. Controlul Financiar Preventiv In Procesul de Creditare Bancara pe Exemplul Bcr
I. Locul și importanța Bãncii Comerciale Române S.A. în cadrul sistemului bancar românesc
I. 1. Organizarea Bãncii Comerciale Române S.A.
SURTĀ PREZENTARE
Banca Comercialã Românã este înregistratã la Oficiul Registrului comerțului sub J.40/90 din 23 ianuarie 1991 și este organizatã potrivit Legii nr. 31/1990 privind societãțile bancare și Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancarã.
Conform statutului, banca are ca obiect de activitatea atragerea și formarea de depozite banești în lei și în valutã, atât de la persoane fizice cât și de la persoane juridice din țarã sau din strãinãtate, acordarea de credite pe termen scurt, mediu și lung, efectuarea de servicii bancare precum și alte operațiuni pentru activitatea de comerț exterior și alte operațiuni, conform legii.
Scopul principal al Bãncii Comerciale Române S.A. este obțnerea profitului.
Elementul fundamental în prezentarea organizãrii bãncii este organigrama acesteia:
Conducerea și administrarea bãncii sunt asigurate prin funcționarea Adunãrii generale a acționarilor, Consiliul de administrație, Comitetul de direcție, precum și președintele împreunã cu cei șapte vicepreședinți.
1. Adunarea generalã a acționarilor este formatã din totalitatea acționarilor. Adunarea generalã poate fi ordinarã (se întrunește cel mult o datã pe an în termen de cel mult trei luni de la încheierea exercițiului financiar) sau extraordinarã.
Atribuțiile Adunãrii generale a acționarilor ordinare sunt:
a) dupã primirea raporturilor de la cenzori și administratori membrii discutã, aprobã sau modificã bilanțul contabil și contul de profit și pierdere;
b) numește administratorii și cenzorii și le stabilesc remunerațiile pentru exercițiul în curs;
c) se pronunțã asupra gestiunii adminstratorilor și dã acestora descãrcarea de gestiune pentru exercițiul încheiat;
d) hotãrãște înființarea unitãților bãncii;
aprobã bugetul de venituri și cheltuieli și programul de activitate;
Adunarea generalã extraordinarã se întrunește ori de câte ori este nevoie și ia hotãrâri asupra unor aspecte cum sunt fuziunile, emisiunea obligațiunilor, mãrimea capitalului, e.t.c.
2. Consiliul de administrație este format din 11 membri numiți pentru o perioadã de patru ani. Conducerea consiliului este numitã de Adunarea generalã a acționarilor.
Membrii acestuia se pronunțã asupra unor probleme de bazã cum sunt: bilanțul contabil și contul de profit și pierderile împreunã cu propunerile ce vor fi înaintate cãtre AGA; politica bãncii privind creditele, resursele și dobânzile;propuneri privind emisiunea de acțiuni, obligațiuni și titluri de credit,e.t.c.
3. Comitetul de direcție preia o parte din rãspunderile Consiliului de administrație. Președintele și vicepreședinții bãncii vor face parte din acest comitet, iar președintele Consiliului de administrație va conduce Comitetul de Direcție.
4. Comisia de cenzori
Cenzorii au obligația principalã de a supraveghea gestiunea bãncii, sã verifice corectitudinea și legalitatea bilanțului și a contului de profit și pierdere.
De asemenea cenzorilor le vor mai reveni urmatoarele obligații:
a) sã facã lunar inspecții inopinate și sã verifice existența titlurilor și a valorilor ce se aflã în proprietatea bãncii sau au fost primite în gaj, cesiune sau depozit;
b) sã convoace A.G.A. dacã aceasta nu a fost convocatã de administratori și sã ia parte la aceasta;
c) sã constate depunerea garanției stabilite de cãtre administratori și sã vegheze ca dispozițiile legale sã fie respectate atât de administratori cât și de lichidatori;
În cadrul sucursalei Botoșani funcționeazã urmatoarele birouri și servicii:
a) Serviciul de creditare ;
b) Biroul credite persoane fizice;
c) Serviciul Coordonare;
d) Serviciul Casierie;
e) Serviciul Conturi și Viramente;
f) serviciul Contabilitate proprie;
g) Serviciul Informaticã și decontãri intra și interbancare;
h) Serviciul Operațiuni Valutare;
i) Oficiul juridic.
Serviciul de creditare are activitatea împãrțitã în doua direcții, și anume Direcția de Credite I și Direcția de Credite II, în funcție de ramura economicã în care activeazã agenții economici.
Principalele activitãți desfãșurate de acest serviciu sunt sintetizate astfel:
-acordã credite pe termen scurt, mediu și lung în lei și în valutã;
-primește și emite garanții.
Serviciul de casierie efectueaza operațiuni de încasãri și plãți, tranzacții cu metale prețioase și cu alte obiecte de mare valoare și lichiditate ridicatã și asigurã transportul în condiții de siguranțã a acestor valori.
Serviciul operațiuni valutare desfãșoarã activitãți legate de atragerea de depozite în valutã; operațiuni de schimb valutar, inclusiv cu strãinãtatea și de alte titluri în relațiile cu strãinãtatea; emite și primește cecuri sau documente de plata în valutã; încheie convenții de corespondent cu bãnci și instituții financiare strãine și participã la tranzacții externe.
Serviciul informatic are atribuții în gestiunea și urmãrirea conturilor, gestiunea certificatelor de depozit, decontãri intra și interbancare, precum și în domeniul gestiuni financiar-contabile și al salarizãrii personalului.
Serviciul financiar-Contabil lucreazã cu datele, informațiile și cunoștințele și se are în vedere implementarea programelor informatice.
Serviciul Contabilitate proprie are ca atribuții sarcinile primite prin normele bãncii, precum și cele trase de conducere, cu care de altfel conlucreazã (cu Direcția Contabilitãții Generale din Centrala BCR).
Serviciul de contabilitate proprie are urmatoarele atribuțiuni principale:
-urmãrește realizarea indicatorilor: venituri, cheltuieli, dobânzi și comisioane neîncasate și nivelul dobânzilor neîncasate;
-realizeazã evidența obiectelor de inventar;
-evidența informațiior privind personalul;
-calculul drepturilor salariale;
-organizeazã gestionarea mijloacelor fixe și inventarierea anualã a acestora, controlând concordanța dintre evidența contabilã și realitate și luând mãsuri pentru lichidarea unor fenomene negative.
2. Locul si importanța Bãncii Comerciale Române S.A. în cadrul sistemul bancar românesc
Banca Comercialã Româna a primit premiul “Cea mai bunã bancã în finanțarea comerțului” și premiul pentru “Cea mai bunã bancã corespondentã” de la revista britanica ”emerging Markets” fiind singurul lider bancar cu vocație regionala cãruia i s-au decernat douã premii.
În argumentația prestigioasei revistei britanice pentru premiul “Cea mai bunã bancã în finanțarea comerțului” se aratã cã BCR, din poziția de lider pe care o ocupã în sistemul bancar românesc, oferã o multitudine de linii de finanțare obținute de la bãnci corespondente pentru sprijinirea importurilor de echipamente și utilaje de cãtre firme românești și susține în condiții stimulative producția de export, prin facilitãțile de finanțare atrase pe termen mediu și lung.
Emerging Markets apreciazã cã în spatele succesului înregistrat de BCR se aflã, atât strategia proprie de dezvoltare, cât și însãnatoșirea economiei românești.
Publicația britanicã apreciazã cã BCR este îndreptãțitã la titlul de “Cea mai bunã bancã corespondentã” deoarece banca oferã cea mai largã gamã de produse financiare destinate companiilor, cea mai vastã rețea de bãnci și companii financiare internaționale corespondente, multe dintre ele fiind bãnci și companii de top.
La sfârșitul primelor trei luni din acest an, Banca Comercialã Româna deținea, conform datelor oficiale, aproape o treime din totalul creditelor acordate în sistemul bancar din România, fiind în continuare cel mai mare finanțator al economiei. Doar în acest interval, suma creditelor noi s-a ridicat la aproape 55.000 miliarde de lei. Populația deține 30% din total și, chiar în condițiile noilor reglementari BNR privind creditarea, BCR cautã soluții pentru a menține ritmul de creditare, în special pe segmentul creditelor ipotecare și al celor de consum. Cea mai spectaculoasã creștere în primul trimestru al anului au avut-o creditele acordate întreprinderilor mici și mijlocii, care dețin peste 35% din totalul creditelor acordate societãților comerciale (credite corporate). Pe de altã parte, administratiile publice locale au beneficiat de un acces mai larg la împrumuturile BCR și au înregistrat o creștere, fațã de aceeași perioadã a anului anterior, cu peste 50% în termeni reali.
BCR este lider de piațã și pe alte segmente ale sistemului bancar: depozite atrase, carduri, diferite instrumente de economisire. În acest sens, în primul trimestru al acestui an, BCR a contractat un credit sindicalizat de pe piața internaționalã de capital de 200 milioane USD, ceea ce va completa resursele interne ale bãncii destinate dezvoltãrii afacerilor românești. În fine, profitul net, la 31 martie a.c., a fost de 1800 miliarde lei (43 milioane euro), mai mare cu 45% fațã de trimestrul I al anului trecut, iar bilanțul total se apropie de 190.000 miliarde lei, mai mare cu 4% fațã de perioada similarã din 2003.
Obiectivele principale pe acest an, potrivit declarațiilor oficiale, sunt prevazute într-o strategie specialã, conceputã pentru intervalul 2004-2007, fiind menite a consolida poziția bãncii în sistem. Creșterea valorii bãncii pentru acționari, creșterea calitãții serviciilor și a produselor destinate clienților persoane fizice sau companii. Pentru 2004 BCR și-a propus un profit net de 150 milioane euro, ceea ce ar constitui, daca s-ar realiza, un record pentru bancã și pentru sistemul bancar românesc.
Creditele pentru consum personal, pentru cumpãrarea de locuințe și autoturisme, cardurile de debit emise sub sigla VISA INTERNATIONAL și EUROPAY INTERNATIONAL, cecurile de cãlãtorie, eurocecurile sunt principalele produse oferite clienților persoane fizice. De asemenea, tot pentru persoanele fizice, se realizeazã o serie de servicii precum transferul sumelor în valutã înspre și dinspre România prin SWIFT, prin Merchants Bank of California și prin sistemul MoneyGram, servicii de pãstrare de valori, plãți ale facturilor lunare pentru servicii de telefonie mobila GSM și a facturilor lunare pentru diverse servicii.
BCR se preocupã de lãrgirea cadrului de afaceri cu întreprinderile mici și mijlocii, dar în același timp va duce și o politicã de pãstrare a clientelei rentabile.
Prin oferta diversificatã de produse și servicii moderne, concretizatã într-un numãr mare de operațiuni bancare realizate cu rapiditate, seriozitate, siguranța și respectarea cerintelor de confidențialitate, Grupul își va menține poziția sa de lider de necontestat în cadrul sistemului bancar romanesc.
Produsele și serviciile oferite clienților persoane juridice sunt: credite în lei și în valutã, carduri de debit emise sub sigla VISA și Europay, acreditive în lei și în valutã, depozite la termen în lei și în valutã, scrisori de garanție bancarã, operațiuni online prin Multicash – BCR, transmiterea prin SWIFT a operațiunilor bancare externe, efectuarea de tranzacții cu hârtii și titluri de valoare, acordarea de consultanțã economico- financiarã la solicitãrile de credite.
I. 3. Principalele categorii de credite acordate clienților
În conformitate cu Legea bancarã nr .58/1998 și cu statutul de organizare și funcționare a Bãncii Comerciale Române se acordã credite clienților sãi, persoane fizice sau juridice, în lei și în valutã pe termen scurt, mediu sau lung.
Prin credite pe termen scurt se înțeleg acele credite care se acordã pe o perioadã de maxim un an, prin cele pe termen mediu se înțeleg acele credite care se acordã pentru o perioadã de maxim 5 ani, iar cele pe termen lung depãșesc de 5 ani-ca regula generalã ele neputând depãși 25 de ani.
Credite pe termen scurt acordate persoanelor fizice în lei
a) credite de trezorerie (punte). Acestea se încadreazã în categoria creditelor pe termen scurt pentru solicitatorii care sunt proprietari legali ai unei locuințe.
Acestea se acordã pentru o perioadã maximã de 180 zile pentru cei care vor sã achiziționeze o nouã locuințã, procedând apoi la vânzarecordarea de consultanțã economico- financiarã la solicitãrile de credite.
I. 3. Principalele categorii de credite acordate clienților
În conformitate cu Legea bancarã nr .58/1998 și cu statutul de organizare și funcționare a Bãncii Comerciale Române se acordã credite clienților sãi, persoane fizice sau juridice, în lei și în valutã pe termen scurt, mediu sau lung.
Prin credite pe termen scurt se înțeleg acele credite care se acordã pe o perioadã de maxim un an, prin cele pe termen mediu se înțeleg acele credite care se acordã pentru o perioadã de maxim 5 ani, iar cele pe termen lung depãșesc de 5 ani-ca regula generalã ele neputând depãși 25 de ani.
Credite pe termen scurt acordate persoanelor fizice în lei
a) credite de trezorerie (punte). Acestea se încadreazã în categoria creditelor pe termen scurt pentru solicitatorii care sunt proprietari legali ai unei locuințe.
Acestea se acordã pentru o perioadã maximã de 180 zile pentru cei care vor sã achiziționeze o nouã locuințã, procedând apoi la vânzarea celei deținute inițial. Suma ce va fi obținutã din vânzarea locuinței inițial deținute de solicitatorul creditului va servi la rambursarea creditului și a dobânzii. Cuantumul acestui credit este de maxim 80% din valoarea de garanție a imobilului deținut inițial.
b) credite de trezorerie nenominalizate, care se acordã pentru de maxim 12 luni în limita a 6 salarii/pensii lunare.”acordarea creditelor de trezorerie se face fãrã aport propriu, cu condiția ca solicitantul sã aibã cont deschis la BCR.”;
Credite pe termen scurt acordate persoanelor fizice autorizate în lei
c) credite pentru achiziționarea de materii prime, materiale și mãrfuri.
Credite pe termen mediu și lung acordate persoanelor fizice în lei
d) credite pentru cumpãrarea de bunuri și echipament menajer, reprezentând:
-bunuri electronice;
-aparate menajere;
-mobilã;
-alte bunuri și echipamente menajere;
e) credite pentru cumpãrarea de materiale de construcții, obiecte și materiale sanitare, pe termen de pâna la 5 ani;
f) credite pentru achiziționarea de autoturisme, motociclete și bãrci cu motor noi. Acestea se pot cumpãra de la producatori sau de la dealeri autorizați, iar creditul se poate acorda pentru o periodã de maxim 5 ani.
Cumpãrãtorul acestor bunuri poate opta între 2 posibilitãți:
– avans cuprins între 0 – 25 % pentru care banca va percepe o dobândã mai mare cu 1 punct procentual’
– avans de minim 25 % din valoarea bunurilor cumpãrate;
g) credite pentru cumpãrarea sau construcția unei locuințe și pentru cumpãrarea unor terenuri aflate în intravilan”
Aceste credite se acordã pentru o perioadã de maxim 10 ani și pentru obținerea lor se solicitã un avans de minim 15 % din valoarea precontractului de vânzare-cumpãrare;
i) credite ipotecare în lei;
j) credite de amenajãri și reparare de locuințe ce se acordã pentru un termen de maxim 5 ani.
Credite pe termen mediu și lung acordate persoanelor fizice autorizate în lei
h) credite pentru achiziționarea de inventar agricol mecanic;
i) credite pentru realizarea de investiții (autovehicule, spații, utilaje specifice și alte investiții);
Credite pe termen mediu și lung acordate persoanelor fizice autorizate în valutã
j) credite pentru achiziționarea din import a utilajelor de strictã specialtate;
Se mai pot acorda și alte categorii de credit pe termen lung, mediu și scurt dacã se obține aprobarea Comitetului de direcție al bãncii.
Credite pentru persoane juridice pe termen scurt
A. Credite globale în lei
Aceste credite se acordã în sistem revolving pentru perioade de 180 sau 365 zile, fãcând excepție creditele pentru produse cu ciclu lung de fabricație. Se acordã în limita unui nivel global de credite (determinat pe baza fluxului de lichiditãți și capacitãții de rambursare a clienților) care acoperã ansamblul nevoilor de exploatare a clienților (aprovizionãri cu materii prime și materiale, mãrfuri, subansamble, piese de schimb, executãri de lucrãri, prestãri servicii, e.t.c.).
Utilizãri din deschidere de credite permanente(linii de credite) în lei și în valutã
Prin acordarea acestor credite banca se angajeazã pe o anumitã perioadã de timp sã împrumute clientului fonduri în mod fracționat, în funcție de novoile acesteia, în limita unui nivel global de credite, cu posibilitatea prelungirii în mod repetat pe noi perioade de timp dacã sunt îndeplinite condițiile stabilite.
Pot beneficia de acest tip de credite agenții economici care îndeplinesc urmãtoarele condiții:
-ratingul creditelor este maxim 2 și au un serviciu bun al datoriei. Pot beneficia de acesta categorie de credite și agenții economici cu un rating mai slab, dar numai cei care desfãșoarã activitãți de export permanente care dețin o pondere importantã din cifra de afaceri;
-sunt clienți permanenți ai bãncii și efectueazã operațiuni de încasãri și plãți în lei și în valutã prin BCR;
-dispun de capital social vãrsat de cel puțin 10 milioane și prin natura activitãții desfãșurate, plãțile și încasãrile au caracter de permanențã.
C. Credite pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor temporare în lei și în valutã
Se acordã pentru finanțarea operațiunilor cu caracter temporar pe baza documentației din care sã rezulte situația stocurilor și cheltuielilor care fac obiectul creditãrii și cauzele formãrii respectivelor stocuri.
În vederea acordãrii creditului, ofițerii de credite vor analiza și verifica realitatea datelor și situațiilor prezentate de agenții economici, inclusiv prin deplasare și constatare la fața locului a existenței faptice a stocurilor, a condițiilor de pãstrare, de conservare și gestionare a acestora, dacã cheltuielile s-au efectuat sau sunt îndeplinite condițiile pentru a se efectua, situația contractelor și comenzilor ferme de desfaceri, garanțiile asiguratorii, îndeplinirea conditiilor de rambursare precum și dacã stocurile sau cheltuielile respective au mai fãcut sau nu obiectul altor credite.”
D. Credite pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor sezoniere în lei
E. Credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricație în lei și în valutã
Agenții economici care executã produse cu ciclu lung de fabricație (timpul de la lansarea fabricației pânã la obținerea produsului este mai mare de 12 luni) pot beneficia de credite pentru activitatea curentã sub forma creditelor globale de exploatare în lei sau linii de credite în lei și în valutã.
F. Credite pentru prefinanțarea exporturilor în lei și în valutã
Acestea sunt destinate satisfacerii necesitãților curente sau excepționale a agenților economici care fabricã produse destinate exportului, acordându-se totodatã cu existența contractelor de export sau a comenzilor ferme.
Creditele se acordã numai dupã prezentarea comunicãrii de la o societate bancarã din țarã sau din strãinãtate, agreatã de bancã, a deschiderii acreditivului de export irevocabil în favoarea beneficiarului de credite sau alte forme de platã asiguratorie cum ar fi scrisorea de garanție bancarã.
Incasso-ul documentar se va accepta ca modaliate de platã dacã din analiza efectuatã va rezulta cã între parteneri existã relații tradiționale și nu s-au înregistrat întârzieri sau neefectuãri de plãți.
G) Credite pentru echipament, pe termen scurt
Obiectul creditului îl constituie acoperirea temporarã a decalajului dintre resursele proprii și cheltuielile pentru finanțarea invesțitiilor productive, fie ele corporale sau necorporale.
Ca volum, aceste credite nu pot depãși 85% din valoarea totalã a investiției, diferența de 15%, aportul agentului economic, trebuind a fi cheltuitã înainte de punerea la dispoziție a creditului.
I) Credite în valutã, pe termen scurt
Acestea se acordã agenților economici, înregistrați în România, indiferent de forma de organizare și de natura capitalului social pentru activitãți de producție, import-export, aprovizionare, e.t.c..
Nu se acordã credite pentru agenții economici care desfãșoarã operațiuni de export prin altã bancã, penrtu efectuarea unor oerațiuni speculative pe seama diferențelor de curs sau de dobânda dintre leu și/sau alte valute și nici pentru achitarea unor împrumuturi în lei.
Pe lângã documentația comunã va trebui prezentatã și urmatoarea documentație specificã:
1. copii dupã contractul de import care face obiectul creditului (sau oferta confirmatã);
2. copii dupã contractele de export ale cãror încasari vor fi cesionate cãtre bancã (ca garanție).
Dimensionarea acestor credite se face prin analiza fluxului total de lichiditați în lei cât și a fluxului de lichiditãți în valutã aferent acestei activitãți.
Volumul liniei de credite în valutã se determinã dupã urmatoarea formulã:
Linia Cifra de afaceri în valutã x Durata medie de încasare
de credite = pe perioada creditãrii a clenților externi
în valutã Perioada de creditare (în zile)
Soldul mediu lunar al clientilor x Perioada de creditare(in zile)
Nz = externi neâncasati pe perioada precedenta egala cu perioada de creditare
Cifra de afaceri în valutã realizatã în perioada precedentã, egalã cu
perioada de creditare
Compartimentul de credite are obligația de a urmãri respectarea destinației liniei de credite. Astfel, documentele de platã externe sunt semnate de ofițerii de credite.
Creditele garantate cu creanțe asupra strãinãtãții sunt cele acordate exportatorilor pentru desfãșurarea în condiții normale a activitãții curente, atunci când se înregistrazã un decalaj privind dinamica încasãrilor și plãților cu strãinãtatea datoritã acordãrii creditelor-clienți de cãtre solicitanții creditelor.
Acordarea acestor credite se face prin scontarea efectelor de comerț (cambia și bilete la ordin) sau direct, a acreditivelor aferente creanțelor exportatorilor, în acestã ultimã situație banca importatorilor trebuind sã fie agreatã de BCR.
Credite acordate persoanelor juridice pe termen lung
K) Credite pentru echipament în completarea surselor proprii, pe termen mediu și lung
Sunt acordate în completarea surselor proprii necesare acoperirii cheltuielilor prevãzute în proiectele de investiții aprobate, astfel:
a) realizarea de noi obiective și/sau capacitãți de producție și orice active fixe;
b) modernizarea, dezvoltarea, retehnologizarea capacitãților de producție și a orice active fixe;
c) procurarea de mașini, utilaje și mijloace de transport, animale și plantații și a altor active fixe;
d) cumpãrarea de materiale;
e) cumpãrarea de imobilizari necorporale;
f) altele asemanãtoare.
Petru solicitarea obținerii unui asemenea credit, ofițerii de credit vor avea în vedere:
a) regiile autonome care solicitã sume mari trebuie sã prezinte aprobãri legale de la organele de specialitate;
b) existența avizelor și acordurilor pentru ocuparea terenurilor agricole sau forestiere, asigurarea cu combustibil și cu apã sau cu alte asemenea;
c) folosirea capacitãților de producție similare care sunt deja date în folosințã la agentul economic care slocitã creditul;
d) asigurarea materiilor prime din țara sau din import necesare noilor capaciãți de producție, precum și existenta cererii și altor condiții de vânzare a produselor obținute în acest mod;
e) indicatorii de eficiențã a investiției trebuie sã fie superiori fața de cei aferenți capacitãților existente;
f) sa fie asigurate condițiile necesare pentru încadrarea și respectarea perioadelor de timp aprobate prin documente.
Ofițerii de credit încep cu verificare documenteler ,continuând cu verificarea eventualelor probleme la sediul solicitantului și mergand pânã la urmarirea pe santier a realitații.
În cadrul creditelor pentru echipament pentu completarea resurselor proprii, un loc deosebit de important si din perspectiva ponderii în cifra de afaceri a bãncii îl are creditul pentru cumpararea de active, care se acorda pe o perioadã de maxim 10 ani.
Banca acordã o finanțare de cel mult 80% din valoarea totalã a activelor.
Banca acordã astfel de credite dacã ele sunt scoase spre vânzare de agenții economici organizați ca societãți pe acțiuni și dacã solicitanții creditului îndeplinesc urmatoarele condiții specifice:
– din studiul de fezabilitate rezultã un trend crescator în ceea ce privește activitatea si vânzãrile;
– prezintã un grad de îndatorare financiar bun, de pâna la 30%.
Ca documente specifice se au în vedere:
– (pre)contractul de vânzare-cumpãrare de active;
– dovada depunerii într-un cont deschis la una dintre unitãțile teritoriale ale bãncii a aportului minim, constituind resursele solicitantului, adicã minim 20%.
În vederea acordãrii creditului ofițerii de credite vor negocia volumul creditului, perioada pentru care acesta se acordã, modalitatea de acordare, cuantumul ratelor și termenele de rambursare.
N) Credite in valuta, pe termen mediu si lung
Aceste credite se acorda solicitantilor pentru pentru urmatoarele acțiuni ce privesc activitatea de investiții productive:
a) moderinizarea și dezvoltarea capacitãților de producție existente;
b) retehnologizarea procesului de producție;
c) procurarea din import de mașini, utilaje, tehnicã, mijloace de transport, e.t.c.;
d) efectuarea de cheltuieli care sunt strict legate de realizarea și darea în exploatare a investițiilor productive.
Ofițerii de credite vor analiza existența capitalului social vãrsat, legalitatea înființãrii respectivului agent economic, asigurarea spațiuli adecvat, precum și indicatorii privind investiția.
Ofițerii de credite vor negocia cu solicitanții volumul creditelor, perioada de acordare, modalitãțile de platã, eventualele perioade de grație, cuantumul ratelor și termenele de rambursare având în vedere și contractul de import (termenul de livrare, modalitãți de platã, e.t.c.).
Banca va urmãri ca rambursarea creditului și a dobânzii sã se facã din încasãrile din export, obținute de pe seama obiectului creditului.
Deasemenea, ofițerii de credite vor efectua inspecții la fața locului.
Eoluția principalelor categorii de credite este prezentatã mai jos. Astfel:
Mil. lei
Tabelul nr.1: Evoluția creditelor pe termen scurt, mediu și lung la nivelul anilor 2002 – 2003 acordate de B.C.R. Sucursala Botoșani
Srtuctura creditelor pe termen scurt Structura creditelor pe termen surt mediu și lung la nivelul anului 2002 mediu și lung la nivelul anului 2003
Mil. lei.
Tabelul nr. 2: Evoluția creditelor pe termen scurt acordate persoanelor fizice și juridice la nivelul anilor 2002 – 2003 acordate de cãtre B.C.R. Sucursala Botoșani
Structura creditelor pe termen scurt Structura creditelor pe termen scurt
acordate persoanelor fizice sau juridice acordate persoanelor fizice sau juridice
la nivelul anului 2002 la nivelul anului 2003
Mil. lei
Tabelul nr. 3: Evoluția creditelor pe termen scurt acordate persoanelor fizice de cãtre B.C.R. Sucursala Botoșani la nivelul anilor 2002 – 2003
Structura creditelor pe termen scurt Structura creditelor pe termen scurt
acordate persoanelor fizice acordate persoanelor fizice
la nivelul anului 2002 la nivelul anului 2003
Mil. lei
Tabelul nr. 4 : Evoluția și structura creditelor pe termen scurt acordate persoanelor
juridice de cãtre B.C.R. Sucursala Botoșani la nivelul anilor 2002 – 2003
Structura creditelor pe termen scurt Structura creditelor pe termen scurt
acordate persoanelor juridice acordate persoanelor juridice
la nivelul anului 2002 la nivelul anului 2003
Mil. lei
Tabelul nr. 5:Evoluția creditelor pe termen mediu și lung acordate de B.C.R. sucursala Botoșani la nivelul anilor 2002 – 2003
Structura creditelor pe termen mediu Structura creditelor pe termen mediu
și lung acordate persoanelor fizice sau acordate persoanelor fizice sau
juridice la nivelul anului 2002 juridice la nivelul anului 2003
Mil. lei
Tabelul nr. 6:Evolutia creditelor pe termen mediu și lung acordate persoanelor fizice de B.C.R. Sucursala Botoșani la nivelul anilor 2002 – 2003
Structura creditelor pe termen mediu Structura creditelor pe termen mediu
și lung acordate persoanelor fizice și lung acordate persoanelor fizice
la nivelul anului 2002 la nivelul anului 2003
II. METODOLOGIA DE EXERCITARE A CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV LA SUCURSALA JUDETEANA BOTOSANI A BANCII COMERCIALE ROMANE S.A.
II. 1. Strcturi și persone abilitate sã exercite controlul financiar preventiv
Pentru a putea efectua controlul financiar preventiv și pentru a putea face parte dintr-o anumitã structurã organizatoricã însarcinatã cu efectuarea controlului financiar preventiv trebuie îndeplinite anumite condiții personale, și anume:
sã corespundã din punct de vedere profesonal și sã aibã o oarecare experiențã;
sã corespundã din punct de vedere al moraltãții, cinstei și corectitudinii;
sã nu fi fost condamnate pentru sãvârșirea unor anumite infracțiuni. Dacã se considerã cã persoanele respective sunt reabilitate se recomandã ca, acestea sã nu fie angajate în efectuarea controlului preventiv dacã în prealabil nu este cosultatã Centrala BCR;
sa nu fi fost obligate la plata unor despãgubiri în urma angajãrii nor prejudicii sau obligate la trecerea în proprietatea statului a unor bunuri care au fost dobândite illicit.
Analizând din prisma situației economico-financiare, a indicatorilor de bonitate ce caracterizeazã activitatea clientului, a evaluãrii riscului creditului, a aspectelor nefinanciare precum și a garanțiilor, ofițerii de credite vor sistematiza aspectele rezultate și vor întocmi referatul de credite.
În cadrul Sucursalei Botoșani a Bãncii Comerciale Române lucreazã 9 ofiteri de credite.
Referatul de credit întocmit la nivelul unitãților bancare operative, cuprinde rubrici special rezervate pentru completare, verificare, avizare și aprobare de cãtre persoanele cu atribuții în domeniul creditãrii, de la ultimul nivel pâna la cel mai înalt nivel de competențã, în acest mod crescând eficiența și operativitatea procesului de analizã și aprobare a creditului.
Referatul de credite, care trebuie sã fie vizat de un evaluator pentru garanțiile ce se prezintã sub forma garanțiilor imobilizate este însușit de cãtre șeful compartimentului de creditare care, la rândul sãu îl prezintã spre examinare comitetului director al Sucursalei Botoșani. Pentru competențele care depãșesc sucursala, referatele se înainteazã împreunã cu întreaga documentație spre examinare Centralei B.C.R..
Sucursala Botoșani a B.C.R. nu are competențe în urmãtoarele categorii de credite:
– credite pentru echipament (investiții) acordate în cofinanțare cu alte societãți bancare, indiferent de sumã și termen;
– creditele promotori;
– creditele ipotecare;
– creditele de leasing;
– creditele de forfetare.
De asemenea, fac excepție de la competențele stabilite mai sus (litera e si f) menținerea la creditare pe noi perioade a creditelor de tip revolving la același nivel sau mai mic decat cel stabilit anterior, care se va aproba de cãtre Direcția de Analizã a Clientelei din Centrala bãncii, pe baza referatelor însoțite de documentele aferente prezentate de sucursalele județene sau ale Municipiul București.
Totodata, fac exepție de la competențea Sucursalei Botoșani creditele cu un rating mai slab decât 3, indiferent de suma de expunere/client, acestea intrând în competența de aprobare a Centralei bãncii.
Tranzacțiile care reprezintã excepții de la competențele stabilite se vor aproba la nivelul Centralei bãncii, Comitetului de credite sau Comitetului de direcție, în functie de nivelul de competențã a acestor organisme.
”În urma examinarii documentației de creditare de cãtre Direcția Analizã Clientelã și a obținerii avizului de specialitate de la serviciul de specialitate, de la serviciul de evaluare-garanții și studii de fezabilitate, dupa caz, aceasta întocmește o notã de prezentare a referatului de credite și înainteazã documentația spre aprobare/avizare Comitetului de credite și/sau Comitetului de direcție al bãncii, conform competențelor existente.”
Creditele și scrisorile de garnție bancarã care conduc la expuneri totale/client mai mari de 10% din fondurile proprii ale bãncii, indiferent de suma și tranzacțiile cu persoanele aflate în relații speciale cu banca, se analizeazã și avizeazã de cãtre Comitetul de credite al Sucursalei Botoșani.
Referatele privind acordarea de credite care depașesc nivelul de competențã al Comitetului de credite al Sucursalei Botoșani vor fi înaintate, dupã analizare și avizare cãtre apobare Comitetului de direcție al Bãncii Comerciale Române, în cadrul Consiliului de administrație, potrivit legii.
Indiferent de suma vehiculatã și de competența de aprobare, termenul de rezolvare a unei cereri de credite este:
– 7 zile lucratoare de la data depunerii acesteia la unitatea teritorialã care deservește respectivul client, în cazul creditelor pe termen scurt;
– 14 zile lucratoare de la data depunerii cererii de credite la uniatea bancarã care deserveste respectivul client, în cazul creditelor pe termen mediu și lung.
În cadrul Sucursalei nu au fost înregistrate situații de depașire a acestui termen.
Pentru o mai mare operativitate în procesul de creditare, creditele pe documente de platã aflate în curs de încasare (cecuri și ordine de platã) în lei se pot aproba de directorul Sucursalei Botoșani, indiferent de suma și de situația expunerilor cu condiția ca respectivele cazuri sã fie analizate în proxima ședintã a Comitetului director.
În cazul în care aprobarile nu sunt confirmate de Comitetul director al sucursalei, acest fapt va fi adus la cunoștința Centralei bãncii imediat. Astfel, nu au fost cazuri în care directorul Sucursalei Botosani sã aprobe credite pe documente de plãti aflate în curs de încasare.
Determinarea nivelului de compențentã în aprobarea unui credit se face în cadrul sucursalei Botoșani calculând expunerea totalã/client folosind cursul de schimb valabil în ziua întocmirii referatului de credit.
În cazurile în care creditele în lei și în valutã sunt garantate cu depozite colaterale, cel puțin de egala valoare și indiferent de modul de constituire (prorii sau împrumutate), directorii unitãții bancare teritoriale au competența de a aproba cererile respective indiferent de suma și de expunere totalã/client, cu condiția ca aceste aprobãri sã fie confirmate în proxima ședinta a Comitetului director.
Sucursalele județene și cele ale Municipiului București au obligația ca, în funcție de gradul de organizare, experiențã, profesionalismul personalului și performanțele obținute pe perioada anterioarã de unitãțile subordonate sã stabileascã pentru sucursale și agenții competențe mai mici decât cele prevazute ca limite maxime în Normele Metodologice și chiar sã suspende temporar aceste competențe. Astfel fostul director al Sucursalei Botoșani al B.C.R. a suspendat pentru o scurtã perioadã conducerea unitãții teritoriale Sãveni urmatã de demiterea acestuia din urmã. Acest fapt a fost adus în scris la cunoștința Direcției generale de Metodologie și Management al Riscurilor dupa 2 zile lucrãtoare de la intrarea în vigoare a acesteia în conformitate cu normele metodologice ale Bãncii Comerciale Române.
Controlul financiar preventiv nu este o atribuție și o obligație ce revine exclusiv conducerii sucursalei, ci și o atribuție și o obligatie ce revine expres și contabilului șef și Centralei bãncii.
II. 2. ACORDAREA SI REFUZUL DE VIZA. EFECTE. REGLEMENTARI
Controlul financiar preventiv are ca rol principal sporirea efcienței prin determinarea si lichidarea cauzelor ce le genereazã.
În primul rand, controlul preventiv este unul specializat implicând o analiza sub aspectul legalitãții, oportunitãții și economicitãții operațiilor, este un control specific acțiunilor de preantâmpinare care se face pe baza verificãrii documentelor primare și se face anticipat momentului producerii operațiunii care este verificatã.
Ca și obiective, în ceea ce privește procesul de creditare, controlul financiar preventiv urmarește :
a) conformitatea operațiilor, acțiunilor și activitatilor ce presupune:
– legalitatea în sensul respectãrii procedurilor legale;
– conformitatea documentelor de analizat cu realitatea practicã;
b) economicitatea are ca și criteriu de apreciere îndeplinirea condiției costului minim;
c) eficacitatea urmãrește înfãptuirea obiectivului cu o marjã de eroare acceptabilã;
d) eficiența operațiunilor, activitãților sau actiunilor; urmarește corelarea între economicitate și eficacitatea activitãții ce urmeazã a fi avizatã, în condițiile realizãrii obiectivului ;
e) oportunitatea temporalã care analizeazã acțiunea prin prisma momentului, în funcție dacã acesta este propice sau nu;
f) oportunitatea structuralã analizeazã acțiunea prin prisma conjuncturii, astfel încat aceasta sã aibã cel mai ridicat grad de eficiențã;
g) acoperirea riscului intern are în vedere atenuarea și chiar eliminarea riscului prin diferite tehnici, cum ar cererea de garanții, alcãtuirea de provizoane, e.t.c.;
h) acoperirea riscului de sistem;
Astfel, în mod concret se verificã:
a) pentru peroanele juridice:
– dacã sunt îndeplinite condițiile pentru a putea beneficia de credite;
– dacã împrumutul se justificã din prisma opurtunitãții și eficienței sale, deopotrivã pentru bancã și pentru client;
– dacã împrumutul, prin natura sa, corespunde cu politica de creditare a bãncii;
– dacã documentele prezentate sunt acele prevazute de Normele Metodologice de Creditare ale BCR și dacã sunt semnate și aprobate de persoanele fizice autorizate;
– dacã analiza bilanțului, a contului de profit si pierdere, precum și a indicatorilor de bonitate a fost corectã;
– dacã sunt respecte procedurile privind evaluarea și diminuarea riscului în activitatea bancarã;
– dacã creditele se încadreazã în plafonul de credite atribuit de cãtre sucursalã și dacã sunt respectate competențele de aprobare și acordare a creditului;
– dacã informațiile înscrise în documente au corespondent în realitatea constatatã pe teren;
– dacã garanțiile îndeplinesc condițiile cerute de Normele Metodologice de Creditare ale BCR, de la capitolul garanții;
– dacã imobilele acceptate în garanție au fost înscrise la biroul de carte funciarã și daci garanțiile reale mobiliare acceptate în garantie au fost înscrise la Arhiva Electronicã de Garanții Reale Mobiliare;
– dacã activele care sunt acceptate în garanție au fost asigurate cu respectarea anumitor condiții;
– dacã polițele de asigurare sunt agreate de cãtre Fondul de Garantare a Creditului Rural sau Fondul Roman de Garantare a Creditului;
– modul în care este întocmit și structurat referatul de credite;
– modul de stabilire valorii bunurilor acceptate ca garanție a creditelor;
– dacã din graficul de rambursare rezultã faptul cã se depașește termenul maxim de rambursare admis pentru acea categorie de credite;
– stabilirea corectã a nivelului dobânzii;
– respectarea procedurilor de lucru în ceea ce privește procedura deschiderii conturilor și acordarea creditelor în acest mod.
În ceea ce privește controlul fianciar preventiv în procesul de creditare, atunci când clienții bãncii sunt persoane fizice, acesta se manifestã în urmãtoarele direcții principale:
– dacã împrumutul se justificã și daca este necesar, oportun și eficient atât pentru bancã cât și pentru client;
– dacã sunt respectate mãsurile privind diminuarea și evaluarea riscului în activitatea de creditare;
– modul și corectitudinea în ceea ce privește încadrarea potrivit categoriei de credite;
– dacã natura împrumutului nu intrã în contradicție cu politica de creditare a bãncii;
– modul de întocmire a referatului de credite;
– respectarea normelor prevazute de normele metodologice la capitolul garanții;
– dacã documentația depusã la bancã în vederea obținerii de credite este completã;
– dacã nu se încalcã normele metodolocice ale Bãncii Naționale a României în ceea ce privește creditarea persoanelor aflate în relații speciale cu banca, inclusiv în ceea ce privește personalul bãncii și familiile acetuia;
– dacã se respectã procedurile de creditare a persoanelor fizice.
Viza de control financiar preventive
Este datã prin înscrirea pe documentul controlat a mențiunii “Control financiar preventiv”. Aceasta trebuie însoțitã de semnãtura celui care a efectuat controlul financiar preventiv și precizarea datei.
Efectele acordãrii de vizã sunt urmãtoarele:
1. operația respectivã poate fi angajatã sau executatã;
2. genereazã raporturi juridice și economice angajând banca sub aspect patrimonial;
3. documentele sunt înregistrate în contabilitatea bãncii;
4. deopotrivã persoanele care au prticipat la controlul financiar preventiv cât și persoanele care au acordat viza pentru control financiar preventiv se angajeazã pe propria rãspundere în ceea ce privește legalitatea, necesitatea, oportunitatea, economicitatea și realitatea operațiilor;
5. pentru operațiile pentru care se primește viza de control financiar preventiv în faza de angajare și, drept urmare banca închie un contract, si, ulterior, în urma apariției unor evenimente neprevazute dar posibile nu se acordã viza, banca va fi totuși obligatã la respectarea contractului încheiat anterior.
Refuzul de vizã
Dacã în urma verificãrii se constatã cã operațiunile nu întrunesc condițiile pentru acordarea vizei de control financiar preventiv persoanele desemnate cu exercitarea controlului financiar preventiv vor refuza motivat, în scris, acordarea vizei de control financiar preventiv consemnând acest fapt în Registrul privind operațiunile prezentate la viza de control financiar preventiv.
Refuzul de vizã, însoțit de actele justificative semnificative, va fi adus la cunoștința conducãtorului Sucursalei Botoșani, iar celelalte documente se vor restitui, sub semnãtura compartimentelor de specialitate care au inițiat operațiunea.
Operațiunile refuzate la vizã se pot efectua pe propria rãspundere a conducãtorilor sucursalei, urmând circuitul de mai jos:
Efectuarea pe propria rãspundere a operațiunii refuzate la viza de control financiar preventiv se face printr-un act de decizie interni emis de conducãtorul compartimentului financiar-contabil.
În cazul în care șeful compartimentului financiar-contabil-contabilul șef sau înlocuitorul acestuia refuzã acordarea vizei de control financiar preventiv în faza de angajare, directorul unitãtii Sucursalei Botosani poate dispune efectuarea opețiunii pe propria rãspundere, cu respectarea normelor metodologice. Astfel, acestã decizie trebuie discutatã în proxima întrunire a comitetului de credite. Dacã la acest nivel operația de angajare se considerã a fi neconformã cu cerințele cerute pentru acordarea vizei financiare de control preventiv se anunțã imediat Centrala bãncii.
O copie de pe actul de decizie internã va fi transmisã persoanei care a refuzat acordarea vizei de control financiar preventiv.
În cazul refuzului de vizã, contrabilul șef este obligat sã înștiințeze, în cel mult douã zile, în scris, Consiliul de Administrație. Acesta din urmã are obligația ca, în termen de cel mult 15 zile sã cerceteze cele semnalate și sa ia în acest sens mãsurile dispuse de lege dacã este cazul.
Refuzul de vizã genereazã urmãtoarele efecte:
oprația nu se executã;
regimul documentelor care nu au primit viza de control financiar preventiv este evidențiat distinct din prisma contabilitãții, astfel:
documentele care nu au generat operațiuni patrimoniale nu sunt pãstrate în cadrul compartimentului ce le-a emis într-o cartotecã distinctã;
documentele care au generat operațiuni patrimoiale prin încalcarea legii sunt evidențiate distinct în conturi de ordine și de evidentã.
Situația refuzurilor de vizã la nivelul anilor 2002 și 2003 se prezintã astfel:
Tabelul nr. 7: Evoluția solicitãrilor de credite, acordãrii și refuzului de vizã la nivelul anilor 2002 – 2003
Se constatã faptul cã cifra de afaceri a sucursalei Botoșani în ceea ce privește acordarea de credite a cresut la nivelul anului 2003 fațã de nivelul existent în anul 2002 cu aproximativ 106%.
La Sucursala Botoșani a B.C.R. S.A. refuzurile de acordare a vizei de control financiar preventiv, din perspectiva ratei de creștere a acestora au devansat ca valoare creditele acordate și solicitãrile primite. Astfel, se observã cã rata de creștere a refuzurilor de vizã este de aproximativ 137 %, fațã de rata de crestere a creditelor care este de aproximativ 106 % si fațã de rata de creștere a solicitarilor care este de aproximativ 117 %.
Explicarea cauzelor și a faptelor ce au dus la aceastã situație trebuie analizate cu etapele care trebuie parcurse pentru acordarea/refuzul vizei de control financiar preventiv.
Ca imortanțã a acestora, prin cuantumul creditelor care nu primit viza de control financiar preventiv se distinge etapa analizei bonitãții clientilor(unde din punct de vedere al analizei este oportunã o separare a persoanelor fizice de cele juridice solicitante de credite) și cea a garantãrii și rambursãrii creditului(unde tot din punct de vedere al analizei trebuie fãcuti o delimitare a solicitãrilor pe termen lung și pe termen scurt).
III. CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV ÎN ETAPELE SOLICITĂRII, APROBĂRII ȘI ACORDĂRII UNUI CREDIT ÎN PROCESUL DE CREDITARE
III.1 CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV PRIVIND BONITATEA UNUI CLIENT
Pentru cunoașterea și evaluarea situației economico-fianciare prezentã și viitoare a solicitanților de credite, precum și pentru estimarea riscului bancar în activitatea de creditare, banca dispune de o bazã de informații asupra fiecarui client pe care o actualizeazã periodic. Sursele de informații folosite de bancã se clasifica astfel:
a) informații obținute de clienți;
– din cererea de deschidere a contului, cererea de credite;
– din contractul de societate și statutul socitãții;
– din bilanțurile contabile, conturile de profit și pierdere, raportãrile contabile periodice, balanțele de verificare și alte situații financiare.
b) informații din evidențele bãncii:
– volumul total de credite aprobat și acordat, pe categorii de credite și durate de rambursare;
– volumul de încasari și plãți lunare;
– incidente apãrute în derularea relațiilor de plãți fãra numerar, a operațiunilor de creditare mentionându-se și mãrimea și frecvența de producere;
– serviciul datoriei.
c) informații din surse exterioare:
– Banca Naționalã a României;
– Registrul Comerțului;
– organisme specializate;
– alte bãnci și organisme care deruleazã relații cu clienții;
– Comisia Naționalã de Statistici și comisiile județene de statisticã;
– agenții economici care au derulat relații contractuale cu clientul;
– camerele de comerț, judecãtoriile, birourile notarilor publici, primãriile locale;
– mijloace mass-media, e.t.c..
Se acordã credite urmatoarelor categorii: regii autonome din diferite ramuri; societãți comerciale cu capital de stat sau privat; societãți comerciale cu capital intergral strãin sau în asociere cu persoane fizice sau juridice române; societãți agricole constituite potrivit legii nr. 36/1991 privind societãțile agricole și alte forme de asociere în agriculturã; asociații familiale și persoane fizice autorizate sã desfașoare o activitate independentã, potrivit Decretului-Lege nr. 54/1990, notarii publici și avocații care desfașoarã activitãți independente, potrivit legii nr. 36/1995; fermierii agricoli, individuali și cei organizați în diferite forme de asocieri simple, fãra personalitate juridicã, potrivit Legii nr. 36/1991; persoanele fizice, alte persoane juridice organizate în conformitate cu legea și care desfãșoarã activitãți legale.
INDICATORII DE BAZA DE ANALIZA A BONITATII CLIENTULUI
1. Cifra de afaceri – reprezintã volumul afacerilor realizate cu terții în urma activitãții curente a întreprinderii și reprezintã suma totalã a veniturilor din activitatea de bazã și din vânzarea mãrfurilor.
Cifra de afaceri trebuie sã se înscrie într-un trend ascendent, cazul contrar constituind un semnal negativ pentru bancã și întreprindere. Din prisma aprecierii corecte a cifrei de afaceri trebuie ca acesta sã fie analizatã atât în termeni nominali cât și în termeni reali și sã se ținã seamã de influența creșterii prețurilor.
2. Capitaluri proprii :Mãrimea capitalurilor are o relevanțã deosebitã în apecierea bonitãții clientului. Mãrimea acestuia are o relevanța si în sensul în care acesta are o evoluție ascendentã ca aspect al “sãnatãții” întreprinderii.
3. Rezultatul exercitiului(profit/pierdere) în cifre absolute reprezintã indicatorul sintetic care caracterizeazã eficința activitãții desfãșurate, acesta influențând direct capitalurile proprii în sensul majorãrii lor cu profitul și diminuãrii odatã cu pirderea.
De regulã, banca nu poate intra în afaceri cu agenți economici care nu reușesc sã-și acopere cheltuielile din veniturile realizate, iar afcerile cu clienții cu un profit mic se vor face cu prudențã.
4. Fondul de rulment :Fondul de rulment reprezintã partea din capitalurile permanente ce ramâne dupã finanțarea imobilizarilor și care este dirijatã spre finanțarea activelor circulante.
Fondul de rulment = Pasive pe termen lung – Active imobilizate
Dacã fondul de rulment este pozitiv atunci întreprinderea are o marjã de siguranțã (Activ circulant > Datorii sub un an). Dacã invers, acesta are o valoare negativã întreprinderea va avea probleme neputând sã facã fața plãților.
“În practicã se considerã cã fondul de rulment al întrepriderii industriale trebuie sã reprezinte valoarea a 1-3 luni din cifra de afaceri”
Pentru clienții care înregistreaza un fond de rulment negativ se va urmãri preocuparea acestora pentru echilibrarea lui prin sporirea capitalurilor proprii, a rezevelor si a altor fonduri din profitul realizat, obținerea de subventii, vânzarea de active imobilizate, etc., evitându-se acoperirea cu credite pe termen scurt a surplusului de active inmobilizate.
5. Necesarul de fond de rulment
Necesarul de fond de rulment = Active realizabile – Datorii < 1 an
În cazul în care necesarul de fond de rulment are o valoare pozitivã existã un surplus de necesar temporar fațã de resursele temporare ce pot fi mobilizate, iar în cazul în care necesarul de fond de rulment are valoare negativã, în cadrul întrepriderii existã un surplus de resurse temporare.
Atunci când necesarul de fond de rulment este pozitiv se pot acorda credite bancare pe termen scurt.
6.Trezoreria netã
Trezoreria netã = Fond de rulment – Necesarul de fond de rulment
Factorul cãruia i se datoreazã variația trezoreriei nete nu este atât fondul de rulment care este mai stabil, ci necesarul de fond de rulment. Necesarul de fond de rulment variazã pe ramuri de activitate, cu cât ciclul de productie fiind mai lung, cu atât acesta crește mai mult.
În cazul în care trezoreria netã este negativã banca poate acorda credite pe termen scurt.
7.Lichiditatea:Lichiditatea mãsoarã capacitatea întreprinderii de a face fațã obligațiilor pe termen scurt ( a transforma activele circulante într-o perioadã scurtã în disponibiltãți)
Potrivit normelor metodologice de creditare ale BCR, calculul lichiditãții se face folosind urmãtorii indicatori:
Lihiditatea = Active circulante-Stocuri – Clienti incerti x 100
imediata Datorii cu scadenta < 1 an
Lichiditatea = Active circulante- Stocuri nevalorificabile- Clienti incerti x 100 curenta Datorii cu scenta < 1 an
Lichiditatea Disponibilitati Incasari prog- Credite bancare la banesti proprii nozate pana la si alte imprumuturi o si imprumutate + finele perioa- + prevazute a se obtine
data = dei pana la finele perioadei x100
viitoare Plati exigibile prevazute pana la sfarsitul perioadei
Prin finele perioadei se înțelege orizontul de timp pentru care se face analiza.
Modul de interpretare a lichiditãții:
mai mic de 100% : lichiditate necorespunzatoare;
între 100 -120% : lichiditate satisfacãtoare;
între 120 – 150% : lichiditate bunã;
peste 150% : lichiditate foarte bunã.
6. Solvabilitatea: “Solvabiltatea mãsoara capacitatea întreprinderii de a face fațã și obligațiilor pe termen lung, deci este expresia echilibrului financiar pe termen lung…. Ea constituie un obiectiv prioritar al întreprinzatorului care dorește sã-și pãstreze autonomia financiarã și flexibilitatea gestiunii și rezultã din echilibrul dintre fluxurile de încasãri și fluxurile de plãți…”
Din perspectiva bãncii se urmarește și ca aportul personal al asociaților în finanțarea datoriilor sã fie mai mare de 50%, adicã ponderea datoriilor totale cãtre furnizori, buget, bancã, e.t.c. sã nu fie mai mare decât 50%. Acest indicator trebuie sã fie supraunitar.
Solvabilitatea se calculeazã dupã urmatoarea formulã:
Total Stocuri Cliuenti Alte active
Solvabilitatea = active – nevalorificabile – incerti – incerte x 100
Datorii totale – Direrente de conversie pasiv
9. Gradul de indatorare exprimã raportul dintre datorii și capitaluri proprii și se calculeazã astfel:
Gradul de indatorare = Datorii totale x 100
generala(Leverage) Capital propriu
Gradul de indatorare = Datorii financiare totale x 100
financiara(Gearing) Capital propriu
În aprecierea acestui indicator se va avea în vedere cã banca participã ca partener în finanțarea unei firme alãturi de proprietari, dar nu poate risca mai mult decât aceștia, întrucat singurul beneficiu pentru bancã este dobânda, iar pentru proprietar dividendele și creșterea valorii acțiunilor ca urmare a creșterii capitalurilor proprii.
BCR utilizeazã urmatoarea scarã pentru aprecierea gradului de îndatorare:
10.Viteza de rotație :Viteza de rotație a activelor circulante aratã numãrul de cicluri efectuate de activele circulante în decursul unei perioade.
Viteza de rotație a activelor circulante = Cifra de afaceri\Active circulante
Cu cât numarul de rotații efectuate în decursul unei perioade este mai mare, cu atât activele circulante sunt folosite mai eficient.
În practicã, relevanța acestui indicator este facutã prin comparații între întreprinderile din aceeași ramurã de activitate sau din ramuri de activitate similare.
Normele de creditare ale BCR prevãd faptul ca viteza de rotație sã se calculeze pentru diverse tipuri de stocuri astfel:
Rotația stocurilor de materii prime:
-exprimatã în numãr de rotații:
costul aprovizionãrilor
stocul mediu
-exprimatã ca duratã medie de staționare în zile
stocul mediu x 360 ,unde:
costul aprovizionãrilor
Stocul mediu =stocul inițial+stocul final
2
În aprecirea acestui indicator trebuie sã se țina seama de natura activitãții și de politica întrepriderii în ceea ce privește creditul acordat clienților.
11 .Rentabilitatea :Rentabilitatea este expresia capacitații întreprinderii de a obține profit.
Rentabilitatea de exploatare exprima capacitatea unei societați comerciale de a obține profit din activitatea propriu-zisã, înaintea oricaror influențe ale elementelor financiare și exceptionale…”
Rentabilitatea
brutã de = Excedentul brut din exploatare x 100
exploatare Producția exerițiului
Rentabilitata
netã de = Rezultatul din exploatare x 100
exploatare Cifra de afaceri
Indicatorii folosiți pentru a prezenta rentabilitatea economica sunt:
Excedentul brut curent\Total bilanț x 100
Rezultatul curent\Total bilanț x 100
Capacitatea de autofinanțare\Total bilanț x 100
Rezultatul net al exerițiului\Total bilanț x 100
Rentabilitatea financiarã exprimã capacitatea capitalului investit de a aduce profit.
Indicatori ai riscului financiar
Premisa fundamentalã pentru ca o firma sã-și sporeascã rentabilitatea financiarã este ca rentabilitatea economicã sa fie superioara ratei dobânzii.
Riscul financiar apare în momentul în care se apeleaza la resurse imprumutate, purtatoare de dobânda, ca surse de finanțare. Din punct de vedere bancar, acești indicatori au o importanțã deosebitã, întrucât ei prezintã indicii asupra posibilitãții societãților comerciale de a rambursa împrumuturile și a rambursa dobânda. În unele opinii, cel mai reprezentativ indicator din cadrul indicatorilor ai riscului financiar este indicatorul de acoperire a dobânzii care aratã capacitatea debitorilor de a-și plãti dobânzile aferente creditelor angajate.
Acoperirea = Rezultatul ãnaintea plații dabanzii și impozituli pe profit
dobanzii Cheltuieli cu dobanzile
Valoarea acestui indicator trebuie sã fie mai mare decât 3. Mai pot fi folosiți si alți indicatori cum ar fi:
Datorii financiare totale/Excedentul brut curent x 100
Datorii financiare totale/Excedentul brut total x 100
Cheltuieli cu dobânzile/Excedentul brut curent x 100
Cheltuieli cu dobânzile/Excedentul brut total x 100
Cu cât valoarea acestor indicatori este mai micã, cu atât rambursarea datoriilor se face mai rapid.
Cheltuieli cu dobânda/Cifra de afaceri x 100
Acest indicator reflectã ponderea cheltuielilor cu dabânda din cifra de afaceri a clientului, fiind cu atât mai favorabil cu cât este mai scãzut.
Un indicator cu o relevanțã deosebitã este și rata valorii adãugate, adicã a valorii nou create de respectiva întrprindere, diferența dintre inputuri si outputuri.
Valoarea adaugatã/Cifra de afaceri x 100
Acest indicator este apreciat nu numai dintr-o perspectivã staticã, cât, mai ales, dintr-una dinamicã, trebuind sã aiba un trend ascedent cât mai accenuat.
În aprecierea unui client este importantã și politica de dividende. Aceasta de multe ori are caracteristici contradictorii (poate constitui un semnal pozitiv pentru acționari și potențialii investitori crescând valoarea de piațã a acesteia dar poate fi și un element negativ din perspectiva unei autofinanțari necorespunzatoare).
Dividende/Rezultatul net al excerțiului
Din perspectiva bãncii acest indicator trebuie sã aibã o valoare cât mai micã, deoarece aceasta ageeazã reinvestirea profitului.
Pentru încadrarea unui agent economic în cadrul unei categorii de risc se procedeazã astfel:
Analiza criteriilor necuantificabile
Analiza criteriilor cunatificabile
LEGENDĀ:
Lc – lichiditatea curentã;
Ac – active circulante;
Sn – stocuri nevalorificabile;
Ci – clienți incerți;
D<1 an – datorii cu scadențã mai micã de un an;
S – solvabilitatea;
A – total active;
D – datorii totale;
Cp – diferențe de conversie pasiv;
Gi – gradul de îndatorare generalã;
Cpr – capitaluri proprii;
Rac – viteza de circulație a activelor circulante;
Cd – cheltuieli cu dobânzile;
Car – cifra de afaceri realizatã;
At – aprovizionari din tara in raport cu total aprovizionari
Ai – aprovizionãri din import în raport cu total aprovizionãri;
Dt – desfaceri în tarã în raport cu total desfaceri;
De – desfaceri la export în raport cu total desfaceri.
Performanta economico-financiara finala a imprumutatului rezulta in urma coraborarii criteriilor cunatificabile, de punctaj cu criteriile de analiza necuanificabile si se va inscrie in dreptul categotiilor A,B,C,D,E.
Avem urmãtoarele categorii de împrumutați din punct de vedere al performanței economico-financiare:
-categoria “A”- performanțele financiare sunt foarte bune și permit achitarea la scadențe a dobãnzii și a ratei. Totodatã se prefigureazã menținerea și în perspective a performanțelor financiare la un nivel ridicat;
-categoria ”B”- performanțele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu pot menține acest nivel intr-o perspective mai indelungatã;
-categoria “C”- performanțele financiare sunt satisfãcatoare, dar au o tendințã de înrãutãțire;
-categoria “D”- performanțele financiare sunt scãzute și cu o evidentã ciclicitate la intervale scurte de timp;
-categoria “E”- performanțele financiae indicã pierderi și existã perspective clare cã nu pot fi plãtite nici ratele, nici dobânzile.”
Criterii (scoring) de aprecire a persoanelor fizice solicitante de credite
Director Șef serviciu creditare
Ofițer de credite
*)Corespunzator tipului de garanție pentru care s-a constituit (depozit bancar, ipoteca, e.t.c.).
Precizari în legatura cu modul de stabilire a ratingului de credite pentru persoanle fizice autorizate și pentru producatorii agricoli individuali
Directorul unitãții Șef serviciu creditare
Ofițer de credite
În cazul fiecarui client se marcheza cãsuța corespunzatoare situației specifice acestuia.
Formula utilizatã pentru calcularea ratingului de credite este urmatoarea:
Rating= ( NrCr1 X 1) + (NrCr2 x 2) + (NrCr3 x 3) + (NrCr4 x 4) + (NrCr5 x 5)
14(Total)
Cu cât scade punctajul cu atat scade ratingul. Clienții care obțin un rating mai slab de 3 nu pot beneficia de credite.
La nivelul anul 2002 Sucursala Botoșani a B.C.R. S.A. a primit solicãtiri de credite din partea persoanelor juridice pe termen scurt în valoare de în valoare de 33 miliarde lei și solicitãri de credite pe termen mediu și lung în sumã de 25 miliarde lei.
Pentru anul 2003, tot din partea persoanelor juridice se înregistraza o cere de credite pe termen scurt în valoare de 60 miliarde lei iar pe termen lung o cerere de 319 miliarde lei.
Astfel, la nivelul anilor 2002 – 2003 se înregistreazã urmãtoarea situație:
Miliarde lei
Tabelul nr. 8: evoluția solicitãrilor, refuzurilor și acordãrilor de credite la nivelul anilor 2002 – 2003
Mil. lei
Tabelul nr. 9 :Evoluția creditelor acordate persoanelor juridice la nivelul anilor 2002 – 2003
Principala cauzã a refuzului de vizã este facptul ca persoanele juridice care solicitã creditele sunt încadrate în categoria de credite D si E, iar ratingul de credite calculat dupã formula de mai sus este mai slab decât 3.
În ceea ce privește persoanele juridice care au primit credite de la Sucursala Botoșani a Bãncii Comerciale Române S.A. la nivelul anilor 2002 – 2003, acestea se împart dupã categoriile în care se încadreazã astfel:
La nivelul anului 2002, în cadrul Sucursalei Botoșani a B.C.R. S.A. au solicitat noi credite de 51 de firme care s-au ridicat la suma de aproximativ 58 miliarde lei, astfel. Din aceste firme numai 40 au primit credite în valoare de aproximativ 40 miliarde lei.Dintre cele 51 persoane juridice care au solicitat credite, 9 nu au îndeplinit indicatorii de bonitate financiarã fiind în consecințã înregistrați la categorii le D si E sau având un rating de credite mai slab de 3.
La nivelul anului 2003 s-au solicitat Sucursalei Botoșani aB.C.R. credite de cãtre 72 persoane juridice în valoare de 379. În decursul anului 2003 s-au acodat efectiv credite pentru 48 persoane juridice într-un cuantum de 250 miliarde lei. Dintre cele 24 persoane juridice care au fost refuzate 20 nu au îndeplinit indicatorii de bonitate încadrându-se în categoriile de credit D și E sau obținând un rating de credite mai slab de 3 ca urmare a rezutatelor reflectate de indicatorii de bonitate.
Cu privire la persoanele juridice care au slicitat credite potrivit cu încararea acestora corespunzãtor categoriilor de credit A, B, C existã urmãtoarea situație:
Situația categoriilor beneficiarilor Situatia categoriilor beneficiarilor
de credite pt. persoane juridice acordate de credite pt. persoane juridice acordate
de cãtre Sucursala B.C.R. Botoșani de cãtre Sucursala B.C.R. Botoșani
la nivelul anului 2002 la nivelul anului 2003
` În ceea ce privește tendințele în încararea într-o categorie a persoanei juridice la Sucursala Botosani a B.C.R. S.A. se remarca urmãtoarele:creșterea împrumutaților care se încadreazã în categoria A a crescut de la 17,5 % în anul 2002, la 18,7 % la nivelul anului 2003; cresterea împrumutatilor încadrati în categoria B de la 40 % la nivelul anului 2002 la 42 % la nivelul anului 2003; scãderea împrumutatilor din categoria C de la 42,5 % pentru anul 2002 la 39,3 %în anul 2003.
Din datele de mai sus se desprinde faptul cã banca are un serviciu al datoriei ameliorat.
Dar, ca urmarea instrucțiunilor primite de la Centrala Bãncii se are în vedere incidenta fiscalitații. Astfel ofițerii de credite ce activeazã în cadrul Sucursalei Botoșani, tot prin manevrarea criteriilor necuantificabile de bonitate a clientului un cei care beneficiazã de credite și ar trebui încadrați în categotia B sunt încadrați în categoria C, iar cei ce ar trebui încadrați în categoria A sunt uneori încadrați în categoria B. Acest lucru se face pentru a constitui provizioane suplimentare ce sunt considerate a fi cheltuieli deductibile din profit.
În cazul Sucursalei Botoșani nu s-au înregistrat cazuri de manevrare a criteriilor cuantificabile care reflectã direct capacitatea împrumutatului de a-și onora datoriile manifestându-se o atenție sporitã în calcularea lichiditãții, a solvabilitãții, rentabilitãții și în evaluarea și aprecierea datoriilor si a trendului cifrei de afaceri mai ales cand se solicitã credite pe termen lung.
În cadrul Sucursalei Botoșani a Bãncii Comerciale Române S.A., în ceea ce privește încadrarea persoanelor juridice in categorii de credite se înregistreazã o situație ce la prima vedere pare paradoxalã.
Avand în vedere concurența de pe piațã se remarcã din partea bãncii în general si a sucursalei botoșani în particular, o tendintã din ce în ce mai mare de expunere fațã de risc. Astfel, prin manevrarea criteriilor necuantificabile cum ar fi calitatea conducerii și calitatea organizãrii se face “trecerea” persoanei juridice din categoria D în categoria C pentru majorarea cifrei de afaceri și a profitului, care este obiectivul principal al sucursalei și al bãncii. Cu cea mai mare strictete este respectat principiul conform cãruia garanțiile care sunt primite trebuie sa acopere împrumutul plus dobanda, Sucursala Botosani a B.C.R. netolerând nici o derogare în acest sens.
Situația cererilor de credite din partea persoanelor fizice și a refuzurilor de vizã
Miliarde lei
Tabelul nr. 10: Evoluția cerditelor sloicitate și acordate persoanelor fizice la nivelul anilor 2002 – 2003
Miliarde lei
Tabelul nr. 11: Evoluția creditelor acordate persoanelor fizice pe termen scurt și pe termen lung la nivelul anilor 2002 – 2003
În ceea ce privește încadrarea corespunzãtoare a populației în ratingul de credite corespunzãtor avem situația urmãtoare la nivelul anilor 2002 – 2001:
Structura ratingului de credite obținut Structura ratingului de credite obținut
la nivelul anului 2002 de cãtre persoanele la nivelul anului 2003 de cãtre persoanele
fizice solicitante de credite fizice solicitante de credite
Din structurile de mai sus se observã cã o pondere de aproximativ 50 % o dețin persoanele fizice care aparțin categoriei ratingului de credite 1 și 2. Acest fapt se datoreazã modului de calcul al ratingului.
Cazurile pentru care nu s-a acordat viza de control financiar preventiv apar într-un numãr relativ mare datoritã faptului cã unele familii au mai beneficiat de credite.
Astfel rata creditului total plus dobânzile aferente a creditului total datorat bãncilor diferite ar depãși ½ din bugetul familiei.
Avand în vedere acest fapt putem concluziona cã unele cereri nu au primit viza de control financiar preventiv pentru cã astfel rata si dobânzile aferente ar fi depãșit capacitatea acestora de rambursare.
III.2 CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV PRIVIND PRIVIND APROBAREA SI ACORDAREA UNIU CREDIT
A.LEI Conform normelor de creditare ale BCR, persoanlele fizice care doresc sã beneficieze de un credit ,Sucursala Botoșani a B.C.R. vor prezenta urmãtoarea documentatie urmatoarea documentație:
-cerere de credit;
-copia dupa actele de identitate ale solicitantului ,soției/soțului acestuia și ale garantului/garanților;
-declarație pe propria rãspundere;
-adeverința de salariu pentru împrumutat și giranți angajați cu contracte de muncã pe perioadã nedeterminatã sau talonul de pensie;
-adeverința de venit;
-declarație speciaialã privind veniturile din activitãți independente, pentru anul în curs;
-declarația de impunere pentru anul expirat;
-studiul întocmit pe baza “Îndrumarului privind conținutul orientativ și modul de apreciere a unui studiu de fezabilitate” elaborate cu respectarea Legii nr. 64/1991, pentru proiectele de investiții; prezentarea studiului de fezabilitate este optionalã pentru proiectele de investiții evaluate sub 50.000 USD;
-documentația tehnico-economicã a obiectivului de investiții sau memorii justificative privind necesitatatea acestor investiții cu devizele estimate și listele de utilaje și alte dotãri, inclusive proiectarea surselor și a utilizãrii acestora pâna la rambursarea integralã a creditelor și a dobânzilor aferente, precum și proiecția surselor de venit determinate pentru intreaga perioadã de creditare;
-autorizația de construcție cu toate devizele și a acordurilor necesare obținerii acestora, inclusiv proiectul de execuție ștampilat pentru neschimbare;
-lista cheltuielilor de capital pentru investiția aprobatã (se solicitã în cadrul proiectelor de investiții a cãror acoperire parțiala se asigurã de la bugetul de stat sau din fonduri speciale extrabugetare);
-documentația de natura convențiilor civile, contractelor de colaborare, contractelor de închiriere, locatie, e.t.c. constituind dovada veniturilor nete obținute din alte surse;
-precontracte, contracte, facturi proforme, comenzi, e.t.c. din care rezultã datele de identificare a vânzatorului (denumirea, adresa și contul), acordul acestuia de a vinde, denumirea și caracteristicile bunurilor sau serviciilor ce urmeaza a fi vândute sau prestate , prețul sau tariful acestora, termenul și modul de efectuare a plaților, e.t.c.;
-devize estimative, invitații sau orice alte documente din care rezultã costul preliminar (informativ) al tratamentelor sau a taxelor școlare pentru achitaea carora se solicitã împrumutul;
-autorizatia de construcție, proiectele de execuție, copia actului de proprietate asupra terenului, devizul general și contractul cu antrepenorul pentru investiții (inclusiv pentru locuințe) realizate prin construire;
-dispoziția de impunere și declarația de impunere;
-documentele (facturi preforme, comenzi, precontracte, e.t.c.) din care sã rezulte elementele necesare stabilirii modului de utilizare a creditului;
-avize pentru asigurarea utilizãrilor realizate prin constrție (inclusiv locuințe);
-descrierea modalitatilor de garantare a creditului și, dupa caz , o evaluare a bunurilor care fac obiectul garanțiilor dovedite pe baza copiilor dupã certificatele de proprietate asupra locuinței, terenurilor, bunurile asupra cãrora se va constitui ipoteca sau gajul.
Aprobarea unui credit desemneazã verificarea documentației pe care trebiue sa o depunã un client în vederea obținerii unui credit.
În cadrul analizei documentatiei pentru populație ofiterii de credite, din perspectiva documentației trebuie sã aibã în vedere urmatoarele elemente de bazã;
– volumul creditului;
-nivelul ratei lunare care nu poate fi mai mare decat ½ din veniturile nete realizate lunar de imprumutat și familia acestuia;
-numãrul de rate în care se va rambursa creditul;
-nivelul dobânzii care este specific fiecãrei categorii de credite și care se stabilește și în funcție de opțiunea împrumutatului: dacã împrumutatul contribuie sau nu cu surse proprii.
Potrivit Instrucțiunilor de lucru privind creditarea persoanelor fizice și a persoanelor fizice autorizate nr. 2/2001 se au in vedere urmatorele aspecte:
Documentația comunã tuturor categoriilor de credite pe care clienții bãncii, persoane juridice autorizate trebuie sã o prezinte unitãții bancare teritoriale în vederea obtinețrii acestora trebuie sã cuprindã:
-cerere de crdite semnatã de persoanele autorizate sã reprezinte agentul economic, care cuprinde descrierea creditului;
-bilanțul contabil, raportul de gestiune, contul de profit și pierdere, încheiate pentru ultimii doi ani și ultimle situații privind rezultatele financiare, situația patrimoniului și balanța de verficare pe ultima lunã(conform pct. 60 lit a);
-situația prognozatã a plaților și încasãrilor(cash-flow) aferente perioadei pentru care este solicitat împrumutul, precum și bugetul de venituri și cheltuieli care trebuie intocmit în conformitate cu precizarile Ministerului Finanțelor;
-situația stocurilor și cheltuielilor pentru care se solicitã împrumutul, care trebuie sã cuprindã cantitațile, valorile, cauzele formãrii și termenele de valorificare;
-situația contractelor de livrare pentru produsele care constituie obiectul creditului;
-proiectul graficului de rambursare a creditului obtinut și a dobânzilor aferente acestuia;
-lista de garanții propuse bãncii pentru garantarea creditului solicitat și evaluarea acestora;
-în cazul agenților economici care inregistraeazã o cifra de afaceri anualã mai mare de 1 milion USD se prezinta planul de afaceri;
-orice alte documente solicitate de cãtre bancã.
În cazul creditelor pentru obținerea cãrora solicitanții constituie ca titlu de garanție depozite colaterale în lei și în valutã documentația necesarã este compusa din:
-cererea de credite din care sa rezulte descrierea creditului (destinația și volumul creditului, termenul de rambursare, e.t.c.);
-declarația titularului contului de depozit din care sa rezulte cã, în situația în care clientul nu-și respectã obligatiile asumate prin contractul de credite, garantul împuternicește banca sã utilizeze sumele constituite în conul de depozit pentru rambursarea datoriilor respective;
-ultima balanța de verificare și proiecția fluxurilor financiare.
Pentru persoanele fizice autorizate, analiza documentatiei implica faptul ca ofițerii de credite sa parcurgã patru faze și anume:
-stabilirea calitații solicitantului conform documentelor de mai sus;
-încadrarea solicitarii în categoriile de credit în funcție de destinatie și termen;
-determinarea capacitãții de rambursare a ratelor și a dobânzilor pe baza cifrei de afaceri a clientului și a veniturile nete obtinute care pot rezulta din declarațiile/dispozițiile de impunere, adeverințele de venit emise de administratia financiara și orice documente cerute de bancã.
Pentru acordarea de credite banca percepe anumite comisioane, dupa cum urmeazã: comision de gestiune(flat) a creditului, iar pentru persoanele juridice se va percepe și un commision de neutilizare, daca este cazul. Astfel, comisionul de gestiune se calculeazã la plafonul creditului și se incaseazã o singura datã, iar comisionul de neutilizare se calculeaza la plafonul aprobat și si neutilizat, in funcție de suma neutilizataã si de numarul de zile de neutilizare. Pentru creditele care se utilizeaza în tranșe, acest ultim comision se calculeazã în functie de nivelul tranșei și nu de nivelul plafonului.
Tot în aria de cuprindere a controlului preventiv intra respectarea procedurilor în ceea ce privește deschiderea conturilor și a încadrãrii în plafonul stabilit pentru categoria de credite respectivã.
Astfel, dupã aprobarea solicitãrii de credite, șeful compartimentului de credite va solicita compartimentului de conturi și viramente rezervarea unui simbol pentru contul separat de împrumut în conformitate cu categoria creditului și simbolul contului curent al clientului si apoi va proceda la înscrierea lor în contractul de credite.
Tot șeful compartimentului de credite dispune cãtre ofiterul de credite întocmirea în douã exemplare a comunicãrii plafonului de credite cu anexarea graficului de rambursare a creditului.
Suma plafoanelor individuale de credit trebuie sã se încadreze în plafonul aprobat unitații bancare, pentru fiecare categorie de credite.
Plafonul individual va fi înregistrat în registrul de evidențã a plafoanelor de cãtre șeful compartimentului de credite și apoi cele douã exemplare se emit compartimentului conturi și viramente în vederea deschiderii contului de împrumut. Șeful compartimentului conturi și viramente verificã dacã formularul de plafon conține toate datele și confirma/infirma corectitudinea simbolurilor de conturi rezervate. Dupã verificare, formularul se remite șefului compartimentului de credite. Celãlalt exemplar se pãstreaza la grupa operativã în vederea efectuãrii plãților și pe baza acestuia șeful compartimentului conturi și viramente dispune deschiderea conturi.
Contractele de credit împreuna cu contractele de garanții se vor înregistra într-un fișier special, și anume registrul contractelor de credit și garanție, înregistrat de unitatea bancarã teritorialã și pãstrat de șeful compartimentului de credite, care va cupride:numãr curent, denumirea clientului și codul fiscal, numãrul contractului de împrumut și a evntualelor acte adiționale la acesta, categoria de credit și codul atribuit acesteia, numãrul contractelor de garanție, valoarea garanției, diminuarea garanței în perioada de creditare, garanții noi constituite sau înlocuite, sume obținute din valorificarea garanției prin acordul pãrților, sume obținute din valorificarea garanțiilor pe calea executãrii silite.
Dupã încheirea contractului de credite, ofițerul de credite împreunã cu juristul bãncii, anterior momentului prevazut pentru punerea la dispoziție a creditului verificã urmatoarele:
-înscrierea garanțiilor la judecãtoria din raza teritorila în care se aflã imobilul ipotecat sau la judecãtoria din raza tertorialã în care se aflã debitorul în cazul constituirii gajului și notificarea societații de asigurare asupra cesiunii eventualelor despãgubiri pentru bunurile asigurate acceptate în garanție;
-dacã sunt constituite și utilizate integral resursele proprii cu care va participa imprumutatul în derularea proiectului respectiv;
-alte prevederi din contract care conditioneazã obținerea creditului.
PLAFON DE CREDITE
Centrala bãncii trimite plafonul de credite cãtre unitațile subordonate. În acest plafon trebuie sã se încadreze toate creditele care sunt acordate clienților, indiferent de forma de organizare și de capitalul social.
REFERATUL DE CREDITE
Partea a I- a: Elemente definitorii privind clientul
Aceastã parte trebuie sã cuprinda urmatoarele elemente:
– nr. crt. va desemna numarul cererii de credite și al documentației aferente;forma de proprietate ;riscuri și metode de micșorare; propuneri privind noua limitã de expunere totalã pe client; grup: se menționeazã numele grupului sau holdingului din care face parte clientul; țara asupra cãreia BCR își asumã un risc direct sau indirect și clasificare țãrii dupã marimea riscului; riscul actual asupra clientului și cel anterior; strategia fațã de client (banca dorește extinderea relațiilor cu clientul, sau restrângerea, respectiv sã menținã limita de expunere existentã la data întocmiri referatului; scopul menționeazã produsul bancar solicitat; informații despe limite; limitã grup precedentã; limitã grup nouã; statulul juridic: regie autonomã, societate comercialã, persoanã fizica, e.t.c.; cotatã: se va menționa dacã clientul este sau nu cotat la bursã, cum este cotat clientul la bursã; agenții de rating: se va menționa numele agenției de rating la care clientul este cotat, dacã este cazul; proprietari: se vor menționa numele proprietarilor și procentajului deținut din capitalul societãții; conducere: se menționeazã numele și prenumele persoanelor din conducerea executivã; auditori externi: se prezintã relațiile cu socitațile de auditare indepedendente, dacã este cazul; relații cu alte bãnci: se va menționa dacã clintul are conturi deschise la alte bãnci și/sau alte relații; profitabilitate: se înscriu date pentru anul precedent și penru anul curent privind profitul pe care îl obține banca din întreaga relație cu clientul; dobânda încasatã: volumul anual al dobânzilor încasate de la client în anul precedent și în anul curent pâna la data întocmirii referatului; dobânda restantã + penalitați: se va trece media lunarã a dobânzilor restante și a penalitaților înregistrate din cursul anului precedent; dobânda restantã + penalitați – sold: soldul pentru anul precedent; redite restante; credite reastante – sold; depozite + disponibilitãți: media lunarã a depozitelor pe întreg parcursul anului și a disponibilitãților pe care clientul le-a înregistrat în banca în anul precedent, chiar dacã la sfârșitul anului acestea nu mai existau; trezorerie: volumul operațiunilor de schimb valutar fãcute de client în anul precedent și în anul curent; comisioane: volumul comisioanelor încasate de la client pe parcursul anului precedent și a celui curent; excepție de la politica bãncii, dacã este cazul; nivel final de competențã și data aprobãrii; ofițer de credite local; ultima revizuire a calitãții și data: se va trece data ultimului control efectuat de ofițerii de credite de la nivelurile imediat superioare; documentația revazutã la data de: se completeazã cu data în care consilierul juridic a efectuat verificarea legalitãții documentelor; limite existente-total; limite noi-total: la limitele curente se vor adãuga noile solicitãri din refrat; termen; codul: codul pentru produsul de credite, pentru sursa de rambursare și pentru garanții;
informații financiare: reprezintã sinteza analizei bilanțului, a conturilor de profit și pierdere și a indicatorilor de performanțã; relație directã – limitã precedentã: se vor mentiona limitele aprobate prin ultimul referat de credite de care beneficiazã clientul (credite, scrisori de garanție, scontarea cambiilor acceptate de client); relație directã – limitã nouã: se vor înscrie limitele care urmeaza a fi aprobate; relațe indirectã – limitã precedentã: aceastã rubricã se completeazã în cazul în care clientul analizat deține acțiuni la alte societați care sunt clienți ai bãncii, sau alți clienți ai bãncii care dețin acțiuni ale clientului analizat. Limitele de la relația indirectã nu se supun aprobãrii ci au un caracter informativ; relație indirectã – limitã nouã; limitã de grup precedentã – limitã de grup nouã: se completeazã atunci când clientul face parte dintr-un grup sau dintr-un holding, iar acesta își desfașoarã activitatea prin bancã; limitã de grup nouã.
Partea aII a: Detalii semnificative privind creditul
În cadrul acestei pãrți se vor prezenta urmatoarele elemente:
a) afacerea cu detalii despre produse, nivelul de competivitate a cestora. Trendul pieței pe care activeazã debitorul, dacã afacerea este ciclicã, continuã sau sezonierã, care este poziția pe piațã a clientului și orice alte detalii din acesta categorie care pot duce la o mai bunã cunoastere a debitorului. Fiecare din aceste aspecte sunt comentate și se precizeazã acele care ar putea preznta riscuri pentru bancã și posibilitațile de prevenire.
b)conducere, acționari, personal angajat, experiența, profesionalismul și moralitatea acestora. Se menționeazã numele, funcția, vârsta, eventuala pondere a acțiunilor deținute, informații referitoare la societatile subordonate sau asociate punând accent pe cash- flow-ul acestuia, sursele de rambursare, garanțiile;
c) produsele de credit utilizate de cãtre client punându-se accent pe: cauzele solicitãrilor de fonduri și modul de utilizare a acestora, cine este utilizatorul efectiv al creditului, iar în care beneficiarul este altul decât clientul trebuie sã se specifice date despre acesta, modul în care este structurat creditul și garanții asiguratorii, evaluarea și posibilitațile de realizare a acestora;
d) aspecte de risc financiar rezultate în urma concluziilor desprinse din analiza bilanțurilor contabile precum și evidențierea obligațiilor din afara bilanțurilor contabile, analiza indicatorilor, a conturilor de profit și pierdere, mentionându-se în mod special evoluția cifrei de afaceri și prognoza asupra cash-flow-ului, arãtand prin acestea factorii de risc ce pota apãrea, toate acestea putând sa creeze o privire de ansamblu asupra situației prezente și viitoare a poziției financiare a clientului;
e) istoricul “relației de credit” dintre bancã si client si dintntre alte bãnci și client, modul în care s-a achitat de obligatii și poziția curentã, respectiv detalii despre creditele restante, perioada de timp în care s-au inregistrat, cauze și mod de soluționare;
f) elemente cu caracter deosebit care nu au fost prezentate anterior.
Prtea a III a: Riscul și distribuirea lui în cazul clientului unic
Pentru clienții care fac parte dintr-un grup sau holding se detaliazã limitele de expunere a bãncii pe subunitațile grupuluin(societati subsidiare in cadrul holdingului).
“Documentele necesare a se perzenta bãncii impreunã cu cererea de deschidere a contului(subcontului)”
A)Pentru regiile autonome:
a) Hotãrârea de guvern sau Hotararea organelor județene și municipale ale administrației locale privind înființarea regiei autonome;
b) regulamentul de organizare și funcționare a regiei autonome;
c) certificate de inmatriculare de la Registrul comerțului și certifcat de inregistrare fiscala de la dgfp;
d) codul fiscal;
e) actul de numire al managerului și al direcorului;
f) fișa specimenelor de semnãturi ale persoanelor autorizate sã dispunã de cont și amprenta ștampilei.
B) pentru societãțile comerciale cu capital de stat:
a) Hotarârea de guvern sau decizia organului administrației locale de stat de înființare a societãții;
b) statutul societãții comerciale și contractul de societate;
c) certificat de înmatriculare de la Registrul Comerțului și certificate de înregistrare fiscalã de la DGFP;
d) codul fiscal;
e) ordinul de numire al directorului sau managerului;
f) fișa specimenelor de semnãturi ale persoanelor autorizate sã dispunã de cont și amprenta ștampilei.
C) În cazul societaților comerciale cu capital privat:
a) hotârarea judecãtoreascã de înființare a socitãții comerciale;
b) statutul societãții comerciale;
c) contractul societãții comerciale (dacã sunt doi sau mai mulți asociați);
e) certificatul de înmatriculare de la Registrul Comerțului și certificat de înregistrare fiscalã de la DGFP;
f) extras din proces-verbal al Adunãrii Generale a Acționarilor care confirmã dreptul conducãtorului ( conducatorilor) societãții sau reprezentanților acesteia de a dispune de cont;
g) fișa specimenelor de semnãturi ale persoanelor autorizate sã dispuna de cont și amprenta ștampilei.
D) În cazul persoanelor fizice autorizate sã desfasoare o activitate independentã si asociații familiale:
a) autorizație emisã de primãriile județene sau a Municipiului București pentru desfãșurarea de activitați independente;
b) codul fiscal;
c) fișa specimenelor de semnãturi ale persoanelor autorizate sã dispunã de cont și amprenta ștampilei;…”
În ceea ce privește solicitãrile de credite din partea persoanelor juridice la nivelul anului 2002 nu s-a acordat viza financiarã de control pereventiv unei cereri de credite în valoare de aproximativ 3,7 miliarde lei solicitat pentru prefinanțarea exporturilor valutã. Acesta nu s-a acordat datoritã faptului ca banca clientului nu deschis în favoarea exportatorului un acreditiv documentar ce nu este irevocabil. Acestã problemã nu a putut fi rezolvatã prin flosirea ca mijloc de platã a unui incasso documentar deoarece exportatorul nu are cu clientul sãu o relație “traditionalã”, fiind un client nou.
La nivelul anului 2003, în ceea ce privește persoanele juridice s-a refuzat acordarea vizei de control financiar preventiv în 4 cazuri totalizand o cerere de aproximativ 4,7 miliarde lei. Astfel s-a slicitat un credit pentru echipament în completarea surselor proprii, pe termen mediu(pentru patru ani) în valoare de aproximativ 3,9 miliarde lei pentru dezvlotarea unor noi capacitãți de productie. Aceste capacitãți de productie trebuiau amplasate în vecinãtatea întreprinderii din motive de eficiențã. Lipsa documentației în acest sens rezutã din faptul cã situația proprietații asupra terenului destinat acestui obiectiv nu este carificatã din punct de vedere juridic.
Legea bancarã nr. 58/1998 prevede la articolul 50 faptul cã împrumuturile acordate persoanelor aflate în relații speciale cu banca sau personalului acesteia, inclusiv familiile lor sunt premise cu respectarea strictã a reglementãrilor emise de BNR în acest sens.
Conform Normelor nr. 8/1999, art. 1, lit. n se considerã a fi in relații speciale cu banca urmatoarele categorii de personae:
a) reprezentanții Autoritãții pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului în Adunarea generalã a acționarilor B.C.R.;
b) administratorii, conducãtorii și cenzorii bãncii și personele fizice desemnate de socitãțile de expertizã contabilã sau care au calitatea de cenzor sau auditor independent al bãncii;
c) cenzorii bãncii constituiți ca peroane juridice;
d) membrii unor comisii speciale cum ar fi comsia de privatizare a bãncii;
e) orice persoanã juridicã ce exercitã un control efectiv asupra bãncii, acționarii acestei persoane juridice ce dețin o pondere de peste 10 % din capital și administratorii acestei persoane juridice;
f) orice acționar constituit ca persoanã juridicã ce exercitã control efectiv asupra bãncii și acționarii acestei persoane juridice care dețin peste 10 % din acținuni;
g) orice acționar care și-a desemnat un reprezentant având una din calitãțile prevazute la lit. a – c;
h) orice societate la care banca are o participație la capital de peste 10 %;
i) orice siocietate comercialã la care una dintre persoanele prevãzute la literele a – h deține control efectiv;
j) personalul B.N.R. care are atribuțiuni de control sau de supraveghere bancarã;
k) membrii consiliului de admnistrație al BNR;
l) familiile persoanelor fizice prevãzute la literele a, b, d – g, j si k.
Prin control efectiv asupra unei societați se intelege una din urmatoarele situații:
– deține mai mult de 50 % din drepturile de vot;
– are dreptul de a numi și înlocui majoritatea membrilor consiliului de administrație al societãtii repective;
– este asociat sau acționar și controleazã cel puțin 50% din drepturile totale de vot, pe baza unui acord încheiat cu ceilalți acționari sau asociați;
– are puterea de a exercita o influențã decisivã asupra conducerii și politicii societații.
Prin acționar semnificativ se întelege acea persoanã sau grup de personae care acționeazã împreunã și care deține cel putin 5% din capitalul social sau drepturile de vot ale unei societãți bancare sau ale oricarei altei societãți comerciale.
Banca nu va acorda împrumuturi persoanelor prevazute la punctele a – d de mai sus, iar celelalte persone aflate in relații speciale cu banca nu vor primi împrumuturi în condiții de favoare.
Suma totalã ce va putea fi utilizatã pentru a acorda împrumuturi persoanelor aflate în relatii speciale cu banca nu va putea depãși 20 % din fondurile proprii ale bãncii.
În ceea ce privește personalul propriu și familiile acetuia banca își fundamenteazã decizia de împrumut pe baza unor norme interne aprobate de Consiliul de administrație al BCR. Suma acestora nu pote depãși 5 % din fondurile proprii ale bãncii.
Sucursala Botoșani are obligația de a ține evidența, extracontabil, pentru fiecare persoanã fizicã și juridicã aflatã în relații speciale cu banca, inclusiv pentru personalul propriu și familiile acestuia.
Conform normelor BNR nr. 8/1999, sucursalele județene și cea a Municipiului București vor raporta în scris cãtre Direcția Generale de Metodologie și Management al Riscurilor, pâna la data de 15 a lunii urmatoare celei pentru care se face raportarea, nivelul împrumuturilor nete acordate persoanelor care sunt în relatii speciale cu banca, nivelul împrumuturilor pentru persoanlul bãncii și pentru familiile acestuia.
Conform Normei BNR nr. 8/1999, la nivelul fiecarei unitați bancare teritoriale se deschide “Registrul imprumuturilor acordate persoanelor aflate in relații speciale cu banca “ care va fi impãrțit în:
a) persoane aflate în relații speciale cu banca, și anume cele prevazute la literele e – l, inclusiv;
b) personalul propriu și familiile acestuia.
Fiecarei persoane i se va aloca o poziție în registru și se vor inscrie urmatoarele elemente: numãrul și data contractului de imprumut, numele și denumirea împrumutatului, suma împrumutului, destinația, termenul de rambursare, nivelul dobânzii, garanțiile asiguratorii și rata lunarã de rambursat.
La finele fiecarei luni se va înscrie în acest registru situația soldurilor curente, restante și îndielnice, pâna în momentul rambursarii împrumutului.
III.3 CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV PRIVIND GARANTEAREA SI RAMBURSAREA UNUI CREDIT
Dupa natura lor, garanțiile pot fi:
1.Garanții reale, care se materializeazã prin afectarea unui bun al debitorului în vederea asigurarii obligației asumate.
Aceste garanții confera creditorului urmatoarele drepturi:
dreptul de preferința și anume, in cadrul executarii silite se va asigura satisfacerea cu prioritate a creditorului garantat și numai ce este in plus va putea servi celorlalți creditori;
dreptul de urmarire, ceea ce înseamna cã creditorul va putea urmari bunul constituit ca garanție în mâinile oricui s-ar afla.
Garanțiile reale cuprind gajul propriu-zis ce poate cu sau fara deposedare; ipoteca si privilegiile.
2.Garanții personale
”Garanțiile personale sunt mijloace juridice de garantare a obligațiilor prin care una sau mai multe personae se angajeaza printr-un contract accesoriu incheiat cu creditorul, sã plãteascã acestuia datoriile debitorului în cazul în care acesta nu o va plãti el insuși.”
Garanțiile personale se aplica sub urmãtoarele forme:
fidesjusiunea (cautiunea) , reglementatã de articolul 1652 din Codul Civil;
scrisori de garanție bancarã emise de instituții financiar-bancare sau de ministere abilitate în acest sens în numele statului (garanții guvernamentale);
garanțiile personale reglementate de legi speciale (cum este garanția constituitã de o terțã persoanã pentru acoperirea eventualelor pagube ce pot fi cauzate unui agent economic de cãtre un gestionar –L nr. 22/1969 cu completãrile ulterioare).
Cesiunea de creanțã nu aparține nici categoriei garanțiilor reale, nici categoriei de garanții personale.
Banca va solicita suplimentar cesionare a încasarilor din contractele existante, iar pentru clienții care au greutãți în plata sumelor datorate la scadentã sau prezinta un risc semnificativ în acest sens sã semneze un billet la ordin .
Tipuri de garantii
1.Garanțiile guvernamentale sunt acordate de cãtre puterea executivã a statului prin ministerele care o reprezintã și care sunt autorizate sã emitã aceste garanții în numele și în contul statului, cu respectarea reglementãrilor în vigoare.
2.Scrisoarea de garantie bancarã :Scisoarea de garanție bancarã este o modalitate specificã de materializare a unei garanții date de cãtre o societate bancarã la solicitarea unei persoane fizice sau juridice care contracteazã un credit. Prin scrisoarea de garanție bancarã o instituție financiar-bancarã agreatã se angajeazã necondiționat și irevocabil ca, în cazul în care o anumitã persoanã fizicã sau juridicã nu va plãti la termen o anumitã sumã determinatã și indicatã în mod expres în scrisoare, sã plãteasca suma, în favoarea bãncii ce este beneficiarã a garanției.
Pentru ca o scrisoare de garanție bancarã sã fie valabilã trebuie sã conținã urmatoarele elemente: denumirea și adresa bãncii care garanteazã, denumirea și adresa persoanei fizice sau juridice garantate, numele și adresa beneficiarului garanției, obiectul garanției, termenul de valabilitate al garanției ce trebuie sã acopere intreaga perioadã a creditãrii, comisioanele și spețele aferente termenului de platã a sumei garantate, clauze speciale cum ar fi cele referitoare la prelungirea termenului de valabilitate, condțtiile în care garantul poate fi solicitat la platã, semnãturile persoanelor în masurã sã angajeze rãspunderea bãncii garante.
3.Depozitul bancar (cash-ul colateral) este o formã ce aparține garanțiilor reale mobiliare cu deposedare,concretizându-se într-o sumã de bani depusã de beneficiarul creditului la bancã în favoarea acesteia din urmã, în anumite condiții stabilite între pãrți.
În cazul în care debitorul își plãtește datoria la scadențã, aceatã suma va aduce dobândã pentru beneficiarul de credite.
4.Contractul de asigurare pentru plata ratelor de credit și a dobânzilor aferente (asigurarea de risc financiar) reprezintã o garanție financiarã și se incheie pe o perioadã de un an de la acordarea creditului și se prelungește pânã la recuperarea integralã a creditelor și a dobânzilor. În cadrul aceluiași contract se va plãti o primã de asigurare corespunzatoare categoriei de credit asigurat.
5.Ipoteca este o garanție reala imobiliara fãra deposedare care conferã creditorului, în cazul neplații, dreptul de a urmãri imobilul în mâinile oricui s-ar afla. Ipoteca este de diferite grade, dupã momentul în care este inscrisã la judecãtoria compenentã. Creditorii cu rang prioritar vor avea întâietate în satisfacerea obligațiilor restante.
Pe lângã condițiile generale care trebuie îndeplinite de garanții sunt menționate și urmatoarele condiții specifice care trebuie îndeplinite cumulativ:
– ipoteca sã fie de rangul I;
– ipoteca de rangul II poate fi acceptatã numai în urmãtoarele condiții:
– beneficiarul ipotecii de rangul I sã fie o unitate a BCR;
– valoarea bunului asupra cãruia se constituie ipoteca de rangul II sã fie suficientã pentru a acoperi ambele obligații fațã de bancã;
– scadența creditelor garantate prin ipoteci de rangul II sã nu depașeascã scadența creditelor garantate de ipoteci de gradul I.
– debitorul nu are alte bunuri asupra cãrora sã se poatã constitui garanții rale.
6. Gajul poate fi cu sau fãrã deposedare.
Prin gaj cu deposedare sau amanet debitorul remite creditorului un bun mobil corporal sau necorporal în vederea garantãrii obligațiilor.
”Gajul fãrã deposedare reprezintã un contract consensual, în baza cãruia bunul ce constituie obiectul gajului rãmâne în continuare în posesia debitorului. Bunurile asupra cãrora se poate constitui gaj fãrã deposedare sunt urmãtoarele:
– bunuri mobile existente în patrimoniul împrumutatului de natura materiilor prime, materialelor, semifabricatelor, produselor finite și altor mãrfuri, dacã pe toatã perioada creditãrii se vor putea regãsi în aceeași formã, vor putea fi mãsurate și numãrate, aflate în unitațile de producție sau în depozite;
– bunuri mobile de natura mijloacelor fixe existente în patrimoniul împrumtatului și care vor putea fi admise în garanție numai dacã sunt în stare de funcționare și gradul de uzurã nu depãsește 50%.
7. Dreptul de gaj general este un drept al creditorului asupra tuturor bunurilor debitorului, adicã în caz de neonorare a obligațiilor, acesta din urmã este despãgubit din masa generala de bunuri ale debitorului.
8. Fidesjusiunea (cauțiunea) este un contract accesoriu, consensual și cu titlu gratuit prin intermediul cãruia o persoanã, numitã fidesjusor se obligã fațã de creditorul altei persone ca, în momentul neachitãrii de obligații a debitorului sã execute obligația celui pentru care garanteazã.
9. Cesiunea de creanțã este un mijloc de transmitere a dreptului sau creanței unei alte personae numite cesionar. Cel care primește dreptul va putea incasa creanța, putnd constitui o formã de garanție.
Pentru creditele acordate pe termen scurt de B.C.R. Sucursala Botoșani avem urmãtoarea situație a garanțiilor:
Miliarde lei
Tabelul nr 12: Evoluția garanțiilor acceptate de B.C.R. Sucursala Botoșani pentru creditele pe termen scurt
Sructura garanțiilor acceptate pentru Structura garanțiilor acceptate pentru creditele pe termen mediu și lung de creditelor pe termen mediu și lung de
Sucursala Botoșani a B.C.R. S.A. Sucursala Botoșani a B.C.R. S.A
Din tabelul de mai sus rezultã faptul cã rata de creștere a creditelor pe termen scurt la
Sucursala Botoșani este mai mica decât rata de creștere a creditelor pe termen scurt.
Acest lucru denotã o politicã mai prudențã cu privire la garanțiile aceptate pentru creditele pe termen scurt. Pe termen scurt banca urmãrește indicatorul de lichiditãții și cel al gradului de îndatorare, dar cu precãdere garanțiile acopritoare.
Rata de de acoperire a creditului de garanții este de 1,18 ce este și este mai mult decât suficientã.
Miliarde lei
Tabelul nr 13: Evoluția garanțiilor acceptate B.C.R. sucursala Botoșani pentru creditele acordate pe termen mediu și lung
Structura garanțiilor acceptate pentru Structura garanțiilor acceptate pentru creditele pe termen mediu și lung de creditelor pe termen mediu și lung de
Sucursala Botoșani a B.C.R. S.A. Sucursala Botoșani a B.C.R. S.A.
Se observã din tabelul de mai sus cã rata de crestere a creditelor pe termen mediu și lung acordate la nivelul anului 2003 o depãșește pe cea a garanțiilor pentru aceste credite. Deasemenea, rata de acoperire a creditelor aordate pentru anul 2003 este de 1,18.Cele arãtate mai sus relevã cã Sucursala Botoșani a B.C.R. a aceptat un risc mai mare în ceea ce privește garanțiile pentru creditele pe termen mediu și lung fațã de perioadele anterioare dar situat în limite foarte bune, având în vedere rata de acoperire. S-a acceptat o asemenea situație având în vedere situația financiarã bunã a firmelor care au obținut aceste credite (cele care au beneficiat de credite mai mari au fost încadrate în categoria A și B)
Condițiile generale pe care trebuie sã le îndeplinescã garanțiile pentru a putea fi acceptate de bancã:
1. sã existe piețe de desfacere pentru bunurile respective si cumpãratori potentiali;
2. acestea trebuie si fie materializate sub forma unui titlu;
3. bunurile sã fie în circuitul civil, sã se afle în proprietatea solicitantului sau garantului și sã nu fie afectate de alte creanțe, decât cele ale BCR;
4. bunurile ce sunt achiziționate și puse în funcțiune la un moment anerior solicitãrii creditului trebuie sã fie în stare corespunzãtoare de funcționare și de exploatare;
5 bunurile achiziționate și încã nepuse în funcțiune , precum și bunurile care urmeazã a fi procurate și achitate parțial din credite sã fie noi și însoțite de certificate de calitate și de garanție;
6. bunurile de natura activelor imobilizate corporale acceptate în garanție de cãtre bancã trebuie sã îndeplinescã condițiile impuse de ”Norme tehnice ale BCR nr.2/1999”, cum sunt prezentate mai jos:
Condiții și resticții specifice pentru admiterea în garanție a mijloacelor fixe, grupa 2 si 4
Pentru admiterea în garanție a creditelor vor fi avute în vedere urmatoarele criterii specifice:
a) trebuie alese acele “mașini” care au o valoare de piațã și pot fi tranformate rapid în lichiditați;
b) slectarea acelor “mașini” ale cãror valori de întrebuințare sunt cerute în cât mai multe domenii ale economiei, prin aceasta încercând a asigura existența cererii pentru bunul respectiv;
c) trebuie selectate acele “mașini” cu “multiple grade de libertate în funcționare și cu caracteristici de universabilitate în realizarea unei palete largi de produse și de servicii, necondiționate în amonte sau în aval de procedee tehnologice speciale, care pot sã funcționeze independent;
d) uzura maximã ce poate fi acceptatã este în general de 60%.
Pentru mijloacele fixe cuprinse în grupele 2 și 4 corespunzãtor clasificatiei contabile trebuie delimitate urmãtoarele noțiuni:
Valoarea actualã ramasã a mașinii este scãzând cheltuielile de transport, montaj și punere în funcțiune și diminuatã cu uzura de la sfârșitul perioadei de creditare.
Valoarea admisã în garanție se determinã prin aplicarea la valoarea ramasã actualã a unei marje variabile, care variazã în funcție de risul de valorificare a “mașinii” admisã în garanție.
“Pentru mijloacele fixe din grupele 2 și 4 este necesara urmatoarea documentație:
a) actul de proprietate (factura sau contractul de vânzare-cumpãrare);
b) inventarul activelor fixe în exercițiului financiar, la data respectivã în cazul persoanelor juridice, conținând mașina sau mașinile propuse a fi luate în garanție;
c) livretul “mașinii” în care sunt înregistrate toate operațiunile planificate și realizate;
d) cartea tehnicã a mașinii.”
Condiții și restricții specifice pentru admiterea în garanție în cadrul unor proprietãți imobiliare
a) civile de interes public;
b) halele care sunt în componența unui flux tehnologic integrat;
halele care sunt amplsate în cadrul unei incinte industriale și pentru care nu existã posibilitatea de separare a unei ativitati independente;
hale de performanțã, cu echipamete tehnologice grele sau hale construite în mod special (ca formã, structurã, rezistențã, etc) pentru anumite procese tehnologice;
obiective cu caracter de deservire energeticã, alimentare cu apã potabilã, cu caracter industrial, în general obiective de interes general.
Potrivit normelor tehnice ale BCR, în vederea garanțiilor de acest fel, cele de “certã valoare” sunt cele ce au structura de rezistentã din beton armat sau metal.
“Pentru clãdirile a cãror structurã de rezistențã este alcatuitã din zidãrie portantã (fãra metal sau beton armat) se recomandã ca, în cadrul evaluarii sã se aplice coeficienți de uzurã mai ridicați. Tot aici se incadreazã și construcțiile ce nu au la bazã proiecte de executie sau cele la care nu s-au repectat normativele de executțe existente la data realizarii, cele supradimensionate și care nu prezintã degradari vizibile.”
Condiții și restricții specifice referitoroare la admiterea în garanție a terenurilor intravilane;documentație
Solicitantul de credite trebuie sã depunã în acest sens urmãtoarele documente:
a) actul privind natura juridicã a formei de proprietate a terenului;”
b) planul de plasament și desenul terenului, extrase din cartea funciarã și din planul de cadastru, cuprinzând:
– aliniamentul, adicã linia de demarcație dintre terenul respectiv și domeniul public;
– dimensiunile și forma;
– zonele învecinate;
c) adeverința eliberatã de la Consiliul Local, Comisia de Urbanism și amenajarea teritoriului, în ceea ce privește urmatoarele:
– încadrarea terenului în una din zonele prevazute în planul de urbanism general;
– suprafața construibilã și regimul de înalțime;
– utilizarea potențialã din perspectiva realizãrii de construcții, prin construcții întelegându-se locuințe, hale industriale, spații comerciale, etc.;
– eventualele restricții cuprinse în Regulamentul aferent Planului Urbanistic General și Zonal al localitãții determinate de infra-structurã cu rețelele edilitare sau de dezvoltare a zonei în viitor.
Mai este de menționat faptul cã ofițerul de credite trebuie sã inspecteze terenul la fața locului.
Deasemenea, ofițerul de credite trebuie sã întocmeascã un raport de evaluare care trebuie sã cuprindã metodele de evaluare folosite, sursele datelor de bazã refritoare la terenul evaluat, precum și sursele datelor specifice metodelor de evaluat.
Raportul este finalizat prin determinarea valorii apreciate a terenului utilizatã la calculul valorii admise în garanție
Referitor la garanțiile acordate aceeptate de la persoanele fizice se are în vedere:
Creditele acordate de bancã sunt garantate cu veniturile nete lunare realizate de împrumutați, soțiile/soții acestora și de cel mult 2 giranți. Rata totalã lunarã de rambursat (credit+dobandã) trebuie sã nu fie mai mare decât ½ din veniturile nete lunare realizate de cãtre împrumutat și eventual soția/soțul acestuia.
Creditul va fi garantat si cu veniturile nete realizate de un girant, dacã venitul net al acestuia este dublul ratei totale de rambursat (credit+dobandâ) sau pot fi acceptați maxim 2 giranți ale cãror venituri nete cumulate sã fie dublul ratei totale de rambursat.
Calitate de girant o poate avea soția/sotul împrumutatului, cu condiția ca acesta sã nu participe, cu venitul lunar net la stabilirea volumului creditului.
”Garantia reala mobiliara cu deposedare poate fi constituita de imprumutat numai asupra unor bunuri mobile, aflate in proprietatea sa exclusive, de volum mic si valori mari, aflate in stare buna de conservare, care se vor pastra in depozitele(tezaurul) bancii(tablouri, bijuterii, titluri de valoare, e.t.c.).”
În cazul automobilurilor și vehiculurilor care pot fi acceptate în garanție cu deposedare, acestea trebuie sã fie în stare bunã de funcționare (sã nu fie mai vechi de trei ani de la data fabricației) și trebuie sã fie asigurate împotriva riscurilor generale la o societate de asigurare agreatã de bancã.
Unul din obietivele principale ale controlului financiar preventiv este asigurarea bunurilor ce se pot lua in garanție de cãtre bancã.
Aceastã asigurare se efectueazã de Sucursala Botoșani prin intermediul unitãților teritoriale din Botoșani ale socitãților de asigurare-reasigurare agreate, potrivit contractelor de asigurare încheiate de Centrala B.C.R. cu acele societati.
Contractul pentru asigurare împotriva riscului financiar de neplatã se încheie și prelungește pe noi perioade pâna la recuperarea integralã a creditului și a dobânzilor aferente acestuia, în funcție de contractul încheiat cu societatea de asigurare-reasigurare. Pãrțile care intervin în negocierea primei sunt Centrala BCR și societãțile de asigurare respective. Drepturile de încasat aferente polițelor de asigurare sunt cesionate în favoarea Sucursalei Botoșani.
Dupã aprecierea riscului și a garanțiilor avute în vedere sucursala poate cere ca o garanție suplimentarã și cesiunea ceanțelor cuvenite împrumutatului din asigurarea de viațã atunci când se considerã necesar.
Garanțiile trebuie sã acopere integral creditele acordate de bancã și dobanzile aferente. ”Valoarea luatã în calcul a bunurilor corporale și necorporale acceptate de bancã în garanția creditelor acordate se va determina prin aplicarea unei marje, în functie de mãrimea riscului de valorificare a acestora”, astfel:
garanții neconditionate primite de la guvernul Romaniei – 100%
garanții bancare irevocabile primite de la alte bãnci românesti de prim rang sau strãine din categoria A sau din Uniunea Europeana – 100%;
depozitul bancar – 100%;
contractul de asigurare pentru neplata ratelor de credit și a dobânzilor aferente (este în funcție de clauzele de acoperire a riscului prevazute în contractul de credite și poate varia între 80 – 100%)
ipoteca – 80%(valoarea maximã, ele având de regulã valori mai mici);
cesiunea de creanțã în lei și în valutã , valoarea maximã fiind în acest caz de 75%;
garanții reale mobilare, din care:
cu deposedare – 60%;
fãra deposedare – 70%
fidesjusiunea (cauțiunea);
garanția de firmã (companie) ce are la bazã angajamentul ferm al debitorului dat sub semnaturã autenticã sau privatã de a derula prin ghișeele bãncii total sau parțial cash-low-ul rezultat din activitatea curentã desfãșuratã de acesta.
planul de afaceri poate fi acceptat penru creditele solicitate de întreprinderi mici și mijlocii care nu dispun de alte forme de garanții și cu un nivel de maxim 50 % din cash- flow-ul rezultat din planul de afaceri respectiv, cu condiția ca încasãrile sã fie mai mari dcât cheltuielile.
Asigurarea activelor acceptate în garanție
“În scopul diminuãrii riscului în activitatea de creditare, banca va solicita beneficiarilor de credite și de scrisori de garanție bancarã sã asigure la societãțile de asigurare-reasigurare agreate bunurile aduse în garanție.”
În acest sens, beneficiarii vor prezenta Sucursalei Botoșani polițele de asigurare în original pentru bunurile acceptate ca garanții.
Pentru clienții sucursalei, persoane juridice care se încadreazã în categoriile de performanțã economico-financiarã A si B, asigurarea activelor acceptate în garantie este facultativã, în timp ce pentru celelalte categorii de clienți asigurarea este obligatorie. Deasemenea, asigurarea este obligatorie pentru persoanle fizice, persoanele fizice autorizate și pentru producãtorii agricoli individuali.
Valabilitatea contractului de asigurare-reasigurare trebuie sã coincidã cu întreaga perioada de creditare, pentru riscurile specifice respectivelor categorii de active. În cazul în care contractul de asigurare se încheie numai pentru o perioadã limitatã se va introduce în contractul de credit obligația beneficiarului de credite de a reînoi contractul înainte de expirarea poliței anterioare.
Toate drepturile beneficiarului de credite ce rezultã din contractul de asigurare respectiv trebuie sã fie cesionate în favoarea Sucursalei Botoșani a B.C.R..
Bunurile vor fi asiguate la valoarea lor de piațã, realã, care trebuie sã fie cel puțin la valoarea cu care acestea au fost luate în calculul garanției creditelor.
Ofițerii de credite împreunã cu consilierul juridic al Sucursalei Botoșani, în momentul prezentãrii polițelor vor verifica valabilitatea acestora, riscurile acoperite, valoarea asiguratã, durata asigurarii, limitãrile impuse de societatea de asigurari, și ca franșizele prevazute în contractul de asigurare sã nu fie mai mari de 5% (în cazul producerii evenimentului asigurat solicitantul de credite va trebui sã acopere acesta valoare) precum și modul de calcul al despãgubirilor, avand în vedere faptul cã de cele mai multe ori sumele acestora sunt mai mici decât valoarea asiguratã.
În cazul clãdirilor acestea trebuie sã fie asigurate împotriva inceniului, trãsnetului, exploziei, inundației, prabușiri sau alunecãrii de teren, e.t.c..
În cazul utilajelor, echipamentelor și activelor curente, asigurarea trebuie sã acopere deteriorarile sau pierderile cauzate de incendiu, jaf, inundații, pagube accidentale, e.t.c..
În cazul autovehicolelor trebuie sã se prezinte asigurarea CASCO complet.
În cazul creditelor pentru producția de export și a exportului de produse se va solicita o asigurare împotriva riscului de țarã (cu excepția țãrilor din categoria A, nominalizate de Banca Nationalã a României) la Eximbanc și o asigurare împotriva riscului comericial de la orice altã societate agreatã.
Prin asigurarea împotriva riscului commercial se acoperã: insolvabilitatea cumpãratorului, întarzierea prelungitã în efectuarea plãții dupã expirarea termenului contractual, neacceptarea de cãtre cumparatorul extern a bunurilor livrate, e.t.c..
Riscurile politice au o sfera largã de cuprindere și includ: rãzboi, razboi civil, acțiuni ale guvernelor strãine, care împiedicã îndeplinirea contractului de export sau determinã întârzieri în transferul valutei cãtre creditor, retragerea sau neînoirea liciențelor de export dupã data producerii riscului, toate pierderile rezultând din imposibilitatea de a institui proceduri legale în țara cumpãratorului, e.t.c.
În cazul creditelor acordate pe termen mediu sau lung în care beneficiarii sunt persoane fizice sau persoane juridice cu capital privat sau majoritar privat și au ca obiect de activitate producția, distribuția, prelucrarea și prestarea serviciilor în domenilu agricol, sucursala poate accepta garanții de la Fondul de Garantare a Creditului Rural într-un procent de 70% din valoarea creditului, restul fiind acoperit cu alte garanții.
Pentru aceeași persoana, indiferent de activitațile desfãșurate, Sucursala Botoșani poate accepta garanții în cuantum de pâna la 70% din valoarea creditului de la Fondul de Garantare a Creditelor pentru întreprinzatorii privați, restul fiind acoperit cu alte garanții.
Pentru clienții cu capital privat care depind de una sau mai multe ”persoane cheie” se va solicita cesionarea drepturilor de încasat din polița de aigurare mixtã de viațã a acestei (acestor) persoana(e) cãtre Sucursala Botoșani a B.C.R..
”În situația în care banca sau clientul apreciazã cã valoarea bunurilor propuse drept garanție nu corespunde cu valoarea lor realã, de piațã, se va proceda la reevaluarea lor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare și ale normelor tehnice ale BCR nr 2/1999.”
În practicã, garanțiile la creditele solicitate populației sunt asigurârile de viața a acestora din urmã. Eventualele sume plãtite de socieatatea de asigurãri vor fi cesionate bãncii.
”Ofițerii de credite vor urmãri existența capacitãții de rambursare a creditelor și dobânzilor pe toatã perioada de creditere. Se vor respinge solicitãrile de credite dacã capacitatea de rambursare este mai micã decât capacitatea de rambursare.”…În procesul de analiza a capacitãții de rambursare a agenților economici împrumutați, ofiterii de credite ce activeazã în cadrul sucursalei vor utiliza, pe lângã portofoliul de contracte și comenzi de care dispune clientul și cash-flow-ul previzionat prin urmatoarea formulã de calcul, care extrapoleazã în perioada viitoare media încasarilor zilnice realizate în ultimul trimestru și determinã, cu ajutorul acesteia, volumul de credite pentru care împrumutatul va avea capacitatea financiarã necesarã în vederea rambursãrii:
90
∑ I
Cr = i=1 x p x 70 x Ra , unde:
90 100
Cr = capacitatea de rambursare a împrumutatului;
I = încasarile zilnice realizate de împrumutat în ultimul trimestru;
P = perioada de valabilitate a creditului exprimatã în numar de zile;
Ra = rata de actualizare, care reprezintã un factor sintetic, la a cãrui dimensionare concurã rata inflației, rata dobânzii bancare, rata de schimb a leului, rata creșterii economice, e.t.c..”
Agenții economici nu pot beneficia de credite de la Sucursala Botoșani a B.C.R. dacã funcționeazã în pierdere sau dacã asupra lor a fost instituitã procedura reorganizãrii și lichidãrii judiciare. Ca excepție de la regulã se menționeazã agenții economici care, potrivit legii și-au acoperit pierderea din conturile de rezerve și cei care, prin specificul activitãților sezoniere (agriculturã, turism, construcții-montaj, industrie alimentarã, e.t.c.) înregistraza pierderi temporare care vor fi acoperite cu veniturile viitoare. Deasemenea, pentru clienții care au înregistrat pierderi, în mod conjunctural, sucursala poate relua activitãțile de creditare dacã aceștia înregistraeazã profit și dacã analizele efectuate relevã faptul cã volumul pierderilor se diminueazã de la o perioada la alta, existând perspective certe ca unitãțile în cauzã pot recupera în totalitate pierderile, astfel încât activitatea desfãșuratã pe ansmblu sã fie rentabilã.
În vederea apecierii capacitãții de rambursare un rol fundamental îl are dterminarea fluxului de lichiditați, care se determina defalcat pe trimestre și, în cadrul acestora, pe luni astfel:
pentru determinarea fluxului de lichiditãți în lei, exprimat în milioane lei:
Activitatea de investiții
Total intrãri lichiditãți din:
Capital social vãrsat
Datorii financiare pe termen lung
Total ieșiri lichitãți prin:
Achiziții de active fixe corporale, inclusiv T.V.A.
Achiziții de active fixe necorporale
Dotãri/modernizãri/Investiții în curs
C. Excedent/Deficit de lichitãți (A – B)
D1. Rambursãri de credite pe termen lung
D2. Plãți dobânzi aferente creditelor pe termen lung
E. Flux de lichitãți net (C – D1 – D2)
II. Activitatea comercialã
F. Încasiri din activitãți de exploatare, inclusiv T.V.A.
F1. Vânzãri cu încasare imediatã
F2. Vânzãri pe credit
G. Încasãri din activitatea financiarã
H. Încasãri din activitatea excepționalã
I. Total încasãri (F + G + H)
J. Plãți pentru activitatea de exploatare, inclusiv T.V.A.
K. Flux brut, exclusiv pentru impozite și taxe ( I – J)
L. Plãți pentru impozite și taxe
M1. Rambursãri de credite pe termen scurt
M2. Plãți de dobânzi aferente creditelor pe termen scurt
N. Plãți excepționale
O. Total plãți, exclusiv celei aferente activitãții de exploatare (L + M1 + M2 + N)
P. Flux net (K – O)
III. Flux de lichitãți (cash-flow)
R. Flux de lichitãți a perioadei ( P +_ O)
S. Disponibilul/Necesarul de lichitãți a trimestrului (lunii) precedente
T. Disponibil/Necesar de lichitãți curent (S – R)
pentru credite în valutã, exprimat în mii USD, echivalent milioane lei:
1. Încasãri în cursul anului – total (rd. 02 + 08 la rd. 10), din care:
2. Activitatea de bazã (rd. 04 la rd. 07)
3. Export direct sau comisionar
4. Executãri de lucrãri și/sau prestãri servicii în strãinãtate
5. Aport valutar
6. Comisioane încasate de la furnizori de mãrfuri la export sau beneficiari de mãrfuri din imort
7. Alte operațiuni externe
8. Valutã cumpãratã de la bãncile comerciale
9. Dobânzi bancare încasate pentru depozite în valutã
10. Credite în valutã aflate în derulare
11. Plãți totale (rd. 11 + rd. 16), din care
12. Importuri (rd. 13 la rd. 15), din care:
13. Investiții proprii
14. Materii prime, materiale, subansamble, e.t.c.
15. Alte bunuri destinate vânzãrii
16. Alte cheltuieli în valutã – total (rd. 17 la 23), din care;
17. Reprezentare în strãinãtate (salarii și cheltuieli întreținere)
18. Recamã și publicitate
19. Deplasãri în strãinãtate
20. Restituiri credite primite
21. Dobânzi bancare aferente creditelor primite
22. Alte cheltuieli prevazute de lege
23. Valutã vândutã bãncilor comerciale
24. Flux net al perioadei (rd. 1 – rd. 11)
25. Disponibilitãți/Necesar de valutã la începutul perioadei
26. Excedent/Deficit (rd.24 + 25)
În ceea ce privește efectuarea efectivã acontrolului financiar preventiv asupra garanțiilor la Sucursala Botoșani a Bãncii Comerciale Române S.A. s-au înregistrat urmãtoarele evenimente:
S-a admis inițial ca garanție o secție industrialã de nichelare ce nu putea fi separatã de celelalte în condițiile contimuãrii procesului de producție. Valoarea acesteia inițial admisã în garanție se situa la aproximativ 1,8 miliarde.
Admiterea acestei garanții este interzisã de Normele tehnice de creditare ale Bãncii Comerciale Române S.A. nr. 2/1997 așa cum am atãtat mai sus, cauzã pentru care nu s-a acordat viza de control financiar preventiv de Comitetul director al Sucursalei Botoșani .
Ca mod de soluționare s-au cãutat și gasit alte garanții ce au fost acceptate de la debitor.
Deasemenea, unele garanții au fos supraevaluate cu 740 milioane lei. În aceste cazuri s-au cãutat și s-au gãsit garanții suplimentare și, în același timp au fost instiuite mãsuri administrative și penale.
S- ceat un prejudiciu de aproximativ 2,1 miliarde lei prin înstãinarea unor garantii reale mobiliare fãrã deposedare corelat cu o anumiti dozã de neglijențã din partea ofițerilor de credite care nu au înscris garantiile în Arhiva electronici de înregistrare a garanțiilor reale mobiliare.
La fel ofiterii de credit nu au încheiat, în unele cazuri isolate, polițe de asigurare pentru bunurile mobiliare acceptate în garanție, astfel încat atunci când s-au produs daune acesea nu au fost acoperite de socitatea de asigurãri.
Instituirea gajului general ca garanție a fost lipsit de eficiențã din prisma controlului financiar preventiv. Astfel, în ceea ce privește Sucursala Botoșani a Bãncii Comerciale Române existã pe rol procese ce privesc suma de 3,2 miliarde lei.
Prin urmare Centrala Bãncii Comerciale Române S.A., având în vedere situația din teritoriu, a renunțat în anul 2004 la acceptarea acestui tip de garanții.
În acceptarea anumitor garanții nu s-a avut în vedere cã în cazul lichidãrii cel ce va avea întâietate în recuperarea creantelor este statul. Prin neluarea în considerare a acestui aspect garanțiile au fost evaluate cu 180 milioane lei.
Capitolul IV: CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Banca Comercialã Românã este cea mai puternicã bancã din România bucurandu-se de încrederea clenților sãi.
În ceea ce privește creditul, lucrurile s-au schimbat radical în ultimii ani. Bãncile erau cele care fãceau selectarea clienților iar masa creditului era foarte redusã.
Concurența este elementul central în economia de piațã. Astfel, odatã cu apariția noilor bãnci și cu apariția în țara noastrã a celor strãine, unele avand în spate grupuri bancare cu putere și reputație de ordin mondial, putem vorbi de o concurențã acerbã între ele, atât în ceea ce privește creditul de consum cât și în privința celui adresat agenților economici.
Aceastã concurențã a avut consecințe în procesul de creditare, reflectatã în dorința bãncilor de a atrage clienți.
Puem spune cã, la Sucursala Botoșani a Bãncii Comerciale Române strategia de crestere a creditului acordat a reusitfacã se are în vedere explozia creditelor și a solicitãrilor de la nivelul anilor 2002 – 2003, chiar dacã refuzurile de vizã din perspectva dinamicii, adicã ca rate au devansat creditele acordate.
“Marja subiectivã” lãsatã în mâna celor însãrcinați cu controlul financiar preventiv de normele de creditare ale Bãncii Comerciale Române este foarte îngustã, în sensul în care prevederile acestor norme sunt destul de explicite și riguroase.
Ca tendințe generale, în practicã se înregistreazã anumite “derogãri” de la normele amintite mai sus.
În primul rând, din cauza acestei concurențe și în al doi-lea rând din cauza situației financiare precare prezente la majoritatea întreprinderilor din economia românescã, banca, nu respectatã cu cea mai mare strictețe indicatorii de bonitate financiarã și nici cei ce țin de aspectele nefinanciare ale clientului.
Aici nu este vorba despre acei indicatori ai lichiditãții, gradului de îndatorare, acoperirea dobânzii sau care cei care sunt mai mult decât semnificativi în ceea ce privește posibilitãțile de supraviețuire ale întreprinderii.
Astfel, în ceea ce privește îcadrarea în categoriile A, B, C, D. sau E a clienților, la Sucursala Botoșani a B.C.R. existã o practicã ce la prima vedere pare paradoxalã.
În primul rând clienții care, dacã s-ar prin respectarea ad-literam a normelor de creditare a Bãncii Comerciale Române s-ar îcadra în categoria D, ei se vor încadra de cãtre ofițerii de credite în categoria C. Acest fapt se realizeazã “premeditat”, prin manevrarea aspectelor nefinanciare, pentru ca clientul respectiv sã beneficieze de credit, având ca finalitate creșterea profitului de cãtre Sucursalã (ca obiectiv principal al acesteia). Aceastã “derogare” este practicatã cu predilecție la acordarea de credite pe termen scurt persoanelor juridice dar condiția esențialã este ca acestia sã dispunã de garanții acoperitoare.
Pe de altã parte, la sucursala Botoșani a Bãncii Comerciale Romane S.A. mai este practicatã, tot prin manevrzarea aspectelor nefinanciare, îcadrarea clientilor din categoria corespunzãtoare A în B, din categoria corespunzãtoare B in C avandu-se în vedere impactul fiscalitãții. Concret, acest lucru se face din perspectiva constituirii provizioanelor de risc care apar ca fiind cheltuieli deductibile din profit, micșorând astfel profitul impozabil.
Având în vedere creșterea astfel a riscului de nerambursare a creditului și de neplatã a dobânzilor aferente, se încearcã o anumitã “compensare”. Astfel, normele de creditare stipuleazã clar cã garanțiile trebuie sã acopere cel puțin creditul plus dobânda. Astfel, în ceea ce privește garanțiile lucrurile stau altfel, valoarea admisã în garanție este cu 20% mai mare dacât cea care ar rezulta prin aplicarea Normelor Tehnice nr. 2/1997, plus riscul afrent fiecãrei categorii de garanții.
În acest fel, este oarecum violat principiul în conformitatea cãruia creditul se acordã numai dacã acest fapt este atât în favoarea bãncii, cât și a beneficiarului. Dealtfel, obiectivul principal al Bãncii Comerciale Române este obținerea de profit, intrând în oarece mãsura in contradicție cu principiul enunțat mai sus.
Sucursala Bãncii Comerciale Române S.A. Botosani a mai fost supusa intr-o oarecare masura presiunii din partea unor factori politici. Astfel s-a cerut acordarea de credite unor regii care nu ofereau o siguranțã aceeptabili în privința capacitãților de rambursare.
Sucursala Bãncii Comerciale Române Botoșani nu a realizat norma de profit fixatã pentru anul 2003. Aceasta se datoreazã unei pierderi înregistrate de unitatea teritorialã a Bãncii Comerciale Române din Sãveni, care, potrivit datelor “neoficiale” a înregistrat o pierderde 23 miliarde lei.
În cea mai mare parte, acest lucru s-a datorat creditelor neperformante ca rezultat al neexercitãrii voite a controlului financiar preventiv din partea unitãții teritoriale (justitia urmeazã sã-și dea verdictul în acest sens).
O parte din vinã aparține, conform competențelor stabilite, si sucursalei județene care a dat dovada de superficialitate și neglijențã. Avand în vedere cele spuse mai sus, directorul Sucursalei Bãncii Comerciale Române Botoșani și-a prezentat demisia la presiunile facute de Centrala Bãncii, în timp ce membrii conducerii unitãții din Sãveni au fost destituiți și sunt cercetați de justiție.
Concluzionând putem afirma cã, în conditiile actuale, banca, prin nerespectarea întocmai a normelor de creditare se expune din ce în ce mai mult riscului în dorința relalizãrii unui profit mai consistent. Deasemenea, nu mai este valabil în practicã principiul “client prosper- bancã prosperã”, ci principiul “maximizãrii profitului”, chiar dacã acesta implicã executarea garanțiilor clienților.
Bibliografie
Mihãiescu S.V. – Controlul financiar bancar, Ed. Sedcom Libris, Iași 2001;
Mihãiescu S.V. – Control financiar Ed. Sedcom Libris, Iași 2004;
Norme etodologice privind activitatea de creditare a Bãncii Comerciale Române S.A. nr. 1/2000;
Instrucțiuni de lucru privind creditarea persoanelor fizice și a persoanelor fizice autorizate nr. 2/2001;
Legea nr. 58/ 5 martie 1998 privind activitatea bancarã în Romania;
Silvia Petrescu, Marilena Mironiuc – Analizã economico-financiarã, Teorie și aplicații, Iași 2002;
Brendea C. – Riscul și performanța creditului bancar, 2001;
Norme tehnice ale Bãncii Comerciale Romane nr. 2/1997;
Norme metodologice de creditare ale Bancii Comerciale Române nr. 2/1997;
Rapoarte le anuale ale Bãncii Comerciale Române S.A. 2000 – 2003;
Cocriș V. – Tehnici și operațiuni bancare, suport de curs, Iași 2001;
Negoiescu Gh. – Bonitatea agentului economic, Ed Algoritm +, Galați 1998;
www.bcr.ro .
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Controlul Financiar Preventiv In Procesul de Creditare Bancara pe Exemplul Bcr (ID: 133269)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.