Controlul Preventiv In Procesul de Creditare

INTRODUCERE

O componentă dintre cele mai importante și dificile ale tranziției spre economia de piață o constituie formarea unei piețe a capitalurilor. Aceasta presupune crearea unui sistem bancar eficient, care să mobilizeze resursele bănești de la populație și agenți economici în vederea reinvestirii rapide în activități economice profitabile, contribuind astfel și la sporirea vitezei de rotație a banilor care, comparativ cu cea din țările dezvoltate, este de 2-3 ori mai mică.

În ultimii ani, sistemul bancar din România a cunoscut o amplă transformare, modernizare și diversificare, în concordanță cu schimbările produse în economia țării. Unul din rezultatele transformărilor produse până în prezent a fost crearea unui sistem bancar modern de inspirație europeană, în paralel cu modificarea importanței pe care o au diferitele instrumente și servicii financiare.

Buna funcționare a pieței de capital, în condițiile unui mediu concurențial instituționalizat, oferă posibilități superioare de obținere și utilizare a creditelor, determinând înscrierea activității economice pe coordonatele eficienței. Din păcate, în România, activitatea bancară, deși profitabilă, nu este caracterizată de dinamism.

Băncile sunt puținele instituții din țara noastră care obțin beneficii și în care salariații au venituri mari. De asemenea, ele dețin unul din primele locuri în domeniul informatizării, comparativ cu celelalte sectoare ale economiei naționale.

Una din atribuțiile cele mai importante ale băncilor este legată de calitatea băncilor de mijlocire de credite. În această calitate băncile se ocupă cu formarea resurselor, atragerea clienților, acordarea creditelor, urmărirea modului de folosire acestora, rambursarea creditelor și elaborarea strategiei de creditare în care un loc important în ocupă corelația dintre resurse și necesități. Sistemul bancar reprezintă o verigă indispensabilă a strategiei de dezvoltare a unei țări. Fiecare stat își stabilește propria structura în domeniul bancar, în funcție de obiectivele strategice propuse.

Țările dezvoltate, având o rețea de instituții bancare extrem de diversificată și o legislație care răspunde nevoilor de desfășurare a activității bancare în condiții optime, beneficiază din plin de efectele pozitive ale sistemului. Economiile acestor state sunt propulsate astfel spre performanțe sporite atât pe plan național cât și mondial.

Țara noastră, în tranziția ei spre economia de piață, a înregistrat o serie de dificultăți și chiar eșecuri ale unor bănci, care, având o “fundație” nesigură s-au prăbușit în urma interacțiunii lor cu mediul economic precar. Aceste nerealizări sunt însă iminente perioadei de tranziție și au servit atât ca exemplu negativ pentru celelalte bănci cât și ca un motiv de perfecționare a legislației și alinierea ei la legislațiile țărilor dezvoltate.

Economia românească a fost una dintre cele mai dinamice din regiune în cursul anului 2003. Produsul Intern Brut a crescut cu 4,9 % față de anul 2002, inflația a continuat să se reducă până la o rată medie anuală de circa 15 %, iar deficitul bugetului consolidat și datoria publică și public garantată s-au menținut la un nivel rezonabil (de 2,4 % și respcetiv 19,2 % din PIB).

Pentru băncile comerciale românești creditul reprezintă un produs de bază, iar activitatea de creditare deține ponderea hotârătoare între activitățile desfășurate de bănci, reprezentând modalitatea principală de plasament a resurselor financiare atrase de la clienți.

În orice economie națională, așa cum sunt rezolvate problemele, creditul acționează după regulile unui sistem economic. Ca orice sistem economic, cel al creditului este constituit dintr-un ansamblu de factori și elemente, care prin interacțiunea lor trebuie să realizeze, în condiții de eficiență, obiectivul legat de repartizarea și folosirea fondului de împrumut al economiei naționale.

Importanța creditului derivă din avantajele pe care le asigură utilizarea lui în condiții de maximă eficiență și rentabilitate. Dintre aceste avantaje enumerăm:

creditul pune la dispoziția investitorului o parte din necesarul de capital, contribuind astfel la transformarea economiilor in investiții;

creditul conduce la diminuarea investițiilor nerentabile sau ilicite, prin supravegherea efectuată de bancă asupra afacerii creditate;

prin finanțarea consumului și prin crearea unor instrumente și tehnici eficiente de finanțare a devenit un instrument indispensabil în activitatea agenților economici;

creditul contribuie la creșterea vitezei de rotație a banilor;

prin intermediul ratei dobânzii, creditul diminuează fenomenul inflaționist;

creditul favorizează orientarea investițiilor spre ramurile economice rentabile conducând la dezvoltarea acestora;

creditul contribuie la dezvoltarea și stimularea exportului;

prin influența pe care o exercită asupra cererii și ofertei de mărfuri, creditul contribuie la fundamentarea pe baze economice a prețurilor.

Trebuie remarcat că oricât de avantajos este creditul, utilizarea lui defectuoasă sau abuzivă este extrem de periculoasă pentru echilibrul economic al unei țări. De aceea, corecta funcționare a creditului trebuie analizată permanent și reglementată din punct de vedere economic, social, juridic și politic.

CAP.1 LOCUL ȘI IMPORTANȚA SOCIETĂȚII BANCARE BRD ÎN CADRUL SISTEMULUI BANCAR DIN ROMÂNIA

1.1 Locul băncii BRD între societățile bancare din România

Înainte de anul 1990 pe piața serviciilor financiare pentru persoane juridice acționau deja trei bănci mari, cu capital de stat, specializate în finanțarea comerțului exterior, agriculturii și industriei alimentare, investițiilor. Serviciile financiare pentru populație, care se reduceau la fructificarea economiilor acestora și acordarea unor credite de consum, reprezentau apanajul Casei de Economii și Consemnațiuni. În 1990 monopolul de care beneficiau băncile specializate în domeniul lor de activitate este suprimat. Banca Română pentru Dezvoltare se constituie ca bancă comercială, sub formă de societate pe acțiuni, și preia activele și pasivele Băncii de Investiții, primind o autorizație de funcționare generală.

În cuprinsul Actului constitutiv B.R.D.-GSG S.A. este denumită “bancă”. Banca are sediul central în București, Blvd Ion Mihalache nr. 1-7. Durata de funcționare a băncii este nedeterminată. Banca își încetează activitatea conform regulilor aplicabile societăților comerciale și legislației bancare în vigoare, la propunerea Consiliului de Supraveghere și pe baza aprobării Adunării Generale a Acționarilor.

Intrarea băncii pe bursă, la începutul anului 2001, a ridicat nivelul de exigentă în materie de guvernanță corporativă. În această calitate, BRD este supusă legislației în vigoare cu privire la piețele de capital, reglementărilor Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare și ale Bursei de Valori București.

În 2003 în urma unei campanii de rebranding, Banca Română pentru Dezvoltare devine BRD – Groupe Société Générale. Noua identitate a băncii consolidează astfel poziția sa, făcând mai vizibilă identitatea Grupului – mamă. În 2004 Société Générale cumpără pachetul rezidual de acțiuni deținut de statul român în capitalul BRD, participația sa crescând astfel de la 51% la 58,32%. Banca Română pentru Dezvoltare – Groupe Societe Generale S.A. se organizează potrivit legii ca societate pe acțiuni și funcționează în baza Actului Constitutiv, conform Legii nr.31/1990, a legii băncilor nr 58/1998, cu modificările ulterioare și a altor reglementări specifice. Acționarul principal este Société Générale France („Societatea mamã”).

B.R.D-GSG este cea mai importantă bancă privată și a doua bancă din România, având a doua capitalizare bursieră la Bursa de Valori București Acționarul principal al BRD este Societe Generale, unul dintre cele mai mari grupuri bancare din zona euro B.R.D.

Organigrama BRD – Groupe Société Générale S.A. cuprinde toate nivelurile ierarhice , cele de conducere fiind:

A. Adunarea Generală a Acționarilor: reprezintă totalitatea acționarilor Băncii. Aceasta are următoarele atribuții: să discute, să aprobe sau să modifice situațiile financiare anuale, pe baza raportului administratorilor și al auditorului financiar, și să fixeze dividendul, să aleagă pe administratori, să fixeze remunerația administratorilor cuvenită pentru exercițiul în curs, să se pronunțe asupra gestiunii administratorilor, să stabilească bugetul de venituri și cheltuieli și programul de activitate pe exercițiul financiar următor.

B. Consiliul de Administrație al Băncii este format din 11 membri, persoane fizice, aleși de către Adunarea Generală. Majoritatea membrilor Consiliului de Administrație și Președintele acestuia pot fi cetățeni străini.

Consiliul de Administrație are următoarele atribuții : convoacă Adunarea Generală a Acționarilor Băncii, stabilește data de referință pentru acționarii îndreptățiți să participe și să voteze în Adunarea Generală, aprobă planul de investiții pe anul următor, aprobă și revizuiește periodic, cel puțin anual, strategiile generale și politicile privitoare la activitatea Băncii, numește auditorul financiar al Băncii, aprobă Norma de Funcționare Internă a Băncii, principiile tuturor documentelor ce formează regulamentul de funcționare al Băncii și regulile de aprobare a acestora , desemnează și stabilește atribuțiile Comitetului de Remunerare și Comitetului de Audit, exercită orice alte atribuții prevăzute de lege sau delegate de adunarea generală a acționarilor.

C. Comitetul de Direcție al Băncii este format din persoane fizice, salariați ai Băncii, alese de către Consiliul de Administrație, și anume: Directorul General, Directorii Generali Adjuncți și, eventual, Directorul General Delegat. Comitetul de Direcție este condus de Directorul General.

Atribuțiile sale sunt următoarele : aprobă, în principal normele și directivele interne ale Băncii și modificările acestora, politica de dobânzi practicate la resursele și plasamentele Băncii, tarifele și comisioanele, în lei și în valută, politica anuală de creditare, programul anual de control, regimul de salarizare și alte forme de remunerare a personalului, programul de pregătire și perfecționare a personalului, registrul privat care ține evidența acțiunilor Băncii., analizează și propune Consiliului de Administrație toate problemele de competența acestuia, exercită alte atribuții prevăzute de lege sau în documentele normative interne ale Băncii.

Departamente și direcții

Direcția Mari Clienți Corporativi- e creată după achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni de către – Groupe Société Générale. Scopul său este acela de a oferi servicii marilor societăți românești sau societăților multinaționale și asigură relații globale cu aceștia. În plus această direcție promovează servicii specializate cum ar fi: finanțarea exporturilor, leasing cross border și finanțarea proiectelor.

Departamentul Credite Și Credite Neperformante- acest departament administrează și coordonează operațiunile de creditare din cadrul BRD. El include un compartiment de analize și sinteze care răspunde de analizarea permanentă a calității portofoliului de credite și a cerințelor de constituire a provizioanelor.

Direcția Finanțare Creanțe Și Administrarea Creditelor Internaționale- răspunde de activitățile referitoare la factoring și forfetare, precum și activitățile referitoare la negocierea și administrarea creditelor de natură internațională și a altor tipuri de finanțări pe termen lung. Structura internă a acestei direcții cuprinde serviciile de forfetare și factoring și administrare a creditelor internaționale, răspunde de facilitățile pe termen mediu și lung ale băncii și monitorizează îndeplinirea obligațiilor băncii cu privire la aceste credite.

Departament Comercial – coordonează întreaga activitate a direcției de servicii bancare pentru populație, direcția carduri bancare, direcția marketing și direcția de dezvoltare monetică și produse noi.

Direcția Servicii Bancare Pentru ază servicii specializate cum ar fi: finanțarea exporturilor, leasing cross border și finanțarea proiectelor.

Departamentul Credite Și Credite Neperformante- acest departament administrează și coordonează operațiunile de creditare din cadrul BRD. El include un compartiment de analize și sinteze care răspunde de analizarea permanentă a calității portofoliului de credite și a cerințelor de constituire a provizioanelor.

Direcția Finanțare Creanțe Și Administrarea Creditelor Internaționale- răspunde de activitățile referitoare la factoring și forfetare, precum și activitățile referitoare la negocierea și administrarea creditelor de natură internațională și a altor tipuri de finanțări pe termen lung. Structura internă a acestei direcții cuprinde serviciile de forfetare și factoring și administrare a creditelor internaționale, răspunde de facilitățile pe termen mediu și lung ale băncii și monitorizează îndeplinirea obligațiilor băncii cu privire la aceste credite.

Departament Comercial – coordonează întreaga activitate a direcției de servicii bancare pentru populație, direcția carduri bancare, direcția marketing și direcția de dezvoltare monetică și produse noi.

Direcția Servicii Bancare Pentru Populație-este împărțită pe trei nivele: serviciul depozite, serviciul credite și serviciul dezvoltare produse noi.Această direcție organizează, coordonează și monitorizează operațiile în monedă națională sau în valută pentru persoanele fizice.

Direcția Marketing- se ocupă de dezvoltarea, promovarea și adaptarea dar și monitorizarea politicii de produse ale BRD atât pentru clienții persoane fizice cât și pentru persoane juridice. Principalele obiective sunt studiile de marketing, administrarea produselor și promovarea vânzărilor. Studiile de piață se referă la monitorizarea pieței cu scopul de a prezenta propuneri pentru adaptarea produselor BRD la nevoile consumatorilor.Administrarea produselor constă în implementarea de produse noi dar și adaptarea vechilor produse la cerințele clienților. Direcția mai include și o echipă de promovare a vânzărilor care presupune pregătirea unor forțe de vânzare a produselor BRD- Groupe Société Générale în întreaga rețea de sucursale.

Direcția Trezorerie-administrează și coordonează întreaga activitate de trezorerie a băncii atât în lei cât și în valută. Direcția de trezorerie cuprinde: serviciul de trezorerie în lei, în valută dar și serviciul arbitraj.Direcția de trezorerie monitorizează lichiditățile BRD- Groupe Société Générale și investește surplusul pe piața interbancară în titluri de stat dar și alte instrumente financiare pe piața interbancară de capital.

Direcția Piețe De Capital- în cadrul acestei direcții sunt administrate investițiile BRD- Groupe Société Générale pe termen lung, mediu și scurt în acțiuni cotate sau necotate pe piața de capital. De asemenea această direcție desfășoară activități de decontare a tranzacțiilor cu valori mobiliare ale clienților BRD- Groupe Société Générale și de depozitare a activelor fondurilor deschise de investiții și societăților de investiții.Direcția de piețe de capital este organizată în trei compartimente: decontare, depozitare, sinteză/juridic, procesare informatică și un serviciu de 3 compartimente: analiză, gestiune și plasamente pe termen scurt.

Direcția Internațională-coordonează, organizează și realizează activitatea valutară a întregii BRD- Groupe Société Générale asigură desfășurarea activității specifice de bănci corespondente și de SWIFT. Produsele și serviciile bancare derulate de acesta sunt acreditivele și incasso de import/export, analiza, emiterea și avizarea scrisorilor de garanție bancară, efectuarea de transferuri în valută (OP emise sau primite), operațiuni cu cec-uri bancare și de călătorie.

Direcția Contabilitãții Generale-direcția contabilității generale administrează și supervizează evidențele contabile din cadrul centralei și sucursalelor. Această direcție elaborează normele și standardele interne de contabilitate, răspunde de elaborarea bilanțului contabil, se ocupă de operațiunile de decontare și asigură respectarea în cadrul tranzacțiilor valutare a reglementărilor BNR.

Departament de Resurse Umane- are în vedere recrutarea, școlarizarea, evaluarea și promovarea angajaților BRD. De asemenea elaborează regulamentele interne și contractul colectiv de muncă.

Departamentul Sisteme Informatice- este subordonat direct directorului general. Aici se stabilesc programele de pregătire a personalului în scopul utilizării noilor sisteme informatice, răspunde de funcționarea sistemului de operare central precum și de funcționarea rețelei de comunicare a datelor sucursalelor. Rolul principal al acestui departament poate fi considerat implementarea unui sistem informațional integrat care se concentrează în prima fază pe utilizarea programului iBank (internet banking) în întreaga rețea de sucursale.

Direcția Juridică- aceasta are ca atribuții principale analiza juridică a documentelor pentru toate tipurile de angajamente ale băncii și operațiunile desfășurate de celelalte direcții. De asemenea are în vedere și elaborarea normelor și regulamentelor interne precum și a contractului colectiv de muncă. Tot în cadrul Departamentului Juridic mai au loc activități de monitorizare a consilierilor juridici și a executorilor bancari din sucursale.

Departament Proiecte și Organizare-este un departament recent creat și are rolul de a coordona eforturile BRD de restructurare organizatorică dar și îmbunătățire a sistemelor de gestiune a informațiilor.

Direcția Administrării Generale A Rețelei De Sucursale Și Filiale- în cadrul acestui departament sunt coordonate activitățile de zi cu zi ale sucursalelor și agențiilor BRD cu scopul de a promova norme unitare de servicii și practici de lucru. Se pune la dispoziția sucursalelor și suportul logistic doar atunci când este necesar.

Departament De Controlul Riscului- este raportat direct directorului general al băncii. Acest departament are rolul de a monitoriza riscurile directe legate de activitățile din cadrul BRD indiferent de natura acestora. Aici se analizează toate dosarele de credit și propunerile de acordare a altor tipuri de facilități.

Inspecția Generală- s-a format prin unificarea direcției de control cu serviciul de supraveghere a operațiunilor bancare și este subordonată directorului general. Se controlează și se supraveghează activitățile bancare atât la sediul central cât și în toată rețeaua de sucursale și filiale.

Secretariat General- desfășoară servicii de secretariat pentru Adunările Generale ale Acționarilor dar și pentru alte organe de conducere. Este responsabil cu redactarea raportului anual al BRD.

Serviciul Comunicare- răspunde de activitățile de reclamă și sponsorizare ale băncii, activități care au menirea să facă cunoscută banca pe plan local sau internațional.

Carduri-BRD pune accentul pe extinderea numărului de clienți care să accepte plata prin carduri în defavoarea plății în numerar, activitate ce o desfășoară încă din anul 1995.

Anul 2008 a reprezentat pentru BRD Groupe Société Générale un an excelent, obținând un profit net consolidat de 1.364 milioane RON (circa 370 milioane EUR), mai mare cu 46% față de anul 2007. Principalii indicatori financiari ai BRD Groupe Société Générale la 31 decembrie 2008 , excluzând impactul tranzacției de vânzare a participației la Asiban, sunt :

1. Profitul net al grupului, care include și rezultatele obținute de filialele BRD Sogelease , BRD Finance, BRD Securities, este de 1.138 milioane RON (aproximativ 309 milioane EUR) în creștere cu 22% față de aceeași perioadă a anului trecut. Adăugând profitul realizat din vânzarea participației la Asiban , nivelul profitului net se ridică la 1.364 milioane RON (aproximativ 370 milioane EUR), valoare istorică pentru BRD. În ceea ce privește profitul net al băncii, acesta se ridică la 1.127 milioane RON (aproximativ 306 milioane EUR). Incluzând și profitul realizat din vânzarea participației deținute la Asiban, profitul net al băncii se ridică la 1.353 milioane RON ( aproximativ 367 milioane EUR). Aceste rezultate vin să consolideze solvabilitatea robustă a băncii, capitalul reglementar acoperind aproape 12% din activele ponderate la risc ale băncii, față de 8% -minimul impus de BNR.

2. Rentabilitatea capitalului propriu (ROE) a fost la sfârșitul lunii decembrie 2008 de 32,8% , în timp ce raportul cost/venituri a fost de 42% , in ciuda menținerii unui nivel ridicat al investițiilor (64 milioane EUR). Costul net al riscului a fost menținut la un nivel foarte redus, creditele neperformante reprezentând doar 1% din totalul angajamentelor. Totalul creditelor acordate de bancă era la sfârșitul anului 2008 de peste 34 miliarde RON, împrumuturile pentru persoane fizice reprezentând 48% din total. Față de 31 decembrie 2007, volumul total al creditelor acordate de BRD Groupe Société Générale a crescut cu 27%. În ceea ce privește depozitele clientelei, acestea depășeau, la sfârșitul anului 2008, 28,5 miliarde RON, marcând o creștere de 6% față de 31 decembrie 2007.

Aceste rezultate excelente au fost obținute grație măsurilor interne luate încă din primul trimestru în anticiparea crizei financiare și încetinirii creșterii economice. De asemenea, controlul strict al cheltuielilor generale și întărirea controlului riscului au contribuit la aceste rezultate. Volumul de activitate a fost satisfăcător, activitatea de creditare a rămas puternică, în timp ce creșterea depozitelor a fost mai modestă, dar este vorba de un fenomen punctual datorat volatilității pieței în ultimul trimestru al anului 2008. Situația lichidității BRD rămâne în realitate solidă din punct de vedere structural.

În 2008, BRD a continuat dezvoltarea conceptului de “bancă de proximitate ”. Rețeaua BRD numără, la sfârșitul anului 2008, 930 unități, cu 124 mai multe decât la 31.12.2007. Banca a atras in anul 2008 peste 180.000 de clienți activi. Dezvoltarea operațiunilor a fost însoțită și de recrutarea a peste 2.200 de noi salariați, numărul total al acestora depășind 9.400 la sfârșitul lui 2008.

În 2008, BRD a primit doua distincții importante, fiind aleasă Banca Anului în România de publicațiile financiare internaționale The Banker și Global Finance. Anul 2008 marchează sfârșitul unui ciclu economic favorabil și debutul unei perioade dificile, marcată pe de o parte de incertitudini referitoare la viitoarele evoluții macroeconomice și, pe de altă parte , de constrângeri legate de cadrul reglementar, de creșterea costurilor finanțării și de asigurarea rentabilității operațiunilor.

În anul 2009 BRD Groupe Société Générale a obținut un profit net consolidat de 812 milioane RON (aproximativ 192 milioane EUR). Venitul net bancar a fost de 3.613 milioane RON (aproximativ 853 milioane EUR), iar profitul brut din exploatare s-a ridicat la 2.084 miliarde RON (aproximativ 492 milioane EUR).

Anul 2009 a fost anul unui examen dificil, care a pus la încercare flexibilitatea și capacitatea de adaptare la efectele crizei, un exercițiu care a fost făcut cu rezultate foarte bune. Potrivit datelor furnizate de băncile participante la o cercetare inițiată de e-Finance, numărul clienților la serviciile de online banking din România a fost de aproape două miloane față de 2008. În cadrul galei organizate de e-Finance pentru performanțe în on-line banking, au fost acordate două premii de excelență, dintre care unul i-a revenit BRD Groupe Société Générale „pentru cea mai completă ofertă de servicii online banking”.Premiul a fost înmânat departamentului de Strategie și Marketing al BRD.

BRD se bucură de aprecierea unei publicații cu asemenea notorietate cum este Global Finance, fiind observator al domeniului bancar și al piețelor financiare. BRD Groupe Société Générale a fost desemnată de această publicație americană drept “Cea mai bună bancă din România ”. Distincția a fost acordată în cadrul raportului anual pe 2010, care desemnează cele mai bune bănci din Europa Centrală și de Est. Este cel de-al nouălea premiu “Cea mai bună bancă din România ” pe care BRD îl primește din partea revistei americane în ultimii 11 ani.

În clasamentul din anul 2010, BRD este pe locul 2, în urcare față de poziția a cincea ocupată anul precedent, depășindu-și toți concurenții importanți din Sistemul bancar românesc ( Banca Transilvania- locul 8, Unicredit-locul 9, Raiffeinsen- locul 11, BCR- locul 15 ). Nota finală a BRD, calculată ca medie a notelor obținute pentru fiecare dintre produsele analizate ( credite ipotecate în lei și euro, credite de nevoi personale în lei și euro, depozite în lei și euro și cardurile de credit în lei) , este 8,406 , față de nota de 8,794 obținută de nota primului loc ATE Bank.

Sunt de remarcat notele excelente obținute de BRD la creditele ipotecere in lei și euro (9,55 , respectiv 9,40 ), precum și la cardul de credit in lei – nota 9, care i-a permis cardului Punct Card sa ocupe prima poziție în clasamentul dedicat cardurilor de credit. În alcătuirea ierarhiei au contat, în proporții diferite, atât dobânzile și comisioanele, cât și avansul cerut, sumele maxime care pot fi împrumutate la fiecare bancă, viteza de acordare și flexibilitatea rambursărilor. Oferta BRD se dovedește a fi mai bună în raport cu ofertele concurenților noștri, poziția ocupată fiind un argument suplimentar în ceea ce privește promovarea produselor băncii.

În anul 2010, activitatea BRD s-a situat la un nivel satisfăcător, chiar dacă mediul economic a fost unul nefavorabil si datorită diferitelor măsuri de ajustare luate în scopul diminuării deficitului bugetar.Venitul net bancar a crescut până la 3 687 milioane RON la în cursul anului 2010, cu 2% mai mult decât la finalul anului 2009. Cheltuielile generale au fost strict monitorizate, ceea ce a condus la o scădere a acestora cu 6%, în comparație cu anul precedent. Profitul brut din exploatare a atins 2 245 milioane RON la 31 decembrie 2010, în creștere cu 8% față de sfârșitul anului precedent.

Depozitele clientelei au crescut cu 2% față de 2009, până la 29,8 miliarde RON, iar volumul total al creditelor acordate clientelei era, la 31 decembrie 2010, de 34,5 miliarde RON, în scădere cu 1% față de sfârșitul anului precedent. Structura creditelor pe categorii de clienți a rămas neschimbată în raport cu anul 2009, 48% din totalul creditelor fiind acordate clientelei de persoane fizice, iar 52%, clientelei de persoane juridice. Evoluția volumului creditelor a fost influențată de cererea extrem de scăzută, în special pe piața persoanelor fizice, în ciuda stimulării cererii prin intermediul unor dobânzi scăzute la creditele pentru consum. "Principalul motor al creditării a fost reprezentat în 2010 de piața marilor clienți, corporații private sau entități publice și comunități locale", a declarat Guy Poupet, Președinte-Director General al BRD-Groupe Société Générale.

Veniturile nete din comisioane au scăzut cu 4% în condițiile scăderii volumului operațiunilor, în timp ce veniturile nete din dobândă au crescut cu 13%. Costul net al riscului a cunoscut o creștere importantă datorită condițiilor economice actuale și datorită unor elemente tehnice cum ar fi reevaluarea garantiilor colaterale. Potrivit statisticilor Băncii Naționale a României, nivelul creditelor neperformante ale BRD se situează sub media sistemului bancar. Coeficientul de exploatare (cheltuieli generale / venit net bancar) s-a îmbunătățit față de cel înregistrat în 2009, scăzând cu 3 puncte procentuale, până la 39%. Investițiile realizate de bancă în anul 2010 s-au situat la un nivel de 130 de milioane de RON, dintre care aproape jumătate în domeniul IT.

Baza de clienți a rămas solidă, numărând aproape 2,5 milioane de clienți. Rețeaua băncii număra la 31 decembrie 2010 937 unități, cu 7 mai mult decât la finalul anului 2009. Numărul angajaților a înregistrat o ușoară creștere în anul 2010, fiind de aproape 9 200 la nivelul întregului grup BRD.

«În contextul unui an 2010 dezamăgitor pentru economia românească, rezultatele obținute de bancă traduc o bună capacitate de rezistență și mai ales soliditatea BRD. Abordăm anul 2011 cu încredere, pentru că ne bazăm atât pe forța noastră, cât și pe sprijinul băncii noastre mamă, scenariul pe care îl luăm în considerare cuprinzând o ameliorare moderată a conjuncturii economice. Considerăm că 2011 va ramâne totuși, un an dificil, în special în ceea ce privește nivelul ridicat al costului net al riscului. Rămânem pe de altă parte încrezători în faptul că, pe termen lung, România ar trebui să-și reia creșterea economică susținută și durabilă», a declarat Guy Poupet, Președintele – Director General al BRD.

1.2 Principalele servicii bancare oferite de BRD

BRD efectuează următoarele operațiuni:

– operațiuni bancare și financiare în țară și în străinatate, pentru contul său propriu, al clienților săi, în numele unor instituții sau în colaborare cu acestea, precum și alte activități permise de lege.

– primeste depozite bănești la vedere și la termen.

– acordă credite.

– efectuează operațiuni de încasare și plăti în numerar și virament pentru clienții care își au deschise conturi curente la BRD, pentru livrări mărfuri, prestări servicii, executări de lucrări și alte operațiuni bănești ale acestei clientele.

– acordă clienților săi credite în valută; de asemenea emite și primește documente de plată în valută.

– efectuează operațiuni de scontare a efectelor de comerț în cadrul operațiunilor de scont și reescont.

– realizează operatiuni de schimb valutar, precum și operațiuni de arbitrajare pe piețele monetare sub formă de atragere și constituire de depozite la termen și la vedere, proprii și ale clienților săi.

– participă în calitate de acționar sau asociat la înființarea unor societăți sau instituții bancare din țară sau străinatate.

– participă la tranzacții externe, financiare, de plăți și de credit, încheie cu bănci și instituții financiare străine angajamente și convenții de plăți, încheie contracte referitoare la primirea de credite din/în străinătate.

– participă în calitate de membru sau de observator la organizații și organisme internaționale cu carcter financiar, bancar sau monetar.

– cumpără sau vinde în țară sau străinatate, aur și alte metale prețioase in lingouri, monede sau medalii.

– asigurarea serviciilor de constituire și înregistrare la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare de garanții în legătură cu credite, scrisori de garanție și cu alte operații în care Banca este parte contractuală.

– închirierea de buniri mobile și imobile către terțe părți în condițiile legii.

Pentru realizarea obiectului de activitate, banca poate efectua următoarele activități conexe : realizarea și furnizarea de programe informatice pentru activitatea proprie, prestări de servicii pentru clientelă, inclusiv evaluarea bunurilor mobiliare și imobiliare în vederea admiterii acestora în garanția împrumuturilor, expertizarea documentațiilor tehnico – economice și a studiilor de prefezabilitate și fezabilitate prezentate de clienți în vederea acordării creditelor de investiții, operațiuni de colectare și transport de numerar la și de la clienții băncii cu autovehiculele de transport valori ale băncii, vânzarea către clienții băncii a imprimatelor specifice activității bancare, efectuarea de tranzacții cu bunuri mobile și imobile în executarea creanțelor băncii, precum și vânzarea de imobile către salariați, în condițiile legii, organizarea și realizarea pregătirii profesionale a personalului în centrele proprii de prăgatire, inclusiv asigurarea serviciilor de cazare și masă , asigurarea serviciilor de cazare și masa pentru salariați și familiile acestora în centrele de pregătire, în perioadele în care nu se desfășoară cursuri profesionale.

B.R.D. oferă produse și servicii specifice unei bănci universale, clienților săi, care pot fi clienți strategici (regii autonome, companii mari, companii internaționale importante), societăți comerciale de orice fel cu capital de stat sau privat, persoane fizice.

A) Operatiuni curente

Carduri: Cardul VISA Electron, Cardul Maestro, Cardul VISA Classic în lei, Cardul VISA Classic în USD, Cardul MasterCard Standard în EUR, Cardul MasterCard Gold, Cardul Mastercard Vivere, Cardul BRD-ISIC, Cardul 10, Cardul Sprint.

Transferuri și plăți: Wester Union, La Caixa, i-Transfert, schimb valutar, plăți programate, simplis facturi.

Banca la distanță: Brd-net, Mobilis, Vocalis

B) Economii si plasamente

1.Produse de economisire

ATUCONT -Cont de economii în Lei, EUR sau USD, acest instrument flexibil de economisire are funcționalitățile unui cont curent și oferă in același timp o dobândă atractivă, fixă pe durata fiecărui trimestru calendaristic.

ATUSTART -Cont de economii în Lei, EUR sau USD, creat special pentru copii, încă din prima zi de viață și până la împlinirea vârstei de 14 ani, care permite economisirea pentru copil sau pentru a il invata să economisească.

ATUSPRINT – Destinat adolescenților cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, acest cont de economii în Lei, EUR sau USD, oferă posibilitatea de a invata gestionarea propriilor economii,valorificarea lor si cum sa să devii treptat independent din punct de vedere financiar.

LIBERCONT- Cont de economii în Lei sau EUR, care oferă, într-o formulă unică, avantajele unui cont curent și cele ale unui depozit la termen, și în același timp, o dobândă avantajoasă, actualizată lunar în funcție de fluctuațiile ratelor de referință pe piața interbancară

PROGRESSO- Depozit în valută pe termen de 3 ani divizați în șase semestre aniversare, care beneficiază de dobândă garantată prin contract ce crește de la un semestru la altul. Mai mult, pe durata depozitului se po oricând efectuarea de depuneri suplimentare în aceleași condiții avantajoase de remunerare.

DEPOZITUL 1000- O soluție avantajoasă de economisire: depozit la termen în lei, cu dobânda fixă, garantată pe întreaga perioadă de constituire a depozitului.

DEPOZITE LA TERMEN- Constituite pe o durată de la 30 zile la 3 ani, cu dobânzi plătibile lunar sau la scadență, în lei sau valută (EUR, USD si GBP), depozitele la termen oferă o soluție sigură și flexibilă de economisire.

CERTIFICATE DE DEPOZIT BRD- Instrumente de plasament care protejează economiile impotriva inflației, la un randament fix si foarte atractiv.

STEJAR- Produs de economisire însoțit de o garanție suplimentară de asigurare în caz de deces, conceput special pentru a răspunde obiectivelor de valorificare a economiilor pe termen mediu sau lung și în egală masură, pentru a asigura viitorul celor apropiați.

MULTIPLAN- MULTIPLAN este un program de economisire și creditare, în Lei sau Euro, destinat persoanelor care doresc să economisească o anumită perioadă de timp, pentru ca apoi să obțină finanțarea necesară pentru realizarea oricărui tip de proiect la momentul potrivit.

2. Plasamente

CONCERTO- Fond de investiții diversificat, variantă de plasament pe termen mediu, ce presupune acceptarea unui grad de risc mai ridicat față de cel al piețelor monetare, dar corelat cu un câștig potențial important.

SIMFONIA 1- Fond comun de plasament monetar pe termen scurt, foarte accesibil, inovant, flexibil si disponibil în orice moment.

BRAD- Instrument de investiții pe termen mediu sau lung, însoțit de o componentă ce asigură protecția financiară a celor apropiați (asigurare de viață), acest produs presupune existența unor resurse financiare semnificative, pentru a răspunde cât mai bine necesităților de investiție și de valorificare a disponibilităților.

BURSA- O alternativă eficientă la instrumentele bancare clasice de economisire, printr-o investiție pe o piață dinamică, în instrumente cu un potențial de profit important

C) Credite

1. Credite de consum

Credite pentru nevoi personale

DESCOPERIT AUTORIZAT DE CONT- O rezervă de bani atașată cardului tău BRD.

EXPRESSO STANDARD- Credit de consum pentru nevoi personale nenominalizate în Lei.

EXPRESSO NON STOP- Credit de consum pentru nevoi personale nenominalizate, reîncărcabil, în Lei sau în valută, cu garanție imobiliară.

Credite auto, Credite imobiliare

HABITAT – credit în lei pe 25 de ani, cu perioadă de grație de până la 12 luni și cu posibilitatea de a alege tipul de dobândă practicat

Habitat Plus, credit în valuta pe 25 de ani, cu perioadă de grație de până la 12 luni și dobândă extrem de atractivă corelată cu nivelul dobânzii de pe piață.

Habitat ipotecar pentru Românii din Străinătate

Primi/Primo Plus, credit în lei sau în valută pe 30 de ani, cu perioadă de grație de până la 12 luni și dobândă extrem de atractivă, legată de indicii monetari de referință.

Leasing

D)Special Români în Străinătate

E) Program de Fidelitate

În toate cazurile, creditele acordate persoanelor fizice vor fi garantate cu veniturile nete lunare realizate de împrumutat si sotul/sotia acestuia si doi giranti, iar pentru cumpararea de locuinte si cu ipoteca asupra unui imobil. Creditele se acorda de banca pe baza contractului de împrumut care se încheie cu beneficiarul acestuia si în care se consemneaza clauzele referitoare la volum, obiect, garantii, termene de rambursare, dobânda, etc. Contractul de credit are valoare de înscris autentic si constituie titlu executor.

CAP.2 METODOLOGIA DE EXERCITARE A CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV ÎN BĂNCILE DIN ROMÂNIA

2.1 Noțiuni. Organizare

Forma specializată a controlului financiar, controlul preventiv are rolul de a contribui la folosirea cu maxim de eficiență, a tuturor resurselor materiale și bănești, la întărirea ordinii în mânuirea și gospodărirea fondurilor, creșterea răspunderii tuturor factorilor de decizie din cadrul entităților publice și private.

Controlul financiar preventiv este:

– control preventiv care implică verificarea și analiza activității economice și financiare sub aspectul legalității, oportunității și economicității operațiilor, folosirii raționale a mijloacelor materiale și bănești și al apărării integrității proprietății.

– instrumentul specific al acțiunii de preîntâmpinare a deficeiențelor, a oprațiilor nelegale, nereale și neeconomice, a neregulilor, a imobilizări fondurilor și a păgubirii patrimoniului administrat.

– control documentar, operațiile supuse verificării se verifică pe baza documentelor primare.

– control anticipat ceea ce-l distinge de celelalte forme de control: ierarhic operativ-curent, controlul ulterior, controlul gestionar. Fiind un control prealabil, el este preventiv prin excelență, în totalitatea sa.

Controlul financiar preventiv se organizează unitar, după o structură bine definită, reflectată în organigrama proprie a fiecărei entități economice. Pentru efectuarea lui se au în vedere următoarele elemente: volumul, complexitatea și diversitatea operațiilor supuse controlului preventiv, numărul persoanelor încadrate în unitate și mărimea fondului de salarii, gradul de mecanizare și automatizare al întocmirii și prelucrării documentelor, amplasarea teritorială a compartimentelor în care se întocmesc documentele etc.

Ordinele sau deciziile de organizare a controlului preventiv cuprind:

– numele și prenumele conducătorului compartimentului cu atribuții financiar-contabile, care exercită de drept controlul financiar preventiv, precum și numele și prenumele persoanei care îl înlocuiește pe perioada cât acesta lipsește din unitate;

– numele și prenumele persoanelor care sunt împunternicite să exercite controlul financiar preventiv, funcția acestora și operațiile, documentele repartizate lor pentru a fi verificate;

– numele și prenumele conducătorilor compartimentelor de specialitate sau înlocuitorilor acestora care semnează documentele ce se prezintă la controlul preventiv.

– obiectivele ce trebuie urmărite în cadrul exercitării controlului preventiv pentru fiecare operație și categorie de documente în parte, și elementele din cuprinsul documentelor ce se întocmesc și se prelucrează cu ajutorul mijloacelor automatizate asupra cărora urmează să se exercite controlul preventiv;

– termenele maxime diferențiate pe operații în cadrul cărora urmează a se efectua verificare și a se acorda viza de control financiar preventiv.

Organizarea controlului preventiv în cadrul unității nu constituie numai o atribuție și o obligație a conducătorului acesteia, ci reprezintă în același timp și o obligație expresă a contabilului șef, cât și a Adunării Generale a Acționarilor. La analizarea activității de control preventiv în cadrul Adunării Generale a Acționarilor se va avea în vedere măsura în care controlul preventiv a constituit un instrument al conducerii în luarea deciziilor, în cunoașterea și urmărirea permanentă a modulului de gospodărire a bunurilor materiale și bănești, în identificarea și mobilizarea rezervelor, precum și în tragerea la răspundere a celor vinovați pentru încălcarea dispozițiilor legale.

Se analizează totodată și cazurile concrete de refuz a vizei de control preventiv, modalitatea de rezolvare a acestora, cauzele și consecințele economico-financiare, precum și măsurile ce au fost luate pentru prevenirea lor în viitor. Sunt de prezentate de asemenea și cazurile de efectuare a unor operații care nu au fost legale, necesare, oportune sau economicoase, reflectate în indicatorii economico-fianciari negativi cum sunt: cheltuielile eeconomicoase, penalități, locații, dobânzi penalizatoare plătite la credite restante, imobilizări în stocuri supranormative, debitori, pagube materiale, depășirea necorespunzătoare a fondului de salarii, depășirea cheltuielilor bugetare.

Concomitent cu efectuarea acestor analize, sunt stabilite și măsurile concrete pentru îmbunătățirea organizării și exercitării controlului preventiv în condițiile legii, cât și pentru tragerea la răspundere a celor care au încălcat normele legale.

2.2 Persoanele abilitate cu exercitarea controlului financiar preventiv

De obicei, controlul preventiv se exercită de trei categorii de persoane:

– conducătorul compartimetnului financiar-contabil sau de către contabilul șef;

– înlocuitorii acestora, pe perioada cât titularii lipsesc din unitate.

– persoane împuternicite.

Conducătorul unității are dreptul să aprobe la propunerea conducătorului compartimentului financiar contabil ca exercitarea controlului preventiv să se facă de alte persoane din cadrul unității. Cei în cauză trebuie să aibă atribuții de natură financiar contabilă, să fie buni cunoscători ai activității economice din unitate. Exercitarea prin împuternicire a controlului financiar preventiv se face printr-un număr cât mai redus de persoane.

Realizarea controlului de persoane împuternicite este considerată ca o modalitate excepțională impusă de volumul și complexitatea operațiilor unității legii respective. Se au in vedere de asemenea și unele elementa ca: diversitatea operațiilor, gradul de întocmire și prelucrare automatizată a datelor, eventuala amplasare teritorială a compartimentelor în care se întocmesc documentele ce trebuie supuse controlului preventiv.

Pentru a putea efectua controlul financiar preventiv și pentru a putea face parte dintr-o anumită structură organizatorică însarcinată cu efectuarea controlului financiar preventiv trebuie îndeplinite anumite condiții personale, și anume:

să corespundă din punct de vedere profesonal și să aibă o oarecare experiență;

să corespundă din punct de vedere al moraltății, cinstei și corectitudinii;

să nu fi fost condamnate pentru săvârșirea unor anumite infracțiuni. Dacă se consideră că persoanele respective sunt reabilitate se recomandă ca, acestea să nu fie angajate în efectuarea controlului preventiv dacã în prealabil nu este cosultată Adunarea Generală a Acționarilor;

să nu fi fost obligate la plata unor despăgubiri în urma angajării unor prejudicii sau obligate la trecerea în proprietatea statului a unor bunuri care au fost dobândite illicit.

În ceea ce privește persoanele care nu pot exercita controlul preventiv, legea are în vedere două feluri de interdicții: unele legate de calități persoanel și altele impuse de natura atribuțiilor celor în cauză. Se interzice realizarea controlului preventiv de acele persoane care au participat la actul sau operația supusă controlului preventiv sau la înregistrarea acestuia în contabilitate. Interdicția este justificată având în vedere că aceeași persoană nu poate participa la întocmirea unui act sau la efectuarea unei operațiuni și în același timp să exercite controlul preventiv asupra acestora sau să le poată înregistra în contabilitate. Dacă totuși prin excepție a fost dată o viză de control preventiv, ea se anulează, iar actul sau operațiunea va trebui să fie supusa unui nou control sub supravegherea unei persoane abilitate.

Referitor la exercitarea controlului preventiv, persoanele abilitate au obligația de a analiza legalitaea, necesitatea, oportunitatea și economicitatea operației sau actului supus controlului. Ele intervin pentru a evita producerea efectelor negative. În astfel de cazuri ei nu vizează pentri control preventiv documentele care conțin operații ce nu sunt legale, necesare, oportune și economicoase. O altă obligație a persoanelor responsabile cu controlul financiar este aceea de a informa pe conducătorul compartimentului financiar contabil de existența unor deficiențe legate de întocmirea și prezentarea documentației la control de către diferite persoane din unitate.

2.3 Acordarea vizei. Efecte

Persoanele abilitate pentru a exercita controlul preventiv sunt datoare a analiza în mod temeinic cererile de credit exprimat prin documentul depus controlului. Controlul preventiv presupune verificare operațiilor precum și vizarea documentelor în care sunt consemnate. În consecință, acordarea vizei implică o analiză prealabilă a fenomenului economic, precum și semnarea propriu-zisă a documentului în care se exprimă operația patrimonială respectivă. Persoanele care exercită controlul financiar preventiv le revine sarcina de a se documenta temeinic asupra operațiilor, consultându-se cu cadrele de specialitate și informându-se și în alte compartimente. Atunci când este cazul, ei se deplasează chiar la fața locului pentru o evaluare cât mai corectă a situației reale.

Viza de control financiar preventiv se acordă prin înscrierea pe documentul respectiv a mențiunii „ Control financiar preventiv” sub semnătura celui care a efectuat acest control și cu precizarea datei. Semnarea documentului de către conducătorul compartimentului financiar-contabil, respectiv de către contabilul șef, confirmă efectuarea controlului preventiv.

Efectele acordãrii de vizã sunt urmãtoarele:

1. operația respectivã poate fi angajatã sau executatã;

2. genereazã raporturi juridice și economice angajând banca sub aspect patrimonial;

3. documentele sunt înregistrate în contabilitatea bãncii;

4. deopotrivã persoanele care au prticipat la controlul financiar preventiv cât și persoanele care au acordat viza pentru control financiar preventiv se angajeazã pe propria rãspundere în ceea ce privește legalitatea, necesitatea, oportunitatea, economicitatea și realitatea operațiilor;

5. pentru operațiile pentru care se primește viza de control financiar preventiv în faza de angajare și, drept urmare banca închie un contract, si, ulterior, în urma apariției unor evenimente neprevazute dar posibile nu se acordã viza, banca va fi totuși obligatã la respectarea contractului încheiat anterior.

2.4 Refuzul de viză. Reglementare

Refuzul de viză se dă motivat, în scris. Refuzul vizării documentelor pentru control financiar preventiv trebuie dat după o consultare prealabilă cu persoanele competente și dacă este cazul se poate cere și avizul jurisconsultului din unitate. În cazul în care persoanele competente ce trebuie să exercite controlul refuză viza, fie în faza de angajare, fie în momentul executării operației pentru motive întemeiate, legea prevede aplicarea unei proceduri speciale .

În cazul în care s-a refuzat viza de control preventiv în faza de angajare sau de plată către persoanele împuternicite, încadrate în subordinea contabilului șef, acestea sunt obligate să prezinte întreaga lucrare conducătorului compartimentului financiar contabil care decide. Acesta poate acorda viza de control preventiv pe propria răspundere și drept consecință , operația sa se angajează sau se execută după caz.

Atunci când față de refuzul de viză al contabilului șef, conducătorul compartimentului de specialitate susține în continuare efectuarea operațiilor refuzate de viză, contabilul șef are obligația să sesizeze în scris, pe conducătorul unității cu care urmează să analizeze cazurile respective. Dacă șeful compartimentului financiar contabil sau în lipsa acestuia, înlocuitorul său, refuză acordarea vizei de control preventiv în faza de angajare sau de plată după caz, conducătorul unității poate dispune în scris, pe proprie răspundere, efectuarea operației în cauză.

În aceste cazuri se va proceda astfel:

– când refuzul se dă în faza de angajare a operației, conducătorul compartimentului cu atribuții financiar-contabile, respectiv contabilul-șef este obligat să înștiințeze în termen de două zile, în scris, Consiliul de Administrație. Acesta, pe baza sesizărilor primite, are obligația ca în cel mult 15 zile să cerceteze cele semnalate și să ia măsurile prevăzute de dispozițiile legale.

– când refuzul se dă în faza de plată, documentele se depun la unitatea bancară ori la compartimentul care execută operația, semnat de către conducătorul unității în cauză și cu mențiunea refuzului de viză. În această situație, conducătorul compartimentului financiar-contabil, respectiv contabilul-șef este obligat să înștiințeze în termen de 2 zile, în scris, Consiliul de Administrație. Unitatea bancară va onora documentele respective de plată după efectuarea verificărilor ce le revin ca sarcină, potrivit normelor legale.

Refuzul de viză generează următoarele efecte:

– operația nu se execută;

– regimul documentelor care nu au primit viza de control financiar preventiv este evidențiat distinct din prisma contabilității, astfel:

– documentele care nu au generat operațiuni patrimoniale nu sunt păstrate în cadrul compartimentului ce le-a emis într-o cartotecă distinctã;

– documentele care au generat operațiuni patrimoiale prin încalcarea legii sunt evidențiate distinct în conturi de ordine și de evidență.

Situația refuzurilor de viză la nivelul anilor 2009 și 2010, la nivelul BRD Iași se prezintă astfel:

Tabelul 2.1. Evoluția solicitãrilor de credite, acordãrii și refuzului de vizã la nivelul anilor 2009 – 2010

Se constatã faptul cã cifra de afaceri a sucursalei Iași în ceea ce privește acordarea de credite a cresut la nivelul anului 2010 fațã de nivelul existent în anul 2009 cu aproximativ 106%.

La Sucursala BRD Iași refuzurile de acordare a vizei de control financiar preventiv, din perspectiva ratei de creștere a acestora au devansat ca valoare creditele acordate și solicitãrile primite. Astfel, se observã cã rata de creștere a refuzurilor de vizã este de aproximativ 137 %, fațã de rata de crestere a creditelor care este de aproximativ 106 % si fațã de rata de creștere a solicitarilor care este de aproximativ 117 %.

Explicarea cauzelor și a faptelor ce au dus la aceastã situație trebuie analizate cu etapele care trebuie parcurse pentru acordarea/refuzul vizei de control financiar preventiv. Ca importanțã a acestora, prin cuantumul creditelor care nu primit viza de control financiar preventiv se distinge etapa analizei bonitãții clientilor(unde din punct de vedere al analizei este oportunã o separare a persoanelor fizice de cele juridice solicitante de credite) și cea a garantãrii și rambursãrii creditului(unde tot din punct de vedere al analizei trebuie fãcuti o delimitare a solicitãrilor pe termen lung și pe termen scurt).

CAP.3 OBIECTIVELE SI CONSTATARILE CONTROLULUI FINANCIAR BANCAR PREVENTIV PRIVIND OPERATIUNILE DE CREDITARE

3.1 Controlul preventiv in etapa solicitarii unui credit

Pentru a cunoașterea și evaluarea situației economico-financiare, prezentă și de perspectivă a clienților, precum și pentru aprecierea riscului bancar în activtatea de creditare, societățile bancare trebuie să-și asigure baza de informații asupra fiecărui client, pe care trebuie să o actualizeze periodic. Principalele surse de informații sunt:

a) informații obținute de clienți;

– din cererea de deschidere a contului, cererea de credite;

– din contractul de societate și statutul socitãții;

– din bilanțurile contabile, conturile de profit și pierdere, raportãrile contabile periodice, balanțele de verificare și alte situații financiare.

b) informații din evidențele bãncii:

– volumul total de credite aprobat și acordat, pe categorii de credite și durate de rambursare;

– volumul de încasari și plãți lunare;

– incidente apãrute în derularea relațiilor de plãți fãra numerar, a operațiunilor de creditare mentionându-se și mãrimea și frecvența de producere;

– serviciul datoriei.

c) informații din surse exterioare:

– Banca Naționalã a României;

– Registrul Comerțului;

– organisme specializate;

– alte bãnci și organisme care deruleazã relații cu clienții;

– Comisia Naționalã de Statistici și comisiile județene de statisticã;

– agenții economici care au derulat relații contractuale cu clientul;

– camerele de comerț, judecãtoriile, birourile notarilor publici, primãriile locale;

– mijloace mass-media, e.t.c..

Se acordã credite urmatoarelor categorii: regii autonome din diferite ramuri; societãți comerciale cu capital de stat sau privat; societãți comerciale cu capital intergral strãin sau în asociere cu persoane fizice sau juridice române; societãți agricole constituite potrivit legii nr. 36/1991 privind societãțile agricole și alte forme de asociere în agriculturã; asociații familiale și persoane fizice autorizate sã desfașoare o activitate independentã, potrivit Decretului-Lege nr. 54/1990, notarii publici și avocații care desfașoarã activitãți independente, potrivit legii nr. 36/1995; fermierii agricoli, individuali și cei organizați în diferite forme de asocieri simple, fãra personalitate juridicã, potrivit Legii nr. 36/1991; persoanele fizice, alte persoane juridice organizate în conformitate cu legea și care desfãșoarã activitãți legale.

Creditele se acordă la cererea agenților economici care îndeplinesc următoarele condiții:

– sunt constituiți conform legii;

– desfășoară activități specifice, eficiente și legale potrivit actului de înființare și statului de funcționare;

– îndeplinesc indicatorii de bonitate;

– prezintă garanții materiale și morale pentru utilizarea eficientă a creditului și rambursarea integrală la scadență a acestuia;

– au deschis conturi curente la unitățile teritoriale ale băncii;

– posedă capital social vărsat potrivit statutului;

– acceptă clauzele negociate înscrise în contractul de credite.

3.2 Controlul bancar în etapa analizei bonitatii clientilor

INDICATORII DE BAZA DE ANALIZA A BONITATII CLIENTULUI

1. Cifra de afaceri – reprezintã volumul afacerilor realizate cu terții în urma activitãții curente a întreprinderii și reprezintã suma totalã a veniturilor din activitatea de bazã și din vânzarea mãrfurilor.

Cifra de afaceri trebuie sã se înscrie într-un trend ascendent, cazul contrar constituind un semnal negativ pentru bancã și întreprindere. Din prisma aprecierii corecte a cifrei de afaceri trebuie ca acesta sã fie analizatã atât în termeni nominali cât și în termeni reali și sã se ținã seamã de influența creșterii prețurilor.

2. Capitaluri proprii :Mãrimea capitalurilor are o relevanțã deosebitã în apecierea bonitãții clientului. Mãrimea acestuia are o relevanța si în sensul în care acesta are o evoluție ascendentã ca aspect al “sãnatãții” întreprinderii.

3. Rezultatul exercitiului(profit/pierdere) în cifre absolute reprezintã indicatorul sintetic care caracterizeazã eficința activitãții desfãșurate, acesta influențând direct capitalurile proprii în sensul majorãrii lor cu profitul și diminuãrii odatã cu pirderea.

De regulã, banca nu poate intra în afaceri cu agenți economici care nu reușesc sã-și acopere cheltuielile din veniturile realizate, iar afcerile cu clienții cu un profit mic se vor face cu prudențã.

4. Fondul de rulment :Fondul de rulment reprezintã partea din capitalurile permanente ce ramâne dupã finanțarea imobilizarilor și care este dirijatã spre finanțarea activelor circulante.

Fondul de rulment = Pasive pe termen lung – Active imobilizate

Dacã fondul de rulment este pozitiv atunci întreprinderea are o marjã de siguranțã (Activ circulant > Datorii sub un an). Dacã invers, acesta are o valoare negativã întreprinderea va avea probleme neputând sã facã fața plãților.\“În practicã se considerã cã fondul de rulment al întrepriderii industriale trebuie sã reprezinte valoarea a 1-3 luni din cifra de afaceri”

Pentru clienții care înregistreaza un fond de rulment negativ se va urmãri preocuparea acestora pentru echilibrarea lui prin sporirea capitalurilor proprii, a rezevelor si a altor fonduri din profitul realizat, obținerea de subventii, vânzarea de active imobilizate, etc., evitându-se acoperirea cu credite pe termen scurt a surplusului de active inmobilizate.

5. Necesarul de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment = Active realizabile – Datorii < 1 an

În cazul în care necesarul de fond de rulment are o valoare pozitivã existã un surplus de necesar temporar fațã de resursele temporare ce pot fi mobilizate, iar în cazul în care necesarul de fond de rulment are valoare negativã, în cadrul întrepriderii existã un surplus de resurse temporare. Atunci când necesarul de fond de rulment este pozitiv se pot acorda credite bancare pe termen scurt.

6.Trezoreria netã

Trezoreria netã = Fond de rulment – Necesarul de fond de rulment

Factorul cãruia i se datoreazã variația trezoreriei nete nu este atât fondul de rulment care este mai stabil, ci necesarul de fond de rulment. Necesarul de fond de rulment variazã pe ramuri de activitate, cu cât ciclul de productie fiind mai lung, cu atât acesta crește mai mult. În cazul în care trezoreria netã este negativã banca poate acorda credite pe termen scurt.

7.Lichiditatea:Lichiditatea mãsoarã capacitatea întreprinderii de a face fațã obligațiilor pe termen scurt ( a transforma activele circulante într-o perioadã scurtã în disponibiltãți)

Potrivit normelor metodologice de creditare ale BCR, calculul lichiditãții se face folosind urmãtorii indicatori:

Lihiditatea = Active circulante-Stocuri – Clienti incerti x 100

imediata Datorii cu scadenta < 1 an

Lichiditatea curenta= ( Active circulante- Stocuri nevalorificabile- Clienti incerti)/ Datorii cu scenta < 1 an *100

Lichiditatea la o data viitoare = (Disponibilități bănești proprii și împrumutate +Încasări prognozate până la finele perioadei + Credite bancare și alte împrumuturi prevăzute a se obține până la finele perioadei) / Plăți exigibile prevăzute până la sfârșitul perioadei *100

Prin finele perioadei se înțelege orizontul de timp pentru care se face analiza.

Modul de interpretare a lichiditãții:

mai mic de 100% : lichiditate necorespunzatoare;

între 100 -120% : lichiditate satisfacãtoare;

între 120 – 150% : lichiditate bunã;

peste 150% : lichiditate foarte bunã.

8. Solvabilitatea: “Solvabiltatea mãsoara capacitatea întreprinderii de a face fațã și obligațiilor pe termen lung, deci este expresia echilibrului financiar pe termen lung…. Ea constituie un obiectiv prioritar al întreprinzatorului care dorește sã-și pãstreze autonomia financiarã și flexibilitatea gestiunii și rezultã din echilibrul dintre fluxurile de încasãri și fluxurile de plãți…”

Din perspectiva bãncii se urmarește și ca aportul personal al asociaților în finanțarea datoriilor sã fie mai mare de 50%, adicã ponderea datoriilor totale cãtre furnizori, buget, bancã, e.t.c. sã nu fie mai mare decât 50%. Acest indicator trebuie sã fie supraunitar.

Solvabilitatea se calculeazã dupã urmatoarea formulã:

Total Stocuri Cliuenti Alte active

Solvabilitatea = active – nevalorificabile – incerti – incerte x 100

Datorii totale – Direrente de conversie pasiv

9. Gradul de indatorare exprimã raportul dintre datorii și capitaluri proprii și se calculeazã astfel:

Gradul de indatorare = Datorii totale x 100

generala(Leverage) Capital propriu

Gradul de indatorare = Datorii financiare totale x 100

financiara(Gearing) Capital propriu

În aprecierea acestui indicator se va avea în vedere cã banca participã ca partener în finanțarea unei firme alãturi de proprietari, dar nu poate risca mai mult decât aceștia, întrucat singurul beneficiu pentru bancã este dobânda, iar pentru proprietar dividendele și creșterea valorii acțiunilor ca urmare a creșterii capitalurilor proprii.

10.Viteza de rotație :Viteza de rotație a activelor circulante aratã numãrul de cicluri efectuate de activele circulante în decursul unei perioade.

Viteza de rotație a activelor circulante = Cifra de afaceri\Active circulante

Cu cât numarul de rotații efectuate în decursul unei perioade este mai mare, cu atât activele circulante sunt folosite mai eficient. În practicã, relevanța acestui indicator este facutã prin comparații între întreprinderile din aceeași ramurã de activitate sau din ramuri de activitate similare.

Rotația stocurilor de materii prime:

-exprimatã în numãr de rotații:

costul aprovizionãrilor

stocul mediu

-exprimatã ca duratã medie de staționare în zile

stocul mediu x 360 ,unde:

costul aprovizionãrilor

Stocul mediu =stocul inițial+stocul final

2

În aprecirea acestui indicator trebuie sã se țina seama de natura activitãții și de politica întrepriderii în ceea ce privește creditul acordat clienților.

11 .Rentabilitatea :Rentabilitatea este expresia capacitații întreprinderii de a obține profit.

Rentabilitatea de exploatare exprima capacitatea unei societați comerciale de a obține profit din activitatea propriu-zisã, înaintea oricaror influențe ale elementelor financiare și exceptionale…”

Rentabilitatea

brutã de = Excedentul brut din exploatare x 100

exploatare Producția exerițiului

Rentabilitata

netã de = Rezultatul din exploatare x 100

exploatare Cifra de afaceri

Indicatorii folosiți pentru a prezenta rentabilitatea economica sunt:

Excedentul brut curent\Total bilanț x 100

Rezultatul curent\Total bilanț x 100

Capacitatea de autofinanțare\Total bilanț x 100

Rezultatul net al exerițiului\Total bilanț x 100

Rentabilitatea financiarã exprimã capacitatea capitalului investit de a aduce profit.

Indicatori ai riscului financiar

Premisa fundamentalã pentru ca o firma sã-și sporeascã rentabilitatea financiarã este ca rentabilitatea economicã sa fie superioara ratei dobânzii.

Riscul financiar apare în momentul în care se apeleaza la resurse imprumutate, purtatoare de dobânda, ca surse de finanțare. Din punct de vedere bancar, acești indicatori au o importanțã deosebitã, întrucât ei prezintã indicii asupra posibilitãții societãților comerciale de a rambursa împrumuturile și a rambursa dobânda. În unele opinii, cel mai reprezentativ indicator din cadrul indicatorilor ai riscului financiar este indicatorul de acoperire a dobânzii care aratã capacitatea debitorilor de a-și plãti dobânzile aferente creditelor angajate.

Acoperirea = Rezultatul înaintea plații dabanzii și impozituli pe profit

dobanzii Cheltuieli cu dobanzile

Valoarea acestui indicator trebuie sã fie mai mare decât 3. Mai pot fi folosiți si alți indicatori cum ar fi:

Datorii financiare totale/Excedentul brut curent x 100

Datorii financiare totale/Excedentul brut total x 100

Cheltuieli cu dobânzile/Excedentul brut curent x 100

Cheltuieli cu dobânzile/Excedentul brut total x 100

Cu cât valoarea acestor indicatori este mai micã, cu atât rambursarea datoriilor se face mai rapid.

Cheltuieli cu dobânda/Cifra de afaceri x 100

Acest indicator reflectã ponderea cheltuielilor cu dabânda din cifra de afaceri a clientului, fiind cu atât mai favorabil cu cât este mai scãzut.

Un indicator cu o relevanțã deosebitã este și rata valorii adãugate, adicã a valorii nou create de respectiva întrprindere, diferența dintre inputuri si outputuri.

Valoarea adaugatã/Cifra de afaceri x 100

Acest indicator este apreciat nu numai dintr-o perspectivã staticã, cât, mai ales, dintr-una dinamicã, trebuind sã aiba un trend ascedent cât mai accenuat.

În aprecierea unui client este importantã și politica de dividende. Aceasta de multe ori are caracteristici contradictorii (poate constitui un semnal pozitiv pentru acționari și potențialii investitori crescând valoarea de piațã a acesteia dar poate fi și un element negativ din perspectiva unei autofinanțari necorespunzatoare).

Dividende/Rezultatul net al excerțiului

Din perspectiva bãncii acest indicator trebuie sã aibã o valoare cât mai micã, deoarece aceasta ageeazã reinvestirea profitului.

Performanta economico-financiara finala a imprumutatului rezulta in urma coraborarii criteriilor cunatificabile, de punctaj cu criteriile de analiza necuanificabile si se va inscrie in dreptul categotiilor A,B,C,D,E.

Avem urmãtoarele categorii de împrumutați din punct de vedere al performanței economico-financiare:

-categoria “A”- performanțele financiare sunt foarte bune și permit achitarea la scadențe a dobãnzii și a ratei. Totodatã se prefigureazã menținerea și în perspective a performanțelor financiare la un nivel ridicat;

-categoria ”B”- performanțele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu pot menține acest nivel intr-o perspective mai indelungatã;

-categoria “C”- performanțele financiare sunt satisfãcatoare, dar au o tendințã de înrãutãțire;

-categoria “D”- performanțele financiare sunt scãzute și cu o evidentã ciclicitate la intervale scurte de timp;

-categoria “E”- performanțele financiare indicã pierderi și existã perspective clare cã nu pot fi plãtite nici ratele, nici dobânzile.”

3.3 Controlul bancar in etapa aprobarii și acordării creditelor

În etapa aprobării creditului, controlul bancar vizează documentația pe care agenții economici o prezintă băncii, în vederea obținerii de credite. Potrivit normelor de creditare ale unei societăți bancare, aprobarea creditelor presupune verificarea documentației depuse de clienți pentru obținerea unui credit. Astfel operațiunea implică exercitarea unui control bancar de către ofițerul de credite care verifică și răspunde pentru următoarele obiective:

-cererea de credite, plus toate documentele prevăzute de norme, în funcție de natura creditului să fie corect întocmite;

– persoana fizică sau juridică care solicită creditul să aibă cont de disponibilități la unitatea băncii;

– activitatea și situația financiară desfășurată de alte societați înființate de aceleași persoane, sediul firmelor și relațiile economico-financiare dintre entități;

– evoluția activității desfășurată de client și relațiile lui cu banca de la deschiderea contului până în momentul solicitării creditului, pentru cunoașterea activității și a corectitudinii în desfășurarea operațiunilor bancare, urmărindu-se în mod obligatoriu existența de conturi la alte bănci, creditele obținute de la alte bănci, situația acestora și a plății dobânzii.

După verficarea documentației, ofițerul de credite întocmește “Fișa clientului”, stabilind și nivelul de competență pentru aprobarea creditului, “Fișa de analiză pentru aprobarea creditului”, pe care le prezintă conducătorului departamentului de credite pentru verificare și însușire. Verificarea poate continua pe teren, dacă realitatea situației economico-financiare a clientului impune acest lucru.

Termenul de realizare a verificării este până la data stabilită de conducătorul departementului de credite, înscrisă pe cererea de credite, la primirea la bancă a acesteia, dar nu mai mult de 5 zile lucrătoare, în cazul în care creditul este în competența sucursalei, filialei sau agenției. Inspectorul tehnic verifică în cadrul aceluiași termen, întocmirea corectă și stabilirea valorii documentației pentru creditele de investiții, a procesului tehnologic, cuprinse în proiect și evaluarea garanțiilor materiale asiguratorii propuse. Consilierul juridic al băncii verifică și răspunde în cadrul aceluiăsi termen pentru legalitatea înființării agentului economic și a garanțiilor creditului propus. După verificare și însușire, șeful serviciului de creditare prezintă conducerii sucursalei bancare “Fișa de analiză pentru aprobarea creditului”, potrivit competențelor stabilite prin norme de creditare ale băncii. Termenul de exercitare a operațiunii de supervizare este de cel mult două zile lucrătoare de la primirea documentației.

Perfectarea contractului de credite presupune întocmirea următoarelor documente:

– fișa de analiză pentru aprobarea creditului;

– aprobare dată de organele competente;

– contractul de crdit cu anexe.

Salariatul care supervizează perfectarea contractului de creditare este șeful serviciului creditare sau coordonatorul compartimentului de credote care are misiunea dacă contractul de credite s-a întomit cu respectarea normelor de creditare și a aprobărilor date, inclusiv dobânda. După ce a fost însușit sub semnătură, îl prezintă pentru semnare directorului și contabilului șef al unității. Termenul de exercitare a controlului este cel mai târziu în ziua următoare primirii contractului de creditare.

Acordarea creditului aprobat presupune un control preventiv care constă în verificarea contractului de credit, semnat de bancă și client, inclusiv anexele la contract și fișa contului. Persoana care efectuează controlul preventiv în această etapă este ofițerul de credite care verifică și răspunde pentru ca acel credit aprobat să fie acordat clientului în cuantumul, termenele și condițiile prevăzute de contractul respectiv, precum și de înregistrarea limitei de credit în contul curent sau de disponibilități deschis clientului, pe baza “Fișei contului”, comunicată sub semnătură compartimentului decontari-contabilitate, cu ocazia acordării, majorării sau diminuării limitei de creditare.

Termenul de exercitare a controlului este ziua premergătoare celei în care este prevăzută acordare creditului aprobat și ziua imediat următoare comunicării limitei de creditare la compartimentul decontări-contabilitate, pentru a se corecta eventualele erori de prelucrare pe calculator, înainte de predare extrasului de contclientului.

După efectuarea analizei și controlului bancar de formă și de fond privind îndeplinirea condițiilor de creditare și negociere a creditului cu agentul economic solicitant, inspectorul de credite întocmește un referat cu concluziile și aprecierile sale care se prezintă spre însușire șefului compartimentului de credite. După această etapă, acest referat este examinat de Comitetul director al unității bancare teritoriale, care hotărăște cu majoritatea de voturi aprobarea sau respingerea cererii. După aprobare unitatea bancară incheie contractul cu solicitantul creditului, care se întocmește în 3 exemplare.

Persoana care efectuează controlul preventiv în această etapă este analistul de credite care verifică și răspunde de acordarea creditului în cuantumul, termenul și în condițiile prevăzute în contractul de credit.

3.4 Controlul bancar in etapa utilizarii creditelor

Controlul utilizării creditelor se efectuează de către referenții de la serviciile de creditare și se exercită diferențiat pe categorii de credite și beneficiari, în funcție de situația economico-financiară a clienților în perioada de creditare, specificul activității și alte criterii stabilite de conducerea unității bancare.

Potrivit Legii bancare nr. 58/1998 privind activitatea bancară și statutul propriu de organizare și functionare, banca are dreptul să verifice la agenții economici beneficiari de credite modul cum aceștia utilizează creditele acordate, în conformitate cu destinațiile pentru care s-au aprobat, constituit și pătrează garanțiile creditelor, respectă normele de lucru ale băncii și clauzele din contractele de credite, în vederea asigurării rambursării la scadență a creditelor și plata dobânzilor datorate băncii. Permanent, pe parcursul derulării contractelor de credite, ofiterii de credte vor efectua verificare, inclusiv la sediul împrumutaților, a modului de urilizare, derulare si rambursare a tuturor creditelor acordate clienților.

Controlul utilizării creditelor pe termen scurt se face faptic la sediul și la locurile de desfăsurare a activității beneficiarilor și prin analize financiare la sediul băncilor, pe baza documentelor prezentare de clienți. Controlul faptic al utilizării creditelor pe termen scurt se face trimestrial sau la perioade mai scurte, hotărâte de Comitetele de credite, la datele stabilite în “graficul privind utilizarea și garanția creditelor” întocmit de către serviciul de creditare și aprobat de Comitetul de credite al unității băncii.

În funcție de rezultatele obținute, ritmicitatea rambursării creditelor și constatărilor privind garanția acestora la controalele anterioare, Comitetul de credite poate aproba ca verificare unor beneficiari să se efectueze trimestrial.

Controlul faptic are în vedere următoarele obiective mai importante:

– respectarea graficului de acordare și rambursare a creditului, precum și achitarea dobânzilor;

– analiza realizării fluxului de numerar, comparativ cu cel estimat cu ocazia acordării creditului;

– utilizarea creditelor potrivit destinației pentru care au fost acordate;

– modul de folosire a capacităților de producție, de prestări de servicii și a activităților comerciale;

– întreținerea și funcționarea utilajelor, instalațiilor și a celorlalte dotari;

– modul de realizare a programelor de producție;

– depozitarea și conservarea produselor realizate, existența unor modalități certe de comercializare a acestora;

– existența și conservarea bunurilor și valorilor înscrise în contractul de creditare drept garanții asiguratorii pentru rambursarea creditelor acordate;

– efectuarea prestărilor de servicii, executarea lucrărilor și a temelor de cercetare proiectate, potrivit contractelor încheiate cu beneficiarii;

– concordanța datelor din documentele depuse de bancă pentru justificarea creditelor eliberate în numerar și cele din evidența unității, respectiv, cele din documentele existente la persoanele fizice, după caz.

Activitatea de control faptic al utilizării creditelor se realizează și urmărește obiectivele din cele enumerate mai sus, în funcție de specificul activității celui care a primit creditul și de tipul de credit acordat. Pe baza constatărilor din actele de control, serviciul de creditare întocmește “Raportul privind rezultatele controlului faptic” care se prezintă Comitetului de credite, acesta stabilind măsuri corespunzătoare situației fiecărui beneficiar de împrumuturi.

Controlul utilizării creditelor continuă cu analiza financiară care se efectuează la sediul băncii pe baza documentelor prezentate de agenți economici beneficiari de credite. Prima parte este analiza graficului de acordare și rambursare a creditului. Se face lunar pentru toți beneficiarii de credite și constă în compararea acordării și rambursării efective de credite cu cele prevăzute în graficele anexă la contractele de credite. În cazul în care apar abateri de la prevederile în graficul de acordare și rambursare a creditelor, analiza se extinde efectuându-se analiza echilibrului financiar, la agenții economici cu personalitate juridică, iar la agenții economici fără personalitate juridică și la persoanele fizice se efectuează controlul faptic.

A doua parte o reprezintă analiza echilibrului financiar. Și acesta se efectuează lunar, până la sfârșitul lunii urmatoare, pentru luna expirată, la agenții economici cu personalitate juridică care înregistrează un dezechilibru față de graficul de acordare și rambursare a creditelor.

Această analiză se face prin verificare scriptică a garanției creditelor. Datele se extrag din balanța de verificare, din situația patrimoniului, respectiv din bilanțul contabil pentru sfârșitul anului de gestiune. În cazul în care clientul are credite restante provenind din minusul de garanție constatat în lunile anterioar, acestea sunt reactivate în limita plusului de garanție și a volumului creditului aprobat, numai dacă au fost înlăturate cauzele care au determinat trecerea creditului de restanțe.

Controlul utilizării creditelor pe termen lung se realizează trimestrial, potrivit graficului de control, diferențiat pe categorii de clienți. La agenții economici cu personalitate juridică controlul faptic se exercită de organele tehnice și economice ale băncii și se urmăresc următoarele obiective:

– respectarea graficului de acordare și rambursare a creditelor, precum și plata dobânzilor aferente;

– analiza fluxului de numerar comparativ cu cel estimat la aprobarea creditelor și a posibilităților de participare cu fonduri proprii în proporția stabilită;

– respectarea destinației creditelor stabilită în contract;

– stadiul fizic al lucrărilor de investiții și încadrarea acestuia în graficele de execuție, precum și concordanța acestora cu situațiile de lucrări;

– respectarea soluțiilor tehnice prevăzute în documentații;

– calitatea lucrărilor executate;

– asigurarea cu materiale, utilaje și forță de muncă necesare pentru continuarea lucrărilor în perioada următoare;

– modul de depozitare, conservare, întreținere și utilizare a utilajelor și materialelor;

– stocurile de materiale și utilaje constituite peste necesar și modul de valorificare a acestora;

– încadrarea valorică a lucrărilor executate și a plăților efectuate în documentarea tehnică admisă la finanțare;

– realizarea indicatorilor tehno-economici ai investiției puse în funcțiune;

– existența, conservarea și păstrarea bunurilor care constituie garanția creditelor;

– concordanța dintre datele raportate băncii cu cele din evidența beneficiarilor.

În funcție de situația concretă a fiecărui beneficiar, Comitetele de credite pot hotărî ca verificarea faptică să fie efectuată și la perioade mai scurte.

La producătorii individuali și celelalte persoane fizice care au beneficiat de credite pentru investiții, controlul faptic, la fața locului de efectuează la fiecare împrumut cel puțin de două ori pe an și se urmărește:

– realizarea veniturilor estimate pentru rambursarea creditelor și plata dobânzilor;

– respectarea destinației creditelor;

– participarea cu forțe proprii la realizarea investiției;

– stadiul de realizare al investiției;

-asigurarea materialelor și utilajelor necesare;

– starea utilajelor pentru care au fost aordate creditele;

– existența și starea bunurilor aduse drept garanție pentru credite.

Consemnarea constatărilor, analiza și valorificarea acestora se fac în aceleaiși condiții ca la controlul creditelor pe termen scurt.

3.5 Controlul bancar privind garanția unui credit

Controlul bancar preventiv al garanției creditelor se exercită asupra documentației prezentate de către solicitant în momentul contractării creditului în ceea ce privește bunurile care pot face obiectul garanției creditului solicitat și are rolul de a preveni acordarea unor credite care nu sunt acoperite suficient de garanțiile constituite. Se exercită de către ofițerii de credite o dată cu analiza dosarului de creditare. Ei stabilesc bunurile de care dispune solicitantul si care se pot constitui drept garanții pentru creditul acordat.

Acest tip de control este efectuat atât de către ofițerii de credite, cât și de șefii serviciului Creditare pe toată perioada de creditare. Ofițerii de credite au principalul rol în cadrul acestui tip de control. Ei verifică atât verificarea scriptică asupra situațiilor contabile periodice din care să reiasă situația reală a bunurilor care s-au constituit drept garanțiile creditului, precum și verificarea faptică, prin deplasarea la locul în care se află bunul care face obiectul garanției, pentru a vizualiza starea în care se află acesta și dacă mai corespunde condițiile impuse de bancă.

Controlul bancar al garanției creditelor poate fi structurat din punct de vedere metodologic în următoarele etape:

1. Studiul general prealabil corespunde unui control preventiv și presupune evidențierea elementelor esențiale și a celor specifice ale garanțiilor ce se vor accepta de bancă. El începe odată cu analiza cererii de credit, în care o condiție esențială este aceea ca solicitantul să prezinte garanții suficient de acoperitoare pentru creditul solicitat.

Obiectivele specifice acestei etape sunt: sarcinile rezultate din normele de activitate ale Băncii și din legislația în vigoare care reglementează domeniul garanțiilor; organizarea evidenței tehnic-operative și contabile, ca surse de informații pentru control și situația reală a obiectului garanției.

2. Controlul faptic face parte din cadrul controlului concomitent al garanției creditelor și se exercită la locul de păstrare al mijloacelor materiale și bănești care fac obiectul garanției creditelor acordate de bancă.

Cele mai importante obiective al controlului faptic sunt: existența fizică a mijloacelor materiale; determinarea exactă a valorilor existente; starea reală în care se găsesc; respectarea condițiilor de păstrare și respectarea legalității în utilizarea lor. Principalele modalități de control faptic, în cazul verificării creditelor sunt reprezentate de inventarierea de control, expertiza tehnică și de laborator, observarea directă, inspecția fizică. Banca nu trebuie să anuleze înțelegerile referitoare la garanții până când împrumutul nu a fost rambursat. Contractul se consideră terminat atunci când s-a făcut rambursarea totală a creditului acordat.

Garanțiile depuse pot fi clasificate după natura lor în garanții reale sau personale. Garanțiile reale sunt mijloace juridice de garantare a obligațiilor prin afectarea unui bun debitor în vederea obligației asumate.

Bunul constituit drept garanție reală este protejat de la urmărirea celorlalți creditori, fiind destinat urmăririi necondiționate șî satisfacerii cu prioritate a creanței garantate. Garanțiile reale conferă creditorului garantat două drepturi irevocabile: dreptul de preferință și dreptul de urmărire. Dreptul de preferință precizează că în cazul executării silite, din valoarea bunului adus drept garanție se va asigura mai întâi satisfacerea integrală a creditorului garantat și numai ceea ce rămâne va servi satisfacerii pretențiilor celorlalți creditori.

Garanțiile personale sunt mijloace juridice de garantare a obligațiilor prin care una sau mai multe persoane se angajează printr-un contract accesoriu încheiat cu creditorul, să plătească acestuia datoria debitorului în cazul în care acesta nu o va plăti el însuși.

Societățile bancare pot solicita clienților săi constituirea urmatoarelor tipuri de garanții:

Garanțiile guvernamentale sunt acordate de puterea executivă a statului, reprezentată de către ministere care sunt autorizate să emită garanții în numele și în contul statului pentru creditele acordate de societățile bancare, în temeiul unor acte normative.

Scrisoarea de garanție bancară este o modalitate specifică de materializare a unei garanții, dată de către o societate bancară, la solicitarea unei persoane fizice sau juridice care contratctează un credit. Această formă de garantae a unui credit este considerată sigură, datorită unui nivel ridicat, în general, al solvabilității unei bănci, precum și lichidităților importante de care aceasta dispune.

Societatea bancară poate accepta, pentru garantarea unor credite, scrisori de garanție emise de către o altă instituție bancară și financiară agreată, în cadrul limitei de expunere, prin care aceasta se angajează necondiționat și irevocabil ca, în cazul în care o anumită persoană juridică nu va plăti la un anumit termen o sumă determinată și indicată în mod expres în scrisoare, să plătească ea însăși suma neachitată, în favoarea băncii beneficiare a garanției.

La garantarea creditelor ce urmează a se acorda de bancă clienților săi, prin scrisori de garanțue bancară emise de alte societăți bancare din țară sau străinătate, ofițerii de credite vor urmări ca acestea să nu fie condiționate de anumite clauze care ar putea duce la imposibilitatea solicitării executării lor, societățile bancare să fie agreate de societatea bancară, să poarte semnăturile autorizate, termenul de valabilitate să fie clar exprimat prin mențiuni de genul “onclusiv” sau “exclusiv”.

Depozitul bancar reprezintă o formă specifică a garanțiilor reale mobiliare cu deposedare , materializată sub forma unei sume de bani depusă de debitor în favoarea creditorului, în anumite condiții stabilite de părți. El poate fi constituit din sursele proprii ale solicitantului, din încasările realizate din contul curent sau din plafonul disponibil la creditele bancare pentru finanțarea activității de ansamblu de care beneficiază un agent economic.

În cazul în care solicitanții beneficiază de credite bancare sau de alte facilități, iar datoriile față de bancă sunt achitate la scadență, încasările realizate de clienți în conturile curente pot fi utilizate la constituirea de depozite, la care banca bonifică dobânda corespunzătoare termenului, conform instrucțiunilor de lucru cu privire la dobânzi.

Contractul de asigurare pentru plata ratelor de credit și a dobânzilor aferente este o garanție financiară pe care asiguratorul o constituie prin plata în locul debitorului asigurat a unei sume de bani, în cazul neîmplinirii de către asigurat a obligațiilor de plată izvorâte din contractul cu terțul. Societatea de asigurăre-reasigurare care emite o poliță de cauțiune pe numele debitorului asigurat în beneficiul băncii, garantează plata la scadență a retelor de credit și a dobânzilor aferente dacă acestea nu au fost achitate de către debitorul asigurat.

Contractul pentru sigurarea împotriva riscului financiar de nerambursare a creditelor se încheie pe o perioadă de un an de la acordarea creditului și se poate prelungi pe noi perioade de câte un an, până la recuperarea integrală a creditului și a dobânzilor aferente. Sumele de încasat din contractul de asigurare împotriva riscului financiar de neplată reprezintă garanția creditelor. Prima de asigurare pe care o plătește banca în calitate de asigurat la societatea de asigurare-reasigurare pentru acoperirea riscului financiar de neplată se va stabili în funcție de categoria creditului asigurat. Aceasta se va asigura la soldul creditului datorat și al dobânzilor pe două luni.

Cesiunea de creanță se încheie printr-o convenție scrisă sub semnătură privată între bancă și împrumutat. Cesiunea de creanță este un mijloc specific de transmitere a obligațiilor și constă în acordul de voință prin care creditorul, numit cedent, transmite unei alte persoane în mod voluntar cu titlu oneros dreptul său de creanță, cesionarul devenind astfel creditor în locul său și va putea încasa creanța de la debitorul cedat. Cesiunea de creanță, fiind un contract, trebuie să îndeplinească toate condițiile de validitate. Acesta este un contract consesual, deci este valabil încheiat din momentul realizării acordului de voință între cedent și cesionar.

Ipoteca este un drept real asupra imobilelor adectate laplata unei obligații, fiind o garanție imobiliară reală și accesorie ce se constituie în baza articolului 1746-1815 din Codul Civil, care nu implică deposedarea de bunul adus în garanție celui care o încheie. Ea conferă creditorului ipotecar, care la scadență nu și-a încasat creanța, dreptul de a urmări imobilul în mâinile oricui s-ar afla, dreptul de a cere scoaterea imobilului la executare silită și de a fi plătit cu preferință din prețul realizat prin vânzarea imobilului. Dreptul real de ipotecă nu conferă creditorului posesia, folosința sau dispoziția asupra bunului ipotecat.

Ipoteca are anumite efecte, atât asupra debitorului, cât și asupra creditorului:

-efecte asupra debitorului: debitorul care este proprietar al bunului ipotecat are în continuare stăpânirea asupra imobilului, având pe toată perioada de creditare dreptul de profita de pe urma acestuia. Debitorul poate înstrăina bunul ipotecat, dar acesta se transmiete noului proprietar grevat de această sarcină.

– efecte asupra creditorului: creditorul ipotecar se bucură de un drept de preferință față de ceilalți creditori, în funcție de rangul ipotecii. Astfel, din prețul obținut din vânzarea silită a imobilului, creditorul va primi plata integrală a creanței sale cu preferință față de alți creditori. Ipoteca conferă creditorului ipotecar dreptul ca la scadență să treacă la realizarea ipotecii, recunoscându-i-se dreptde urmărire a bunului în mâinile oricui s-ar afla.

Garanțiile reale mobiliare au apărut ca o îmbunătațire substanțială a regimului garanțiilor, acestea căpătând o mai mare suplețe și elasticitate, conferind creditorului o siguranță sporită, iar debitorului, o deplină libertate în actele de dispoziție cu privire la bunurile cu care garantează obligația. Ele au ca obiect nu numai bunul prorpiu-zis, ci și produsele rezultate din valorificarea lui, sumă provenită din acte de administrare sau de dispoziție referitoare la bunul afectat garanției este destinat, cu preferință satisfacerii creanțelor creditorului garantat.

Garanțiile pot avea ca obiect o universitate de bunuri mobile, inclusiv un fond de comerț, pentru care trebuie determinate conținutul și caracteristicile anterior constituirii garanției reale. Acoperă în toată întinderea sa obligația garantată, inclusiv și dobânzile acumulate, precum și cheltuielile cu luare în posesie, asigurarea și vânzarea bunului afectat garanției.

Fidejusiunea este un contract prin intermediul căruia o persoană numită fidejusor, se obligă față de creditorul unei alte persoane să execute obligația celui pentru care garantează, dacă acesta nu o onorează totuși. Contractul de fidejusiune este un contract accesoriu, unilateral, consensual, și cu titlu garantat.

Garanția de firmă reprezintă angajamentul ferm al împrumutatului, dat sub semnătură autentică sau privată, de a derula prin ghișeele băncii, în totalitate sau parțial, cash-flow-ul rezultat din activitatea curentă desfășurată de acesta. Acest tip de garanție este acceptat în cazul firmelor de prim rang cu o reputație recunoscută în comunitatea internă și/sau internațională de afaceri.

Planul de afaceri este un document ce se întocmește de agenții economici, cu sprijinul firmelor de specialitateși are drept scop fundamentarea din punct de vedere financiar și nefinanciar, a pieței de aprovizionare/desfacere, resursele de personal, oportunități, constrângeri, rezultate al viabilității afacerilor.

Planul de afaceri poate constitui garanție a creditelor mai ales în cazul întreprinderilor mici și mijlocii care nu dispun de alte forme de garanții. Societățile bancare pot admite drept garanție a creditelor acordate cel mult 50% din cash-flow-ul rezultat din planul de afaceri avizat de o firmă de specialitate cu condiția ca încasările prevăzute în planul de afaceri să acopere integral cheltuielile și să asigure obținerea unui profit rezonabil. Valoarea bunurilor imobilizate care constituie obietul garanției creditelor acordate de bancă se va stabili pornind de la valoarea apreciată ca rezultat al unei evaluări întocmite în cadrul băncii, privind evaluarea activelor imobilizate corporale sau necorporale, întocmite în afara băncii și verificate în cadrul băncii.

3.6 Controlul bancar în etapa rambursării unui împrumut

Rambursarea creditelor este etapa finală în activitatea de creditare, iar controlul bancar este prezent și în această etapă. În vederea asigurării rambursării la scadență a creditelor acordate, inspectorii de credite exercită un control atent asupra existenței disponibilităților în contul solicitantului la nivelul ratei de rambursat, asupra restituirii ratelor, conform graficului de rambursare, în genere asupra recpectării contractului de credit de către client.

La acordarea creditlor, băncile urmăresc ca solicitanții să prezinte credibilitatea pentru rambursarea acestora la scadență. În cazul creditelor pe termen scurt și mediu, dacă se prezintă incertitudini în recuperare, se constituie provizioane de risc. Constituirea acestor provizioane se realizează prin includerea pe cheltuieli a sumei reprezentând nivelul necesarului de provizioane specifice de risc de credit.

Creditele acordate prin conturi separate de împrumut se rambursează la termenul și în sumele prevăzute în contractul de împrumut din disponibilitățile existente în contul de disponibil pentru credite, prin debitarea acestuia, în orespondență cu contul de împrumut pe bază de ordine de plată emise de clienți sau de note contabile întocmite de inspectorii de credite. În cursul lunii beneficiarii de credite au obligația de a asigura alimentarea contului de disponibil pentru credite, astfel încât la data scadenței să existe sumele necesare pentru efectuarea rambursări creditelor și achitării dobânzilor.

Creditele de scont se rambursează cu ocazia încasării la scadență a contravalorii titlurilor scontate prin debitarea contului curent/disponibil pentru credite ale trasului și creditarea contului „scont și operațiuni asimilate”.

Creditele pe cecuri remise spre încasare se rambursează din disponibilitățile contului curent sau din contul de disponibil pentru credite pe baza de note contabile, întocmite de inspectorul de credite și semnate de șeful compartimentului decontări, în aceeași zi care a avut loc încasarea cecurilor, potrivit borderourilor depuse de împrumutați.

Creditele pentru facilități de cont se rambursează din disponibilitățile înregistrate în contul curent sau din contul disponibil pentru credite, prin debitarea acestora în corespondență cu contul separat de împrumut. Rambursarea se face pe bază de ordin de plată întocmit de client sau notă contabilă întocmită de inspectorii de credit.

Rambursarea creditelor în valută se va efectua la scadențele stabilite în contractele încheiate de bancă cu beneficiarii, de regulă, pe seama încasărilor în valută obținute din desfășurarea activității de export, executării de lucrări și prestări de servicii în străinătate și în mod excepțional pe baza valutei obținute prin participarea la piața valutară interbancară.

Rambursarea creditelor presupune controlul următoarelor documente:

-contractul de credit

– graficul de rambursare

Contractul de credit este actul încheiat între bancă și împrumutat, prin care se materializează acordul de voință între cele două părți. După aprobarea creditelor, unitățile teritoriale ale băncii care acordă efectiv creditele, vor proceda împreună cu solicitanții la încheierea contractelor de credite. Este interzisă acordarea efectivă a unei sume din creditul aprobat, fără încheierea, în prealabil, a contractului de credit între bancă și împrumutat.

Graficul de rambursare se realizează de bancă în cazul creditelor prevăzute a se rambursa în rate. În cadrul graficului de rambursare se specifică: numele clientului, valoarea creditului, rata anuală a dobânzii, perioada pentru care se acordă creditul, data primei rambursării, suma de achitat lunar, data tragerii sumei, moneda de creditare, comisionul de risc valutar, comisionul de administrare, iar la sfârșit semenționează dobânda totală de achitat, respectiv suma totală de achitat.

În continuare se realizează un desfășurător al plăților pentru fiecare lună în parte, sub forma unui tabel. Aici se specifică data plății lunare, total rată lunară, rata de credit lunară, dobânda calculată lunar, soldul creditului la sfârșitul fiecărei luni, comisioanele de administrare și suma de plată anuală. În urma acestei detalieri, graficul de rambursare este semnat de inspectorul de credite care l-a realizat, iar apoi de client, în semn că a luat la cunoștință modul de achitare a datoriei sale către bancă.

Din acest moment, solicitantul este obligat să ramburseze creditul conform graficului, iar în caz contrar, inspectorii de credite vor calcula și aplica, după prima zi de întârziere, dobânzi penalizatoare.

CAP.4 CONTROLUL ACTIVITĂȚII DE CREDITARE

PE EXEMPLUL BRD

4.1. Principiile generale de creditare folosite de către BRD – GSG

Creditarea nu este o știință exactă; nu este posibil ca prin utilizarea unor formule sau aplicarea unei teorii să se garanteze că suma acordată unui client va fi rambursată cu dobânda aferentă. Există totuși principii generale de creditare care dacă sunt aplicate consecvent permit reducerea gradului de incertitudine și prin urmare a riscului implicat de creditare.

Banca Română pentru Dezvoltare prin unitățile sale denumite în continuare “Banca” – acordă credite pe termen scurt pe o durată ce nu depășește 12 luni, credite pe termen mediu de până la 5 ani și credite pe termen lung cu durata de peste 5 ani. Pot beneficia de credite persoanele juridice și fizice care au deschise conturi la unitățile băncii, denumite în continuare “clienți”.

Sucursalele și agențiile pot acorda credite clienților care au sediul social sau domiciliul, după caz, pe raza teritorială a județului în care unitatea băncii își desfășoară activitatea sau în localitățile cele mai apropiate din județele limitrofe în care nu există alte unități ale BRD – GSG.

Banca verifică împrumutații de la acordarea creditului până la rambursarea integrală a acestuia. Ca urmare, activitatea de creditare implică în permanent, analize privind situația patrimonială, rezultatele economico-financiare,capacitatea managerială, credibilitatea fiecărui client și alte elemente care să permită evaluarea potențialului economic și financiar prezent și în perspectivă.

Creditele solicitate, indiferent de valoare și durată se acordă cu destinații precise pe bază de contracte din care să rezulte clar toți termenii și toate condițiile și dacă solicitanții prezintă credibilitate pentru rambursarea creditului și a dobânzilor la termenele stabilite.

La creditele acordate, banca percepe dobânzi și comisioane ale căror nivele se stabilesc de Consiliul de Administrație sau Comitetul de Direcție după caz. Cererile de credite indiferent de competența de aprobare, se analizează și se însușesc de unitățile băncii, pe baza documentelor prezentate de solicitanți. Creditele se aprobă potrivit competențelor stabilite de Consiliul de Administrație.

Volumul creditelor, destinația, duratele de creditare, garanțiile necesare, dobânzile, condițiile de rambursare a creditelor, precum și alte clauze se stabilesc prin contractele de credite încheiate pe baza negocierii directe între bancă și clienții săi.

După aprobare, creditele se pun la dispoziția clienților în condițiile negociate prin contractele de credit încheiate, înregistrând concomitent angajamentul în evidența extrabilanțieră a băncii, la data, pe durata și valoarea prevăzută în contract. Pe măsura utilizării creditului se diminuează angajamentul din evidența extrabilanțieră și se urmărește derularea acestuia până la rambursare.

Pentru a putea urmări destinația creditului acordat, acesta nu se eliberează în numerar decât în cazuri foarte bine justificate cu aprobarea conducerii unității băncii. Banca verifică la toți clienții utilizarea creditelor potrivit destinației, existența garanțiilor și respectarea celorlalte clauze, din contractele de credit. După aprobarea unui credit, banca nu poate anula sau reduce cuantumul acestuia decât în cazuri justificate, determinate de constatarea furnizării de către client a unor date nereale și numai după expirarea unui termen de preaviz de minim 5 zile calendaristice, care vor fi comunicate în scris acestuia. Banca poate întrerupe imediat, fără preaviz,utilizarea de către client a unui credit aprobat, în cazul în care acesta a încălcat condițiile contractului de credit sau în cazul în care situația economică și financiară a acestuia nu mai asigură condiții de garanție și rambursare.

Banca nu acordă credite pentru rambursarea altor credite scadente. Societățile bancare sunt persoane juridice al căror obiect principal de activitate îl constituie atragerea de fonduri de la persoane juridice și fizice, sub formă de depozite sau instrumente nenegociabile plătibile la vedere sau la termen, precum și acordarea de credite.

Toate operațiunile de credit și garanție ale societăților bancare vor trebui consemnate în documente contractuale din care să rezulte clar toți termenii și toate condițiile respectivelor tranzacții. Copiile acestor documente vor trebui păstrate de către societățile bancare și puse la dispoziția personalului autorizat al Băncii Naționale a României la cererea acestuia. Societatea bancară nu poate desfășura ca operațiune – acordarea de împrumuturi clienților, condiționată de vânzarea sau cumpărarea acțiunilor băncii. Se prevede în Legea privind regimul investițiilor străine nr.35/1991 art.27 : Societățile comerciale cu participare străină și ceilalți investitori străini pot să contracteze credite în lei și în valută de la unitățile finanțatoare din țară sau credite de la bănci și instituții financiare din străinătate.

Atragerea de fonduri bănești în lei și în valută de la persoane juridice și fizice din țară și străinătate, sub formă de depozite sau instrumente nenegociabile, plătibile la vedere sau la termen, acordarea de credite pe termen scurt, mediu și lung, precum și efectuarea altor operațiuni și servicii bancare.

Banca efectuează operațiuni bancare și financiare în țară și străinătate în lei și valută, pentru contul său propriu, al clienților băncii –persoane juridice și fizice- în numele unor instituții sau în colaborare cu acestea astfel:

– acordă agenților economici și persoanelor fizice credite pe termen scurt pe durate ce nu depășesc 12 luni, credite pe termen mediu cu rambursare până la 5 ani și credite pe termen lung, cu rambursare de peste 5 ani.

– participă la consorții de garanții și la credite consorțiale interne și internaționale.

Creditele se acordă de bancă pe baza contractului de împrumut care are valoare de înscris autentic și constituie titlu executoriu. Banca primește de la clienții săi bilanțurile contabile și contul de profit și pierderi, situația angajamentelor de plată și orice alte informații și date referitoare la lichiditatea, solvabilitatea și rentabilitatea acestora. De asemenea banca are dreptul să verifice situația economică și financiară a clientului, de la acordarea creditului și până la rambursarea integrală a acestuia.

Banca și salariații săi sunt obligați să păstreze secretul conturilor deschise clienților săi, precum și secretul tuturor operațiunilor efectuate. Relațiile asupra operațiilor și conturilor se dau numai titularilor de conturi, organelor judecătorești și de urmărire penală, potrivit condițiilor stabilite de lege.

Creditele se acordă la cererea clienților băncii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

-din analiza dosarului rezultă că există posibilități reale de rambursare la scadență a ratelor din credit și plata dobânzilor aferente;

-prezintă garanții pentru utilizarea eficientă a împrumutului, rambursarea integrală la scadență a creditului și achitarea dobânzilor aferente, sub forma garanțiilor reale, a celor personale;

-valoarea garanțiilor acceptate este mai mare sau cel puțin la nivelul creditelor solicitate și a dobânzilor aferente, calculate pe întreaga perioada de creditare;

-îsi derulează activitatea prin conturi deschise la unitățile teritoriale ale băncii;

-acceptă clauzele din contractul de credite.

Dupa aprobarea unui credit, banca nu poate anula sau reduce cuantumul acestuia decât în cazuri justificate, determinate de constatarea furnizării de către client a unor date nereale și numai dupa expirarea unui termen de preaviz de minimum 5 zile calendaristice, care va fi comunicat în scris acestuia. Banca poate întrerupe imediat, fără preaviz, utilizarea de către client a unui credit aprobat, în cazul în care acesta a încălcat condițiile contractului de credit sau în cazul în care situația economică și financiară a acestuia nu mai asigură condiții de garanție și rambursare. Banca poate solicita împrumutaților daune reparatorii în cazul retragerii creditului ca urmare a nerespectării clauzelor contractuale.

Rambursarea anticipată a oricăror sume datorate în cadrul creditului, se poate efectua numai cu acordul prealabil al băncii, în general înainte cu 7 zile în avans, se admit rambursări integrale (la orice data) sau parțiale de minim 3 scadențe (rată + dobândă). Între încasarea ratelor din credite la scadență și a dobânzilor la termenele stabilite, prioritate are încasarea dobânzilor.

În vederea administrării riscului și acoperirii eventualelor pierderi din credite și dobânzi, banca constituie rezerva generală pentru riscul de credit și provizioane specifice de risc pentru credite și dobânzi, potrivit legii. Alături de planul de credite și al resurselor, plafoanele de credit au constituit instrument de prognoză și planificare cu referire la nivelul total al creditelor pe trimestre și în structura: credite pe termen scurt, mediu și lung, credite în valută.

Banca acordă credite pe termen scurt, mediu și lung în lei și în valută, pe seama resurselor proprii și a celor atrase, în conformitate cu prevederile din planul de credite și resursele de acoperire ale acestora, aprobat de organele competente. Prin respectarea acestor principii și reguli generale privind activitatea de creditare pe care o desfășoară, BRD are siguranță că operațiunile sale de acordare a creditelor sunt eficiente și că finalitatea acestora se va reflecta în profitul pe care-l vor aduce.

Activitatea de creditare în ansamblu a BRD a evoluat de la înființare pozitiv în concordanță cu politicile și strategia adoptate de către bancă, fără evenimente și distorsiuni, fiind mereu principala poziție în bilanț și constituind principalul factor care a alimentat veniturile și profitul băncii.

Durata de creditare cuprinde:

-perioada de tragere, în care creditul se angajează, respectiv de la data stabilită prin contract de punere a creditului la dispoziția împrumutatului și până la angajarea integrală a creditului;

-perioada de utilizare, care cuprinde durata de timp dintre angajarea (tragerea) integrală a creditului și data primei scadente conform contractului încheiat. În cadrul perioadei de utilizare a creditului poate exista perioada de grație;

-perioada de grație este cuprinsă între data prevăzută prin contract pentru utilizarea integrală a creditului și data prevăzută pentru rambursarea primei rate de credit. În cadrul perioadei de grație, împrumutatul achită băncii dobânzile datorate, comisioanele și taxele, fără a rambursa ratele de credit.

Perioada de grație se acordă creditelor pentru echipament la care potrivit documentatiei tehnice s-a prevazut un termen de atingere a parametrilor proiectati:

-perioada de timp în care creditul se ramburseaza, respectiv de la data prevăzută în contract pentru restituirea primei rate a creditului până la data stabilită în contract pentru rambursarea primei rate;

-perioada de întârziere, care cuprinde intervalul de timp de la scadența creditului până la recuperarea efectivă a acestuia, inclusiv prin executarea silită sau falimentul debitorului.

4.2. Analiza bonității clienților

În procesul de creditare a companiilor un prim pas îl reprezintă analiza bonității solicitanților de credite. Pentru a determina bonitatea se efectuează ratinguri, care reprezintă indicatorii de risc cei mai importanți ai băncilor pentru evaluarea expunerii din acordări de credite. Aparent nu există un sistem corect de rating, corectitudinea depinzând de modul în care este utilizat.

Prima analiză este analiza financiară. Analiza financiară se va efectua pe baza bilanțului și a declarației de venituri și cheltuieli (contul de profit și pierdere). Activitatea de creditare implică în permanență analize privind situația patrimonială, rezultatele economico-financiare, capacitatea managerială, credibilitatea fiecărui client și alte elemente care să permită evaluarea potențialului economic și financiar prezent și de perspectivă.

Analiza nefinanciară vizează formarea de către bancă a unor convingeri referitoare la calitățile morale și profesionale ale conducerii agenților economici, a principalilor asociați și colaboratori și a reputației, privită prin calitatea produselor, serviciilor și a modului de îndeplinire a obligațiilor asumate în relațiile cu partenerii de afaceri.

Factorii nefinanciari care influențează activitatea clientului pot fi interni sau externi. În fundamentarea deciziei de acordare a unui credit ofițerii de credite vor lua în considerare următoarele aspecte:

Conducerea activității (managementul) – se referă la aspecte ca: pregătirea profesională, prestigiul și experiența în ramura sau sectorul de activitate în funcții de conducere, reputația echipei manageriale, structura și moralitatea conducerii, asigurarea succesiunii manageriale, gradul de participare al echipei de conducere la capitalul societății, calitatea sistemului informațional, capacitatea de a se achita de obligații, perioada de rotație a personalului care poate constitui un semnal atunci când este prea scurtă (câteva luni) sau prea lungă (peste 10-20 de ani).

Activitatea clientului – surprinde următoarele aspecte: evoluția activității și profilul acesteia, caracterul activității (permanent, sezonier, ciclic) sfera de activitate (producție, comerț, prestări de servicii etc.) produsele și serviciile, sectorul de piață deținut, portofoliul de clienți, relațiile și furnizorii, politica de prețuri, publicitate și reclame, resursele materiale și resursele umane pe care le deține.

Strategia – se referă la existența unei strategii pe următorii 3-5 ani (realistă, realizabilă sau cu risc de eșec) modalități de realizare a ei, alternative și implicații în cazul nerealizării strategiei propuse, existența sau nu a unor planuri de restructurare și redresare financiară în cazul în care această strategie nu este viabilă.

Factorii nefinanciari externi care trebuie luați în considerare la fundamentare deciziei de creditare sunt următorii:

1. domeniul de activitate – competitivitate, profitabilitate, tehnologizare, cheltuieli de capital, costuri fixe ridicate sau reduse principalele firme care evoluează în respectivul domeniu de activitate;

2. încadrarea activității clientului în politica economică generală și în tendințele strategiei viitoare privind respectivul domeniu de activitate;

3. impactul legislației asupra activității clientului;

4. impactul unor factori macroeconomici asupra activității clientului;

5. dependența și poziția geografică față de sursele de aprovizionare și piețele de desfacere;

6. caracteristicile sociale ale piețelor de desfacere: obiceiuri alimentare, inclinația spre anumite produse de consum, religie, etc.

Analiza aspectelor nefinanciare privind clienții băncii se va efectua de ofițerii de credite:

– la solicitarea primului credit;

– ori de câte ori un client al băncii solicită un credit;

– o dată pe an pentru toți clienții aflați în portofoliu, beneficiari de credite;

– ori de câte ori din informațiile obținute de bancă rezultă că ar putea fi posibile modificări majore în activitatea clienților beneficiari de credite aflați în portofoliul băncii.

Pentru bancă este important să își poată forma o imagine cât mai reală despre partenerul sau viitorul partener de afaceri și astfel în procesul de analiză a documentației și stabilirea oportunității acordării creditului, ofițerul de credite din sucursală va face uz de

a) informații obținute de la clienți – din cererea de deschidere a contului, cererea de credit, contractul de societate și statutul societății, bilanțul contabil și contul de profit și pierdere și din balanța de verificare;

b) informații din baza de date a băncii – privind: volumul total de credite acordate și rambursate/nerambursate pe categorii de termene, volumul de încasări și plăți lunare, incidente apărute în derularea operațiilor de plăți fără numerar, și a operațiunilor de creditare;

c) informații din surse exterioare – care pot fi obținute de la: B.N.R., Registrul Comerțului, organisme specializate, alte bănci, Comisia Națională de Statistică, Centrala Incidentelor de Plăți, Internet, mass-media, etc.

Analiza economico-financiară a activității clienților presupune:

Analiza bilanțului contabil, care vizează examinarea bilanțurilor și a situațiilor financiare pe 3 perioade anterioare, respectiv ultimii 2 ani consecutivi încheiați și ultima situație contabilă periodică (balanța de verificare); în cazul clienților a căror activitate se desfășoară de mai puțin de doi ani, cu un standing financiar ridicat, analiza economico-financiară a activității acestora se poate efectua pe baza ultimelor situații contabile disponibile, respectiv, ultimul bilanț contabil încheiat și două balanțe de verificare sau a ultimelor trei balanțe de verificare.

Bilanțurile contabile ale societăților comerciale sunt supuse verificării și certificării de către cenzori, experți contabili, contabili autorizați cu studii superioare sau societăți comerciale de expertiză contabilă, după caz, în condițiile stabilite de Ministerul Finanțelor. În același mod se stabilesc și condițiile privind verificarea și certificarea bilanțurilor contabile ale regiilor autonome.

– analiza imobilizărilor corporale și necorporale și a surselor de acoperire a acestora;

– analiza decontărilor, datoriilor și obligațiilor față de terți;

– analiza costurilor, în vederea dimensionării corecte a volumului de credite pentru activele circulante care fac obiectul creditării.

Analiza veniturilor, cheltuielilor și contul de profit și pierdere, care presupune analiza rezultatelor activității și a profitului obținut, analiza repartizării profitului net, analiza pierderilor înregistrate și recuperarea lor.

Analiza fluxurilor de fonduri ale perioadelor expirate, oferă posibilitatea unei mai bune înțelegeri, la nivelul fiecărei activități (exploatare, investiții, financiară), a modului în care au fost generate fondurile (sursele) și utilizarea acestora, precum și impactul asupra disponibilităților bănești ale agentului economic, la sfârșitul perioadei analizate.

Analiza fluxului de lichidități pe perioada următoare, presupune ca pe baza rezultatelor obținute anterior și a portofoliului de contracte de aprovizionare și desfacere, a programului de producție și a variației stocurilor etc. să se evalueze și să se prognozeze posibilitățile clientului de a genera în viitor lichidități și capacitatea clientului de a-și onora obligațiile de plată viitoare.

Bilanțul contabil, documentul oficial de gestiune al agentului economic, oferă o imagine contabilă asupra patrimoniului situației financiare și rezultatelor obținute, pe baza lui se pot elabora noi informații care să răspundă mai bine nevoilor de analiză ale băncii, respectiv de diagnostic dar și de evaluare.

De asemenea informațiile furnizate de contul de profit și pierdere vor fi regrupate și prelucrate pentru a reflecta rentabilitatea și eficiența activității desfășurate. Foarte important este faptul ca atunci cînd se analizează activul unei societăți comerciale și în mod expres activele imobilizate ale acesteia, accentul trebuie pus pe două aspecte mai importante și anume: valoarea ce se poate realiza prin vânzarea activului și care este timpul maxim estimat de transformare în lichidități imediate ale activului.

Pornind de la conținutul bilanțului prelucrat, de la contul de profit și pierdere prelucrat, precum și de la situația patrimoniului, rezultatele financiare și balanța de verificare ofițerii de credite vor calcula un pachet de indicatori de bonitate specifice fiecărei bănci în parte în vederea analizei bonității clienților. Când indicatorii se calculează pe baza balanței de verificare, în prealabil soldurile conturilor vor fi grupate potrivit modelului formularelor de raport impuse de Ministerul Finanțelor.

La nivelul anul 2009 Sucursala BRD Iași a primit solicãtiri de credite din partea persoanelor juridice pe termen scurt în valoare de în valoare de 33 miliarde lei și solicitãri de credite pe termen mediu și lung în sumã de 25 miliarde lei. Pentru anul 2010, tot din partea persoanelor juridice se înregistraza o cere de credite pe termen scurt în valoare de 60 miliarde lei iar pe termen lung o cerere de 319 miliarde lei.

Astfel, la nivelul anilor 2009 – 2010 se înregistreazã urmãtoarea situație:

Tabelul 4.1. Evoluția solicitãrilor, refuzurilor și acordãrilor de credite la nivelul anilor 2009 – 2010

Tabelul 4.2. Evoluția creditelor acordate persoanelor juridice la nivelul anilor 2009 – 2010

Principala cauzã a refuzului de vizã este facptul ca persoanele juridice care solicitã creditele sunt încadrate în categoria de credite D si E, iar ratingul de credite calculat dupã formula de mai sus este mai slab decât 3.

În ceea ce privește persoanele juridice care au primit credite de la BRD Iași categoriile în care se încadreazã astfel:

La nivelul anului 2009, în cadrul BRD Iași. au solicitat noi credite de 51 de firme care s-au ridicat la suma de aproximativ 58 miliarde lei, astfel. Din aceste firme numai 40 au primit credite în valoare de aproximativ 40 miliarde lei.Dintre cele 51 persoane juridice care au solicitat credite, 9 nu au îndeplinit indicatorii de bonitate financiarã fiind în consecințã înregistrați la categorii le D si E sau având un rating de credite mai slab de 3.

La nivelul anului 2010 s-au solicitat BRD Iași credite de cãtre 72 persoane juridice în valoare de 379. În decursul anului 2003 s-au acodat efectiv credite pentru 48 persoane juridice într-un cuantum de 250 miliarde lei. Dintre cele 24 persoane juridice care au fost refuzate 20 nu au îndeplinit indicatorii de bonitate încadrându-se în categoriile de credit D și E sau obținând un rating de credite mai slab de 3 ca urmare a rezutatelor reflectate de indicatorii de bonitate.

În ceea ce privește tendințele în încararea într-o categorie a persoanei juridice la BRD Iași se remarca urmãtoarele:creșterea împrumutaților care se încadreazã în categoria A a crescut de la 17,5 % în anul 2009, la 18,7 % la nivelul anului 2010; cresterea împrumutatilor încadrati în categoria B de la 40 % la nivelul anului 2009 la 42 % la nivelul anului 2010; scãderea împrumutatilor din categoria C de la 42,5 % pentru anul 2009 la 39,3 % în anul 2010.

Din datele de mai sus se desprinde faptul cã banca are un serviciu al datoriei ameliorat.

Dar, ca urmarea instrucțiunilor primite de la Centrala Bãncii se are în vedere incidenta fiscalitații. Astfel ofițerii de credite ce activeazã în cadrul BRD Iași, tot prin manevrarea criteriilor necuantificabile de bonitate a clientului un cei care beneficiazã de credite și ar trebui încadrați în categotia B sunt încadrați în categoria C, iar cei ce ar trebui încadrați în categoria A sunt uneori încadrați în categoria B. Acest lucru se face pentru a constitui provizioane suplimentare ce sunt considerate a fi cheltuieli deductibile din profit.

În cazul BRD Iași nu s-au înregistrat cazuri de manevrare a criteriilor cuantificabile care reflectã direct capacitatea împrumutatului de a-și onora datoriile manifestându-se o atenție sporitã în calcularea lichiditãții, a solvabilitãții, rentabilitãții și în evaluarea și aprecierea datoriilor si a trendului cifrei de afaceri mai ales cand se solicitã credite pe termen lung.

În cadrul BRD Iași, în ceea ce privește încadrarea persoanelor juridice in categorii de credite se înregistreazã o situație ce la prima vedere pare paradoxalã.. Astfel, prin manevrarea criteriilor necuantificabile cum ar fi calitatea conducerii și calitatea organizãrii se face “trecerea” persoanei juridice din categoria D în categoria C pentru majorarea cifrei de afaceri și a profitului, care este obiectivul principal al sucursalei și al bãncii. Cu cea mai mare strictete este respectat principiul conform cãruia garanțiile care sunt primite trebuie sa acopere împrumutul plus dobanda, BRD Iași netolerând nici o derogare în acest sens.

4.3. Aprobarea creditului

Aprobarea, acordarea și angajarea creditelor presupune următoarele aspecte:

1. Ofițerii de credite verifică la sediul agentului economic realitatea datelor din documentele anexă la cererea de credite, efectuând totodată analiza economico-financiară a indicatorilor de bonitate ce caracterizează activitatea clientului precum și aspectele nefinanciare.

2. În funcție de natura și specificul desfășurate verifică nivelul indicatorilor de bonitate, serviciul datoriei și capacitatea de rambursare, pe baza acestora și a altor indicatori ofițerii de credite vor stabili împreună cu clientul categoria de credit care i se potrivește cel mai bine în funcție de necesitățile, afacerea sau proiectul care stă la baza solicitării creditului.

3. Determinarea și acordarea diferitelor categorii de credite se efectuează potrivit normelor BRD, fiecare categorie de credite având specificul ei în cea ce privește analiza economico-financiară, nivelul indicatorilor de bonitate, aspectele nefinanciare, negocierea creditelor, acordarea și negocierea volumului de credite, angajarea propriu-zisa, garantii cerute și modul de rambursare.

Pe baza acestor analize ofițerul de credite întocmește un referat de credit ce va putea fi avizat și aprobat de toate organele de competență care cuprinde trei părți importante:

elemente definitorii privind creditul;

detalii semnificative privind situația economico-financiară, aspectele nefinanciare ce caracterizează activitatea clientului și riscul băncii față de acesta;

riscul și distribuirea lui în cazul debitorului unic.

După însușirea de către șeful departamentului de creditare, referatul se prezintă spre analiză Comitetului director al unității bancare teritoriale. Pentru creditele a căror aprobare este de competență unităților superioare, întreaga documentație împreună cu referatul de credite se va trimite spre examinare acestora, iar pentru creditele a căror aprobare este de competență Centralei, referatul și documentația de creditare se vor trimite spre analiza direcțiilor de credite.

Perioada maximă de timp în care trebuie rezolvată cererea de credite, indiferent de sumă și competență este de 7 zile lucrătoare de la depunere. Competența de aprobare creditelor, de eliberarea scrisorilor de garanție și a altor angajamente ale băncii se stabilesc în raport de expunerea totală a băncii (suma tuturor angajamentelor asumate de banca față de clientul său) în lei și valută, pe termen scurt, mediu sau lung.

Creditele de factoring în lei și valută, creditele pentru echipamente pe o durata mai mare de 5 ani, creditele în valută, creditele de leasing, creditele de forfetare, creditele de garanție bancară în valută și cel eliberate în favoarea altor societăți bancare, acordurile de garanție bancară se aprobă de Centrala băncii indiferent de suma pe baza propunerii și documentației prezentate de unitățile bancare teritoriale.

Procesul de aprobare a creditului se desfășoară în mai multe etape. Aceste etape pot cuprinde:

1.Reprezentantul Societății comerciale care solicită creditul va solicita Băncii relații asupra documentației ce trebuie depusă pentru aprobare și formularele tipizate.

2. Managerul relatii cu clienții sau inspectorul de credite din cadrul sucursalei contactează clientul care completează cererea de credit.

3. Ca urmare a verificării unor criterii preliminare și după prezentarea cererii de credit conducerii unității, aceasta poate fi înaintată analistului de credit din cadrul sucursalei sau respinsă. Dacă se admite cererea se trece la următorul pas.

4. Pe baza datelor furnizate de către client, analistul de credit întocmește aplicația de credit și o înaintează Consilliului local de Credit din cadrul sucursalei.

5. Consilliului local de Credite din cadrul sucursalei. analizează cererea și decide asupra acesteia, fie o respinge, dacă nu sunt acoperite riscurile de creditare, fie o aproba. Dacă cererea se încadreaza, ca va1oare și perioadă de creditare, în regulile stabilite pentru creditare se procedeaza la acordarea creditului. În acest caz, sucursala are obligația transmiterii la nivelul ierarhic superior (departamentul Credite) a următoarelor documente:

– scrisoare de confirmare din partea conducerii sucursalei

– minuta Consiliului local de credite.

Tansmiterea se face lunar. Dacă se depășește competența sucursalei, dosarul este înaintat centralei băncii, departamentului Credite/Analiză Financiară, în cadrul căruia se întocmește un preaviz.

În urma analizei efectuate, Consiliului central de credite decide asupra documentației înaintate de sucursală: fie o respinge, fie cere informații suplimentare de la sucursală, fie aprobă acordarea creditului, dosarul întorcându-se la sucursală unde se va urmări acordarea și monitorizarea evoluției acestuia. Sucursala va avea obligația transmiterii scrisorii de confirmare către client.

În cazul în care competența Consiliului central de credite este depășită, dosarul este supus aprobării Consiliului Directoral care poate decide respingerea cererii sau acordarea creditului. Sucursala va avea obligația transmiterii scrisorii de confirmare către client. În cazul în care competența Consiliului Directoral este depăștă, dosarul este supus aprobării în cadrul Consiliului de Administrație care poate decide respingerea cererii sau acordarea creditului. Sucursala va avea obligația transmiterii scrisorii de confirmare către client.

4.4. Acordarea creditelor

Înainte de acordarea oricărui produs de tip credit unui client, persoană fizică sau juridică, indiferent de nivelul expunerii totale a BRD față de clientul respectiv, este obligatorie consultarea informației de risc bancar înscrisă în arhiva Centralei Riscurilor Bancare (CRB), Banca limitând accesul la credite acelor clienți care sunt înregistrați la CRB cu incidente de plăți.

Acordarea creditelor urmărește câteva principii care stau la baza politicii de creditare a Băncii. Aceste principii sunt: principiul legalității și prudențialității, principiul profitabilității, principiul lichidității, principiul securității, principiul corespondenței activ-pasiv, principiul interesului public.

Politica de creditare a BRD urmărește ca banca să-și îndeplinească rolul și locul asumat în viața financiar-bancară a economiei naționale românești, minimizarea riscului prin acordarea de credite performante, extinderea creditelor pe segmentele dee piață considerate prioritare, acordarea de credite care să fie ușor rambursabile și maximizarea profiturilor.

Dobânzile și comisioanele percepute reprezintă cele mai importante venituri din activitățile de creditare pentru o bancă comercială. Fiecare bancă, în funcție de obiectivele urmărite, își stabilește și implementează o politică proprie în ceea ce privește procentul de dobândă sau a comisionului practicat. Concurența crescătoare în care își desfășoara activitatea băncile românești determină eforturi substanțiale de atragere de noi clienți, care duc la scăderea continuă costurilor serviciilor oferite de bănci și în acest fel a dobânzilor și a comisioanelor.

După aprobarea creditului reprezentantul băncii împreună cu solicitantul creditului vor încheia contractul. În fiecare sucursală există un registru special în care se trec contractele de credite cu toate datele necesare.

Contractul de credit se va întocmi în trei exemplare, a căror destinație este:

primul exemplar, originalul, se păstrează la sucursală;

exemplarul 2 se predă clientului (împrumutatului);

exemplarul 3 se anexează la dosarul clientului împreună cu documentația de creditare.

Contractul de credit va fi semnat în mod obligatoriu de către doi reprezentanți autorizați ai băncii (director și contabil șef) și de consilierul juridic, indiferent de competența de aprobare a creditului și de reprezentanții legali ai clientului. Se va verifica dacă, aceștia au drept de semnătură și de angajare a societății pentru contractarea de credite. Pe fiecare dintre paginile contractului se va aplica ștampila băncii și se vor semna de către persaonele abilitate. Nu se admit ștersături, modificări în contractele de credit sau clauze care nu fac obiectul contractului.

După ce s-a încheiat contractul de credit, anterior punerii la dispoziție a creditului aprobat, șeful departamentului Credite sau persoana abilitată cu viza de control financiar preventiv, sunt responsabili pentru verificarea:

– concordanța deplină dintre cele stipulate în contractul de credit și anexele la acesta;

– îndeplinirea tuturor condițiilor din cadrul contractului de credit;

– înscrierea garanțiilor la judecătorie sau la Arhiva Electronică a Garanțiilor Reale Mobiliare și după caz, înregistrarea la societatea de asigurare a cesiunii drepturilor de despăgubire pentru bunurile ipotecate și gajate în favoarea băncii;

– înregistararea corectă în extrabilanțier a garanțiilor înscrise și prevăzute în contractul de credit;

– complectarea corectă a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare;

– indeplinirea prevederilor din contractul de credit care condiționează punerea la dispozitie a creditului;

– verificarea existenței și autenticității semnăturilor pe toate contractele, în colaborare cu consilierul juridic.

Se va întocmi Scrisoarea de confirmare din partea conducerii sucursalei, care va confirma satisfacerea tuturor condițiilor de mai sus. Scrisoarea va fi semnată de către directorul sucursalei și consilierul juridic și transmisă la departamentul Credite din centrală.

Când sunt îndeplinite condițiile de punere la dispoziție a creditului, inspectorul de credite:

– va deschide conturi separate de împrumut;

– va introduce informațiile privind creditul aprobat și debitorul în baza de date;

– va urmări ca creditul să fie pus la dispoziția clientului numai după efectuarea plății tuturor comisioanelor prevăzute în contractul de credit.

4.5. Urmărirea creditelor și verificarea garanțiilor

Personalul BRD implicat în activitatea de creditare trebuie să monitorizeze realizarea obiectivelor creditului după cum urmează:

– folosirea creditului numai în scopul pentru care a fost acordat;

– verificarea existentei în permanență și integrală a garanțiilor, a păstrării și a exploatării lor în bune condiții;

– urmărirea reînnoirii polițelor de asigurare pentru bunurile aduse în garanție (în cazul în care durata de rambursare este mai mare decât cea de asigurare) sau după caz urmărirea achitării ratelor la aceste polițe;

– reflectarea corectă și la zi a operațiunilor legate de utilizarea și rambursarea creditului, a dobânzilor și a comisioanelor aferente;

– depunerea la bancă a bilanțului contabil și a contului de profit și pierdere, a situației trimestriale privind rezultatele financiare și obligațiile fiscale, situația patrimonială, a balanței de verificare lunară;

– prezentarea în scris a informațiilor privind eventualele contracte de credit la alte bănci ulterior acordării creditului;

– eventualele modificări intervenite în structura organizatorică, a conducerii și a domeniilor de activitate desfășurate;

– depunerea a oricăror date în legătura cu clientul sau cu potențialele riscuri ce apar și care ar influența negativ derularea corespunzătoare a creditului;

– urmărirea realizării de venituri necesare rambursării.

În cazul în care clauzele contractuale nu au fost fost respectate de către client banca poate adopta urtmătoarele măsuri: sistarea temporară sau definitivă a creditului; reducerea plafonului și a limitei de creditare; decalarea creditului scadent cu anticipație și încasarea tuturor dobânzilor și comisioanelor aferente; recuperarea creditului din contul de disponibil; valorificarea garanțiilor constituite de debitor pentru garantarea creditului; executarea silită a altor bunuri ale debitorului; declanșarea procedurii de lichidare juridică.

Controlul faptic la fața locului, asupra existenței, integrității și condițiilor de păstrare și conservare a bunurilor luate în garanție precum și respectării obligațiilor de reînnoire a contarctelor de asigurare a acestora, se va realiza de către moderatorul de credite sau evaluatorul sucursalei cel puțin anual (imobil de natura clădirilor și terenurilor), semestrial (utilaje tehnologice, aparatura și tehnica de calcul, mobilier, mijloace de transport, cu excepția celor finanțate prin operațiuni de leasing) sau la perioade mai scurt, hotărâte de organismele competente ale băncii. Rezultatul verificării, dacă nu se constată deficiențe, se consemnează într-o Notă de constatare ce se anexează la dosarul de gestionare a creditului.

Dacă se constată deprecierea calitativă sau valorică a garanțiilor, iar valoarea estimată a acestora nu acoperă creditul și dobînzile, moderatorul de credite sau evaluatorul se va deplasa la sediul debitorului unde va redacta un Proces verbal în două exemplare în care se vor prezenta detaliat deficiențele constatate fiind semnat de reprezentanții băncii și debitor.

Nota de constatare sau Procesul verbal sunt însoțite de un Referat al moderatorului cu propuneri referitoare la măsurile ce se impun, termenele de realizare a acestora și responsabilii pentru măsurile dispuse. Se înaintează spre analiză și decizie Comitetului de cerdite și Risc al sucursalei.

În cazul garanțiilor reale de natura stocului se va verifica prin sondaj (minim 20% din valoarea acestora), cel puțin trimestrial, scriptic și faptic pe întreaga perioadă de creditare existentă, volumul și calitatea acestora. Dacă se constată că stocurile s-au diminuat valoric sau s-au depreciat calitativ se va solicita clientului suplimentarea/înlocuirea imediată a garanțiilor la nivelul cantitativ și calitativ inițial. În caz de refuz creditul se va trece la restanță.

Scadenta unui credit este termenul (data) la care acesta devine exigibil și trebuie rambursat. Scadența este o dată viitoare, posibilă și certă.

Scadențele creditelor pot fi:

– intermediare;

– finale.

Scadența intermediară reprezintă termenul la care o parte (rata) din împrumut devine exigibilă și trebuie rambursată.

Scadența finală este termenul la care ultima parte (rata) din împrumut sau întreg împrumutul în cazul ratei unice, devine exigibil și trebuie rambursat.

Scadențele intermediare și finale ale tuturor categoriilor de împrumuturi acordate de către banca vor fi consemnate în mod obligatoriu în contractele de credite încheiate de banca cu împrumutații. Amânarea sau prelungirea termenului de rambursare a unui credit se realizează prin modificarea scadenței intermediare la o dată viitoare față de cea stabilită inițial, fără însă a depăși termenul maxim de acordare a creditului respectiv stabilit prin lege și normă.

La cererea clienților săi, în cazuri justificate economic, banca poate rescadența creditele în sensul amânării sau prelungirii acestora Rescadențarea creditelor se aprobă de organele în competența cărora a intrat inițial aprobarea creditelor respective. Rescadențarea creditelor se efectuează de bancă, la cererea clienților săi beneficiari de credite adresată în timp util, înainte de expirarea scadenței ratei (ratelor). Noile termene de rambursare rezultate în urma rescadențării creditelor vor fi înscrise în acte adiționale la contractele de credite încheiate cu împrumutații.

În cazuri deosebite, justificate economic, când împrumutatul se confruntă cu greutăți majore în rambursarea ratelor de credit și achitarea dobânzilor aferente acestora, la solicitarea clientului, se va analiza situația economico- financiară a împrumutatului și se va putea propune reeșalonarea la plată a întregului credit, ca o măsură intermediară înainte de declararea în incapacitate și declararea procedurii de executare silită. Prin reeșalonare se pot prelungi sau amâna toate scadențele ratelor intermediare și finale precum și modificarea cuantumului acestora în cadrul soldului total rămas de rambursat, fără a se putea depăși termenele maxime de creditare, prevăzute de dispozițiile legale și de normele metodologice pentru respectivul tip de credit.

Procedura de reeșalonare a unui credit va putea fi declanșată numai după epuizarea celorlalte facilități prevăzute la rescadențare. Este admisă o singură reeșalonare a aceluiași credit. În cadrul unui credit reeșalonat nu se admit rescadențări. La scadențele stabilite în contractele de credite încheiate de banca cu împrumutații, creditele devin exigibile și trebuie rambursate. Ratele creditului și dobânzile aferente se încasează de Banca automat din contul curent al Împrumutatului sau din orice alt cont curent deschis la BRD-Groupe Société Générale, pentru care s-a semnat un acord de prelevare automata.

Rambursarea creditului și plata dobânzilor se va face lunar, în valuta creditului. În cazul inexistenței de disponibilități în contul curent, Banca este îndreptățită să treacă ratele la restanța din ziua scadenței, calculând la soldul de credit restant, dobânda penalizatoare precizată în condițiile particulare. Totodata, pentru nerespectarea prevederilor contractuale referitoare la rambursarea ratelor și plata dobânzilor, banca va percepe un comision de administrare a creditului restant, conform listei de tarife și comisioane standard în vigoare la data înregistrării restanței.

În cazul neachitării, chiar și parțiale, a ratei și/sau dobânzii restante în termen de 30 de zile de la scadență, banca va înscrie contractul de credit în evidenta Biroului de Credit și Centralei Riscurilor Bancare. În cazul în care ziua scadenței este o zi nelucrătoare, împrumutatul se obliga să depună suma necesară rambursării până cel tarziu în ziua lucrătoare anterioară datei scadenței.

Împrumutatul are dreptul de a rambursa anticipat, parțial sau total, creditul primit. În acest scop, împrumutatul va informa banca, cel puțin cu 7 zile calendaristice în avans, de intenția sa de a efectua o rambursare anticipată printr-o scrisoare adresată băncii și va depune în contul său curent suma de plată aferentă scadenței respective, cât și suma pe care dorește să o ramburseze anticipat, inclusiv suma necesară achitării comisioanelor stabilite de Bancă, dacă este cazul.

Rambursări anticipate parțiale :

-pot avea loc numai la o scadență prevăzută în graficul de rambursare valabil la data solicitării

-suma rambursătă nu poate fi mai mică decât o suma egală cu minim 3 rate scadente, calculate conform graficului de rambursare în vigoare la data cererii.

-Banca va reduce total costul creditului, renunțând la perceperea dobânzii aferente sumei rambursate anticipat.

Rambursare anticipată totală :

-poate avea loc la orice dată, trebiue anunțată cu 7 zile calendaristice în avans ;

-Banca va reduce total costul creditului, renunțând la perceperea dobânzii aferente sumei rambursate anticipat

Banca va percepe un comision de rambursare anticipată calculat la suma rambursată anticipat, conform Listei de tarife și comisioane standard în vigoare la data rambursării anticipate. Banca este în drept să solicite rambursarea imediată a creditului aprobat sau să reducă cuantumul creditului aprobat în cazuri justificate, determinate de furnizarea de către împrumutat sau co-împrumutați a unor date nereale și/sau prezentării de acte justificative pentru creditul utilizat, a căror valoare nu corespunde celei avute în vedere la acordarea creditului, după expirarea unui termen de minim 5 zile calendaristice de la notificarea făcută în scris în acest sens. În cazul nerambursării, banca va înregistra suma respectivă la restanță. În cazul în care destinația creditului nu este respectată, banca poate declara exigibilitatea anticipată a tuturor sumelor datorate de către împrumutat.

Daca împrumutatul nu plătește la scadență ratele și dobânzile aferente creditului acordat sau nu respectă vreuna din clauzele și obligațiile prevăzute în prezentul contract, creditul poate fi declarat scadent anticipat, Banca fiind în drept să solicite de îndată rambursarea acestuia și a dobânzilor și să procedeze la recuperarea creanțelor sale prin orice mijloace prevăzute de lege, inclusiv prin debitarea conturilor curente în lei sau în valuta și a eventualelor depozite constituite la BRD-Groupe Société Générale ale împrumutatului, sau prin recuperarea acestor creanțe de la co-împrumutați și giranți .

În cazul în care creditul este declarat scadent anticipat, împrumutatul și co-împrumutații vor rămâne responsabili față de Bancă pentru toate consecințele financiare directe sau indirecte care decurg din declararea exigibilității anticipate a acestuia, plătind Băncii creditul și dobânzile aferente până la rambursarea integrală a datoriei. Dacă Banca nu exercita acest drept sau orice alt drept conferit de prezentul contract de credit sau de lege, aceasta nu constituie o renunțare a Băncii la drepturile sale.

Controlul utilizării creditelor se realizează potrivit legii bancare nr.58/1998 privind activitatea bancară și statutului propriu de organizare și funcționare. Banca are dreptul să verifice la agenții economici beneficiari de credite modul cum aceștia utilizează creditele acordate în conformitate cu destinațiile pentru care s-au aprobat, cum constituie și păstrează garanțiile creditelor, respectă normele de lucru ale băncii și clauzele din contractele de credite în vederea asigurării și rambursării la scadența creditelor și plata dobânzilor datorate băncii.

În ceea ce privește solicitãrile de credite din partea persoanelor juridice la nivelul anului 2009 nu s-a acordat viza financiarã de control pereventiv unei cereri de credite în valoare de aproximativ 3,7 miliarde lei solicitat pentru prefinanțarea exporturilor valutã. Acesta nu s-a acordat datoritã faptului ca banca clientului nu a deschis în favoarea exportatorului un acreditiv documentar ce nu este irevocabil. Acestã problemã nu a putut fi rezolvatã prin flosirea ca mijloc de platã a unui incasso documentar deoarece exportatorul nu are cu clientul sãu o relație “traditionalã”, fiind un client nou.

La nivelul anului 2010, în ceea ce privește persoanele juridice s-a refuzat acordarea vizei de control financiar preventiv în 4 cazuri totalizand o cerere de aproximativ 4,7 miliarde lei. Astfel s-a solicitat un credit pentru echipament în completarea surselor proprii, pe termen mediu(pentru patru ani) în valoare de aproximativ 3,9 miliarde lei pentru dezvlotarea unor noi capacitãți de productie. Aceste capacitãți de productie trebuiau amplasate în vecinãtatea întreprinderii din motive de eficiențã. Lipsa documentației în acest sens rezutã din faptul cã situația proprietații asupra terenului destinat acestui obiectiv nu este carificatã din punct de vedere juridic.

Pentru creditele acordate pe termen scurt de BRD Iași avem urmãtoarea situație a garanțiilor:

Tabbelul 4.3. Evoluția garanțiilor acceptate BRD Iași pentru creditele acordate pe termen mediu și lung

Se observã din tabelul de mai sus cã rata de crestere a creditelor pe termen mediu și lung acordate la nivelul anului 2010 o depãșește pe cea a garanțiilor pentru aceste credite. Deasemenea, rata de acoperire a creditelor aordate pentru anul 2010 este de 1,18.Cele arãtate mai sus relevã cã BRD Iași a aceptat un risc mai mare în ceea ce privește garanțiile pentru creditele pe termen mediu și lung fațã de perioadele anterioare dar situat în limite foarte bune, având în vedere rata de acoperire. S-a acceptat o asemenea situație având în vedere situația financiarã bunã a firmelor care au obținut aceste credite (cele care au beneficiat de credite mai mari au fost încadrate în categoria A și B).

Concluzii

Activitatea de creditare se bazează în primul rând pe analiza viabilității și realismului afacerilor în vederea identificării și evaluării capacității de plată a clienților, respectiv a genera venituri și lichidități, ca principală sursă de rambursare a creditului și de plată a clienților se face prin analiza aspectelor financiare și nefinanciare ale afacerii, atât cele din perioadele expirate cât și cele prognozate.

Acordarea creditelor trebuie să fie avantajoasă atât pentru bancă, deoarece pentru extinderea și diversificarea portofoliului de credite poate obține profit suplimentar, cât și pentru clienți, care pe seama creditelor pot să își dezvolte afacerile, să obțină profit și pe această bază să ramburseze împrumuturile și să achite dobânzile.

Banca are obligația să analizeze și să verifice, iar împrumutatul să pună la dispoziție toate documentele și actele din care să rezulte natura activităților desfășurate, credibilitatea, situația patrimonială, rezultatele economico-financiare, capacitatea managerială și orice alte documente și date care să permită evaluarea potențialului economic, organizatoric și financiar al clientului. Creditele indiferent de sumă sau durata de rambursare, respectiv de viabilitate, se acordă pentru destinația stabilită prin contract, acestea fiind obligatorii pentru împrumutat.

BRD este o prezență activă pe piață în procesul de atragere a resurselor disponibile și a plasării acestora către clienții care necesită finanțare sub forma creditului bancar. Creditul reprezintă principalul produs bancar oferit de BRD clienților săi, iar activitatea de creditare reprezintă o componentă fundamentală a strategiei băncii.

Creditul este conceput ca un plasament cu un risc asumat în vederea obținerii unui profit pentru banca, iar din punct de vedere al clientului, o sursă de finanțare necesară desfășurării, continuării, dezvoltării sau restructurării activității sale. Evoluția normală a economiei țării noastre spre o economie de piață presupune o abordare cât mai largă a pieței creditului, utilizarea amplă a acestui activ în conformitate cu cerințele și principiile asigurării echilibrului macroeconomic, cu necesitățile de dezvoltare, prezente și viitoare ale economiei naționale.

Economia de piață nu poate fi despărțită de credit, de aceasta verigaă indispensabilă a mecanismului de funcționare, de pârghia economică necesară realizării unei eficiențe sporite în cadrul proceselor de producție și circulație a mărfurilor, de acest factor important al creșterii economice.

Creditul și economia de piață își condiționează reciproc existența și dezvoltarea, formează o unitate indispensabilă. Influențând în mod activ desfășurarea proceselor economice și servind ca factor de producție mobilizator și reglator în economie, creditul participă la funcționarea mecanismului economic, îndeplinind roluri și funcții însemnate în viața economică. Creditul apare ca un sistem de relații economice între agenții economici și bănci, între populație și bănci.

În orice economie, stabilitatea monedei naționale este condiționata de politica de credit. Se consideră ca această politică de credit ajută efectiv la stabilitatea și întărirea monedei naționale, când creditul bancar are oportunitate socială, adică este acordat în volumul și destinațiile pentru care există condiții materiale și forța de muncă asigurate, iar produsele sunt solicitate la intern și la export.

BRD, ținând cont de condițiile de ordin instituțional și infrastructural al economiei, a putut oferi credite în mod operativ la nivelul solicitărilor și în condiții cât mai avantajoase, iar activitatea de creditare a sectorului privat s-a caracterizat printr-o creștere permanentă. BRD pune un accent deosebit pe sprijinirea procesului de restructurare prin acordarea de credite pentru importul de echipamente și tehnologie, materii prime și materiale, pentru susținerea financiară a societăților comerciale eligibile, stimulându-i pe investitorii străini dornici să facă afaceri sau să investească în România.

În strategia sa, BRD continuă să plaseze 70% din resursele proprii și din cele atrase către sectorul real, care are nevoie, pe lângă restructurare, de modernizare în vederea creșterii volumului produselor manufacturate și exportate. Rezultatele obținute în domeniul creditării de la înființarea băncii, aprecierea pozitivă pe care clienții o dau activității acesteia și eforturile personalului pe linia pregătirii profesionale susțin ideea unei evoluții dinamice a băncii în viitor, precum și ideea menținerii locului fruntaș în clasamentul băncilor comerciale românești.

Bibliografie

1. Marcel Ghță, Control financiar, bancar și fiscal, Tipografia Universității din Craiova, Craiova, 1998

2. Imreanu Mihai-Ghoerghe, Tehnica și practica operațiunilor bancare, Editura Tribuna Economică, București, 1995

3. Mihaescu Sorin V., Control financiar-bancar, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iasi, 2007

4. Mihăescu Sorin, Controlul financiar bancar, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2001

5. Silvia Petrescu, Marilena Mirioniuc, Analizã economico-financiarã, Iași 2002

6. Luminița Roxin, Gestiunea riscurilor bancare, Ed. Didactică și Pedagocică, București, 1997

7. ***, Legea contabilității, nr. 82/1991, art. 11

8. ***, Normele M.F., nr. 63943/1991, pct. 2 și 3

9. http://www.brd.ro

10. http://www.finzoom.ro