Controlul Financiar Exercitate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala
LUCRARE DE LICENȚĂ
CONTROLUL FINANCIAR EXERCITAT DE
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ
INTRODUCERE
Lucrarea de față intitulată, Controlul financiar exercitat de Agenția Națională de Administrare Fiscală reprezintă pentru mine o continuare a activități de cercetare și aprofundare în domeniul controlului financiar fiscal exercitat de instituții abilitate ale statului cu scopul de a elimina fraudă și evaziunea fiscal întâlnită la nivel național.
Din punctual meu de vedere statul, indiferent de forma sa de organizare și-a creat întotdeauna un sistem de control ale cărui principale obiective au vizat, de cele mai multe ori, activitatea de urmărire, control și de realizare a obligațiilor financiare ale cetățenilor și agenților economici față de instituțiile sale.
Evoluția legislativă din ultimii 23-24 ani întâlnită în România, ca și diversificarea a practicilor de combatere și prevenire a evaziuni și fraudei fiscale aplicată în activitatea practică a agenților economici de către principalele organe de control ale statului în spețe Garda Financiară (G.F) și nu în ultimul rând nouă instituție înființată Direcția Generală de Antifraudă Fiscală (D.G.A.F) care a luat locul G.F, sub coordonarea directă Agenția Națională de Administrare Fiscală (A.N.A.F) dorind să perfecționeze permanent și mult mai eficient personalul care se ocupa de control financiar.
În această lucrare personală doresc se dezvolt și să ating unele puncte importate cum ar fi modul cum se exercita controlul financiar fiscal în România, cine este responsabil cu acest control financiar, atribuiți și responsabilități ale organului de control și nu în ultimul rând analiza și previzionarea controlului fiscal realizat de către A.N.A.F.
În urma analizei efectuate de mine pentru această lucrare am concluzionat faptul că în principal controlul reprezintă o activitatea ce are drept scop verificarea și analizarea permanentă, periodică a unor informații rezultate dintr-un domeniu sau sector oarecare, în scopul preîntâmpinării și lichidării eventualelor abateri și neajunsuri.
S-a dovedit practic că acest control financiar fiscal exercitat de către organele abilitate ale statului de-a lungul timpului au dus în principal la micșorarea evaziuni și fraudei la nivel național contribuind astfel la o mai bună prelevare a veniturilor datorate de către cetățeni și agenți economici către bugetul de stat. Totuși aceasta prelevare a veniturilor din impozit pe profit, pe venit, T.V.A., C.A.S-uri, etc, ar putea fi făcută mult mai eficient și mult mai responsabil dacă instituțiile de control abilitate ale statului și-ar face bine treaba iar povara fiscală asupra cetățenilor și agenților economici ar fi redusă.
MOTIVAȚIA, IMPORTANȚA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII
Motivul pentru care am ales această temă de licență cu titlul, Controlul financiar exercitat de, Agenția Națională de Administrare Fiscală” cu studiul de caz, Analiza și previzionarea controlului financiar exercitat de către A.N.A.F la o societate comercială, este din dorința de aprofundare și specializare personală în acest domeniu în viitorul apropiat.
Lucrarea de față, ce urmează a fi prezentată, reprezintă pentru mine o aprofundare a cunoștințelor proprii cu scopul principal de a prezenta rolul determinant pe care îl are ANAF în prevenire, descoperire și combatere actelor și faptelor de evaziune fiscală și fraudă fiscal-vamală, prin aplicare normelor de control financiar acolo unde se produc, depozitează sau se comercializează bunuri și servicii ori se desfășoară activități comerciale.
Tema acestei lucrări a prezentat încă de la început pentru mine un interes deosebit, deoarece doresc ca pe viitor să lucrez în cadrul unei institute de control a statului și chiar să devin o persoană cu putere de decizie la nivel înalt pentru a lua decizi bune cu scopul de a stopa evaziune fiscal și fraudă fiscală.
În această lucrare mi-am propus să urmăresc în principal următoarele aspecte:
În primul capitol am vorbit despre un scurt istoric al apariției Agenției Naționale de Administrare Fiscală în România, o scurtă definire a controlului fiscal si evaziuni fiscale, atribuțile, scopul și obiectivele exercitări inspecției fiscale.
În cel de-al doilea capitol am vorbit despre considerațile generale privind procedurile,metodele, formele si modul de realizare a inspectiei fiscale, dar si despre metodologia privind impozitul pe profit si taxei pe valoare adăugată.
În cel de-al treilea capitol am efectuat o prezentare a societăți, sistemul de contabilitate și control dar și despre datele financiare al firmei.
În capitolul patru în ceea ce cuprinde studiul de caz am descris cu ajutorul Raportului de inspecție fiscal, ceea ce să controlat, perioada supusă controlului, cine a efectuat controlul și nu în ultimul rând decizile luate în urma controlului efectuat.
În final am prezentat concluziile mele legate de controlul exercitat de către ANAF dar și unele recomandări personale cu scopul de eficientizare și dezvoltare a acestui control financiar.
ABREVIERI
A.E: Aviz de inspecție fiscală
A.G.A: Adunarea generală a acționarilor
ANAF: Agenția Națională de Administrare Fiscală
Art.: Articol
B.E.R.D: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare
C.A: Cifră de afaceri
C.A.E.N: Clasificarea Activităților Economice Naționale
C.A.S: Contribuția individuală de asigurări sociale
C.A.S.S: Contribuția la asigurările sociale de sănătate
F.S: Contribuția individuală la bugetul asigurărilor de șomaj
C.N.P: Cod Numeric Personal
C.T.C: Control Tehnic de Calitate
C.U.I: Cod Unic de Înregistrare
D.G.A.F: Direcția Generală de Antifrauda Fiscală
D.G.F.P: Direcția General Regională a Finanțelor Publice
D.N.A: Direcția Națională Anticorupție
DP: Deducere personală
G.F: Garda Financiară
Leg.: Legea
M.A.I: Ministerul Afacerilor Interne
M.F.P: Ministerul Finanțelor Publice
Nr.: Numărul
O.G: Ordonanța de Guvern
O.U.G: Ordonanța de urgență a Guvernului
Rep.: Republicat
R.I.F: Raport de inspecție fiscală
R.O.A: Rata rentabilități economice sau rata rentabilități activelor
R.O.E: Rata rentabilități financiare sau rata rentabilități capitalurilor proprii
S.A: Scocietate pe acțiuni
S.C: Societate comercială
S.R.L: Societate cu răspundere limitată
CAPITOLUL I
ASPECTE TEORETICO – METODOLOGICE PRVIND
CONTROLUL FISCAL
1.1. Istoricul, necesitatea și rolul Agenției Naționale de Administrare Fiscală
Agenția Națională de Administrare Fiscală(A.N.A.F) a fost înființată la data de 1 octombrie 2013 și aflată în subordinea Ministerului Finanțelor Publice(M.F.P), conform Ordonanței Guvernului nr.86/2003, A.N.A.F devine operațională la 1 ianuarie 2004 atunci când dobândește calitatea de instituție publică cu personalitate juridică proprie, fiind finanțată de la bugetul de stat.
Necesitatea apariției A.N.A.F a constat în faptul că orice stat atâta timp cât contribuabili sunt într-o deplină dezvoltare economico-financiara atât la nivel național cât și la nivel internațional este bine ca o instituție publica a statului cu autoritate juridică să îi poată gestiona și controla atunci când este cazul cu scopul de a constrânge contribuabili să plătească contribuțiile către bugetul de stat astfel îngrădind orice intenție a contribuabilului de a frauda statul.
În principal rolul determinant pe care îl are A.N.A.F în societate este determinat de obiectivele sale generale cum ar fi:
Combaterea evaziuni și fraudei fiscale prin îmbunătățirea activității de inspecție fiscală;
Sprijinirea contribuabililor și a mediului de afaceri prin implementarea unor programe/aplicații software prin care contribuabilul să aibă acces sau prin sprijinirea contribuabililor disciplinați prin acordarea de facilitații fiscale;
Modernizarea legislației în vigoare prin simplificarea sistemului declarativ, a modalităților de plată a contribuțiilor fiscale către bugetul de stat, ajutând astfel contribuabilul oferindu-i o transparentă în ceea ce privește legislația care este într-o continuă schimbare de la an la an;
Prevenirea evaziuni fiscale ce se poate realiza și cu ajutorul altor institute ale statului ce au în competența combaterea evaziuni și fraudei fiscale de exemplu Direcția Națională Anticorupție (D.N.A), Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I).
1.2. Definirea controlului financiar
Noțiunea de control este de sorginte latină, provine de la expresia contra rolus prin care se înțelege verificarea actului original după duplicatul încredințat în acest scop unei alte persoane și se întâlnește frecvent începând cu secolul al XX-lea.
Conform ideilor pronunțate mai sus putem spun că faptul că acest controlul financiar reprezintă la nivelul societăților comerciale ceea mai importantă și edificatoare funcție necesară conduceri societăți iar la nivelul instituțiilor de stat ce se ocupă de prevenire și combatere a evaziuni și fraudei fiscale, controlul financiar reprezintă ceea mai importantă caracteristică de a constrânge contribuabili să plătească contribuțiile datorate către bugetul de stat și nu în ultimul rând de colecta veniturile ce se cuvin statului de la contribuabili acolo unde controlul financiar își pune în aplicare regulamentele încălcate licit sau ilicit de către contribuabili.
În prezent, activitățile de control financiar se efectuează de către organele de control fiscal din cadrul M.F.P și unitățile sale din teritoriu numite organe de control fiscal, precum și de către serviciile de specialitate ale autorităților administrative locale, cu scopul de a se ocupa de buna desfășurare a prelevare taxelor și impozitelor locale.
Referitor la formele controlului financiar, în prezent, la nivelul statului din ansamblul dispozițiilor legii speciale și al celorlalte acte normative în vigoare rezultă că formele principale ale acestui control sunt:
controlul financiar în sfera de acțiune a executivului (Guvernului), în care sunt incluse ca institute și alte organe de control următoarele:
A.N.A.F;
D.G.A.F (Direcția Generală de Antifrauda Fiscală)- a înlocuit G.F (Garda Financiară) în 2013;
Organele de control financiar ale M.F (Ministerul Finanțelor);
Departamentul de control al Guvernului.
controlul financiar în sfera de acțiune a legislativului (Parlamentul), principal instituție care se ocupa de control financiar contabil în sfera de acțiune a legislativului este Curtea de Conturi.
Oricare din aceste forme principale de control cuprind acte și operațiuni de control financiar și gestionar asemănătoare prin scopul lor și sub anumite aspecte teoretico-practice, determinate de necesitățile actuale de control financiar întâlnite la nivelul statului român.
1.3. Control fiscal și evaziune fiscală
Din dorința de a înțelege mai bine rolul, scopul și atribuțiile A.N.A.F am descris mai jos fiecare caracteristică în parte ce ține de modul de desfășurare și exercitare a controlul fiscal efectuat de instituțiile abilitate ale statului asupra contribuabililor.
1.3.1. Conceptul de Control fiscal
Controlul fiscal este principalul instrument pe care puterile publice îl au la îndemână pentru a supraveghea și determină, prin metode și tehnici specific, încasarea veniturilor fiscale cuvenite statului și pentru identificarea, cuantificarea și combaterea evaziuni fiscale ilicite.
Controlul fiscal include o serie de activități al căror scop este de a verifica autenticitatea, legitimitatea și sinceritatea declarațiilor fiscale, pentru a verifica dacă contribuabilii respectă obligațiile bugetare și activitățile de investigare și de a găsi evaziune fiscală.
Controlul fiscal reprezintă ansamblul activităților destinate a asigura respectarea obligațiilor de declarare și calculare corectă, precum și de plată la termenele legale ale impozitelor, taxelor și altor vărsăminte obligatorii datorate bugetului de stat, bugetelor locale și fondurilor special, denumite în general obligații fiscale.
1.3.2. Conceptul de evaziune fiscală
Literatura de specialitate dă multiple interpretări conceptului de evaziune fiscală. Una dintre acestea definește evaziunea fiscală ca fiind totalitatea procedeelor licite sau ilicite cu ajutorul cărora, cei interesați sustrag, în totalitate sau în parte, materia lor impozabilă obligațiilor stabilite prin legile fiscale.
Un alt sens al conceptului de evaziune fiscală a fost dat de M.Duverger, care aprecia că acest fenomen desemnează ansamblul manifestărilor de fugă din fața impozitului, în acest sens, existând evaziune fiscală, în sensul propriu al termenului, atunci când cel care ar trebui să plătească impozitul, nu îl plătește, fără ca obligația acestuia să fie transmisă asupra unui terț.
Carmen Corduneanu, în lucrarea, Sistemul fiscal în știința finanțelor” precizează că evaziunea fiscală constă în sustragerea contribuabililor de la plata obligațiilor fiscale care le revin, în mod parțial sau total, utilizând lacunele legislative sau recurgând la manevre ingenioase, în scopul ascunderii materiei impozabile.
1.3.3. Atribuțiile inspecției fiscale
Principalele atribuții fiscale ce intra în competenta A.N.A.F sunt:
Asigura administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor venituri datorate de agenți economici;
Exercită control inopinat sau încrucișat asupra agenților economici cu scopul de prevenire, descoperire și combatere a fraudei și evaziuni fiscale;
Controlează modul în care se produc, depozitează și valorifică bunurile materiale supuse impozitări, atât în spațiul de depozitare cât și în spațiul unde agenți economici își desfășoară activitatea;
A.N.A.F poate solicita în funcție de mărimea prejudiciului adus de către agentul economic, contravenții, sancțiuni, plata unor dobânzi de întârziere, etc…
1.3.4. Obiectivul inspecției fiscale
Obiectivul inspecției fiscale realizate de către A.N.A.F are la baza verificarea corectitudinii îndepliniri obligaților fiscale (plata taxelor, impozitelor, etc… pe baza declaraților fiscale) de către agenți economici. Mai bine spus principalul obiectiv al inspecției fiscale se concretizează prin verificarea declaraților fiscale ale contribuabilului dacă a plătit sau nu către bugetul de stat impozitele, taxele, contribuțiile, etc…
Principalele obiective ale inspecției fiscale sunt:
Verificarea legalității declaraților fiscale depuse la ANAF;
Verificarea modului de calcul și a bazei de impunere a cotelor de impozitare;
Verificare respectări legislației fiscale.
1.3.5 Scopul inspecției fiscale
Scopul principal al unei inspecți fiscale este acela de a stabili corectitudinea obligaților fiscale ale contribuabilului.
În al doilea rând scopul inspecției fiscale este acela de a determina cauzele ce au dus la săvârșirea unor fapte de fraudă și evaziune fiscal licite sau ilicite, dar și modalitatea prin care contribuabili doresc și pot să declare corect și să plătească la timp contribuțiile către bugetul de stat, fără a fi sancționați sau penalizați.
Acest scop duce la o mai bună prelevare a veniturilor datorate către bugetul de stat, scăderea evaziuni și fraudei fiscale de către agenți economici, fapt ce duce la o stabilitate economică mai bună a statului și nu în ultimul rând această stabilitate economică se poate resimți și la nivelul populației dar și a agenților economici.
CAPITOLUL II
CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND PROCEDURILE,
METODELE, FORMELE ȘI MODUL DE REALIZARE A
INSPECȚIEI FISCALE
2.1. Proceduri, metode și forme de inspecție fiscală
Pentru a exercita o inspecție fiscală cât mai amplă și cât mai eficientă asupra agenților economici se va dispune la exercitarea următoarelor proceduri de control care pot fi combinate sau individuale.
Clasificarea procedurilor de control:
Control inopinat
Acest control este exercitat de către inspectori A.N.A.F, pe baza unor sesizări primite de la terțe persoane, asupra unui agent economic. Controlul în sine consta în verificarea documentară (declarați, facturii, jurnale) și faptică (verificări directe asupra documentelor de producție, depozitare, comerț, depinde de obiectivul de activitatea al contribuabilului) a unor documente, registre ce duc la constatarea neregulilor dar și la soluționarea inspecției fiscale. Acest gen de control se poate efectua fără anunțarea în prealabil a contribuabilului printr-un aviz de inspecție fiscală (A.E).
Control încrucișat
La fel ca și controlul inopinat, controlul încrucișat se exercita de către A.N.A.F cu diferența că acest control unul ce are drept scop verificarea documentelor și operațiunilor impozabile ale contribuabilului, prin corelare cu cele deținute de terțe persoane. Asemănarea dintre cele două metode de control constă în faptul că ambele se finalizează cu încheierea de procese verbale, iar cei controlați pot fi sau nu înștiințați în prealabil cu efectuarea unui control fiscal prin transmiterea unui A.E.
Control avizat care presupune înștiințarea în prealabil a contribuabilului printr-un A.E, că face obiectul unui control fiscal.
Din punct de vedere al modului de verificare al documentelor ca metode de control folosite la efectuarea inspecției fiscale avem:
Control prin sondaj
Acesta metodă de control consta în verificarea în mod selectiv a unor documente și a unor operațiuni impozabile în care se reflectă foarte bine modalitatea de calcul, de evidențiere și de plată a contribuțiilor către bugetul de stat.
Control electronic
Acesta metodă de control presupune realizarea unei verificări a documentelor regăsite în contabilitate prelucrate și utilizate într-un mediu electronic. Aici se vor regăsi metodele de utilizare, analiza și evaluare a unor instrumente informatice (programe software) specifice mediului electronic.
Cele mai importante forme de inspecție fiscală enunțate de uni autori dar și regăsite la nivel A.N.A.F și folosite de către personalul ce au în competența atribuții de control se poate face sub două forme și anume:
1. Inspecție fiscală programată ceea ce presupune verificarea unui contribuabil selectat și înștiințat în prealabil printr-un aviz de inspecție fiscal ca la o dată va fi supus unui control fiscal. Această formă de inspecție fiscal este exercitată la rândul ei sub trei moduri:
Inspecție fiscală generală care constă în verificarea tuturor obligațiilor fiscale ale unui contribuabil pentru o perioadă determinate de timp. Se va verifica modul în care aceste obligați fiscale au fost calculate și plătite către bugetul de stat.
Inspecție fiscal parțială care constă în verificarea unei singure obligațiuni sau a mai multor obligațiuni dar nu controlul total al documentelor verificate. Aceasta verificare se face pe o perioadă determinată de timp de regula această perioadă de timp diferă de tipul și anvergură contribuabilului;
Inspecție fiscală privind soluționarea unei cereri din partea unui contribuabil. Se poate că aceasta inspecție fiscală ce face obiectul unui control ce cuprinde verificarea obligaților fiscale ce au legătură cu cererea contribuabilului, să se extindă la cererea organului de control și sa devină o inspecție fiscală generală.
Inspecție fiscal inopinata, care poate lua forma unei verificări încrucișate, atunci când la baza declanșări controlului exista o sesizare făcută de o terță persoană, ce poate avea sau nu la rândul ei atribuții în domeniul fiscal.
Conform O.G, nr.92/2003 privind Codul de Procedură fiscală, republicată cu modificările și completările ulterioare, cap.1, art.96 formele de inspecție fiscal sunt:
inspecția fiscal generală, care reprezintă verificarea tuturor obligațiilor fiscale ale unui contribuabil pentru o perioadă de timp determinată;
inspecția fiscal parțială, care reprezintă activitatea de verificare a uneia sau mai multor obligații fiscale pentru o perioadă de timp determinate.
2.2. Desfășurarea inspecției fiscale
În funcție de forma și metoda de realizare a unei inspecții fiscale asupra unui contribuabil se va ține cont de următori factori:
tipul și mărimea contribuabilului;
obiectul inspecției fiscale;
intervalul de timp în care are loc inspecția fiscală, care este dată în mare majoritate de mărimea contribuabilului;
tipul de activitate desfășurat de contribuabil.
În cadrul realizări unei inspecții fiscale eficiente și bine organizată se vor parcurge următoarele două etape care împart realizarea unei inspecției fiscale în două categorii distincte cum ar fi:
Pregătirea inspecției fiscale;
Inspecția fiscală propriu-zisă.
2.2.1. Pregătirea inspecției fiscale
În etapa de pregătire a inspecției fiscale în prima fază se va comunica programul de control personalului abilitat din cadrul A.N.A.F ce se ocupă de controlul financiar contabil. Pe baza acestui program de control realizat de către persoane din conducere ANAF, se va desfășura întreaga activitate de control fiscal asupra unui contribuabil pe o perioadă de timp determinată. Nu în ultimul rând odată cu trimiterea acestui program persoanelor cu abilități de control financiar contabil din cadrul ANAF, se va alege personalul (cel puțin 2 persoane) ce vor face parte din echipa de control, tema verificată dar și date despre contribuabil.
Primi pași în pregătirea inspecției fiscale în prima etapă sunt:
Selectarea contribuabililor ce urmează a fi supuși inspecției fiscale;
Acest prim pas de selectare a contribuabililor ce urmează a fi supuși unui control fiscal se realizează de către personalul calificat din cadru ANAF, de pe raza și locul unde contribuabilul își exercita activitatea, dar locul unde acesta își plătește contribuțiile către bugetul de stat.
Această modalitate de selectare și modul ei de punere în aplicare nu poate fi contestată de contribuabilul ce urmează a fi supus unui control fiscal. Există cazuri unde selectarea contribuabilului nu este una impusă de organele de inspecție, ci este o selectare voluntară exprimată la cererea contribuabilului. Această cerere venită din inițiativă contribuabilului este una des întâlnită în România deoarece aceasta se instituie acolo unde sectorul de activitate al contribuabilului este unul de risc ridicat, iar cel mai des întâlnit este acela când se cere restituire taxei pe valoarea adăugată (T.V.A). Aceasta selecție a unui contribuabil se poate face în urma unei sesizări venite în prealabil de la alte persoane terțe, în funcție de istoricul acestuia, în funcție de plată sau neplata contribuțiilor către bugetul de stat, etc.
Colectarea informaților despre contribuabilul selectat
Cu cât aceste informați despre contribuabil sunt corecte și mai multe cu atât verificarea și organizarea controlului fiscal duce la rezultate bune. Cele mai bune și plauzibile informați sunt următoarele:
Informați prelevate de la inspecția fiscală precedentă;
Informați cu referire la specificul sectorului de activitate al contribuabilului (gradul de risc specific domeniului de activitate, viteza de rotație a stocurilor, creanțelor și obligațiunilor, rata medie a profitului, cifra de afaceri medie);
Informați de la terțe persoane și informați de pe site-uri oficiale;
Dosarul fiscal (situați financiare periodice existente la A.N.A.F, declarați privind conturile bancare ale contribuabilului, actele de inspecție fiscal emise anterior).
Realizarea avizului de inspecție fiscală și comunicarea acestuia contribuabilului ce urmează a fi supus inspecției fiscale (Anexa 2).
Un A.E trebuie să cuprindă următoarele elemente care sunt obligatori:
Bază legală a inspecției fiscale care este dată de directivele Codului de Procedura Fiscală;
Data de începere a controlului fiscal (de la primirea avizului de inspecție fiscală și luarea la cunoștință în termen de 15 zile pentru mici contribuabili și 30 de zile pentru mari contribuabili);
Obligațiile fiscale ale contribuabilului (de a calcula și declară impozitele și taxele și de a plăti penalități, dobânzii, contribuțiile către bugetul de stat, de a prezența echipei de inspecție fiscală documentele solicitate în spete registru jurnal, registru unic de control, jurnalul de vânzări și cumpărări, de a participa la efectuarea inspecției fiscale) pe perioada supusă inspecției fiscale;
Drepturile contribuabilului, de a solicita amânarea inspecției (se poate amâna printr-o cerere către ANAF în maxim de 5 zile de la primirea avizului de inspecție fiscală. Are voie să amâne inspecția o singură dată din cauza unor motive ce vor fi analizate de un inspector fiscal care decide dacă se poate amâna sau nu inspecția fiscală. După trecerea perioadei de amânare se va emite un nou aviz de inspecție fiscală, amânarea nu mai poate fi luată în calcul), de a participa la inspecție fiscală, etc.
În avizul de inspecție fiscală se vor face referiri cu privire la emitentul acestui aviz, denumirea contribuabilului și codul de identificare fiscală al acestuia și ceea ce urmează a face obiectul inspecției fiscale.
2.2.2. Realizarea inspecției fiscale propriu-zisă
Această etapă se realizează prin:
Stabilirea locului unde se va efectua inspecția fiscală;
Stabilirea duratei inspecției fiscale și începutul și sfârșitul inspecție fiscale care se va consemna în Registrul Unic de Control (Anexa 3).
pentru mici contribuabili durata maximă va fi de 3 luni;
pentru mari contribuabili durata maximă de 6 luni.
Intervenția la fața locului;
se vor prezenta legitimațiile și ordinul de serviciu a personalului din cadrul echipei de inspecție fiscală;
desfășurarea propriu-zisă a activități de control fiscal;
discuția finală cu delegatul sau chiar contribuabilul.
Întocmire acte de control pe baza constatărilor
Proces-verbal;
Raport de inspecție fiscală (R.I.F); -obligatoriu;
Nota de constatare (se poate anexa la proces verbal sau la RIF;
Proces verbal de constatare a contravențiilor;
Contestații, plângeri, etc…
În această a doua etapă de realizare propriu-zisă a inspecției fiscale în ceea ce privește stabilirea locului unde se va efectua inspecția fiscală se va face de comun acord cu contribuabilul. De regulă acest control fiscal se realizează în spațiul de lucru al contribuabilului, acesta având obligația să pună la dispoziția echipei de inspecție fiscală un spațiu adecvat și logistica necesară desfășurări controlului fiscal.
În ceea ce privește durata efectuări inspecției fiscale aceasta se stabilește în funcție de obiectivele inspecției și nu poate depăși termenul de 3 luni pentru mici contribuabili și 6 luni pentru contribuabili mari. În cazul în care aceasta inspecție este suspendată printr-o decizie a conducătorului echipei de inspecție fiscal sau prin ordin al președintelui ANAF, din motive justificate, perioada suspendări inspecției fiscale nu se include în calculul duratei inspecției.
Aceasta durată de inspecție fiscală se va consemna în registrul unic de control deținut de contribuabil, iar efectuarea inspecției fiscale pe tot parcursul perioadei se va face într-o manieră care să nu afecteze activitatea curentă a contribuabilului.
Pe tot parcursul inspecției fiscale contribuabilul are obligația de a prezenta orice document cerut de organele de control dar și dreptul de a asista pe toată durata desfășurări inspecției, informat asupra constatărilor rezultate din inspecția fiscală dar și nu în ultimul rând dreptul de a prezenta scris propriul punct de vedere referitor la rezultatele, constatările echipei de inspecție fiscală.
Contribuabilul mai este obligat ca la finalizarea controlului fiscal să declare în scris, pe proprie răspundere că a pus la dispoziția organelor de control toate documentele și informațiile solicitate de aceștia și că i-au fost restituite toate documentele. Pe lângă toate acestea în cazul în care se constată nereguli de forma infracțiunilor, echipa de inspecție fiscală va întocmi un proces verbal semnat de organul de inspecție fiscală cât și de contribuabil care are dreptul să semneze sau să nu semneze procesul verbal, după care echipa de inspecție fiscală sesiza organele de urmărire penală.
2.3. Metodologia privind controlul impozitului pe profit
Impozitul pe profit reglementa de legea privind Codul Fiscal al României, reprezintă principal sursa de venit de natura impozitelor directe la bugetul de stat și exprima totodată gradul de creștere economică la nivel microeconomic.
Se poate spune că impozitul este prețul plătit de către o societate civilizată ce are în componența contribuabili civilizați. Impozitul pe profit face parte din categoria impozitelor directe ce au o pondere în România de peste 96% din totalul veniturilor regăsite la bugetul de stat.
Pentru plata impozitului pe profit intra sub sfera de aplicativitate atât contribuabilii care obțin profit din activitatea desfășurată pe teritoriul României cât și în străinătate după cum urmează:
Persoanele juridice române (instituțiile financiare și de credit, companiile naționale, societățile comerciale, etc…) pentru profitul obținut în țară și în străinătate;
Persoanele juridice străine (companii, asociații, fundații, organizații) care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu/mai multe sedii permanente în România, pentru profitul obținut prin intermediul sediului permanent/sediului desemnat la nivelul sediului permanent să îndeplinească obligațiile fiscale;
Persoanele juridice străine care realizează venituri din sau în legătură cu proprietăți imobiliare situate în România (închirierea/cedarea folosinței sau vânzarea drepturilor de proprietate) sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare pe care le poate deținute la o persoană juridică română pentru profitul impozabil aferent acestor venituri;
Asocierile fără personalitate juridică – asocierile în participațiune pentru profitul impozabil al asocierii care se atribuie fiecărei persoane conform cotei de participare în asociere;
Societățile europene – persoane juridice cu sediul în România înființate potrivit legislației europene, pentru profitul obținut din orice sursă atât în România cât și în străinătate.
Sunt scutiți la plata impozitului pe profit avem următoarele categorii de contribuabili:
1. Trezoreria statului;
2. Instituțiile statului;
3. Persoanele juridice care plătesc impozit pe venitul microîntreprinderilor;
3. Cultele religioase (biserici, mănăstiri);
4. Instituțiile de învățământ particular acreditate sau autorizate;
5. Asociațiile de proprietari;
6. Fondurile de garantare a depozitelor bancare și a pensiilor private;
7. Fondurile de compensare a investițiilor;
8. Banca Națională a României;
9. Fundațiile române folosite în scopuri comunitare
10. Organizațiile sindicale, organizațiile nonprofit și organizațiile patronale sunt scutite
de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri:
cotizații, taxe de înscriere, alte contribuții și sponsorizări de la membri sau simpatizanți;
încasări din competiții și demonstrații sportive;
dividendele și dobânzile obținute prin plasarea disponibilităților rezultate din venituri scutite;
veniturile pentru care se datorează impozitul pe spectacole;
resurse obținute din finanțări nerambursabile;
veniturile din acțiuni ocazionale: serbări, tombole, conferințe;
veniturile din cedarea activelor corporale care nu au fost destinate activității economice;
veniturile din reclame și publicitate realizate de organizațiile de utilitate publică etc.
Fac precizarea că organizațiile nonprofit, sindicatele sau patronatele sunt scutite de la plata impozitului pe profit și pentru veniturile din activități economice, realizate în limita a 15.000 euro/an, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite. Calculul se face în funcție de cursul comunicat de BNR pentru închiderea exercițiului.
Formula de calcul a profitului impozabil (Pi = Vt – Ct – Vn + Cn)
PROFITUL IMPOZABIL (Pi) se calculează că diferență între veniturile realizate din orice sursă (Vt) și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri (Ct) dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile din anul fiscal respectiv (Vn) și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile (Cn).
Impozitul pe profit reprezintă 16% (cota de impozitare) din profitul impozabil (Pi)
Imp. Profit = 16% x Pi
Declararea și plata impozitului pe profit se poate face trimestrial până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare dupa închiderea fiecarui trimestru sau prin plata impozitului pe profit anual pana la termenul de depunere a declarației anuale privind impozitul pe profit. Ultima zi inclusiv de plata si de depunere a declaratiei este 25 martie anul anterior/urmator anului recent incheiat care se face prin depunerea declaratiei 101 cu privire la calculul și plata impozitul pe profit.
Excepții privind declararea și plata impozitului pe profit pentru anual recent incheiat se poate face până la data de 25 februarie inclusiv a anului viitor celui pentru care se calculează impozitul se pot acorda:
Organizațiilor nonprofit;
Contribuabilii care obțin venituri din cultura cerealelor și a plantelor tehnice, pomicultura și viticultură.
Începând cu 1 ianuarie 2013 – contribuabilii (alții decât cei prevăzuți la excepții și societățile comerciale bancare) pot opta pentru declararea și plata impozitului pe profit anual, cu plati anticipate, efectuate trimestrial. Plățile anticipate trimestriale se determina în suma de o pătrime (1/4) din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele prețurilor de consum, estimat cu ocazia elaborării bugetului inițial al anului pentru care se efectuează.
2.4. Metodologia privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate.
Salariul din punct de vedere economic reprezintă o contraprestație a muncii depuse de un angajat în baza unui contractului individual de muncă care poate să fie pe o perioadă determinată sau nedeterminată de timp. Determinarea impozitului pe salariu se va face efectiv la locul de munca unde angajatul are funcția de bază. Pentru munca depusă de salariat în baza acestui contract, are dreptul la un salariu lunar fix sau variabil exprimat în unități monetare.
Pentru stabilirea și acordarea salariului este interzisă orice fel de discriminare pe baza anumitor criterii cum ar fi:
orientare sexuală;
caracteristici genetice;
vârstă;
apartenență națională, rasă, etnie, religie;
opțiune politică;
handicap;
situație sau responsabilitate familială;
apartenență ori activitate sindicală.
În cazul reconsiderării unei activități ca activitate dependentă, impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi recalculate și virate, fiind datorate solidar de către plătitorul și beneficiarul de venit. În acest caz se aplică regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate în afara funcției de bază.
Sub aspect teoretic impozitul reprezintă prelevarea unei părți din veniturile sau averea persoanelor la dispoziția statului în vederea constituirii resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.
Caracteristicile impozitelor:
au caracter obligatoriu (presupune că toate persoanele fizice sau juridice care realizează venituri dintr-o anumită sursă sunt obligate să declare și să plătească acest gen de impozit către bugetul de stat);
sunt caracterizate ca fiind plăți efective realizate către bugetul de stat cu titlu definitiv și nerambursabil;
reprezintă o prelevare fără contra compensație sau fără vreun ajutor direct și imediat din partea statului în favoarea contribuabilului.
Venitul brut din salarii reprezintă totalitatea sumelor încasate de angajat ca urmare a unei relații contractuale de muncă, precum și orice sumă de natura salarială primită în baza unor legi speciale, indiferent de perioadă la care se referă, și care pot fi realizate din:
– Salariile de bază;
– Sporurile salariale de ori ce fel;
– Recompensele și premiile;
– Sumele primite în caz de incapacitate temporară de muncă;
– Sumele primite pentru concediul de odihnă;
– Valoarea nominală a tichetelor de masă;
– Orice alte câștiguri în bani și în natură, primite de la angajatori ca răsplată a muncii lor.
Conform legislației fiscale din România determinarea impozitului pe venit din salarii se face astfel parcurgând următori pași de mai jos în ordinea prezentări lor:
V net (venit net din salariu) = V brut – Contribuțiile obligatorii aferente unei luni
Conform codului fiscal din România sunt contribuții următoarele:
– Contribuția individuală de asigurări sociale(C.A.S): venitul brut din salarii (în bani și/sau în natură) x 10,5%;
– Contribuția la asigurările sociale de sănătate(C.A.S.S): venitul brut din salarii x 5,5%;
– Contribuția individuală la bugetul asigurărilor de șomaj(F.S): venitul brut x 0,5%.
Salariul impozabil se determină ca fiind egal cu venitul net din salarii – cotizația sindicală plătită în luna respectivă – contribuțiile la fondurile de pensii facultative, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual – deducerea personală.
Conform legi sindicatelor nr. 54/2003, cotizația sindicală este deductibilă numai la locul unde salariatul are funcția de bază, în limita unui procent de 1% din venitul brut realizat.
Contribuțiile la fondurile de pensii facultative = sunt deductibile numai la locul de munca unde salariatul are funcție de baza iar transformarea în lei se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se plătesc drepturile salariale.
Pot beneficia de deducere personală persoanele fizice rezidente romane numai pentru veniturile din salarii la locul de muncă unde se află funcția de bază iar deducerea personală se acordă în funcție de nivelul venitului lunar brut și de numărul persoanelor aflate în întreținere
Dacă venitul lunar brut este de până la 1.000 lei inclusiv:
250 lei pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere;
350 lei pentru contribuabilii care au o persoană în întreținere;
450 lei pentru contribuabilii are au două persoane în întreținere;
550 lei pentru contribuabilii care au trei persoane în întreținere;
650 lei pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreținere;
Dacă venitul lunar brut este cuprins între 1000,01 și 3.000 lei inclusiv:
DP = [(3.000 – Vb)/2.000] x K
Dacă venitul lunar brut este peste 3.000 lei nu se acordă deducere personală.
Suma reprezentând deducere personală se acordă pentru persoanele aflate în întreținerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreținute. Perioadă se rotunjește în luni întregi în favoarea contribuabilului.
Deducerea personală se acordă în limita venitului realizat și nu poate fi mai mare decât venitul net din care se scade.
Impozitul pe salarii = Salariul impozabil *16%
Modalitate de plată contribuțiilor sociale, impozitului pe venit se poate face prin virament bancar, ordin de plată, mandat postal, on line, de către contribuabil până pe data de 25 ale lunii următoare celei pentru care s-a plătit.
CAPITOLUL III
PREZENTAREA SOCIETĂȚII S.C. ARCTIC S.A.
3.1. Date de identificare a societăți S.C. ARCTIC S.A.
Pentru a cunoaște și indentifica mult mai repede și mult mai bine S.C Arctic S.A am prezentat mai jos următoarele criterii de identificare a societăți cum ar fi:
Denumire: S.C Arctic S.A
Adresă: Județul Dâmbovița, Oraș Găești, Str. 13 Decembrie nr. 210 Găești
Număr registru comerțului: J15/7253/1991
Cod Unic de Înregistrare (CUI: 933930)
Clasificarea activităților economice naționale (COD CAEN: 2751)
Tip societate: Societate pe Acțiunii
Înființată: 1968
Cod poștal: 135200
Activitate: Fabricarea de aparate electrocasnice
Telefon: 0245-605.111 sau 0372-015.111
E-mail: [anonimizat],
Web: www.arctic.ro
3.2. Scurt istoric
Povestea Arctic, liderul pieței românești de produse electrocasnice în prezent, începe în anul 1968 atunci când se înființează la Găești singura companie producătoare de electrocasnice din România cu 100% capital românesc. Cu o istorie de peste 40 de ani fabrica de la Găești cunoaște schimbări majore dea lungul timpului în ceea ce privește dezvoltarea și cunoașterea atât la nivel național cât și internațional.
Profesionalismul echipei de specialiști din interiorul firmei, gama de produse comparabilă cu prețul competitorilor dar calitativ superioară și cu termene de livrare prompte, împreuna cu o politică de prețuri avantajoasă, au asigurat o poziție distinctă pe piața autohtonă și externă de profil încă de la fabricarea și comercializarea primelor produse arctic.
De-a lungul timpului în incinta fabrici de la Găești sau fabricat primele frigidere din România cu compresoare produse cu tehnologie franceză.. Estimativ până în anul 1990, Arctic deținea o cotă semnificativă pe piața ajungând să depășească peste 90% din piața românească de frigidere. Începutul anilor 90 înseamnă începutul unei noi generați consemnat în istoria companiei realizat prin preluarea pachetului majoritar de acțiuni în anul 1997 de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (B.E.R.D) și Groupe Societe Generale care au dat un impuls economiei locale și naționale în special prin crearea de noi locuri de muncă dar și prin demarare unui masiv proces modern de retehnologizare.
Cu precăderea anul 2002 reprezintă un moment foarte important în istoria societăți Arctic deoarece societatea este achiziționată de compania Arçelik din Turcia, cu o cotata pe piața internațională foarte ridicată ce îl plasează ca fiind al treilea mare producător de electrocasnice la nivel european. Principalul proprietar și acționar al societăți Arctic devine astfel compania Arcelik din Turcia cu un procent de 97% din totalul acțiunilor. Arcelik este una dintre companiile de renume ale celui mai mare holding privat din Turcia, grupul Koç, ce activează în 4 sectoare industriale cu potențial economic foarte mare și anume în sectorul energetic, automobile, bunuri de folosința îndelungată și servicii financiare.
Compania are aproximativ 19.000 angajați și deține 11 unități de producție în Turcia, România, Rusia și China, precum și reprezentante locale în 18 țări iar ca branduri incluse în portofoliu Arcelik în afară de firma Arctic mai intră și mărci de renume recunoscute și comercializate și în România după cum ar fi: Beko și Grundig.
Printr-o strategie comercială bazată pe continua ridicare a ștachetei calității superioară a produselor, fără a neglija valoarea estetică și utilitară a produselor, Arctic se poate mândri cu aprecieri elogioase la târguri și expoziții internaționale organizate în Europa, Asia, Africa, acolo unde produsele firmei au fost prezente alături de cele ale unor firme cu bogată tradiție în domeniu.
Odată cu retehnologizarea și creșterea numărului de angajați capacitatea de producție a fabrici cunoaște o diversificare a numărului de produse dar și o recunoaștere internațională în ceea ce privește calitatea și prețul produselor Arctic. Aceasta diversificare de produse să materializat prin fabricarea și comercializarea altor produse în afară de frigidere cum ar fi, aragazuri, hote și electrocasnice incorporabile. În anul 2010, produsele Arctic au cunoscut o recunoaștere internațională care sau reflectat prin exporturile realizate în țări din Europa, Asia și Africa care au ajuns la 80% din producția totală.
În prezent Arctic este lider pe piața de electrocasnice din România cu o cotă de piață de 35% care reflectă în mare măsură încredere și aprecierea pe care o au romani în această marcă. Această încredere este data și de vânzările anuale pe care le înregistrează compania, care reflectă în mod semnificativ și de la an la an un profit foarte bun în comparație cu alți concurenți de pe piață.
3.3. Obiectul de activitate conform C.A.E.N 2751.
Conform acestui cod de indentificare al societăți CAEN din punct de vedere al activități desfășurate de societate se poate spune că domeniul de activitate unde acționează firma este acela de producere și comercializare a produselor aferente industriei electrocasnice, vânzarea cu amănuntul prin subunitățile sale proprii (reprezentante, magazine, puncte de desfacere,) din întreaga țară, promovarea produselor și domeniului de activitate atât la nivel național cât și internațional în ceea ce privește fabricarea de frigidere, congelatoare, combine frigorifice, și instalații aferente industriei frigului și nu în ultimul rând exportul produselor fabricate.
3.4. Structura organizatorică
S.C. Arctic S.A. dispune de o structură organizatorică conform organigramei (Anexa 1) de tip funcțional, iar conducerea societății este realizată de către directorul general al societăți Monica Iavorschi care a deținut anterior funcția de administrator și director de marketing și vânzări al companiei.
Directorul general se supune direct directivelor venite din partea Consiliului de Administrație, iar la rândul lui directorul general răspunde de buna organizare și coordonare a activități pe toate palierele acolo unde are în subordine directori de la fiecare departament în parte.
Conform organigramei întâlnită la S.C. Arctic S.A. structura organizatorică se împarte astfel pe 5 direcții:
Direcția de producție;
Direcția de cercetare și dezvoltare care include și partea de control și cercetare tehnică;
Direcția de Marketing care cuprinde și partea de planificare de marketing (promovare, publicitate, politica de preț, distribuție) și partea de vânzări (conducerea vânzărilor, service, urmărire și administrare vânzărilor);
Direcția finanțe/economică;
Direcția de personal/resurse umane.
Adunarea Generală a Acționarilor (A.G.A.) se reunește o dată pe an pentru a aproba situațiile financiare anuale și propunerile de distribuire a profitului dar și în ședințe extraordinare organizate de-a lungul anului cu anumite teme de dezbatere. În cadrul ședinței anuale se discută și dimensionarea capitalului social față de volumul activităților, precum și obiectivele firmei pentru viitor.
De altfel, conform Legii societăților comerciale nr.31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, acționarii vor aproba distribuirea profitului în adunarea generală anuală. Tot A.G.A. decide mutarea sediului, fuziunea societății cu o altă companie, dizolvarea sau înființarea de filiale sau sucursale în funcție de situația ei financiară.
Directorul general la Arctic S.A. are funcția de managerul general care este și directorul departamentului de producție, departament care realizează legăturile dintre sectoarele de activitate. Îi revine responsabilitatea cea mai mare, deoarece el, împreună cu A.G.A și consiliul de administrație elaborează strategia firmei. De asemenea, soluționează sarcinile date de consiliul de administrație, participă la planificarea lucrărilor și ia măsurile necesare pentru desfășurarea producției conform planurilor făcute.
Tot managerul general controlează rapoartele zilnice, urmărește disponibilul de resurse, stabilește și restabilește baza structurii organizatorice, sarcinile concrete pe departamente și subunități de producție pentru atingerea unui randament maxim.
Biroul Producție răspunde de bună desfășurare a activității în secțiile direct productive ale societății, direcționează comenzile primite către secția care are capacitatea de a realiza produsul respectiv, ia cunoștință de problemele apărută și încearcă soluționarea lor.
Tot în cadrul direcției de producție întâlnim și sectorul de aprovizionare care se ocupa cu negocierea prețurilor și condițiile de livrare a materiilor prime, urmărește încadrarea prețurilor de achiziție în prețurile prevăzute de ofertele adjudecate, stabilește necesarul de aprovizionare și contractarea furnizorilor, programează necesarul de transport, verifică achiziționarea, recepția, plata materiilor recepționate, verifică respectarea normelor privind depozitarea și conservarea materialelor în depozite, analizează stocurile de materii prime și materiale.
Directorul tehnic asigură gestiunea funcțiilor la nivelul sectorului de cercetare și dezvoltare căreia îi sunt subordonate biroul constructor și biroul tehnologic. Acest departament organizează și conduce activitatea de proiectare, cercetare, control al calități produselor. De asemenea, directorul tehnic urmărește disponibilitățile de resurse în raport cu necesarul, stadiile fizice realizate față de cele programate, gradul de mecanizare a lucrărilor, urmărește asigurarea protecției muncii, desfășurarea activității de perfecționare și promovare a tuturor categoriilor de salariați, se preocupă de cunoașterea legislației ce are legătură cu obiectul de activitate al societății.
Biroul de control tehnic de calitate (C.T.C) din cadrul departamentului tehnic este condus de un director de departament a cărui activitate de bază este aceea de a impune, afirma și respecta politica calității firmei. El analizează și probează toate procesele tehnologice, realizează studii permanente pentru îmbunătățirea calității, studii de fezabilitate, analizează rezultatele de laborator, execută controlul proceselor calitative ale lucrărilor numind personalul responsabil cu inspecția și controlul acestora, aprobă rețetele de lucru, întocmește diagrama calității.
Biroul Marketing analizează permanent piața, fluctuațiile de cerere și oferta, menține legăturile cu clienții și are în vedere lărgirea câmpului relațional. Tot el răspunde tuturor solicitărilor cu privire la obținerea de informații referitoare la ofertele firmei.
Departamentul resurse umane salarizare se ocupa cu organizarea și funcționarea sistemului de salarizare al firmei, cu selecția cererilor de angajare pentru o perfectă armonizare a fișei postului cu potențialul persoanei respective.
Departamentul finanțe/economic asigură:
efectuarea corectă și la timp a înregistrărilor contabile cronologic și sistematic;
asigură întocmirea, circulația și păstrarea documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor contabile;
asigură întocmirea la timp și în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare a balanțelor de verificare și bilanțurilor;
întocmește lunar situațiile privind principalii indicatori tehnico-economici;
efectuează periodic inventare privind stocul cantitativ și valoric de materii prime și materiale, obiecte de inventar, mijloace fixe, piese de schimb, carburanți;
asigură depunerea la timp a bilanțurilor;
verifică și analizează contabilitatea furnizorilor externi și interni;
întocmește analize ale costurilor pe fiecare lucrare;
stabilește arhivarea documentelor întocmite.
Rolul acestui departament este foarte important, el informează și raportează periodic analize privind costurile, rezultatele, situația societății, pentru a fi luate măsuri din timp, pentru a preveni repetarea unor greșeli, pentru a elimina cheltuielile inutile.
Economistul american Hybe arăta, acum aproape 3 decenii, că într-o unitate economică, din totalul informațiilor, 80% sunt informații economice, din care 47% sunt informații contabile.
Prin funcționarea eficientă a acestor departamente și servicii, sub îndrumările corespunzătoare ale directorilor, se încearcă crearea unui sistem închis complet cu un randament sporit, care să răspundă și să caute soluții cât mai rapid tuturor problemelor care pot să apară în cadrul ciclului de producție.
3.5. Principalii parteneri ai S.C. Arctic S.A.
Cheia micro mediului de marketing și a succesului este clientela. Ea constituie destinația și rațiunea eforturilor firmei și se prezintă prin piața efectivă a întreprinderii, în fiecare moment al existenței sale.
Principalii clienți ai societății sunt:
S.C. Altex România S.R.L.;
S.C. Carrfour România S.A.;
S.C. Domo Retail S.A.;
S.C. Flanco Retail S.A.;
S.C. Metro Cash & Carry România S.R.L.;
S.C. Selgros Cash & Carry România S.R.L.;
S.C. Kaufland România România S.R.L.;
Diverse persoane fizice sau juridice din România dar și din străinătate, etc.
Principalii 5 concurenți întâlniți la nivel național care au același segment de activitate sunt:
S.C. Sogeco România S.R.L.;
S.C. Zoppas Industrie România S.R.L.;
S.C. Tecnowind East Europe S.R.L.;
S.C. HT Est Division S.R.L.;
S.C. Vestel Electronica S.R.L.;
Principalii concurenți întâlniți la nivel național ce comercializează acelas segment de produse sunt:
S.C. Candy Hoover România S.R.L.;
S.C. Electrolux România S.A.;
S.C. Philips România S.R.L.;
S.C. Samsung Electronics România S.R.L.;
S.C. Whirlpool România S.R.L.;
S.C. Gorenje România S.R.L.
Principalii furnizori de materie, materiale și componente pentru produsele asamblate și fabricate la fabrica Arctic S.A. din Găești sunt:
S.C. Uzina Automecanica S.A. Moreni;
S.C. Electromecanica S.A. Ploiești;
S.C. Oțelinox S.A. Târgoviște.
3.6. Evoluția principalilor indicatori economici și financiari din ultimii trei ani
Evoluția principalilor indicatori economici și financiari întâlniți la nivelul unei societăți comerciale care pot oferi informați despre situația economică la un moment dat este regăsita în rezultatele din bilanț și contul de profit și pierdere. Contul de profit și pierdere este o componentă a bilanțului contabil ce reprezintă principal sursa de informații pentru determinarea și analizarea agentului economic pentru o perioadă de timp determinată.
Analiza indicatorilor pe perioada analizată de mine se bazează pe o serie de premise care pot modifica în sens negativ său pozitiv evoluția financiară care referă în special modul în care să desfășurat activitate de exploatare și evaluare a riscurilor care pot duce la un rezultat final pozitiv sau negativ regăsit în contul de profit și pierdere al societăți în perioada analizată.
3.6.1. Elementele de bilanț
În perioada analizată de mine se poate observa faptul că situația financiară a societăți comerciale Arctic S.A. a cunoscut o etapă de succes în perioada analizată de mine dacă ne raportăm la situația economică întâlnită la nivel național și internațional mai ales la societățile ce desfășoară acelas domeniu de activitate. În tabelul prezentat mai jos am evidențiat și analizat principali indicatori prezenți în bilanțul societăți în perioada analizată de mine, cu scopul de a prezenta situația financiară a societăți la momentul actual.
Indicatori din bilanț pentru perioada analizată 2011-2013, tabel nr. 3.1.
Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor anuale 2011-2013 ale S.C Arctic S.A
După cum se observă și în tabelul de mai sus evoluția principalilor indicatori din bilanț a fost una ascendentă de la an la an, investitori urmărind să consolideze din punct de vedere financiar societatea oferindu-i transparenta și credibilitate. Chiar dacă situația economică la nivel național și internațional a fost una de instabilitate economică manifestata printr-o criză financiară extinsă la nivel global, aceasta din urmă nu a împiedicat în mod semnificativ evoluția exporturilor rezultată în special în profitul companiei și regăsita la partea de profit și pierdere în contabilitate.
Se observă pe partea de total active în bilanț o creștere de la 682.406.970 lei în anul 2011 la 828.037.378 lei în anul 2013 datorită faptului că societatea respectivă pe parcursul anului 2012 începutul anului 2013 a retehnologizat tot palierul de producție cu echipament tehnologic nou în suma de aproximativ 160.000.000 lei. Datorită acestui fapt societatea înregistrează o creștere a datoriilor de la 234.271.328 lei în anul 2011 la 384.292.084 lei în anul 2013 ceea ce arată faptul că societatea să finanțat din surse externe în special din împrumuturi și o mică parte și din disponibil pe care societatea îl deținea la bănci.
Grafic nr.3.1. Privind evoluția activelor totale în perioada 2011 – 2013 (mii lei)
Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor anuale 2011 – 2013 ale S.C. Arctic S.A.
După cum se observă și în graficul de mai sus volumul din totalul activelor imobilizate crește preponderent cu volumul total al activelor circulante pe fiecare an în parte, rezultând un active total în creștere de la an la an ajungând în anul 2013 să fie de 828.037.378 lei. Aceste valori estimate de valoarea fiecărui indicator în parte semnifică faptul că societatea respectivă urmărește ca profitabilitatea firmei să se realizeze foarte eficient folosind tehnologie modernă și personal calificat. Toate acestea denotă faptul că societatea urmărește să obțină performante mari cu un minim de cheltuieli.
Acest management implementat foarte bine la nivelul întregi societăți și pe toate departamentele de a adus după sine rezultate financiare foarte bune, menținând societatea Arctic în topul celor mai profitabile și sigure companii din România în ultimi 10 ani.
Grafic nr.3.2. Privind evoluția activelor totale în perioada 2011 – 2013 (mii lei)
Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor anuale 2011 – 2013 ale S.C. Arctic S.A.
Din punct de vedere al datelor prezentate în graficul de mai sus în cea ce privește evoluția pasivelor totale se observă o creștere a acestora în anul 2013 față de anul 2011 cu peste 145.000.000 lei concomitent cu creștere datoriilor de la 234.271.328 lei în 2011 la 384.292.084 lei în 2013 în suma de peste 150.020.756 lei. Toate aceste creștere de datorii se datorează retehnologizări departamentului de producție realizat spre sfârșitul anului 2012 începutul anului 2013, prin creditele accesate de societate de la instituțiile financiare.
Se spune că o investiție bună se face folosind banii altora și nu bani tăi, chiar dacă costurile privind dobânzile și comisioanele sunt mari. Acest lucru este susținut și în teoria economică de mari economiști care spun că aceste împrumuturi aduc performante bune dacă ai un management bun la nivel de societate.
Toate aceste rezultate pe baza a ceea ce să calculat și declarat de către societate și depus la A.N.A.F. pe perioada analizată de mine ne arată faptul că toate aceste verificări și analize ne conduc spre rezultate financiare bune după cum am analizat mai jos în funcție de anumiți indicatori principali, care arata de fapt diagnosticul societăți.
Indicatorii privind gradul de îndatorare al societăți
Rata datoriilor
Formula de calcul: Datorii totale/Active totale
Prin total datorii se înțelege atât datoriile pe termen scurt (cele sub 1 an) cât și cele pe termen lung (peste 1 an), iar prin total active înțelegem atât activele imobilizate (durata de utilizare mai mare de 1 an) cât și cele circulante (durata de utilizare mai mică de 1 an).
În mod normal, această rată a datoriilor trebuie să fie mai mică sau egală cu 1, plecând de la ideea că volumul datoriilor trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu valoarea totală a activelor. Acest fapt ne atesta nouă ce trebuie făcut dacă în cazul în care firma dorește să înceteze activitatea poate să plătească toate datoriile dacă își vinde activele. De aceea datoriile nu trebuie să depășească valoarea activelor totale pentru a oferi societăți o credibilitate mai bună creditorilor.
Rata datoriilor 2011 =
Rata datoriilor 2012 =
Rata datoriilor 2013 =
Grafic nr..3.3 Privind evoluția ratei datoriilor în perioada 2011-2013(%)
Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor anuale 2011 – 2013 ale S.C. Arctic S.A.
Interpretare: După cum se observă și în graficul de mai sus rata datoriilor totale la total active a crescut în anul 2013 la 0,46 față de anul 2012 când era înregistrată o rată a datoriilor de doar 0,29 datorită faptului că volumul datoriilor a crescut în anul 2013 față de anul 2012 prin accesarea de credite bancare. Creditorii preferă rate ale obligațiilor scăzute, deoarece cu cât este mai scăzută rata cu atât este mai mare protecția la pierderile creditorilor în cazul lichidării.
Totuși rata datoriilor în ceea ce privește situația analizată de mine pentru societatea Arctic S.A este una bună din punct de vedere economic deoarece această rată nu depășește valoarea maximă de 1. Dacă această valoare ar depăși pragul de 1 se reflecta o instabilitate financiară la nivelul societăți creditori punându-și un semn de întrebare în ceea ce privește posibilitatea returnări împrumuturilor acordate sau a serviciilor prestate.
Rata solvabilități patrimoniale
Solvabilitatea reprezintă o situație nu tocmai fericită pentru o societate deoarece se întâlnește atunci când societatea în cauză a contractat un credit sau credite și nu mai poate să le ramburseze la termenele stabilite. Acest credit poate fi accesat atât de la institute financiare abilitate dar și de la parteneri de afaceri sub forma unui împrumut.
Formula de calcul: Capitaluri proprii/Total pasiv
Solvabilitatea patrimonială 2011 =
Solvabilitatea patrimonială 2012 =
Solvabilitatea patrimonială 2013 =
Grafic nr. 3.4. Privind evoluția solvabilități patrimoniale în perioada 2011-213
Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor anuale 2011 – 2013 ale S.C. Arctic S.A.
Interpretare: După cum se observă în graficul de mai sus se poate spune că pe parcursul perioadei analizată de mine această rată a solvabilități patrimoniale este una foarte bună oferind astfel creditorilor sau de ce nu investitorilor argumente pozitive în ceea ce privește stabilitatea financiară a societăți. Pentru fiecare an analizat în parte rata solvabilități patrimoniale nu a scăzut sub 45% ceea ce denotă faptul că societatea pot face față obligațiilor de plată către creditori în cazul în care societatea își închide activitatea. Acesta rata este considerată a fi riscantă atunci când rezultatul obținut nu depășește 30%, indicând o stare critică în care se afla surselor proprii în totalul pasivului. Valoarea optimă ar fi încadrată între 45% și 65%, ceea ce oferă ca și în cazul analizat de mine pentru societatea Arctic SĂ o situație foarte bună din punct de vedere al lichidități.
În perioada analizată de mine se observă o creștere a ratei solvabilități în anul 2012 de la 64,60% față de anul 2013 când ajunsese la 49,06%, asta datorită faptului că societatea a înregistrat datori mai mari în anul 2013 față de anul 2012 în detrimentul capitalurilor proprii când situația analizată a fost una contrară înregistrând în anul 2012 capitaluri proprii mai mari față de 2013 influențând astfel totalul pasivului în funcție de perioada analizată.
În ceea ce privește rezultatele obținute din punct de vedere al solvabilități patrimoniale societatea înregistrează pe fiecare perioadă analizată un rezultat pozitiv (˃30%) comparativ cu limitele minime pe care e de preferat să nu la atingă (situație economică nefavorabila ≤ 30%).
3.6.2. Contul de profit și pierdere
În ceea ce privește analiza indicatorilor din Contul de profit și pierdere în perioada analizată de mine pentru societatea comercială Arctic S.A. se poate observa și calcula cu exactitate modul și situația financiară în care se afla societate la momentul actual.
Printre indicatori cei mai importanți ce se pot calcula pe baza datelor din tabelul de mai jos ar fi:
Rentabilitatea economică;
Rentabilitatea financiară;
Rentabilitatea comercială.
Indicatori din contul de profit și pierdere pentru perioada analizată 2011 – 2013, tabel nr. 3.2.
Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor anuale 2011-2013 ale S.C Arctic S.A
Pe baza datelor calculate și declarate dar și regăsite în declarațiile 101(declarația privind impozitul pe profit) și112(declarația privind obligațile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate), se poate observa faptul că societatea comercială Arctic S.A obține un profit net în anul 2011 în suma de 97.274.425 lei, cu o valoare semnificativ mai mare față de ani precedenți atunci când să înregistrat un profit net în suma de 43.486.362 lei în 2012 și 91.322.759 lei în 2013.
În ciuda diferențelor mari de profit înregistrate pe parcursul perioadei analizate se poate concluziona faptul că societatea a înregistrat în anul 2012 venituri totale foarte bune comparative cu anul 2011 dar cheltuielile cu mărirea numărului de personalul angajat rezultate în 2012 la 2.532 de angajați față de 2.319 în anul 2011, se poate spune că aceste cheltuieli influențează profitul net dar nu în totalitate pentru că mai sunt o serie de cheltuieli care conduc la un profit mai mic înregistrat în 2012 cum ar fi cheltuielile cu specializarea personalului, salariile personalului care cresc, cheltuielile cu pensiile facultative, etc.
Pentru a cunoaște mai bine situația financiară a societăți am calculat și analizat o serie de indicatori de bonitate cum ar fi:
Durata de rotație a stocurilor
Formula de calcul: (Stocuri/Cifra de afaceri) x 360 zile
Durata stocurilor 2011 =
Durata stocurilor 2012 =
Durata stocurilor 2013 =
Grafic nr. 3.4. Privind durata de rotație a stocurilor în perioada 2011 – 2013
Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor anuale 2011-2013 ale S.C Arctic S.A
După cum se observă în rezultatele obținute mai sus pentru perioada analizată 2011-2013 se poate spune că acest indicator de durata de rotație a stocurilor reflecta numărul de zile necesar pentru a reanoi necesarul de stocuri. În concluzie aceasta durată de rotație a stocurilor pentru societatea Arctic S.A reflectă foarte bine eficienta, modul de organizare și de lucru în ceea ce privește timpul alocat fabricări număr maxim de produse electrocasnice fabricate cu un anumit număr determinant de stocuri ce se lichidează la o anumită perioadă.
În perioada analizată de mine se observa foarte clar că numărul de zile în ceea ce privește perioada de rotație a stocurilor scade din 2012 de la 41 de zile la 2013 la 38 de zile datorită programului de retehnologizare dar și vânzărilor din perioada anului 2013 care au început să crească progresiv.
Din punctual meu de vedere în cea ce privește numărul de zile alocat duratei de rotație a stocurilor este unul foarte bun având în vedere specificul domeniului de activitate și numărul de competitorilor aflați pe piață, care împărtășesc acelas sector de activitate.
Indicatorii profitabilității
1. Rata rentabilității activelor sau rața rentabilități economice (ROA), măsoară performanta netă a activului societăți după ce să calculat impozitul pe profit.
Formula de calcul: ROA = (Profitul net/Active totale) x100
Rata rentabilității activelor 2011 =
Rata rentabilității activelor 2012=
Rata rentabilității activelor 2013 =
Grafic nr. 3.5. Privind evoluția ratei rentabilități economice (ROA) în perioada 2011 – 2013
Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor anuale 2011 – 2013 ale S.C. Arctic S.A.
În ceea ce privește rata rentabilității activelor totale se observă o a creștere a profitului net al societăți în anul 2011 față de anul 2012 și 2013, deoarece în perioada anului 2010 societatea înregistrează un bum economic în ceea ce privește producția vândută, urmând ca mai apoi respective în perioada 2012 să întâmpine unele dificultăți în ceea ce privește integrarea pe piața cu produsele Arctic.
Din punct de vedere economic cu cât este mai mare această rată cu atât mai bine. Această rată se obține prin împărțirea profitului obținut în urma plății taxelor și a impozitului la totalul activelor societăți.
Se presupune că atunci când rata rentabilității economice este mai mică decât rata dobânzii, efectul de îndatorare al societății este negativ, conducând astfel la o rentabilitate financiară mai mică decât rentabilitatea economică.
2. Rata rentabilității capitalurilor proprii (ROE) sau mai bine spus rata rentabilități financiare a societăți.
Formula de calcul: (Profitul net/Capitaluri proprii) x100
Rata rentabilității capitalurilor proprii 2011=
Rata rentabilității capitalurilor proprii 2012 =
Rata rentabilității capitalurilor proprii 2013=
Grafic nr. 3.6. Privind evoluția ratei rentabilități financiare (ROE) în perioada 2011 – 2013
Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor anuale 2011-2013 ale S.C Arctic S.A
Concluzionez faptul că în situația analizată de mine rata rentabilități capitalurilor arata o scădere din anul 2011 când era la valoarea de 23,83% ajungând în anul 2012 la o valoare de 9,66% îngreunând în acest mod posibilitate de a se împrumuta a societăți. Totuși această valoare crește în anul 2013 ajungând la 22,48% aproape de valoarea întâlnită în anul 2011, rezultând de aici faptul că societatea începe să recapete încrederea populației rezultatul fiind acela de creștere a vânzărilor și nu în ultimul rând creștere profitului anual net.
Acest indicator al rentabilități capitalurilor cu cât este mai mare cu atât este mai bine deoarece, întreprinderea va fi interesată să se împrumute pentru a se dezvolta atât în ce privește retehnologizarea secției de producție cât și pregătirea salariaților cu scopul final de a produce și comercializa produse foarte bune pe piața cu performanțe ridicate la un preț atractiv menținându-și astfel locul de lider pe piața de electrocasnice din România.
CAPITOLUL IV
STUDIU PRIVIND CONTROLUL FISCAL EXERCITAT
DE A.N.A.F. LA S.C. ARCTIC S.A
Raport de inspecție fiscală
Încheiat la data de 20.05.2014 la S.C. Arctic S.A. Găești
CAPITOLUL I
Date despre inspecția fiscală
Subsemnații: Ionescu George și Popescu Vasile, inspectori în cadrul D.G.F.P Dambovita – activitatea de Control Fiscal, în baza ordinului de serviciu nr 470/05.05.2014, cu legitimațiile de serviciu nr. 92 și 138 și a avizului de inspecție fiscală nr. 785852/30.04.2014 (Anexa nr.2), având în vedere prevederile Legii 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările și completările ulterioare; H.G 44/2004 privind normele metodologice de aplicare a Legii 571/2003; O.G 92/2003 privind Codul de procedura Fiscală rep. cu modificările și completările ulterioare și a H.G nr. 1050/2004 privind normele de aplicare ale O.G nr. 92/2003, am procedat la efectuarea inspecției fiscale generale asupra modului privind stabilirea, calcularea și declararea în cuantumul și la termenele legale a impozitului pe profit, a contribuțiilor și fondurilor datorate la bugetul general consolidat al statului.
Inspecția fiscală parțială s-a efectuat la sediul social declarat al S.C. ARCTIC S.A. din orașul Găești, jud. Dâmbovița în perioada 05.05.2014-20.05.2014.
În conformitate cu art.105, alin. 7 din O.G. 92/2003 privind Codul de procedura fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, contribuabilul a pus la dispoziția organului de inspecție fiscală Registrul Unic de control (Anexxa nr.3.), în care sa înregistrat data începeri și sfârșitul inspecției fiscale, care a fost înregistrată la poziția nr.12/05.05.2014.
Ultima verificare fiscală a fost efectuată de organele de inspecție fiscală ale Direcția General Regională a Finanțelor Publice (D.G.F.P) Dâmbovița – A.N.A.F Găești conform R.I.F nr. 773414/29.03.2010 și a cuprins perioada până la data de 31.12.2009 la impozitul pe profit și fonduri și contribuții aferente salariilor, a cuprins perioada până la data de 30.06.2009.
Perioada supusă inspecției fiscale actuale este:
– Impozit pe profit: 01.01.2010-31.12.2013
– Contribuțiile sociale și fondurilor speciale 01.01.2010-31.12.2013
CAPITOLUL II
Date despre contribuabil
S.C. Arctic S.A. are sediul în orașul Găești, strada 13 Decembrie, numărul 210, județul Dâmbovița. Societatea este înmatriculata la Oficiul Registrului Comerțului Dâmbovița cu nr. J15/253/1991, la data de 09.01.1991, având Codul Unic de Înregistrare fiscală 933930 și cu un cod C.A.E.N. specific activități desfășurate 2751. Activitatea principală conform cod C.A.E.N. 2751 este de fabricare de produse electocasnice.
1. Capitalul social subscris și vărsat este în suma de 48.039.067 lei și nu a suportat modificări de la ultima verificare fiscală.
2. Formă de proprietate: cu capital majoritar privat străin de 97% și aparține în totalitate acționarilor după cum urmează:
– Arcelik (Turcia) 97 %
– Alți acționari 3 %
Conform actului constitutiv al societății, calitatea de administrator al societății o îndeplinește doamna Monica Iavorschi.
Forma juridică: societate pe acțiuni.
3. Acționarii societății dețin calitatea de acționari, asociați sau administratori la alte societăți comerciale care au are relații de afiliere cu alți contribuabili.
4. Societatea are conturi IBAN deschise la bănci după cum urmează:
– B.R.D sucursala Dâmbovița RO41RNCB0008009200XX1Y40001;
– Trezoreria Dâmbovița RO16TREZ0XX0069XXX000896;
5. Conform bilanțurilor contabile întocmite și depuse de societate la A.N.A.F. Găești, pe ultimii trei ani, evoluția cifrei de afaceri și a rezultatului exercițiului financiar net se prezintă astfel:
– La 31.12.2011 societatea a înregistrat o cifră de afaceri netă în suma de 943.059.683 lei și un profit net în suma de 97.247.425 lei.
– La 31.12.20012 societatea a înregistrat o cifră de afaceri netă în suma de 1.073.231.988 lei și un profit net în suma de 43.486.362 lei.
– La 31.12.2013 societatea a realizat o cifră de afaceri netă în suma de 1.372.278.937 lei și un profit net în suma de 91.322.759 lei.
6. La verificarea efectuată asupra evidentei documentelor cu regim special nu s-au constatat abateri de la legislația în vigoare, iar evidenta documentelor cu regim special se ține conform normelor legale O.M.F.P nr.2226/27.12.2006.
7. Contribuabilul își desfășoară activitatea de administrare, organizare și conducere a evidentei contabile la sediul principal declarat în orașul Găești, strada 13 Decembrie, numărul 210, județul Dâmbovița. Societatea nu deține sedii secundare.
8. Persoana care a asigurat administrarea activității societății pe perioada verificată este doamna Monica Iavorschi în calitate de administrator C.N.P [anonimizat].
9. Persoană desmnata sa reprezinte dar si responsabil cu evidentă contabilă în perioada verificată este domnul Matahală Lucian contabil angajat, pe bază de contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată C.N.P [anonimizat].
CAPITOLUL III
Constatări fiscale.
1. Cu privire la impozitul pe profit reglementat de Legea 571/2003 cu modificările și completările ulterioare și H.G 44/2004.
Perioada verificată: 01.01.2011 – 31.12.2013
Ultima verificare fiscală a fost efectuată de organele de inspecție fiscală ale D.G.F.P Dâmbovița – Găești conform R.I.F nr. 773414/29.03.2010 și a cuprins perioada până la data de 31.12.2009 fără a se stabili diferențe.
Actuala inspecție fiscală a cuprins perioada de la 01.01.2011 la 31.12.2013, efectuată parțial.
Conform prevederilor legale s-au verificat următoarele documente:
– Actul constitutiv al societății din care rezultă că operațiunile efectuate în perioada verificată se încadrează în domeniul de activitate;
– Jurnalele de vânzări și de cumpărări;
– Facturile fiscale (Anexa nr.8.) și alte documente specifice aprobate conform legii, legal întocmite, din care rezultă impozitul pe profit;
– Declarația 101 privind impozitul pe profit (Anexa nr.4.);
– Balanțele de verificare, registrul de casă, chitanțe, precum și documentele care au stat la baza înregistrărilor în evidență contabilă a impozitului pe profit.
Pentru anul 2011, societatea constituie și declară un profit impozabil în suma de 115.770.744 lei și un impozit pe profit datorat în suma de 18.523.319 lei.
La actuala inspecție fiscală pentru anul fiscal 2011 s-a stabilit un profit impozabil în suma de 115.770.744 lei și un impozit pe profit aferent în suma de 18.523.319 lei, fapt ce nu a dus la constatarea diferențelor dintre ce sa declarat și controlat.
Pentru anul 2012 societatea conform declarației 101 privind impozitul pe profit constituie și declară un profit impozabil în suma de 51.769.478 lei și un impozit pe profit aferent în suma de 8.283.116 lei, iar la actuala inspecție fiscală s-a stabilit pentru anul 2012 un profit impozabil în suma de 51.769.478 lei și un impozit pe profit aferent în suma de 8.283.116 lei, fapt ce nu a dus la săvârșirea vreunei contravenții sau infracțiuni.
Pentru anul 2013, societatea conform declarației 101 privind impozitul pe profit anual constituie și declară profit impozabil în suma de 108.467.570 lei și un impozit pe profit în suma de 17.354.811 lei.
La actuala inspecție fiscală pentru anul fiscal 2013 s-a stabilit un profit impozabil în sumă de 108.717.570 lei și un impozit pe profit aferent în suma de 17.394.811 lei, fapt pentru care sa constatat o diferență de plată a impozitului pe profit în suma de 3.510.962 lei plus penalizări și amendă conform legislației în vigoare.
Diferența stabilită a impozitului pe profit în suma de 3.510.962 lei provine din calculul eronat al impozitului pe profit de către agentul economic, influențând profitul impozabil și implicit impozitul pe profit – art. 21 din Legea 571/2003.
Situația privind calculul impozitului pe profit pe anul 2013 se regăsește în anexa nr.6.
În ceea ce privește modul de calcul, plata și declarare a impozitului pe profit către bugetul de stat de către societatea comercială Arctic S.A. se poate spune că aceasta nu și-a îndeplinit foarte bine obligațiile fiscale către stat în perioada supusă controlului fiscal cuprinsă între 01.01.2011 și 31.12.2013.
Modul de calcul a impozitului pe profit pe perioada supusă controlului nu a fost unul conform cu legislația în vigoare, motiv pentru care sau constatat și alte nereguli în afara celor constatate mai sus și abateri de către echipa de control cum ar fi refuzul de a nu furniza informații echipei de inspecție fiscală la cererea acesteia, cât și refuzul de a nu prezenta în totalitate materia supusă impozitări pentru stabilirea corectă și reală a impozitelor, taxelor, contribuțiilor datorate bugetului general consolidate al statului, organul de control potrivit Codului de procedură fiscală art.52 alin.1, lit., n” și, r” a sancționat cu amendă societatea în cauză pentru neîndeplinirea corectitudini obligațiilor fiscale cu suma de 25.000 lei.
2. Cu privire la contributiile sociale și fondurilor speciale sau verificat următoarele:
– C.A.S. asigurați: 01.01.2011 – 31.12.2013
– C.A.S.S. asigurați: 01.01.2011 – 31.12.2013
– Contribuția de asigurare pentru somaj asigurati: 01.01.2011 – 31.12.2013
– Impozit pe venit din salarii: 01.01.2011 – 31.12.2013
Bază legală: Leg. 571/2003 cu modificările și completările ulterioare; H.G. 44/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Perioada verificată: 01.01.2011– 31.12.2013
Ultima verificare fiscală a fost efectuată de organele de inspecție fiscală ale D.G.F.P Dâmbovița – Găești conform R.I.F nr. 773414/29.03.2010 și a cuprins perioada până la data de 31.12.2009 fără a se stabili diferențe.
Actuala inspecție fiscală a cuprinsă în perioada 01.01.2011 și 31.12.2013, efectuată parțial deoarece nu sau verificat toate contribuțiile datorate de societate catre bugetul de stat.
Conform prevederilor legale s-au verificat următoarele documente:
– Actul constitutiv al societății din care rezultă că operațiunile efectuate în perioada verificată se încadrează în domeniul de activitate;
– Jurnalele de vânzări și de cumpărări;
– Facturile fiscale și alte documente specifice aprobate conform legii, legal întocmite, din care rezultă contributiile sociale și fondurilor speciale;
– Balantele de verificare, registrul de casă, chitanțe, precum și documentele care au stat la baza înregistrărilor în evidență contabilă;
– Declarația 112 privind contributiile sociale și fondurilor speciale (Anexa nr.5).
2.1. Cu privire la C.A.S reținută de la asigurați.
Baza legala : Leg. 19/ 2000 cu modificările și completările ulterioare ; Leg 487/2006 si OG 3/2007, Leg. nr. 388/2007 si Leg. nr. 19/26.02.2009.
Perioada verificată: 01.01.2011 – 31.12.2013
Ultima verificare fiscală a fost efectuată de organele de inspecție fiscală ale D.G.F.P Dâmbovița – Găești conform R.I.F nr. 773414/29.03.2010 și a cuprins perioada până la data de 31.12.2009 fără a se stabili diferențe.
La actuala inspecție fiscală societatea a constituit, înregistrat și declarat la organul fiscal teritorial suma de 54.000.714 lei, iar la control s-a constatat suma de 54.285.714 lei diferența constatată lipsă în sumă de 285.000 lei regăsindu-se în calculul eronat a C.A.S.- lui pentru fiecare angajat în parte, fapt pentru care s-au stabilit diferențe de plată în sumă de 285.000 lei plus penalități în sumă de 11.400 lei.
Pentru modul în care sa făcut reținerea și nevărsarea în totalitate către bugetul de stat, de către S.C. Arctic S.A. a obligațiilor fiscale și a sumelor reprezentând contribuțiile cu reținere la sursă și refuzul de a oferi echipei de inspecție fiscale informații cu referire la modul de calcul în ceea ce privește corectitudinea și îndepliniri obligaților fiscale ale contribuabilului pe anul 2011 și 2013 i-au adus acestuia potrivit legii o contravenție pecuniară în sumă de 25.000 lei conform Codului de procedură fiscal art. 52 alin. 1, lit. p, pentru faptul că obligațiile fiscale sustrase de la plată sunt mai mari de 100.000 lei.
Controlul asupra documentației și a modului de calcul asupra C.A.S. sa efectuat total pentru perioada analizată.
Situația privind sumele declarate de societate și constatate de organele de inspecție fiscală se regăsește în anexa nr.7.
2.2. Cu privire la C.A.S.S. reținută de la asigurati.
Baza legală: O.U.G 150/ 2002, cu modificările și completările ulterioare.
Perioada verificată: 01.07.2011-31.12.2013
Ultima verificare fiscală a fost efectuată de organele de inspecție fiscală ale D.G.F.P Dâmbovița – Găești conform R.I.F nr. 773414/29.03.2010 și a cuprins perioada până la data de 31.12.2009 în urma careia nu au fost stabilite obligații fiscale suplimentare de plată.
La actuala inspecție fiscală societatea a constituit, înregistrat și declarat la organul fiscal teritorial suma de 26.853.432 lei iar la control s-a constatat suma de 27.003.432 lei cu o diferență de plată în sumă de 150.000 lei plus penalități conform Codului de proceduă fiscală în sumă de 6.000 lei însemnând 4% din suma constatată diferență de plată.
Pentru modul în care sa făcut reținerea și nevărsarea în totalitate către bugetul de stat a obligațiilor fiscale și a sumelor reprezentând contribuțiile sociale și fondurile speciale cu reținere la sursă și refuzul de a oferi echipei de inspecție fiscale informații cu referire la modul de calcul în ceea ce privește corectitudinea și îndepliniri obligaților fiscale ale contribuabilului pe anul 2011 și 2013 i-au adus acestuia potrivit legii o contravenție pecuniară în sumă de 25.000 lei conform Codului de procedură fiscal art. 52 alin. 1, lit. p, pentru faptul că obligațiile fiscale sustrase de la plată sunt mai mari de 100.000 lei.
Controlul asupra documentației, modului de calcul și plata catre bugetul de sat a C.A.S.S. sa efectuat total pentru perioada analizată.
Situația privind sumele declarate de societate și constatate de organele de inspecție fiscală pentru anul 2012 se regasește în anexa nr.7.
2.3. Cu privire la contribuția de asigurari pentru somaj reținută de la asigurați.
Baza legală: Leg. nr.76/2002 cu modificările și completările ulterioare ; Leg 487/2006 ; O.G 3/2007, Leg. nr. 388/2007 și Leg. nr. 19/26.02.2009.
Perioada verificată : 01.07.2009-31.12.2011
Ultima verificare fiscală a fost efectuată de organele de inspecție fiscală ale D.G.F.P Dâmbovița – Găești conform R.I.F nr. 773414/29.03.2010 și a cuprins perioada până la data de 31.12.2009 în urma careia nu au fost stabilite obligații fiscale suplimentare de plată.
La actuala inspectie fiscală societatea a constituit, înregistrat și declarat la organul fiscal teritorial suma de 87.753 lei, iar la control s-a constatat aceeași suma fapt pentru care nu s-au stabilit diferențe.
Controlul asupra documentației, modului de calcul și plată a contribuției de asigurari pentru somaj reținută de la asigurați sa efectuat total pentru perioada analizată.
Situația privind sumele declarate de societate și constatate de organele de inspecție fiscală se regasește in anexa nr.7.
2.4. Cu privire la impozitul pe venit din salarii.
Baza legală: Leg. 571/2003 cu modificările și completările ulterioare ; H.G. 44/2004 cu modificările și completările ulterioare.
Perioada verificată: 01.07.2011 – 31.12.2013
Ultima verificare fiscală a fost efectuată de organele de inspecție fiscală ale D.G.F.P Dâmbovița – Găești conform R.I.F nr. 773414/29.03.2010 și a cuprins perioada până la data de 31.12.2009 în urma careia nu au fost stabilite obligații fiscale suplimentare de plată.
La actuala inspectie fiscală societatea a constituit, înregistrat și declarat la organul fiscal teritorial suma de 79.052.626 lei, iar la control s-a constatat suma de 79.552.626 lei cu o diferență de plată de 500.000 lei și o penalizare conform codului de procedură fiscală de 25.000 lei reprezentând 5% din suma constatată în plus potrivit legii. Suma constatată lipsă reiese din modul de calcul eronat a contribuților sociale care în spețe influențează profitul impozabil.
Pentru modul în care sa făcut reținerea și nevărsarea în totalitate către bugetul de stat, de către S.C. Arctic S.A. a obligațiilor fiscale și a sumelor reprezentând impozitul pe salarii cu reținere la sursă și refuzul de a oferi echipei de inspecție fiscale informații cu referire la modul de calcul în ceea ce privește corectitudinea și îndepliniri obligaților fiscale ale contribuabilului pe anul 2011 și 2013 i-au adus acestuia potrivit legii o contravenție pecuniară în sumă de 25.000 lei conform Codului de procedură fiscal art. 52 alin. 1, lit. p, pentru faptul că obligațiile fiscale sustrase de la plată sunt mai mari de 100.000 lei.
CAPITOLUL IV
Alte constatări
1. Organizarea și conducerea evidenței contabile
Evidențierea operațiunilor de capital, a imobilizărilor corporale și necorporale, contabilizarea stocurilor și a derulării procesului de producție, precum și contabilitatea angajamentelor și a altor drepturi patrimoniale se țin conform Legii nr. 82/1991 republicată.
Conform art. 80 alin. 4 din Codul de procedură fiscal, privind nerespectarea regulilor în ceea ce privește conducerea evidenței contabile și fiscale corecte pe perioada 01.01.2011 – 31.12.2013 firma Arctic S.A. a fost amendată contravențională în sumă de 12.000 lei. Menționez faptul că pe perioada anului 2012 S.C.Arctic S.A. a înregistrat și calculat corect contribuțile fiscale datorate bugetului de stat.
2. Utilizarea și ținerea registrelor
Societatea utilizează registrele de contabilitate obligatorii (registrul jurnal, cartea mare, registrul de casă, registrul inventar, registrul special de evidentă fiscală) conform Legii nr.82/1991 republicată.
Pentru nerespectarea modului legal în care S.C.Arctic S.A. ar fi trebuit să completeze și să păstreze fișele fiscale asimilate obligaților fiscale ce cuprind modul de calcul și plată a veniturilor din salarii societatea în spețe a fost sancționată cu amendă 5.000 lei, conform prevederilor art. 219, alin. 1, lit. h, din Codul de procedură fiscală.
3. Alte aspecte:
La actuala inspecție fiscală organele de inspecție fiscală au constatat că societatea pentru anul 2011 și 2013 a declarat, calculat și plătit eronat contribuțiile datorate bugetului de stat nefiind conforme cu legislația în vigoare, cu precizarea că în anul 2012 societatea a introdus, calculat și plătit foarte bine contribuțile fiscale datorate către bugetul de stat.
5. Persoana desemnată să reprezinte contribuabilul pe durata inspecției fiscale, prin declarația pe propria răspundere, sub sancțiunea faptei de fals în declarații prevăzută de art. 292 din Codul Penal, precizează că a pus la dispoziția organelor de inspecție fiscală toate documentele și informațiile solicitate pentru desfășurarea actualei inspecți fiscale parțială și răspunde de exactitatea, realitatea și legalitatea acestora, iar la terminarea inspecției fiscale au fost restituite.
Prezentul act de control nu absolvă de răspundere operatorul economic verificat de eventualele ilegalități constatate ulterior.
CAPITOLUL V
Discuția finală cu contribuabilul
Contribuabilului a luat la cunoștința privind „Înștiințarea pentru Discuția finală” despre dată, oră și locul de desfășurare a discuției finale, iar în urma discuției finale purtate la sediul societății în data de 20.05.2014 cu doamna Monica Iavorschi, în calitate de administrator, cu privire la modul de desfășurare a inspecției fiscale, acesta nu a prezentat obiecțiuni.
Prin punctul de vedere prezentat de doamna Monica Iavorschi, în calitate de administrator, referitor la rezultatele inspecției fiscale, reiese că contribuabilul nu a prezentat obiecțiuni.
În urma inspecției fiscale efectuată de A.N.A.F, contribuabilul în cauza a luat la cunoștință decizia finală a acestui control printr-un proces verbal de constatre a contrvențiilor și printr-un rapor de inspecție fiscală emis de către echipa de control.
Contravențiile, amenzile și penalitățile acordate de către echipa de inspecție fiscală contribuabilului sunt conforme cu legislația în vigoare, iar termenul limită de plată a contravențiilor este pe data de 23.05.2014. Reprezentantul legal din partea S.C.Arctic S.A. nu a contestat luarea decizilor și modul de aplicare al lor urmând a se supune noilor obligații fiscale de plată datorate de acesta către bugetul de stat.
CAPITOLUL VI
Sinteza constatărilor fiscale în perioada 01.01.2011-31.12.2013, tabel nr. 4.1.
În urma efectuării inspecției fiscale s-au stabilit următoarele obligații fiscale suplimentare de plată:
Pentru modul de calculul eronat al impozitul pe profit pe anul 2013 avem:
Diferență de plată pentru impozitul pe profit în suma de 3.510.962 lei;
Amendă în suma de 25.000 lei conform Codului de procedură fiscală;
Penalități de întârziere în sumă de 140.000 lei însemnând 4% din 3.510.962 lei, conform Codului de procedură fiscală;
Total de plată până la data de 23.05.2014 = 3.675.962 lei
Pentu modul de calculul eronat al impozitului pe salarii avem:
Diferență de plată de 500.000 lei;
Amendă în sumă de 25.000 lei conform Codului de procedură fiscală;
Penalități de întârziere în sumă de 25.000 lei însemnând 5% din diferența de plată, conform Codului de procedură fiscală;
Total de plată până la data de 23.05.2014 = 550.000 lei.
Pentru modul de efectuare a calculului Contribuției individuale de asigurări sociale reținută de la asigurați avem obligații fiscale suplimentare cum ar fi:
Diferență de plată în sumă de 285.000 lei;
Amendă în sumă de 25.000 lei conform Codului de procedură fiscală;
Penalități de întârziere în sumă de 11.400 lei echivalent a 4% din diferența de plată, conform Codului de procedură fiscală;
Total de plată până la data de 23.05.2014 = 321.400 lei.
Pentru modul de efectuare a calculului Contribuției individuale de asigurări de sănătate reținută de la asigurați avem obligații fiscale suplimentare cum ar fi:
Diferență de plată în sumă de 150.000 lei;
Amendă în sumă de 25.000 lei conform Codului de procedură fiscală;
Penalități de întârziere în sumă de 6.000 lei echivalent a 4% din diferența de plată, conform Codului de procedură fiscală;
Total de plată până la data de 23.05.2014 = 181.000 lei.
Alte contrvenții:
Organizarea și conducerea eronată a contabilități a dus la acordarea unei amenzi în valoare de 12.000 lei conform Codului de procedură fiscală;
Utilizarea și ținerea registrelor neconform cu legislația în vigoare a dus la acordarea unei amenzi în valoare de 5.000 lei conform Codului de procedură fiscală.
Sumă totală de plată până pe data de 23.05.2014 = 4.580.362 lei
Conform Contravențiilor și sancțiunilor în conformitate cu prevederile articolului 219 Codului de procedură fiscală se sancționează cu amendă între 4% și 5% din sumele reprezentând diferențele constatate ca urmare a efectuării inspecției fiscale, în cazul săvârșirii faptelor prevăzute la alin. (1) lit. b3).
CAPITOLUL VII
La prezentul raport de inspecție fiscală, au fost anexate următoarele documente:
ANEXA Nr. 6 – Situația privind calculul și determinarea profitului impozabil și impozitului pe profit.
ANEXA Nr.7 – Situația privind modul de calcul si determinarea impozitului pe salariu si a contributiilor sociale datorate de angajat.
Avizat, întocmit, Organ de inspecție fiscală:
Șef serviciu: Popescu Vasile inspector șef
Eugen Călinoiu Ionescu George inspector adjunct
CAPITOLUL V
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Concluzii
1. În perioada analizată de mine cred că restructurarea/reorganizarea la nivelul A.N.A.F a adus după sine unele avantaje dar și dezavantaje după cum urmează:
Avantaje:
O mai bună coordonare la nivelul aparatului administrative din cadrul A.N.A.F;
Controale mai bine organizate ce au dus la rezultate foarte bune.
Dezavantaje:
Lipsa personalului, care duce la o restrângere a activități de control fiscal asupra tuturor contribuabililor;
Scăderea numărului de angajați a dus la creșterea evaziuni fiscale și o scădere a colectări veniturilor datorate de contribuabili către bugetul de stat, cu referire aici la perioada de la 1 octombrie 2013 – continuare.
2. Concluzionez faptul că un control fiscal eficient și cu rezultate foarte bune ar trebui soluționat de la primirea avizului de inspecție fiscală sau fără aviz, prin blocarea conturilor bancare ale contribuabililor imediat ce controlul fiscal se desfășoară și nu după 30 de zile cum prevede noul Cod de procedura fiscală. Această perioadă de 30 de zile presupun eu că îi acorda contribuabilului suficient timp pentru a lichida contul bancar în caz că acesta conștientizează faptul că inspecția fiscală o să găsească foarte mari nereguli în contabilitate.
3. Conform studiului de caz pe care eu l-am abordat consider faptul că echipa de inspecție fiscală a soluționat foarte bine control fiscal, scoțând la vedere faptul că societatea comercială a calculat eronat impozitul pe profit pe perioada anului 2013 și contribuțiile sociale și cele de asigurări de sănătate pe perioada anului 2011 și anului 2013. Singura perioadă în care contribuabilul a calculat, evidențiat și plătit corect contribuțiile către bugetul de stat conform informațiilor prelevate de către echipa de inspecție fiscală a fost în anul 2012 atunci când nu sau constatat nereguli.
5. Contribuabilul nu a fost cooperant pe tot parcursul inspecției fiscale, nepunând la dispoziția echipei de control toate documentele cerute de acestia îngreunând astfel luarea deciziilor dar și sancționarea contribuabilului pentru neregulile constatate.
6. Din punct de vedere financiar, S.C. Arctic S.A. Găești dispune de capitaluri proprii, reușind să-și acopere aproximativ toate nevoile investiționale proprii și să aibă o capacitatea financiară foarte bună în ceea ce privește derularea unor contracte de anvergură cu potențiali clienti de pe piață.
7. În perioada analizată de mine rezultatele economice din ultimii ani au plasat S.C. Arctic S.A. Găești pe locul I în topul societăților din domeniul său de activitate.
8. La nivel societăți comerciale expusă de mine se constată faptul că în perioada cuprinsă între ani 2011 – 2013, perioadă de criză economică și instabilitate financiară, societatea S.C.Arctic S.A. față de numeroase alte societăți comerciale din România a reușit să performeze din punct de vedere tehnologic aducând-ui acestei pe lângă un profit anual foarte bun și recunoaștere internațională foarte bună. Această perioadă de creștere economică întâlnită la nivel de firmă se poate spune că fost facută foarte conștincios și precis urmărindu-se ca fiecare departeament întâlnit la nivelul societăți începând cu angajați și terminându-se cu conducerea societăți să ofere un randament foarte bun pe tot parcursul programului de lucru oferindu-le în schimb acestora remunerație în funcție de performanța fiecăruia.
Propuneri:
1. Doresc intensificarea controalelor fiscale exercitate de inspectori A.N.A.F., acolo unde se comercializează toată gama de bunuri și service fără a se emite bon fiscal sau facturi, de exemplu în târgurile sezoniere organizate anual cu ocazia unor sărbători sau evenimente.
2. Dezvoltarea unui software prin care toți contribuabili să fie monitorizați în permanență, cu privire la plata contribuțiilor către bugetul de stat, dar și o mai bună transparenta în ceea ce privește legăturile economice cu furnizori acestora, de exemplu contractele încheiate între ei și facturile emise.
3. Mărirea numărului de angajați în cadrul A.N.A.F., poate duce la o mai bună colectare a veniturilor către bugetul de stat, prin desfășurarea de controale permanente exercitate cu intenția de a constrânge contribuabilul la plata taxelor și impozitelor datorate statului.
4. Creșterea contravențiilor pecuniare dar și creșterea sancțiunilor contravenționale acolo unde contribuabilul se afla deja la o a doua abatere sau chiar închiderea activități pe o perioadă de timp determinată, pana la soluționarea neregurilor constatate la inspecția fiscală.
5. O propunere interesantă ar fi introducerea unei asigurări în funcție de ceea ce ai declarat, plătită de contribuabil pe numele institute de control, care să acopere plata unor amenzi, penalități datorate de contribuabil.
6. Premierea celor ce înștiințează instituția de control fiscal cu faptul că la un anumit contribuabil sau agent economic există dovezi că acesta fraudează cu intenție statul, sustrăgând anumite foloase necuvenite, sau pe care le ascunde fără a plăti taxe și impozite datorate către bugetul consolidat al statului.
7. Acordarea de subvenții contribuabililor care își desfășoară în mod onorabil activitate și nu doresc să se sustragă de la plata contribuțiilor datorate către bugetul de stat. O propunere din partea mea ar fi aceea de a micșora contribuabilului povara fiscală pe o perioadă de 1 sau 2 luni după caz în funcție de mărimea contribuabilului, natura activități prestate etc.
8. Micșorarea cotelor de impozitare pentru toți agenți economic ce își desfășoară activitatea în zone defavorabile din punct de vedere economic și geografic, stimulând astfel noi investitori (exemplu zona Delta Dunări).
9. Propun ca numirile în funcții de conducere a instituțiilor de control ale statului să nu se facă pe culoare politică, ci pe performanțe profesionale ale fiecărui candidat. Toate aceste numiri în funcție cheie la nivelul aparatului de control în instituțiile abilitate ale statului în spețe A.N.AF, pot duce la nereguli foarte mari în ceea ce privește protejarea unor anumiți contribuabili și efectuarea de controale acolo unde de regulă nu este cazul (contribuabili mici), unde nu se constată fapte de fraudă și evaziune fiscală grave.
10. Recomand efectuarea inspectiei fiscale înainte de închiderea activitați firmei cu scopul de a preveni în acest fel sustragerea de la plata taxelor și impozitelor catre bugetul de stat.
11. Propun ca la înfințarea unei firme indiferent de forma sa juridică, fie că este societate cu răspundere limitată, societate pe acțiuni, etc.. doresc odată cu înfințarea firmei, înfințarea propiu zisă a unui fond de rulment (asigurare) care să cuprindă o sumă de bani transferată anual de societate în acest cont, ca un procent din profitul impozabil cuprins între 1 și 5% în funcție de forma juridică a firmei respective, fond de rulment deschis de societate pe numele A.N.A.F, cu scopul de a garanta buna desfășurare a activități firmei față de instituțile statului. Acest fond este deschis și pus la dispoziția A.N.A.F pentru a putea diminua din pierderile fiscale pe care le poate avea A.N.A.F. în caz că firma își înceteaza activitatea și are foarte mari datori către bugetul de stat. Suma de bani constituită de societate în acest fond de rulment poate fi recuperată de societate o data la 10 ani dacă se constată că societatea respectivă și-a îndeplinit corect toate obligațile fiscale către satul român de-a lungul acestei perioade.
12. Ce as mi-aș dori foarte mult și să se întâmple foarte repede pentru a avea o transparență la nivel național dar și international ar fi faptul că doresc ca A.N.A.F. să devină o instituție privatizată de sine stătătoare care să nu mai fie controlată de clasa politică. Acest lucru cred că ar adduce după sine foarte multe benefici cum ar fi:
Controale fiscale foarte bine exercitate și fără a avea rețineri față de anumite firme și personalități cu putere de decizie;
Transparență în ceea ce privește controalele fiscale;
Mărirea gradului de colectare a contribuților datorate către bugetul de stat de către contribuabili, etc…
BIBLIOGRAFIE
Monografii:
1. Balaban, C., – Evaziune fiscală – Aspecte controversate de teorie și practică judiciară, Editura Rosetti, București, 2003;
2. Boulescu, M., Control financiar, Editura Eficient, București, 1997;
3. Buziernescu, R., Fiscalitate, Editura Universitară, Craiova, 2009;
4. Corduneanu, C., Sistemul fiscal în știința finanțelor, Editura Cdecs, București, 1998;
5. Drosu, D. Ș., Tutungiu, M., Evaziunea fiscală, Editura Oscar Print, București, 1995;
6. Henri, F., Administration industrielle et generale, Dunod, Paris, 1925;
7. Florea, I., Florea, R., Controlul economico-financiar, Editura Ceccar, București, 2000;
8. Ionescu, L., Controlul financiar și fiscal, Editura Cartea Universitară, București, 2006;
9. Oprea, D., Premisele și consecințele informatizării contabilității, Editura Graphix, Iași, 1994;
10. Toader, S., Evaziune fiscală în România în perioada de tranziție, Editura ProUniversitaria, București, 2007;
11. Țâțu, L. coordonator, Fiscalitate – De la lege la practică, Editura C.H.Beck, București, 2008;
12. Vintilă, G., Fiscalitate – Metode și tehnici fiscale, Editura Economică, București, 2006;
14. Ungureanu, M. A., Predescu, I., Toader, S. A., Control fiscal și evaziune fiscală, Editura Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2010.
II. Studii, articole:
1. Cucoșel, C., Analysis of the Activity of Fiscal Control Carried ouț by the General Directorate of Public Finance Maramureș, Internațional Journal of Academic Research în Business and Social Sciences, 2012;
2. Maurice Duverger, Finances publiques, Press Universitaires de Frances, citat de Corduneanu, C., Sistemul fical în știința finanțelor, Paris, 1965;
3. Maurice Duverger, Finances publiques, Press Universitaires de Frances, Paris, 1965- citat de Hoanță, N., Evaziunea fiscală, Editura Tribuna economică, București, 1997;
4. Pop, V., Scarlat, M., – Veniturile statului – fraudă și evaziunea fiscală, Revista Finanțe, credit, contabilitate, nr.5/1996.
III. Acte normative:
Legea 19/2000 cu modificările și completările ulterioare; Leg. 487/2006 si O.G 3/2007, Leg. nr. 388/2007 si Leg. nr. 19/26.02.2009
Legea nr.76/2002 cu modificarile si completarile ulterioare ; Leg 487/2006 ; O.G 3/2007, Leg. nr. 388/2007 si Leg. nr. 19/26.02.2009 ;
Legea nr. 241/2005 privind combaterea și prevenirea evaziunii fiscale;
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, Titlul III, art. 55 – 60;
Legea nr. 571/2003 cu modificarile si completarile ulterioare ; H.G. 44/2004 cu modificarile si completarile ulterioare ;
Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal al României art.34;
Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 927/23.12.2003, Titlu IV, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal al României, modificată și completată prin O.G. nr.83/2004, O.U.G nr.138/2004, O.U.G. nr.24/2005, cu modificările și completările ulterioare aduse prin Legea nr.343/2006, prin O.U.G. nr.22/2007, inclusiv prin O.U.G. nr.127/2008, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.705, din 16 octombrie 2008;
Legea 609/2003 – pentru aprobarea OG 86/2003 privind reglementarea unor măsuri în materie financiar-fiscală din 22 decembrie 2003, Monitorul Oficial 930/2003;
O.G, nr. 71/2001 privind organizarea și exercitarea activității de consultanță fiscală, modificată și completată prin O.U.G. nr. 8/2014 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 151 din 28/02/2014;
O.G, nr. 92/2003 privind Codul de Procedură fiscală, republicată cu modificările și completările ulterioare, cap.1, art.96;
O.U.G 150/ 2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
IV.Resurse Internet
www.anaf.ro
www.mfinante.ro
www.arctic.ro
ANEXE
Anexa nr.1. Organigramă S.C. Arctic S.A.
Anexa nr.2.Aviz de Inspecție fiscală
Anexa nr.3.Registrul Unic de Control
Anexa nr.4.Declarația 101
Anexa nr.5.Declarația 112
Anexa nr.6.
Situația privind calculul și determinarea profitului impozabil
și impozitului pe profit pentru anul 2011- 2012, control A.N.A.F
Formula de bază: Profit.imp = Total.v – Total che. – V neimpozabile + Che.nede
Profit impozabil 2011 = 959.680.144 – 843.909.400 – 0 + 0 = 115.770.744 lei
Impozit pe profit 2011 = 115.770.744 x 16/100 = 18.523.319 lei
Profitul net2011 = profit brut – impozit pe profit
Profit net = 115.770.744 – 18.523.319 = 97.247.425 lei
Profit impozabil 2012 = 1.109.645.239 – 1.057.875.761 – 0 + 0 = 51.769.478 lei
Impozit pe profit 2012 = 51.769.478 x 16/100 = 8.283.116 lei
Profitul net2012 = profit brut – impozit pe profit
Profit net2012 = 51.769.478 – 8.283.116 = 43.486.362 lei
Profit impozabil 2013 = 1.406.683.076 – 1.297.965.506 – 0 + 0 = 108.717.570 lei
Impozit pe profit 2013 =108.717.570 x 16/100 = 17.394.811 lei
Profitul net2013 = profit brut – impozit pe profit
Profit net2013 = 108.717.570 – 17.394.811 = 91.322.759 lei
Impozit pe profit calculat eronat de societate pe anul 2013
Profit impozabil 2013 = 1.406.683.076 – 1.297.965.506 – 0 – 250000 = 108.467.570 lei
Impozit pe profit 2013 =108.467.570 x 16/100 = 17.354.811 lei
Conform codului fiscal în vigoare se acordă pentru cheltuielile cu sponsorizarea un credit fiscal în limita a:
20% /impozitul pe profit = 3.470.962 lei
3/1000 din C.A. = 1.372.278.937 x 3/1000 = 4.116.836 lei
Impozit pe profit datorat = 17.354.811 – 3.470.962 = 13.883.849 lei
Societatea S.C. Arctic S.A. nu a înregistrat venituri neimpozabile în perioada supusă controlului fiscal, dar conform celor declarate de societate se constată că la actuala inspecție fiscală societatea a calculat și introdus eronat în anul 2013 cheltuieli nedeductibile (cheltuieli cu sponsorizarea) ceea ce a dus la săvârșirea unei contravenți.
Anexa nr.7.
Situația privind determinarea impozitului pe salariu
a contribuțiilor de sănatate și somaj – Control A.N.A.F.
Exemplu de calcul pentru un salariat la S.C. Arctic S.A. pe luna iunie 2013:
Salariu de bază 2.200 lei;
Spor de vechime 7% (din salariu de bază);
Indemnizație de conducere 500 lei;
Tichete de masă pentru 21 de zile(1 tichet = 9,35 lei baza legală);
Cadouri oferite copilului(minor) cu ocazia zilei de 1 iunie cost achiziție 250 lei + T.V.A( deducere 150 lei/limita de lege);
In luna respectivă a utilizat un autovehicul din patrimoniul Arctic S.A astfel: 1.000 km în interes de serviciu, 250 km distanță dus-întors loc de muncă-domiciliu și 300 km în interes personal;
Pe luna iunie a plătit o contribuție sindicală de 200 lei;
Pensie facultativă contribuție lunară 100 lei(deductibil în limita a 400 de euro/an).
Pasul I. Vb = total venituri impozabile
Spor de vechime = 7% / 2.200 = 154 lei
Tichete de masă = 21 x 9,35 = 196,35 lei
Cadouri copil = 250 + 60 (T.V.A) – 150(limită de lege) = 160 lei
250 x 24% = 60 lei
Transport/autoturism = valoare intrare autoturism 30.000 lei x 1,7% (valoare amortizare) x = 98,71 lei
Vb = 2.200 + 154 + 500 + 196,35 + 160 + 98,71 = 3.309,06 lei
Pasul II. Venit net = ?
V.net – contribuții(mai puțin tichete de masă)
C.A.S 10,5% x (3.309,06 – 196,35) = 326,8 = 327 lei
C.A.S 5,5% x (3.309,06 – 196,35) = 171 lei
F.S 0,5% x (3.309,06 – 196,35) = 16 lei
V.net = 3.309,06 – 327 – 171- 16 = 2.598,71 lei
Pasul III. Venit Impozabil = ?
V.impozabil = V.net – Cotizație sindicală – Pensie facultativă – Deducere personală(nu se acordă deoarece Venitul brut depășește valoarea maximă legală(3.000 lei) pentru care se acorda deducere personală.
V.imp = 2.598,71 – 200 – 100 – 0 = 2.298,71 lei
Pasul IV. Impozit pe venit = ?
Imp.venit = 16% / V.impozabil
Imp.venit = 367,79 lei
Salariu efeciv primit de salariat = 3.309,06 – 196,35 – 160 – 98,71 – 327 -171 – 16 – 200 – 100 – 367,79 = 1.672,21 lei
Anexa nr.8.Factura fiscală
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Controlul Financiar Exercitate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ID: 138461)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.