. Contributii Personale. Proiect DE Perfectionare Si Aprofundare
CUPRINS
CAPITOLUL I. 1
STADIUL CUNOASTERII IN DOMENIU. SINTEZA DIN LITERATURA DE SPECIALITATE. 1
1.1. Aria de definiție si aplicabilitate a temei. Dfinitii si concepte cheie 1
1.2. Sinteza din literatura de specialitate 4
CAPITOLUL II. 22
CONTRIBUTII PERSONALE. PROIECT DE PERFECTIONARE SI APROFUNDARE 22
2.1. Analiza fluxurilor de trezorerie 22
2.1.1. Prezentarea societatii 22
Bilantul si Contul de profit si pierdere la SC CONNECT ROMANIA SRL in perioada 2004-2006 24
BILANT DIFERENTIAL 2005-2004 26
BILANT DIFERENTIAL 2006-2005 27
2.1.2 Analiza si interpretarea rezultatelor 29
Tabloul fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul inchis la 31.12.2005 29
Tabloul fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul inchis la 31.12.2006 30
2.2. Rate financiare utilizate in analiza fluxurilor de trezorerie a S.C. CONNECT S.R.L. 34
CONCLUZII 37
Bibliografie 41
CAPITOLUL I.
STADIUL CUNOASTERII IN DOMENIU. SINTEZA DIN LITERATURA DE SPECIALITATE.
1.1. Aria de definiție si aplicabilitate a temei. Dfinitii si concepte cheie
Conținutul și delimitarea conceptului de trezorerie
Deși IASC nu definește conceptul de trezorerie, se consideră că este vorba de ansamblul lichidităților și echivalentelor de lichidități (numerar si echivalente de numerar).
In sens restrans , trezoreria cuprinde soldurile debitoare la banca si titlurile de plasament care se pot transforma in disponibilitati.
In sens larg ea desemneaza totalul lichiditatilor sau disponibilitatilor intreprinderii.
Trezoreria a mai fost definita si ca diferenta intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment si masurata ca diferenta intre disponibilitati si credite de trezorerie.
Trezoreria – informatie cheie prin ea intreprinderea isi finanteaza activitatea si isi asigura perenitatea. Prin ea se determina indicatorii necesari gestiunii si analizei financiare, atat pe termen scurt , pentru masurarea solvabilitatii cat si pe termen lung pentru masurarea nevoi de finantare.
Tabloul de finantare a aparut ca raspuns la obtinerea unei viziuni dinamice asupra situatiei financiare, adica asupra evolutiei acestei situatiei.
Bilantul ofera o viziune statica asupra structurii financiare, prezinta soldul lichiditatilor si echivalentelor de lichiditati ale unei intreprinderi la sfarsitul perioadei. Prin examinarea a doua bilanturi consecutive se poate preciza daca lichiditatile au crescut sau scazut in cursul perioadei nu insa si de ce au variat in cursul exercitiului.
Contul de profit si pierdere prezinta o viziune dinamica asupra activitatii, prin informatii de tipul veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor degajate de diferitele activitati – chei privind sursele si utilizarile lichiditatilor si echivalentelor de lichiditati, dar nici aceasta situatie nu explica de ce elementele respective au crescut sau scazut. De multe ori in spatele unor profituri mari sau cresteri ale productiei si cifrei de afaceri se pot ascunde probleme grave de trezorerie.
De-a lungul timpului tabloul de finantare a imbracat mai multe forme, doua remarcandu-se :
tabloul de utilizari si resurse si tabloul fluxurilor de trezorerie.
Tabloul de utilizari si resurse explica variatia patrimoniului intre bilantul de deschidere si cel de inchidere, este orientat spre o analiza patrimoniala a intreprinderii, furnizand o vedere asupra echilibrului financiar. Tabloul de utilizari si resurse are ca obiect prezentarea fluxurilor financiare, in timp ce fluxurile monetare fac obiectul tabloului fluxurilor de trezorerie.
Fluxurile monetare sunt fluxuri patrimoniale care au un impact imediat asupra disponibilitatilor intreprinderii toate cumpararile (de imobilizari, de marfuri, de materii prime, prestari servicii) platite imediat ; toate vanzarile incasate imediat.
Fluxurile financiare includ fluxurile monetare plus fluxurile patrimoniale care nu au impact imediat asupra disponibilitatilor intreprinderii; vanzarile si cumpararile pe credit.
Tabloul fluxurilor de trezorerie furnizeaza informatii privind incasarile si platile unei intreprinderi,in cursul unui exercitiu, pentru a ajuta utilizatorii de situatii financiare, in special investitorii, in evaluarea solvabilitatii acesteia. Tabloul fluxurilor de lichiditati face obiectul normei internationale IAS 7 ‘’Situatia fluxurilor de numerar ‘’.
Obiectivul standardului este acela de a impune furnizarea de informații cu privire la istoricul mișcărilor de numerar și de echivalent de numerar ale unei entități, prin intermediul situației fluxurilor de numerar, clasificând fluxurile de numerar din timpul perioadei în fluxuri din activități de exploatare, investiție și finanțare.
Aria de aplicabilitate
Situația fluxurilor de numerar este parte integrantă a situațiilor financiare, pentru fiecare perioada pentru care sunt prezentate situațiile financiare. Dat fiind nevoia entităților de a beneficia de numerar pentru a-și desfășura activitățile, a-și plăti obligațiile și a asigura rentabilitatea investitorilor, se impune prezentarea situației fluxurilor de numerar.
Fiind parte integrantă a situațiilor financiare, situația fluxurilor de numerar furnizează informații care permit utilizatorilor evaluarea modificărilor in activele nete ale entității, structura sa financiară, inclusiv informații referitoare la lichiditatea și solvabilitatea sa, precum și capacitatea entității de a influența valoarea și momentul apariției fluxurilor de numerar.
De exemplu:
Daca entitatea desfășoară o activitate profitabilă, dar nu generează numerar, probabil datorită unui nivel ridicat al creanțelor comerciale care sunt achitate după o perioadă lungă de timp, în acest caz este posibil ca entitatea să dea faliment.
Acționarii sau potențialii investitori vor fi interesați să cunoască dacă societatea va fi capabilă să le asigure o rentabilitate a investiției lor.
In acest mod, entitatea se poate adapta la circumstanțele și oportunitățile in continuă schimbare și poate dezvolta modele de evaluare și comparare a valorii actualizate a fluxurilor de numerar viitoare cu alte entități, deoarece aceasta elimina efectele utilizării de tratamente contabile diferite pentru aceleași tranzacții sau evenimente.
Istoricul informațiilor referitoare la fluxurile de numerar este, adesea, utilizat ca indicator al valorii, momentului apariției și siguranței viitoarelor fluxuri de numerar. Acesta este, de asemenea, folositor în verificarea exactității evaluărilor trecute ale viitoarelor fluxuri de numerar, precum și în examinarea relațiilor dintre profitabilitate și fluxurile nete de numerar, ca și a impactului modificării prețurilor.
Definitii utilizate in IAS 7
Numerarul cuprinde disponibilitățile bănești și depozitele la vedere.
Echivalentele de numerar sunt investițiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt ușor convertibile în sume cunoscute de numerar și care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.
Fluxurile de numerar sunt intrările sau ieșirile de numerar și echivalente ale acestuia.
Activitățile de exploatare sunt principalele activități producătoare de venit ale întreprinderilor, precum șt alte activități care nu sunt activități de investiție sau finanțare.
Activitățile de investiție constau în achiziționarea și cedarea de active imobilizate și de alte investiții, care nu sunt incluse în echivalentele de numerar.
Activitățile de finanțare sunt activități care au ca efect modificări ale dimensiunii și compoziției capitalurilor proprii și datoriilor întreprinderii.
Numerar și echivalente de numerar
Echivalentele numerarului sunt păstrate, mai degrabă, în scopul îndeplinirii angajamentelor pe termen scurt, decât pentru investiții sau în alte scopuri. Pentru a califica un plasament drept echivalent de numerar, acesta trebuie să fie ușor convertibil într-o sumă prestabilită de numerar și să fie supus unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. Prin urmare, un plasament este, în mod normal, calificat drept echivalent de numerar doar atunci când are o scadență mică de, să zicem, trei luni sau mai puțin de la data achiziției. Investițiile de capital nu sunt considerate echivalente de numerar, cu excepția cazului în care sunt, în fondul lor economic, echivalente de numerar, de exemplu, în cazul acțiunilor preferențiale achiziționate în cursul unei perioade scurte înaintea scadenței lor și cu o dată de răscumpărare specificată.
În general, împrumuturile bancare sunt considerate activități de finanțare. Totuși, în anumite țări, descoperirile de cont care sunt rambursabile la vedere fac parte integrantă din gestiunea numerarului unei întreprinderi. În aceste circumstanțe, descoperirile de cont sunt considerate ca o componentă a numerarului și echivalentului de numerar. O caracteristică a acestor aranjamente bancare este faptul că soldul bancar fluctuează, deseori, între disponibil și descoperit.
Fluxurile de numerar exclud mișcările între elemente care constituie numerar sau echivalente de numerar, deoarece aceste componente fac parte din gestiunea numerarului unei întreprinderi, și nu din activitățile de exploatare, investiție și finanțare. Gestiunea numerarului presupune plasarea excedentului de numerar în echivalente de numerar.
1.2. Sinteza din literatura de specialitate
Fluxuri de trezorerie
IASB Standardele Internationale de Raportare Financiara , 2005 , Editura CECCAR Bucuresti 2005,Standardul 7. Standardul international de contabilitate IAS 7 propune: "Situația fluxurilor de numerar trebuie să prezinte fluxurile de numerar din cursul perioadei, clasificate în activități de exploatare, investiție și finanțare.
O întreprindere prezintă fluxurile sale de numerar din activitățile de exploatare, investiție și finanțare într-o manieră care corespunde cel mai bine activității sale. Clasificarea în funcție de activități furnizează informații ce permit utilizatorilor să stabilească impactul respectivelor activități asupra poziției financiare a întreprinderii, precum și valoarea numerarului și a echivalentelor de numerar. Aceste informații pot fi folosite, de asemenea, pentru a evalua relațiile ce apar între activitățile respective.
O tranzacție poate include fluxuri de numerar care sunt clasificate diferit. De exemplu, când rambursarea în numerar a unui împrumut include atât dobânda, cât și principalul, elementul dobândă poate fi clasificat drept activitate de exploatare, iar elementul de capital, drept activitate de finanțare.
Activități de exploatare
Valoarea fluxurilor de numerar ce provin din activități de exploatare este un indicator cheie al măsurii în care activitățile întreprinderii au generat suficient flux de numerar pentru a rambursa împrumuturile, a menține capacitatea de funcționare (producție) a întreprinderii, a plăti dividende și a face noi investiții, fără a recurge la surse externe de finanțare. Informațiile cu privire la componentele specifice ale istoricului fluxurilor de numerar din exploatare, împreună cu alte informații, sunt folositoare în prognozarea viitoarelor fluxuri de numerar din exploatare.
Fluxurile de numerar provenite din activități de exploatare sunt derivate, în primul rând, din principalele activități producătoare de venit ale întreprinderii. Prin urmare, ele rezultă, în general, din tranzacțiile și alte evenimente care intră în determinarea profitului net sau a pierderii nete. Exemple de fluxuri de numerar provenite din activități de exploatare sunt:
(a) încasările în numerar din vânzarea de bunuri și prestarea de servicii;
(b) încasările în numerar provenite din redevențe, onorarii, comisioane și alte venituri;
(c) plățile în numerar efectuate către furnizorii de bunuri și prestatorii de servicii;
(d) plățile în numerar efectuate către și în numele angajaților;
(f) încasările și plățile în numerar ale unei societăți de asigurare pentru prime și daune, anuități și alte beneficii generate de polițele de asigurare;
(f) plățile în numerar sau restituiri ale impozitelor pe profit, cu excepția cazului în care ede exploatare sunt derivate, în primul rând, din principalele activități producătoare de venit ale întreprinderii. Prin urmare, ele rezultă, în general, din tranzacțiile și alte evenimente care intră în determinarea profitului net sau a pierderii nete. Exemple de fluxuri de numerar provenite din activități de exploatare sunt:
(a) încasările în numerar din vânzarea de bunuri și prestarea de servicii;
(b) încasările în numerar provenite din redevențe, onorarii, comisioane și alte venituri;
(c) plățile în numerar efectuate către furnizorii de bunuri și prestatorii de servicii;
(d) plățile în numerar efectuate către și în numele angajaților;
(f) încasările și plățile în numerar ale unei societăți de asigurare pentru prime și daune, anuități și alte beneficii generate de polițele de asigurare;
(f) plățile în numerar sau restituiri ale impozitelor pe profit, cu excepția cazului în care ele pot fi identificate în mod specific cu activitățile de investiție și finanțare; și
(g) încasările și plățile în numerar provenite din contracte încheiate în scopuri de plasament sau tranzacționare.
Anumite tranzacții, cum ar fi vânzarea unei instalații de producție, pot da naștere unui câștig sau unei pierderi, care este inclusă în determinarea profitului net sau a pierderii nete. Cu toate acestea, fluxurile de numerar aferente acestor tranzacții sunt fluxuri de numerar provenite din activități de investiție.
O întreprindere poate deține valori mobiliare și titluri de credit pentru scopuri de tranzacționare sau plasament, caz în care sunt similare stocurilor de mărfuri achiziționate special pentru a fi revândute. Prin urmare, fluxurile de numerar generate de cumpărarea și vânzarea titlurilor de tranzacționare și plasament sunt clasificate drept activități de exploatare. În mod similar, avansurile în numerar și creditele acordate de instituțiile financiare sunt, de obicei, clasificate drept activități de exploatare, din moment ce se referă la principala activitate producătoare de venit a respectivei întreprinderi.
Activități de investiție
Prezentarea separată a fluxurilor de numerar provenite din activități de investiție este importantă deoarece fluxurile de numerar reprezintă măsura în care cheltuielile au servit obținerii de resurse menite a genera viitoare venituri și fluxuri de numerar . Exemple de fluxuri de numerar provenite din activități de investiție sunt:
(a) plățile în numerar pentru achiziționarea de imobilizări corporale, necorporale și alte active imobilizate. Aceste plăți le includ și pe acelea care se refera la costurile de dezvoltare capitalizate și la construcția, în regie proprie, a imobilizărilor corporale;
(b) încasările în numerar din vânzarea de imobilizări corporale, active necorporale și alte active imobilizate;
(c) plățile în numerar pentru achiziția de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor întreprinderi și de interese în asocierile în participație (altele decât plățile pentru aceste instrumente considerate a fi echivalente de numerar sau acelea păstrate în scopuri de plasament și de tranzacționare);
(d) încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor întreprinderi, și interese în asocierile în participare (altele decât încasările pentru acele instrumente considerate a fi echivalente de numerar sau acelea păstrate iui scopuri de plasament și de tranzacționare);
(e) avansurile în numerar și împrumuturile efectuate către alte părți (altele decât avansurile și împrumuturile efectuate de o instituție financiară);
(f) încasările în numerar din rambursarea avansurilor și împrumuturilor efectuate către alte părți (altele decât avansurile și împrumuturile unei instituții financiare);
(g) plățile ta numerar aferente contractelor futures, forward, de opțiuni și swap, în afara cazului când acestea sunt deținute în scopuri de plasament sau de tranzacționare sau când plățile sunt clasificate ca fiind activități de finanțare; și
(h) încasările în numerar aferente contractelor futures, forward, pe opțiuni sau swap, în afara cazului când acestea sunt deținute în scopuri de plasament sau de tranzacționare sau când încasările sunt clasificate ca fiind activități de finanțare.
Când un contract reprezintă un instrument de acoperire a unei poziții de risc identificabile, fluxurile de numerar aferente respectivului contract sunt clasificate în aceeași manieră ca și fluxurile de numerar aferente poziției astfel acoperite.
Activități de finanțare
Prezentarea separată a fluxurilor de numerar provenite din activități de finanțare este importantă deoarece este utilă în previzionarea fluxurilor de numerar viitoare așteptate de către finanțatorii întreprinderii. Exemple de fluxuri de numerar provenite din activități de finanțare sunt:
(a) încasările în numerar provenite din emisiunea de acțiuni sau alte instrumente de capital;
(b) plățile în numerar efectuate către proprietari pentru a achiziționa sau răscumpăra acțiunile întreprinderii;
(c) încasările în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanță, a împrumuturilor, datoriilor neasigurate, obligațiunilor, ipotecilor și a altor împrumuturi pe termen scurt sau lung;
(d) rambursările în numerar ale unor sume împrumutate; și
(e) plățile în numerar efectuate de locatar pentru reducerea obligațiilor aferente unui contract de leasing financiar.
Raportarea fluxurilor de numerar din activități de exploatare
O întreprindere trebuie să raporteze fluxurile de numerar din activități de exploatare folosind una dintre cele două metode:
(a) metoda directă, prin care sunt prezentate clasele principale de plăți și încasări brute în numerar;
(b) metoda indirectă, prin care profitul net sau pierderea netă este ajustată cu efectele tranzacțiilor ce nu au natură monetară, amânările sau angajamentele de plăți sau încasări în numerar din exploatare trecute sau viitoare, și elementele de venituri și cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investiții sau finanțări.
Întreprinderile sunt încurajate să raporteze fluxurile de numerar obținute din activități de exploatare folosind metoda directă. Metoda directă furnizează informații care sunt folositoare în estimarea fluxurilor de numerar viitoare și care nu sunt disponibile prin metoda indirectă. Pe baza metodei directe, informațiile privind clasele principale de plăți și încasări brute în numerar pot fi obținute:
(a) fie din înregistrările contabile ale întreprinderii; fie
(b) prin ajustarea vânzărilor, a costului vânzărilor (dobânzi și alte venituri similare și cheltuieli cu dobânda și alte cheltuieli similare pentru instituțiile financiare) și a altor elemente în contul de profit și pierdere cu:
modificările pe parcursul perioadei ale stocurilor și ale creanțelor și datoriilor din exploatare,
alte elemente decât numerarul; și
alte elemente pentru care efectele numerarului sunt fluxurile de numerar din investiții sau finanțare.
Prin metoda indirectă, fluxul de numerar net din activități de exploatare este determinat prin ajustarea profitului net sau a pierderii nete cu efectele:
(a) modificărilor survenite pe parcursul perioadei în stocuri și în creanțele și datoriile din exploatare;
(b) elementelor nemonetare cum ar fi amortizarea, provizioanele, impozitele amânate, pierderile și câștigurile în valută nerealizate, profiturile nerepartizate ale întreprinderilor asociate și interesele minoritare; și
(c) tuturor celorlalte elemente pentru care efectele în numerar sunt fluxurile de numerar din investiții și finanțare.
Alternativ, fluxul net de numerar din activitățile de exploatare poate fi prezentat folosind metoda indirectă, prin evidențierea veniturilor și cheltuielilor prezentate în contul de profit și pierdere și pe parcursul perioadei survenite în valoarea stocurilor și a creanțelor și datoriilor din exploatare. "
Norma internațională nu face referire la categoriile ce trebuie constituite. Pe baza exemplelor sale se ajunge la următoarea prezentare :
Mihai Ristea – "Cotabilitatea financiara a intreprinderii " Ed. Universitara Bucuresti 2005 :
"Fluxurile de numerar din activitatea de exploatare (metoda directă):
(+) Încasari de la clienți
(-) Plăți catre furnizori și angajati
= Numerar generat din exploatare
(-) Dobânzi plătite
(+) Dividente incasate
(+/-) Alte incasari – plati privind veniturile si cheltuielile
(-) Impozitul pe profit
= Fluxul de numerar net din activitățile de exploatare "
Liliana Feleaga (Malciu), Niculae Feleaga – Contabilitate financiara, o abordare europeana si internationala, vol. I, Ed. Infomega Bucuresti 2005 :
"Fluxurile de trezorerie relative la activitățile de exploatare (metoda directă):
(+) Încasari generate de relațiile cu clienții
(+) Incasari care provin din redevente, onorarii si alte venituri
(-) Plăți în favoarea furnizorilor
(-) Plăți în favoarea si in numele personalului
(-) Dobânzi și dividende plătite (aceste fluxuri ar putea fi incluse, de asemenea, în categoria fluxurilor de finanțare)
(-) Plati TVA
(+) Alte incasari generate de exploatare
(-) Alte plăți generate de exploatare
(-) Plăți privind impozitul asupra beneficiilor (aceste fluxuri ar putea fi repartizate intre activitatile de exploatare, cele de investitii si cele de finantare)
= Fluxul net de trezorerie din activități de exploatare "
Liliana Feleaga (Malciu), Niculae Feleaga – Contabilitate financiara, o abordare europeana si internationala, vol. I, Ed. Infomega Bucuresti 2005 :
Fluxurile de trezorerie relative la activitățile de exploatare( metoda indirectă):
(+/-) Rezultatul înaintea impozitării
+ Cheltuielile cu amortizările și provizioanele
(-) Venituri din amortizări și provizioane
(+/-) Rezultatul din cesiunea imobilizărilor
(+/-) Rezultatul din cesiunea titlurilor de plasament
+ Cheltuieli cu dobânzile
(-) Venituri din dobanzi si dividende
=(+/-) Rezultatul din exploatare înaintea variației necesarului în fond de rulment
(+/-) Variația stocurilor
(+/-)Variatia conturilor de clienți si a altor creanțe din exploatare
(+/-) Variatia cheltuielilor in avans
(+/-) Variatia conturilor de furnizori și a altor datorii de exploatare
(+/-) Variatia veniturilor in avans(din exploatare)
(-) Dobânzi și dividende plătite (ar putea fi incluse in categoria activitatilor de finantare)
(-) Plăți privind impozitele asupra beneficiilor
= Fluxul net de trezorerie relativ la activitățile de exploatare "
Mihai Ristea – "Cotabilitatea financiara a intreprinderii " Ed. Universitara Bucuresti 2005 :
" Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare (metoda indirecta) :
+,- Rezultatul inaintea impozitarii si elementelor extraordinare
+,- Ajustari din elementele nonnumerar
+ Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele
Venituri din amortizari si provizioane
+ Pierderi din diferente de curs valutar
Castiguri din diferente de curs valutar
+ Cheltuieli cu dobanzile
– Venituri din plasamente
= Rezultatul din exploatare inainte de modificarile capitalului circulant (variatia necesarului in fond de rulment)
+,- Variatia capitalului circulant (necesarul in fond de rulment)
-,+ Cresteri / micsorari de stocuri
-,+ Cresteri / micsorari de creante din exploatare
-,+ Cheltuielile in avans
+,- Cresterile / micsorarile de datorii comerciale si alte datorii din exploatare
+,- Veniturile in avans
= Fluxul de numerar generat de exploatare
Dobanzi si dividende platite
+ Dobanzi si dividende incasate
Impozitul pe profit platit
+,- Alte incasari / plati privind veniturile si cheltuielile
= Flux net de numerar provenit din activitatea de exploatare "
Dragota V., Obreja L., Ciobanu A., Dragota M. – Management financiar, vol.I, Ed. Economica 2003 :
Indiferent de metoda folosita rezultatul trebuie sa fie acelasi, " ceea ce difera fiind modalitatea de analiza a fluxurilor de numerar implicate in activitatea de exploatare a intreprinderii. Pornind de la valoarea contabila a rezultatului exercitiului, sunt operate ajustari in scopul determinarii fluxului de numerar echivalent al acestuia. Practicarea unei contabilitati de angajamente, precum si luarea in calculul profitului a unor elemente de venituri si cheltuieli nemonetare adancesc diferenta dintre marimea rezultatului realizat si cea a numerarului din trezoreria societatii comerciale."
" Desi pare mai dificil de aplicat , metoda indirecta castiga teren in fata celei directe, poate si datorita faptului ca are o logica de calcul mai apropiata de forma raportarilor contabile.In acest sens au fost dezvoltate formule mai simplificate de calcul, ce poate fi aplicate mai ales atuci cand structura bilantului si contului de profit si pierdere nu este foarte dezvoltata. Astfel marimea fluxurilor de numerar din activitati de exploatare, intalnite in literatura de specialitate si cu titulatura de cash flow operational, este aproximata prin formula :
∆NFR = variatia necesarului de fond de rulment
Amo = cheltuieli cu amortizarea
PN = rezultatul exercitiului (din calculul caruia a fost eliminat rezultatul vanzarii activelor imobilizate, calculat ca diferenta intre pretul de vanzare si valoarea lor neta contabila). "
IASB Standardele Internationale de Raportare Financiara , 2005 , Editura CECCAR Bucuresti 2005 , Standardul 7 :
Raportarea fluxurilor de numerar din activități de investiții și finanțare
" Întreprinderile trebuie să raporteze separat clasele principale de încasări și plăți brute în numerar provenite din activități de investiție și finanțare, făcându-se excepție în măsura în care fluxurile de numerar descrise în paragrafele 22 și 24 sunt raportate pe o bază netă.
Raportarea fluxurilor de numerar pe o bază netă
22. Fluxurile de numerar provenite din următoarele activități de exploatare, investiție și finanțare pot fi raportate pe o bază netă:
(a) încasările și plățile de numerar pentru acceptarea și ra(a) plățile și încasările în numerar efectuate în numele clienților, atunci când fluxurile de numerar reflectă, mai degrabă, activitățile clientului decât pe acelea ale întreprinderii; și
(b) plățile și încasările In numerar pentru elementele pentru care rulajul este rapid, sumele sunt mari, iar termenul de scadență este scurt.
23. Exemplele de plăți și încasări în numerar la care s-a făcut referire în paragraful 22(a) sunt:
(a) acceptarea și rambursarea depozitelor la vedere ale unei bănci;
(b) fondurile deținute pentru clienți de către o societate de investiții; și
(c) chiriile încasate în numele proprietarilor de proprietăți imobiliare și plătite acestora.
Exemplele de încasări și plăți de numerar la care s-a făcut referire în paragraful 22(b) sunt avansurile făcute pentru și rambursarea:
(a) valorilor principalului aferent clienților care folosesc cărți de credit;
(b) achiziției și cedării de investiții; și
(c) altor împrumuturi pe termen scurt, de exemplu, acelea care au un termen de scadență de trei luni sau mai puțin.
24. Fluxurile de numerar provenite din flecare dintre următoarele activități ale unei instituții financiare pot fi raportate pe o bază netă:
mbursarea depozitelor cu o dată fixă de scadență;
(b) plasarea depozitelor la și retragerea acestora de la alte instituții financiare; și
(c) avansurile în numerar și împrumuturile făcute clienților, precum și rambursarea acestor avansuri și împrumuturi ."
Niculae Feleaga, Ion Ionascu – Tratat de contabilitate financiara, vol. I, Ed. Economica 1998 :
" IAS 7 nu precizeaza care sunt rubricile de constituit corespunzatoare fluxurilor din activitati de investitii, totusi exemplele furnizate in anexa normei conduc la urmatoarea prezentare tip :
Fluxurile de trezorerie relative la activitățile de investiții
(-) Achizitionarea filialei x (-) trezoreria achizitionata
(+) Cesiunea filialei y
(-) Achiziționarea de imobilizări
(-) Achiziționarea de plasamente
(+) Încasările ce rezultă din cesiunea de imobilizări
(+) Încasări ce rezultă din cesiunea de plasamente
(+) Dobânzi încasate
(+) Dividende primite (încasate)
=(+/-) Fluxul net de trezorerie relativ la activitățile de investiții."
Niculae Feleaga, Ion Ionascu – Tratat de contabilitate financiara, vol. I, Ed. Economica 1998 :
" IAS 7 nu precizeaza care sunt rubricile de constituit corespunzatoare fluxurilor din activitati de finantare, totusi exemplele furnizate in anexa normei conduc la urmatoarea prezentare tip :
Fluxurile de trezorerie relative la activitățile de finanțare
(+ ) Creșterea de capital în numerar
(-) Rambursarea de capital în numerar
(+) Emisiunea (contractarea ) de împrumuturi (altele decât cele de trezorerie)
(-) Rambursarea de imprumuturi (altele decat cele de trezorerie)
(-) Rambursarea de datorii ce rezultă din contractele de locație – finanțare
(-) Dobânzi și dividende plătite (ar putea fi incluse in categoria fluxurilor de exploatare)
= (+/-) Fluxul net de trezorerie relativ la activitățile de finanțare."
IASB Standardele Internationale de Raportare Financiara , 2005 , Editura CECCAR Bucuresti 2005 , Standardul 7 :
Raportarea altor elemente
"Fluxurile de numerar în valută
Fluxurile de numerar provenite din tranzacțiile efectuate în valută trebuie înregistrate în moneda de raportare a unei întreprinderi prin aplicarea cursului de schimb dintre moneda de raportare și valută, asupra valorii în valută, la data fluxului de numerar.
Fluxurile de numerar ale unei sucursale din străinătate trebuie convertite la cursul de schimb dintre moneda de raportare și valută, la data fluxului de numerar.
Fluxurile de numerar exprimate în valută sunt raportate într-o manieră conformă cu IAS 21, Efectele variației cursurilor de schimb valutar. Aceasta permite utilizarea unui curs de schimb ce aproximează cursul actual. De exemplu, la înregistrarea tranzacțiilor în valută sau pentru conversia fluxurilor de numerar ale unei sucursale din străinătate se poate folosi, pentru o perioadă, un curs de schimb mediu ponderat. Cu toate acestea, IAS 21 nu permite folosirea cursului de schimb de la data bilanțului atunci când se convertesc fluxurile de numerar ale unei sucursale din străinătate.
Profitul și pierderile nerealizate ce provin din variația cursurilor de schimb valutar nu sunt fluxuri de numerar. Totuși, efectul variației cursului de schimb valutar asupra numerarului și echivalentelor de numerar deținute sau datorate în valută este raportat în situația fluxului de numerar pentru a reconcilia numerarul și echivalentele de numerar la începutul și la sfârșitul perioadei. Această valoare este prezentată separat de fluxurile de numerar provenite din activități de exploatare, investiție, finanțare și include diferențele, dacă există, ale acelor fluxuri de numerar care au fost raportate la cursul de schimb de la sfârșitul perioadei.
Elemente extraordinare
Fluxurile de numerar asociate cu elementele extraordinare trebuie clasificate ca provenind din activități de exploatare, investiție și finanțare și prezentate adecvat și separat.
Fluxurile de numerar asociate cu elementele extraordinare sunt prezentate separat în situația fluxului de numerar ca provenind din activități de exploatare, investiție și finanțare, pentru a da posibilitatea utilizatorilor să înțeleagă natura lor și efectul pe care îl au asupra fluxurilor de numerar prezente și viitoare ale întreprinderii. Aceste prezentări vin în completarea prezentărilor separate privind natura și valoarea elementelor extraordinare cerute de IAS 8, Profitul net sau pierderea netă a perioadei, erori fundamentale și modificări ale politicilor contabile.
Dobânzi și dividende
Fluxurile de numerar din dobânzi și dividende încasate sau plătite trebuie prezentate separat. Fiecare dintre acestea trebuie clasificat într-o manieră consecventă de la a perioadă la alta, ca fiind generat fie de activități de exploatare, fie de investiție sau de finanțare.
Valoarea totală a dobânzilor plătite de-a lungul unei perioade este prezentată în situația fluxului de numerar, indiferent dacă a fost recunoscută drept cheltuială în contul de profit și pierdere, sau capitalizată în conformitate cu tratamentul alternativ permis de IAS 23, Costurile îndatorării.
Atât dobânda plătită, cât și dobânda și dividendele încasate sunt clasificate de instituțiile financiare, de obicei, drept fluxuri de numerar din exploatare. Totuși, nu există un consens privind clasificarea acestor fluxuri de numerar de către alte întreprinderi. Atât dobânda plătită, cât și dobânda și dividendele încasate pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din exploatare, deoarece intră în determinarea profitului net sau a pierderii nete. Alternativ, dobânda plătită și dobânda și dividendele încasate pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din finanțare și, respectiv, din investiție, deoarece ele reprezintă costuri ale atragerii surselor de finanțare sau a eficienței investițiilor.
Dividendele plătite pot.fi clasificate drept fluxuri de numerar din finanțare, deoarece reprezintă costuri ale atragerii resurselor de finanțare. Alternativ, dividendele plătite pot fi clasificate drept componentă a fluxului de numerar din activități de exploatare pentru a ajuta utilizatorii să determine capacitatea unei întreprinderi de a plăti dividende din fluxurile de numerar de exploatare.
Impozitul pe profit
Fluxurile de numerar provenite din impozitul pe profit vor fi prezentate separat și vor fi clasificate drept fluxuri de numerar din activități de exploatare, cu excepția situației în care ele pot fi alocate în mod specific activităților de finanțare și investiție.
Impozitele pe profit sunt generate în urma tranzacțiilor care dau naștere unor fluxuri de numerar clasificate în situația fluxurilor de numerar ca activități de exploatare, investiție și finanțare, în timp ce cheltuielile cu impozitul pot fi alocate fără dificultate activităților de investiție și finanțare, fluxurile de numerar aferente impozitelor respective sunt, adesea, imposibil de alocat și pot apărea într-o perioadă diferită de cea a fluxurilor de numerar aferente tranzacției de bază. Prin urmare, impozitele plătite sunt clasificate, de obicei, drept fluxuri de numerar din activități de exploatare. Totuși, atunci când este posibilă identificarea fluxului de numerar din impozite și alocarea lui unei tranzacții individuale care dă naștere unor fluxuri de numerar clasificate drept activități de investiție sau finanțare, fluxul de numerar din impozite va fi clasificat în mod corespunzător ca activitate de investiție sau finanțare. Atunci când fluxurile de numerar din impozite sunt aferente mai multor clase de activități, este prezentată valoarea totală a impozitelor plătite.
Investiții în filiale, întreprinderi asociate și asocieri în participație
Atunci când se prezintă o investiție într-o întreprindere asociată sau filială pe baza metodei punerii în echivalență sau a costului, investitorul limitează informațiile raportate în situația fluxurilor de numerar la acele fluxuri de numerar generate între el și întreprinderea în care s-a investit, de exemplu, la dividende și avansuri.
O întreprindere care prezintă interesul său într-o entitate controlată în comun (a se vedea IAS 31, Raportarea financiară a intereselor în asocierile în participație) folosind consolidarea proporțională, va include în situația consolidată a fluxurilor de numerar ponderea aferentă ei din fluxurile de numerar ale entității controlate în comun. O întreprindere care prezintă un asemenea interes folosind metoda punerii în echivalență include în situația fluxurilor de numerar fluxurile de numerar generate de investiția sa în entitatea controlată în comun, precum și repartizările și alte vărsăminte sau încasări apărute între această și entitatea controlată în comun.
Achiziționarea și cedarea filialelor și a altor unități de afaceri
Fluxurile de numerar globale provenite din achizițiile și din cedările de filiale și alte unități de afaceri trebuie prezentate separat și clasificate drept activități de investiție.
Întreprinderile trebuie să prezinte, cumulativ, în cursul perioadei fiecare dintre următoarele aspecte, atât în ceea ce privește achizițiile, cât și înstrăinările filialelor sau ale altor unități de afaceri:
(a) contraprestația totală aferentă achiziției sau cedării;
(b) ponderea din contraprestația aferentă achiziției sau cedării, primită sub forma numerarului și a echivalentelor de numerar;
(c) valoarea numerarului sau a echivalentelor de numerar din filiala sau unitatea achiziționată sau cedată; și
(d) valoarea, rezumată pe fiecare categorie principală, a activelor și datoriilor din filiala sau unitatea de afaceri care a fost achiziționată sau cedată, altele decât numerarul și echivalentele de numerar.
Prezentarea separată a efectelor fluxurilor de numerar generate în urma achiziției sau cedării de filiale și alte unități comerciale, ca elemente-rânduri distincte, împreună cu prezentarea separată a valorii activelor și obligațiilor achiziționate sau înstrăinate, ajută la distingerea fluxurilor de numerar respective de fluxurile de numerar provenite din alte activități de exploatare, investiție și finanțare. Efectele fluxurilor de numerar ale înstrăinărilor nu sunt deduse din acelea ale achizițiilor.
Valoarea cumulată a numerarului plătit sau încasat drept contraprestație a achizițiilor sau vânzărilor este raportată în situația fluxurilor de numerar, după deducerea numerarului și a echivalentelor de numerar achiziționate sau cedate.
Alte tranzacții decât cele în numerar
Tranzacțiile de natură investițională și de finanțare care nu necesită întrebuințarea numerarului sau a echivalentelor de numerar trebuie excluse din situația fluxului de numerar. Astfel de tranzacții trebuie prezentate în altă parte a situațiilor financiare într-un mod care să furnizeze toate informațiile relevante cu privire la aceste activități de investiție și finanțare.
O mare parte a activităților de investiție și finanțare nu au un impact direct asupra fluxurilor de numerar curente, cu toate că ele afectează structura capitalului și a activelor unei întreprinderi. Excluderea tranzacțiilor fără numerar din situația fluxului de numerar este consecventă cu obiectivul unei situații a fluxului de numerar, deoarece aceste elemente nu implică fluxuri de numerar în perioada curentă. Exemple de tranzacții fără numerar sunt:
(a) achiziția de active fie prin asumarea directă a obligațiilor aferente, fie prin intermediul unui leasing financiar,
(b) achiziționarea unei întreprinderi prin intermediul emiterii de acțiuni; și
(c) convertirea datoriilor în capital.
Componente ale numerarului și ale echivalentelor de numerar
O întreprindere trebuie să evidențieze componentele numerarului și ale echivalentelor de numerar și să prezinte o reconciliere a sumelor din situația fluxurilor sale de numerar cu elementele echivalente raportate în bilanț.
Având in vedere diversitatea practicilor de gestiune a numerarului și a practicilor bancare utilizate în lume și pentru a respecta IAS1, Prezentarea situațiilor financiare, o întreprindere va indica politica adoptată în determinarea componentelor numerarului și ale echivalentelor de numerar.
Efectul oricărei modificări în politica de determinare a componentelor numerarului și echivalentelor de numerar, de exemplu, o modificare în clasificarea instrumentelor financiare anterior considerate ca făcând parte din portofoliul de investiții ale întreprinderii, este raportat în conformitate cu IAS 8, Profitul net sau pierderea netă a perioadei, erori fundamentale și modificări ale politicilor contabile.
Alte prezentări
Întreprinderea trebuie să prezinte valoarea soldurilor semnificative de numerar și echivalent de numerar deținute și a căror utilizare de către grup este restricționată, împreună cu un comentariu al conducerii.
Există diferite circumstanțe în care soldurile de numerar și echivalente de numerar deținute de o întreprindere nu sunt disponibile grupului pentru a fi utilizate de acesta. Exemplele includ soldurile de numerar și echivalente de numerar deținute de o filiala care își desfășoară activitatea într-o țară unde se aplică controlul schimbului valutar sau alte restricții legale, atunci când soldurile nu sunt utilizabile în orice scopuri de către societatea-mamă sau de alte filiale.
Pentru înțelegerea poziției financiare și a lichidității unei întreprinderi, utilizatorilor le pot fi de folos informații suplimentare.
Prezentarea acestor informații, însoțite de comentariul conducerii, este încurajată și poate cuprinde:
(a) valoarea facilităților de credit nefolosite care sunt disponibile viitoarelor activități de exploatare și stingerii angajamentelor de capital, indicând orice restricție în folosirea acestor facilități;
(b) valorile cumulate ale fluxurilor de numerar provenite din activitățile de exploatare, de investiție și de finanțare aferente intereselor în asocierile în participație, raportate folosind metoda consolidării proporționale;
(c) valoarea cumulată a fluxurilor de numerar ce reprezintă creșteri ale capacității de exploatare, separat de acele fluxuri de numerar care sunt necesare menținerii capacității de exploatare;
(d) valoarea fluxurilor de numerar provenite din activități de exploatare, investiție și finanțare, aferente fiecărui sector de activitate și segment geografic raportat (a se vedea IAS 14, Raportarea pe segmente).
Prezentarea separată a fluxurilor de numerar care reprezintă creșteri ale capacității de exploatare de fluxurile de numerar necesare menținerii capacității de exploatare este folositoare, oferind posibilitatea utilizatorilor să determine dacă întreprinderea investește în mod adecvat pentru menținerea capacității sale de exploatare. O întreprindere care nu investește în mod adecvat în menținerea capacității sale de exploatare poate prejudicia profitabilitatea sa pe viitor pentru lichiditatea curentă și repartizările către acționari.
Prezentarea pe segmente a fluxurilor de numerar oferă utilizatorilor posibilitatea de a obține o înțelegere mai bună a relațiilor dintre fluxurile de numerar ale societății, pe ansamblu, și acelea ale părților sale componente, pe de o parte, și gradul de disponibilitate și variabilitate a fluxurilor de numerar pe segmente, pe de altă parte. "
Petre Brezeanu – Gestiunea financiara a intreprinderii, Ed. Cavalioti Bucuresti 2003 :
"Toate operațiunile pe care întreprinderea le realizează se regăsesc imediat sau la termen, sub forma fluxurilor de trezorerie. Menținerea echilibrului fluxurilor de trezorerie este o condiție necesară prerenității întreprinderii. O întreprindere poate fi considerată viabilă, numai dacă activitatea sa degajă, în mod permanent trezorerie.
În cursul unui exercițiu dat, excedentul global de trezorerie se stabilește ca diferență între încasările și plățile generate de întreaga activitate a întreprinderii. Acest excedent global de trezorerie provine din următoarele operațiuni distincte (figura 1).
operații de gestiune, în principal de exploatare dar și alte operații de gestiune. Această categorie degajă excedentul de trezorerie al operațiilor de gestiune (ETOG) și excedentul de trezorerie al exploatării (ETE);
operații de investiții și de finanțare care generează excedentul de trezorerie al operațiilor de investiții și de finanțare (ETOIF)”
Încasări
Plăți Plăți
Figura 1. Structura trezoreriei
În ansamblul operațiilor de gestiune un loc important îl ocupă operațiile de exploatare, respectiv operațiile ciclice caracteristice activității întreprinderii. Aceste operații degajă în cursul exercițiului un excedent (sau deficit) de trezorerie denumit excedent (deficit) de trezorerie al exploatării (ETE).
Excedentul (deficitul) de trezorerie al exploatării este deci expresia trezoreriei generate sau consumată în cursul exercițiului financiar numai de operațiile privind exploatarea.
Trezorierul acesteia trebuie să fie preocupat în permanență de plasarea eficientă a excedentului global de trezorerie pe termen scurt (în condiții de rentabilitate și lichiditate maximă și risc redus) înainte ca acesta să fie angajat în întreprindere în deciziile strategice pe termen lung."
Niculae Feleaga, Ion Ionascu – Tratat de contabilitate financiara, vol. I, Ed. Economica 1998 :
"Punctele nevralgice ale tabloului fluxurilor de trezorerie
Tabloul fluxurilor de trezorerie este determinat de o conceptie de echilibru financiar, centrata, in mod esential, pe solvabilitatea intreprinderii si, in al doilea rand, pe flexibilitatea financiara. Aceste caracteristici sunt apreciate prin intermediul capacitatii intreprinderii de a genera fluxuri pozitive de trezorerie, plecand de la activitatile sale de exploatare.
Fluxul de trezorerie generat de activitatile de exploatare este, de altfel, indicatorul central a analizei situatiei unei intreprinderi. El este utilizat si pentru aprecierea performantelor acesteia pe o perioada medie.
Arhitectura tabloului fluxurilor de trezorerie a fost influentata, in mod implicit, de cercetarea generata o data cu proliferarea pietelor financiare si mai ales de: (i) modelul de luare a deciziei de catre investitor: (ii) modelul de evaluare a intreprinderii, adoptat in teoria financiara; (iii) ipoteza de eficenta a pietelor de capitaluri.
Cercetarile si practica bursiera au dovedit ca interesul investitorului se regaseste, mai de graba, in fluxurile monetare, decat in beneficiile contabile sau indicatorii derivati. Tabloul fluxurilor de trezorerie permite sa se stabileasca un raport intre informatiile contabile si procesul de luare a deciziilor de catre investitor. Sa nu uitam ca unul dintre obiectivele acestui model este de a ajuta investitorul in aprecierea capacitatii intreprinderii de a plati dividente.
Fiind utile investitorilor, informatiile furnizate de tablou contribuie la asigurarea eficentei pietelor financiare. Sa ne reamintim ca ipoteza eficentei pietelor financiare presupune ca preturile activelor financiare reflecta pe de-a-ntregul informatiile disponibile. Pe o piata eficenta, pretul unui activ financiar este rezultatul unei estimari corecte a valorii actualizate a fluxurilor viitoare de venituri generate de detinerea acestuia.
Structura tabloului fluxurilor de trezorerie si, mai ales, ordinea de prezentare a functiilor favorizeaza o lectura normativa, prin care se atribuie fluxurilor din exploatare un rol determinat in finantarea cresterii si in determinarea necesarului de finantare externa. Altfel spus, cash-flow din exploatare este un indicator cheie, in aprecierea capacitatii intreprinderii de a genera lichiditati suficente, in vederea realizarii de noi investitii, fara sa se recurga la sursele externe de finantare.
Tabloul fluxurilor de trezorerie prezinta informatii istorice referitoare la fluxurile monetare, dar aceste informatii stau la baza previziunilor de fluxuri. Se creeaza astfel premisele pentru estimarea valorii intreprinderii.
Notiunea de fluxuri de trezorerie prezinta un caracter mai obiectiv decat de cea de fond de rulment, concept influentat de aplicarea unor conventii contabile. Fluxurile de trezorerie din exploatare corespund capacitatii de autofinantare incasate.
In sfarsit, tabloul faciliteaza definirea cauzelor care explica divergentele intre rezultatul contabil si trezorerie (surplusul monetar). Modelul tabloului permite relevarea rolului actinarilor in finantarea cresterii.
Desi considerat net superior tabloului de utilizari si de resurse, tabloul fluxurilor de trezorerie nu a scapat nici el criticilor. Limitele sale vizeaza, cu predilectie: (i) definirea si rolul trezoreriei; (ii) continutul functiei de exploatare si modul de calcul al fluxurilor care ii sunt asociate; (iii) evaluarea performantelor, prin intermediul fluxurilor de trezorerie; (iv) insuficenta sa, in aprecierea evolutiei situatiei financiare a unei intreprinderi.
Definitia si rolul trezoreriei sunt criticabile, deoarece aceasta este considerata un sold rezidual, o variabila dependenta de operatiile de exploatare, de investitii si de finantare. Este, de altfel, si critica adusa modelului tabloului de utilizari si de resurse, analizat anterior.
Diversele modele de tablouri ale fluxurilor de trezorerie nu definesc, in mod precis, functia de exploatare. Structura fluxurilor care o compun este influentata de o logica de natura contabila, in conformitate cu care fluxul net de trezorerie din exploatare trebuie sa reflecte efectele asupra trezoreriei, a operatiilor care participa la formarea rezultatului. De aici apare si limita ca, in functia de exploatare, sunt incluse si cheltuieliile financiare a caror marime si evolutie depind de politica financiara a intreprinderii.
Includerea dobanzilor platite de intreprinderi, in functia de exploatare, a dat nastere in Statele Unite la numeroase polemici, cu ocazia adopterii standardului FAS 95. Or, este cunoscutca, pe plan financiar, dobanzile constituie remunerarea creditorilor, asa dupa cum dividentele constituie remunerarea actionarilor. De aici, rezulta ca atat dobanzile cat si dividentele varsate (platite) ar trebui sa fie incluse in functia de finantare. Un astfel de tratament unic ar permite sa se evite disocierea dobanzilor de variatia capitalurilor imprumutate, fapt ce ar permite sa se aprecieze, in mod direct, adevaratul rol al creditorilor, in finantarea cresterii. Cat priveste norma internationala (IAS 7), controversa este departe de a fi transata. Fiind vorba despre un produs tranzactional, norma lasa intreprinderilor posibilitatea sa includa dobanzile si dividentele platite, fie in cadrul fluxurilor din exploatare, fie in cele de finantare.
Pe de alta parte, se cunoaste ca nu pot fi identificate toate fluxurile de trezorerie care fundamenteaza exploatarea. Recursul la metoda indirecta interzice orice clasificare a fluxurilor, pe baza naturii activitatii. Or, practica mondiala probeaza ca aceasta metoda este cel mai des utilizata de intreprinderi, din motive legate de organizarea sistemului de informare contabila.
Cat priveste aprecierea performantelor intreprinderii, cu ajutorul tabloului fluxurilor de trezorerie, in special prin intermediul fluxurilor de trezorerie din exploatare, aceasta nu poate sa aiba o valoare operationala decat pe perioade medii si lungi.Volatilitatea fluxurilor de trezorerie interzice utilizarea lor ca indicatoral performantei, pe perioade scurte. Din punct de vedere gestionar, interpretarea performantelor aferente unei perioade medii prezinta totusi avantajul ca se evita favorizarea termenului scurt, deci a politicii de investitii cu termen scurt de recuperare.
Aprecierea evolutiei situatiei financiare a unei intreprinderi prezinta si ea unele limite. Este stiut ca, prin acest tablou, nu sunt luate in consideratie o serie de operatii care au o incidenta asupra structurii capitalurilor si angajamentelor intreprinderii, dar care au o influenta directa asupra trezoreriei. Astfel de operatii,in special cele care sunt incluse in categoria angajamentelor financiare in afara bilantului, tind sa se profileze sub influenta dezvoltarii tehnicilor de inginerie financira sau a contabilitatii creative. "
Gheorghiu Alexandru, – Analiza economico–financiara la nivelul microeconomic, Ed. Economica 2004
"Analiza fluxurilor pe toate cele trei tipuri de activitati este utila pentru: corelarea profitului (pierderii) cu numerarul; separarea activitatilor care implica numerar de cele care nu implica numerar, evaluarea capacitatii intreprinderii de a-si indelini obligatiile de plati cash; evaluarea fluxurilor de numerar pentru activitati viitoare(cash-flow strategic)"
Stanciu Ion – Finante , Ed. Economica 1997
"Utilitatea analizei este data de faptul ca variatia globala a trezoreriei este reliefata prin soldul de trezorerie, rezultat din gestiunea activelor reale(din activitatea de exploatare) si prin cel rezultat din operatiunile de capital care privesc investitiile si finantarile. Atunci cand fluxurile reale si cele monetare nu coincid, cum de fapt se si intampla, trezoreria se asigura prin decalaje de plati asociate acestor fluxuri."
Prof.univ.dr.Raileanu Vasile, Asist.univ.drd. Manea Cristina Lidia, Prep.univ.drd. Rapceanu Cristian – Contabilitate creativa – suport de curs – Bucuresti 2007
"Avad in vedere importanta fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare, cu cat nivelul acestora este mai mare, cu atat capacitatea companiei de a genera rezultate sustenabile este mai mare. Pentru a-si majora fluxul de numerar din exploatare, companiile pot clasifica o cheltuiala din exploatare ca fiind un element de investitii sau finantare. In mod similar, o incasare din investitii sau finantare poate fi clasificata ca un element de exploatare.Astfel de actiuni nu vor afecta totalul modificarilor fluxurilor de numerar.
De exemplu, companiile care capitalizeaza cheltuielile cu dezvoltarea programelor informatice vor raporta sumele capitalizate ca fiind plati aferente activitatii de investitie si nu de exploatare. Deci o companie care capitalizeaza o parte mai mare de costuri va prezenta o valoare mai mare a fluxului de numerar din exploatare decat companiile care trec pe cheltuieli toate costurile dezvoltarii programelor informatice."
Fluxuri financiare.Tabloul de finantare (Tabloul utilizarilor si resurselor)
Valceanu G., Robu V., Georgescu N. – Analiza economico-financiara, Ed. Economica Bucuresti 2005 :
" Luand in considerare interactiunea dintre echilibru financiar pe termen lung si echilibrul financiar pe termen scurt, conceptia continentala privind explicarea cash-flow sustine determinarea cash-flow-ului total sau a variatiei trezoreriei ca diferenta dintre modificarea fondului de rulment si nevoii de fond de rulment, conform formulei:
Tabloul de finantare apare ca document informational in literatura franceza, avand scopul de a explica variatia de cash-flow al intreprinderii in cursul exercitiului financiar."
" Tabloul de finantare, bazat pe conceptia franceza privind variatia cash-flow a intreprinderii, se intocmeste pe baza a doua bilanturi succesive si explica legatura legatura dintre variatia fondului de rulment, variatia nevoii de fond de rulment si variatia trezoreriei nete. Astfel, in prima parte a tabloului de finantare, se explica modul de realizare a echilibrului financiar dintre resursele si utilizarile stabile, iar partea a doua se detaliaza modul de utilizare a fondului de rulment pentru asigurarea echilibrului financiar dintre dintre resursele si utilizarile ciclice. Astfel, ecuatia fundamentala a tabloului de finantare este :
Rezulta ca pentru intocmirea tabloului de finantare este necesara determinarea variatiei celor trei indicatori de echilibru financiar, fond de rulment, nevoia de fond de rulment si trezoreria neta. Deci in cadrul tabloului de finantare se prezinta atat fluxurile de resurse si alocari financiare stabile, cat si fluxurile si alocarile de resurse financiare temporare. Stabilirea tipului de resurse sau alocari se realizeaza in functie de modificarea structurilor bilantului contabil. Astfel, diminuarea unui post de activ (dezinvestitii de active fixe) sau majorarea unui post de capitaluri proprii sau datorii (atragerea de credite bancare si majorarea capitalului propriu) constituie un flux de resurse, in timp ce cresterea unui post de active (achizitii de imobilizari, cresterea stocurilor si a creantelor comerciale) sau diminuarea unui post de capitaluri proprii sau datorii (rambursarea de imprumuturi) reprezinta un post de alocare a numerarului.
In mod sintetic , tabloul de finantare reflecta, pe de o parte, fluxurile de resurse financiare interne evidentiate prin intermediul capacitatii de autofinantare a intreprinderii, operatiunilor de dezinvestitii, diminuarea stocurilor si a creantelor, precum si fluxurile de resurse financiare externe mobilizate prin aport de capital, atragerea de noi imprumuturi, majorarea datoriilor de exploatare . Pe de alta parte, acest document prezinta modul de utilizare a resurselor financiare interne si externe in scopul realizarii de investitii in active fixe , mjorarea stocurilor si a creantelor, rambursari de credite bancare, plata dividendelor, reducerea datoriilor de exploatare.Luand in considerare structura sa, tabloul de finantare confera o utilitate deosebita in analiza previziunii finantarii activelor fixe si circulante,precum si a variatiei trezoreriei nete."
Tabloul de finantare al intreprinderii:
CAPITOLUL II.
CONTRIBUTII PERSONALE. PROIECT DE PERFECTIONARE SI APROFUNDARE
2.1. Analiza fluxurilor de trezorerie
2.1.1. Prezentarea societatii
S.C. Connect S.R.L. este divizia BTL a agenției de publicitate Scala JWT și face parte din rețeaua internațională Relationship Marketing Group Connect cu prezență la scara mondială. În momentul de față, lucrează pentru 18 clienți și 28 mărci. Coordonează proiecte regionale în Europa Centrala și de Est ale unor clienți multinaționali precum Kraft.
În anul 1995 se înființează agenția de publicitate Scala, iar în anul 1996, aceasta se afiliază la rețeaua JWT, restabilind prezența istorică a marii companii în România.
Forma juridică; date de identificare fiscală
Societatea este persoană juridică română, constituită în forma de societate cu răspundere limitată.
Societatea își desfășoară activitatea conform prevederilor legislației române în vigoare și ale prezentului act constitutiv.
Societatea este titulară de drepturi și obligații și raspunde pentru obligațiile sale față de terți cu întregul patrimoniu; asociatul răspunde numai în limita aportului la capitalul social.
Durata de funcționare a societății este nelimitată începând cu data înregistrării în Registrul Comerțului.
Sediul societății este în București, Str. Trotușului, nr. 39.
Codul unic de înregistrare al societății este 16140574, însoțit de atributul fiscal R, societatea fiind plătitoare de TVA. Numărul de ordine în Registrul Comerțului este J40/ 2129/ 16.02.2000.
Relații cu mediul economico-social
A. Investitorii de capital
Capitalul social al societății este în valoare de 20000 lei, constituit integral în numerar, în întregime subscris și vărsat de către asociați la constituirea societății. Capitalul social este divizat în 2000 părți sociale, cu o valoare nominală de 10 lei fiecare, ce aparțin în cote diferite asociaților. Obligațiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, asociatul unic răspunzând până la concurența capitalului social subscris.
Atribuțiile privind conducerea date de lege în componența Adunării Generale a asociațiilor revin, potrivit actului constitutiv, asociaților.
Conform actului constitutiv, asociaților le revin toate beneficiile societății și suportă pierderile acesteia. După plata impozitelor către stat și preluarea a 5% pentru formarea fondului de rezervă, profitul rezultat din activitatea societății revine, în întregime, asociaților.
B. Relatii de credit
Principalul bancher care oferă servicii în domeniul bancar societății este Banca Comercială Română, filiala Victoria, pe baza unui contract încheiat între părți. Societatea are un cont deschis la această bancă, prin intermediul căruia execută anumite plăți sau încasări. Documentul care stă la baza acestor operații este extrasul de cont, emis de către bancă zilnic, în care sunt consemnate toate tranzacțiile efectuate.
C. Relatii comerciale
Pe baza unor contracte încheiate cu diverși furnizori sau clienți, societatea SC Connect Romania SRL întreține relații comerciale cu aceștia, relații care pot fi fie de prestări servicii, fie de achiziție sau vânzări de bunuri.
Principalii furnizori ai firmei sunt:
OMV; UNITRANS SRL; DIVERTA MEDIA RETAIL S.A.; CELLY RO SRL; FUNDATIA PROMOTRANS; ANDA TRADING SRL ; HIPROMA SA;
Principalii clienți ai firmei sunt:
Unilever, Parmalat, Procter&Gamble, Nestle, Shell, ABN-AMRO, Kraft, Unicredit, Cosmo, etc.
D. Relatii cu fiscalitatea
Societatea SC Connect Romania SRL este înregistrată în calitate de contribuabil la Casa de Pensii București, Casa de asigurări sociale de sănătate București; A.M.O.F.P. București (șomaj), ITM-MB (comision cărți muncă), Administrația Finanțelor Publice Sector 6 ( T.V.A. și impozit pe profit 16%).
Sistemul informatic utilizat de societate
Sistemul informatic al firmei studiate este compus din trei părti:Contabilitate,Gestiune și Salarii.
Pachetul de programe CONTABILITATE creat de colectivul SC Omni SRL este destinat contabilității financiare a societăților comerciale.
Resurse minime necesare: calculator compatibil IBM-PC, cel puțin 486, sistem de operare MS-DOS sau Windows (în MS-DOS nu se poate apela această documentație).
În cadrul unei firme, se introduc datele referitoare la luna curentă, se verifică, se listează, se salvează pe suport extern conform Legii Contabilității, după care se trece la deschiderea lunii următoare (și implicit închiderea lunii curente), apoi iar se introduc datele lunii, etc.
Bilantul si Contul de profit si pierdere la SC CONNECT ROMANIA SRL in perioada 2004-2006
BILANT CONTABIL 2004-2006
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE 2004-2006
BILANT DIFERENTIAL 2005-2004
BILANT DIFERENTIAL 2006-2005
Bilant diferential 2006-2005
Informatii suplimentare:
* In anul 2004 s-au platit impozit asupra beneficiului in suma de 6.774 lei si dividende in suma de 22.976 lei
* In cursul anului 2004 s-au achizitionat imobilizari in valoare bruta de 5.913, imobilizari ce au fost decontate prin conturile de disponibilitati.
* In anul 2005 s-au platit impozit asupra beneficiului in suma de 3.358 lei si dividende in suma de 3.000 lei
* In cursul anului 2005 s-au achizitionat imobilizari in valoare bruta de 8.030, imobilizari ce au fost decontate prin conturile de disponibilitati
2.1.2 Analiza si interpretarea rezultatelor
Tabloul fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul inchis la 31.12.2005
Tabloul fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul inchis la 31.12.2006
Rezultatele analizei fluxurilor de trezorerie:
Fluxurile de trezorerie generate din activitatea de exploatare sunt consecința principalelor activități generatoare de venituri ale întreprinderii și rezultă din tranzacțiile și alte elemente care concură la formarea rezultatului net.
În urma întocmirii tabloului fluxurilor de trezorerie pentru anul 2005 se observă o creștere a fluxului net de trezorerie din activitățile de exploatare (+19.345 lei) și o diminuare a fluxurilor nete de trezorerie din activitățile de investiții (-6.951 lei) și finanțare (-22.976 lei).
Marimea fluxurilor de trezorerie implicate in activitatile de exploatare demonstreaza ca intreprinderea a degajat, prin exploatarea sa, suficiente fluxuri de trezorerie, pentru a rambursa imprumututrile sale, mentine capacitatea sa operationala, a varsa dividende si a face investitii, fara sa recurga la alte surse externe de finantare. Creșterea fluxului net de trezorerie relative la activitățile de exploatare este determinată de amploarea pe care o ia acest segment al întreprinderii:
întreprinderea studiată se dezvoltă, în anul 2005 înregistrând o creștere a cifrei de afaceri de 34.41% față de anul anterior; în condițiile extinderii activității în perioada analizată, majorarea semnificativă a lichidităților din exploatare reflectă creșterea încasărilor din prestarea de servicii de publicitate, ca urmare a încasărilor aferente vânzărilor din perioada anterioară, fie ca urmare a modificării politicii comerciale a firmei în sensul diminuarii termenului de plată acordat cliențiilor firmei;
profitul are un rol important în evolutia pozitivă a fluxurilor de trezorerei, acesta înregistrând o creștere spectaculoasă de 131.06%;
cheltuielile din exploatare cresc și ele, dar într-o proporție mai redusă decât veniturile, ceea ce face ca firma să devină mai profitabilă decât în anul precedent. Acest lucru este pus pe baza investițiilor făcute în anul 2005, investiții în imobilizări care duc la costuri de producție mai scazute.
în anul 2005, societatea studiată diminuează datoriile către furnizori, cu 7.068 lei, precum și lichidarea unor obligații către bugetul de stat aferente impozitului pe profit, ceea ce are o influență negativă asupra trezoreriei aferentă activității de exploatare.
creșterea soldurilor de creanțe clienți are o influență majoră asupra dinamicii activității firmei, exprimând faptul că societatea câștigă o bună poziție pe piață, reușește o fidelizare a clienților, drept urmare veniturile din prestări servicii înregistrează și ele o creștere importantă. Un punct nu tocmai forte este perioada de încasare a acestor creanțe, care generează un sold destul de ridicat. Societatea ar trebui să impună anumite termene de plata și eventual încasarea unor penalități din întârzierea neachitării la scadență a facturilor emise;
încasările din numerar din prestarea de servicii a avut cea mai importantă influență pozitivă, iar cele mai semnificative plăți au fost cele către furnizorii de bunuri și servicii, cheltuielile cu personalul și obligațiile salariale plătite, dar și taxa pe valoare adaugată și impozitul pe profit;
Fluxurile de trezorerie generate de activitățiile de investiții oferă informații privind maniera în care întreprinderea își asigură perenitatea și creșterea. Fluxurile de trezorerie referitoare la activitățiile de investiții înregistrează o scădere de 6.951 lei:
acest lucru relevă faptul că din întreprindere s-au înregistrat ieșiri de numerar în vederea achiziționării de noi utilaje, ceea ce duce la o îmbunătățire a condițiilor de lucru și de creștere a profitabilității. Innoirea mijloacelor fixe ale intreprinderii conduc si la o crestere a productivitatii muncii, prin scaderea timpului de munca datorat automatizarii. Utilajele achizitionate sunt in suma de 5.913 lei;
în anul 2005 firma reușește să ramburseze întreg împrumutul contractat pe termen lung în valoare de 6.619;
deficitul provenit din activitatea de investiții este acoperit pe seama fluxului pozitiv obținut din exploatare, deoarece ca urmare a investirii în mijloace fixe crește productivitatea capitaluilui tehnic
Activitățile de finanțare sunt acele activități care antrenează schimbări în mărimea și structura capitalurilor proprii și împrumutate ale întreprinderii. Fluxurile de numerar provenite din activitatea de finanțare relevă ieșirea de numerar în valoare de 22.976 lei, reprezentând dividende acordate acționarilor. Acest lucru stimulează investitorii, lucru pozitiv care poate influența evoluția întreprinderii.
În dinamică, trezoreria netă scade în anul 2005 față de 2004 cu 10.583 lei, fapt care are următoarele cauze:
scădere mare a fluxurilor de trezorerie provenite din activitatea de finanțare, ca urmare a acordării dividendelor in suma de 22.976 lei actionarilor societatii, aferente exercitiului precedent. Acest lucru are o influență pozitivă în evoluția societății, prin acordarea de dividende fiind motivați acționarii să investească în firmă, dovada fiind rezultatele deciziilor luate.
În urma întocmirii tabloului fluxurilor de trezorerie pentru anul 2006 se observă o creștere a fluxului net de trezorerie din activitățile de exploatare (+17.852 lei) și o diminuare a fluxurilor nete de trezorerie din activitățile de investiții (-3.928 lei) și finanțare (-3.000 mii lei).
Fluxul net de trezorerie relativ la activitățiile de exploatare este pozitiv, în sumă de 17.852 lei, fapt ce relevă o activitate de exploatare rentabilă:
cifra de afaceri are o evoluție favorabilă , înregistrând o creștere de 260%, fapt care exprimă o orientare foarte bună pe piață, câștigarea unor sectoare noi de clienți și diversificarea serviciilor oferite.
dinamica cheltuielilor este și ea destul de ridicată; în anul 2006 față de anul 2005, acestea cresc de la 760.061 lei la 2.080.278 lei; acest lucru nu este favorabil întreprinderii, care deși are o cifră de afaceri mare, costurile serviciilor prestate sunt și ele foarte ridicate; acest lucru se poate datora fie ineficacității mijloacelor fixe, fie a forței de muncă. Randamentul personalului are o importanță foarte mare, deoarece costurile cu acesta sunt foarte mari și trebuiesc acoperite. Fie aceștia nu sunt controlați permanent de personalul responsabil, fie nu sunt stimulați corespunzător de către întreprindere. Stimularea acestora poate fi făcută prin diverse prime, măriri de salariu, bonusuri, etc;
societatea adopta o politica de extindere a activitatii, fapt care explica rata cheltuielilor aferente cifrei de afaceri atat de ridicata;
creșterea cifrei de afaceri relevă o putere de negociere a întreprinderii în raport cu clienții, precum și creșterea calității serviciilor prestate; prețul este și el un element important, creșterea lui fiind justificată prin modificarea elemenetelor calitative și deținerea unei poziții privilegiate pe piață;
profitul net al întreprinderii este și el afectat ca urmare a gradului ridicat al cheltuielilor, astfel în anul 2006 acesta este de 4.286 lei, după ce în anii anteriori înregistrase valori de 14.571 lei ( în anul 2004) și 30.999 lei (în anul 2005).
cresc datoriile către furnizori cu 11.857 lei, fapt care întărește ideea de ineficacitate a politicii urmărite.
În aceste condiții se impune ca firma să-și revizuiască activitatea și servicile prestate, astfel încât să încerce să minimalizeze costurile. Acest lucru poate fi realizat prin:
găsirea unor furnizori de materii prime cu prețuri mai avantajoase sau mai aproape de zona geografică în care se găsește firma;
eficientizarea cheltuielior cu personalul, prin angajarea unui personal calificat, bine pregătit, căruia să i se “ofere”, dar să i se și “ceară”;
reducerea cheltuielilor serviciilor prestate de terți;
utilizarea de utilaje performante, care să crească productivitatea.
Fluxurile de trezorerie ale activității de investiții demonstrează faptul că întreprinderea investește și în acest an în mijloace fixe în valoare de 8.030 lei. De asemnea se observă o creștere semnificativă a veniturilor din dobânzi.
Deși în anul 2006 se investește mai mult în mijloace fixe decât în anul 2005, cheltuieilie de exploatare au o dinamică ridicată. Acest lucru denotă eficacitatea scăzută a mijloacelor fixe achiziționate de către Connect Romania SRL.. Costul serviciilor prestate este foarte ridicat.
Întreprinderea are o clientelă fidelă, nu depinde de un singur client, având putere de negociere în contractele pe care aceasta le incheie. Politica firmei în procesul de extindere nu este foarte eficientă, firma de-abia reușind să-și acopere cheltuielile generate de activitatea de exploatare și obținând un profit de aproximativ 7 ori mai mic.
Acest lucru este demonstrat și de faptul că în anul 2006, dividendele acordate se reduc considerabil, fapt care poate genera nemulțumiri din partea asociaților. În anul 2006 se acordă dividende în valoare de 3.000 lei, comparativ cu anul 2005 când s-au acordat dividende în valoare de 22.976. Având o rată de profitabilitate atât de scăzută, investitorii nu mai sunt interesați să investească în firmă.
În exercițiul financiar 2006 cresc lichiditățiile, de la 40.769 la începutul anului, la 51.693 lei la finele lui. Însă această creștere este pusă pe seama creșterii fluxului net de trezorerie relativ la activitățiile de investiții, un lucru nu foarte favorabil pentru întreprindere. Creșterea lichiditățiilor este datorată și de creșterea fluxului net de trezorerie relativ la activitățiile de finanțare. Acest lucru nu reflectă o situație pozitivă, fluxurile neavând o evoluție pozitivă ca urmare a finanțării de către asociați, ci ca urmare a scăderii dividendelor acordate acestora.
2.2. Rate financiare utilizate in analiza fluxurilor de trezorerie a S.C. CONNECT S.R.L.
Rata cash-flow operațional:
Rata cash-flow operațional semnifică apacitatea înterprinderii de a genera resurse financiare necesare pentru acoperirea obligațiilor sale curente.
Firma studiată are capacitatea de a-și onora obligațiile curente pe seama cash-flow-ului generat de activitatea de exploatare doar în proporție de 36.37% în anul 2005. În anul 2006 nivelul acestei rate scade la 27.44%. Acest lucru relevă faptul că fluxurile nete de numerar din activitatea de exploatare este insuficient pentru acoperirea datoriilor curente. Nu este un lucru favorabil pentru întreprindere, cu atât mai mult cu cât valoare acestei rate este în scădere.
Cauzele care influențează evoluția negativă a acestei rate sunt:
în anul 2006, comparativ cu anul 2005, fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare scade de la 19.345 lei la 17.852 lei; Acest lucru se datorează în primul rând diminuării rezultatului net al exercițiului. Cifra de afaceri are o evoluție pozitivă, însă cheltuielile aferente exploatării înregistrează și ele o creștere majoră. Acest dezechilibru denotă ineficiența politicii societății studiate;
datoriile curente înregistrează o evoluție nefavorabilă, atingând în anul 2006 valoare de 65.042 lei, comparativ cu anul 2005, când înregistra nivelul de 53.185 lei. Acest lucru se datorează în primul rând creșterii datoriilor către furnizori cu 11.857 lei. Societatea achiziționează mai multe resurse, consumul de la terți crescând considerabil. Politica firmei ar trebui reorientată către achiziționarea de materiale mai ieftine, de la furnizori apropiați ariei geografice în care își desfășoară activitatea întreprinderea studiată.
în anul 2006, întreprinderea abia reușește să-și acopere 27.44% din datoriile curente pe seama cash-flow-ului din exploatare. Se observă totuși o evoluție favorabilă a fluxului de trezorerie relative la activitățiile de investiții și de finanțare.
Rata de acoperire a datoriilor financiare curente
În exercițiul financiar 2004, această rată are o valoare de 8.28, ceea ce semnifică faptul că datoriile financiare curente pot fi acoperite pe seama cash-flow-ului din exploatare. Aceeași situație e întâlnită și în anul 2006, când rata de acoperire a datoriilor financiare curente este de 153. Evolutia acestei rate se datoarează faptului că în anul 2006 nu mai exista cheltuieli cu dobânda, ci doar diferențe de curs valutar nefavorabile.
Societatea studiată reflectă un grad de confort ridicat în rambursarea datoriilor financiare. Evoluția pozitivă a acestei rate se datorează și scăderii valorilor dividendelor acordate în anul 2006, care înregistrează o scădere semnificativă de la 22.976 lei la 3.000 lei. Acest lucru nu favorizează evoluția întreprinderii, deoarece rezultatul exercițiului 2006 a înregistrat o scădere bruscă față de exercițiul 2005. Datorita scăderii remunerării acționarilor, aceștia pot fi dezinteresați să mai investească într-o societate al cărei profit este în scădere de la un exercițiu la altul.
Rata de acoperire a dobânzii
Această rată exprimă abilitatea companiei de a plăti dobânda aferentă datoriilor financiare. În anul 2005 întreprinderea studiată prezintă un grad de acoperire a dobânziilor aferente datoriilor finaciare de 100% pe baza fluxului de trezorerie din exploatare, rămânând o marjă la dispoziția firmei pentru distribuirea dividendelor, și finanțarea investițiilor. Acest lucru se datorează faptului că este anul în care societatea lichidează creditele pe termen lung, iar dobânzile plătite aferente acestora fiind relativ reduse. În anul 2006, întreprinderea nu prezintă cheltuieli cu dobânzile.
Societatea studiată prezintă un grad de îndatorare scăzut în anul 2005, finanțându-și activitatea predominant pe baza surselor proprii de capital. Acest lucru relevă o lejeritate a firmei, în anul 2006 aceasta neavând nici o datorie pe o perioadă mai mare de un an.
Rata de acoperire a datoriilor financiare curente
În exercițiul financiar 2005, această rată are o valoare de 8.28, ceea ce semnifică faptul că datoriile financiare curente pot fi acoperite pe seama cash-flow-ului din exploatare. Aceeași situație e întâlnită și în anul 2006, când rata de acoperire a datoriilor financiare curente este de 153. Evolutia acestei rate se datoarează faptului că în anul 2006 nu mai exista cheltuieli cu dobânda, ci doar diferențe de curs valutar nefavorabile.
Societatea studiată reflectă un grad de confort ridicat în rambursarea datoriilor financiare. Evoluția pozitivă a acestei rate se datorează și scăderii valorilor dividendelor acordate în anul 2006, care înregistrează o scădere semnificativă de la 22.976 lei la 3.000 lei. Acest lucru nu favorizează evoluția întreprinderii, deoarece rezultatul exercițiului 2006 a înregistrat o scădere bruscă față de exercițiul 2005. Datorita scăderii remunerării acționarilor, aceștia pot fi dezinteresați să mai investească într-o societate al cărei profit este în scădere de la un exercițiu la altul.
Rata de acoperire a datoriilor financiare totale
Această rată prezintă și ea o evoluție ascendentă, datoriile financiare totale putând fi acoperite în ambii ani din cash-flow-ul generat de activitatea de exploatare.
Deși fluxul net de trezorerie relativ la activitățile din exploatare scade în anul 2006 față de anul 2005, creșterea acestei rate se datoreză scăderii datoriilor financiare ale întreprinderii. Societatea Connect SRL duce o politica de reinvestire in firma, accentual punându-se in special pe achizitia de echipamente tehnologice.
Desi fluxul net din activitatea de exploatare nu este foarte favorabil, firma are capacitatea de a se autofinanța, astfel renunțând la finanțări din împrumuturi. În anul 2005, societatea reușește să lichideze împrumutul pe care îl deținea, eliminând astfel cheltuielile cu dobânzile și alte datorii financiare.
Rata de finanțare a activelor corporale
Aceasta rată este mai mare de 100% în ambii ani studiați, surplusul de lichiditati după plata dobânzilor acoperind în totalitate investițiile realizate, aspect apreciat ca fiind favorabil. Atât în anul 2005 cât și în anul 2006, întreprinderea investește masiv în active corporale. În anul 2005, societatea a achiziționat active în valoare de 5.913 lei, iar în anul 2006 în valoare de 8.030 lei.
Evoluția acestei rate se datorează în primul rând evoluției fluxului de trezorerie aferent activității de exploatare. Astfel, acesta este net superior valorii achizițiilor activelor imobilizate. Valoarea acestei rate scade datorită diminuării fluxului net de trezorerie din activitatea de exploatare în anul 2006 cu 1.493 lei față de anul precedent. Scăderea acestei rate este considerată ca fiind normală.
Întreprinderea investește în imobilizări, în vederea obținerii unor rezultate mai bune în ceea ce privește productivitatea capitalului tehnic și scăderea costurilor. Însă, contrar politicii adoptate, în anul 2006 cheltuielile cresc considerabil. Acest lucru denotă faptul că întreprinderea este în plin proces de construcție, consumurile de la terți fiind destul de ridicate. Firma încearcă să-și îmbunătățească competitivitatea față de adversarii existenți pe piață.
Politica urmărită de către SC Connect Romania SRL în anul 2006 este de reinvestire a profitului în achiziționarea de echipamente tehnologice în vedrea modernizării și îmbunătățirii mediului de lucru și a performanțelor întreprinderii.
Ratele financiare calculate pe baza cash-flow oferă informații utile pentru analiza lichidității întreprinderilor. Interpretarea acestor indicatori trebuie făcută cu prudență, luând în considerare nivelul mediu al ratelor înregistrate de firmele concurente, respectiv valorile medii la nivelul industriei respective.
RATELE FINANCIARE UTILIZATE IN ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE
CONCLUZII
Tabloul fluxurilor de trezorerie este situația ce permite urmărirea și interpretarea evoluției poziției financiare a întreprinderii. De altfel, el este singura situație financiară ce permite prezentarea provenienței resurselor (elementelor de trezorerie) întreprinderii și utilizarea lor.
Tabloul fluxurilor de trezorerie prezintă informații istorice referitoare la fluxurile monetare, dar aceste informații stau la baza previziunilor de fluxuri . Se creează astfel premisele pentru estimarea valorii întreprinderii.
Noțiunea de fluxuri de trezorerie prezintă un caracter mai obiectiv decât cea de fond de rulment, concept influențat de aplicarea unor convenții contabile. Fluxurile de trezorerie din exploatare corespund capacității de autofinanțare încasate.
Tabloul facilitează definirea cauzelor care explică divergențele între rezultatul contabil și trezorerie (surplusul monetar). Modelul tabloului permite relevarea rolului acționarilor în finanțarea creșterii.
Deși este considerat net superior tabloului de utilizari și resurse, tabloul fluxurilor de trezorerie prezintă o seamă de limite care vizează cu predilecție:definirea și rolul trezoreriei; conținutul funcției de exploatare și modul de calcul al fluxurilor care îi sunt asociate; evaluarea performanțelor prin intermediul trezoreriei; insuficița sa în aprecierea evoluției situației financiare a întreprinderii.
Informațiile ce vizează fluxurile de trezorerie ale unei întreprinderi sunt folositoare utilizatorilor situațiilor financiare deoarece ele oferă acestora o bază de evaluare a capacității întreprinderii de a genera elemente de trezorerie și echivalente de trezorerie, cât și nevoile de utilizare a acestor elemente de către întreprindere. Deciziile economice pe care le iau utilizatorii impun evaluarea acestei capacități cât și cunoșterea scadențelor și asigurarea concretizării elementelor de trezorerie.
Întreprinderile au nevoie de elemente de trezorerie, în mod esențial pentru aceleași motive, indiferent care este activitatea principală generatoare de venituri. Ele au nevoie de aceste elemente pentru a-și conduce activitățile, a achita obligațiile lor și a asigura rentabilitatea pentru investitorii lor. Ca atare, se impune ca toate întreprinderile să prezinte un tablou al fluxurilor de trezorerie.
Situația fluxului de numerar trebuie să raporteze fluxurile de numerar din perioada respectivă, clasificate pe activități de exploatare, investiție și finanțare.
Cu alte cuvinte, tabloul se bazează pe o clasificare funcțională a fluxurilor întreprinderii. Soldul fluxurilor fiecărei categorii relevă mărimea contribuției fiecărei funcții la variația trezoreriei întreprinderii.
O întreprindere poate fi evaluată prin lichiditățile pe care urmează să le generaze în viitor. Valoarea ei este dată de fluxurile de trezorerie (cash-flows) previzionale susceptibile a fi obținute în următorii ani. Cele două metode, cea directă și cea indirectă fac distincția între fluxurile din activități de exploatare, activități de investiții, activități de finanțare. Metoda indirectă pornește de la profitul net înainte de impozitare la care se adaugă amortizările, cheltuielile și pierderile financiare și se scad veniturile din investiții financiare și se ajustează cu (+ ) sau ( -) diferențele de stocuri și datorii sau creanțe pentru obținerea fluxului din activități de exploatare la care se adaugă sau scade fluxul din activitățile de investiții și de finanțare. Fluxurile de trezorerie determinate prin metoda directă se bazează pe încasările de la clienți din care se scad plățile către furnizori, angajați, comisioane bancare, impozit pe profit la care se adaugă sau scade numerarul rezultat din activități de investiții (achiziția de clădiri, echipamente sau vânzarea lor) și numerarul rezultat din activități de finanțare ( emisii de acțiuni, cumpărarea de acțiuni, împrumuturi pe termen lung, plata dividendelor ). După alegerea metodei de determinare a fluxurilor de trezorerie începe munca de construcție a unei proiecții a activității întreprinderii în următorii cinci sau mai mulți ani. Această muncă presupune o profundă cunoaștere a întreprinderii, a mediului de afaceri, a perspectivelor pieței interne și a celei externe și de asemenea o oarecare intuiție a viitoarelor oportunități de afaceri din domeniul respectiv. Realizarea acestei situații prospective încearcă să estimeze nevoia viitoare de investiții (corporale, necorporale) posibilitatea operațiunilor financiare (achiziții sau vânzări de acțiuni, operațiuni de leasing), necesarul pentru asigurarea funcționării curente a întreprinderii și care să asigure o dezvoltare constantă a activităților. Fluxul de trezorerie sau de lichidități se exprimă în bani la puterea de cumpărare a zilei. Actualizarea sau exprimare în prețuri constante necesită ajustări ale valorilor previzionate. De ce se face această actualizare ? În primul rând din cauza inflației, în al doilea rând banii pe care urmează să-i primim sunt bani ce nu pot fi investiți acum pentru a produce alte lichidități imediat. Actualizarea se poate face plecând de la rata investițiilor fără risc ( împrumuturi de la stat ) la care se adaugă o primă pentru riscul de țară, riscul întreprinderii și o prima suplimentară pentru riscul datoriilor întreprinderii. Dacă aceste riscuri sunt mari se poate ca investitorul (cumpărătorul) să considere investiția (achiziția) nerentabilă. Se poate spune că realizarea acestei previziuni care să țină seama de dezvoltarea întreprinderii, de nivelul inflației, de riscurile atât ale țării cât și ale întreprinderii în domeniul ei de activitate.
Valoarea intreprinderii = Suma fluxurilor de trezorerie previzionate pentru anii viitori
Fluxurile de trezorerie reprezintă intrări și ieșiri de lichidități în și din întreprindere. Analiza acestora:
permite compararea rezultatelor diferitelor firme, prin eliminarea efectelor utilizării diferitelor metode contabile pentru aceleași tranzacții și evenimente;
este utilă pentru manageri, investitori, creditori și alți utilizatori ai informației financiare interesați de traseul lichidităților întreprinderii;
reprezintă baza previziunilor de fluxuri de trezorerie viitoare, deoarece ilustrează modul în care firma generează numerar și îl cheltuiește.
În funcție de evoluția teoriei și practicii financiare , s-au elaborat diferite tipuri de tablouri pentru analiza fluxurilor financiare. Ele au rolul de a explica fluxurile financiare care antrenează variația trezoreriei, fiind centrate pe conceptul de excedent de trezorerie și nu pe noțiunea de echilibru financiar. Fluxurile privind investițiile, operațiile financiare, sau alte elemente sunt regrupate după priorități și reflectă de la caz la caz , fie resurse suplimentare, fie nevoi de trezorerie. În consecință, metodologia elaborării tablourilor este diferită, dar variația trezoreriei este rezultanta acelorași fluxuri oferă răspunsuri la problema solvabilității firmei și a flexibilității financiare.
Toate operațiunile pe care întreprinderea le realizează se regăsesc imediat sau la termen, sub forma fluxurilor de trezorerie. Menținerea echilibrului fluxurilor de trezorerie este o condiție necesară prerenității întreprinderii. O întreprindere poate fi considerată viabilă, numai dacă activitatea sa degajă, în mod permanent trezorerie.
Trezoreria permite aprecierea performanțelor întreprinderii, având și un rol strategic, în ceea ce privește nivelul său de formare cât și modul de utilizare. Degajarea (formarea) trezoreriei (cash-flow-ul) este dovada poziției strategice a întreprinderii în raport cu produsele sale, piesele sale, concurenții săi și importante fluxuri financiare care-i permit întreprinderii procurarea capitalurilor externe, în special de pe piața financiară sau plasarea excedentului de trezorerie.
De asemenea trezoreria constituie un instrument de acțiune la dispoziția conducătorilor întreprinderii pentru realizarea obiectivelor lor strategice. Astfel, trezoreria poate fi utilizată, fie pentru achiziționarea echipamentelor indispensabile creșterii interne, fie pentru procurarea titlurilor de participație care vizează creșterea externă. Trezoreria constituie deci gajul flexibilității întreprinderii. Trezorierul acesteia trebuie să fie preocupat în permanență de plasarea eficientă a excedentului global de trezorerie pe termen scurt (în condiții de rentabilitate și lichiditate maximă și risc redus) înainte ca acesta să fie angajat în întreprindere în deciziile strategice pe termen lung.
Un tablou al fluxurilor de trezorerie permite utilizatorilor situațiilor financiare :
*să evalueze capacitatea întreprinderii de a degaja lichidități
*să determine necesitățile de lichidități
*să prevadă scadențele și riscul încasărilor viitoare
*să compare rezultatele întreprinderii, prin eliminarea efectelor utilizarii diferitelor metode contabile pentru aceleași operații și evenimente.
Pe lângă utilizările prezentate anterior, informațiile relative la fluxurile de trezorerie sunt folosite pentru a permite destinatarilor situațiilor finaciare să-și elaboreze modele pentru aprecierea diferitelor întreprinderi. Astfel de informații întăresc comparabilitatea informațiilor asupra performanței operaționale a diferitelor întreprinderi, deoarece ele elimină efectele utilizării unor prelucrări contabile diferite, pentru aceleași operații și evenimente.
Informarea privind istoricul fluxurilor de trezorerie este utilizată adesea ca un indicator util al valorilor, scadențelor și al grupului de certitudine privind fluxurile de trezorerie viitoare. Este utilă și pentru verificarea exactității vechilor estimări ale fluxurilor viitoare de trezorerie și pentru examinarea relației între rentabilitate și fluxurile de trezorerie nete, cât și efectul schimbărilor de prețuri.
Valoarea fluxurilor ce provin din activitati de exploatare este indicatorul cheie al masurii in care activitatea intreprinderii a generat suficient flux de numerar pentru a rambursa imprumuturile, pentru a mentine capacitatea de functionare a intreprinderii, pentru a plati dividendele si pentru a face noi investitii, fara a recurge la surse externe de finantare.
Fluxurile de numerar provenite din activitati de exploatare sunt in primul rand derivate din principalele activitati producatoare de venit ale intreprinderii.
De asemenea utilizate cu alte date, informatiile privind diferitele categorii de fluxuri istorice de trezorerie legate de exploatare pot fi utile pentru previziunea fluxurilor viitoare de trezorerie aferente exploatarii.
Fluxurile de trezorerie ale activitatii de exploatare sunt, in mod esential, consecinta principalelor activitati generatoare de venituri ale intreprinderii. Ca urmare, ele sunt, in general, rezultatul operatiilor si evenimentelor care concura la formarea rezultatului net.
Bibliografie
Prtre Brezeanu – Gestiunea financiara a intreprinderii, Ed. Cavalioti Bucuresti 2003
Dragota V., Obreja L., Ciobanu A., Dragota M. – Management financiar, vol.I, Ed. Economica 2003
Niculae Feleaga, Liliana Malciu, – Politici si optiuni contabile, Ed.Economica 2002
Liliana Feleaga (Malciu), Niculae Feleaga – Contabilitate financiara, o abordare europeana si internationala, vol. I, Ed. Infomega Bucuresti 2005
Niculae Feleaga, Ion Ionascu – Tratat de contabilitate financiara, vol. I, Ed. Economica 1998
Gheorghiu Alexandru, – Analiza economico–financiara la nivelul microeconomic, Ed. Economica 2004
IASB Standardele Internationale de Raportare Financiara , 2005 , Editura CECCAR Bucuresti 2005 , Standardul 7
Mihai Ristea – Contabilitatea financiara a intreprinderii, Ed. Universitara Bucuresti 2005
Valceanu G., Robu V., Georgescu N. – Analiza economico-financiara, Ed. Economica Bucuresti 2005
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Contributii Personale. Proiect DE Perfectionare Si Aprofundare (ID: 133082)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.