Contribuții Privind Valorificarea Jocului DE Handbal ÎN Activitățile Motrice DE Timp Liber

INTRODUCERE

Handbalul este un joc sportiv de echipă, ce are un pronunțat caracter dinamic. Reprezintă o sinteză a deprinderilor motrice de bază (alergare, săritură și aruncare) și face parte din mijloacele de bază ale educației fizice sportive școlară. Aria de practicare si exersare a jocului fiind mare, este întâlnit în trei ipostaze: mijloc al educației fizice în învățământul de toate gradele, joc sportiv de performanță și înaltă performanță, dar și ca joc sportiv de loisir (sport de masă). Regulamentul de joc este simplu, și presupune aplicarea regulilor de bază, este realizat cu ușurință chiar de la începutul perioadei de. Instalațiile și terenul de joc sunt simple și puțin costisitoare. La handbal, contactul corporal este permis, prin respectarea regulamentului de joc, există pericol redus de accidentări.

Lucrarea de față se dorește a fi un îndemn și totodată un îndrumător pentru cei care au șansa și plăcerea să lucreze toate categoriile de persoane,prin prisma cunoașterii și respectării regulamentului jocului de handbal și a particularităților specifice diferitelor vârste.

Mi-am ales această temă pentru vreau să dobândesc prin teorie și practică cunoștințele, deprinderile și priceperile necesare pentru continuarea activității de profesor de tototdată, de viitor profesor de educație fizică și sport. Presupun că acestea mă vor ajuta în profesia aleasă, iar cu trecerea timpului, mă vor ajuta să evoluez, jocul de handbal la copii fiind deosebit de atractiv, cu multiple valențe formative, reprezintă astfel punctul de pornire în formarea profesională.Regulamentul jocului de handbal constituie elementul care trebuie să fie însușit foarte bine, și pe care trebuie pus accentul în vederea consolidării lui. Particularitățile jocului de handbal trebuie să fie cunoscute de toți participantii. Un jucător, care deține în bagajul tehnic elementele specifice regulamentului jocului de handbal poate în orice situație să se descurce foarte bine.

Lucrarea va pune accentul asupra prezentării particularităților regulamentului jocului de handbal adaptat activitatilor motrice de timp liber, a exerciților folosite.

Din cauza sedentarismului din acest mileniu oamenii nu își mai petrec într-un mod util timpul liber tehnologia ocupându-se de acest lucru.

Tema lucrării mele este una de actualitate ,activitățile motrice de timp liber fiind abordate de specialiștii în domeniu ,studiindu –se toate particularitățile motrice și afective ale indivizilor.

În concluzie, lucrarea se vrea a fi o cale de acces care să ajute crearea unor relații strâns legate între profesori si participanți și totodată un mijloc care să ușureze procesul de inițiere specific în handbal adaptat în conformitate cu regulamentul jocului și cu particularitățile fizice și psihice ale oamenilor,dar și promovarea activităților motrice de loisir pentru petrecerea utilă si agreabilă a timpului liber.

CAPITOLUL I

FUNDAMENTAREA TEORETICĂ

1.1 Jocurile sportive în cadrul activităților motrice de timp liber

Dupa J. Coghlan(1981) activitățile de loisir sunt împărțite în 4 grupe principale de activități de loisir:

-jocuri și sporturi competiționale;

-activităti în aer liber caracterizate prin prezența naturii;

-activități de expresie corporală și dans ce răspund unui impuls interior și unei nevoi estetice special;

-activități de condiționare fizică care se axează pe dezvoltarea componentelor fitness-ului.

Prezentăm de altfel în tabelul urmator ,câteva elemente specifice acestor activități.

Tabelul 1. Caracteristici ale activităților motrice de timp liber (dupa J. Coghlan, 1981)

Clasificarea activităților motrice de timp liber poate fi realizată și după alte criterii diverse:loc de desfășurare,scopul urmărit,vârsta participanților.mod de organizare.Astfel se pot identifica:

-activități independente sau organizate;

-individuale sau de grup;

-în sală,aer liber,apă;

-cu adeversar sau fără;

-cu material sau fără;

Jocurile sportive din cadrul activităților motrice de timp liber prezintă anumite caracteristici specifice, amintite mai sus și putem enumera:

-handbalul și beach-handbalul;

-fotbalul ,fotbal-tenisul,minifotbalul;

-voleiul,beach-volei,volei adaptat pentru oamenii cu dizabilitați;

-tenisul de câmp,tenis de masă,tenis adaptat pentru oamenii cu dizabilitați,badmintonul;

-paintbalul

-rugby,rugby-tag

-toate jocurile colective sau independente cu caracter distractiv,unde nu se pune accent pe performanță ci pe relaxare ,ocuparea timpului liber într-un mod plăcut și menținerea optimă a stării de sănătate.

1.Minge călătoare (acomodarea copilului cu mingea);

a) Grupa este dispusă pe două rânduri față în față, cu interval de un braț între jucători. Distanța dintre cele două șiruri va fi de 3 m. La semnal, primul jucător va pasa mingea jucătorului din dreapta sa. Mingea va fi transmisă în continuare spre dreapta din jucator in jucator pana când ajunge la ultimul. Jocul se poate opri aici și câștigă prima echipă care a transmis mingea, sau poate continua, ultimul jucător după ce primește mingea aleargă prin spatele șirului și se așează în poziția de primul jucător din stânga. Jocul poate continua până când un jucător greșește sau o echipă are avans de un tur față de ceilalți.

b) Jocul se mai poate desfășura și cu 2-3 mingi, și continuă până când un jucator nu mai poate prelua mingea din cauza nereușirii transmiterii mingii pe care o avea deja în mână.. Jucătorul respectiv este penalizat cu un punct. Câștigă jucătorii cu cele mai puține penalizări.

c)Înainte de a transmite mingea, jucătorul trebuie să facă un dribling pe loc;

2.Mingea prin tunel. (acomodarea cu mingea)

Colectivul este organizat pe două rânduri, cu interval de 3 m între ele, iar jucătorii la 1 m distanță față de celălalt, stând cu piciorele depărtate. La semnal, primul jucător trece mingea printre picioare la jucătorul din spatele lui, care o transmite până când mingea ajunge la ultimul jucător. Acesta aleargă locul primul jucător și continuă jocul până cand ajunge ultimul. Echipa care termină prima câștigă jocul.

3.Mingea peste cap. (acomodarea cu mingea)

Se execută cu aceeași formație și poziție a jucătorilor. Mingea este transmisă la jucătorul din spate pe deasupra capului, oferită și primita cu ținerea acesteia prin apucat. Jucatorii nu au dreptul sa privească înapoi în timpul transmiterii mingii. Câștigă răndul care a executat mai repede trecerea mingii folosind toți jucătorii.

4.Ștafete cu mingea rostogolită (acomodarea cu mingea)

a) Colectivul este dispus in 2-3-4 echipe, câte un jucator la linia de start. La semnal,primul jucător rostogoleste mingea de la jalonul 1 la jalonul 2, pe care-l ocolește și conduce mingea înapoi cu mâna stângă. La jalonul 1 prinde mingea în mâna și o pasează următorului jucător care continuă jocul. Echipa care termină prima.

5.Mingea la căpitan ( prinderea și pasarea mingii )

Fiecare echipă iși alege un reprezentant. Restul echipei se va așeza în fața căpitanului la o distanță de 3-4 m, în linie cu o distanță de 1 m între ei. Căpitanul pasează și va reprimi mingea de la fiecare pe rând. Echipa care termină prima.

6.Scapă de minge (prinderea și pasarea mingii)

Colectivul formează un cerc cu o distanță de 1-3 m între jucatori. La semnal, jucătorii încep să paseze mingile (2-3 mingi) la colegii din partea stângă. Jucătorul la care o minge o ajunge pe cealaltă primește o pedeapsă sau iese din joc.

7.Suveica simplă (prinderea și pasarea mingii)

Două grupe, în șir, față în față,cu distanța de 4 – 5 m între ele. Primul jucător pasează la primul jucător din cealaltă grupă și trece la coada grupei opuse. Se poate juca cu 2 echipe cu 2 grupe fiecare sub formă de concurs.

8.Mingea în ,,zig-zag’’ (prinderea și pasarea mingii)

Se împarte colectivul în două grupe așezate în linie față în față, la 3-4 m distanță una de alta și 1-1,5 m între elevi. Direcția paselor de la stănga spre dreapta de la o grupă la cealalta, mingea trebuind să treacă pe la fiecare jucător. Cine scapă mingea are 1 punct penalizare. Câștigă jucătorii cu cele mai puține puncte penalizare.

9.Atenție la minge ! (prinderea și pasarea mingii)

Colectivul formează un cerc sau două, în funcție de efectiv, distanța 5-6 m. Se poate utiliza o minge sau mai multe. Jucătorul cu mingea poate pasa la ce jucător dorește. Jucătorii care primesc pasa trebuie să paseze cat mai rapid si mai departe pentru a nu fi surprinși cu încă o minge. Jucătorii care în momentul prinderii mingii sunt surprinși cu încă o minge în mînă, au 1 punct penalizare. Câștigă jucătorii cu cele mai puține puncte penalizare.

Se mai numesc, în multe lucrări de specialitate, și " jocuri dinamice".

. Jocurile, în general, sunt activități de tip ludic, cu implicații deosebite asupra dezvoltării personalității executanților din mai multe puncte de vedere, inclusiv din cel al contribuției pe planul integrării sociale. Ele sunt activități totale, atractive, spontane, libere, naturale și dezinteresate. Au, de asemenea, și valențe recreative și compensatorii. De aceea, sunt foarte mult folosite și în formele organizatorice din timpul liber al diferitelor categoric de subiecți.

Trebuie să prezint principala clasificare a jocurilor în domeniul nostru: – jocuri de mișcare (sau dinamice);

– jocuri pregătitoare pentru jocurile sportive;

– jocuri sportive.

Desigur, clasificarea prezentată poate fi și comentată, deoarece – de exemplu – foarte multe jocuri de mișcare pot fi și pregătitoare pentru jocurile sportive, ca să nu mai comentăm ideea expusă în anterior, că atât jocurile pregătitoare pentru jocurile sportive, cât și jocurile sportive, sunt de "mișcare" pentru ființa umană. Sunt și alte clasificări ale jocurilor, în general și ale celor de mișcare în special, dintre care am selecționat doar pe unele, convins fiindcă nu am epuizat criteriile și nici că toate aceste clasificări sunt funcționale pentru educație fizică și sport. Este vorba despre următoarele clasificări:

a) După participarea marilor funcții ale organismului: – jocuri de explorare – experimentare; – jocuri simbolice; – jocuri cu reguli (inclusiv cele care se adresează prioritar motricității).

b) După modul de organizare a participanților: – jocuri cu împărțire pe echipe sau grape; – jocuri fără împărțire pe echipe sau grupe (jocuri "frontale").

c) După locul în care se efectuează: – jocuri în aer liber/ afară; – jocuri în interior (sală sau alte spații).

d) După "mediul" în care se desfășoară: – jocuri pe suprafață uscată (teren, sală etc.); – jocuri pe zăpadă; – jocuri pe gheață; – jocuri în apă; – jocuri în aer.

e) După zona geografică în care se desfășoară: – jocuri la mare; – jocuri la munte. (Această clasificare, după opinia personală, implică aproape toate celelalte clasificări anterioare, ca și clasificarea care urmează).

f) După cadrul "organizatoric" în care se efectuează: – jocuri în lecție; – jocuri în "recreația organizată"; – jocuri în tabere; – jocuri în stațiuni balneo-climaterice și de odihnă; – jocuri în activitatea independentă.

g) După materialele folosite: – jocuri cu obiecte; – jocuri fără obiecte.

h) După obiectivele instructiv-educative vizate: – jocuri pentru educarea și captarea atenției; – jocuri pentru dezvoltarea/educarea calităților motrice; – jocuri pentru însușirea (mai ales "consolidare și perfecționare") deprinderilor și priceperilor motrice; pot fi și jocuri pentru verificarea însușirii deprinderilor și priceperilor motrice.

– Dozarea efortului în jocurile de mișcare trebuie să fie în strictă concordantă, mai ales, cu veriga lecției în care se folosesc și cu obiectivele operaționale pe care le îndeplinesc; această dozare este dependentă însă, și de alte variabile: • volumul, intensitatea și complexitatea efortului fizic implicat; • numărul participanților, dimensiunile spațiului de joc, volumul și calitatea materialelor folosite; • formațiile de lucru folosite și modalitățile concrete de exersare;. Locul și rolul acestor tivele instructiv-educative vizate: – jocuri pentru educarea și captarea atenției; – jocuri pentru dezvoltarea/educarea calităților motrice; – jocuri pentru însușirea (mai ales "consolidare și perfecționare") deprinderilor și priceperilor motrice; pot fi și jocuri pentru verificarea însușirii deprinderilor și priceperilor motrice.

– Dozarea efortului în jocurile de mișcare trebuie să fie în strictă concordantă, mai ales, cu veriga lecției în care se folosesc și cu obiectivele operaționale pe care le îndeplinesc; această dozare este dependentă însă, și de alte variabile: • volumul, intensitatea și complexitatea efortului fizic implicat; • numărul participanților, dimensiunile spațiului de joc, volumul și calitatea materialelor folosite; • formațiile de lucru folosite și modalitățile concrete de exersare;. Locul și rolul acestor jocuri de mișcare în lecția de educație fizică și sportivă școlară sunt bine precizate și cunoscute.

Exceptând ultima verigă a lecției ("Aprecieri și recomandări"), se poate afirma, fără a fi posibile contraargumente logice, că jocurile de mișcare pot fi folosite în toate celelalte verigi "obligatorii" (fiindcă, altfel, se adaugă și veriga a treia ("Influențarea selectivă a aparatului locomotor").

În prima verigă a lecției ("Organizarea colectivului de subiecți") se recomandă, atunci când este cazul, folosirea unor jocuri pentru captarea și educarea atenției, bine alese și donate; câteva dintre cele mai frecvente și eficiente jocuri folosite în acest sens: "Colțurile colorate", "Dialog ritmat", "Reacție inversă comenzii" (cunoscut, din cauza traducerii greșite, sub denumirea "Comanda inversă"!) etc. În veriga a doua din lecție ("Pregătirea organismului pentru efort") este bine să se folosească jocuri de mișcare cunoscute, atractive și cu posibilitatea de a angrena frontal în exersare pe toți subiecții; de aceea, nu se recomandă folosirea unor jocuri sub formă de: – ștafetă (ca, de exemplu, "Cursa pe numere" sau "Semănatul și culesul cartofilor") sau bazate pe trasee/parcursuri aplicative. Câteva exemple dintre cele mai frecvente și eficiente jocuri folosite: "Buchețelele", "Leapșa" (în multiplele sale variante), "Pescarul și plasa", "Șarpele își prinde coada", "Schimbă liniile" etc. În verigile tematice se pot folosi eficient jocurile de mișcare pentru realizarea următoarelor obiective operaționale: – dezvoltarea/educarea calităților motrice; – consolidarea sau perfecționarea deprinderilor și/sau priceperilor motrice de bază și utilitar – aplicative (mai ales, la clase mai mici). Iată câteva exemple de jocuri folosite frecvent în această verigă tematică sau în aceste verigi tematice: "Cursa pe numere", "Crabii și creveții", "Al treilea fuge", "Lupta cocoșilor", "Tunelul", "Mingea lup", "Vânătorii și vulpile", "Mingea pe sub pod", "Mingea pe pod", "Mingea la căpitan", "Ferește picioarele" (sau "Cercul zburător"), "Îmbracă și dezbracă cercul", "Din cerc în cerc", "Semănatul și culesul cartofilor", "Statuile" etc. În penultima verigă ("Revenirea organismului după efort") se recomandă, de către specialiști, folosirea unor jocuri cu caracter liniștitor, adresate în special funcției respiratorii; câteva exemple de asemenea jocuri de mișcare: "Fulgul săltăreț", "Umbra", "Balonașele plesnesc" etc

1.2 Prezentarea generală a jocului sportiv handball

Handbalul este o întrecere între două echipe de diferite vârste și sexe, un joc sportiv cu un bogat și vast conținut motric, cu multe valențe formative, în care se regăsesc toate caracteristicile jocului. Joc tânăr, handbalul este o sinteză a deprinderilor motrice fundamentale ale omului (alergarea, săritura, prinderea și aruncarea) îmbinate armonios cu deprinderile motrice specifice, puse în valoare în condiții de viteza și viteză – forță. Deoarece procedeele tehnice sunt executate cu mâna, jocul este însușit rapid, fără o pregătire specială îndelungată. El a pătruns masiv în rândurile tineretului și copiilor datorită atractivității și valorilor sale educative. Până în prezent, handbalul a avut o evoluție și o dezvoltare deosebită, organizându-se competiții sportive unde participă sportivi de toate vârstele. Concepția de joc este mereu în continuă schimbare, ținând pasul cu evoluția pe plan internațional. Handbalul are un regulament cu reguli precise, în spiritul moral sportiv, spectatorii trăind din plin fazele mărețe ale jocului, desfășurate în spirit de fair-play.

Handbalul este un joc sportiv tânăr, apărut în Europa la sfârșitul secolului al XlX-lea și începutul secolului al XX-lea prin transformarea unor jocuri cu caracter popular și sub influența altor jocuri, în special al fotbalului din a cărui idee fundamentală de joc s-a inspirat cel mai mult. Handbalul este un mijloc al educației fizice deoarece contribuie la întărirea sănătății, la dezvoltarea fizică armonioasă, la dezvoltarea unor calități motrice, psihice, la însușirea unor deprinderi motrice. Deoarece este un joc accesibil, atractiv, spectaculos, cu un regulament ușor și necesitând puține materiale, handbalul este cuprins în programele școlare , începând cu clasa a V-a (el poate coborî și mai jos, chiar din clasele I-IV). Jocul de handbal este cercetat din punct de vedere tehnic, tactic, fizic, teoretic și psihologic, sistematizând activitatea echipelor cu rezultate foarte bune. Studiază apariția, istoria și evoluția jocului, realizează legătura între celelalte jocuri sportive împrumutând metode și mijloace de pregătire, procedee tehnice și tactice. Jocul de handbal este în strânsă înlănțuire cu alte discipline precum igiena, fiziologia, anatomia, biochimia, biomecanica, pedagogia și psihologia sportivă.

Apare în Europa la sfârșitul sec. XIX începutul sec. XX. Izvoarele din perioada istoriei antice aduc mărturii că pe pământ s-au practicat jocuri cu mingea pe care le considerăm strămoșii handbalului actual. În China antică numit „thu-CHU”. La incașii Precolumbieni „POK – TA – POK”. La africani în SENEGAL „LOUPI”. În imperiile antice: ROMAN și GREC: EPISKIROB, HARPASTOV, FOLLIS. Mingea: apare ca obiectul magic, a fost confecționat, din diferite materiale: – la azteci – mingi din rășini negre; – la arabi – fibre din palmieri lefate în formă sferică; – la malaiezieni – din nucă de cocos; – la chinezi – din piele. Primele izvoare despre jocuri populare transformate în joc de handbal: – 1892 – este cunoscut un asemenea joc în Cehoslovacia pe care în 1905 prof. de ed. fizică Vaclav și Karas îi dă denumirea „Hazena” care capătă dimensiunea de sport național. 12 13 – În Danemarca se cunoaște un alt joc de echip ă denumit „handbold” care se juca pe teren redus cu reguli asemănătoare handbalului de astăzi. – În 1898 este introdus în școli de prof. Nilsen Holgen, îi definitivează regulamentul, îl tipărește și îl răspândește, organizând întreceri. Alte semnale în Rusia, handbal redus în 7. – În Germania antrenorul de gimnastică pe nume Max Heiser selecționează din regulile mai multor jocuri cu caracter popular : VÖLKERBALL, RAFFBALL, KORBALL, unește ce-i convine mai mult și creează TORBALL. Apariția acestui nou joc util ca mijloc de pregătire – ca joc complementar – 1915. – În 1919 în Germania – Karl Schelenz, adapteaz ă FORBALUL și pentru băieți dând naștere Handbalului în 11 practicat pe teren de fotbal. În cadrul acestui joc se introduce : driblingul, lupta direct, cu adversarul. În timp apărut o nouă tehnică și tactică – sistem de joc în apărare și atac. Jocul se răspânde;te și în alte țări, apare prima competiție între echipe de handbal în 11 în 1925 joc internațional Germania – Austria 3-6. Primul joc de fete în 1930 Austria – Germania 5-4. – Înființarea Federației Internaționale de Handbal – 1928 și avea afiliate 11 țări. Se tipărește primul regulament internațional. – În 1934 handbalul devine sport olimpic. – În 1936 la Berlin handbalul participă la Olimpiadă. Au participat 6 echipe – România locul 5. – În țările nordice – în Scandinavia se inventa jocul de handbal în sală, cu echipe reduse de 7 jucători (1 portar + 6 jucători de câmp). Țările în care s-a jucat handbalul în 7 – Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia răspândindu-se și în celelalte țări din Europa. Handbalul în sală se juca tot timpul anului. Primul joc internațional în 7 – 1935 – Suedia – Danemarca. – În 1935 are loc primul CM de handbal în 11, au participat 10 țări. România locul 5 (Germania, Elveția, Ungaria, Suedia, România, Cehoslovacia, Polonia, Danemarca, Olanda, Luxemburg). După război se organizează primul CM de handbal 1949 în 11. – a II-a ediție de fete handbal în 11 la Frankfurt în Germania – România câștigă titlul de campionă a lumii. Medalii și titluri olimpice, mondiale și europene cucerite de handbalul românesc.

Medalii obținute de handbalul în 11: – ROM fem. 1956 în Germania aur – ROM masc. 1959 în Austria argint – ROM fem. 1960 în Austria aur La Jocurile Olimpice: – 1972 ROM masc. Bronz la Munchen (Ger) sport olimpic în 7 – 1976 ROM masc. Argint Montreal (Canada) – 1980 ROM masc. Bronz Moacova (URSS) am învins URSS – 1984 ROM masc. Bronz Los Angeles (SUA) La CM de seniori: – 1961 ROM masc. în Germania aur – 1962 ROM fem. în România aur – 1964 ROM masc. în Cehoslovacia aur – 1967 ROM masc. în Suedia bronz 14 – 1970 ROM masc. în Franța aur – 1973 ROM fem. în Iugoslavia argint – 1974 ROM masc. în Germania aur – 1990 ROM masc. în Cehoslovacia bronz. La CM și E de tineret: – 1963 bronz în Suedia masc. – 1967 aur în Olanda fem. – 1995 aur în Brazilia fem. – 1997 bronz în Coasta de Fildeș fem. – 1998 aur în Slovacia la europene fete. – 1999 aur în China fem. – 1999 aur în Germania la europene fete. – 2000 aur în Franța fete. La CM Universitar: – 1963 – bronz masc. în Suedia. – 1968 – argint masc. în Germania – 1971 – bronz masc. în Cehoslovacia. – 1973 – aur masc. în Suedia. – 1975 aur masc. în România. – 1977 aur masc. în Polonia. – 1981 aur masc. în Franța. – 1984 aur masc.în Germania. – 1987 aur masc. în România. – 1990 argint masc. În Olanda. – 1994 bronz fete în Slovacia. – 1996 bronz fete în Bulgaria. – 1998 argint fete în Polonia. Trofee obținute la handbal în 7, de echipele cluburilor sportive românești: Cupa federației Internaționale de handbal: – Masc.: Minaur Baia Mare 1985 Minaur Baia Mare 1986 – Fem.: Chimistul Râmnicu Vâlcea 1984 Rapid București 1993 Cupa Campionilor Europei: Masc.: Dinamo București1965 Steaua București 1968 Handbaliștii și handbalistele și antrenorii lor au adus o reală contribuție la dezvoltarea handbalului din țara noastră și implicit la handbalul internațional. – 4 medalii olimpice – 11 medalii la CM de seniori în 7 – 13 medalii de CM universitari 6 aur – 6 medalii de CM tineret și juniori 5 aur – 5 cupe ale campionilor europeni – 4 cupe ale F. Internaționale. – 1 supercupă a camp.olimpici și mondiali. Oameni care au contribuit: Ioan Kunst Ghermănescu, Lucian Grigorescu – cel mai mare secretar general de federație, Constantin Popescu, Gogâltan Valeriu, Vlase Oprea antrenor – jucător, Gruia Gheorghe, Cornel Oțelea, Cristian Gațu, Ștefan Girtalan etc.

Mijloc al educației fizice și sportive

Handbalul ca mijloc al educației fizice și sportive școlare, duce la realizarea obiectivelor acesteia în felul următor:

Realizeaza întărirea stării de sănătate a copiilor, având influențe benefice asupra marilor funcțiuni ale organismului.

In joc atât membrele superioare – prin manevrarea mingii, cât și pe cele inferioare – folosite pentru deplasări, contribuie la dezvoltarea fizică armonioasă, angrenează toată musculatura pe parcursul jocului.

Jocul de handbal ajută la dezvoltarea calităților motrice de bază, mai ales asupra îndemânării, vitezei (sub toate formele) și forței. Se dezvoltă totodată calitățile motrice specifice, detenta, rezistența în regim de viteză și in regim de forță, dar și îndemânarea în regim de viteză și forță.

Handbalul este un joc sportiv ce presupune o tehnică și o tactică relativ simple, accesibil elevilor și tinerilor, ușor de învățat pentru a putea desfășura joc bilateral.

Concomitent cu mișcările simple, handbalul presupune si o serie de acte și acțiuni tehnico-tactice precum: schimbări de direcție, fente, si mișcările specifice jocului de apărare, ce au o influență deosebită asupra dezvoltării motricității generale.

Handbalul este un joc sportiv colectiv, favorizează dezvoltarea relațiilor interumane, este un factor de socializare, de respect reciproc între echipe, de colaborare și cooperare, contribuie la educarea trăsăturilor voliționale și caracteriale.

7.Practicarea jocului de handbal, la nivelul performanței, în unități ce presupun specializarea necesită o pregătire intensă și continuă. Jocul modern se desfășoară într-o viteză foarte mare, în ritm susținut, presupune eforturi fizice mari și o motivație extraordinară pentru un angajament fizic și psihic total.

Accesibilitatea este una dintre cela mai importante caracteristici ale jocului de handbal și se manifestă în primul rând faptului că, cele mai multe procedee tehnice sunt executate cu mâna și pot fi învățate cu ușurință chiar și de jucătorii fără o pregătire specială. De aceea handbalul se poate organiza și practica în întreprinderi și instituții, în unități militare, facultăți și școli. Tehnica relativ simplă conferă handbalului posibilitatea de a se practica în sfera sportului pentru toți, în scop de loisir sau ca mijloc al educației fizice, fiind accesibil tuturor: copii și tineri, bărbați și femei, chiar și de oameni mai în vârstă.

Regulamentul de joc cuprinde reguli puține, simple și ușor de înțeles.

Materialele, echipamentul și instalațiile necesare sunt puțin costisitoare.

Handbalul este un joc sportiv colectiv care se desfășoară în alergare, uneori în cea mai mare viteză, această caracteristică îi imprimă jocului un caracter dinamic. El poate fi considerat ca o sinteză a deprinderilor motrice de bază ale omului, ca alergarea, săritura, prinderea și aruncarea, ceea ce conferă handbalului, pe lângă atributele de joc sportiv colectiv și atributele de mijloc al educației fizice și sportului, cu influențe pozitive asupra pregătirii fizice a sportivilor din alte ramuri.

Datorită faptului că majoritatea procedeelor tehnice sunt executate cu mâna, jocul de handbal se poate învăța și practica cu ușurință chiar de indivizi fără o pregătire specială îndelungată. Din acest motiv se poate organiza în întreprinderi, instituții, unități militare, facultăți, fiind un joc cu influențe pozitive asupra motricității, cât și asupra psihicului celor care-l practică. Prin concretizarea acțiunilor de atac,  se dă satisfacție imediată începătorilor, care se simt astfel atrași spre practicarea lui regulată.

Tehnica este simplă și ușor de învățat, pentru practicarea ca sport de masă, în scop de loisir sau ca mijloc de educație fizică. Pe lângă mișcările simple și naturale, apare în joc și o serie de alte mișcări mai complexe cum sunt fentele, schimbările de direcție sau cele specifice jocului defensiv.  Cele menționate mai sus au o mare influență asupra motricitații și contribuie la dezvoltarea fizică armonioasă.

Jocul de handbal este accesibil tuturor, căci el poate fi practicat de copii și tineri, bărbați și femei și chiar de oameni cu vârstă mai înaintată. Regulamentul de joc cuprinde reguli puține, simple și ușor de înțeles. Implementarea lor în joc se face cu ușurință chiar în primele antrenamente ținute cu începătorii. Materialele, echipamentul si instalațiile necesare sunt simple puțin costisitoare.

Handbalul este un joc sportiv în care contactul corporal este admis, riscul de accidente este redus în cazul în care se respectă regulile de joc și partenerul de întrecere.

Pentru obținerea performanțelor, este necesară practicarea lui în cadrul unor colective sportive în care munca de instruire trebuie să fie foarte bine planificată, organizată și desfașurată pe baze stiințifice.

Drumul spre culmile măiestriei sportive este greu, cere muncă și o pregătire foarte atentă și mai ales continuă.

Totuși, atingerea măiestriei se face mai repede decât în alte jocuri sportive. Jocul modern, se desfășoară în viteză, un ritm susținut, ceea ce presupune depunerea unor eforturi fizice foarte mari. Pe langă viteza de execuție, de deplasare și de reacție, a rezistenței fizice specifice, a îndemânării în executarea fentelor și schimbărilor de direcție, pe langă mobilitatea generală și suplețea, necesare executării celor mai dificile mișcări, pentru dezvoltarea forței de aruncare, a coordonării și echilibrului, mai este necesar să fie cultivat și simțul mingii, ce dă siguranță în prindere, aruncare, în precizia paselor și aruncărilor la poartă.

Procedeele tehnice, sunt numeroase și variate, trebuie să fie însușite astfel încât să poată fi aplicate în joc în condiții de viteză și luptă cu adversarul.

Combinațiile tactice din atac desfașurate în viteză sub forma acțiunilor variate sunt pline de subtilitate și neprevăzut.

Handbalul este un joc sportiv relativ tânăr, cunoaște o necontenită dezvoltare la fiecare mare competiție internațională, tezaurul tehnico-tactic al jocului se îmbogățește cu noi elemente, ceea ce determină că are încă perspective frumoase.

1.3 Forme derivate ale handbalului

Datorită naturaleții sale,handbalul classic a devenit o sursă de inspirație pentru mai multe jocuri sportive noi inființate.Așa că printre formele sale derivate putem aminti:

-beach-handbalul.

Beach-handbalul este un joc asemănător handbalului classic ,dar cu reguli puțin schimbate desfășurându-se pe nisip.

Vara,când competițiile interne iși desemnează campioanele,handbalul se mută din sală pe plaje,acolo unde sportivii se relaxează și transpiră serios în încercarea de a încununa si învingători ai jocului de beach-handbal.Acest sport însă poate fi practicat și de amatori ai handbalului classic.

Deși este un sport vechi de aproape 1500 de ani,primul meci oficial de handbal a avut loc pe data de 29 octombrie la Berlin,în Germania.În ultimii ani o nouă versiune în aer liber a început să câștige tot mai mult teren beneficiând de decorul spectaculos unde se desfășoară dar și de faptul că IHF a alcătuit rapid un regulament care încurajează spectacolul.

Originea handbalului pe plajă se găsește în anii '60, atunci când turiștii din țările nordice și meridionale ale Europei plecau în vacanță în țările mult mai calde și cu plaje întinse din sudul continentului și aveau asupra lor mingi de handbal pentru a se distra. În acest moment, la nivel mondial sunt legitimați aproximativ 7 milioane de jucători de handbal în sală, iar o bună parte a acestora au adoptat și noua variantă, cel puțin atunci când sunt în vacanță.

Regulamentul de beach-handbal:

Terenul de joc:

Este un dreptunghi cu lungimea de 27 de metri și lățimea de 12 metri, cu o zonă de joc, lungă de 15 metri, și două spații de poartă. Suprafața trebuie să aibă un strat de nisip gros de cel puțin 40 de centrimetri. Linile de delimitare trebuie evidențiate printr-o bandă colorată lată de 8 centrimetri.

Durata jocului:

Jocul constă în două reprize, fiecare cu durata de 10 minute. Dacă scorul este egal la sfârșitul unei reprize, regula „Golului de Aur” este folosită. Câștigătorul fiecărei reprize primește 1 punct. Dacă ambele reprize sunt câștigate de aceeași echipă, ea este câștigătoarea meciului, cu scorul de 2-0. Dacă fiecare echipă câștigă o jumătate, rezultatul este un egal și se trece la „lovituri de pedeapsă” (acțiune jucător contra portar, ca la hochei).

Golul:

Fiecare gol dat reprezintă 1 punct. Golul dat din piruetă și ”aeriană” valorează două, iar cel din dublă aeriană – trei. Pentru golurile marcate de portar echipa primește cu 1 punct mai mult decât cele înscrise de jucători.

Mingea:

Mingile au dimensiunile obișnuite ale celei din handbalul de sală, dar este confecționată din cauciuc și are aderență bună.

Echipa:

Maxim 4 jucători de echipă (3 jucători de câmp și 1 portar) pot fi pe terenul de joc. Restul jucătorilor sunt pentru înlocuiri și vor rămâne în zona proprie de schimb. Cel puțin 6 jucători trebuie să fie prezenți la începutul jocului. Dacă numărul de jucători eligibili pentru a juca scade sub 4, jocul este oprit și cealaltă echipă este declarată învingătoare.

Campioanele mondiale la handal feminin pe plajă:

2004 – Rusia 
2006 – Brazilia 
2008 – Croația 
2010 – Norvegia

Campioanele mondiale la handball masculin pe plajă:

2004 – Egipt 
2006 – Brazilia 
2008 – Croația 
2010 – Brazilia

Terenul de beach-handbal:

CAPITOLUL II

DEMERSUL METODOLOGIC AL LUCRĂRII

2.1. Premisele și scopul lucrării

În această lucrare am plecat de la premisa că oamenii în ziua de azi nu iși mai petrec timpul liber într-un mod util și placut, recreerea lor fiind într-o sfera a tehnologiei.Materialele foarte puțin costisitoare și dinamismul pe care handbalul il oferă reprezintă și ele premisele acestei lucrări.

În jocul de handball materialele și echipamentul sportiv sunt foarte ieftine ,durata efortului este una medie iar pregătirea este una acceptabilă putând să fie practicat de o gamă largă de oameni.

Scopul acestei lucrări este acela de a contrbui la îmbunătațirea handbalului în activitățile motrice de timp liber dar și de a mării sfera de posibilități de petrecere utilă a timpului liber ,îmbunătățirea capacității motrice și menținerea sănătății a practicanților fiind esențială.

2.2. Ipoteza lucrării și sarcinile lucrării

Handbalul este o categorie aparte, fapt determinat de particularitățile instruirii oamenilor în scopul facilitării accesului oamenilor la practicarea jocului, regulamentul de joc prezintă câteva cerințe specifice.

Utilizarea jocului de handball în activitățile motrice de timp liber va conduce la lărgirea sferei de posibilități de petrcere utilă și agreabilă a timpului liber la practicanții de orice nivel.

Sarcinile lucrării

Așadar, sarcinile lucrării ar fi urmatoarele :

–                    Construirea unui regulament pentru handbalul adaptat activităților motrice de timp liber (3+1);

–                    Stabilirea strategiei de cercetare;

–                    Stabilirea metodelor de cercetare;

–                    Prelucrarea și interpretarea datelor experimentului;

–                    Formularea de concluzii și propuneri.

2.3 Prezentarea condițiilor cercetării și a subiecților

Am propus un joc de handball pe teren redus 3+1 care s-a desfășurat în sala de sport ,pe terenul de sport,în aer liber dar și în cadru natural.Eșantionul este constituit din subiecți de diferite vârste și diferite ocupații ,dar și din elevi de la școală,iar ultima sarcină este aceea de a elabora un chestionar în care toți subiecții să răspundă la un set de întrebări în care vom observa dacă handbalul pe teren redus este un joc de petrecere a timpului liber într-un mod plăcut și agreabil.

Cercetarea a avut loc în perioada martie 2015-mai 2015 în diferite locații care in ansamblul lor fac parte din activitățile motrice de timp liber și a fost organizată plecând întocmai de la sarcinile propuse.Subiecții pe care s-a făcut cercetarea au diferite vârste și diferite ocupații,unele sedentare iar altele active.

Data în care s-a desfășurat jocul: 4 martie 2015 ;

Locul de desfășurare:Parcul Herastrau din Bucuresti;

Numărul de subiecți:10

Timpul de desfășurare al jocului: 20 de minute;

Persoane sedentare participante la handbal ca mijloc de petrecere al timpului liber

Interpretarea graficului:

Medie vârsta

1980-2

1981-3

1982-2

1983-2

1984-1

Gen:

M-6

F-4

Vârsta/gen:

1980-1M – 1F

1981-1M – 2F

1982-2M – 0F

1083-1M – 1F

1084-1M – 0F

Profesorul asistent:Raduțoiu Andrei

Data în care s-a desfășurat jocul:14 martie 2015

Locul de desfășurare: Școala Gimnazială Marin Sorescu Nr. 195, sector 4, București

Numărul de subiecți :24

Clasa a V a

2.4 Ansamblul metodelor și mijloacele cercetării

Metoda studiului bibliografic

Metoda studiului bibliographic a fost folosită pentru a crea posibilitatea documentării în ceea ce privește întreaga problematică a lucrării,punându-mi la dispoziție informații legate de handbalul clasic dar și de aria mare a activităților motrice de timp liber.

Metoda observației

Prin această metoda care se presupune că ar fii cea mai veche metodă de cercetare am urmărit fenomenul în cauză fără să intervin in direcția organizării aspectului pe care îl analizez.

Pentru ca eficiența să fie cât mai mare am înregistrat niște date în fișe de înregistrare anume concepute ,în concordanță cu scopul urmărit.

Metodele anchetei

Am folosit această metodă pentru aflarea opiniilor,motivelor,interselor sau opțiunile diferitelor categorii de subiecți cu privire la fenomenul pe care il învestighez.

Prima metodă a anchetei este cea a convorbirilor și purtând discuții cu pedagogi și conducători din educație fizică și sport ,cu sportivi,elevi și alte persoane implicate în acest domeniu am reușit să-mi schițez câteva concluzii care duc la verificarea ipotezei mele din această lucrare.

A doua metoda este cea a chestionarului în care am elaborat un set de întrebari pentru subiecții pe care s-a desfășurat cercetarea pentru a-mi verifica ipoteza.

De asemena am mai folosit metoda interviului in vederea sondării opiniei mai multor oameni de specialitate din domeniul cercetat pentru verificarea ipotezei și stabilirea tehnicilor ce umează a fi utlizate.

Metoda statistică

Prin utilizarea acestei metode am reușit să fac un tabel în care am grupat datele înregistrate în urma cercetării.

Capitolul III

PREZENTAREA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETĂRII

3.1 Descrierea jocului de handball adaptat activităților motrice de timp liber

Jocul de handball adaptat activităților motrice de timp liber are un caracter recreativ ,menținerea sănătății și spiritul fair-play –ului fiind principalele caracteristici ale acestuia.Este un joc asemănator handbalului clasic dar cu reguli simplificate,care poate fi practicat de orice persoană indiferent de sex,vârstă sau ocupație.Materialele necesare sunt o minge de handball,un teren de handball care poate fi adaptat și un echipament sportiv.

Dinamica jocului este una la fel de complexă ca cea a ,,jocului mamă’’ plăcerea cu care se desfășoară un meci de handball adaptat fiind la fel de intensă ca în toate celelalte ramuri sportive.

Pregătirea fizică nu impune o anumită limită ,petrecerea timpului liber intr-un mod util și agreabil fiind elementul care dă un impuls jucătorilor de handball adaptat.

Este un joc care poate fi pregătitor pentru o eventuala colaborare cu performanța in handbalul clasic deoarece anumite tehnici pot fi insușite aici ,iar un jucător de clasele mici prin practicarea acestuia iși poate dori o carieră în sport.

Jocul de handball adaptat este un mijloc de menținere a sănătății și de petrecere utilă a timpului liber ,materialele fiind unul dintre cele mai importante avantaje.

Echipa poate să aibă în componența sa câte un jucător de sex feminin ,meciul fiind câștigat de echipa care are cele mai multe puncte,golurile marcate de fete și golurile marcate spectaculos având un punctaj mare.

Această regulă este pentru a mări frumusețea ,estetică și dinamică a jocului îmbinând elemente asemănătoare handbalului clasic dar și beach-handbalului.

Chestionar cu privire la jocul de handbal ca mod de petrecere a timpului liber

1. Considerați că prin practicarea handbalului adaptat activităților motrice de timp liber se realizează dezvoltarea fizică armonioasă a oameanilor?

Da

Nu

Nu cunosc

2. Considerați că prin costurile diminuate și prin materialele accesibile handbalul adaptat poate avea un numar căt mai mare de participanți?

a. Da

b. Nu

c. Nu cunosc

3. Handbalul adaptat poate dezvolta integrarea oamenilor in societate?

a. Da

b. Nu

c. Nu știu

4. Handbalul adaptat poate fi practicat de toate categoriile de vârstă?

a. Da

b. Nu

c. Nu cunosc

5. Handbalul adaptat sporește sentimentul de fair play?

a. Da

b. Nu

c. Nu cunosc

6. Handbalul adaptat se poate desfășura pe orice suprafață?

a. Da

b. Nu

c. Nu cunosc

7. Handbalul adaptat contribuie la dezvoltarea jocului sportiv handbal si la sporirea spectaculozității?

a. Da

b. Nu

c. Nu cunosc

8. Doriți să practicați handbal ca mod de petrecere a timpului liber?

a. Da

b.Nu

c.Nu știu

9. Cât timp alocați pentru practicarea handbalului ca mod de petrecere a timpului liber?

a. o oră pe săptămână

b. doua ore pe săptămână

c. trei ore pe săptămână

10. Căte zile pe săptămână alocati pentru practicarea handbalului ca mod de petrecere a timpului liber?

a. 1 zi

b. 2 zile

c. 3 zile

3.2 Regulamentul aferent formei de handball propuse

Ca în orice sport și handbalul adaptat are nevoie de un regulament care să fie respectat pentru desfășurarea activității în spirit fair-play și pentru organizarea echipei într-un mod civilizat.

REGULAMENTUL HANDBALULUI ADAPTAT(3+1)

Terenul de joc

Terenul de joc este un dreptunghi cu lungimea de 30 de metri și lățimea de 15 m și se compune din 2 spații de poartă și o zonă de joc.Linile laturilor lungi sunt numite linii de margine iar liniile laturilor scurte sunt numite linii de poartă(între barele porții) și linii extrioare porții(de ambele părți ale porții).

În centrul fiecărei linii exerioare porții se gaseste o poartă și în fața fiecărei porți este trasată o linie care delimitează spațial de poartă.

Spațiul de poarta este delimitat de o linie paralelă cu poarta la distața de 7 metri.

Timpul de joc

Timpul de joc este de 20 de minute ,10 de minute durând fiecare repriză cu pauza de 10 minute între acestea.

Mingea

Mingea este confecțtionată din piele sau material plastic și forma trebuia să fie sferică.

1.4Echipa,schimbările de jucători,echipamentul

O echipă trebuia să fie formată din 4 jucători(3 jucători de câmp și un portar). Exista și handbalul mixt unde fiecare echipă are in componența sa cate un jucator de sex feminin.Schimbările de jucător se pot face numai de la centrul terenului și este permisă înlocuirea unui jucător în orice moment al meciului.Echipamentul trebuie să fie unul sportiv neținându- se cont de lungimea pantalonilor sau a tricoului.

1.5Portarul

Portarul este singurul jucător care are voie să atingă mingea cu orice parte a corpului în timpul acțiunii de apărare în interiorul spațiului de poartă.Are dreptul să participe la joc in câmpul de joc ,dar trebuie să respecte regulile unui jucător de câmp.El nu are voie să aducă în spațiul de poartă mingea care stă în câmpul de joc.

Orice jucător de câmp poate deveni și portar,dar anunțându-se înainte.

1.6 Spațiul de poartă.

Un jucător de câmp nu poate să intre în spațiul de poartă numai portarul având acest drept.

Când un jucător de câmp intră în spațiul de poartă deciziile vor fi astfel:

-aruncare de la poartă daca un jucător al echipei aflate în atac intră în spațiul de poartă cu mingea sub control sau intră fără minge,dar isi creează prin aceasta un avantaj;

-aruncare liberă,când un jucător al echipei aflate în apărare intră în spațiul de poartă și își creează un avantaj fără să împiedice o șansă clară de gol;

-aruncare de la 7 metri când un jucător al echipei aflate în apărare intră în spațiul de poartă si își creează un avantaj impiedicand o sansa clara de gol;

1.7 Jucarea mingii

Se permite: – aruncarea,prinderea,oprirea ,împingerea sau lovirea mingii,prin folosirea mâinilor(deschise sau inchise)brațelor,capului,toracelui,coapselor și genunchilor.

-ținerea mingii pentru maxim 3 secunde chiar cand jucătorul este întins pe sol;

-să se facă 3 pasi maxim cu mingea;

-în timp ce stă pe loc sau aleargă:a) să bată mingea o dată și să o prindă din nou cu o mână sau cu amândouă;

-să bată mingea repetat cu o mâna(dribbling) și apoi să o prindă cu o mână sau cu amândouă;

-să rostogolească mingea pe podea în mod repetat cu o mână și apoi să o prindă și să o ridice cu o mână sau cu ambele;

-să treacă mingea dintr-o mână în alta;

Nu se permite să:

-să se atingă mingea mai mult decat o singură dată dacă aceasta nu a atins între timp solul,alt jucător sau poartă după ce mingea a fost ținută sub control;

-să se atingă mingea cu orice parte a piciorului de la genunchi în jos cu exceptița când mingea a fost aruncată de un adeversar;

1.8Faulturile și comportamentul nesportiv

Handbalul adaptat fiind un joc care face parte din activitățile motrice de timp liber și principala sa caracteristică fiind fair-playul orice comportament nesportiv(înjurii,bătai) din partea unui jucător se va sancționa cu pierderea echipei sale cu 3-0 la masa verde.

Acțiuni premise:

-să se folosească palma deschisă pentru a îndepărta mingea din mâna unui alt jucător;

-să se folosească brațele îndoite pentru a realiza un contact corporal cu un adversar, a-l monitoriza și urma în acest fel;

-să folosească corpul pentru a bloca un adeversar în lupta pentru a ocupa o poziție favorabilă;

Orice fault care nu este întocmai unul nesportiv se va adăuga îintr-un tabel după care se reia jocul cu mingea în posesia echipei căreia i-a fost faultat jucătorul.

La 3 faulturi comise de o echipă cealaltă echipă va avea dreptul la o lovitură de pedeapsa de la 7 metri.

1.9 Marcarea unui gol

Un gol este valabil atunci când mingea a intrat cu toata circumferința ei în poartă,după care se reia jocul de la linia de centru.

În cazul în care un baiat a marcat un gol acesta se va nota cu :-1 punct

-2puncte dacă a fost un gol spectaculos;

În cazul în care o fată a marcat un gol acesta se va nota cu(echipe mixte) :-2 puncte;

-3 puncte dacă a fost un gol spectaculos;

Va câștiga echipa care are la final cele mai multe puncte.