repornirea benzii Q2, trebuie
reintrodus maximul de componente care pot fi depozitate. În urma acestui fapt, recomand
utilizarea modului manual.

19

Capitolul 2: Familia TM221C

2.1 Prezentare generală TM221C
Controlerul logic TM221C are variate caracteristici care pot servi o gamă largă de
aplicații. Configurarea software, programarea și punerea în funcțiune este realizată prin
intermediul programului SoMachine Basic.

2.2 Limbaje de programare
Controlerul logic TM221C este configurat și se programează prin SoMachine Basic
Software care este compatibil cu standardul IEC 61131-3 suportând următoarele modalități de
programare:
– IL: Instruction List;
– LD: Ladder Diagram;
– Grafcet.

2.3 Alimentare
Alimentarea cu energie a controlerului logic TM221C este la 24 V (c.c.) sau 100 ..
240 V (c.a.).

2.4 Ceas în timp real
Controlerul logic TM221C este un sistem cu ceas în timp real.

2.5 Pornire/Oprire
Controlerul logic TM221C funcționează extern folosind:
– Întrerupător hardware pentru oprire / pornire;
– Întrerupător software pornire / oprire pentru intrările digitale;
– SoMachine Basic software.

2.6 Memoria
Memoria de tip RAM are o dimensiune de 512 kB dintre care 256 kB sunt folosiți
pentru aplicații (executarea aplicațiilor și stocarea datelor) .

20
Memoria de tip Flash are o dimensiune de 1,5 MB dintre care 256 kB sunt folosiți
pentru a creea o copie de rezervă în cazul unei pene de curent. Memoria Flash este folosită
pentru salvarea aplicațiilor.

2.5 Intrări/Ieșiri
Ținând cont de tipul Intrărilor / Ieșirilor, acestea depind de controlerul referinței:
– intrări normale;
– intrări rapide;
– ieșiri tranzistorice;
– ieșiri tranzistorice rapide (PWM/ PLS);
– ieșiri cu relee;
– intrări analogice;
– ieșiri analogice.

2.6 Memoria detașabilă
Controlerele logice de tip TM221C includ un slot încorporat pentru carduri SD.
Principalele utilizări ale acestui card sunt:
– inițializarea controlerului cu o nouă aplicație;
– actualizarea firmware-ului controlerului.

2.7 Caracteristici integrate de comunicare
Următoarele porturi de comunicație sunt disponibile pe panoul frontal al controlerului,
în funcție de referință:
– Ethernet;
– USB Mini – B;
– linie serială 1.

2.8 Controlerul TM221CE40R
TM221CE40R are integrate următoarele caracteristici:
 24 intrări digitale;
o 4 intrări rapide (HSC);
o 20 de intrări normale.
 16 ieșiri digitale:
o 16 ieșiri de tip releu.
 2 intrări analogice;
 Porturi de comunicare:
o O linie port serială;
o Un port de programare mini USB de tip B;
o Un port Ethernet.

În figura următoare sunt reprezentate diferitele componente ale controlerului logic
TM221CE40R:

21
Fig. 2.1: Prezentare generală TM221CE40R

1 – Status LED-uri;
2 – Blocuri de ieșire detașabile;
3 – Blocare cu clichet pentru secțiunea de 35 mm;
4 – Port Ethernet (cu conector RJ45);
5 – Sursă de alimentare de 100 … V (c.a.);
6 – Port pentru programare mini USB de tip B. Terminalul este folosit prin conectarea cu
un calculator pentru programare (prin intermediul SoMachine Basic);
7 – Linie port serială 1 cu conector de tip RJ45 (Rs – 232 sau RS – 485);
8 – Slot pentru card SD;
9 – 2 intrări analogice;
10 – Întrerupător Pornit / Oprit;
11 – Bloc de intrări detașabile;
12 – Conector pentru expansiunea Intrărilor / Ieșirilor;
13 – Slot 1 cartuș;
14 – Slot 2 cartuș;
15 – Capac care adăpostește slotul pentru cardul SD, întrerupătorul pornit / oprit, portul de
programare mini USB de tip B;

22
16 – Siguranță;
17 – Carcasa intrărilor analogice detașabile;
18 – Suport pentru baterie.

23

Capitolul 3: Studiu de caz

3.1 Stand experimental
Standul experimental folosit pe parcursul tezei și pe care s-a realizat implementarea
programelor este cel din figură ( fig. 3.1).

Fig. 3.1: Stand experimental
1 – Alimentare; 2 – PLC; 3 – Afișor LCD; 4 – Potențiometru; 5 – LED-uri conectate la
ieșirile PLC-ului; 6 – Butoane conectate la intrările analogice ale PLC-ului.

24
3.2 Aplicații
3.2.1 Ascensor marfă
Prezentare aplicație: Controlul unui lift de materiale cu ajutorul unui automat
programabil. Aplicația are două funcționalități pe care le vom descrie în continuare.

3.2.2 Descrierea funcționalității 1
La apăsarea unuia dintre butoanele S1, S2, S3 sau S4, liftul începe să se deplaseze. În
momentul în care senzorul corespunzător nivelului selectat se activează, liftul este oprit. Un alt
nivel nu poate fi selectat decât după activarea senzorului B10 ca urmare a revenirii liftului în
poziția inițială după apăsarea (continuă) a butonului S5.
Oprirea de urgență a liftului se face apăsând butonul S0. În acest caz, selectarea unui
nivel nu se poate face decât după activarea senzorului B10 ca urmare a revenirii liftului în
poziția inițială după apăsarea (continuă) a butonului S5.
Senzorul B11 are rol de senzor de protecție în cazul defectării unuia din senzorii de
nivel. Lămpile P1, P2, P3 și P4 se vor aprinde din momentul selectării nivelului, până la
apăsarea (continuă) a butonului S5 (deplasare în jos).

Resurse folosite:
Intrări
Nr.
Crt. Resursă Semnificație
1. I0.0 Senzor pozi ție inițială
2. I0.1 Selectare nivel 1
3. I0.2 Selectare nivel 2
4. I0.3 Selectare nivel 3
5. I0.4 Selectare nivel 4
6. I0.5 Oprire de urgență lift
7. I0.6 Senzor lift
8. I0.7 Senzor nivel 1
9. I0.8 Senzor nivel 2
10. I0.9 Senzor nivel 3
11. I0.10 Revenire în pozi ție inițială
12. I0.11 Senzor nivel 4
Tabel 3.1: Intrări – Funcționalitate 1 (Lift marfă)

25

Ieșiri
Nr.
Crt. Resursă Semnificație
1. Q0.0 Așteptare / Nivel 0
2. Q0.1 Nivel 1
3. Q0.2 Nivel 2
4. Q0.3 Nivel 3
5. Q0.4 Nivel 4
6. Q0.5 Coborâre
7. Q0.6 Urcare
Tabel 3.2: Ieșiri – Funcționalitatea 1(Lift marfă)
Locații de memorie
Nr.
Crt. Resursă Semnificație
1. M1 Nivel 1 selectat
2. M2 Nivel 2 selectat
3. M3 Nivel 3 selectat
4. M4 Nivel 4 selectat
5. M5 Oprire de urgen ță
6. M10 Interzisă selectarea unui alt nivel diferit de 1
7. M20 Interzisă selectarea unui alt nivel diferit de 2
8. M30 Interzisă selectare a unui alt nivel diferit de 3
9. M40 Interzisă selectarea unui alt nivel diferit de 4
Tabel 3.3: Locații de memorie – Funcționalitatea 1 (Lift marfă)

26
3.2.2.1 Implementare aplicație în Ladder Diagram TM221CE40R
Graful de tranziții
Graful de tranziții folosit în Funcționalitatea 1:

Fig. 3.1: Graful de tranziții pentru funcționalitatea 1.

a. Inițializarea ascensorului / modul de așteptare
Ascensorul este inițializat sau este în modul de așteptare atunci când senzorul liftului
I0.6 este activ, comunică cu senzorul I0.0 care indică poziția inițială a liftului și nu este selectat
nici un nivel. În urma acestora se activează ieșirea Q0.0 care indică faptul că liftul este în
așteptare și că a fost inițializat. ( fig. 3.1.1) .
Așteptare
AȘT – S.N.
S.N. – URC.
Selectare
Nivel
Urcare
URC. – A.N.
Atingere
Nivel
Coborâre
A.N. – COB.
COB. – AȘT.

27

Fig. 3.1.1: Liftul a fost inițializat și se află în modul de așteptare

Resurse folosite :
I0.0 – Senzor poziție inițială lift;
M1 – Nivel selectat 1;
M2 – Nivel seletat 2;
M3 – Nivel selectat 3;
M4 – Nivel selectat 4;
M5 – Oprirea de urgență a liftului;
I0.6 – Senzor lift;
Q0.5 – Coborâre lift;

b. Selectare nivel
După inițializarea ascensorului utilizatorul va trebui să selecteze nivelul dorit – o
singură selecție ( fig. 3.1.2.1, fig. 3.1.2.2) . Selectarea nivelului se face prin intermediul
butoanelor I0.1, I0.2, I0.3, I0.4. Pentru schimbarea unei opțiuni de selecție este introdus butonul
I0.5 care oprește liftul urgent.

Fig. 3.1.2.1: Selectarea nivel

28

Fig. 3.1.2.2: Limitare selecție multiplă
Resurse folosite :
I0.0 – Senzor poziție inițială lift;
I0.1 – Selectare nivel 1;
I0.2 – Selectare nivel 2;
I0.3 – Selectare nivel 3;
I0.4 – Selectare nivel 4;
I0.5 – Oprire de urgență lift;
M1 – Nivel selectat 1;
M2 – Nivel selectat 2;
M3 – Nivel selectat 3;
M4 – Nivel selectat 4;
M10 – Interzice selectarea unui al nivel în afară de 1;
M20 – Interzice selectarea unui al nivel în afară de 2;
M30 – Interzice selectarea unui al nivel în afară de 3;
M40 – Interzice selectarea unui al nivel în afară de 4;

c. Urcarea liftului
Se realizează atunci când este selectat unul din cele 4 niveluri, nu este apăsat butonul
de oprire de urgență a liftului și nu este detectată atingerea vreunui etaj ( fig. 3.1.3).

Fig.3.1.3: Procesul de urcare al liftului

29
Resurse folosite:
M1 – Nivel 1 selectat;
M2 – Nivel 2 selectat;
M3 – Nivel 3 selectat;
M4 – Nivel 4 selectat;
Q0.0 – Mod de așteptare;
Q0.1 – Nivel 1;
Q0.2 – Nivel 2;
Q0.3 – Nivel 3;
Q0.4 – Nivel 4;
I0.5 – Buton pentru oprirea de urgență a liftului.

d. Atingerea nivelului selectat
Atingerea nivelului se face atunci când etajul selectat coincide cu senzorul de nivel și
senzorul liftului, nu este acționat butonul de oprire de urgență al liftului, iar urcarea este încă
activă (fig. 3.1.4) .

Fig. 3.1.4: Atingerea etajului dorit

Atunci când liftul ajunge la nivelul dorit sau este acționat butonul de oprire de urgență
al ascensorului, comanda de urcare se resetează. Acest lucru este observabil în fig. 3.1.5.

30

Fig. 3.1.5: Oprirea comenzii de urcare a liftului

Acționarea butonului de urgență al liftului duce la resetarea comenzii inițiale ceea ce
obligă revenirea ascensorului în poziția inițială ( fig. 3.1.6) .

Fig. 3.1.6: Acționarea butonului de urgență a liftului
Resurse folosite :
M1 – Nivel selectat 1;
M2 – Nivel selectat 2;
M3 – Nivel selectat 3;
M4 – Nivel selectat 4;
M5 – Oprire de urgență lift;
I0.0 – Nivel de poziție inițială;
I0.6 – Senzor lift;
I0.7 – Senzor Nivel 1;
I0.8 – Senzor Nivel 2;
I0.9 – Senzor Nivel 3;
I0.10 – Chemare lift în poziția inițială;
I0.11 – Senzor Nivel 4;
Q0.1 – Nivel 1;

31
Q0.2 – Nivel 2;
Q0.3 – Nivel 3;
Q0.4 – Nivel 4;

e. Coborârea
Coborârea ascensorului se realizează în două situații: 1) atunci când este atins nivelul
dorit și se dorește aducerea liftului în poziția de ,,Așteptare” pentru o nouă comandă sau 2)
atunci când este acționat butonul de oprire de urgență al ascensorului ceea ce necesită
readucerea liftului în poziția inițializare (aștepare) (fig. 3.1.7) .

Fig. 3.1.7: Comanda de coborâre al ascensorului
Resurse folosite:
I0.0 – Senzor poziție inițială;
I0.6 – Senzor lift;
I0.10 – Aducerea liftului în poziția inițială;
M5 – Oprirea de urgență;
Q0.1 – Nivel 1;
Q0.2 – Nivel 2;
Q0.3 – Nivel 3;
Q0.4 – Nivel 4;
Q0.5 – Coborâre.

32
3.2.3 Descrierea funcționalității 2
Spre deosebire de descrierea funcțională 1, mai multe niveluri pot fi selectate
consecutiv fără a readuce liftul în pozitia de bază. Cand mai multe niveluri sunt selectate,
cererile trebuiesc memorate. În cazul în care există o cerere pentru un nivel mai jos decât cel
curent și una pentru un nivel mai sus, liftul își va păstra direcția anterioară de deplasare.
Nivelurile selectate sunt semnalizate prin aprinderea lămpii corespunzătoare. Când liftul
ajunge la un nivel selectat, lampa corespunzătoare clipește cu o frecvență de aproximativ 2Hz.
O nouă apăsare a butonului nivelului, va elibera liftul pentru a putea servi o nouă cerere.
Oprirea de urgență a liftului se face apăsând butonul S0. În acest caz, selectarea unui nivel nu
se poate face decât după activarea senzorului B10 ca urmare a revenirii liftului în poziția inițială
după apăsarea continuă a butonului S5.

Resurse folosite:

Intrări
Nr. Crt. Resursă Semnificație
1. I0.0 Senzor pozi ție inițială
2. I0.1 Selectare nivel 1
3. I0.2 Selectare nivel 2
4. I0.3 Selectare nivel 3
5. I0.4 Selectare nivel 4
6. I0.5 Oprire de ur gență lift
7. I0.6 Senzor lift
8. I0.7 Senzor nivel 1
9. I0.8 Senzor nivel 2
10. I0.9 Senzor nivel 3
11. I0.10 Selectare nivel 0
12. I0.11 Senzor nivel 4
Tabel 3.4: Intrări – Funcționalitate 2 (Lift marfă)

Ieșiri
Nr. Crt. Resursă Semnificație
1. Q0.0 Nivel 0
2. Q0.1 Nivel 1
3. Q0.2 Nivel 2
4. Q0.3 Nivel 3
5. Q0.4 Nivel 4
6. Q0.5 Coborâre
7. Q0.6 Urcare
Tabel 3.5: Ieșiri – Functionalitate 2 (Lift marfă)

33
Locații de memorie
Nr. Crt. Resursă Semnificație
1. M0 Nivel 0 selectat
2. M1 Nivel 1 selectat
3. M2 Nivel 2 selectat
4. M3 Nivel 3 selectat
5. M4 Nivel 4 selectat
6. M5 Nivel 1 atins
7. M6 Nivel 2 atins
8. M7 Nivel 3 atins
9. M8 Nivel 4 atins
10. M9 Așteptare
11. M10 Coborâre 4 – 0
12. M11 Coborâre 3 – 0
13. M12 Coborâre 2 – 0
14. M13 Nici un nivel selectat
15. M14 Coborâre 1 – 0
16. M15 Nivel 0 atins
17. M16 Durata selec ție
18. M17 Excepție lumină etaj 1
19. M18 Nivel 0 ini țial
20. M19 Prioritate etaj 0
21. M20 Prioritate etaj 1
22. M21 Prioritate etaj 2
23. M22 Prioritate etaj 3
24. M23 Prioritate etaj 4
25. M25 4 selecții
26. M26 3 selecții
27. M27 2 selecții
28. M28 Condiție urcare 0 – 4
29. M29 Condiție urcare 1 – 4
30. M30 Condiție urcare 2 – 4
31. M31 Condiție urcare 3 – 4
32. M36 Condiție resetare com andă 0
33. M37 Condiție resetare comandă 1
34. M38 Condiție resetare comandă 2
35. M39 Condiție resetare comandă 3
36. M40 Condiție resetare comandă 4
37. M41 Temporizare resetare comandă
Tabel 3.6: Locații de memorie – Funcționalitatea 2 (Lift marfă)
Alte resurse
Nr. Crt. Resursă Semnificație
1. C0 Numărător folosit pentru contorizarea selec țiilor
2. TM0 Temporizator folosit pentru semnalizarea intermitentă a etajului
3. TM1 Temporizator folosit pentru semnalizarea intermitentă a etajului
4. TM2 Temporizator folosit pentru contorizarea duratei selec ției/ilor
5. TM3 Temporizator folosit pentru resetarea comenzilor
Tabel 3.7: Alte resurse – Funcționalitatea 2 (Lift marfă)

34
3.2.3.1 Implementare aplicație în Ladder Diagram TM221CE40R
Graful de tranziții
Graful de tranziții folosit în Funcționalitatea 2( fig. 3.2):

Fig. 3.2: Graful de tranziții pentru funcționalitatea 2
a. Inițializarea ascensorului/ modul de așteptare
Ascensorul este inițializat atunci când se află în poziția inițială (nivel 0).
Modul de așteptare este activ în momentul atingerii unuia dintre nivele, motorul nu este
activ și nu este selectat nici un etaj ( fig. 3.3).

35

Fig. 3.3: Inițializarea si modul de așteptare al liftului

Resurse folosite:
I0.0 – Senzor poziție inițială;
I0.6 – Senzor lift;
Q0.5 – Coborâre;
Q0.6 – Urcare;
M1 – Nivel 1 selectat;
M2 – Nivel 2 selectat;
M3 – Nivel 3 selectat;
M4 – Nivel 4 selectat;
M5 – Nivel 1 atins;
M6 – Nivel 2 atins;
M7 – Nivel 3 atins;
M8 – Nivel 4 atins;
M9 – Așteptare;
M13 – Nici un nivel selectat.

b. Selectarea nivelului
Selectarea unui etaj se face prin apăsarea butonului corespunzător nivelului dorit ( fig.
3.4.a, fig. 3.4.b, fig. 3.4.c, fig. 3.4.d, fig. 3.4.e ).

Fig. 3.4.a: Selectare nivel 0

Fig. 3.4.b: Selectare nivel 1

36

Fig. 3.4.c: Selectare nivel 2

Fig. 3.4.d: Selectare nivel 3

Fig. 3.4.e: Selectare nivel 4
Utilizatorul are posibilitatea selectării mai multor nivele timp de 5 secunde de
la prima comandă, dar liftul va lua în considerare numai prima opțiune introdusă ( fig. 3.5.a,
fig. 3.5.b, fig. 3.5.c, fig. 3.5.d ).

Fig. 3.5.a: 4 variante de selecție

37

Fig. 3.5.b: 3 variante de selecție

Fig. 3.5.c: 2 variante de selecție

38

Fig. 3.5.d: Durată totală de selecție
Etajele selectate vor fi contorizate prin intermediul numărătoroului C0 cu ajutorul
căruia se vor stabili prioritățile etajelor în funcție de ordinea selectării ( fig. 3.6).

Fig. 3.6: Contorizarea etajelor introduse
După introducerea primei opțiuni, celelalte vor fi ignorate ( fig. 3.7.a, fig. 3.7.b, fig.
3.7.c, fig. 3.7.d, fig. 3.7.e ).

39
Fig. 3.7.a: Setare prioritate parter

Fig. 3.7.b: Setare prioritate etaj 1

Fig. 3.7.c: Setare prioritate etaj 2

Fig. 3.7.d: Setare prioritate etaj 3

Fig. 3.7.e: Setare prioritate etaj 4

Resurse folosite :
I0.10 – Selectare nivel 0;
I0.1 – Selectare nivel 1;
I0.2 – Selectare nivel 2;
I0.3 – Selectare nivel 3;
I0.4 – Selectare nivel 4;
I0.5 – Oprire de urgență lift;
M0 – Nivel 0 selectat;
M1 – Nivel 1 selectat;
M2 – Nivel 2 selectat;
M3 – Nivel 3 selectat;
M4 – Nivel 4 selectat;
M16 – Durata selecție;
M19 – Prioritate parter;
M20 – Prioritate etaj 1;
M21 – Prioritate etaj 2;
M22 – Prioritatea etaj 3;
M23 – Prioritate etaj 4;
M25 – 4 selecții;
M26 – 3 selecții;
M27 – 2 selecții;
C0 – Numărător folosit pentru contorizarea opțiunilor introduse;
TM2 – Temporizator folosit pentru introducerea opțiunilor

40
c. Urcarea
După selectarea etajului dorit și stabilirea priorității ( fig. 3.8.a, fig. 3.8.b, fig. 3.8.c, fig.
3.8.d), ascensorul va lua în considerare nivelul la care se află după care va activa comanda de
ridicare (fig. 3.9).

Fig. 3.8.a: Condiție urcare 0 – 4

Fig. 2.8.b: Condiție de urcare 1-4

Fig. 2.8.c: Condiție de urcare 2-4

Fig. 2.8.d: Condiție de urcare 3-4

41

Fig. 3.9: Procesul de urcare
Resurse folosite :
Q0.6 – Urcare;
M1 – Nivel 1 selectat;
M2 – Nivel 2 selectat;
M3 – Nivel 3 selectat;
M4 – Nivel 4 selectat;
M5 – Nivel 1 atins;
M6 – Nivel 2 atins;
M7 – Nivel 3 atins;
M8 – Nivel 4 atins;
M9 – Așteptare;
M15 – Nivel 0 atins;
M16 – Durata selecției;
M18 – Nivel 0 inițial;
M20 – Prioritate etaj 1;
M21 – Prioritate etaj 2;
M22 – Prioritate etaj 3;
M23 – Prioritate etaj 4;
M28 – Condiție urcare 0 – 4;
M29 – Condiție urcare 1 – 4;
M30 – Condiție urcare 2 – 4;
M31 – Condiție urcare 3 – 4;

d. Coborârea
Procesul de coborâre este identic cu cel de urcare. Se detectează etajul la care
staționează liftul, după care, în funcție de opțiunile (nivelele) introduse, se activează coborârea
către etajul dorit ( fig. 3.10.a, fig.3.10.b, fig.3.10.c, fig. 3.10.d și fig. 3.11 ).

42

Fig. 3.10.a: Condiție coborâre etaj 4 – 0

Fig. 3.10.b: Condiție coborâre etaj 3 – 0

Fig. 3.10.c: Condiție coborâre etaj 2 – 0

Fig. 3.10.d: Condiție coborâre etaj 1 – 0

Fig. 3.11: Procesul de coborâre

43
Resurse folosite :
Q0.5 – Coborâre;
M0 – Nivel 0 selectat;
M1 – Nivel 1 selectat;
M2 – Nivel 2 selectat;
M3 – Nivel 3 selectat;
M5 – Nivel 1 atins;
M6 – Nivel 2 atins;
M7 – Nivel 3 atins;
M8 – Nivel 4 atins;
M10 – Coborâre 4 – 0;
M11 – Coborâre 3 – 0;
M12 – Coborâre 2 – 0;
M14 – Coborâre 1 – 0;
M15 – Nivel 0 atins;
M16 – Durata selecție;
M19 – Prioritate etaj 0;
M20 – Prioritate etaj 1;
M21 – Prioritate etaj 2;
M22 – Prioritate etaj 3;

e. Atingere nivel
Atingerea nivelului se realizează atunci când prioritatea etajului corespunde cu
compatibilitatea dintre senzorul liftului și cel al etajului ( fig. 3.12.a, fig. 3.12.b, fig. 3.12.c, fig.
3.12.d, fig. 3.12.e ).

Fig. 3.12.a: Nivel atins 0

Fig. 3.12.b: Nivel atins 1

Fig. 3.12.c: Nivel atins 2

44

Fig. 3.12.d: Nivel atins 3

Fig. 3.12.e: Nivel atins 4
Atunci când se ajunge la etajul selectat, liftul resetează comanda de urcare / coborâre
(fig.3.13).

Fig. 3.13: Resetare comandă urcare / coborâre.
Etajul dorit și care a fost atins este semnalizat în mod intermitent până la pornirea
comenzii de urcare / coborâre ( fig. 3.14.a, fig. 3.14.b, fig. 3.14.c, fig. 3.14.d, fig. 3.14.e și fig.
3.15).

Fig. 3.14.a: Lumină parter

45

Fig. 3.14.b: Lumină etaj 1

Fig. 3.14.c: Lumină etaj 2

Fig. 3.14.d: Lumină etaj 3

Fig. 3.14.e: Lumină etaj 4

Fig. 3.15: Lumină intermitentă
De asemenea, în acest stadiu se mai face și resetarea comenzilor ( fig.3.16.a, fig.3.16.b,
fig.3.16.c, fig.3.16.d, fig.3.16.e ).

Fig. 3.16.a: Resetare comandă parter

46

Fig. 3.16.b: Resetare comandă etaj 1

Fig. 3.16.c: Resetare comandă etaj 2

Fig. 3.16.d: Resetare comandă etaj 3

Fig. 3.16.e: Resetare comandă etaj 4
Resurse folosite:
I0.0 – Senzor poziție inițială;
I0.6 – Senzor lift;
I0.7 – Senzor nivel 1;
I0.8 – Senzor nivel 2;
I0.9 – Senzor nivel 3;
I0.11 – Senzor nivel 4;
Q0.0 – Nivel 0;
Q0.1 – Nivel 1;
Q0.2 – Nivel 2;
Q0.3 – Nivel 3;
Q0.4 – Nivel 4;
Q0.5 – Coborâre;
Q0.6 – Urcare;
M0 – Nivel 0 selectat;
M1 – Nivel 1 selectat;
M2 – Nivel 2 selectat;
M3 – Nivel 3 selectat;
M4 – Nivel 4 selectat;
M5 – Nivel 1 atins;
M6 – Nivel 2 atins;
M7 – Nivel 3 atins;
M8 – Nivel 4 atins;
M15 – Nivel 0 atins;
M17 – Excepție lumină etaj 0;
M18 – Nivel 0 inițial;
M19 – Prioritate etaj 0;
M20 – Prioritate etaj 1;
M21 – Prioritate etaj 2;
M22 – Prioritate etaj 3;

47
M23 – Prioritate etaj 4;
M36 – Condiție resetare comandă 0;
M37 – Condiție resetare comandă 1;
M38 – Condiție resetare comandă 2;
M39 – Condiție resetare comandă 3;
M40 – Condiție resetare comandă 4;
M41 – Temporizare resetare comandă;
TM 0 – Temporizator folosit pentru semnalizarea intermitentă;
TM 1 – Temporizator folosit pentru semnalizarea intermitentă;
TM 3 – Temporizator folosit pentru resetarea comenzilor;

f. Deblocarea
Pentru a putea selecta deplasarea către un alt etaj, utilizatorul este nevoit sa deblocheze
liftul. Deblocarea se realizează prin apăsarea butonului corespunzător etajului în care se află
ascensorul în staționare. În urma acestui proces, atât prioritatea cât și comanda dată către etajul
curent, vor fi resetate, dând posibilitatea selectării unei noi opțiuni ( fig. 3.17.a, fig. 3.17.b, fig.
3.17.c, fig. 3.17.d, fig. 3.17.e ).

Fig. 3.17.a: Nivel atins parter – deblocare

Fig. 3.17.b: Nivel atins etaj 1 – deblocare

Fig. 3.17.c: Nivel atins etaj 2 – deblocare

Fig. 3.17.d: Nivel atins etaj 3 – deblocare

48

Fig. 3.17.e: Nivel atins etaj 4 – deblocare
Resurse folosite:
I0.1 – Selectare nivel 1;
I0.2 – Selectare nivel 2;
I0.3 – Selectare nivel 3;
I0.4 – Selectare nivel 4;
I0.10 – Selectare nivel 0;
M0 – Nivel 0 selectat;
M1 – Nivel 1 selectat;
M2 – Nivel 2 selectat;
M3 – Nivel 3 selectat;
M4 – Nivel 4 selectat;
M5 – Nivel 1 atins;
M6 – Nivel 2 atins;
M7 – Nivel 3 atins;
M8 – Nivel 4 atins;
M15 – Nivel 0 atins;
M19 – Prioritate etaj 0;
M20 – Prioritate etaj 1;
M21 – Prioritate etaj 2;
M22 – Prioritate etaj 3;
M23 – Prioritate etaj 4.

49

Concluzii

În urma implementării celor două funcționalități, putem observa o serie de avantaje, dar
și dezavantaje pe care am să le enumăr în continuare:

Funcționalitatea 1 – Ascensor marfă
Avantaje:
Programul dezvoltat este unul simplu, util în zonele în care se realizează transportul
mărfurilor la diferite înălțimi.
Dezavantaje:
Întregul proces este unul lent, fiind necesară readucerea liftului de fiecare dată în
punctul 0.
Dezvoltare pe viitor:
O îmbunătățire a aplicației constă în eliminarea procesului greoi de aducere a liftului la
parter, putând face astfel mai multe transporturi.

Funcționalitatea 2 – Ascensor marfă
Avantaje:
Față de Funcționalitatea 1, acest program ne conferă posibilitatea deplasării de la un
etaj la altul mai simplu, nemaifiind nevoie să readucem liftul la nivelul 0.
Dezavantaje:
Principalul dezavantaj este legat de selecția multiplă de care dispune utilizatorul.
Aplicația dezvoltată are implementată o selecție multiplă însă în luarea deciziei asupra cărui
etaj să se ducă liftul, se va alege doar prima opțiune celelalte fiind ignorate.
Dezvoltare pe viitor:
Rezolvarea selectării multiple și introducerea unei limite de greutate pentru mărirea
siguranței.

50

Bibliografie

[1] „Proces tehnologic – Wikipedia”. [Online]. Valabil la:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Proces_tehnologic.
[2] C. Lazăr, C. Budaciu, C.-F. Căruntu, Ingineria Reglării Automate . Iași: Politehnium,
2013.
[3] W. Bolton, Programmable Logic Controllers , 5-lea ed. Jordan Hill, Oxford, UK: Elsevier
Ltd., 2009.