Contributii Privind Managementul Integrat al Deseurilor Menajere

Contribuții privind managementul integrat al deșeurilor menajere

INTRODUCERE

“O picătură de apă ce cade neîncetat sapă până și piatra.”

 Bion Borystenitul ( predicator , itinerant și filosof)

Zi de zi ne confruntăm cu una din marile probleme ecologice – poluarea mediului cu deșeuri. Apare intrebarea : de unde se iau aceste mari cantități de deșeuri? S-a constatat că, cu cât nivelul de trai al populației este mai înalt , cu atât mai mare este cantitatea de deșeuri. Deșeurile contribuie la poluarea mediului, a apei , solului, a aerului, acționează negativ asupra populației.

Savantul american Allen Teller spunea: “Noi nu trebuie să privim la deșeuri ca la ceva ce este supus nimicirii , dar trebuie să învățăm a vedea în deșeuri surse de materie primă ce nu au fost încă utilizate “.

De multe ori ne întrebăm unde o să ajungă planeta noastră, dacă își continuă acest drum liniar către autodistrugere. Mulți sunt cei care încearcă să salveze câte un munte transformându-l în Parc Natural, câte o apă sau pădure numind-o Arie Protejată, câte o stâncă ce devine Rezervație Geologică sau câte un animal sau plantă ce devine Monument al Naturii… cu toate astea însă, sunt parcă și mai mulți care nu respectă acest lucru și care, în ignoranța lor, distrug încet și sigur această lume de contraste de care cu toții suntem uneori atât de mândri.

Viața, în forma ei pe care o cunoaștem cu toții, există datorită aerului, apei și pământului, acestea fiind elementele principale ce stau la baza ei. Atunci când unul dintre aceste elemente este perturbat de om și nu își mai poate urma ciclurile naturale, echilibrul se distruge, iar noi privim, uneori fără drept de replică, la adevărate dezastre ecologice. O pungă de plastic aruncată în ocean poate ucide o balenă, prin simplul fapt că aceasta o înghite odată cu hrana, iar punga poate astupa orificiul prin care aceste minunate mamifere respiră. La un calcul estimativ simplu putem evidenția un adevăr înfricoșător, există pe planetă mii de miliarde de pungi care pot ajunge în apa oceanelor, dar din păcate numai câteva sute de exemplare de balenă albastră, cel mai mare mamifere al acestei planete, au mai rămas în oceane. Unde va înclina această balanță dacă atitudinea noastră nu este una responsabilă?

Anticii considerau apa ca origine a tuturor lucrurilor, fruct al dragostei dintre pământ și cer. Concepțiile au evoluat, astăzi apa este obiect de studiu, sursă vitală a omenirii, dar paradoxal, în același timp și groapă de gunoi… și același lucru îl putem spune și despre sol.

Cea mai mare problemă nu este una de suprafață, ci una de cantitate, planeta noastră nu mai poate duce în spate atâtea deșeuri, ce continuă să crescă cu cifre inimaginabile în fiecare zi. Această “picătură de apă” ce poate fi ambalajul unui pachet de țigări sau un container de substanțe chimice reziduale, cu siguranță lasă răni adânci în “piatra” acestei planete, pe care noi toți o numim Casă.

Fiind conștienți de impactul nociv asupra mediului , mai ales asupra sănătății populației Comunitatea Internațională acordă atenție problematicii gestionării deșeurilor. Al 7-lea Program de Acțiune al Uniunii Europene pentru mediu (PAM 7) , se stabilesc o serie de obiective în domeniul mediului , și anume managementul deșeurilor.

În managementul actual al deșeurilor , tendința este aceea a unui sistem integrat bazat pe prevenirea formării deșeurilor , minimizarea cantității acestora , pe reciclarea și reutilizarea deșeurilor , tratarea cu un număr mare de tehnologii și , nu numai , depozitarea deșeurilor în condiții de siguranță pentru sănătatea mediului și a populației.

METODOLOGIA CERCETĂRII

Lucrarea de față prezintă Managentul Integrat al Deșeurilor , gestionarea deșeurilor menajere , unde sunt prezentatea principalele activități ce trebuie realizate cu spijinul autorităților publice locale a Municipiului Cluj-Napoca.

În Municipiul Cluj-Napoca este în derulare un proiect de investiții care includ activități legate de ierarhia în ceea ce privește managentul deșeurilor ( prevenire , colectare selectivă , valorificare și eliminare ) , în această zonă neexistând un sistem adecvat de gestionare a deșeurilor. Se consideră că un sistem modern de management durabil al deșeurilor pentru Municipiul Cluj Napoca va contribui la reducerea cantității de deșeuri depozitate în această zonă , fiind un sistem adecvat care tratează principalele fracțiuni de deșeuri menajere în vederea protejării mediului și a sănătății populației.

După cum am precizat mai sus în acestă zonă nu este implementat un sistem adecvat de gestionare a deșeurilor , tocmai de aceea acumulările necontrolate de deșeuri au impact negativ asupra omenirii și nu în ultimul rând al mediului , care este cel mai afectat.

Lucrarea de fată este structurată pe 4 capitole , dintre care primele 3 au un conținut predominant teoretic. În primul capitol structura este una simpla baza fiind despre managementul integrat al deșeurilor , fiind evidențiat definirea și implementarea acestui concept cu principalele obiective și principii. Autoritățile publice se bazează pe principile din Cadrul Strategiei Naționale a Gestionării Deșeurilor și Agenția Națională pentru Protecția Mediului.

Capitolul doi prezintă principalele activități în managementul integrat al deșeurilor , acestea fiind gestionarea , colectarea , depozitatea și transportul deșeurilor. Sunt evidențiate principiile și măsurile care sunt luate în gestionarea deșeurilor și tipurile de colectare și nu în ultimul rând cum ar trebui depozitate și trasportate deșeurile conform legislației în vigoare.

Capitolul trei prezintă impactul care il are deșeurile generate asupra mediului înconjurător , unde este evidențiat cat impact au deșeurile asupra solului , a apei , aerului și a depozitelor de deșeuri care are impact probabil în scară mai mare asupra mediului.

Capitolul patru descrie zona cercetată și anume Municipiul Cluj-Napoca , situația actuala a gestionării deșeurilor , operatorii de salubritate , precum și noul sistem de gestionare a deșeurilor propus pentru Judetul Cluj și anume Master Plan 2008 – 2037. Primul pas pentru implementarea cu succes al Master Planului ar fi reprezentat de educația oamenilor , cultură și mentalitate.

La nivelul Municipiul Cluj-Napoca cercetările actuale în domeniul gestionării deșeurilor se concentrează în fundamentarea strategiilor , a planurilor de acțiune , a planificării strategice a sistemelor urbane de gestionare a deșeurilor. Cercetarea în domeniul gestionării deșeurilor face treptat progrese având rolul de sprijini și fundamenta acțiunile autoritățile publice locale pe linia adoptării și trasnpunerii în practică a acelor sisteme de gestionare a deșeurilor similare cu cele mai răspândite practici europene.

Capitolul 1. Managementul integrat al deșeurilor menajere

Definirea deșeurilor

Creșterea continuă a efectivului populației umane determină creșterea producției, implicit creșterea consumului de resurse, generând un impact semnificativ asupra mediului. De-a lungul timpului, omul a dezvoltat noi tehnici, diferite tehnologii sofisticate, cu scopul de a-și satisface nevoile primare însă nu numai, ci mergând pe ideea creșterii confortului, a dezvoltării economice. Fabricarea oricărui produs presupune generarea anumitor presiuni asupra mediului, de la consumul resurselor naturale până la eliminarea acelor părți ce nu mai pot fi utilizate ,denumite deșeuri. Interdependența dintre creșterea economică și impactul activitaților economice asupra Capitalului Natural, datorită consumului de resurse și implicit generarea deșeurilor ridică probleme la nivel global.

Cherubini și colab. (2008) afirmă că „Ecosistemele reciclează orice tip de deșeuri, și conceptul însuși de deșeuri nu mai este adecvat. Produsele de la o anumită componentă sau compartiment sunt întotdeauna o resursă utilă pentru o altă componentă sau compartiment. Ecosistemele sunt sisteme auto-organizate în așa fel încât toate resursele sunt utilizate cu maxim de eficiență astfel încât nu rămâne nici o resursă neutilizată.” Așadar, sistemele ecologice sunt capabile să recicleze si să utilizeze resursele cu maxim de eficiență, însă intervențiile antropice perturbă toate procesele,procesele din ecosistemele naturale au un pregnant caracter ciclic. Spre deosebire de această situație, deșeurile activităților umane se acumulează în mare masură, neputând fi reintroduse în ciclurile biogeochimice în ritmul în care sunt produse. Acest fapt impune adoptarea politicilor coerente însoțite de eforturi economice și sociale în vederea unei utilizări raționale a resurselor naturale.

Producția și utilizarea resurselor variază semnificativ de la o țară la alta. Conform statisticilor EEA (European Environment Agency), se consideră următoarele sectoare economice, în ceea ce privește impactul asupra mediului: furnizarea energiei electrice, apa, gaze, serviciile de transport și agricultură, însă și mineritul, construcțiile precum și diferitele activități industriale au un impact semnificativ asupra Capitalului Natural. În ceea ce privește eficiența utilizării resurselor pe cap de locuitor, aceasta variază de asemenea, fiind de câteva ori mai mare în Europa de Vest și Centrală față de Europa de Sud Est. Mai grav este faptul că se preconizează o creștere a utilizării resurselor spre anul 2020; consumul familial pe cap de locuitor este în creștere în toate țările europene, atingând în țările din Europa de Vest și Centrală un nivel de circa patru ori mai mare decât din Estul Europei. Această situație este explicată de gradul de dezvoltare socioeconomice ale țărilor respective, astfel, dacă în țările mai sărace majoritatea populației cheltuiește puțin peste bunurile strict necesare, țările dezvoltate își permit diferite tipuri de consum si confort. Consumul și producția, respectiv utilizarea resurselor implică seturi de activități în urma cărora rezultă deșeurile. Ciclul de viață al produselor de la extracția resurselor la producție și consum, până la eliminarea deșeurilor este reprezentat în figura de mai jos ( Fig 1).

Fig. 1. Ciclul de viață de la extracție la producție, consum și deșeuri (Mediul în Europa la a patra evaluareM, Nr. 1/2007, Cap.6, Consumul și producția durabilă, EEA )

După cum se observă, generarea fluxului de deșeuri este direct corelată cu activitățile de producție si consum, fapt care nu poate fi evitat, însa se pune problema epuizării resurselor, a deteriorării mediului, și mai ales a prosperității speciei umane. O utilizare durabilă a resurselor, evaluarea impactului asupra mediului a fiecărei activități antropice de la proiectarea produselor până la eliminarea lor sub formă de deșeuri, și revalorificarea acestora din urmă sub formă de materie secundară și energie sunt probleme ridicate la nivel global. Problema deșeurilor poate fi mai bine abordată cu ajutorul metodelor ce cuprind toate etapele ciclului de viață ale deșeurilor, adică o abordare integrată, respectiv studiul deșeurilor de la generarea produselor pană la depozitarea lor ca deșeuri.

Gestionarea deșeurilor ridică probleme foarte complexe, care necesită întreprinderea acțiunilor coordonate de la nivel local la cel regional, colaborarea societății civile cu autoritățile locale, cu reprezentanții guvernului și de asemenea colaborarea între state. De-a lungul timpului, această problemă s-a acutizat, mai ales în ultimele 2 secole, s-au dezvoltat diferite metodologii, accentuându-se o abordare integrată, considerând minimizarea cantității de deșeuri, gradul de poluare provocat și mai nou, importanța deșeurilor ca materii secundare. Însă și în zilele noastre, până și cele mai dezvoltate țări întâmpină dificultăți în ceea ce privește aplicabilitatea lor. Pentru a găsi cea mai bună metodă de management al deșeurilor, respectiv pentru a minimiza impactul acestora asupra Capitalului Natural este importantă raportarea la o scară adecvată de timp, spațiu și bineînțeles trebuiesc luate în calcul efectele cumulative. În orice caz primul pas care trebuie făcut este acela de a identifica principalele tipuri de deșeuri, de a le încadra într-o categorie.

Așadar pentru am putea defini un deșeu se face apel la mai multe definiții, fiecare dintre acestea coresponzând unui obiect particular, astfel:

* Din punct de vedere legislativ atenția este concentrată pe reglementări care se referă la tratarea deșeurilor interzicând depozitarea neconcentrată a acestora în mediu sau încercarea de a scăpa de obligatiile legale ce revin producătorilor de deșeuri. Legea nr.211/2011 privind regimul deșeurilor, definește deșeurile ca fiind:" Orice substantă sau obiect din categoriile stabilite în anexa nr I B,pe care deținătorul le aruncă, au intenția sau obligația de a le arunca". Din punct de vedere legislativ "intenția de abandon" constituie centrul definiției.

* Din punct de vedere al protecției mediului un deșeu constituie o amenițare din momentul în care acesta intra în contact cu mediul înconjurator. Acest contact poate fi în mod direct sau ca rezultat al unui tratament la care este supus deșeul.

* Din punct de vedere economic un deșeu este un obiect a cărui valoare economică este nulă/negativă pentru deținător la un anumit moment. Această definiție exclude o bună parte a deșeurilor reciclabile care poseda o anumită valoare .

1.2. Clasificarea deșeurilor

La nivel european s-a încercat elaborarea unor criterii de clasificare ale deșeurilor precum și metode standard de gestionare a deșeurilor, sarcină ce întâmpină dificultăți datorită unor cauze cumulative, printre care se pot enumera: lipsa unei baze de date complete, a unui sistem de monitoring integrat, stadiile diferite de dezvoltare socio-economică a unor state. Ca un exemplu concludent, în România pâna în anul 2007, anul aderării la UE, nu a existat o bază credibilă de date, pentru monitoringul deșeurilor la nivel național.

Deșeurile pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii:

în funcție de proveniența lor;

în funcție de consistență;

în funcție de biodegradabilitatea lor.

După sistemul EEA (European Environment Agency) deșeurile pot fi împărțite în următoarele categorii: deșeuri periculoase; deșeuri municipale; nămoluri de epurare; deșeuri de la ambalaje, deșeuri de la producerea energiei electrice, deșeuri electronice.

Principalele sectoare economice care sunt mai importante în generarea deșeurilor sunt:

1. industria: industria energetică, industria chimica, industria de prelucrare;

2. minerit;

3. construcții și demolări;

4. deșeuri generate de activități medicale;

5. activități agricole;

6. deșeuri municipale.

În funcție de compoziția lor, deșeurile mai pot fi clasificate: deșeuri organice, deșeuri anorganice; deșeuri din hârtie și carton; deșeuri din mase plastice; deșeuri din sticlă; deșeuri metalice.

1.2.1 Deșeuri ce provin din diferite activități industriale

Diferitele activități industriale constituie surse de poluare, importante de luat în calcul, de la procesul de exploatare a materiei prime și prelucrare, până la depozitarea materialelor reziduale. Atunci când vorbim despre industria prelucrătoare considerăm diferitele activități de producție: din industria alimentară, industria băuturilor, industria forestieră, industria textilă.

Industria energetică, care are două mari ramuri: producerea de energie și energetica nucleară, are un impact semnificativ asupra mediului precum și asupra sănatății umane. În ceea ce privește problema generării deșeurilor, în procesul de producere a energiei electrice se consideră în primul rând depozitarea haldelor de steril, rezultate în urma exploatării cărbunilor, care au un impact semnificativ asupra ecosistemelor terestre, a apelor subterane dar și emisile din procesul de rafinare al petrolului. Industria energeticii nucleare a luat un mare avânt în ultimul secol, marile puteri militare sunt din ce în ce mai preocupate de dezvoltarea acestei ramuri, însă generarea și depozitarea deșeurilor radioactive rezultate, foarte periculoase, ridică mari probleme. Industria chimica, are un potențial mare de poluare, generează compuși chimici organici și anorganici toxici. Printre aceștia putem enumera: fenoli, fluoruri, aldehide, pesticide, solvenți clorurati,material plastic.

1.2.2 Deșeuri ce provin din minerit

În urma extracției de minereuri rezultă diferite tipuri de materiale, fragmente de roci, minereuri ce nu mai sunt utilizate, zguri, care sunt de obicei depuse la gura minelor sau sunt depozitate în halde de steril. Deșeurile de acest tip sunt foarte periculoase din cauza substanțelor toxice conținute, mai ales metalele grele, poluează ecosistemele terestre, apele de suprafață și cele subterane (prin scurgeri și infiltrări) și cel mai grav este faptul ca efectele persistă timp îndelungat .

1.2.3 Deșeuri din construcții și demolări

Aceste deșeuri sunt constituite din materiale ce rămân în urma construirii, demolării, renovărilor de clădiri. Deșeurile provenite din construcții și demolări reprezintă o bună sursă de materie secundară, însă, din păcate nu toate țările le reciclează, așadar, ele sunt depozitate, constituind surse de poluare. Un material foarte periculos se consideră a fi azbestul, ce provine din renovarea sau demolarea construcțiilor vechi .

1.2.4 Deșeuri generate din activități medicale

Deșeurile medicale infecțioase (DMI) au un impact semnificativ atât asupra mediului cât și asupra sănătății umane. Ele pot fi grupate în trei mari clase: deșeuri infecțioase, unde intră tifoane, bandaje, lenjerie, manuși chirurgicale etc.; deșeuri înțepătoare: seringi, ace, lamele, cuțite și deșeuri menajere: deșeuri din hârtie, carton, mase plastice, sticla. Aceste deșeuri trebuiesc neapărat sterilizate, mărunțite și apoi depozitate.

1.2.5 Deșeuri ce provin din activități agrozootehnice

Activitățile agricole generează de asemenea deșeuri, acestea sunt constituite din resturi vegetale, dejecțiile animalelor, si necesită o atenție deosebită din cauza faptului că pot reprezenta o sursă de ingrașăminte sau pot fi folosite ca și combustibili însă numai dacă sunt gestionate corect.

1.2.6 Deșeuri municipale

Nu există o definiție unanim acceptată în ceea ce privește deșeurile municipale, în general variază de la o țară la alta, chiar și de la o regiune la alta. Conform EEA, deșeurile municipale sunt considerate a fi acele deșeuri rezultate din gospodării, colectate de municipalități, deșeuri menajere, dar și acelea colectate de la instituții, intreprinderi mici, școli, deșeuri care sunt similare cu cele colectate de la gospodării.

1.3 Definiția și implementarea conceptului de management integrat al deșeurilor(MID)

Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor ( MID ) reprezintă o combinație de factori , cum ar fi fluxul de deșeuri, colectarea deșeurilor, metode de tratare și eliminare, care are ca obiect obținerea unor beneficii de mediu, optimizarea economică și acceptabilitatea socială. Toate acestea formează un sistem durabil de management al deșeurilor ce trebuie adaptat fiecărei tări în parte.

Cea mai importantă definiție a managementul integrat al deșeurilor a fost dată în 1991, cănd un comitet de actiune al Comisiei Economice pentru Europa a publicat un Plan de Strategie în care acest concept era definit ca fiind " un proces de schimbare la care conceptul de management al deșeurilor este lărgit treptat pentru a include în cele din urmă și controlul necesar al fluxurilor de materiale solide, lichide și gazoase în mediul uman".

Integrarea Sistemului de Management al Deșeurilor a apărut ca un principiu încă din perioada mișcarilor ecologice din anii 1960-1970, unde era o perioadă economică prosperă pentru țările dezvoltate, iar industria nu a fost obligată din punct de vedere economic sau legislativ pentru a putea implementa o idee de gestionare a deșeurilor. Abia dupa anul 1980, noul concept a început să fie implementat și pus în aplicare în țările dezvoltate. Țările în curs de dezvoltare întâmpină dificultăți în implementarea conceptului,una dintre cauze este bugetul limitat și a altor factori socio-eonomici și politici.

Studiile privind Managementul Integrat al Deșeurilor pentru o localitate, județ,regiune au un rol cheie în dezvoltarea unei gestiuni durabile a deșeurilor.Primul lor scop este acela de a prezenta fluxurile de deșeuri și opțiunile de gestionare a acestora. Detaliind studile, privind Managementul Integrat al Deșeurilor trebuie să analizeze și să prezinte cadrul de planificare pentru urmatoarele aspecte:

Conformarea cu politica de deșeuri și atingerea țintelor propuse: Studiile privind Managementul Integrat al Deșurilor constituie instrumente împortante care contribuie la implementarea politicilor și la atingerea țintelor stabilite în acest domeniu și anume domeniul gestionarii deșeurilor.

Stabilirea capacităților suficiente și caracteristice pentru gestionarea deșeurilor: Managamentul Integrat al Deșeurilor trebuie să prezinte fluxurile și cantitățiile de deșeuri care trebuie colectate, tratate, valorificate și/sau eliminate, mai mult trebuie să contribuie la asigurarea de capacități în funcție de deșeurile care trebuie gestionate.

Controlul măsurilor tehnologice: Prezentarea fluxurilor de deșeuri asigură identificarea zonelor în care sunt necesare măsuri tehnologice pentru eliminarea sau minimizarea anumitor tipuri de deșeuri.

Prezentarea cerințelor economice și de investitie: Managementul Integrat al Deșeurilor constituie un punct de plecare pentru stabilirea cerințelor financiare pentru operarea schemelor de colectare, reciclare,tratare și eliminare a deșeurilor.

Dezvoltarea sistemelor Management Integrat al Deșeurilor are un impact benefic asupra situației socio-economice a populației evidențiindu-se:

rezolvarea mai usor a problemelor de gestionare a deșeurilor într-un mod integrat decât separate;

permite participanților din sectorul public și privat să se implice;

unele practici de management sunt mai costisitoare decat altele, dar integrarea asigură identificarea și selectarea soluților cel mai puțin costisitoare,unele activități în MID presupun costuri mai mari decât beneficii,dar altele aduc venituri suplimentare, ceea ce rezultă ca sistemul functionează prin compensare;

extinderea colectării deșeurilor din zonă ce va contribui la creșterea nivelului de trai și a calității vieții în special în zona rurală;

prin creșterea volumului de deșeuri colectate și deversificarea servicilor de salubritate , vor aparea noi locuri de muncă , unele în domenii noi, unele necesitând pregătire superioară, spre exemplu ( în cazul stațiilor de obținere a compostului);

creșterea colaborarii populatiei cu prestatorii de servicii ,va conduce la îmbunatațirea continuă a servicilor de salubrizare;

în general,crearea unei infrastructuri adecvate unei gestionari integrate a deșeurilor, v-a asigura un nivel corespunzător de protecție a mediului și a sănătății populției,asigurând un procent de 100% de colectare;

creșterea valorii produselor utilizând resurse mai puține(creșterea "productivității") .

Pentru a lua o decizie adecvată privind managementul deșeurilor dintr-o anumită regiune trebuie respecta-te următoarele etape:

Stabilirea obiectivelor și țintelor;

Identificarea alternativelor pentru atingerea țintelor:

Stabilirea criteriilor de evaluare a alternativelor:

Selecția alternativelor fezabile pentru regiune:

Evaluarea rezultatelor și stabilirea alternativei optime pentru regiune.

În ultimele decenii,sistemul de gestionare a deșeurilor menajere în Europa au implicat o mulțime de alternative tehnologice de instrumente economice și de reglementare,aceste schimbări au un impact pozitiv asupra mediului economic ,social și de reglementare. Politicile Uniunii europene, privind gestionarea deșeurilor,au scopul de a reduce impactul negativ asupra capitalului natural. Pe termen lung scopul este de a promova activitățile de evitare a procedurii deșeurilor, de reciclare și utilizare a deșeurilor inevitabile ca resurse ori de câte ori este posibil. Managementul corespunzător al deșeurilor este un element cheie în asigurarea unei utilizări eficiente a resurselor și creșterea durabilă a economiei europene.

1.4 Principii și obiective ale managementul deșeurilor

Protecția mediului constitue obligația și responsabilitatea autorităților administrației publice și locale precum și a tuturor persoanelor fizice și juridice. Autoritățile administrației publice prevăd în bugetele propri fonduri pentru îndeplinirea obligaților rezultate din implementarea legislației comunitare din domeniul mediului și pentru programe de protectia mediului.

Principile si elementele strategice privind protectia mediului sunt prezentate după cum urmează:

Principiul precauției în luarea deciziei;

Principiul acțiunii preventive;

Principiul reținerii poluanților la sursă;

Principiul "poluatorul platește";

Principiul conservării biodiversității și a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;

Utilizarea durabilă a resurselor naturale;

Informarea și participarea publicului la luarea decizilor, precum și accesul la justiție în problemele de mediu;

Dezvoltarea colaborării internaționale pentru protectia mediului.

La baza activitățiilor de gestionare a deșeurilor stau câteva principii enunțate în Cadrul Strategiei Nationale de Gestionare a Deșeurilor, și anume:

Principiul protecției resurselor primare. Este formulat în contextul larg al conceptului de " dezvoltare durabilă" și care face referire la necesitatea de a minimiza și eficientiza utilizarea resurselor primare, punând accentul pe utilizarea , materiilor prime secundare.

Principiul măsurilor preliminare. Acest principiu stabilește că trebuie să se țină cont de urmatoarele aspecte principale și anume, studiul curent al dezvoltării tehnologiilor,cerințelor pentru protectia mediului, alegerea și aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere economic.

Principiul prevenirii. Stabilește ierarhizarea activităților de gestionare a deșeurilor în ordine descrescătoare a importanței care trebuie acordată astfel: prevenirea, minimizarea ,refolosire ,reciclare ,recuperare de energie ,depozitare.

Princiupiul substituției. Necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, astfel conducând la minimizarea cantitățiilor de deșeuri periculoase.

Principiul proximității. Acest principiu stabilește că deșeurile trebuie tratate și eliminate cât mai aproape de sursa de generare,exportul deșeurilor periculoase este posibil doar către acele țări care dispun de tehnologii adecvate și în condițiile cerințelor pentru comerțul internațional de deșeuri.

Principiul subsidiarității. Aspectele principale de care trebuie ținut cont pentru orice activitate,stadiul curent al dezvoltarii tehnologiilor,cerințelor pentru protectia mediului.

Principiul integrării: Stabilește ca activitățile de gestionare a deșeurilor face parte din activitățile social-economice care le generează" Hotărârea Guvernului nr.1.470/2004,privind aprobarea Strategiei Nationale de gestionare a deșeurilor,publicată în Monitorul Oficial al Romăniei, Partea I, nr.950 din 18 octombrie 2004".

Deșeurile reprezintă un produs inevitabil al societații noastre. Modalitățile practice de gestionare a deșeurilor solide au fost inițial elaborate cu scopul de a evita efectele adverse asupra sănătăți umane,efecte produse de cantitățile tot mai mari de deșeuri solide care se eliminau fară o colectare sau o evacuare corespunzătoare. O gestionare tot mai eficientă a deșeurilor reprezintă azi o cerintă pe care societatea este obligată să o ia în considerare. Pe când ,ineficiența sistemelor de gestionare a deșeurilor conduce la o impresie nefavorabilă pentru investitorii străini și pentru turiști,cu implicații majore: descurajarea investiților și diminuarea veniturilor ce pot fi obținute din investiții.

Fig 2. Obiectivele managemetului integrat al deșeurilor

Prevenirea cantitaților de deșeuri:

Acestea reprezintă un deziderat,prin faptul că o cantitate mai mică de deșeu produs va avea un efect negativ mai scăzut,atât asupra mediului ambiant cât și asupra sănătății publice. Astfel , o cantitate mai mică de deșeuri va implica mai puține costuri de colectare,transport și prelucrare a deșeurilor și de asemenea costuri mai reduse. Realizarea acestui deziderat de minimizare a cantităților de deșeuri se poate obține numai prin interconexare cu acțiunile din domeniul managementului tehnologic , respectiv prin acțiuni de retehnologizare-înlocuirea tehnologiilor de productie cu introducerea așa numitelor “tehnologii curate”. În raport cu tehnologiile clasice “tehnologiile curate” prezintă o serie de avantaje din punct de vedere al calității, mediului și al eficienței. Astfel ,din punct de vedere al calitații mediului,devine posibilă reducerea poluarii. Prin intermediul ” tehnologiilor curate” se promovează un control consistent asupra proceselor de producție implicate și se reduc riscurile de oprire și avariere. Din punctul de vedere al eficienței ,tehnologiile curate determină economii de energie și materii prime care conduc la recuperarea mai rapidă a sumelor investite.

Colectarea selectivă a deșeurilor la sursa de generare și valorificarea acestora:

Colectarea separata a deșeurilor la locul de generare este deosebit de importanta deoarece se evită amestecarea unor deșeuri periculoase cu unele nepericuloase, se evită amestecarea unor frațiuni utile din deșeuri care ar putea fi separate și valorificate. Se pune accent în prezent pe organizarea de stații de sortare selectivă a deșeurilor menajere pe sortimente,sortarea făcându-se direct în gospodării. Se colectează separat materialele biodegradabile, hârtia și cartonul,deșeurile de sticlă,deșeurile metalice,textile și lemn. Deșeurile periculoase necesită o colectare și depozitare speciala. Un avantaj referitor colectării separate ar fi cel legat de faptul că se supun valorificarii,cantități mai mici de material și deci, cu costuri mai mici de tratare.

Protecția sănătății publice și protecția mediului înconjurător:

Interesul final al managementul deșeurilor este protectia sanătații publice și a mediului înconjurător. Cele mai periculoase deșeuri fiind deșeurile radioactive, chimice, toxice și deșeurile care conțin microorganisme patogene, iar pentru a prevenii s-au adoptat reglementări pentru gestionarea deșeurilor periculoase, începând de la colectare, tratare ,transport si depozitare. Sănătatea mediului și a populației sunt afectate în mare măsură și de fluxurile import-export ale deșeurilor. Direcțiile acestor fluxuri se desfășoara de la Nord spre Sud si la Vest spre Est. Această stare se explică prin gradul ridicat de strictețe aplicat deșeurilor din țările dezvoltate economic-financiar (nordul și vestul continentului). Exportul către țări cu tehnologii de prelucrare și depozitare mai puțin adecvate privind protecția mediului,cu normative și control mai mult sub standardele țărilor exportate,conduce evident la poluarea mediului și afectarea sănătății populației acestor țări. Această situație neplacută poate fi rezolvată prin închiderea ciclului materialelor în procesele de producție și consum din fiecare țară producătoare de bunuri materiale, dar și de deșeuri .

Prin acest mod de acțiune ar crește costurile de fabricație dar în acelaș timp se obțin două mari avantaje:

scăderea cererii de materii prime naturale,în special cele neregenerabile;

reducerea impactului deșeurilor asupra factorilor de mediu,mai ales în acele zone ale planetei care au și disponibilități de protecție mai slabe.

Utilizarea resurselor naturale într-o manieră durabilă:

Prin evacuarea în mediu a deșeurilor pot fi afectate negativ unele resurse naturale și prin aceasta este pusă în pericol utilizarea în mod durabil a acestor resurse și dezvoltarea durabilă în general.Apa poluată cu deșeuri este afectată ca resursă și nu poate fi utilizată pentru anumite scopuri care necesită un anumit nivel de calitate al apei. Solul dupa cum știm este o resursă naturală importantă pentru activitațile agricole, iar deșeurile care ajung pe sol îi pot afecta calitatea în privința fertilității. Pădurile,lacurile,unele peisaje,zonele de agreement pot fi afectate negativ de deșeuri și pot deveni resurse mai putin valoroase sau chiar nefavorabile pentru anumite scopuri necesare unor comunități în vederea asigurării bunăstării acestora.

1.5 Condiții generale privind regimul deșeurilor

Principalul obiectiv al dispoziților referitoare la gestionarea deșeurilor trebuie să fie protecția sănătății oamenilor și a mediului împotriva efectelor nocive cauzate de colectare,transport,tratare,stocarea și depozitarea deșeurilor. Astfel trebuie satisfăcute următoarele condiții necesare și obligatorii:

să nu prezinte riscuri pentru apă, aer, sol, faună sau vegetatie;

să nu producă poluare fonică sau miros neplăcut;

să nu afecteze peisajele sau zonele protejate/zonele de interes special;

Potrivit prevederilor O.U.G. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, România are obligția creării unei rețele integrate adecvate de instalații de eliminare a deșeurilor,ținând seama de cele mai bune tehnologii disponibile, care nu implică costuri excesive, cu respectarea cerințelor prevăzute în Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană ( Legea nr.157/2005).

Rețeaua integrată asigură,prin intermediul celor mai adecvate metode și tehnologii,care să asigure un nivel de protecție ridicat a sănătății.

România a obținut perioade de tranziție pentru sectorul gestionării deșeurilor în cazul:

ambalajelor și deșeurilor din ambalaje ( Directiva nr.94/62/EC, modificată de directiva 2004/12/CE);

depozitării deșeurilor (Directiva nr.99/31/EC);

incinerării deșeurilor (Directiva Consiliului nr.2007/76/EC);

deșeurilor de echipamente electrice și electronice (directiva Parlamentului European și a Consiliului 2002/96/CE,amendată de (Directiva 2003/108/CE) importului,exportului și tranzitului de deșeuri.

Pentru îndeplinirea obiectivelor care privesc gestionarea deșeurilor au fost elaborate planuri de gestionare a deșeurilor la nivel național, regional si județean. Planul National de Gestionare a Deșeurilor și Strategia Nationala de Gestionare a Deșeurilor sunt aprobate prin HG nr.1470/2004 publicat în Monitorul Oficial nr. 954/18.10.2004. În prezent Planul National de Gestionare a Deșeurilor și Strategia Natională de Gestionare a Deșeurilor sunt în proces de revizuire. Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor pentru judetul Cluj a fost realizat pe baza Metodologiei pentru elaborarea planurilor județene de gestionare a deșeurilor aprobată prin Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltarii Durabile nr.951/2007 (publicată în Monitorul Oficial 497 bis/25.06.2007). Planurile regionale, aprobate prin Ordinul Ministrului mediului și gospodăririi apelor nr 1364/1499/2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deșeurilor,prevăd obiective în ceea ce privește gestionarea deșeurilor.

Principalele obiective și ținte regionale sunt:

promovarea unui sistem de informare, conștientizare pentru părțile implicate;

obținerea de date și informații complete și corecte care să corespundă cerințelor de raportare la nivel național și european;

minimizarea generarii deșeurilor;

exploatarea tuturor posibilitaților de natură tehnică și economică privind valorificarea materială și energetică a deșeurilor;

extinderea sistemelor de colectare a deșeurilor municipale în mediul urban-arie de acoperire 100%;

extinderea sistemelor de colectare a deșeurilor municipale în mediul rural-arie de acoperire minim 90 %.

1.6 Autorizarea activitaților de colectare

Agenții economici care realizează activități de colectare a deșeurilor industriale reciclabile de la persoane fizice își pot desfășura activitatea numai în baza autorizației de colectare emise de prefectura județului, cu avizul primăriei , orașului sau municipiului în care își desfășoară activitatea agentul economic respectiv, pe baza dovezii că deține spațiul și dotările corespunzătoare necesare pentru depozitarea deșeurilor colectate și pe baza autorizației de mediu emise de autoritatea teritorială pentru protecția mediului, conform reglementărilor în vigoare.

Pe lângă documentația obligatorie întocmită conform procedurilor de obținere a autorizației de mediu, Ordinul nr. 1798/2007, autorizația de colectare va cuprinde și următoarele elemente:

1. denumirea agentului economic colector;

2. datele de identificare a agentului economic colector:

– sediul;

– numărul de înregistrare la oficiul registrului comerțului;

– codul fiscal;

3. grupa de deșeuri industriale reciclabile pentru care se acordă autorizația de colectare;

4. adresa punctului de colectare;

5. termenul de valabilitate.

Titularii autorizaților sunt obligați să reintroducă în circuitul productiv deșeurile industriale reciclabile colectate prin predarea către agenții economici specializați, autorizați pentru activitatea de valorificare a acestora, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

Agenții economici care colectează deșeuri industriale reciclabile de la persoane fizice sunt obligați să elibereze deținătorilor adeverința de primire și plată, care va conține în mod obligatoriu următoarele elemente:

a)denumirea agentului economic colector;

b) datele de identificare a deținătorului:

– numele și prenumele;

– actul de identitate, seria și numărul, codul numeric personal;

– domiciliul;

c) deșeul reciclabil predat și definirea naturii acestuia;

d) cantitatea, prețul, valoarea; e) proveniența deșeului, declarată de deținător pe propria răspundere;

f) semnătura agentului colector și a persoanei fizice deținătoare.

1.7 Autorizarea activității de incinerare a deșeurilor

Reglementarea activitaților de incinerare a deșeurilor și a măsurilor de control și urmărire a instalaților aferente, în scopul prevenirii sau reducerii efectelor negative asupra mediului, în special poluarea aerului,solului, apelor și a sănătății populației, este realizată prin Hotărârea de Guvern nr.128/2002 privind incinerarea deșeurilor, modificată și completată prin H.G. 268/2005 si H.G. 427/20010.

Instalație de incinerare: orice instalație tehnica fixă sau mobilă și echipamentul destinat tratamentului termic al deșeurilor, cu sau fară recuperarea caldurii de ardere rezultate. Aceasta include incinerarea prin oxidarea deșeurilor,precum și piroliza,gazificarea sau alte procese de tratament termic ,în măsura în care produsele rezultate în urma tratamentului sunt incinerate ulterior.

Procedura de autorizare a activitaților economice și sociale cu impact asupra mediului, care se aplică și activităților de incinerare a deșeurilor, se derulează conform prevederilor Ordinului nr.1798/2007, sau prevederilor Ordonanței de urgentă 152/2005 cu modificarile ulterioare privind prevenirea și controlul integrat al sănătății.

Acordul sau autorizația integrată de mediu, emis de autoritatea competentă pentru protecția mediului, trebuie să conțină lângă elementele prevăzute în legislația națională în vigoare, urmatoarele elemente specifice instalației de incinerare:

lista categoriilor de deșeuri, pe coduri conform Hotărârii Guvernului nr.856/2002 privind evidenta gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile;

capacitatea nominală de incinerare a deșeurilor( MWth);

valorile limită admise pentru concentrațiile de poluanți emiși în aer sau în apă în urma proceselor de incinerare .

Capitolul 2. Principalele activități din managementul integrat al deșeurilor

2.1 Gestionarea deșeurilor

Activitatea de gestionare a deșeurilor include următoarele: colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea deșeurilor, inclusiv supravegherea acestor operații și îngrijirea zonelor de depozitare după închiderea acestora. În ierarhia opțiunilor de gestionare a deșeurilor, inclusă atât în reglementările UE cât și în cele naționale, recuperarea reprezintă o prioritate aflată înaintea eliminării prin depozitare. Măsurile necesare trebuie planificate astfel încât să se ajungă la cea mai eficientă metodă de recuperare și reciclare, ținând cont de tipurile de deșeuri, de sursele de deșeuri și de compoziția diferită a deșeurilor.

Legislația privind deșeurile care transpune Directiva 2006/12/CE a stabilit categoriile de deșeuri, prevăzute în anexa (I.B) la O.U.G. 78/2000:

– Q1 Reziduuri de producție sau consum nespecificate în continuare;

– Q2 Produse în afara standardelor;

– Q3 Produse cu valabilitate expirată;

– Q4 Materiale deversate accidental, pierdute sau care au suferit alte incidente, inclusiv orice material, echipament etc. contaminat ca rezultat al unui incident;

– Q5 Materiale contaminate sau impurificate ca rezultat al unei acțiuni voluntare (de exemplu, reziduuri de la operațiile de curățare, materiale de ambalare, containere și altele asemenea);

– Q6 Elemente neutilizabile (de exemplu, baterii consumate, catalizatori epuizați – terminați și altele asemenea);

– Q7 Substanțe devenite improprii utilizării (de exemplu, acizi contaminați, solvenți contaminți, săruri de amestec epuizate);

– Q8 Reziduuri de la procese industriale (de exemplu, zguri, blazuri de distilare și altele asemenea);

– Q9 Reziduuri de la procese de combatere a poluării (de exemplu, nămol de la instalații de purificare a gazelor, pulberi din filtrele de aer, filtre uzate și altele asemenea);

– Q10 Reziduuri de prelucrare/finisare (de exemplu, șpan provenit de la operațiile de strunjire sau frezare și altele asemenea);

– Q11 Reziduuri provenite de la extracția și procesarea materiilor prime (de exemplu, reziduuri de la exploatările miniere sau petroliere și altele asemenea);

– Q12 Materiale contaminate (de exemplu, uleiuri contaminate cu PCB și altele asemenea);

– Q13 Toate materialele, substanțele sau produsele a căror utilizare este interzisă de lege;

– Q14 Produse de care deținătorul nu mai are trebuință (de exemplu, reziduri înlăturate/îndepărtate din agricultură, birouri, magazine, din sfera menajeră, din circuitul comercial și altele asemenea);

– Q15 Materiale, substanțe sau produse contaminate ce rezultă din acțiunea de refacere a solului;

– Q16 Toate materialele, substanțele sau produsele neincluse în categoriile de mai sus.

Principiile care stau la baza gestionării deșeurilor sunt:

Prevenirea generării deșeurilor – factor considerat a fi extrem de important în cadrul oricărei strategii de gestionare a deșeurilor, direct legat atât de îmbunătățirea metodelor de producție cât și de determinarea consumatorilor să își modifice cererea privind produsele (orientarea către produse verzi) și să abordeze un mod de viață, rezultând cantități reduse de deșeuri;

Reciclare și reutilizare – încurajarea unui nivel ridicat de recuperare a materialelor componente, preferabil prin reciclare materială. În acest sens sunt identificate câteva fluxuri de deșeuri pentru care reciclarea materială este prioritară: deșeurile de ambalaje, vehicule scoase din uz, deșeuri de baterii, deșeuri din echipamente electrice și electronice;

Eliminarea finală deșeurilor – în cazul în care deșeurile nu pot fi recuperate, acestea trebuie eliminate în condiții de siguranță pentru mediu și sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare. Prevenirea producerii de deșeuri poate fi realizată utilizând tehnologii mai ecologice, proiectarea ecologică sau modele de producție și consum mai eficiente din punctul de vedere al mediului. Prevenirea și reciclarea deșeurilor, care pune accent pe tehnologia materialelor, poate de asemenea, reduce impactul asupra mediului al resurselor utilizate, prin limitarea extracției de materii prime și a prelucrării în timpul proceselor de producție. Atunci când este posibil, deșeurile care nu pot fi reciclate sau reutilizate ar trebui incinerate în condiții de siguranță, iar depozitarea deșeurilor ar trebui să fie doar o soluție de ultimă instanță. Pentru ambele metode este nevoie de o monitorizare atentă, ținând seama de potențialul lor de a aduce daune grave mediului.

Pentru a pune în aplicare aceste principii, în Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor se prevăd măsuri specifice, datorate în primul rând specificului acestei activități pe teritoriul județului:

a) Măsuri specifice pentru deșeurile menajere și cele asimilate cu acestea din comerț, industrie și instituții,:

închiderea depozitelor neconforme în exploatare și amenajarea la nivel județean a uneia conforme cu standardele UE conduce la creșterea costurilor de operare la nivel local;

amenajarea stațiilor de transfer pentru zonele populate situate la distanță mare de depozit conduce la apariția unor noi tipuri de mașini pentru transportul deșeurilor la distanță;

extinderea colectării deșeurilor în zona rurală va crea condiții pentru reabilitarea terenurilor afectate de depozitare necontrolată și va ridica standardul servicilor în zona rurală;

noi reglementări și cerințe cu privire la sortare, colectare și/sau puncte de colectare, eliminare pentru diferite categorii de deșeuri duce la schimbarea propriu-zisă a obiceiurilor de colectare a deșeurilor în fiecare gospodărie în parte, necesitând o implicare deosebită din partea populației;

implicarea mai pronunțată a prestatorilor de servicii private poate duce la ameliorarea standardelor serviciului de salubritate prin creșterea responsabilității angajaților, dar și la o echilibrare a costurilor cu tarifele încasate sau taxele percepute.

b) Măsuri specifice pentru colectarea selectivă, punctele de colectare și activitățile de reciclare a deșeurilor de ambalaje ori a celor biodegradabile:

sortarea la generator în containere noi și transportul separat pentru hârtie/sticlă/metale/plastic/deșeuri de ambalaj, duce la schimbarea propriu-zisă a obiceiurilor de colectare a deșeurilor în fiecare gospodărie în parte, aceasta ducând la o implicare mai responsabilă din partea populației. Acest lucru va schimba aspectul estetic al localităților întrucât containerele respect un cod al culorilor;

vor aparea noi containere pentru colectarea hârtiei/cartonului, a recipienților din PET, a dozelor de aluminiu, a materialelortextile și sticlei de la generatorii comerciali, din parcuri sau instituții publice;

încurajarea compostării deșeurilor vegetale în propria gospodărie în zonele rurale duce la creșterea cantităților de compost disponibile pentru agricultură; colectarea diferențiată a deșeurilor vegetale din zonele urbane determină schimbarea procedurilor de lucru a serviciilor orășenești de întreținere a spațiilor verzi;

compostarea deșeurilor biodegradabile va crea noi locuri de muncă, schimbădestinația unora din fluxurile de deșeuri și crește oferta de compost pentru agricultură;

amenajarea de puncte de colectare sau colectarea specializată deșeurilor voluminoase facilitează populației eliminarea acestor deșeuri, fără a mai polua localitățile;

utilizarea unor instrumente economice pentru încurajarea reutilizării/reciclării materialelor provenite din deșeuri poate determina creșterea cantităților colectate, variații în prețul unor produse.

c) Măsuri specifice pentru fluxurile speciale de deșeuri: puncte de colectare, centre de tratare (dezasamblare, mărunțire) sau sisteme de preluare de către distribuitori:

deșeurile din construcții și demolări (cărămizi, beton, tencuieli, țigle, lemn s.a.m.d.) nu vor mai fi admise în depozitul ecologic, astfel încât trebuie amenajate depozite specializate dotate cu echipament de procesare (de regulă pentru sortare și mărunțire);

se va întări și înăspri controlul, privind autorizarea societăților de construcții;

se vor aplica tarife speciale la eliminarea deșeurilor din construcții și demolări;

populația va trebui să fie informată și să se conformeze noilor practici, chiar dacă acestea vor presupune cheltuieli suplimentare pentru bugetul familiei;

deșeurile menajere periculoase, deșeurile din echipamente electrice și electronice (baterii, acumulatori, etc.) și vehicule scoase din uz vor fi colectate în puncte de colectare sau predate la schimb distribuitorilor facilitând populației eliminarea acestor tipuri de deșeuri;

pentru a se putea atinge țintele de recuperare și reciclare propuse, agenții economici vor fi încurajați să investească în instalații nepoluante de tratare al deșeurilor periculoase, al materialelor de la vehiculele scoase din uz prin dezasamblare sau al celor provenite tot prin dezasamblare din deșeurile de echipamente electrice și electronice, creându-se în acest fel noi locuri de muncă, noi surse de materii prime secundare;

se vor introduce noi taxe sau se vor utiliza alte instrumente economice ca de exemplu utilizarea sistemului preluării acestor deșeuri de către distribuitori la vânzarea unui produs nou din aceeași categorie având drept efect variația prețului unor produse.

Directivele europene privind gestionarea deșeurilor se încadrează în patru grupe principale:

1. Legislația cadru privind deșeurile : DIRECTIVA 2008/98/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN și a CONSILIULUI privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive; aceastădirectivăabrogă, începând cu 12 decembrie 2010, vechile directive 75/439/CEE,91/689/CEE și 2006/12/CE.

2. Legislația privind fluxurile speciale de deșeuri : reglementări referitoare la ambalaje și deșeuri de ambalaje; uleiuri uzate; baterii și acumulatori ; nămoluri de epurare; vehicule scoase din uz; deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de dioxid de titan;

3. Legislația privind operațiile de tratare a deșeurilor : reglementări referitoare la incinerarea deșeurilor municipale și periculoase , eliminarea deșeurilor prin depozitare;

4. Legislația privind transportul, importul și exportul deșeurilor.

Conform Directivei 2008/98/CE principalul obiectiv trebuie să fie protecția mediului și a sănătății populației prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse generate de generarea și gestionarea deșeurilor și prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor și creșterea eficienței folosirii acestora. Totodată trebuie încurajată recuperarea deșeurilor și utilizarea materialelor recuperate ca materii prime în vederea conservării resurselor naturale.

În scopul atingerii unui nivel ridicat de protecție a mediului, pe lângă luarea unor măsuri responsabile pentru a asigura eliminarea și recuperarea deșeurilor, trebuie să se ia măsuri pentru a reduce producerea de deșeuri, în special prin promovarea unor tehnologii curate și a produselor care pot fi reciclate sau reutilizate, luând în considerare oportunitățile existente și potențiale ale pieței pentru deșeuri recuperate. La nivelul județului Cluj, Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor a început să fie practic implementat în 2010. Prin proiectarea și execuția depozitului ecologic județean, parte a Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor pentru județul Cluj, proiect pentru care s-a emis de către Agenția Regională pentru Protecția Mediului Cluj Napoca, Acordul de mediu nr. 18 NV6 / 12.08.2010.

2.2 Colectarea,transportul și depozitarea deșeurilor

Înainte de deceniul al zecelea sistemul de colectare și valorificare a deșeurilor era un sistem centralizat ,dar destul de bine organizat,în special pentru materialele metalice si hârtie. La nivelul fiecărui județ există câte o întreprindere de colectare,recuperare și valorificare a materialelelor refolosite. Prin recuperarea acelor materiale și valorificarea lor s-au făcut însemnate economii de materii prime și de energie. Prin Ministerul Industriei se încearcă creșterea aportului populației,precum și a primăriilor la activitatea de colectare si valorificare a deșeurilor, eforturile pentru dezvoltarea activitaților de colectare sunt din păcate insuficiente. Realizările trecute se datorau în bună masură constrângerilor la care erau supuse întreprinderilor prin condiționarea primirii de material noi de realizarea planului la colectarea și predarea deșeurilor la întreprinderile specializate. Astăzi rolul principal în antrenarea comunităților în această activitate este al agenților privați și al primăriei, respectiv al administrației locale,care prin programe adecvate de atragere a locuitorilor la această activitate poate obține realizări semnificative în acest domeniu.

Prin colectarea deșeurilor menajere se înțelege efectuarea operațiilor de strângere,prelucrare și transport a acestor deșeuri în vederea valorificării. Operația de colectare și depozitare a deșeurilor urbane revine în sarcina primăriilor,care prin regiile proprii sau prin firme private ce au contracte cu primăriile au sarcina să se ocupe de colectarea,transportul și depozitarea deșeurilor.

Colectarea și transportul deșeurilor reprezintă o componentă importantă de gestionare a deșeurilor,deși aceasta este de cele mai multe ori sub evaluată,ea reprezintă între 60%-80% din costul total de gestionare a deșeurilor și materialelor reciclabile,de aceea orice îmbunatațire adusă acestei componente poate reduce mult acest cost.

Pentru realizarea eficientă și organizarea optimă a colectarii și a transportului deșeurilor se vor avea în vedere anumite caracteristici de referintă:

mărimea zonei de colectare;

structura economic a zonei;

nivelul de trai al populației;

condițile urbanistice;

cerințele clienților;

alegerea sistemului adecvat de colectare.

2.2.1 Colectarea deșeurilor

Metodele de colectare sunt de cele mai multe ori împărțite în scheme cum ar fi:”colectarea în puncte de colectare” (sau aport voluntar) și „colectarea din poartă în poartă”. Metoda de colectare în puncte de colectare este aceea în care „locatarilor li se cere să ducă deșeurile la unul din punctele de colectare special amenajate” de către autoritățile locale responsabile sau de către firma de salubritate. Pentru această metoda un container sau mai multe containere de deșeuri de capacitate mai mare,sunt poziționate în stradă sau în locuri special amenajate în aproprierea zonelor intens populate. Specific pentru această metodă de colectare este faptul că aceste containere sunt pozitionate în afară și nu interiorul proprietății locatarilor. În cazul colectarii selective a deșeurilor , într-un astfel de punct de colectare pentru deșeurile în amestec.

Colectarea în amestec este cea mai simplă metoda de colectare,totodată, acest mod de colectare limitează posibilitațile ulterioare de reciclare și tratare a deșeurilor.Colectarea în amestec a deșeurilor nu implică nici un efort din partea generatorului de deșeuri ,în ceea ce priveste selectarea pe tipuri de deșeuri. Pentru sortarea materialelor reciclabile din deșeuri colectate în amestec este nevoie de o instalație de sortare mecanică. În această instalație vor fi sortate,în diferite etape,elementele componente a deșeurilor,cu utilaje corespunzătoare sau manual. Sortarea ulterioara a materialelor reciclabile din deșeuri implică mai puțină atenție și mai puțin interes în pregatirea și colectarea lor din partea celor care produc deșurile și, de asemenea , implică o munca suplimentară pentru sortare cu consum de energie,fortă de muncă si mijloace tehnice.Calitatea materialelor reciclabile sortate este inferioară după ce acestea au fost amestecate în recipientele autovehiculelor de colectare uneori chiar comprimate sau mărunțite. Materialele reciclabile sortate pot fi murdare sau umede ,ceea ce le face greu de procesat și valorificat în continuare. Prelucrarea amestecată a tuturor grupurilor de materiale reciclabile a demonstrat că hartia,plasticul și sticla sunt greu de sortat în instalații de sortare obținâand doar partial materiale pentru procesul de reciclare.

În cazul colectării selective a materialelor reciclabile și a deșeurilor în amestec, intervalele de colectare trebuie să corespundă sistemului de colectare utilizat. Perioadele dintre colectările successive ale deșeurilor în amestec pot fi scurtate având în vedere condițiile de igienă, pe baza reducerii catităților de deșeuri prin preluarea în paralel a materialelor reciclabile. În cazul materialelor reciclabile uscate ,precum sticla și hârtia ,frecventa colectarii este determinată doar de dimensiunile pubelelor. Pubele cu deșeurile biodegradabile colectate separate vor fi golite ,cel puțin o dată pe saptămână.

Procesul de colectare a deșeurilor cuprinde și traseul acestora de la umplerea pubelei la umplerea vehiculului de colectare și la umplerea autovehiculelor de transport. În acest context ,un sistem de colectare se va baza pe combinația mijloacelor tehnice de lucru și fortă de muncă umană,în special:

procedura de colectare;

tipurile de pubele folosite;

autovehiculele folosite;

personalul.

Într-o zonă cu diferite tipuri de construcții și o serie de întreprinderi mai mari și instituții,colectarea nu poate fi facută cu ajutorul unui singur sistem. Corespunzător condițiilor din spațiu vor trebui utilizate și diferite tipuri de sisteme de colectare.

Evaluarea unui sistem de colectare și testarea organizării conform cererilor se poate efectua pe baza urmatoarelor criterii:

nivel economic;

siguranța muncii;

condiții de igienă;

efectele asupra colectarii de materiale reciclabile;

cereințele impuse de stațiile de reciclare,tratare si eliminare a deșurilor;

aspecte urbanistice;

confortul utilizatorilor;

frecvența reparațiilor necesare;

gradul de solicitare fizică a personalului de încarcare.

Aceste criterii trebuie analizate întotdeauna împreună și într-o relație echilibrată, pentru a evita neglijarea unor domenii și prin această prejudicierea întregului sistem.

Exista trei feluri de proceduri de colectare:

procedura de colectare prin golirea pubelei;

procedura de colectare prin schimbarea pubelei;

procedura de colectare în saci de unică folosință.

La acestea se adugă colectarea fară un sistem anume, care se utilizează în transportul deșeurilor voluminoase. Pentru fiecare proces de colectare în parte există sisteme de recipiente și utilaje speciale,cu sisteme de încarcare corespunzătoare.

Procedura de colectare prin golirea pubelei. În cazul procedurii de colectare prin golirea pubelei,în special la transportul deșeurilor menajere și al deșeurilor asimilate de la întreprinderi,se utilizează pubele prevăzute cu roti,care se golesc prin intermediul unei instalații de ridicare și răsturnare într-un autovehicul de colectare și apoi se pun inapoi în acelaș loc. Trasnportul pubelelor de la locul lor la marginea drumuluiși înapoi se va face de către utilizator sau de către angajații firmei de salubritate. Sistemul de prindere prevăzut pe pubelă ușurează munca personalului de încarcare. Pentru aceasta se utilizează pubele diferite în mare masură standardizate,care vor fii golite în autovehicule,prevazute cu un sistem combinat de prindere pentru mai multe tipuri de pubele. În fuctie de cantitatea de deșeuri și condițiile de spațiu se utilizează pubele de diferite tipuri și mărimi. Înafară de sistemul de prindere autovehiculele de colectare sunt prevăzute la ora actuală cu un mecanism de compactare a deșeurilor ,astfel încât sa se poată încarca de doua sau trei ori mai multe pubele. Se utilizează autovehiculele cu spațiu de colectare a deșeurilor de până la 23 metri cubi.

Tipurile de deșeuri colectate sunt deșeurile menajere sau asimilabile acestora, colectate in amestec, deșeurile menajere pe fracțiuni (sticla, hârtie, plastic, biodegradabile și restul), acestea fiind avem și unele avantaje și dezavantaje, câteva dintre avantaje ar fii că se manipulează cu ușurință , nu necesită un spațiu vast de desfașurare iar costurile de exploatare ar fii mici.Unele dezavantaje ar fii acelea că sunt costuri de investiții relative mari, personal relative numeros și durata colectării relative ridicată.

Procedura de colectare prin schimbarea pubelei.Această procedură poate fii utilizată în aceeasi măsură în cazul deșeurilor cu densitate mare,precum deșeurile din construcții și demolari și nămol orășenesc,cât și al deșeurilor cu denstitate mai scazută cum ar fi deșeurile menajere și deșeurile reyultate în întreprinderile industrial,marile hoteluri ,instituții și spațiile de locuit. În cazul acestei procedure pubelele pline de la fața locului se schimba cu pubele goale de acelaș tip. După golirea acestora,pubele se vor plasa într-un alt loc. Dacă este necesar să se transporte pubelele vor fi aduse dupa golirea lor în instalația de eliminare înapoi de unde au fost luate. În acest caz se vorbește de transport direct. Din motive economice se utilizează containere de peste 4 metri cubi care se pot manipula cu ajutorul unor sisteme de răsturnare diferite.

Procedura de colectare în saci de unică folosință.În cazul procedurii de colectare în saci de unică folosință deșeurile sunt adunate curat și igienic în saci de hârtie sau plastic și se încarcă direct în autovehiculele de colectare. Procedura de colectare se scurtează datorită faptului că nu mai este nevoie sa pubelel sa fie golite și repuse la locul lor,iar operațiunea de curățare a acestora este eliminată. Volumul sacilor este limitat datorită acestui fapt și al rezistenței sacilor de maxim 110 l. În mod obisnuit se folosec saci de 50 si 70 l. Având în vedere obiectivul de a evita producerea de deșeuri suplimentare,cresterea cu 3 % a cantitații de deșeu prin materialul sacului trebuie privita ca îngrijorătoare. De regulă se folosesc saci de gunoi atunci când se produc cantitați mai mari de deșeuri precum și acolo unde cerințele de igienă de colectare a deșeurilor sunt stricte.

Procedura de colectare fară sistem.Colectarea fară sistem ,în cadrul careia deșeurile se colectează neunitar după mărime și forma sau în containee deschise , se utilizează la ora actuală numai în cazul colectarii deșeurilor voluminoase. Deșeurile voluminoase trebuie așezate la îndemâna personalului de încarcerare a autovehiculelor pentru a putea fi ușor încărcate.

2.2.2 Depozitarea deșeurilor

Depozitarea deșeurilor este o mare problemă cu care se confruntă atât marile orase cât și comunele mici,ca urmare a faptului că an de an acestea se acumulează și spațiile de depozitare nu mai permit depozitarea acestora. Cu cât densitatea populației este mai mare cu atât problemele legate de depozitarea deșeurilor sunt mai greu de rezolvat.

În ceea ce privește colectarea deșeurilor ce urmează a fi depozitate(fie depozitare direct , fie cu recuperare energetic), Manfredi și colab.(2010 ) punctează importanța sortarii deșeurilor pe fracții organice, și nu numai, alte fracții cum ar fi hârtia, plasticul și metalele sunt la fel de importante.

Principalele obiective ale gestiunii ecologice a deșeurilor sunt:

protejarea sănătații oamenilor ;

protejarea mediului înconjurător;

menținerea curățeniei publice;

conservarea resurselor naturale prin reducerea volumului deșeurilor și reciclarea acestora.

Toate aceste obiective se realizează prin intermediul unei colectari și tratări a deșeurilor în condiții de sigurantă,dar și prin asigurarea unor condiții de depozotare ecologică. În prezent în multe țări ale lumii a apărut și se extinde un nou concept numit G.I.D-Gospodărire Integrată a Deșeurilor, ce cuprinde următoarele aspecte:

minimizarea volumului deșeurilor;

reciclarea deșeurilor;

compostarea deșeurilor;

incinerarea deșeurilor;

depozitarea controlată.

Punctul de plecare al acestui concept este reducerea tuturor deșeurilor ,care ar avea ca efect:

scăderea costurilor activitații de colectare,transport și depozitare;

conservarea si recuperarea resurselor naturale;

eliminarea materialelor periculoase cu risc ecologic mare din cadrul deșeurilor.

Țarile dezvoltate economic au făcut eforturi deosebite pentru realizarea unei colectări preselective,acest lucru s-a putut realiza numai cu implicarea primăriilor ,care au făcut eforturi pentru instalarea în aproprierea blocurilor a unor containere speciale pentru diverse deșeuri,amplasarea de containere de mari dimensiuni în cartiere,în aproprierea de zonele comerciale pentru colectarea sticlelor ,hârtiei ,materialelor plastice, mobilizarea cetățenilor pentru a participa activ la această activitate cu caracter ecologic. În unele țări ,cum ar fi Statele Unite ale Americii s-a impus tehnologia de selectare a deșeurilor după colectare. În acest sens deșeurile sunt colectate centralizat ,transportate la o stație de selectare,unde deșeurile sunt depuse pe benzi transportatoare de mari dimensiuni ,de unde în mod natural se repară componentele:hârtie,materiale plastice ,metale ,sticle etc. Indiferent de procedeul utilizat ,important de reținut este faptul că în final deșeurile trebuiesc depozitate în condiții ecologice.Având in vedere investițiile mari pentru colectare și selectare ,dar și faptul că se obțin profituri mici ,invetițiile sunt recuperate pe durate foarte lungi de timp. În majoritatea țarilor care aplică aceste procedee fondurile de investiții au fost puse la dispoziție de către primării sau guvern și după punerea in funcțiune au fost concensionatesau date în locație unor firme private.

La noi in țară,metoda cel mai frecvent folosită este depozitarea deșeurilor pe terenuri neproductive. Doar după 1982 s-au făcut demersuri pentru proiectarea și realizarea unor instalații pentru incinerarea deșeurilor. În ceea ce privește depozitarea gunoaielor cel mai utilizat procedeu este depozitarea acestora în aproprierea localitaților in locuri special amenajate ,numite gropi ecologice.

Condițiile de amplasare a acestor gropi ecologice sunt foarte riguroase și severe,ca de exemplu:

distanța minimă de un curs de apă este de 150 m;

înalțimea maximă a unui strat de gunoi este de 1,8 m;

acoperirea straturilor de gunoi zilnic cu un strat de pământ de minim 20 cm;

separarea gropii de gunoi cu pânzele freatice;

materialele ce se descompun ușor si sunt periculoase se vor depozita separat;

groapa de gunoi se amplasează la o distanță de minim 1 km de orice localitate;

construcția și închiderea definitivă a gropilor se face cu respectarea strictă a legislației în vigoare.

Aceste restricții ridică mult costurile de depozitare. În general ,atât la proiectarea,amenajarea,cât și la exploatarea acestor spații de depozitare a gunoaielor,trebuie avute în vedere câteva considerente strict necesare pentru a asigura un minim de siguranță pentru protecția mediului. Astfel, stabilirea amplasamentului pentru depozitarea gunoaielor trebuie făcută cu acordul organelor sanitare,inspectoratelor pentru protecția mediului, Regia Apelor Române,primăriei etc. Este obligatorie respectarea unor condiții de amplasare în raport cu existența unor ape de suprafată,pânze freatice,localități etc.

O atenție deosebită trebuie acordată pregătirii terenului destinat depozitării gunoaielor. Terenul trebuie să asigure imposibilitatea contaminării pâanzelor freatice sau a apelor de suprafață. După terminarea umplerii depozitului ,suprafata trebuie acoperită cu materiale adecvate,de regulă pământ fertil și eventual se pot planta pomi. Depozitul trebuie împrejmuit cu un gard corespunzător pentru a împiedica accesul persoanelor străine în zonă. Terenul astfel acoperit poate fi utilizat pentru realizarea unui parc,pentru diverse activitați sportive,sau pentru construcții. Împortant de reținut este faptul că terenul trebuie însă supravegheat în continuare ă pentru că există pericolul unei alunecări de teren ,se pot produce gaze naturale și poate să apară pericolul unor incendii sau explozii. De asemenea nu se recomandă plasarea de conducte subterane în această zonă întrucât persistă înca mult timp pericolul corodării acestora de către diversele substanțe chimice ce se găsesc în stratul de gunoi.

Legislația europeană recomandă supravegherea gropii de gunoi timp de circa 30 de ani și nu se permite realizarea de construcții pe aceste suprafețe. În tările dezvoltate ,gropile ecologice sunt izolate cu geomembrane sintetice pe bază de țesuturi impregnate,dar existând posibilitatea formării de gaze naturale ,sunt prevăzute cu sisteme de captare a acestora. Sistemele de realizare a unor gropi ecologice de gunoi sut diverse și depind de strucuta geologică a solului ,condițiile naturale ,volumul de deșeuri ,strucuta deșeurilor ,contițiile metorologice ale zonei ,riscul de inundații ,distanța de la localitatea de colectare a deșeuri etc.

2.2.3 Trasnportul deșeurilor

Prin transportul deșeurilor se ințelege totalitatea proceselor care încep după colectarea deșeurilor și se incheie cu predarea acestora la instalațiile de reciclare,tratare și eliminare a acestora. Transportul deșeurilor este de doua feluri și anume transport la distanță mica sau mare. Dupa colectarea deșeurilor de la locul la care acestea au fost generate urmeaza transportul la distanță mică la instalația de reciclare ,tratare sau eliminare a deșeurilor care se găsește în apropiere sau la o stație de transfer. De la stația de transfer deșeurile ajung prin transportul la distanță mare la o instalație centrală de reciclare,tratare sau eliminare. Din punct de vedere al gradului de încarcare există 3 tipuri de transport:transport plin,transport gol și transport intermediar. Un transport intermediar apare atunci când un autovehicul de colectare nu are de unde să fie încărcat la maxim într-o zonă de colectare.

În principiu,într-o stație de transfer se desfășoară 3 operațiuni principale:

predarea( tipul de predare);

pregătire (transbordare cu sau fără comprimare);

încărcare (corespunzator tipului de mijloc de transport folosit în continuare).

Predarea deșeurilor se poate face doar cu ajutorul autovehiculelor administratiei locale sau,în unele cazuri ,cu autovehiculele private. Dacă autovehiculele private au permisiunea de a livra direct deșeuri,este necesar să se prevadă ,pe lângă un cântar și o casă de marcat ,locuri de descărcare suplimentare corespunzătoare autovehiculelor private care au dreptul să livreze.

Pregătirea operațiunii de transbordare a deșeurilor se ințelege manipularea deșeurilor după predare în cadrul stației de transfer. Deșeurile pot fi încarcate direct sau după ce au fost în prealabil stocate temporar într-un buncar și compactate sau nu în mijloacele de transport pentru distanțe mari.

Încărcarea depinde de mijlocul de transport folosit. Transportul la distanță se poate face pe căi rutiere ,navale sau feroviere. Predarea deșeurilor se face de regula cu autovehicule rutiere și transportul la distanță a deșeurilor este indicat de a face de regulă pe căi rutiere.

În cazul transportului rutier containerele de capacitate mare montate pe vehicul se încarcă direct. În cazul transportului feroviar containerele de capacitate mare deja încărcate sunt preluate de un pod rulant și așezate pe vagonul trenului. La destinație de obicei acestea sunt reîncărcate în camioane , pentru a ajunge mai ușor la depozitul de deșeuri sau la instalația de reciclare,tratare sau eliminare. La transportul naval la distanțe mari autovehiculele de colectare fie răstoarnă direct conținutul în nava de transport deschisă la partea superioară,fie prin intermediul unor prese de deșeuri în recipiente de capacitate mare care vor fi transportate cu ajutorul macaralelor pe navele care transporta containere.

Transportul deșeurilor periculoase trebuie realizat în conformitate cu reglementările legale , și presupune:

întocmirea Formularului pentru aprobarea transportului deșeurilor periculoase ( în conformitate cu prevederile Horărârii de Guvern nr.1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase si nepericuloase pe teritorul României) pe baza căruia personalul facilitații de stocare temporară permite accesul utilajului de transport în incintă,prin acest formular personalul care deservește facilitatea de stocare este înștiințat asupra tipului și cantitații de deșeuri care trebuie încărcate ,asupra mijlocului de transport și implicit asupra faptului că mijlocul de transport este adecvat realizării acestei operațiuni.

Completarea și ștampilarea Formularului de expediție /de transport deșeuri periculoase (în conformitate cu prevederile Horărârii de Guvern nr . 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României) prin care deșeurile sunt formal predate/preluate de către transportator.

Mijloacele de transport trebuie să fie întotdeauna adecvate deșeului periculos ,în sensul că benele ,containerele ,să fie executate din materiale care nu pot fi corodate de materialul transportat. În acelas timp ,este obligatoriu să existe instrucțiuni specifice pentru personalul care însoțește transportul,astfel să acționeze calificat în caz de accidente,evitându-se sau minimizându-se orice eventuale deversări ale deșeurilor. Transportul deșeurilor periculoase trebuie realizat în conformitate cu reglementarile legale privind transferul deșeurilor,privind clasificarea ,ambalarea si etichetarea substanțelor periculoase . Vehiculele în care se realizează transportul deșeurilor periculoase trebuie sa aibă la vedere inscripția „Transport deșeuri periculoase” .

Transportul deșeurilor nepericuloase se efectuează pe baza unui formular de încărcare-descărcare deșeuri nepericuloase. Transportul deșeurilor municipale, efectuat de către operatorii economici autorizați să presteze serviciul de salubrizare în localități, nu intră sub incidența prevederilor H.G. 1061/2008.

Transportul deșeurilor nepericuloase se efectuează pe baza formularului de încărcare-descărcare deșeuri nepericuloase înocmit în 3 exemplare si păstrat :un exemplar păstrat și ștampilat la expeditor ,unul la transportator completat cu codul numeric personal al persoanei care transportă deșurile și cu numărul de înmatriculare al mijlocului de trasport,iar ultimul se transmite destinatarului prin intermediul transportatorului.

Transportul și controlul deșeurilor nepericuloase destinate operațiilor de colectare/stocare temporară/tratare/valorificare/eliminare,se efectuează după cum am spus și mai sus pe baza formularului de încărcare-descărcare deșeuri nepericuloase completat și semnat de catre expeditorul ,transportatorul și destinatarul deșeurilor nepericuloase.

Capitolul 3. Impactul asupra mediului înconjurător generat de deșeurile menajere

3.1 Impactul deșeurilor asupra factorilor de mediu

Dezvoltarea umană generează cantități mari de deșeuri ,ducând la pierderi inutile de material și de energie,la repercusiuni negative asupra mediului și la efecte negative asupra sănătații și calității vieții. Viața ,în forma pe care o cunoaștem cu toții ,există datorita aerului ,apei și pământului. Acestea constituie elementele esențiale,care stau la baza ei. Atunci când unul dintre acestea elemente este pertubat de om și nu își mai poate urma ciclurile natural,echilibrul se distinge și asistăm la adevăratele dezastre ecologice.

Conștientizând impactul nociv al deșeurilor asupra tututror factorilor de mediu,inclusiv asupra sănătății populatiei,comunitatea internațională trebuie sa acorde atenție majoră problemei gestionării deșeurilor. Fiecare om trebuie să realizaze și să accepte să își assume responsabilitatea privibd impactul pe care viața lui o are asupra vieții planetei.

Impactul asupra factorilor de mediu se referă la toate acțiunile umane (existente și potențiale) care interferează asupra componentelor de mediu, sănătății și bunăstării umane dintr-un teritoriu. Impactul poate fi pozitiv sau negativ sub aspectul efectelor induse asupra componentelor de mediu (Muntean, 2005).

Termenul de impact vizează două direcții de interpretare a termenului:

impactul activităților antropice (umane) asupra sistemului environmental (EIM) sau asupra componentelor de mediu (abiotice, biotice și umane);

impactul activităților antropice și al fenomenelor naturale asupra sistemului environmental dintr-un teritoriu (situație în care sfera de interpretare a impactului devine mai largă).

Indicatorii environmentali sunt stabiliți pentru orice tip de receptor environmental: aer (situație în care se ia în considerare calitatea aerului), apă (calitatea apei), zgomotul, comunitatea locală (nivelul ratei șomajului), sol (calitatea solului).

De asemenea, impactul antropic asupra mediului poate fi abordat sub două aspecte: cauza (sursa de impact) și efectele asupra componentelor (factorilor de mediu). Din acest punct de vedere, se consideră că există patru tipuri de efecte asupra mediului :

efecte lineare, mai mult sau mai puțin îmbogățite, care rezultă prin sporirea sau diminuarea aporturilor de noxe în diferite componente de mediu (ex. Poluări episodice toxice); aceste efecte sunt dependente de factorul timp, care joacă un rol important în rezolvarea problemelor conflictuale care pot să apară (cele care se derulează lent pot fi rezolvate, pe când cele bruște nu);

efecte amplificate sau exponențiale, rezultate prin amplificări în lanț, ca și rezultate ale aporturilor sau diminuărilor de “externalități” antropice (sau naturale); menționăm că fiecare sporire sau diminuare provoacă un efect mai mare decât cea care a precedat-o ;

efecte discontinue, care au o notă de “discreție” până la trecerea unui prag, după care urmează, brusc, o schimbare catastrofală (menționăm că această schimbare este probabilă);

efecte sau surprize structurale, care presupun răspândiri ale efectelor asupra mai multor factori fizici, sociali și economici (ex. Poluarea intensă poate conduce la efecte sociale și economice, la schimbări în mentalitatea populației locale, pierderi ecologice, probleme de sănătate etc).

3.2 Impactul deșeurilor menajere asupra solului

Solul este reprezentat de sratul de la suprafața scoarței terestre format din particule minerale,materii organice,apă,aer și organism vii.Procesul de formare al solului are loc sub influența factorilor pedogenici:climă,microorganism,vegetație și relief.

Principalele funcții ale solului sunt:

producerea de hrană

depozitarea,filtrarea și transformarea multor substranțe

sursă de biodiversitate,habitate,specii și gene

servește drept platformă/mediu fizic pentru oameni și activitațile umane

sursă de materii prime

patrimoniu geologic și arheologic.

Solul este locul unde se întâlnesc toti poluanții,pulberile din aer,gazele toxice transformate de ploie în atmosferă,astfel că solul este cel mai expus efectelor negative ale acestor substanțe. Apele de infiltrație impregnează solul cu poluanți antrenându-i spre adâncime, râurile poluate infectează suprafețele inundate sau irigate,aproape toate rezidurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau numai aruncate la întâmplare pe sol.

Solul poate fi poluat direct prin deversări de deșeuri pe terenuri urbane sau rurale,sau din îngrăsăminte și pesticide aruncate pe terenuri agricole,indirect prin depunerea agenților poluanți ejectați în atmosferă,apa ploilor contaminate,cu agenți poluanți „spălați”din atmosfera contaminată ,transportul agenților poluanți de către vânt de pe un loc pe altul , infiltrarea prin sol a apelor contaminate.

Poluarea solului este forma de poluare cel mai dificil de măsurat și controlat,iar solul este mai dificil de curățat decât aerul și apa. Pe sol se depozitează deșeuri rezultate în cantități din ce în ce mai mari, din diverse activitați umane.

Depozitarea deșeurilor menajere,multe dintre acestea nefiind biodegradabile ,constituie o problemă de mare actualitate. Deșeurile menajere sunt foarte eterogene,cu mari varietați de la o țară la alta în functie de anotimp ,poziție geografică,grad de civilizație etc. Compoziția din punct de vedere fizico-chimic este foarte variată,necesitând determinarea unor medii pe an,sezon etc, mai ales când se pune problema valorificării acestora prin metode moderne.

Deșeurile menajere sunt rezidurile solide colectate de la locuințele populației, constituite în principal din hârtie ,carton ,plastic ,materiale textile ,metale ,sticla, lemn, resturi alimentare etc.

Depozitarea deșeurilor menajere este recunoscută ca generatoare de impact și risc pentru mediu și sănătatea publică. Menționăm în acest sens modificări de peisaj si disconfort vizual, poluarea aerului cu mirosuri neplăcute, poluarea apelor de suprafată, modificări ale fertilitații solului. Așa cum s-a menționat anterior, majoritatea acestor deșeuri nu sunt biodegradabile, din cauza faptului că,prin varietatea substanțelor organice și anorganice conținute, procesul degradării aerobe și anaerobe( capabil să trăiască într-un mediu lipsit de oxigen) de către microorganisme este dificil de realizat.

Deșeurile pot dispărea in mod natural în natură prin degradare completă,dar unele deșeuri se degradează și dispar foarte lent astfel apar acumulari care nu fac decât sa încurce ciclurile de viață naturale.

În jurul orașelor de azi,gropile de gunoi degradează terenuri întinse,cu puține șanse de a fi reintrodu-se în circuitul agricol. În scopul reducerii impactului negativ al depozitelor de deșeuri,la proiectarea sistemului de închidere trebuie sa aibă in vedere protejarea mediului și a sănătății umane prin impiedicarea infiltrării apei până la deșeuri minimizându-se pe cât posibil antrenarea poluanților în pânzele freatice,în urma contactului dintre apă și deșeuri.

3.3 Impactul deșeurilor menajere asupra apei

Poluarea reprezintă totalitatea proceselor prin care se introduc în mediu,direct sau indirect,materie sau energie cu efecte dăunătoare sau nocive,care alterează ecosistemele diminuează resursele biologice și pun în pericol sănătatea omului. Poluantul este un factor,produs de om sau datorate unor procese naturale a cărui prezență în mediu într-o cantitate care depășește o limită care poate fi tolerată de una sau mai multe specii de viețuitoare ,sau de către om ,împiedică dezvoltarea normală a acestora.

Poluarea apei reprezintă orice alterare fizică,chimică,biologică sau bacteriologică a apei,peste o limită admisibilă,inclusiv depășirea nivelului natural de radioactivitate produsă direct sau indirect de activitățile umane,care o fac improprie pentru folosirea normală,în scopurile în care această folosire era posibilă înainte de a prevenii alterarea. (Legea Apelor nr.107/1996 ).

Apa este un element funadamental si indispensabil organismului uman și vieți pe Pământ. Apa reprezintă o resursă naturală regenerabilă ,vulnerabilă,fiind un factor determinat în menținerea echilibrului ecologic. Este una din substanțele cele mai răspândite pe planeta Pământ (7/10 din suprafața totală a globului)formând unul din învelișurile acesteia și anume hidrosfera.

Calitatea apelor constituie o componentă ecologică și econimică a sistemului de gospodărie a surselor de apă.Poluarea apei subterane este asociată unei multitudini de aspecte neplăcute cum ar fi gustul,mirosul,culoarea,duritatea,existența unor organisme patogene sau a unor substanțe toxice,explozive sau inflamabile.

Pentru a verifica cât de poluate sunt râurile,unele autorități responsabile au instalat stații de control automate care iau monstre de apă pentru a-i monitoriza aciditarea sau alcalinitatea și cantitatea de substanțe chimice , bune și rele,prezente în ea.

Levigatul produs în urma proceselor de descompunere a deșeurilor biodegradabile reprezintă principala sursă de poluare a apelor de suprafață și freatice. Acesta acumulează și transportă substanțele toxice spre partea inferioară a depozitului ajungând ușor la pânza freatică dacă depozitul nu este impermeabilizat.

3.4 Impactul deșeurilor menajere asupra aerului

Aerul reprezintă componenta de bază a atmosferei,înveliș gazos ce înconjoară Pământul până la altitudinea medie de 3.000 km.Gazele care formează aerul atmosferic sunt:azotul în proporție de 79,2 % ,oxigenul cu 20,8% ,și într-o proporție neînsemnată dioxid de carbon,amoniac și vapori de apă.

Prin poluarea aerului se înțelege prezența în atmosferă a unor substanțe străine de compoziție normală a acesrtuia ,care în funcție de concentrație și timpul de acțiune provoacă tulburări în echilibrul natural ,afectând sănătatea și confortul omului sau mediu de viață al faunei și florei. Sursele de poluare reprezintă locul de producere și de evacuare în mediul înconjurător a unor emisii poluante. După natura poluanților,emisiile poluante pot fi sub formă de pulberi și gaze și emisii radioactive.

Poluarea aerului este adesea vizibilă sub forma fumului din hornuri și a gazelor de la țevile de eșapament ale mașinilor. Pe lângă efectele directe ale inspirării aerului poluat,el are și un efect devastator asupra mediului.Substanțele chimice emanate în atmosferă sunt transportate de vaporii de apă din curenții de aer,iar dacă acestea se ridică deasupra munților,vaporii de apă se condensează și cad sub formă de ploaie provocând fenomenul de ploaie acidă.

Depozitele necontrolate de deșeuri generează gaze de emisie toxice ,fară să fie controlate. În timp ce metanul și dioxidul de carbon sunt gaze fără miros ,gazul emis de deșeurile orășenești conține o mare cantitate de componente cu miros puternic,care însă nu sunt toxice în concentrații mici. Din punctul de vedere al efectelor asupra mediului ,matanul fiind un gaz cu efect de seră,contribuie la încălzirea climei terestre,alături de dioxidul de carbon.

Principala problemă care poate apărea la orice depozit necontrolat de deșeuri este explozia metanului .Au existat situații când gazele s-au acumulat subteran în gospodăriile sau clădirile învecinate,aceste gaze ieșind la suprafața prin crăpaturi. Pentru aceasta ,fiecare depozit trebuie să dispună de instalații de recuperare a gazelor.

3.5 Impactul depozitelor de deșeuri asupra mediului

Conform EEA ( European Environment Agency) impactul depozitelor asupra mediului este reprezentat de:

poluarea solului prin emisii de nutrienți,metale grele,compuși toxici rezultați din levigatul depozitelor de deșeuri

reducerea suprafețelor de teren din cauza construcților depozitelor

poluare prin emisiile de gaze cu efect de seră datorate atât tratării deșeurilor din depozit cât și rezultate din diferite tehnici neconforme

poluarea apelor subterane datorate scurgerilor din depozitele de deșeuri la care se adaugă poluarea terenurilor învecinate

intensificarea utilizării vehiculelor mari pentru transportul deșeurilor.

Populația umana,consideră depozitele ca sursă de poluare a aerului , a apelor de suprafață , a solului, schimbări in biocenozele terenurilor din apropierea depozitelor și nu în ultimul rând disconfort vizual ,olfactiv. Aceste viziuni trebuiesc evaluate înaintea construcților depozitelor ,de către factorii de decizie, în vederea adoptării metodelor de management al deșeurilor. În acest context Fricke și Kölsch (2009) afirmă că „în unele țări ,este din ce în ce mai dificil să se găsească locați potrivite pentru depozitele de deșeuri care sunt acceptate de către populație”, și de asemenea, trebuiesc întreținute eforturile de reciclare.

Până în anii ’70,gestionarea deșeurilor era bazată pe o singura metodă și anume depozitarea,care constă în colectarea și depozitarea propriu-zisă a deșeurilor (Lambrano,2009). Cu timpul au început să fie propiuse,analizate și adaptate diferite strategii care aveau în vedere obținerea beneficilor economice. Ceva mai târziu, problema impcatului deșeurilor asupra mediului devine pregnantă ,atenția factorilor politici și a multor studii de specialitate îndreptându-se spre evaluarea impactului de mediu a diferitelor strategii de gestionare a deșeurilor și analiza costurilor economice ale acestora în raport cu beneficiile de mediu. Depozitarea simplă a deșeurilor se dovedeste a fi cea mai puțin eficientă metodă din punct de vedere al poluării mediului,astfel sunt introduse noi metode de management al deșeurilor ,mai complexe care să reducă riscurile de poluare. O rampă de gunoi trebuie să fie monitorizată pentru o perioadă de timp foarte lungă în vederea minimizării impactului asupra mediului.

Capitolul 4. STUDIU DE CAZ PRIVIND SERVICIILE DE MANAGEMENT AL DEȘEURILOR ÎN MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA

4.1 Localizare. Caracterizare generală

Municipiul Cluj-Napoca se află în partea centrală a Transilvaniei. Străvechi centru de cultură și civilizație românească, cluj-Napoca este situate în central județului,la încrucișarea unor drumuri de interes național și internațional.

Mare centru cultural,universitar și industrial , Cluj-Napoca se mândrește cu alese contribuții la cultură și știință românească.Municipiul Cluj-Napoca se remarcă și ca un centru marcant de cultură prin cele doua opera,teatre de păpuși ,patru case de cultură,filamornica, șase muzee ,dintre care Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei ce datează din secolul al XIX-lea.

Se întinde pe o suprafață de 179,5 km2 și cuprinde 74 de commune cu 417 sate.Conform ultimului comunicat al Institutului Național de Statistică,orașul are o populație de 324.576 locuitori.

Înconjurat pe trei părti de dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 700 m, aspectul lui îmbracă forma unei adevărate cetăți. Municipiul este situat în central județului Cluj, fiind reședința acestuia. Situat în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Somesan și Câmpia Transilvaniei ,orasul este plasat la intersecția paralelei  46° 46” N cu meridianul 23° 36” E. Se întinde pe văile râurilor Somesul Mic și Nădaș și , prin anumite prelungiri ,pe văile secundare ale Popestiului , Chintăului , Borhanciului și Popii. Spre sud-est ,ocupa spațiul terasei superioare de pe versantul Nordic al dealului Feleac , fiind înconjurat pe trei părți de dealuri și coline.

La sud orasul este străjuit de Dealul Feleac ,cu altitudinea maximă de 825 m , în vârful Măgura Salicei. La est , în continuarea orașului , se întinde Câmpia Someșeană,iar la nordul orașului se afla dealurile Clujului , cu piscuri ca Vârful Lombului ( 684m ), Vârful Dealul Melcului ( 617m ), Techintău ( 633 m) . Înspre vest se află o mulțime de dealuri ,cum ar fi Dealul Hoia ( 506 m), Dealul Gârbăului ( 570 m ) s.a. În interiorul orașului se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia.

Fig 3 “Situarea Județului Cluj în România “

Clima Clujului este placută,de tip continental moderată. Este influențată de vecinătatea Munților Apuseni ,iar toamna și iarna și de influențele atlantice de vest. Trecerea de la iarnă la vară se face , de obicei , la sârșitul lunii aprilie,iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuală din aer este de circa 8.2 ° C , iar media precipitaților anuale atinge 663 mm.

Industria în municipiul Cluj-Napoca s-au dezvoltat 2 mari platform industrial noi pe lângă cele existente respective Tetarom I și III . Deasemenea în economia municipiului activitatea dominant este industria prelucrătoare. Sectorul industriei IT este reprezentativ la nivel local. În 2005, cluj-Napoca a înregistrat două importante tranzacții in acest domeniu, prin achiziționarea sociatații Astral de către UPC Europa și a socoetații Sistec de către grupul RTC. Pe lângă acestea, Cluj-Napoca a dat naștere și altor companii românești importante precum:Brinel (IT) , Farmec ( cosmetic ) , Jolidon (lenjerie ), Emerson și altele. Societațile comerciale își desfășoară deopotrivă activitatea și în alte ramuri ale industriei, printre care cea alimentară, a contrucțiilor de mașini, chimică , prelucătoarea lemnului ,sticlărie ș.a.

Industria județului este concentrată în cea mai mare parte în Cluj-Napoca fiind extrem de variată. Sunt prezente industri precum industria chimică , producătoare de ciment , construcțile de mașini , prelucrarea metalelor , industria alimentară , încălțăminte , sticlă ,porțelan , faianță, confecții etc.

În comerț în Cluj- Napoca există deschise mai multe centre comerciale , si anume:

Iulius Mall

Sora Shoping Center

Sigma Shoping Center

Centrul comercial Central

Pollus Center

4.2 Situația actuală a managemetului deșeurilor în zona cercetată

Gestionarea deșeurilor la nivelul județului se efectuează în condiții de protecție a sănătății populației și a mediului și se supune prevederilor legilor în vigoare. O problemă împortantă în ce privește mediul și protecția acestuia în județul Cluj- Napoca ,este reprezentată de prezența și gestionarea deșeurilor menajere și din producție, în toate etapele “tehnologice” în care acestea pot produce impacte (colectare , transport , tratare , valorificare și eliminare ). Gestionarea deșeurilor este realizată în mod organizat prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primăriilor sau al firmelor de salubritate .

În tabelul ce urmează se prezintă evoluția cantităților de deșeuri urbane colectate în Municipiul Cluj-Napoca, 2015-2016:

Tabel 1. Sursa: Salubrizare menajeră/Primăria Municipiului Cluj-Napoca

După cum se poate observa estimările care au fost puse în tabelul pentru situația viitoare cresc.

La nivelul județului Cluj situația actuală a gestionării deșeurilor este descrisă pe mai multe categorii în cele de urmează. Unul ditre documentele care a oferit o serie de date și informații necesare acestei analize este „ Strategia de Dezvoltare a Județului Cluj pentru perioada 2014-2020 “, capitolul 7.

Sub aspectul colectării și transportului deșeurilor situația actuală prezintă urmatoarele particularități :

Echipamentul existent vechi este ineficient și necesită costuri mari de întreținere ;

Conform ultimelor raportări , la nivelul anului 2010 , la nivel județean nu s-a realizat o colectare separată a deșeurilor periculoase din deșeurile municipale ;

În anul 2010 , numărul locuitorilor județului cluj arondați la sistemul de colectare selectivă , colectând separat hârtie și carton , a fost de 320 965, iar cel pentru sticla, plastic și metal fiind de 354 070 ;

Comparând nivelul de colectare selectivă la nivelul județului , în perioada 2007-2010 , se constată o creștere semnificativă .

În ceea ce privește reutilizarea deșeurilor, situația actuală se prezintă astfel :

Nivel foarte scăzut de reciclare ;

Obiectivele specifice pentru reciclare/reutilizarea deșeurilor din ambalaje și a materialelor reciclabile propuse de legislația națională și europeană nu pot fi atinse decât dacă un sistem integrat de management al deșeurilor este implementat , cu focalizare pe colectarea selectivă a deșeurilor ;

Capacități foarte mici de sortare, în principal manuale – incapacitatea de a atinge obiectivele impuse de legislația in vigoare și a planurilor de gestionare a deșeurilor realizate și aprobate la nivel județean.

Cea mai mare parte a deșeurilor municipale generate sunt eliminate prin depozitare.Conform H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor , la nivelul județului cluj există șase depozite neconforme pentru deșeuri nepericuloase ( clasa”b) aferente localitaților urbane pentru care actul normative menționat prrecizează datele la care își vor înceta activitatea aceste depozite.

În prezent , în județul Cluj nu există stații de transfer , stație de sortare-tratare a deșeurilor generate și unitați de compostare a deșeurilor biodegradabile . Cantitățile care sunt colectate de către operatorii de salubritate sunt eliminate la depozitele neconforme din apropiere. Structura proiectului pentru județul Cluj prevede realizarea a apatru stații de transfer și a unui depozit ecologic. Prima stație de transfer va deservi zona Câmpia Turzii –Turda , cea de-a doua va deservi zona Gherla – Dej , iar a treia stație va fi amplasată în Huedin pentru comunele din împrejurimi . A patra stație de transfer va fi amplasată în Cluj-Napoca , în imediata vecinătate a centrului zonal de depozitare.

Depozitarea deșeurilor include caracteristici precum :

Deșeurile au fost eliminare în depozite neconforme, generând riscuri semnificative pentru mediu ;

Depozitarea deșeurilor mixte și a reziduurilor netratate , producându-se cantități semnificative de biogaz și levigat .

Referitor la informarea și conștientizarea publică , în prezent situația poate fi descrisă astfel : inițiative foarte limitate și lipsa unei strategii de comunicare.

Ca și o concluzie ,formată în urma analizei asupra situației actuale , se poate afirma că gestionarea deșeurilor în județul Cluj nu corespunde obiectivelor lansate la nivel european și național , precum și a celor propuse de prezenta strategie de dezvoltare a Serviciului. Îndeplinirea obiectivelor strategice și a țintelor prevăzute , atât în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană , cât și în planurile de management al deșeurilor ( Planul Național de Gestionare a Deșeurilor -PNGD , Planurile Regionale de Gestionare a Deșeurilor –PRGD, Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor- PJGD ) , pot fi realizate numai prin punerea în aplicare a noului sistem integrat de management al deșeurilor.

4.2.1. Analiza SWOT pentru managementul deșeurilor în Cluj

Analiza SWOT reprezinta o sinteză a analizei situației actuale în domeniul managementul deșeurilor și prezintă factorii interni asupra cărora trebuie să ne concentrăm (punctele tari) , sau care trebuie anulate (punctele slabe ) , precum factorii externi favorabili (oportunitățile ) sau nefavorabili (amenințările ).

Tabel 2 : Analiza SWOT pentru managementul deșeurilor în Municipiul Cluj-Napoca

Pentru a se conforma cu cerințele Uniunii Europene , Municipiul Cluj-Napoca va trebui să ia următoarele masuri:

Să facă eforturi serioase pentru realizarea unei infrastructuri de mediu moderne;

Să furnizeze servicii de salubritate de calitate și la tarife suportabile de toți cetățenii, în scopul protecției sănătații populației și a mediului;

Să investească în programe de pregătire a forței de muncă în domeniul managementul deșeurilor;

Să valorifice la maxim potențialul util din deșeurl menajer prin dezvoltarea unei piețe a deșeurilor , ca materii prime secundare;

Să creeze o rețea eficientă de colectare-transport-valorificare-depozitare a deșeurilor.

Analiza SWOT confirmă faptul că prin implementarea unui management al deșeurilor pot fi valorificate punctele tari și oportunitățile ,îmbunătățile punctele stabe și evitate amenințările. Astfel gestionarea deșeurilor poate devenii mai eficientă ,prin reutilizarea acestora într-un procent cât mai mare, precum și prin depozitarea unor cantități mai reduse de deșeuri în condiții de siguranță , fără nici un pericol pentru mediu și sănătatea publică.

4.3. Serviciul public de salubrizare din Municipiul Cluj-Napoca

Salubrizare municipiului Cluj-Napoca este un serviciu public local de gospodărie comunală, organizat ,coordonat , reglementat , condus , monitorizat si controlat de autoritatea adrministrației publice locale. Legea nr.51/2006 definește serviciile comunitare de utilități publice ca totalitatea acțiunilor și activitaților reglementate prin care se asigură satisfacerea nevoilor de utilitate și interes public general ale colectivităților locale ,printre care se află si serviciul de salubrizare a localităților.

Serviciul public de salubrizare din municipiul Cluj-Napoca include următoarele activități:

Precolectarea,colectarea și transportul deșeurilor municipale inclusiv ale deșeurilor toxice periculoase din deșeurile menajere;

Sortarea deșeurilor municipale;

Organizarea prelucrării,neutralizării și valorificării materiale și energetice a deșeurilor;

Colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public și predarea acestora unităților de ecarisaj;

Colectarea,transportul,depozitarea ,valorificarea deșeurilor voluminoase provenite de la populație , instituții publice și agenți economici , neasimilabile celor menajere (mobilier , deșeuri de echipamente electrice și electronice etc.);

Colectarea,transportul și neutralizarea deșeurilor animaliere provenite din gospodăriile populației;

Colectarea,transportul și depozitarea deșeurilor rezultate din activități de construcții și demolări.

Principiile pe baza cărora se organizează și funcționează serviciul de salubrizare sunt urmatoarele:

Protecția sănătății populației;

Autonomia locală si descentralizarea serviciilor;

Responsabilitatea față de cetățeni;

Conservarea si protecția mediului înconjurător;

Asigurarea calitații și continuității serviciului;

Tarifarea echitabilă , corelată cu calitatea și cantitatea serviciului prestat;

Nediscriminarea și egalitatea de tratament al utilizatorilor;

Transparența, consultarea și antrenarea în decizii a cetățenilor;

Administrarea corectă și eficientă a bunurilor din proprietatea publică sau privată a unităților admistrativ-teritoriale;

Securitatea serviciului;

Dezvoltarea durabilă.

Serviciul de salubrizare se realizează prin intermediul unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice care , impreună cu mijloacele de colectare și transport al deșeurilor formează sistemul public de salubrizare a localităților, denumit de lege „sistem de salubrizare”.

Sistemul de salubrizare este alcătuit dintr-un ansamblu tehnologic și funcțional, care cuprinde construcții, instalații și echipamente specifice, destinate prestării serviciului de salubritate , precum:

Puncte teritoriale de colectare și preselectare a deșeurilor;

Grupuri de salubritate;

Strații de transfer;

Construcții și instalații destinate sortării, neutralizării, valorificării si depozitării deșeurilor;

Baze de întreținere a autovehiculelor de salubritate;

Centre teritoriale de colectare și reciclare a materialelor;

Puncte teritoriale privind activitatea de dezinfecție, dezinsecție și deratizare.

La ora actuală în municipiul Cluj-Napoca deșeurile menajere sunt colectate de la punctele gospodărești de către doua firme de salubrizare și anume:

SC BRANTNER VEREȘ SA;

SC ROSAL GRUP SA .

În baza contractelor de delegare a gestiunii serviciilor publice de salubrizare din municipiul Cluj-Napoca, s-au autorizat funcționarea celor doi operatori,astfel:

SC.ROSAL GRUP S.A – prestează servicii de salubrizare menajeră pe raza sectorului I , sector care cuprinde cartierele Mănăștur , Zorilor , Plopilor , Gruia , Grigorescu și zona centrală-parțial;

SC.COMPANIA DE SALUBRITATE BRANTNER VEREȘ S.A – presteaza servicii de salubritate menajeră pe raza sectorului II ,sector care cuprinde cartierele Someșeni, Bulgaria , Mărăști ,Gheorghieni , Andrei Mureșanu , Iris , Dâmbu Rotund și zona centrală-parțial.

Numărul platformelor gospodărești pentru preluarea deșeurilor menajere/municipale colectate de la persoanele fizice se prezintă în următorul tabel:

Tabel 3 . Sursa: Salubrizare menajeră/Primăria Municipiului Cluj-Napoca

Situația dotărilor operatorului de salubritate pentru realizarea colectării deșeurilor municipale/manajere și reciclabile ( dispozitive de colectare puse la dispoziția populației pentru colectarea selectivă ) a deșeurilor în 2014 în municipiul Cluj-Napoca a fost următoarea:

Dotarea persoanelor fizice , asociații de proprietari de către operatorul de salubritate.

Tabel 4. Sursa: Procese Verbale de constatare amplasare recipienți ,raporturile operatorului de salubritate

Pentru activitatea de precolctare ,colectare și transport al deșeurilor municipale(pe ambele sectoare)-sortare ,tarifele actualizate în baza HCL nr.519/2014 , valabile de la data de 01.01.2015 sunt următoarele:

Tabel 5. Sursa: Salubrizare menajeră / Ptimăria Municipiului Cluj-Napoca

Serviciile de salubrizare se organizează pentru satisfacerea nevoilor pupulației, ale instituților publice și ale agenților economici.Colectarea, transportul deșeurilor menajere de la populație, datorită impactului acestei activități asupra mediului, a disconfortului pe care deșeurile îl creează asupra mediului respectiv asupra populației ,impune realizarea acestei activități ritmice și ca operatorii de salubrizare să respecte legislația specifică care să elimine fenomenele de deteriorare a calitații mediului, echilibrului ecologic și de calitate a vieții.

Pentru realizarea acestei activități ,trebuie formulate strategii privind:

Asigurarea contractelor de salubritate;

Asigurarea recipienților de precolectare;

Asigurarea capacității de transport;

Asigurarea întreținerii-reparații mijloace fixe din dotare.

Obligațiile operatorilor servicilor de salubrizare:

Asigurarea prestării serviciului de salubrizare la nivelurile de calitate și indicatorii de performanță stabiliți de Consiliul local al Municipiului Cluj-Napoca prin regulamentul serviciului și prin contracte;

Realizarea unui raport calitate-cost cât mai bun pentru serviciul de salubrizare prestat;

Respectarea indicatorilor de performanță și calitate conform legislației în vigoare(Legea 88/2015);

Furnizarea autorității administrației publice locale , respectiv A.N.R.S.C (Autoritatea Naționala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice), a informațiilor solicitate și accesul la documentațiile și la actele individuale pe baza cărora prestează serviciul de salubrizare , în condițiile legii;

Evidența orelor de funcționare a utilajelor;

Ținerea unei evidențe a gestiunii deșeurilor și raportarea situației periodic, autorităților competente.

Datele de bază privind generarea deșeurilor menajere sunt furnizate in principal de către operatorii de salubritate. Indicatorii de generare prezintă o variație neuniformă corelată cu datele raportate privind cantitățile de deșeuri municipale generate și deșeuri colectate de la populație. O posibilă explicație privind calitatea datelor raportate și gradul de incertitudine al acestora este faptul că raportările s-au bazat pe estimări și nu pe cântăriri.

Din datele obținute de la Primăria Municipiului Cluj-Napoca, în tabelul de mai jos sunt prezentate volumele de deșeuri urbane colectate pe o perioada de un an.

Tabel 6. Sursa: Salubrizare menajeră/ Primăria Municipiului Cluj-Napoca

Observație:La poziția „deșeuri industriale asimilabile cu cele menajere” sunt incluse deșeurile de tip menajer produse de către agenții economici,instituții spitale, etc.

De menționat că datele prezentate mai sus sunt estimări, în prezent nefiind utilizată nici o metoda de cântărire a deșeurilor, după cum s-a menționat și în Planul Judetean de Gestionare a Deșeurilor în județul Cluj. Estimările s-au făcut pe baza numărului de containere/autogunoiere descărcate zilnic, eroarea fată de realitate poate fi foarte mare datorită următoarelor motive:

Containerele nu sunt întotdeauna încărcate la capacitate maximă;

Deșeurile de construcții nu sunt colectate întotdeauna,acestea fiind descărcate de către producătoti în diverse depozite improvizate si care sunt neautorizate pe raza Municipiului Cluj-Napoca;

Colectatarea nu este efectuată în proporție de 100%.

În tabelul de mai jos se prezintă indicatorii privind cantitatea de deșeuri generate/ locuitor în Cluj-Napoca și de asememea cantitatea de deșeuri menajere și asimilabile colectată efectiv.

Cantitatea de deșeuri menajere și asimilabile colectată efectiv

Tabel 7 . Sursa: Salubrizare menajere/ Primăria Municipiului Cluj-Napoca

Conform Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor ( PJGD ) și Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), indicatorul de generare a deșeurilor /locuitor în Cluj-Napoca este de 0,94 kg / locuitor.

Datele legate de ani sunt conform bazei datelor reale statistice deținute de Direcția de evidența persoanelor conform ultimului recesământ îar cantitățile preluate de la operatorii de salubritate din Municipiul Cluj-Napoca.

4.4 Atribuții și competențe ale autorităților administrației publice

Autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale elaborează si aprobă strategiile locale cu privire la dezvoltarea și funcționarea pe termen mediu și lung a serviciului de salubrizare ,ținând seama de prevederile legislației în vigoare ,de documentațile de urbanism , amenajarea teritorului și protecția mediului, precum și de programele de dezvoltare economico-socială a unităților administrativ-teritoriale.

Strategiile adoptate la nivelul autorităților administrației publice al Municipiului Cluj-Napoca vor urmării, în principal ,următoarele obiective:

Îmbunătățirea condiților de viață a populației;

Promovarea calitații și eficienței serviciului de salubrizare;

Dezvoltarea durabilă a serviciului;

Gestionarea serviciului de salubrizare pe criterii de transparență, competitivitate și eficientă;

Protecția și conservarea mediului înconjurător și a sănătății populației;

Consultarea cu utilizatorii servicilor de salubrizare ,în vederea stabilirii politicilor și strategiilor locale și regionale în domeniu;

Adorptarea normelor locale referitoare la organizarea și funcționarea serviciului de salubrizare ,precum și a procedurilor de delegare a gestiunii acestuia;

Respectarea cerințelor din legislația privind protecția mediului referitoare la salubrizarea localităților.

Cele doua mari grupe de deșeuri care intră în responsabilitatea de gestiune

( directă sau indirectă ) a autorităților sunt:

Deșeurile municipale (menajere, stradale sau din serviciile publice );

Diverse fluxuri specifice (anvelope uzate , periculoase, medicale, vehicule scoase din uz, etc. )

Conform descrierii din Legea 211/2011 –Art.59 autoritățile administrației publice au urmatoarele obligații:

Asigură implementarea la nivel local a obligaților privind gestionarea deșeurilor asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană;

Urmăresc și asigură îndeplinirea prevederilor din PJGD, respectiv PMGD;

Elaborează strategii și programe proprii pentru gestionarea deșeurilor;

Asigură și răspund pentru colectarea separată ,transportul, neutralizarea, valorificarea si eliminarea finală a deșeurilor;

Asigură spații necesare pentru colectarea separată a deșeurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecărui tip de deșeu.

Ca o primă preocupare a administrației publice locale în concensionarea serviciului de salubritate vizează asigurarea numărului de recipienți necesari colectării volumului de deșeuri produse de populație . În funcție de volumul deșeurilor și frecvența de ridicare a lor , trebuie calculat numărul de persoane ce vor utiliza un recipient. Este de menționat că in municipiul Cluj-Napoca s-a determinat că o persoană depozitează circa 0.8 kg / locuitor/zi. Preocuparea trebuie de asemenea să țină seama de furnizarea de recipienți care să asigure protecția mediului.

Autoritățile administrației publice locale împreună cu concesionarul vor promova programe de adaptare a serviciilor de salubrizare la cerințele prevăzute de directivele Uniunii Europene , prin utilizarea tehnologiilor avansate de tratare a deșeurilor menajere, precum:

Colectarea selectivă ,inclusiv colectarea separată a fracției biodegradabile;

Sortarea/tratarea;

Compostarea fracției biodegradabile vegetale;

Incinerarea/coincinerarea;

Valorificarea materială sau energetică a produselor rezultate.

Primăria municipiului Cluj-Napoca va stabili modalitatea de predare și valorificare a materialelor recuperate, inclusiv facilitățile acordate utilizatorilor care aplică precolectarea selectivă. Se vor lua măsuri pentru informarea, responsablizarea, educarea și conștientizarea populației cu privire la necesitatea preselectării și valorificării materialelor recuperabile, prin toate mijloacele pe care le au la îndemână: mass-media scrisă și audiovizuală , broșuri , afișe , înclusiv în școli.

Prin lege , Primăria municipiului Cluj-Napoca are obligația de a asigura desfășurarea, în condiții optime, a acestor activități , prin organizarea , urmărirea derulării și monitorizării lor. Din analiza situației actuale se poate concluziona ca în municipiul Cluj-Napoca Primăria a delegat aceste servicii , prin încheierea de contracte cu operatori privați care au situția financiară , personal și dotări necesare asigurării acestor servicii conform legii.

4.5 Implementarea acțiunilor de salubrizare (Conform SLSSGD 2014-2020)

Este necesar să se conștientizeze faptul că nimeni nu trebuie să mai susțină modelul economic tradițional , acela de „creștere, consum și evacuare” , dacă se dorește utilizarea resurselor natural într-un mod durabil și să nu fie necesar ca , într-un interval de timp destul de mic (la nivel planetar ), să mai fie nevoie de încă “un Pământ în plus pentru a susține nivelul nostru actual de producție și consum și pentru a suporta acumularea de deșeuri pe care nu mai avem unde să le depozităm”.

Strategia de dezvoltare a Serviciului de Salubrizare este un document care permite să se stabilească , pe termen mediu și lung , modul de gestionare durabilă a deșeurilor pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca . Abordarea integrată a aspectelor de mediu în acest process este o modalitate prin care se identifică , cuantifică și evaluează activitățile în vederea adoptării celor mai bune decizii. Această strategie reprezintă o modalitate important de implementare a legislației aplicabile în domeniul managementului deșeurilor, cu precădere a Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor , la nivel județean. Totodată , oferă cadrul legal în care acțiunile tuturor părților interesate sunt coordinate de asa manieră încât să conducă spre atingerea sopurilor commune în acest sector.

La nivelul municipiului ne propunem să indeplinim cel puțin țintele județene , care sunt în concordanță cu cele regionale și naționale. Astfel:

Pâna la sârșitul anului 2014 ,stabilirea stabilirea obiectivelor pentru 2020 în materie de prevenire a generării de deșeuri și de decuplare, care să se bazeze pe cele mai bune practice în vigoare;

Pâna în anul 2015 ,pentru facilitarea sau îmbunătățirea valorificării deșeurilor, se vor introduce sisteme de colectare separată cel puțin pentru următoarele :hârtie, metal ,plastic și sticlă, în cazul în care acest lucru este posibil din punct de vedere ethnic si economic;

Producătotii de deșeuri și administrația publică este obligată ca , până în anul 2018 , să atingă un nivel de pregătire tehnico- materială pentru reutilizarea și reciclarea unui minim de 50% din masa totală a cantităților de dșeuri;

Reducerea cantității de deșeuri biodegradabile municipale.

Prezenta strategie urmărește respectarea principiului prevenirii , care stabileste o ierarhie în activitățile de gestinare a deșeurilor , ierarhie care situează pe primul loc evitarea generării deșeurilor , minimizarea cantităților generate , urmată de tratarea în vederea valorificării și , în ultimul rând , de tratarea în vederea eliminării , în condiții de siguranță pentru mediu și sănătatea populației.

Fig 4. Sursa : Strategia locală privind Dezvoltarea și Functionarea Serviciului De Salubrizare și de Gestionare a Deșeurilor la nivelul municipiului Cluj-Napoca (SLSSGD).

Serviciul dezvoltat prin implementarea strategiei municipiului Cluj-Napoca include activităti de colectare , transport , tratare și depozitare a deșeurilor de pe raza municipiului Cluj-Napoca. Această strategie cuprinde un set de obiective , și anume :

Îmbunătățirea calității Serviciului , în condițiile unor tarife sau taxe care să respecte limitele de suportabilitate ale populației și aplicării proncipiului “poluatorul plătește” ;

Atingerea și respectarea standardelor de mediu;

Îmbunătațirea calității mediului și protecția sănătății populației;

Reducerea semnificativă a ratei de generare a deșeurilor;

Respectarea cerințelor și obiectivelor prevăzute în planurile de gestionare a deșeurilor la nivel național , județean și în ultimul să respecte cerințele Master Planului .

4.6. Implementarea Master Planului (2007-2037)

Acest Master Plan identifică, pentru o perioadă de 30 de ani măsurile necesare pentru realizarea unui sistem integrat de management al deșeurilor în județul Cluj în conformitate cu obligațile legale. Master Planul este elaborat plecându-se de la o cunoaștere detaliată a situației existente din județul Cluj privind managementul deșeurilor. Punctul central al Master Planului îl reprezintă deșeurile municipale solide și anume, deșeurile generate de gospodării și de asemenea ,deșeurile de la instituții , din comerț și din industrie , similare ca proprietăți ca deșeurile menajere.

Astfel cel mai important obiectiv al acestui Master Plan este să identifice locația potrivită pentru depozitarea deșeurilor precum și să stabilească sistemul corespunzător pentru managementul integrat al deșeurilor municipale.

Perioada de planificare este de 30 de ani ,însă capacitatea infrastructurii echipamentelor trebuie extinse progresiv. Conceptul sistemului se va baza pe generarea de deșeuri din anul 2017 , primul an după termenul stabilit pentru atingerea țintelor stabilite în legătura cu devierea deșeurilor biodegradabile de la depozitare( anul 2016 ) . Astfel , se asteaptă ca îndeplinirea țintei din 2016 să fie asigurată.

Tabelul următor prezintă următoarele informații referitoare la cantitățile de deșeuri care v-or fii gestionate în județ. În anii 2017 și 2037 sunt estimări.

Tabel 8 : Sursa Master Plan

Se așteaptă ca generarea deșeurilor să prezinte o tentință crescătoare iar compoziția acestora să se schimbe , prezentând o parte din ce în ce mai mare de materiale de ambalaje și o parte descrescătoare de fracție biodegradabilă. Țintele stabilite de legislația UE și națională în legătură cu deșeurile de ambalaje și biodegradabile reprezintă obligații și cer implementarea unui sistem integrat de management al deșeurilor solide , respectiv implementarea infrastructurii de tratare necesară în vederea maximizării utilizării deșeurilor. Punctele cheie ale sistemului integrat de management al deșeurilor sunt extinderea colectării în toate zonele județului și implementarea facilităților de tratare a deșeurilor și reutilizarea materialelor reciclate.

Master Plan propune următorul sistem pentru județul Cluj:

Separarea județului în 4 zone de management al deșeurilor;

Municipiul Cluj va fi deservită direct de Centrul de Management Integrat al Deșeurilor ( CMID ) ;

Dezvoltarea rețelei de stații de transfer este considerată necesară în vederea optimizării costurilor de trasport al deșeurilor; În cadrul altui proiect Phare se va realiza o stație de trasfer care deserveștee Gherla și localitățile invecinate, iar la Câmpia Turzi există deja o stație de trasfer (Power Pack ) deșeuri menajere;

S-a propus ca CMID să fie amplasat pe terenul aparținând municipiului Cluj; Din examinarea celor doua alternative , rezultă că municipiul Cluj este cel mai adecvat ,urmat de cel din Apahida , evident selecția finală va depinde de finalizarea procesului de evaluare a impactului asupra mediului;

Se va implementa un sistem de colectare selectivă , folosind doua pubele , una pentru reciclare si cealaltă pentru fracțiile organice;

Reciclabilele vor fi transferate la stația centrala de sortare din cadrul CMID , care constă din linii de sortare manuală și magneți pentru metale feroase;

În urma analizei alternativelor de tratare pentru fracția organic , compostarea pare cea mai bună , luând în considerare constrângerile financiare foarte sctricte;

Compostarea în gospodării va fi promovată în zonele rurale, scopul fiind ca cel puțin 20 % din populație să composteze la domiciliu fracția biodegradabilă generată ( aproximativ 4300 tone/ an ) ;

Toate reziduurile de la stație de sortare , instalația de compostare și deșeurile stradale vor fi eliminate la depozitul de deșeuri CMID care va fi dezvoltat în conformitate cu prevederile legislației în vigoare;

Toate depozitele urbane și rurale vor fi inchise și zonele vor fi reabilitate în conformitate cu termenele impuse de către legislație.

Costul total al investiților v-a ajunge la suma de 42,72 mil Euro inclusiv costurile pentru închiderea și reabilitarea amplasamentelor neconforme (aproximativ 6,52 mil Euro ) și pubele pentru compostarea în gospodării. Alte costuri costuri includ echipamentul de colectare (pubele și containere ) , care mai adaugă încă 3,3 mil Euro la bugetul total. Din costul total al investiției 42,72 mil Euro , 81,92 % reprezentând 35 de mil Euro , care vor fi propuse a fi finanțate prin POS Mediu.

Noul sistem integrat de management al deșeurilor constă în măsuri care țintesc către:

Prevenirea generării deșeurilor;

Colectarea și transportul deșeurilor la facilitățile corespunzătoare;

Recuperarea in vederea refolosirii și reciclării deșeurilor sau producerea energiei;

Tratarea deșeurilor în vederea reducerii impactului asupra mediului prin depozitarea deșeurilor.

CONCLUZII

Problema deșeurilor reprezintă o problemă de nivel global , abordată atât din punct de vedere al impactului acestora asupra mediului și a sănătății populației umane, cât și al epuizării resurselor. Abordarea integrată a gestionării deșeurilor presupune evaluarea impactului asupra mediului de la fabricarea produselor în vederea consumului ( care este în continuă creștere datorită efectivului ridicat al populației , dar și din cauza confortului pe care îl pretinde societatea de astăzi ) , până la eliminarea acestora sub formă de deșeuri. Deșeurile pot conține substanțe periculoase, cu un risc ridicat asupra mediului și asupra sănătății umane , dar în același timp reprezintă și posibile resurse secundare, materiale și energetice, care por fi valorificate prin reciclare.

La nivel european se impune adoptarea unor metode standard de gestionare a deșeurilor în vederea minimizării impactului asupra mediului , principalele metode sunt : prevenirea și minimizarea cantităților de deșeuri , reciclare ( materială sau energetică ) incinerarea ( cu recuperare energetiă ) și depozitarea ( în depozite controlate ). Cea mai promovată metodă este cea a prevenirii și minimizării cantităților de deșeuri generate , datorită avantejelor care le implică și anume ( cantități reduse de deșeuri implică costuri reduse de gestionare , adică avantaje economice și în special reducerea poluării asociată generării deșeurilor ).

La nivelul Municipiului Cluj-Napoca s-au evidențiat următoarele probleme în ceea ce privește gestionare deșeurilor:

Nivelul de colectare , în special în zonele rurale nu este 100% ( 92 %) ;

Echipamentele existente sunt vechi și insuficiente ;

Nu există tratare pentru deșeurile biodegradabile ceea ce duce la imposibilitatea de a atinge țintele impuse de legislație ;

Nu există instalații de tratare ;

Capacitățile de sortare sunt foarte scăzute și în general sunt executate manual , nu există unități specializate ceea ce duce la imposibilitatea de a atinge țintele impuse de legislație ;

În județul Cluj depozitatea este efectuată în 6 depozite urbane neconforme , fără eliminarea infiltraților și fără gestionarea levigatului și a biogazului ;

Depozitarea deșeurilor mixte și a reziduurilor netratate conduce la producerea unor cantități importante de biogaz și levigat puternic poluat ceea ce generează amenințări grave asupra mediului datorită funcționării depozitelor neconforme;

Inexistența unui depozit conform.

Prin implementarea proiectului Master Plan ( 2007-237 ) privind Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în județul Cluj se propune generarea de schimbări semnificative ale practicilor curente de gestionare a deșeurilor, un serviciu integrat și uniform de gestionare a deșeurilor fiind esențial pentru sănătatea publică, dezvoltarea economică, îmbunătățirea calității vieții și protecția mediului înconjurător.

Ca o concluzie generală este ca sunt foarte mici șansele să fie redusă generarea de deșeuri , mai ales în centrele urbane , de vreme ce generarea deșeurilor este legată de modele de consum dificil de schimbat. Asta înseamnă că modalitățile altermative de a reduce cantitățile și volumul de deșeuri depozitate , trebuiesc examinate bine.

Depozitarea în siguranță a deșeurilor este piatra de încercare a oricărei scheme de management al deșeurilor , având în vedere că în urma proceselor de tratare a deșeurilor rezultă și reziduri ce v-or fi depozitate. De aceea , deși depozitarea deșeurilor este ultima opțiune în ierarhia deșeurilor , este nevoie sa se construiască și să opereze un depozit sigur în municipiul Cluj-Napoca , în conformitate cu cerințele legislației UE și naționale , cu scopul de a se asigura că impactul asupra mediului , legat de depozitarea deșeurilor să fie minimizat.

Propunerile de eficientizare a actualului sistem de gestionare a deșeurilor în Municipiul Cluj-Napoca vizează o restructurare majoră a întregului sistem , prin introducerea incineratorului , a staților de transfer , asortării și reciclării în acest circuit și nu în ultimul rând întroducerea metodelor de colectare selectivă , diferențiate în ariile rurale și urbane. S-a considerat că factorul uman este foarte important și de aceea s-a propus combinarea metodelor de stimulare a populației în ce privește colectarea selectivă ( de exemplu : automatele de reciclare , centrele de preluare a deșeurilor reciclabile cu funcționare în regim depozit , taxe diferențiate de ridicare a deșeurilor amestecate în funcție de cantitatea de deșeuri reciclabile colectată selectiv). De asemenea consider că este de o importanță majoră organizarea de către administrația publică de companii de informare periodică și continuă a cetățenilor asupra bunei funcționări a sistemului , precum și introducerea în școli a unei informări ample și periodice legate de buna gestionare a deșeurilor în general și a păstrării curățeniei.

BIBLIOGRAFIE