Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru [607402]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN
AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
SPECIALIZAREA: Inginerie Economică în Agricultură

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific:
Prof.Univ.Dr. Dona Ion

Absolvent: [anonimizat]
2016

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN
AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
SPECIALIZAREA: Inginerie Economică în Agricultură

TEMA LUCRĂRII :
Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

Coordonator științific:
Prof.Univ.Dr. Dona Ion
ABSOLVENT: [anonimizat]
2016

Cuprins

Introducere ..…………………………………………………………………… ……….. 1
Capitolul I: Obiectivele strategice ale comunei ……………………………… ………. 2
Capitolul II: Diagonosticul dezvoltării economice și sociale …………………… …… 3
2.1. Caracteristicile generale ……………………………………………………….… . 3
2.1.1. Așezare geografică …………………………………………………………. . 4
2.1.2. Populația și satele componente …………………………………………… … 5
2.1.3. Particularități de ordin socio -cultural și administrativ …………………… … 6
2.2. Resursele comunei ……………………… ………………………………………… 8
2.2.1. Resursele naturale și agricole ……………………………………………….. 8
2.2.2. Resursele de muncă …………………………………………………………. 10
2.3. Activitățile economice …………………………………………………………….. 12
2.3.1. Agricultura …………………………………… …………………………….. 12
2.3.2. Industriile locale și meștesugurile ………………………………………….. . 15
2.3.3. Agroturi smul ……………………………………………………………..…. 16
2.3.4. Silvicul tura …………………………………………………………………… 17
2.3.5. Alte activități economic e, infrastructura …………………………………… . 17
2.4. Veniturile și cheltuielile comunei ………………………………………………… . 18
2.4.1. Evoluția și structura veniturilor primăriei …………………………………. .. 18
2.4.2. Evoluția și structura cheltuielilor primăriei ……………………………… …. 20
2.4.3. Descrierea principalelor obiecte de investiții finalizate …………………… 21
2.4.4. Veniturile medii pe o familie la nivelul comunei și structura …………….. 22
Capitolul III: Organizarea administrativă și parteneriatele public -privat ……….. 23
3.1. Organizare administrativă ………………………………………………………… 23

3.2. Grupul de Acțiune Locală ……………………………………………………… 23
3.2.1. Componența, populația GAL -ului ……………………………………….. 24
3.2.2. Principalele obiective, statutul GAL …………………………………….. 27
3.2.3. Acțiunile de cooperare propuse de GAL ………………………………… 28
3.2.4. Propunerile GAL pentru LEADER și măsurile de aplicare …………… … 31
Capitulul IV: Analiza SWOT ……………………………………………………… … 32
Capitolul V: Programe alternative de dezvoltare a comunei …………………… …. 35
5.1. Programe de mediu sau dezoltare a infrastructurii finanțate din FEDER …… …. 35
5.1.1. Construcția rețelei public e de apă uzată ………………………………… … 35
5.1.2. Reabilitare și modernizare grădiniță …………………………………… … 36
5.2. Programe de investiții în exploatațiile agricole finanțate de FEADR ………… … 38
5.2.1. Înființare cooperativă agricolă Perișoru …………………………………… 38
5.2.2. Înființare grup de producători pepeni …………………………………… … 39
5.3. Programe de revitalizare soc io-economică a zonei, finanța te din LEADER …..… 40
5.4. Scenarii de dezvoltare a unor gospodării în domenii dif erite …………………… . 41
5.4.1. Investiții în exploatații agricole …………………………………………… . 41
5.4.2. Investiții în procesarea și marketingul produselor agricole ……………… .. 42
Capitolul VI: Impactul economic și social asupra dezvoltării comunei ………… … 42
Bibliografie …………………………………………………………………………… .. 44

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

1

Introducere

Întocmirea unei strategii elaborate și coerente de dezvoltare socio -economică este o nevoie
stringentă a oricărei entități, fie ea publică sau privată. Această necesitate este cu atât mai mare în
cazul unei comun ități în interiorul căreia sălăș luiesc 5381 de locuitori. Bunăstarea lor depinde de o
analiză corectă și concretă a tuturor fa ctorilor care influențează viața și dezvoltarea localității .
Crearea unei strategii pe termen mediu și lung trebuie sa implice, pe lângă factorul public local
reprezentat de primărie și consiliu local și actori externi, reprezentanți ai mediului de afaceri .
Coagularea acestor două elemente ar trebui să fie unul dintre principalele obiective al oricărui
proiect de asemenea amploare.
În următoarele pagini, voi încerca realizarea unei analize socio -economice pertinente și obiective
a comunei Perișoru. În primul rând, fiind localitatea mea de baștină, aș dori să subliniez că sunt
familiarizat cu toate realitățile și lucrurile subsidiare , care nu se regăsesc în statistici. Indubitabil,
acest lucru mă va ajuta în elaborarea unei analize mult mai profunde și m ai apropiate de adevărul
cotidian al meleagurilor perișorene.
Contribuțiile pe care le voi aduce la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a
comunei Perișoru, sper să aibă impacul dorit și să traseze noi orizontori de dezvoltare pentru o
comunitate rurală aflată în plină expansiune. Resursele pe care le deține această localitate sunt
nebănuite. Resursele naturale, suprafața agricolă mare, gradul ridicat al populației active ocupate și
numeroasele întreprinderi existente vor fi amintite și a nalizate în cadrul acestei lucrări. Influența lor
la nivel microeconomic și macroeconomic va fi pusă pe foaie și vor fi scoase în evidență atât
atuurile cât și minusurile. De asemenea, în cadrul analizei SWOT vor fi evidențiate atât riscurile cât
și oportu nitățile de dezvoltare din cadrul comunei Perișoru.
În finalul lucrării, după ce toate datele de intrare vor fi minos amintite și despicate, vor apărea
numeroase scenarii de dezvoltare socio -economică a zonei. Beneficiile aduse de apartenența
Românie i la Uniunea Europeană și posibilitatea utilizării fondurilor europene nerambursabile vor fi
niște unelte extreme de util e în îndeplinirea obiectivelor stabilite.

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

2

Capitolul I: Obiectivele strategice ale comunei

Strategia de dezvoltare a localității Perișoru pentru perioada 2014 -2020 este în concurdanță cu
Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 -2020 urmărind dezvoltarea durabilă prin
valorificarea potențialului economic și social disponibil. Dezvoltarea comunei se bazează, în
princip al, pe asigurare unui mediu propice de dezoltare pentru întreprinzătorii privați. În acest sens,
pentru sporirea mediului de afaceri sunt necesare niște obiective strategice bine definite.

 Obiectivul strategic numărul 1 : Protejarea și îmbunătățirea calității mediului înconjurător
prin: înfințarea serviciului de manageriere a apelor uzate , adiminstrarea deșeurilor solide
și a celor periculoase, împadurirea zonelor predispuse procesului de deșertificare
 Obiectivul strategic numărul 2: Extinderea și dez voltarea infrastructurii și a rețelelor de
utilități publice prin: finalizarea lucrărilor de asfaltare în toate satele componente,
construirea unei rețele de canalizare
 Obiectivul strategic numărul 3: Educația – reabilitarea clădirilor existente și încura jarea
educației prin intermediul burselor școlare
 Obiectivul strategic numărul 4: Sănătatea – dotarea Spita lului Local cu aparatura necesară
și atragerea a cel puțin doi medici specialiști
 Obiectivul strategic numărul 5: Administrația – înființarea unui of iciu de colecare a
taxelor și impozitelor, înființarea unui birou de consultanță aparținând de Agenția pentru
Finanțarea Investițiilor Europene.

Îndeplinirea obiectivelor strategice depinde de capacitatea de cooperare între instituțiile locale si
partenerii economici privați. Aceasta cooperare este înlesnită de apartenența comunei Perișoru la
Grupul de Acțiune Locală Bărăganul de Sud -Est, acesta fiind o unealtă benefică în atragerea
investitorilor.

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru
1 I. Munteanu, 1943, Monografia județului Ialomița , pag 54

3

Capitolul II: Diagnosticul dezvoltarii economice si sociale

2.1.Caracteristicile generale

Atestată documentar abia în anul 19281, așezarea căpătase deja un avânt puternic încă de la
jumătatea secolului al XIX -lea. Autoritățile acelor vremuri aveau sa acorde o atenție din ce în ce
mai mare cultivării terenurilor din Bărăgan, o caracteristică a pătrunderii capitalismului în
agricultu ră. Acest fenomen va duce la o transformare a tipului țăranului, din păstor în agricultor.
Înainte ca localitatea sa preia forma administrative actuală, in zonă existau moșii întinse precum :
moșia Seceleanu, moșia Pribegeanu, moșia Gorganescu, exploatații agricole care depășeau o mie de
pogoane. Rămășitele acestor moșii pot fi observate și astăzi, fiind o bucată minunată de istorie
locală.
Numele localității se pare că provine de la primul cioban care și -a instalat stâna în apropierea
căii ferate, cons truindu -și si o locuință lângă singurul copac aflat în apropiere. Acesta era un perișor.
După primul război mondial, odată cu împroprietărirea demobilizaților si țăranilor populația în
zonă a crescut la puțin peste 500 de locuitori, majoritatea prove nind din zona superioară a râului
Telejean din județu l Prahova. Pentru că nu existau suficienți membri pentru formarea unei comune,
statul, a împroprietărit țărani din județul Prahova, satele Homorâciu, Vălenii de Munte, Olteni și
Ogretin. Acestora l i s-a fost oferit loc de casă si o suprafață de teren de 5 ha.
O nouă etapă importantă a fost expropierea marilor exploatații agricole și cooperativizarea forțată
a agriculturii, apărute ca efect imediat al instaurării regimului comunist în România. În perioada
1948 -1959 au apărut Gospodăriile Agricole de Producție Pe rișoru și Tudor Vladimirescu,
transformate ulterior în Cooperative Agricole de Producție. O altă urmare au fost deportările în
Perișoru a mai mult de 500 de persoane, în anul 1951. Acesția erau opozanți ai sistemului comunist
din zona Banatului și au fost obligați să își întemeieze propriul sat, la 4 km în sudul Perișorului.
Odată cu ridicarea restricțiilor, majoritatea celor proveniți s -au întors în locurile natale, ceilalți gv

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

4

2.1.1. A șezare geografică
Comuna Perișoru este situată in partea de sud a Bărăganului, la intersecț ia paralelei de
44○45’30” latitudine Nordică cu meridianu l de 27○55’20” longitudine Estică . Din punct de vedere
geomorfologic, locali tatea face parte din Câmpia Română, î n sud -estul Câmpiei Bără ganului,
respectiv Câmpia Mărculeș ti.

Fig.2 .1.1. Amplasarea comunei Perișoru în cadrul județului Călărași
Extremitatatea sudica a localitații este străbătută, pe o distanță de aproximativ 12 ki lometri, de
magistrala feroviară București -Constanț a, de “Autostrada Soarelui” A2 și de Drumul Național D.N.
3 A. Cele mai apropiate așezări urbane sunt municipiile Fete ști și Slobozia, ambele afla te la
distanță de 24 de kilometri. Față de Calarași, reședința județului cu acelaș i nume din care face par te,
comuna Perisoru este situată la 45 kilometri.

Fig 2.1.2. Harta orașelor apropiate și a principalelor căi de acces

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru
2 Direcția Regională de Statistică Călărași

5

2.1.2. Populaț ia si satele componente

Din punct de vedere admini strativ -teritorial, comuna Perișoru este alcătuită din satul Periș oru cu
cartierele sale aparț inătoare Prodasem Jegă lia Gară ș i Herghelie , satul Marculești -Gară ș i satul
Tudor Vladimirescu. Populația totală actuală a localităț ii este de 5381 locuitori2, cu un spor natural
constant negativ in ult imul deceniu.

Fig. 2. 1.3. Populația repartizată pe satele aparținătoare(nr. Loc.)

În cazul structurii pe sexe a populaț iei, apare o anomalie față de tendința mondială, cauzată de
lipsa locurilor de muncă pentru persoanele de sex feminin. În componența populației comunei
Periș oru femeile ocupă doar 49,7 % in timp ce bărbaț ii 50,3 %. La nivel național femeile ocupă un
procent semnificativ mai mare, d e 51,4 % conform recensămâ ntului realizat î n anul 2010.
050010001500200025003000350040004500
Perișoru Tudor Vladimirescu Marculești -Gară

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

6

Fig. 2 .1.4. Structura pe v ârste a populației comunei Perișoru în 2016 (nr. loc.)

Populația activă a localității tinde sa scadă din cauza lipsei acute de lucuri de muncă, fiind din ce
in ce mai multe persoane care emigrează în țările dezvoltate ale Uniunii Europene.

2.1.3. Particularitățile de ordin socio -cultural și administrat iv

Din punct de vedere socio -cultural, populația localității este în proporție de 98 % de origine
română, la ultimul recensământ declarându -se doar 23 persoane de etnie rromă și 3 de alte etnii. În
ceea ce privește structura confesională, majoritat ea este deținută de populația creștin ortodoxă
peste 5000 persoane). Celelalte religii, numărând sub 100 de adepți sunt religia adventistă de ziua
a7a, religia penticostală și creștini evangheliști.
Din punct de vedere administrativ, localitatea Perișoru este condusă din primăria cu sediul în
satul Perișoru. În patrimoniul comunei intră:
-Școala Nr. 1 Perișoru, cu cele două clădiri și sala de sport
-Centrul de Plasament Sfântul Ștefan, cu căminele, Școala Nr.2 Perișoru și cantina 05001000150020002500300035004000
sub 20 ani peste 60 ani populatie activa

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

7

-Școala Nr. 1 Tudor Vladimirescu
-Grădinița Nr. 1 Perișoru
-Grădinița Nr. 1 Tudor Vladimiresc
-Căminul Cultural, în componența căruia se găsește si Biblioteca Comunală
-Spitalul Comunal Perișoru
-Stadionul Comunal Perișoru
Din punct de vedere administrativ -teritorial, comuna Perișoru are o suprafață de 21346 ha, dintre
care teren arabil 17583 ha, iar 240 sunt ocupate de vatra satelor. Restul suprafeței este ocupat cu
construcții de îmbunătățiri funciare, culturi pomicole și viticole.
În cadrul comunei Perișoru există și doua stațiuni de cercetare științifica. Stațiunea de cercetare
S.C.D.A. Mărculești, a fost înființată în anul 1928 având ca scop cercetare culturilor agricole în
sistem irigat. Această este momentan în incapacitatea de a -și desfășura activitatea din cauza unor
litigii. Stațiunea Exp erimentală Silvică “ Bărăganul ”, a luat naștere în anul 1946 și s -a bazat pe
efectuarea de cercetări experimentale pentru precizare tehnicii perdelelor forestiere de protecție.

Fig. 2. 1.5. Stațiunea Experimentală “Bărăganul”

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

8

În ceea ce privește lăcașele de cult, comuna Perișoru deține 4 biserici creștin ortodoxe având
hramurile următoare: “Adormirea Maicii Domnului” în satul Perișoru, “Sfinții Arhangheli Mihail și
Gavril” în satul Tudor Vladimirescu, “Sfântul Dumitru” în satul Mărculești Gară și “ Cuvioasa
Paraschieva și Nectarie” în cartierul Prodasem Jegălia. Toate parohiile ortodoxe apar țin de
Episcopia Sloboziei și Călărașilor. Pe lângă cele 4 lăcașe de cult, au fost construite în ultimul
deceniu și biserici ale confesiunii adventiste de ziua a7a și a religiei penticostale.

Fig. 2.1 .6. Biserica cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” Perișoru

2.2. Resursele comunei
2.2.1. Resursele naturale și agricole
Din punct de vedere geologic, suprafața comunei Perișoru se suprapune Patformei Moessice.
Litologia de suprafață este constituită din depozite fluvio -lacustre peste care se suprapun loessuri și
depozite loessoide. Din punct de vedere al altitudinii, valori le se înscriu între 20 -60 m. Relieful

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

9
antropic este reprezentat de canalele de irigații, rambleele ce însoțesc căile de transport rutier și
feroviar și excavațiile în loess.

Fig. 2 .2.1. Relief antropic reprezentat de un canal de irigații
Comuna Perișoru se caracterizează din punct de vedere al climei prin diferențe termice mari între
anotimpuri, cu o medie a precicipațiilor de doar 460 -500 mm, manifestându -se frecvente perioade
de secetă. Resursele agroclimatice sunt favorabile pentru culturile de porumb, grâu, floarea –
soarelui, lucernă, rapiță și după cum o demonstrează ultimii ani pentru cultura de pepeni.
Instabilitatea condițiilor climatice determină o insabilitate în ceea ce privește producțiile medii,
singura soluție pentru atenuarea decalajelor fiind irigarea. Existența brațului Borcea la o distanță de
aproximativ 20 de km reprezintă un avantaj considerabil.

Fig. 2.2.2 . Perișoru și brațul Borcea

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru
3 I. Munteanu, 1943, Monografia județului Ialomița , pag 94

10

În completarea rețelei geografice de suprafață vin lacurile cu caracter temporar formate acolo
unde există crovuri, care au luat naștere în urma excavațiilor stratului de loess. Apele freatice se
găsesc la adâncimi destul de mari, între 15 și 30 de m etri.
Resursele agricole sunt reprezentate de suprafața de 17583 ha teren arabil. Vegetația
caracteristică era una de stepă. Locul acesteia a fost luat de terenurile agricole, pajiștile secundare
de stepă și construcții. Întâlnim deasemenea vegetație segetală, care însoțește culturile agricole. În
această categorie intră și plantele medicinale precum Păpădia (Taraxacum officinale), Coada
șoricelului (Achillea Millefolium), Macul de camp (Papaver Rhoeas), Măceșul (Rosa canina),
Mușetelul (Matricaria ch amonilla) sau Pelinul (Artemisia absinthium).3
Fauna este reprezentată de animalele iubitoare de terenuri deschise, dintre care se evidențiază
rozătoarele(Popândăul, hârciogul și șoarecele de camp) și păsările granivore(ciocârlia de camp,
ciocârlanul de Bărăgan, prepelița, coțofana). Dintre animalele răpitoare se pot găsi șacalul, în
pădurile Barzaghideanul și Putineiu și Bufnița. Dintre animalele mari, amintim porcul mistreț, care
se gasește în câteva sute de exemplare în pădurile din zonă și împrejurimi.

2.2.2. Resursele de muncă

Locuitorii din comuna Perișoru lucrează într -o proporție covârșitoare în sectorul primar, format
din agricultura și silvicultură. Nu mai puțin de 1194 de cetățeni lucrează în acest sector, mulți dintre
ei practicând o agricultură de subzistență și semi -subzinstență, lucrând suprafețe de teren mai mici
de 3 ha, parcelate la rândul lor. În sectorul secundar, reprezentat de industrie și construcții, sunt
antrenați doar 90 de persoane, iar în sectorul terțiar 374 de persoane. Acest lucru evidențiază încă o
dată depende nța tăranului român față de pământ.

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru
4 Direcția Județeană de Statistică Călărași

11

Fig. 2.2.3 . Repartizarea profesională pe sectoare

Rata de șomaj a cetățenilor comunei Perișoru este într -o continuă scădere odată cu aderarea
României la Uniunea Europeană. Astfel, la sfârșitul anului 2015, în Perișoru existau doar 42 de
șomeri declarați4, ceea ce înseamnă mai puțin de 1 % din popul ația activă. Acest lucru se datorează
exodului masiv al tinerilor către țările puternic dezvoltate din punct de vedere economic.

Fig. 2.2.4 . Numărul șomerilor declarați în comuna Perișoru(nr.loc.)

În ceea ce privește forța de muncă atrasă, lucrurile nu stau la fel de bine. Odată cu finalizarea
construcției noului Spital Comunal, au fost atrași doi medici specialiști, unul în Stomatologie iar
celălalt în Psihiatrie72%5%23%
Primar
Secundar
Terțiar
020406080100120
2010
Decembrie2011
Decembrie2012
Decembrie2013
Decembrie2014
Decembrie2015
Decembrie

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

12

2.3. Activitățile economice

2.3.1. Agricultura

Potențialul agricol al comunei Perișoru este reprezentat de producția cerealieră, îmbinată cu
cultivarea plantelor industriale și creșterea animalelor. Din suprafața totală de teren agricol de
17958 ha, ponderea cea mai mare este deținută de terenurile ara bile, 97,8 %. Restul suprafeței este
împărțită astfel: pășuni și fânețe 1,57 %, vii 0,39 % și livezi 0,24 %.
Caracteristicile pedo -climatice creează posibilitatea unei diversități mari de culturi. În ultimii
ani, rentabilitatea unor culturi relativ n oi pe aceste meleaguri, precum pepenii, au făcut ca
agricultorii să reducă suprafețele cultivate cu cereale.
În ceea ce privește dimensiunile exploatațiilor, lipsesc fermele familiale mijlocii, cu suprafețe
cuprinse între 20 și 100 ha, care sunt considerate soluția optimă a unei agriculturi eficiente în țările
dezvoltate. În Perișoru, lucrurile merg de la o e xtremă la alta. Există întreprinderi care lucrează
peste 2000 de ha, cum este cazul S.C. Agro Seed Muntena S.R.L., dar și aproximativ o mie de
agricultori care încearcă să își câștige existența de pe suprafețe de sub 2 ha. Alte exploatații agricole
impor tante , care dețin cel puțin 100 ha , neluând în calcul și suprafețele luate în arendă:
 S.C. Morar Pan Com S.R.L. – 289 ha , producerea de cereale și seminte agricole
 S.C. Ani Prest S.R.L. – 220 ha , producerea de cereale și plante tehnice
 S.C. Agro Com Compan i – 200 ha , producerea de cereale, plante tehnice și semințe
 S.C. Geo Agri Com S.R.L. – 130 ha , producerea de cereale
 S.C. Star Luca Com S.R.L. – 230 ha , producerea de cereale, plante tehnice și semințe
 S.C. Fan Prest Agro S.R.L. – 134 ha , producerea de cereale
 S.C. Agrocom Company S.R.L. – 240 ha, producerea de cereale și plante tehnice
 S.C. Interagro S.R.L. – 450 ha, producerea de cereale și plante tehnice

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

13

Parcul de tractoare și mașini agricole al localității s -a dezvoltat odată cu posibilitățile de accesare a
fundurilor europene. În prezent acesta numără:
– 264 tractoare
– 250 pluguri cu tracțiune mecanica
– 5 pluguri cu tracțiune animală
– 94 semănători cu tracțiune mecanică
– 22 mașini pentru împrăștiat îngrășăminte
– 58 combine

Fig. 2.3.1 . Utilajele exploatației S.C. Morar Pan S.R.L.

Un trend vizibil în ultimul deceniu este reprezentat de creșterea suprafețelor cultivate cu
legume. Pe suprafețe din ce în ce mai vaste se cultivă varză, ardei, roșii și vinete care deservesc
nevoile din zonele orășenești apropiate precum Călărași, Fetești, Slobozia sau chiar Medgidia și
Cernavodă. În ceea ce privește suprafețele cultivate cu pepeni, dacă în urmă cu un deceniu nu
existau m ai mult de 10 -12 ha, în anul 2015 au fost raportate peste 300 de ha. Astfel, posibilitățile de
extindere pe acest segment par nelimitate, pepenele de Perișoru putând deveni un adevărat
concurent al zonelor cu tradiție în acest domeniu.

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

14
În prezent, din cauza transformărilor climatice care au dus la greutăți în vederea asigurării
furajelor pentru iernatul animalelor și a unor factori de natură economică și socială, numărul
animalelelor din gospodăriile populației este într -o continuă scă dere. Principalele specii care au avut
de suferit au fost cabalinele și bovinele. În ceea ce privește efectivul păsări, acesta crește constant
prin prisma celor trei ferme private existente, care cresc păsări pentru carne în sistem centralizat.
Pe ter itoriul localității are se află și “Herghelia Jegălia”, care deține în prezent 275 de cai din
rasa Cal de Sport Românesc, activitatea acesteia fiind structurată în trei direcții:
– Creșterea, reproducția și ameliorarea Calului de Sport Românesc
– Ameliorarea p opulațiilor cabaline autohtone din zona județelor Călărași și Ialomița
– Selecționarea exemplalelor valoroase din punct de vedere al aptitudinilor pentru sărituri
peste obstacole și dresaj.

Tab. 2.3 .1 Efectivele de animale în Societăți Agricole și Gospodării 2015
Bovine Ovine Porcine Cabaline Păsări

Soc.
Agr. Gosp. Soc.
Agr. Gosp. Soc.
Agr. Gosp. Soc.
Agr. Gosp. Soc.
Agr. Gosp.

60 151 – 3215 – 832 275 87 110000 21000
TOTAL 211 capete 3215 capete 832 capete 362 capete 131000 capete
Sursa: Primăria comunei Perișoru

Se observă o nevoie stringentă în ceea ce privește creșterea animalelor în cadrul unor societăți
agricole performante. Exceptând cabalinele și păsările, celelalte sectoare zootehnice sunt prezente
într-o majoritate îngrijorătoare în gospodăriile individual e.

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

15
2.3.2. Industriile locale și meșteșugurile

La sfârșitul anului calendaristic 2015, la Registrul Comerțului erau înregistrate 47 de
întreprinderi aparținând comunei Perișoru. Dintre acestea 44 erau întreprinderi mici, având între 1 și
9 anga jați, iar celelalte 3 erau medii având între 10 și 49 de angajați. Societățile industriale de pe
teritoriul localității sunt slab dezvoltate și sunt mai degrabă în regres decât într -o continuă
exapnsiune.
– S.C. Ha -Tai Consanța S.R.L. – industrializarea lap telui
– I.I. Tudor Gheorghiță – industria de morărit
– P.F. Morcov Petre – uruitor
– P.F. Diaconu Elena – presă ulei
– S.C. Gep. Perișoru S.R.L. – carmangerie
– I.I. Diaconeasa Dănuț – service auto

Cel mai mare număr de societăți comerciale au ca domeniu de activitate comerțul cu amănuntul.
– S.C. Conti 2000 S.R.L.
– S.C. Aladin S.R.L.
– S.C. Negroiu Comercial S.R.L.
– S.C. Mari 2000 S.R.L.
– S.C. Nyk Mar S.R.L.
– S.C. Speranța Mea Mig S.R.L.
– S.C. Cariomi Cafe S.R.L.
– S.C. Elami Farm S.R.L.
– S.C. Elita Perișoru S.R.L.
– S.C. Francesco Alexadro Market S.R.L.

Societățile comerciale cu alte domenii de activitate decât cele menționate sunt:
– I.I. Jitea Vasile – atelier reparații
– S.C. Global Service S.R.L. – televiziune prin cablu
– I.I. Culea Liliana – salon coafura

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

16

Fiind o localit ate relativ tânără, în Perișoru nu există o tradiție meșteșugărească puternic
întipărită.

Tab. 2 .3.2. Principalii indicatori economici și financiari(cifra de afaceri)
Nr.crt. Domeniu Activitate Valoare (mii lei) Procent din total %
1. Agricultură 2254,6 mii lei 34,05 %
2. Industrie 2294,6 mii lei 34,65 %
3. Construcții 24,2 mii lei 0,37 %
4. Comerț 1712,6 mii lei 24,88 %
5. Restaurante/hoteluri 253,7 mii lei 4,83 %
6. Transport 20,5 mii lei 0,31 %
7. Alte servicii 67 mii lei 1,01 %
8. TOTAL 6627,2 mii lei 100 %

Sursa: Strategie GAL Bărăganul de Sud-Est

2.3.3. Agroturismul

Poziția geografică, prin prisma tuturor caracteristicilor sale, face ca agroturismul să fie o
ramură insignifiantă în economia comunei Perișoru. Principalele obiective turistice sunt Herghelia
Jegălia, prin concursurile anuale de echitație de care le organ izeaza și Baza Experimentală
Bărăganul, renumită pentru evenimentele de vânătoare. În interiorul ei se află și singurele pensiuni
disponibile pe teritoriul localității, având capacități de cazare de peste 50 de persoane concomitent.

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

17

2.3.4. Silvicultura

Silvicultura este reprezentată de ele 987 de ha pădure existente, principalele locații fiind
Pădurea Barzaghideanul, Pădurea Putineiu, Pădurea Cealâcu și Stațiunea Experimentală Silvică
Bărăganul.
Înființată în anul 1946, cu o su prafață totală de 337 ha, Stațiunea Experimentală Bărăganul este
singurul loc din Câmpia Bărăganului în care putem regăsi amestecul de stejar, tei și
rășinoase(molid, brad și tuia). Aici se întâlnesc de asemenea specii de arbori orientali, care au fost
aclimatizați de -a lungul timpului. Dintre aceștia amintim ginko biloba, salcâmi japonezi sau
paulo wnia.
În perioada 15 septembrie -15 februarie, Pădurea Barzaghideanul și pădurea din cadrul Stațiunii
Experimentale Bărăganul sunt invadate de împătimiții d e vănătoare. Aceștia sunt atrași de vânatul
diversificat, care cuprinde porci mistreți, vulpi, iepuri, căprioare, fazani și prepelițe. În cadrul
Stațiunii au fost construite cabane speciale de vânătoare, care pot găzdui în jur de 50 de persoane
simultan.

2.3.5. Alte activități economice. Infrastructura.

Drumurile publice la nivelul întregii unități administrativ -teritoriale a comunei Perișoru se
întind pe o lungime totală de 91,5 km , din care 12 km drumuri naționale, 22 km drumuri județene și
57,5 km drumuri comunale. În momentul actual, întreaga rețea de drumuri este asfaltată.
Teritoriul localității este străbătut de linii aeriene de transport și distribuție a energiei electrice:
– LEA 400 kV Giurgeni -Pelicanu Călărași
– LEA 20 kV Rețea de medie tensiune din stâlpi de beton armat centrifugați
– LEA 0,4 kV Rețea de joasă tensiune pent ru consumatori casnici

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

18

Sursa de alimentare cu apă potabilă este subterană, accesul si distribuția făcându -se prin
hidrofoare și bazine de înmagazinare. În satul Perișoru, ponderea populației racordate la sistemul
centralizat de alimentare cu apă potabilă depășește 98 %, ia r în satul Tudor Vladimirescu este de
peste 50 %.
Rețeaua de canalizare este încă în stadiul de proiect și de întocmire a studiilor de fezabilitate.
Activitatea de colectare a deșeurilor menajere și a altor reziduuri este o problemă majoră,
neexist ând rampe special amenajate care să respecte normele și legislația în vigoare.

2.4. Veniturile și cheltuielile primăriei

2.4.1. Evoluția și structura veniturilor primăriei

Bugetul comunei Perișoru este influențat pozitiv suprafața agricolă mare, care atrage la rândul
său un număr mare de agricultori și întreprinderi agricole cotizante. Alte surse generatoare de
venituri importante pentru buget sunt firmele din sectorul comer cial și rambursarea fondurilor
europene pentru proiectele executate.

Fig 2.4.1. Veniturile primăriei comunei Perișoru în RON0200000400000600000800000100000012000001400000160000018000002000000
2013 2014 2015

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

19

Veniturile primăriei localității Perișoru au un trend ascendent, datorat în principal fondurilor
provenite din f inanțările proiectelor europene.

Tab. 2.4.1. Structura veniturilor primăriei comunei Perișoru

Nr.
crt. Denumire indicator Valoare 2013
( mii lei) Valoare 2014
(mii lei) Valoare 2015
(mii lei)
1. Impozit pe venit, profit și
caștiguri din capital 155,55 178,25 180,50
2. Impozite și taxe pe
proprietate 33,70 40,00 50,35
3. Impozite și taxe pe
bunuri și servicii 437,4 0 472,35 479,20
4. Alte impozite și taxe
fiscale 2,00 2,00 2,00
5. Venituri din proprietate 8,00 9,00 9,00
6. Vânzări de bunuri și
servicii 15,70 10,00 14,7
7. Rambursări 654,5 0 664.4 1020,00
8, Subvenții de la bugetul
statului 14,00 24,00 24,00
9, TOTAL 1311,85 1400 ,00 1779,75

Sursa: Primăria comunei Perișoru

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

20
Singura sursă de venituri care a suferit modificări semnificative în decursul celor 3 ani
analizați, este reprezentată de rambursările provenite de la Uniunea Europeana. Acestea au venit în
urma implementării cu succes a proiectului de asfaltare a stră zilor comunei Perișoru. Celelalte surse
au rămas relativ constante, neexistând anomalii care sa necesite o analiză profundă.

2.4.2. Evolu ția și structura cheltuielilor primăriei

Cheltuielile primăriei comunei Perișoru au crescut constant în ultimii 3 ani analizați. În anul
2014 acestea au avut o valoare mai mare cu 95.250 lei față de 2013, ca apoi să atingă un maxim de
863.350 lei în anul 2015, ceea ce înseamnă o creștere în valoare absolută de 1.501,1 lei.

Fig 2.4.2. Cheltuie lile primăriei comunei Perișoru 01000002000003000004000005000006000007000008000009000001000000
2013 2014 2015

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

21
Indicatorul care a suferit cea mai semnificativă oscilație în perioada analizată sunt cheltuielile cu
acțiunile nefinanciare, care au crescut cu 13 9.900 lei din anul 2013 până în 2015. Cheltuielile socio –
culturale au crescut în anul 2015 datorită organizării în premieră a zilelor localității Perișoru.
Chelutielile cu personalul au fost direct proporționale cu valoarea actualizată a salariului minim p e
economie.

Tab. 2.4.2. Structura cheltuielilor primăriei comunei Perișoru
Nr.
crt. Denumire indicator Valoare 2013
(mii lei) Valoare 2014
(mii lei) Valoare 2015
(mii lei)
1. Cheltuieli de personal 170,00 180,00 200,00
2. Bunuri și servicii 72,54 75,00 85,50
3. Asistență socială 40,00 40,00 45,50
4. Acțiuni nefinanciare 240,45 320,24 380,35
5. Cheltuieli socio -culturale 70,00 70,00 120,00
6. Protecția mediului 25,00 28,00 32,00
7. TOTAL 617,99 mii lei 713,2 4 mii lei 863,35 mii lei
Sursa: Primăria comunei Perișoru

Analizând situația veniturilor și cheltuielilor primăriei Perișoru, observăm o situație nedorită.În
fiecare dintre cei 3 ani analizați, banii nu au fost c heltuiți în totalitate, primăria având un excedent
enorm. Astfel în anul 2013 au rămas neutilizați 693.860 lei, în anul 2014 suma neutilizată a fost de
686.760 lei, iar în anul 2015 a fost atins un apogeu de 916.400 lei. Privind în profunzime aceste
date, se poate observa potențialul enorm înca neexploatat al comunei Perișoru.

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

22

2.4.3. Descrierea principalelor obiective de investiții rea lizate în ultimii ani în comună

 Construcție sală sport în incinta Școlii Nr. 1 Perișoru:
Proiectul a fost finalizat în anul 201 2 și a avut valoarea totală de 200.000 lei. Suma a fost
suportată în totalitate din bugetul comunei Perișoru. Dimensiunea sălii este de 25 metri
lungime și 18 metri lățime, având un teren de sport de 15 m lungime și 8 lățime, un cabine t
medical, băi dotate cu toate facilitățile și vestiare.

 Construcție stadion fotbal :
Proiectul s -a demarat pe perioada a5a ani, fiind finalizat în anul 2016. Valoarea totală a
investiției a fost de 140.000 lei, întreaga suma fiind suportată din buge tul local. Acesta
conține vestiare având dimensiunea de 15 metri lungime și 9 lățime, suprafață de joc cu
gazon, spații comerciale, locuri de parcare și tribună cu o capacitate de 600 locuri.

 Reabilitare Școala Nr. 1 Perișoru:
Proiectul s -a desfășurat în perioada 2014 -2016 și a inclus: Anveloparea clădirilor,
amenajarea cu lucrări de pavaj și borduri a curții interioare. Valoarea totală cumulată a
lucrărilor a fost de 90.000 lei.

 Asfaltarea străzilor în satele Perișoru și Tud or Vladimirescu:
Proiectul a fost cofinanțat de către Uniunea Europeană, prin PNDR 2007 -2013. Valoarea
acestuia a fost de 5.447.799 lei, dintre care 4.532.408 lei sumă eligibilă, fără TVA. Suma a
fost eșalonată pe decursul a 3 ani. Lungimea totală a drumurilor asfaltate a fost de 57,5 km.

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

23
2.4.4. Veniturile medii pe o familie la nivelul comunei și structura acestora

Pentru realizarea studiului de caz, am ales o familie medie, formată din 4 membri , fiind
structura familală cel mai des întalnită și reprezentativă pentru comuna Perișoru. Dintre cei 4, doar
doi sunt salariați și primesc remunerație lunară pentru munca prestată.

Tab.2.4.3. Componență familie
Nr.crt. Nume Data nașterii Profesie Venit lunar (lei)
1. Grigore Gheorghe 16 01 1967 Șofer 4.500 lei
2. Grigore Adriana 21 06 1969 Profesor 1.700 lei
3. Grigore Cătălin 08 07 1993 Student 0
4. Grigore Silviana 21 09 1996 Studentă 0

Pe lângă veniturile obținute lunar, din muncă prestată în cadrul locurilor de muncă deținute,
familia deține și o suprafață de 4 hectare de teren arabil pe teritoriul comunei. Acestea sunt arendate
și primesc în contravaloare echivalentul a 800 kg din producția obținută pentru fiecare hectar în
parte. Astfel veniturile familiei se rotunjesc cu 2560 lei anual.
Tab. 2.4.4. Structura venituri familie
Nr.crt. Denumire indicator Valoare anuală (lei) Procent %
1. Venituri salariale 74.400 lei 96,67 %
2. Venituri agricultură 2.560 lei 3,33 %
3. TOTAL 76.960 lei 100 %

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

24
Venitul repartizat fiecărui membru al familiei este de 19240 lei anual, respectiv 1603 lei lunar.
Venitul este unul decent, f iind cu 353 de lei mai mare decât salariul brut minim din România, a
cărui valoare este de 1250 lei.

Capitolul III: Organizarea administrativă și parteneriate public -private

3.1. Organizarea admistrativă și parteneriate public private

Administrația comunei Perișoru este reprezentată prin Consiliul Local al comunei, ca autoritate
deliberativă și Primăria comunei, ca autoritate executivă. În subordinea Consiliului Local
funcționează 2 servicii publice locale:
 Serviciul Public Gospodărire Comunală
 Serviciul Public Asistență Socială

3.2. Grupul de Acțiune Locală “Bărăganul de Sud -Est”

3.2.1. Componen ța, populația GAL -ului
Numărul de locuitori cuprinși în teritoriul Grupului de Acțiune Locală, este de 95789 locuitori,
având o densitate de 35,86 locuitori/km2.. Acesta este format din 23 de comune, dintre care 22

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

25
aparțin județului Călărași, iar comuna Buești face parte din județul Ialomița. Suprafața totală este de
267100 ha.
Ponderea tinerilor care sunt reprezentanți legali în cadrul acestui GAL este de 36,29 %, în timp
ce ponderea femeilor este de 29,3 %.

Tab. 3.2. 1. Componența GAL Bărăganul Sud -Est
Nr. Crt. Numele
localității Sate
componente Nr. Loc. Suprafață
Km2 Densitate
Loc/km2
1. Alexandru
Odobescu N. Bălcescu
Gălățui
Al. Odobescu 2820 63 44,3
2. Borcea Borcea 8678 386 22,4
3. Ciocănești Ciocănești 4475 131 33,3
4. Cuza Vodă Ceacu
Cuza Vodă 4125 140 29,3
5. Dichiseni Dichiseni
Satnoegi
Coslogeni 1714 91 18,3
6. Dor Mărunt Dor Mărunt
Dîlga
Dîlga -Gară
Ogoru
Pelinu 6958 157 44,3
7. Dragalina Dragalina
C.Brâncoveanu
Drajna 8637 181 47,8
8. Dorobanțu Dorobanțu
Boșneagu
Vărăști 2925 103 28

9. Dragoș Vodă Dragoș Vodă 2915 128 23

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

26
Bogdana
Socoalele
10. Grădiștea Grădiștea
Rasa
Bogata
Cunești 4707 177 26,6
11. Independența Independența
Vișinii
Potcoava 3503 59 58,9
12. Jegălia Jegălia
Gîldău
Iezeru 4510 128 34,9
13. Lupșanu Lupșanu
Radu Vodă
Nucetu
Plevna 3263 95 34,2
14. Modelu Modelu
Radu Negru
Tonea 9794 111 88,5
15. Perișoru Perișoru
Mărculești –
Gară
T.Vladimirescu 5381 213 24,9
16. Roseți Roseți 6022 85 70,8
17. Ștefan cel Mare Ștefan cel Mare 3306 23 134,3
18. Ulmu Ulmu
Făurei
Zimbri 1566 70 22
19. Unirea Unirea
Oltina 2809 93 29,6
20. Vîlcelele Vîlcelele
Floroaica 1806 65 27,7

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

27
21. Vlad Țepeș Vlad Țepeș
Mihai Viteazu 2276 74 30,6
22. Ștefan Vodă Ștefan Vodă 2457 72 34,4
23. Buești Buești 1208 26 46,4
TOTAL 23 58 95789 2671 35,86

Sursa: Strategie GAL Bărăganul de Sud -Est

3.2.2 . Principalele obiective

În contextul actual determinat de politicile europene de dezvoltare rurală și de Planul Național
de Dezvoltare Rurală, precum și de politicile regionale exprimate în strategia regiunii Sud –
Muntenia, principalele obiective ale Grupului de Acțiune Loca lă Bărăganul de Sud -Est sunt:
 Acțiuni operaționale adresate fermelor de subzistență
– Diversificarea activităților economice
– Creșterea competitivității sectorului agricol și forestier
– Creșterea competenței actorilor locali cu privire la managementul dezvoltării locale

 Obiective operaționale legate de mediu:
– Conservarea și valorificarea patrimoniului cultural și natural
– Creșterea calității vieții

 Obiective operaț ionale adresate grupurilor de producători și asociațiilor
– Diversificarea activităților economice prin valorificarea resurselor locale
– Creșterea competitivității sectorului agricol și forestier
– Creșterea competenței actorilor locali cu privire la managementu l dezvoltării locale

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru
5 Strategia Grupului de Acțiune Locală Bărăganul de Sud -Est

28
Activitățile propriu -zise pe care asociația le desfășoară sunt:
– Activități de informare a locuitorilor teritoriului ocupat de GAL
– Apel pentru proiecte
– Susținerea celor care depun proiecte
– Organizează un proces de verificare și d ecizie asupra proiectelor depuse
– Monitorizează stadiul implementării fiecărui proiect
– Soluționează contestațiile
– Promovează cooperarea între agenții publici și privați aflați în aria lor de răspundere
– Promovează inovarea 5

3.2.3. Acțiunile de cooperare, integrate și multisectoriale propuse de GAL

Odată cu intrarea în vigoare a noului Program Național de Dezvoltare Rurală 2014 -2020,
activitatea din cadrul GAL -ului a suferit o diminuare vizibilă . În anul calendaristic 2015, conform
datelor oficiale au fost implementate doar 3 proiecte aferente măsurii 4.1. – Investiții în exploatații
agricole:

 “Modernizare fermă vegetală prin dotare cu utilaje agricole la SC ELDORA INDCOM
SRL”, valoare publică de 52000 EURO, cu un punctaj de 37 de puncte
 “”Moderniz area activit ății SC STARLUC COM SRL prin achiziția de utilaje agricole
performante noi ”, valoare publică de 127750 EURO, cu un punctaj de 42 de puncte
 “Modernizare fermă vegetală la I .I. Rădulescu Costin Octavian ”, valoare publică 80855
EURO, cu un punctaj de 42 de puncte
 „Achiziționarea de utilaje pentru îmbunătățirea activității serviciului voluntar pentru situații
de urgentă”
Valoarea publică totală a proiectelor eligibile din cadrul aceste măsuri cumulează valoarea de
260.605 EURO.

În ceea ce privește proiectele depuse de localitățile componente ale GAL, ca entități direct
beneficiare, au fost depuse 3 proiecte, toate fiin d declarate eligibile. Acestea s -au încadrat la măsura

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

29
3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și
populația ruraă și punerea în valoare a moștenirii culturale.

 “ Achizi ționarea de utilaje pentru îmbunătățirea activității serviciului voluntar pentru situații
de urgență al comunei Dorobanțu, județul Călărași ”, valoare publică de 73425 EURO, cu un
punctaj de 42 puncte
 “ Achizi ționarea de utilaje pentru îmbunătățirea activității serviciului voluntar p entru situații
de urgență al comunei Dor Mărunt, județul Călărași ”, valoare publică de 110037 EURO, cu
un punctaj de 42 puncte
 “ Achizi ționarea de utilaje pentru îmbunătățirea activității serviciului voluntar pentru situații
de urgență al comunei Ulmu, județul Călărași ”, valoare publică de 65075 EURO cu un
punctaj de 42 de puncte.

Valoare publică totală pentru măsura 3.2.2. a proiectelor eligibile însumează valoarea de 248537
EURO.

Tab 3.2 .2. Inițiative de coope rare
Partener Tematica
cooperării Obiective Rezultate scontate
GAL Pays du
Val d Adour
(Franța) Conservarea și
punerea în
valoare a
mediului -Constientizarea și
sensibilizarea
comunităților rurale
privind beneficiile
ecologice ale
practicilor agricole
prietenoase -schimburi e experientă
-expoziții de fotografie
itinerante
-punerea în valoare ca
obiective turistice a cursurilor
de apă
GAL Pays de
la Baie du
Mont St
Michel
(Franța) Promovarea
produselor
tradiționale ,
stimularea
tinerilor pt. a se Încurajarea
cetățenilor să
producă și să
valorifice pe piață
produse specifice -produse tradiționale locale și
promovate prin mijloace
moderne
-târguri cu produse
tradiționale

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

30
stabil i în mediul
rural zonei -formare de tineri în meserii
specifice.
Open Farms
Network
Dordogne
(Franța) Turism rural,
agroturism,
agricultură Dezvoltarea
turismului rural și a
agroturismului -zonă promovată din acest
punct de vedere
-ferme interesate să fie
incluse în rețea
GAL Ternano
Terni (Italia) Valorificarea
patrimoniului
natural și
cultural Stimularea
cooperării cu caract
educativ și cultural
între localități -întâlniri și vizite tematice
-expoziții tematice organizate
-materiale informative și
documentare
GAL
Cserhatalja
Pastzo -Kozard
(Ungaria) Sensibilizarea
populației pentru
dezvoltarea
durabilă Promovarea bunelor
practici agricole și a
agriculturii
ecologice cu soluții
pentru reducerea
poluării cu nutrienți -materiale informative
-sesiuni de trening organizate
pentru fermieri și tineri
-manifestări tematice
organizate

Sursă: Strategie Grup Acțiune Locală Bărăganul de Sud -Est

Cooperarea și parteneriatele reprezintă cea mai bună formă pentru schimbul de idei și
cunoștințe, care contribuie la dezvoltarea locală. În zona Bărăganul de Sud -Est există de colaborare
și cooperare atât cu partener interni cât și externi. Pentru continuarea schimbului de experiență,
Asociația intenționează cooperarea cu grupuri similare de localități din Uniunea Europeană.

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

31

3.2.4. Propunerile GAL pentru Programul LEADER și măsurile de aplicare în vederea
valorificării resurselor locale

Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale
are drept unelte măsurile aferente axei 6 prioritare, axa LEADER.

Tab. 3.2.3 . Măsurile și submăsurile axei LEADER

Domeniu de intervenție Măsuri(combinații )
6A Facilitarea diversificării, a înființării și a
dezvoltării de întreprinderi mici și a creării de
locuri de muncă 4. Învestițiile în active fizice (Art 18)
– 4.2. Sprijin pentru investiții în preluncrarea
și comercializarea produselor agricole
6. Dezvoltarea afacerilor fermei (Art. 20)
-6.3. Sprijin pentru înființarea și dezvoltarea
activității neagricole în spațiu rural
6B Încurajarea dezvoltării locale în zonele
rurale 7. Servicii de bază și reînoirea satelor în
zonele rurale ( Art 21)
– 7.2. Sprijin pentru invetiții în infrastrucură
la scară micp
– 7.4. Sprijin pentru investiții în servicii
locale de bază pentru populația rurală

Sursa: Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 -2020

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

32
Capito lul IV: Analiza SWOT

Analiza SWOT a strategiei de dezvoltare a localității Perișoru are ca scop, prin identificarea
punctelor tari, punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor, elaborarea unui plan complex,
care să reflecte realitățile zonei și care să satisfacă t rebuințele, prin implementarea tuturor
proiectelor propuse. Analiza SWOT va viza 4 domenii esențiale: Teritoriul, populația, activitățile
economice și organizarea instituțională.

Din punct de vedere al teritoriului, reprezentat de caracteristici le geografice, infrastructură,
patrimoniu, cultură și protecția mediului înconjurător.

Puncte tari:
 Amplasarea strategică la rețelele rutiere și feroviare: Autostrada A2, DN 3A Fetești -Lehliu
și magistrala feroviară București -Constanța
 Drumurile comu nale din intravilanul localității asfaltate în proporție de 100 %
 Drumurile agricole pietruite în proporție de peste 30 %
 Alimentare cu apă potabilă din puțuri forate la mare adâncime
 Acoperire cu rețele de telecomunicații
Puncte slabe:
 Lipsa rețelei de ca nalizare
 Infrastructură deficitară de colectare a deșeurilor
 Stare precară a canalelor pentru irigații
 Incapacita te de asigurarea a debitului apei potabile pe timpul verii

Oportunități:
 Teren corespunzător agriculturii bio
 Posibilitatea irigării terenurilor

Riscuri:
 Riscuri climatice. Secetă și deșertificare

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

33
 Exploatarea necontrolată a resurselor
 Tendința de uzură a drumurilor locale

Din punct de vedere al populației, reprezentată prin demografie, nivelul de pregătire și
competențele s pecifice teritoriului.

Puncte tari:
 Grad ridicat de cuprindere în învățământul gimnazial
Puncte slabe:
 Forță de muncă specializată doar în agricultură
 Lipsa învățământului vocațional
 Participare redusă în cadrul programelor de formare profesională

Oportu nități:
 Înființarea unei Școli Post -liceale cu profil agricol
 Centre de informare și formare profesională â
 Măsuri de stimulare a forței de muncă
 Oferirea locurilor de casă pentru tineri
Riscuri:
 Scăderea nivelului de cunoștințe în domenii de agricultură prin exodul populației calificate
 Îmbatrânirea populației
 Scăderea forței de muncă prin migrarea populației active
Din punct de vedere al activităților economice, reprezentate de sectorul primar, cel secundar,
sectorul serviciilor și turism.

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

34
Puncte tari:
 Rată scăzută a șomajului
 Număr ridicat de agenți economici atât în sectorul primar cât și cel al serviciilor
Puncte slabe:
 Practicarea unei agriculturi de subzistență și semi -subzistență
 Lipsa unui management științific al exploatațiilor agricole
 Slaba dezvoltare al sectorului de servicii
 Slaba dezvoltare a industriei
 Slabă dezvoltare a activităților de procesare și marketing al produselor realizate în
agricultură
 Lipsa atracțiilor turistice
Oportunități:
 Valorificare produselor agricole prin adăugarea de plus valoare
 Practicarea unei agriculturi bio, cu un marketing adecvat
 Creșterea potențialului turistic
Riscuri:
 Creșterea șomajului
 Concurența cu alte localități
 Majorarea costurilor de producție
 Creșterea cheltuielilor salariale

Din punct de vedere al organizării sociale și instituționale, reprezentate prin activități asoci ative,
ONG și organizare instit uțională.
Puncte tari:
 Buget local mare
 Implicare activă a ș colii în viața socială

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

35
Puncte slabe:
 Slaba dezvoltare a culturii și spirit civic scăzut
 Implicare scăzută a ONG -urilor
 Reticență din partea mediului privat
 Slaba informare a actorilor locali
Oportunități:
 Operaționalizarea GAL
 Parteneriate GAL cu alte țări
 Cooperare transfrontalieră
Riscuri:
 Participarea scăzută a actorilor locali
 Lipsa finanțării
 Dependența de agricultură
 Lipsa învăț ământului vocațional

Capitolul V: Programe alternative de dezvoltare a comunei

5.1. Programe de mediu sau dezoltare a infrastructurii finanțate din FEDER (Fondul
European Agricol de Dezvoltare rurală)

5.1.1. Contrucția rețelei publice de apă uzată
Comuna Perișoru îndeplinește condițiile de eligibilitate aferente submăsurii 7.2 „Investiții în
crearea și modernizarea insfrastructurii de bază la scară mică”.

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru
6 Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 -2020

36

– Numărul de locuitori este în limitele conforme, între 2000 și 10000.
– Localitatea nu prezintă datorii către Agenția pentru Finanțarea Fondurilor Europene
– Nu are în derulare niciun proiect nefinalizat

Punctajul pe care localitatea îl obține este de 46 de puncte. Primește 20 de puncte pe baza
principiului prioritizării, datorită faptului că nu a existat o rețea de apă uzată anterior. Încă 26 de
puncte sunt primit e pe baza principiului gradului de acoperire a populației deservite.
Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei sub -măsuri va fi de 100 % din totalul
cheltuielilor eligibile pentru proiectele aplicate de autoritățile publice locale care nu sunt
generatoare de venit, în cazul proiectelor de apă/apă uzată, sub rezerva aplicării art. 61 din R(UE)
nr. 1303/2013. Suma primită nu va depăși 1.000.000 Euro/comună pentru investițiile care vizeaza
un singur tip de sprijin ( infrastruc tura rețelei de apă uzată). 6
Cheltuielile pot fi suportate din bugetul local al primăriei Perișoru, printr -o eșalonare pe
parcursul a 10 ani. Investiția se poate amortiza în timp prin taxa percepută locuitorilor pentru
utilizarea acestui serviciu public.
Pe plan social, un proiect de asemenea anvergură poate aduce o multitudine de beneficii. De la
bunăstarea locuitorilor, care nu vor mai fi nevoiți să își managerieze singuri deșeurile menajere și
apele uzate până la crearea unor noi locuri de muncă. Pe lângă forța de muncă implicată în
realizarea propriu -zisă a lucrărilor, se vor crea și locuri de muncă permanente pentru locuitorii
comunei Perișoru, în pozițiile de întreținere a echipamentelor și asigurarea pazei acestor obiective.

5.1.2. Reabilit are și modernizare grădiniță

Reabilitarea și modernizarea grădiniței din satul Perișoru este strict necesară, având în vedere
că momentan această nu respectă normel e sanitar -veterinare și pune z ilnic în pericol sănătatea
copiilor. Acest lucru se poate face accesând până la 100.000 euro, bani nerambursabili din cadrul
sub-măsurii 7.2 Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mica.
Criteriile de eligibilitate sunt îndeplinite, iar punctajul pe care proiectul l -ar obține este de 70 de
puncte provenite astfel: 40 din principiul prioritizării tipului de investiție și alte 30 din principiul
gradului de acoperire a populației deservite.

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

37

Tab 5.1. 2. Valoare investiție reabilitare și modernizizare
Nr.
Crt. Denumire Cost lei (fara
TVA) TVA lei Cost Euro
1. Materiale construții 45000 8550 10026,7
2. Mobilier 35000 6650 7798,1
3. Aer condiționat 5000 950 1114
4. Dotări sanitare 3500 665 779,8
5. Sistem de
supraveghere 1500 285 334,2
6. Mașini de spălat 2000 380 445,6
7. Cheltuieli personal
construcții 18000 3420 4010,4
8. Cheltuieli consultant 2500 475 557
9. TOTAL 112500 21375 25065,8

Estimări făcute la cursul: 1 euro = 4,4883 lei

Suma totală a investiției este de 133875 lei, dintre care 112500 lei sumă eligibilă pentru
rambursare din parte Uniunii Europene. Toate cheltuielile vor fi acoperite în prima fază din bugetul
local al primăriei Perișoru . Grădinița fiind neaducătoare de venit, suma elig ibilă va fi rambursată în
totalitate, la data scadentă, în cazul în care sunt respectate toate condițiile stipulate.
Din punct de vedere al forței de muncă utilizate, se pot crea locuri de muncă pentru persoanele
necalificate din localiate, pentru perioada efectuării lucrărilor.
Valoarea proiectului fiind relativ mică în comparație cu bugetul disponibil al primărie i, nu este
necesară cautarea unei surse de cofinanțare.

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

38

5.2. Programe de investiții în exploatațiile agricole finanțate de FEADR ( Fondul
European Agricol de Dezvoltare Rurală)

Pentru a fi eligibilă în a accesa programele de investiții în exploatații agricole finanțate de
FEADR, comuna Perișoru are nevoie de înființarea unor noi structuri locale.

5.2.1. Înființarea Cooperativei Agricole Perișoru

Înființarea Cooperativei Agricole se face în baza legii Nr. 566/2004. Cerințele pentru înființare
sunt doar de natură formal: un sediu, cel puțin 5 membri fondatori și un capital social de minim 500
RON. Cooperativele Agricole au o multitudine de avantaje, printre care:
– Reducerea numărului intermediarilo r
– Permite dezvoltarea pe verticală
– Creșterea puterii de negociere pentru inputuri
– Creșterea puterii de negociere în privința prețurilor de valorifiare a producției
– Creșterea productivității
– Posibilitatea accesării de fonduri europene

. În cazul cooperativelor agricole, sprijinul rambursabil prevăzut este de 50 % din valoarea totală
a investiției, neputând depăși valoarea de 2 .000.000 euro. Printre avantajele existente în cadrul
localității se numără existența unui parc numeros de utilaje agricole , care puse în folosință comună
ar asigura necesarul pentru executarea corectă a lucrărilor. Proiectul va cuprinde spații de stocare,
condiționare și sortare pentru creșterea valorii adăugate a produselor agricole. Achiziția terenului nu
intră în calcul, c onstrucțiile urmând a fi amplasate pe terenul deținut de primăria comunei Perișoru.

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

39

Tab 5.2. 1. Valoare investiție
Nr. Crt. Denumire Val. lei (fara TVA) TVA lei Val. Euro
1. Materiale
construcții 300.000 57.000 66.840,5
2. Echipament
condiționare 180.000 34.200 40.104,3
3. Stație sortare 230.000 43.700 51.244,3
4. Firmă construcții 140.000 26.600 31.192,2
5. Firmă consultanță 2.500 475 557
6. TOTAL 852.500 161.975 189.938,3

Estimări făcute la cursul: 1 euro = 4,4883 lei
Suma totală necesară pentru realizarea proiectului este de 1.014.475 lei. Jumătate din suma
declarată eligibilă, mai exact 426.250 lei va fi rambursată de către Uniunea Europeană. Această
parte va fi asigurată în prima etapă de către membri asociației. Restul sumei, de 588.225 va fi plătită
din bugetul local al primăriei Perișoru.
Impactul implementării cu success al înființării Cooperativei Agricole Perișoru are ecouri pe
mai multe planuri. Pe plan social, apar 6 noi locuri de muncă permanente . În plus, în perioada
construirii propriu -zise a clădirilor și ansamblelor, vor apărea locuri de muncă pentru personal
necalificat. Din punct de vedere economic, bugetul local va crește cu până la 10 % , analizând
rezultatele altor cooperative deja funționale. Prin implementarea proiectului, se estimează a fi create
cel puțin 6 locuri de muncă.

5.2.2. Înființare grup de producători pepeni

Avântul luat de cultura de pepeni în ultimul deceniu, creează o perspectivă interesantă în
vederea constituirii unui grup de producători. Ordonan ța nr. 37/2005 stabilește cadrul legal al
funționării grupurilor de producători care au drept țel comercializarea în comun a produselor

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

40
agricole ale membrilor. Pentru a se încadra în normele legale și pentru a fi elibil în a contracta
fondurile Uniunii Europene, grupul de producători trebuie să respecte o serie de cerințe:
– Să aibă minim 5 membri fondatori
– Să aibă un sistem centralizat de managemen t
– Minim 90 % din producția fiecărui agricultor să fie valorificat prin intermediul grupului
– Începând cu al doilea an, trebuie să se dovedească prin intermediul evidențelor contabile
contracte în valoare de cel puțin 30000 de euro
– Cel puțin 51 % din producț ie trebuie să provină de la me mbrii propri

În cadrul sub măsurii 4.1. “Investiții în exploatații agricole”, se poate face dotarea cu spa ții de
stocare, condiționare și sortare pentru creșterea valorii adăugate a produselor. În timp, se pot acces a
fonduri pentru modernizarea și chiar extinderea în alte domenii de producție, cum ar fi
legumicultura. În cazul grupurilor de producători, sprijinul rambursabil prevăzut este de 50 % din
valoarea totală a investiției, neputând depăși valoarea de 2 .000.000 euro.

5.3. Programe de revitalizare socio -economică a zonei, bazate pe finanțare din
LEADER

5.3.1. Cooperare pentru valorificarea produselor locale prin calitate și originalitate

Obiectivul programului de revitalizare socio -economică este reprezentat de acțiuni de
cooperare teritorială la nivel local între mai multe Grupuri de Acțiune Locală. Scopul acestor
întrevederi este susținerea producătorilor locali și promovarea prod uselor specific fiecărei zone, prin
crearea unor rețele de promovare și valorificare între Grupurile de Acțiune Locală partenere.
Deasemenea, se va pune accent pe informare și încurajarea învățării continue pentru toți actorii
locali implicate.
Proiectul va fi finanțat prin axa Leader din PNDR 2014 -2020, Măsura 1 “Acțiuni pentru
transferul de cunoștințe și acțiuni de informare ”. Suma maximă alocată pentru implementarea
acestei mpsuri este de 153.600 euro. Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri este de 100 %
din totalul cheltuielilor eligibile.

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

41

5.4. Scenari i de dezvoltare a unor gospodării în domenii diferite

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 -2020 permite dezvoltarea gospodăriilor în
nenumărate direcții. Pentru o mai mare rata de absorție și o informare de o acuratețe ridicată,
consider ca este necesară înființarea unui birou de consultanță în comuna Perișor u, prin intermediul
căruia oamenii să poate implem enta cu success scenariile pe care urmează să le prezint.

5.4.1. Investiții în exploatații agricole

Prin intermediul submăsurii 4.1 “Investiții în exploatații agricole” . , agricultorii din comuna
Perișoru pot accesa fonduri pentru investiții în creșterea competitivității exploatațiilor agricole prin
dotarea cu utilaje și echipamente performante sau pentru modernizarea fermelor mici și mijlocii .
Sprijinul public nerambursabil în cadrul acestei submăsuri este de 50 % din din totalul cheltuielil or
eligibile, dar nu poate depăși :
 maximum 500.000 euro pentru proiectele care prevăd achiziții simple
 maximum 1.500.000 euro pentru proiectele care prevăd construcții -montaj
 maximum 2.000.000 euro pentru proiectele care prevăd crearea de lanțuri alimentar e
integrate

Pentru accesarea fondurilor repartizate acestei submăsuri sunt eligibile următoarele categorii:
persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, Societățile pe
Acțiuni, Societățile cu Răspundere Limitată, Institutele d e cercetare și dezvoltare, Societățile
agricole, Societățile cooperative agricole, grupurile de producători.
Implementarea cu success al acestor gen de proiecte, are un impact semnificativ în ceea ce
privește dezvoltarea socio -economică la comunei Pe rișoru. Pe langă sumele semnificative atrase în
economia locală, odată cu mărirea dimensiunilor economice ale exploatațiilor devine posibilă și

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

42
dezvoltarea lor pe verticală. Acest fapt se resimte la nivel microeconomic prin crearea unor noi
locuri de muncă .

5.4.2. Investiții în procesarea și marketingul produselor agricole

Scopul investițiilor specifice submăsu rii 4.2. “Sprijin în procesarea și marketingul produselor
agricole ” este acela de a sprijini întreprinderile care realizează investiții corporale și necorporale
pentru procesarea și marketingul produselor agricole. Sprijinul public nerambursabil în cadrul
submăsurii este de 50 % din totalul cheltuielilor eligibile pentru Între prinderile Mici și Mijlocii și
pentru grupurile de producători sau cooperative. Valoare sprijinului nu poate depași:
 1.000.000 euro pentru IMM în cazul proiectelor care nu presupun investiții care conduc la
un lanț alimentar integrat
 2.500.000 euro pentru investițiile care conduc la un lanț alimentar integrat

Prin intermediul acestui scenariu, se dorește creșterea valorii adăugate a produsului. Implicit
profitul obținut de agricultori crește, crescând astfel și bugetul local al primăriei Perișoru.
Deasemenea crearea unor lanțuri alimentare mai complexe conduce la crearea unor loc uri de muncă
în zonele de aval a producției, în zonele de procesare, distribuție și marketing.

Capitolul VI: Impactul economic și social asupra dezvoltării comunei în urm a
realizării proiectelor propuse

Potențialul de dezvoltare socio -economică al comunei Perișoru este unul imens și cu perspective
îmbucurătoare. Suprafața mare de teren agricol și numărul mare de firme plătitoare de taxe sunt
principalii indi catori în ceea ce privește potențialul economic ridicat. Cum am precizat și în cadrul

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

43
analizei SWOT, informarea și coordonarea între entitățile publice și potențialii parteneri din mediul
privat sunt obiectivele asupra cărora ar trebui insistat în viitorul apropiat.
Implementarea cu succes a proiectelor propuse ar avea un impact rapid și puternic. Pe termen
scurt, acestea ar genera zeci de locuri de muncă necesare realizării propriu -zise a infrastructurii. Pe
lângă acestea posibilități de scurtă durat a, în cadrul Cooperative Agricole Perișoru, al Grupului de
Producători de Pepeni Perișoru sau al rețelei publice de apă uzată se vor crea alte zeci de locuri de
muncă permanente, care ar duce rata șomajului în localitate către zero.
Impactul economic rezultat din implementarea tuturor proiectelor se va observa în absorția unor
sume mai mari la bugetul local al primăriei Perișoru . Realizarea scenariilor de dezvoltare a
gospodăriilor în diferite domenii, ar duce în decursul anilor, la crearea unor noi î ntreprinderi
cotizante. Înființarea sistemului public de manageriere a apelor uzate, va aduce de asemenea un
venit suplimentar, prin taxa de utilizarea a acestui serviciu. Un mediu social și economic prosper și
într-o continuă expansiune ar atrage și alți eventuali investitori din mediul privat. Aceste scenarii ar
avea un impact puternic și la nivelul Grupului de Acțiune Locală Bărăganul de Sud -Est, care până
în acest moment nu a fost capabil să atragă și să implice foarte mulți investitori privați.
În viziunea mea, ț elul oricărei comunități ar trebui să fie asigurarea bunăstării tuturor membrilor
ei. Realizarea tuturor proiectelor propuse , alături de o viziune coerentă pe termen mediu și lung, ar
putea duce la îndeplinirea acestui țel. Pentru asta este nevoie doar de o muncă asiduuă și de
implicarea tuturor, de la autorități locale și mediul de afaceri local, pănă la orice cetățean al
comunei Perișoru. Spiritul civic trebuie să ia loc indiferenței și împreună să punem mâna la clădir ea
unei localități și chiar unei țări, care să ne îndeplinească toate așteptările. Goya spunea că: “Somnul
rațiunii naște monștri ”, iar cei ce l -au parafrazat că “Somnul națiunii naște monștri”. Da că aceștia au
dreptate, imaginați -vă opusul. De astăzi, ne vom trezi din letargie și vom învăța să profităm de
șansa unică a fondurilor europene, iar comuna Perișoru va deveni un model de dezvoltare pentru
întreaga Românie.

Contribuții la elaborarea strategiei de dezvoltare socio -economică a comunei Perișoru

44
Bibliografie

1.I. Munteanu, Monogr afia județului Ialomița, 1943
2.I.Arsene, Monografia comunei Perișoru , 2008
3.Strategia GAL Bărăganul de Sud -Est
4.Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 -2020
5.Direcția Regională de Statistică Călărași
6.Primăria com unei Perișoru