CONTRIBUȚII LA CONCEPEREA, PROIECTAREA ȘI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INFORMATIC INTEGRAT DE TIP ERP, IN CADRUL UNEI FIRME DIN DOMENIUL INDUSTRIAL… [601431]

1
UNIVERSITATEA “BABE Ș-BOLYAI” CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIIN ȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA
AFACERILOR

TEZĂ DE DOCTORAT

REZUMAT

CONTRIBUȚII LA CONCEPEREA, PROIECTAREA ȘI
IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INFORMATIC INTEGRAT
DE TIP ERP, IN CADRUL UNEI FIRME DIN DOMENIUL
INDUSTRIAL

Conduc ător științific : Prof. univ.dr. Ghișoiu Nicolae

Doctorand: [anonimizat]

2010

2
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1. PARTICULARITĂȚI MANAGERIALE ALE
FIRMELOR DIN DOMENIUL INDUSTRIAL
1.1 Conceptul de management; abordări teor etice
1.2 Particularități organizatorice și manageriale ale firmelor din domeniul industrial
1.3 Dezvoltarea sectorului industrial în România cu referire la industria de produse
cosmetice
1.3.1 Sectorul industrial în etapa actuală; perspective de dezvoltare
1.3.2 Evoluția sec torului de produse cosmetice în România
1.4 Managementul activității de producție în domeniul produselor cosmetice
1.5 Utilizarea tehnologiilor informatice în modernizarea activității manageriale și crearea
de avantaje competiționale la nivelul firmelor din domeni ul industrial
1.5.1 Strategii la nivelul unui sector ind ustrial
1.5.2 Strategii la ni velul firmei
1.6 Concluzii și contribuții personale
CAP ITOLUL 2. SISTEME INFORMATICE DE TIP ERP; ABORDĂRI
CONCEPTUALE
2.1 Evoluția și utilizarea sistemelor ERP (Enterprise Resource Planning) ; aspecte
teoretice
2.2 Arhitectura sistemelor ERP în contextul a ctual
2.3 Analiza sistemelor ERP pe piața românească
2.3.1 Caracteris tici generale
2.3.2 Oferta ro mânească a soluțiilor ERP
2.3.3 Considerații privind selecț ia unui sistem ERP
2.3.4 Analiza principalelor sisteme ERP existen te pe piața din România
2.3.4.1 SAP
2.3.4.2 SIVECO Applications 2011
2.3.4.3 Microsoft Dynamics NAV (Navision)
2.3.4.4 Clarvision ERP
2.3.4.5 Charisma ERP 2010
2.4 Strategii de dezvoltare ale sistemelor ERP
2.4.1 Considerații de ordin general
2.4.2 Aspecte privind abordarea activităților de proiectare a si stemelor ERP ;
modele ale ciclului de viață
2.4.3 Alternative strategice în realizarea sistemelor integrate ERP
2.4.4 Tendințe în evoluția sistemelor ERP
2.5 Rolul sistemelor EAI și ERP în economia românească
2.6 Concluzii și contribuții personale
CAPITOLUL 3. TEHNOLOGII DE ANALIZĂ ȘI DEZVOLT ARE A
SISTEMELOR INFORMATICE INTEGRATE
3.1 Enterprise Architecture – arhitectura de întreprindere
3.2 Enterprise Modelling – modelarea întreprinderii

3
3.3 Enterprise Grid Computing
3.4 Servicii SOA(Service Oriented Architecure)
3.5 Limbajul de modelare UML
3.5.1 Aspecte de or din general
3.5.2 Apariția și evoluția limbajului UML
3.5.3 Caracteristici ale limbajului UML
3.5.4 Principalele componente ale limbajului UML
3.6 Concluzii și contribuții personale

CAP ITOLUL 4. PROTOTIP DE SISTEM ERP ÎN CADRUL FIRMEI SC
„FARMEC ” SA CLUJ
4.1 Analiza si stemului existent la SC Fa rmec SA Cluj
4.1.1 Structura sistemului informatic existent și principalele particular ități ale
acestuia
4.1.1.1 Structu ra software
4.1.1.2 Structura hardware
4.1.2 Evaluarea critică a sistemului existen t
4.1.3 Soluții de perfecționare a sistemului existent prin a plicarea paradigmelor ERP
4.2 Argumentarea studiului privind necesitatea noului sistem
4.2.1 Considerații teoretice priv ind necesitatea noului sistem
4.2.2 Arhitectura noului prototip
4.2.3 Organizarea datelor necesare fu ncționării prototipului propus
4.3 Concluzii și co ntribuți i personale
CAPITOLUL 5. STRATEGII DE IMPLEMENTARE A UNUI SISTEM
ERP
5.1 Caracteristici genera le
5.2 Etapele procesului de imp lementare
5.2.1 Pregătirea
5.2.2 Elaborarea graficului de desfășurare a activi tății de implementare
5.3 Efectele strategiilor de implementare asupra firmei beneficiare
5.4 Cerințe și strategii privind implementarea prototipului NAVFARM
5.5 Concluzii și cont ribuții personale

CAPITOLUL 6. PREZENTAREA MODULULUI „PRODUCȚIE” DIN
CADRUL NOULUI PROTOTIP ; DEZVOLT ARE ȘI IMPLEMENTARE
6.1 Funcțiile principa le din cadrul modulului PRODUCȚIE
6.2 Cerințe specifice modulului PRODUCȚIE
6.3 Dezvoltări aferente cerințelor specifice proiectului
6.4 Particularități privind implementarea modulului „PRODUCȚIE” la firma SC
„Farmec” SA Cluj
6.5 Concluzii și contribuții personale
CAPITOL UL 7. AUDITUL NOULUI SISTEM ȘI EFICIENȚA
ECONOMICĂ A ACESTUIA
7.1 Conceptul de audit al sistemelor informatice; abordări conceptuale
7.2 Elementele principale ale auditulu i sistemelor informatice
7.3 Controalele Sis temului Informatic

4
7.4 Riscurile sistem elor informatice
7.5 Asigurarea securității sistemelor informat ice
7.6 Auditul continuu și integrarea ac estuia într -un sistem ERP
7.6.1 Tehnici de audit as istate de calculator
7.6.2 Importanța utilizării CAAT
7.6.3 Rolul CAAT -urilor în de tectarea fraudei
7.6.4 Descrierea tehnicilor și instrumentelor d e audit asistate de
calculator
7.6.5 Software generalizat de audit (Generalized A udit Software)
7.6.6 Programe la cer ere
7.6.7 Inteligența artificială și s istemele expert
7.7 Eficiența economică a noului prototip ; aspecte teoretice și modalități
de evaluare
7.7.1 Criterii generale de evaluare a produselor inform atice
7.7.2 Indicatori de eficienț ă pentru prototipul proiectat
7.8 Concluzii și contribuții personale
CAPITOLUL 8. CONCLUZII FINALE. DIRECȚII DE CONTINUARE A
CERCETĂRII
8.1 Concluzii și contribuții proprii
8.2 Disemin area rezultatelor autorului
8.3 Perspective privind continuarea cercetări i
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
ANEXE

5

Cuvinte cheie: Furnizori de tehnologii noi, strategie economic ă, firme comerciale,
paradigme ale managementului, tehnologi a informaț iei, siste me informa ționale , sisteme
informatice, ciclul de via ță, proiectare, proiectarea orientat ă pe obiect, modelarea orientat ă
obiect, UML (The Unified Modeling Language), ERP( Enterprise Resource Planning), SAP,
SIVECO Applications 2011 , Microsoft D ynamics NAV, Clarvision ERP, Charisma ERP
2010 , Enterprise Modelling – modelarea întreprinderii, prototip de sistem informatic integrat ,
auditul sistemelor informatice, CAAT

INTRODUCERE

În opinia autorului, prezenta teză se dorește a fi un studiu documentat pr ivind
sistemele informatice integrate de tip ERP, cu reliefarea rolului acestora în informatizarea
managementului producției.
În teza de doctorat de față, am integrat cea mai mare parte a procedurilor rezultate din
procesul de implementare a soluției Micro soft Dynamics NAV la SC Farmec SA Cluj , alături
de studierea noilor provocări puse în fața dezvoltatorilor de soluții soft moderne. Pentru
obținerea unei performanțe ridicate, considerăm că firmele trebuie să -și gestioneze cât mai
atent, în primul rând, re sursele de care dispun, deoarece o gestionare ineficientă va conduce
su siguranță la creșterea vulnerabilității acestora în fața concurenței cu alte firme.
În perioada de incertitudini și instabilitate economică pe care o traversăm în momentul
actual, efic ientizarea activității firmelor reprezintă unul dintre mijloacele de protejare a
afacerii acesteia. În această ordine de idei considerăm că numai prin restructurarea sistemului
de management, a subsistemelor sale și a modului de operaționalizare a funcțiil or
managementului se poate obține eficientizarea activității unei firme.
Pe de altă parte, trebuie să luăm în considerare în realizarea acestui proces de
efcientizare, rolul hotărâtor și în continuă creștere ce revine tehnologiilor informatice și de
comun icare. Avem în vedere, în acest context, faptul că adoptarea la nivelul firmei a unor
soluții informatice moderne, poate contribui în mod hotărâtor la perfecționarea
managementului și creșterea performanțelor procesului de conducere.
În acest proces, se i mpune de cele mai multe ori ca firmele să -și modernizeze
aplicațiile mai puțin eficiente sau chiar să le înlocuiască, cu altele mai performante, care să
asigure fundamentarea în timp real și eficient a deciziilor și deci a procesului de conducere.
În momen tul actual, considerăm că implementarea unor sisteme integrate de tip ERP, este în
măsură să contribuie la eficientizarea activității firmelor. Prin realizarea unor astfel de
sisteme se oferă firmei posibilitatea de a -și integra în cadrul noului sistem inf ormatic a
aplicațiilor existente, alături de noile aplicații specifice domeniului în care își desfășoară
activitatea firma respectivă.
Obiectivele tezei
Actuala teză de doctorat abordează principalele modalități de utilizare a tehnologiilor
informatice m oderne și a impactului acestora asupra managementului firmei cât și opțiuni de
implementare a acestora în activitatea curentă a firmei. Am considerat în acest sens că
soluțiile integrate, pot avea un impact major asupra activității firmei, în sensul perfec ționării
managementului și creșterii performanțelor actului de conducere.
Pornind de la aceste constatări, apreciem că obiectivul principal al acesti lucrări îl

6
reprezintă cercetarea aspectelor teoretice și practice privind utilizarea tehnologiilor
inform atice moderne, în managementul activității firmelor din domeniul industrial dublată de
conceperea unui prototip de sistem integrat la societatea Farmec SA Cluj, în scopul de a
contribui la eficientizarea activității acesteia.
Menționăm că prototipul de si stem informatic propus are la bază pe de o parte o
analiză pertinentă a sistemului informatic existent și pe de altă parte o bună cunoaștere a
tendințelor actuale în procesul de evoluție a noilor tehnologii informatice. Considerăm, în
această ordine de ide i că prototipul propus va reprezenta un puternic instrument software de
analiză și management în cadrul firmei Farmec SA Cluj.
În lucrare sunt prezentate principalele tehnici și tehnologii de analiză și dezvoltare a
sistemelor informatice, insistându -se pe noile abordări privind implementarea sistemelor
integrate de tip ERP.
Contribuția principală a autorului, adusă în domeniul implementărilor de sisteme
informatice integrate se consideră a fi o metodologie proprie de implementare , pe care a
intitulat -o „Metoda trainingului timpuriu” . Această metodă proprie este prezentată, prin
prisma avantajelor pe care le aduce, în subcapitolul „Concluzii și contribuții personale” din
cadrul capitolului „Tehnologii de analiză și dezvoltare a sistemelor informatice integ rate”.
Sub aspect practic, alături de conceperea prototipului de sistem informatic integrat, în
lucrare se prezintă într -o concepție proprie procesul de implementare a modulului de
producție din cadrul firmei Farmec SA Cluj, unul dintre modulele de bază di n cadrul noului
sistem.
Un alt obiectiv al lucrării îl constitue prezentarea tehnicilor de audit asistate de
calculator și a rolului acestuia în evaluarea funcționalității unei aplicații sau sistem
informatic. Autorul demonstrează faptul că există o serie de factori care pot influența în mod
hotărâtor eficiența sistemului, dacă aceștia sunt corect percepuți prin procesul de audit
informatic și implicit vor influența și performanțele firmei.
În legătură directă cu procesul de audit al sistemului propus, au torul realizează și o
analiză a eficienței economice a acestuia, în vederea validării procesului de implementare a
noului sistem. Prin adoptarea acestei analize, în condițiile actuale de criză, se confirmă
necesitatea cuantificării oricărei cheltuieli și i mpactul implementării noului sistem asupra
situației financiare a firmei cât și a modului de valorificare ulterioară a rezultatelor obținute
prin funcționarea sistemului proiectat.
Pe lângă obiectivele anterior prezentate, autorul își propune în lucrarea d e față
atingerea și altor obiective, dintre care menționăm următoarele:
– prezentarea stadiului actual și al tendințelor în analiza și proiectarea sistemelor
informatice
– implementarea unor soluții ERP adecvate
– analiza sistemelor ERP pe piața românească și ev idențierea impactului lor asupra
managementului activității firmei
– evidențierea riscurilor în funcționarea sistemului proiectat și gestionarea acestora
– modalități de evaluare a eficienței economice a sistemului proiectat.
Având în vedere obiectivele anter ior prezentate , lucrarea are următoarea structură:
introducere, șapte capitole specifice domeniului cercetat, concluzii și contribuții personale și
referințe bibliografice.
Pentru o înțelegere mai bună a structurii lucrării se prezintă în continuare o sche mă
cuprinzând denumirea capitolelor și legăturile dintre acestea (Fig. 1).

7

Figura nr. 1 Schemă cu structura lucrării
O analiză succintă a schemei prezentate ne arată că lucrarea este structurată pe opt
capitole principale, începând cu descrierea stadi ului actual al cunoașterii și încheind cu
concluzii și contribuții aduse în domeniul supus cercetării, cu stabilirea obiectivelor pentru
cercetările viitoare.

CAPITOLUL 1. PARTICULARITĂȚI MANAGERIALE ALE
FIRMELOR DIN DOMENIUL INDUSTRIAL

În acest capitol se face o cercetare a managementului firmelor din domeniul industrial,
cu referire la conceptul, principiile de funcționare a acestuia cât și aspecte privind impactul
tehnologiilor informatice asupra activității manageriale a unei firme. Toate aceste aspec te
sunt analizate având în vedere strategiile firmei privind modalitățile concrete de utilizare a
noilor tehnologii informatice.
Autorul surprinde totodată , în cadrul acestui capitol, aspecte privind dezvoltarea
sectorului industrial în etapa actuală cu re ferire la producția de produse cosmetice la SC
Farmec SA Cluj.
De la început precizăm că firmele industriale au structura cea mai complexă din punct
de vedere organizatoric. Ovidiu Niculescu, definește și descrie funcțiunile unei firme astfel:1

1 Ovidiu Nicolescu, Ion Verboncu, Fundamentele managementului organizației, Ed. Universitară, București,
2008

8
1. Funcțiun ea de cercetare – dezvoltare ; desemnează ansamblul activităților
desfășurate în organizație prin care se concepe și se implementează progresul
științifico -tehnic. În cadrul acestei funcțiuni putem identifica trei activități
principale:
a. activitatea de prev izionare a funcționaării și dezvoltării organizației.
Aceasta constă în elaborarea proiectelor, strategiilor și politicilor firmei,
concretizate în prognoze și planuri, în defalcarea pe perioade și
principalele subdiviziuni organizatorice și în urmărirea l or.
b. activitatea de concepție tehnică. Include ansamblul cercetărilor aplicative
și dezvoltărilor cu caracter tehnic efectuate în cadrul organizației.
Rezultatul principal al acestei activități se concretizează în conceperea și
asimilarea de produse noi și modernizate și conceperea și implementarea
de noi tehnologii și modernizate.
c. organizarea. Aceasta reunește ansamblul proceselor de elaborare, adaptare
și introducere de noi concepte și tehnici cu caracter organizatoric.
2. Funcțiunea comercială ; încorporează ansamblul proceselor de cunoaștere a cererii
și ofertei pieței, de procurare nemijlocită a materiilor prime, materialelor,
echipamentelor de producție etc. , necesare desfășurării producției organizației și
de vânzare a produselor, semifabricatelor și servi ciilor acesteia. Și această
funcțiune cuprinde trei activități principale:
a. aprovizionarea tehnico -materială care reunește ansamblul atribuțiilor prin
care se asigură procurarea materiilor prime, materialelor, combustibilului,
echipamentelor de producție și a altor factori materiali de producție
necesari realizării obiectivelor organizației.
b. vânzarea. Aceasta reunește ansamblul atribuțiilor prin care se asigură
nemijlocit trecerea produselor și serviciilor din sfera producției în sfera
circulației.
c. marketing . Aceasta cuprinde ansamblul atribuțiilor prin care se asigură
studierea pieței interne și externe, cunoașterea necesităților și
comportamentului consumatorilor în vederea stabilirii celor mai adecvate
modalități de orientare a producției și de creștere a vânzării produselor
finite, semifabricatelor și lucrărilor cu caracter industrial furnizate de
companie și a satisfacerii cerințelor acestora.
3. Funcțiunea de producție . Această funcțiune poate fi definită ca fiind ansamblul
proceselor de muncă din cadrul în treprinderii prin care se transformă obiectele
muncii în produse finite, semifabricate și servicii și se crează nemijlocit condiții
tehnico -materiale, organizatorice și de deservire necesare desfășurării fabricației
în bune condiții.
Procesele de producți e care se desfășoară în cadrul firmelor industriale se pot
clasifica astfel:
a. Procese de bază. Obiectele muncii suferă în mod nemijlocit transformări
ce duc la crearea produselor finite ale organizației industriale în care
aceasta este specializată.
b. Procese auxiliare. Cu ajutorul lor se asigură condiții tehnico -materiale
necesare desfășurării normale a proceselor de bază. Exemple tipice de
procese auxiliare: repararea și intreținerea mașinilor și instalațiilor,
producerea energiei termice, elecxtrice, S.D.V. -urilor, etc.

9
c. Procese de deservire. Sunt menite să asigure servicii organizatorice.
Exemple: transportul obiectelor muncii, aprovizionarea locurilor de muncă
cu elementele necesare procesului de producție.
Din punct de vedere organizatoric, adică al naturi i obiectivelor urmărite și al
proceselor care o alcătuiesc, funcțiunea de producție din firma industrială grupează cinci
activități principale:
1. Programarea, pregătirea, lansarea și urmărirea producției
2. Fabricația sau exploatarea
3. Controlul tehnic de calitat e
4. Întreținerea și repararea utilajelor
5. Producția auxiliară de energie, aburi, aer comprimat, etc.
În cadrul funcțiunii de producție există și un grup de atribuții cu caracter general,
exprimări organizatorice ale unor procese de muncă ce vizează două sau m ai multe din
activități. Acestea sunt:
a. Organizarea utilizării într -o măsură cât mai mare a capacităților de
producție
b. Reducerea abaterilor tehnologice de la consumurile specifice
c. Aplicarea normelor de protecție a muncii, etc
Caracteristica definitorie pe ntru managementul activității de producție în domeniul
produselor cosmetice este aceea că este supus unor reglementări foarte stricte, având un
standard propriu pentru producție. Este un standard european, legiferat și în România. El
poarta numele de “Ghid pentru Reguli de bună practică pentru fabricație “( R.B.P.F) sau în
Uniunea Europeană: “ Good Manufacturing Practice Guidelines -GMP”.
De ce a fost nevoie ca managementul activității de producție să fie supus unor regului
stricte impuse de un standard? Ace astă necesitate a fost cerută de faptul că produsele
cosmetice sunt la granița produselor farmaceutice, deoarece se aplică extern, direct pe piele.
Ghidul GMP cosmetice a fost realizat pentru a oferi asistențǎ industriei de cosmetice
pentru a se încadra î n cerințele Directivei Europene de cosmetice EEC 76/768 ( art 7 a).
Menținerea avantajelor competiționale se realizează cu mare dificultate, datorită
schimbărilor care apar în cadrul piețelor și a reacției în timp a competitorilor. Impactul
strategic al ut ilizării tehnologiei informațiilor asupra evoluției viitoare a organizației poate fi
sistematizat ca în figura nr. 2.

Figura 2. Impactul strategic al utilizării tehnologiei informației
Sursa: (Florian Bușe (coordonator) și colectivul, „Manua l de inginerie economică.
Tehnologia informației în domeniul managerial”, Editura Dacia, Cluj -Napoca, 2002, p. 33;) Redus
Ridicat
Implicare redus ă. Integrarea
sistemelor informatice nu este
esențială pentru ob ținerea
performan țelor
Menținerea situa ției existente și
încercarea de integrare a
sistemelor informatice existente
Potențial de dezvoltare ridicat,
prin extinderea sistemelor
informatice existente și inte-
grarea lor în organiza ție
Sistemele informatice au un rol
strategic foarte mare pentru
organiza ție. Este cazul b ăncilor,
instituțiilor financiare etc.
Redus

Ridicat
Impactul
strategic
asupra
afacerilo
r
existente
Impactul strategic asupra dezvolt ărilor
viitoare

10

Implementarea unor strategii noi necesită schimbări organizaționale profunde. Aceste
schimbări strategice reprezintă o bază de susținere so lidă pentru menținerea avantajelor
competiționale pe termen lung. Ele nu sunt ușor de realizat, deoarece organizația manifestă o
anumită rezistență la schimbări, prin intermediul managerilor de la nivelul mediu sau chiar al
celor de la nivelul strategic. R ezistența la schimbări reprezintă cel mai mare obstacol pentru
modificările strategice, în cazul sistemelor informatice interorganizaționale, se poate
identifica o rezistență la schimbări când o organizație percepe că va pierde dacă acceptă o
coordonare fo arte strânsă din partea alteia.
În trecut, informațiile erau considerate ca un rău necesar, asociate fiind birocrației din
domeniul proiectării, producției sau distribuției de produse sau servicii. În anii '50 ai secolului
20, prin utilizarea sistemelor in formatice s -a urmărit reducerea costului de procesare a
datelor, datorat consumului mare de hârtie și manoperă, mai ales în domeniul financiar –
contabil. Pe la mijlocul anilor '80, informațiile au început să fie percepute ca un activ
strategic sau ca o resu rsă pe care organizațiile o pot utiliza pentru a face față concurenței.
Aceste schimbări conceptuale asupra informațiilor reflectă progresul realizat în teoria și
planificarea strategică.
Astăzi, organizațiile consideră informațiile ca fiind o resursă stra tegică asemenea
capitalului și factorului muncă.2
Toate tipurile de sisteme informatice sunt valoroase, pentru că sprijină organizațiile
să-și rezolve o multitudine de probleme foarte importante. Aceste sisteme sunt instrumente
puternice, care permit organ izațiilor să rămână în com petiție; ele se mai numesc sisteme
informatice strategice.
Importanța lor rezidă din faptul că pot opera la orice nivel al unei organizații. Ele pot
conduce la schimbarea obiectivelor, a proceselor, produselor, serviciilor sau a relațiilor cu
mediul de afaceri al organizațiilor. În plus, ajută organizațiile să obțină avantaje
competiționale față de concurență, în anumite cazuri, aceste sisteme au produs schimbări
chiar la nivelul portofoliului de afaceri al organizației, determinâ nd organizația să asimileze
un nou model comportamental, în anumite situații, organi zația este nevoită să -și schimbe
modul în care realizează operațiile interne pentru a obține avantajele furnizate de noile
tehnologii, specifice sistemelor informatice str ategice. Aceste schimbări pot conduce la
căutarea unor manageri care să facă față noilor cerințe, utilizarea unor categorii noi de
personal și configurarea unor relații mai strânse cu clienții si furnizorii.
După opinia noastră , caracteristica cea mai imp ortantă, din punct de vedere
managerial, al unui sistem informatic integrat de tip ERP este cel relevat în cap.1.4 și anume
că sistemele ERP respectă principiul holonic .
Să ne aducem aminte că principul holonic (din abordarea sistemică a managementului
firmei) consideră că fiecare parte componentă este considerată ca un subsistem care prin
realizarea obiectivelor sale contribuie la realizarea obiectivelor firmei în ansamblu.
Menționăm că o structură holonică oferă output -uri către alte zone conexe, făcând
scalabilitatea sistemului foarte ușor de realizat.
În practică, cea mai uzitată utilizare a acestei proprietăți, este conectarea la Sistemele
de Asistare a Deciziei . Aceasta reprezintă o caracteristică definitorie a ERP -urilor, aceea de
a oferi interfețe atât pentru importul de date din alte sisteme, cum ar fi, de exemplu cititoare
cod de bare, traductori industriali, aparate de măsură și control sau interfețe pentru export de

2 Militaru Gheorghe, „Sisteme informatice pentru management”, Editura BIC All, București, 2004

11
informație, cum ar fi alte ERP -uri, sisteme EAI, sisteme informatice guvernamen tale
(Ministerul Finanțelor, Casa de pensii, Casa de Asigurari de Sănătate, etc).
Prin oferirea unui lot de informații validate, credibile și verificabile până la sursă,
sitemele informatice, prin aplicațiile de business inteligence oferă un instrument
indispensabil procesului de management al firmei, indiferent de nivelul ierarhic al acestui
management.
CAP ITOLUL 2. SISTEME INFORMATICE DE TIP ERP; ABORDĂRI
CONCEPTUALE
Acest capitol abordează evoluția și utilizarea sistemelor ERP și prezentarea câtorva
studii despre situația sistemelor ERP pe piața românească, în prezent. Astfel conform studiilor
PAC ( Compania de analiză a pieței Pierre Audoin Consultants) , pentru anul 2009 , piața ERP
locală a înregistrat o scădere mult mai puternică decât cea înregistrată la nivelul întregii piețe
de software și servicii IT din România . Și oferta românească de soluții ERP este analizată în
acest capitol, tot având la bază studii PAC. Pe baza acestor studii se conturează o grupare de
soluții ERP, grupare dominată de SAP. În ceea ce privește cota de piață deținută de vendorii
de soluții ERP, primul loc în clasamentul realizat de PAC este deținut de SAP (23 -24%),
urmat de Oracle (cu aproximativ 15% cotă de piață), pe locurile 3 -4 situându -se Siveco și
TotalSoft (circa 11 -12%), fiind urmate de Wizrom (aprox. 7%) și Microsoft (sub 5%). Cea
mai mare creștere a cotei de piață, conform aceleiași surse, a fost înregistrată de TotalSoft,
care a reușit o creștere de aproape 60%, urmată de Transart și Senior Software (cote de piață
de sub 5%), care au înregistrat creșteri de 20%, respectiv 15%. Scăderi semnificative au
înregistrat Siveco și Epicor. De asemenea am fundamentat proiectarea și implementarea unui
ERP prin studierea strategiilor de dezvoltare ale sistemelor ERP și anume am ana lizat ciclul
de viață în realizarea și implementarea ERP. Un accent deosebit s -a pus pe prezentarea unor
alternative strategice în realizarea sistemelor informatice de tip ERP și definirea tendințelor în
evoluția sistemelor integrate, deși, după unele păre ri, această evoluție ar putea lua sfârșit prin
încorporarea sistemelor ERP în ERM – Enterprise Resource Management . Astfel, acestea din
urmă sunt văzute ca „viitor” al sistemelor ERP, adăugând avantajul integrării perfecte dintre
ERP și BPI – Business Proc ess Integration . Tendințele principale relevate sunt patru și
anume: dezvoltarea integrării și a flexibilității, extinderea la aplicații e -business, o mai largă
cooperare cu noi utilizatori și adoptarea tehnologiei Internetului.

Până în 1998 marea majorit ate a companiilor mari și foarte mari și -au instalat deja
sisteme ERP, astfel încât furnizorii acestora și -au redirecționat eforturile de marketing către
companii mijlocii(cu mai puțin de 1000 de angajați). Acestea alcătuiau o piață matură și
profitabilă . Schematic, evoluția sistemelor ERP se prezintă în figura nr. 3.

12

Figura nr . 3 Evoluția sistemelor ERP
(Fotache, D., Hurbean, L. – Soluții informatice integrate pentru gestiunea afacerilor
– ERP, Editura Economică, București, 2004, pag. 16 )
Dintre problemele firmelor care pot fi rezolvate cu ajutorul solu țiilor ERP ,
menționăm:

Alocarea insuficientă de fonduri pentru strategiile și inițiativele companiei

Lipsa de viziune și obiective clar definite

Comunicarea ineficientă a strategiilor și a ini țiativelor companiei

Indicatori care nu stimulează suficient angaja ții în sus ținerea/realizarea obiectivelor

Incapacitatea de a stabili și de a planifica cu exactitate cererea clientului
Pe lângă alocarea de fonduri, solu țiile de definire a obiectivelor și de comunicare a
acestora în cadrul organiza ției permit îmbunătă țirea administrării rela țiilor cu angaja ții
(ERM), beneficiind și de alte solu ții tehnologice, cum ar fi portalurile și solu țiile self -service
pentru angaja ți.
Tot în acest capitol se prezintă rolul sistemelor EAI și ERP în economia românească,
definindu -se conceptul de Enterprise Application Intergration (EAI) ca fiind folosit destul de
frecvent când vine vorba de următorul pas în e -Business. EAI se referă, în mod special, la
integrarea ERP -ului cu celelalte sisteme informatice cum ar fi ECM (Enterprise Content
Management – managementul informației nestructurate), deoarece informația structurată,
prelucrată de ERP, reprezinta doar 20% din informația necesară luării deciziei de business.
În cadru l particular al proiectării unui sistem informatic de tip ERP, considerăm ca
adecvată metoda de analiza „ top – down ” datorită gradului mare de complexitate al unui
proiect iar ca mod efectiv de realizare folosirea prototipiz ării combinată cu abordarea
participativă și abordarea fenomenologică.
Se folosește prototipizarea deoarece softurile de tip ERP oferă o companie de test,
care simulează toate funcțiile unei firme și pe baza înregistrărilor din baza de demo se
poate exemplifica atât modul de lucru cât și situațiile centralizatoare rezultate. După
însușirea de către utilizatorii cheie a funcțiilor și performațelor softului, se poate trece la
etapa de modificare a softului, conform cerințelor particulare ale beneficiarului.
În literatura de specialitate se consideră că dacă la implementarea unui ERP,
modificările aduse formei standard depășesc 10 %, însemnă că soluția nu a fost bine
aleasă, adică nu mai este economică implementarea.
Rezultă concluzia că în faza de analiză a necesităților concrete, reale ș i actualizate

13
ale firmei, care este faza de start a unei implementări, trebuie ca toți utilizatorii cheie să -și
definească foarte clar și restrictiv cerințele, astfel încât în procesul de selecție să fie ales
acel soft care modelează cel mai bine cerințele de business ale firmei.
Considerăm că problemele majore cu care se confruntă abordarea paradigmei
prototipizării pot fi diminuate prin prezentarea intensivă a prototipului standard (rod al
know -how-ului acumulat în produs), ca un modul inițial al etap ei de analiză (“metoda
trainingului timpuriu” – contribuția autorului, v. cap. 3.6).
Suntem de acord că abordarea participativă are ca fundament al întregului proces,
comunicarea. Pentru maximizarea beneficiilor aduse de această abordarea considerăm ca
fiind benefică formalizarea, inclusiv prin utilizarea procedurilor ISO. Astfel, utilizând
formulare standardizate, considerăm că se înlătură echivocul din exprimarea cerințelor
sau rezoluțiilor. De asemenea, deși apreciem că păstrarea neschimbată a structuri i echipei
de implementare, pe întreaga durată a desfășurării procesului este de dorit, totuși prin
utilizarea unor formulare operative standardizate, se poate face trecerea mai ușor la
integrarea unui nou membru în echipa de implementare.
În ceea ce prive ște rolul sistemelor EAI în economie, suntem de acord că reprezintă
etapa următoare în dezvoltarea sistemelor ERP. În mod frecvent, azi, companiile multi –
naționale, conexează diferite sisteme ERP aflate în exploatare la filialele lor, renunțând
treptat la metoda clasică de impunere a unui singur model de ERP la toate companiile
concernului.
CAPITOLUL 3 . TEHNOLOGII DE ANALIZĂ ȘI DEZVOLT ARE A
SISTEMELOR INFORMATICE INTEGRATE
Se prezintă cele mai noi concepte în modelarea întreprinderilor și anume: Enterpris e
Architecture, Enterprise Modelling, Enterprise Grid Computing și serviciile SOA. Astfel se
definește arhitectura ca o colecție de principii, reguli, standarde, modele și strategii pentru
design, construcția și dezvoltarea proceselor de business, resurse și tehnologia informației din
cadrul întreprinderii. Una dintre cele mai importante realități ale întreprinderilor actuale este
că ele se confruntă cu un mediu în continuă schimbare, în timp ce previziunile pe termen lung
tind să rămână într -o proporție t ot mai mare sub semnul incertitudinii. Pentru a se adapta
acestei transformări, întreprinderile trebuie să se dezvolte și să fie reactive, astfel încât
schimbarea și adaptarea să devină o stare dinamică și nu doar ceva ocazional forțat de către
întreprind ere. Această cerință impune integrarea întreprinderii și dezvoltarea unei discipline
care să organizeze toate cunoștințele necesare pentru identificarea nevoilor de schimbare și
pentru realizarea schimbării într -un mod eficient. Astfel s -a născut Enterpris e Modelling .
Enterprise Grid Computing – EGC care înseamnă procesul de punere la lucru împreună a mai
multor calculatoare existente la nivelul unei organizații și funcționarea ca un sistem integrat.
SOA (Service Oriented Architecture – Arhitectura softwar e bazată pe servicii) este o
arhitectură flexibilă și standardizată ce contribuie la o mai bună conectare a diverselor
aplicații și facilitează schimbul de informații între acestea. SOA unifică procesele de business
structurand aplicațiile mari într -o col ecție de module mai mici numite servicii. Aceste
aplicații pot fi folosite de diverse grupuri de oameni atât din cadrul companiei cât și din afara
ei.

Arhitectura intreprinderii poate fi descrisă astfel:
1. Arhitectură conceptuală
Arhitectura afacerii
Arhitectura generică software

14
2. Arhitectură tehnică
Arhitectura sistemului informatic
Arhitectura de implementare
Enterprise Architecture detaliază și relevă structura unei organizații incluzând
procesel e de business, aplicații, tehnologii și date , după cum est e prezentat în figura 4.

Figura nr. 4 Elementele comune în Enterprise Architecture Structure
Sursa: www.technology -training.co.uk/introductiontoenterprisearch itecture_30.php

Un subcapitol aparte tratează limbajului UML atât sub aspectul apariției și evoluției
sale cât și ale caracteristicilor lui. UML reunește cele mai adecvate tehnici și practici din
domeniul ingineriei programării, care și -au dovedit eficie nța în contruirea sistemelor
complexe. Notorietatea limbajului UML a determinat apariția unor produse – programe
dedicate, de tip CASE, cum sunt Rose (al firmei Rational), Rocase (Universitatea Tehnică
Cluj-Napoca), GDPro (firma Advanced Software Technolog ie), Visual Modeler ( Visual
Studio, Microsoft). Folosind UML se poate modela orice tip de aplicație, destinată oricărei
combinații de hardware, sisteme de operare, limbaj de programare. Flexibilitatea acestui
limbaj de modelare se poate utiliza pentru apl icații client -server, în timp real, tranzacționale,
distribuite, etc. UML este perfect compatibil cu limbajele de programare orientate obiect (ca
C++, Java, C#, etc.) dar poate fi utilizat la fel de bine și pentru aplicații dezvoltate cu limbaje
procedural e. Prin folosirea standardelor XML/XMI, modelul UML creat cu un anumit produs
de modelare se poate transfera către alt produs sau o bază de documentație (repository).
În trecut, programatorii dezvoltau programe fără o bună analiză și o bună proiectare a
respectivelor programe. Faza de analiză și proiectare a unui sistem informatic trebuie să fie
gata înainte de realizarea codului, pentru a obține o atenție mărită din partea diverșilor
dezvoltatori.
Aceste etape au fost ignorate în trecut, dar în prezent or ice dezvoltator recunoaște
importanța acestor faze, deoarece s -a dovedit că de acestea depinde producerea de software
adecvat și competitiv.
Pentru analiza și proiectarea sistemelor s-au creat limbajele de modelare . Unul din
aceste limbaje de modelare este limbajul de modelare unificat – UML (The Unified Modeling
Language).
UML nu este un simplu limbaj de modelare orientat obiect, ci în prezent, este limbajul
universal standard pentru dezvoltatorii software din toată lumea . UML deține o expresivitate,
care ajută la rezolvarea problemelor de modelare pe care vechile limbaje nu o aveau. În

15
prezent, UML oferă arhitecturi de sisteme ce funcționează pe analiza și proiectarea obiectelor
cu un limbaj corespunzător pentru specificarea, vizualizarea, construirea și
documentarea,artefactelor sistemelor sofware. UML este un limbaj de modelare care oferă o
exprimare grafică a structurii și comportamentului software,înainte de a iniția proiectarea și
dezvoltarea unui sistem, mai ales dacă acesta este atât de complex ca si stemul informatic de
tip ERP.
Contribu ția mea principală adusă în domeniul implementărilor de sisteme informatice
integrate o consider a fi o metodă proprie pe care o denumesc „Metoda trainingului
timpuriu” . Metoda propusă de mine are ca modul inițial al etapei de analiză de sistem (din
cadrul ciclului de viață al proiectului de implementare) un modul intensiv de training pe baza
unui model standard. Argumentele le -am dezvoltat în capitolul 4, precizez aici ideile
principale. După alegerea soluției softwar e care se potrivește cel mai bine (atât din punct de
vedere al acoperirii cerințelor cuprinse în caietul de sarcini cât și ca suportabilitate a
costurilor de implementare) se va preciza în viitorul contract de furnizare a soluției
informatice (nu neapărat ERP) obligativitatea demarării procesului de implementare printr -un
training intensiv, utilizându -se un model standard al aplicației. Avantajele pe care le întrevăd:
utilizatorii cheie („key user”) se vor familiariza cu logica noului sistem
se vor familiar iza cu ecranele de introducere a datelor și de extragere a
rezultatelor, cu modalitățile de filtrare a informației existente
vor avea în față un model funcțional „de la A la Z” , adică de la setări la
raportări statistice
vor lua cunoștință cu „know -how” -ul pe care -l aduce soluția
vor putea completa seria de întrebări puse la prezentările anterioare, din timpul
sesiunii de vizionări de soluții informatice
vor stabili relații de colaborare cu echipa de consultanți ai firmei furnizoare a
soluției informatice, într-un climat cu un nivel de stres mult mai scăzut decât
în cazul instruirilor sub presiunea lucrului efectiv, în două sisteme simultan
vor putea sesiza din timp eventualele „gap -uri” sau zone unde sunt necesare
dezvoltări
în caz extrem se poate constata din start („din fașă”) că soluția aleasă nu se
potrivește cerințelor și se poate rezilia contractul înainte ca „tăvălugul”
implementării să fie demarat și costurile să se adune în conturile de cheltuieli.
Dezavantajele ar fi mai ales în zona implementator ului, și anume:
necesitatea existenței unui model standard al soluției informatice cât mai
aproape de obiectul de activitate al clientului pentru a ușura efortul „key
user” -ilor de a -și extrapola „ce văd” cu „cum va fi în soluția finală”
păstrarea neschimb ată a componenței echipei de consultanți pe toată durata
implementării pentru a nu se pierde legăturile umane câștigate la începutul
implementării
acceptarea riscului unui sfârșit abru pt și amiabil al contractului în cazul în care
se consideră de către cli ent că necesarul de dezvoltări (personalizări) care
urmează a fi executate de către furnizor depășesc 10% din funcțiile standard
oferite.
Dezavantajele pentru client ar fi următoarele:
constituirea unei echipe de „key useri ” formată din persoane care vor lucra
efectiv cu noua soluție informatică și nu constituită din persoane care nu vor
participa direct la întreținerea sistemului ci doar vor fi beneficiarele unor
situații sintetice (șefi de departamante)

16

transferul deciziilor implementării dinspre „top m anagement” către viitorii
utilizatori. Riscul este evident în condițiile unei opoziții (rezistențe) fățișe față
de soluția în sine sau față de actul de schimbare a sistemului
necesitatea alocării unui timp suficient pentru „key useri” pentru a participa la
expunerile pe baza modelului standard, expuneri care ar fi de dorit să nu se
desfășoare la locația clientului , pentru a fi detașați de tot de sarcinile curente
de serviciu
presupune un efort intelectual susținut pentru a asimila noile concepte
încapsulate în soluția propusă, într -un timp rezonabil de scurt. Pentru a stimula
acest aspect sugerez ca perioada de training timpuriu să se încheie cu un test –
grilă care să releve, pe module/key user, care este gradul de percepere
înregistrat și în funcție de rezul tate să se treacă la demararea activității de
analiză sau eventual la reluarea unor prezentări/module.
De ce sugerez această metodă. Deoarece am remarcat în cursul implementării ERP
Navision la Farmec Cluj că multe dintre funcțiile aduse de „know -how” -ul aplicației au fost
ignorate de către „key useri” atât datorită stresului la care erau supuși, lucrându -se deja în
paralel, în două sisteme, cât și a faptului că modelul de lucru nu avea toate setările realizate,
setări care s -au făcut în timpul procesului de implementare. Acest aspect mi -a fost confirmat
și de către consultanții firmei furnizoare a soluției ERP, care au remarcat și ei, la
implementări anterioare, la alte firme, același fenomen de superficialitate în abordarea
noutăților aduse de sistemul a chiziționat, „key userii” concentrându -se în a identifica funcții
sau facilități care semănau cât mai bine cu vechiul sistem (care le dădeau siguranță,
cunoscându -le). De asemenea, trebuie să recunoaștem că și firmele furnizoare sunt interesate
în a efectu a dezvoltări în plaja de rentabilitate, la cererea clientului, dezvoltări a căror cost
poate depăși chiar și costul licențelor de utilizare achiziționate de către client.
În concluzie , prin utilizarea acestui „training timpuriu” s -ar realiza o cunoaștere mai
profundă a „motorului” soluției informatice propuse, a noutăților aduse și astfel s -ar trata mai
cu răspundere cererile de efectuare a unor dezvoltări. În unele cazuri se poate ajunge ca,
clientul să renunțe la modul de abordare pe care -l utiliza în v echiul sistem informatic și să
accepte să utilizeze alt model propus la implementare. Cel mai elocvent exemplu sunt
raportările statistice din zona financiară, costuri și comercială.

CAP ITOLUL 4. PROTOTIP DE SISTEM ERP ÎN CADRUL FIRMEI SC
„FARMEC ” SA CLUJ
Conține analiza sistemului existent, o evaluare critică a acestuia, evaluare care are ca
final justificarea necesității implementării unui sistem informatic integrat de tip ERP. Sunt
relevate în același timp care sunt soluțiile de perfecționare a sistemul ui existent și de aplicare
a paradigmelor ERP. De asemenea se prezintă arhitectura sistemului proiectat și cerințele
privind implementarea noului sistem.
Necesitatea proiectării unui prototip de sistem ERP care să stea la baza selectării unei
soluții și u lterior a implementării acesteia a apărut ca o necesitate, datorită uzurii morale a
aplicațiilor existente în acel moment la SC Farmec Sa Cluj.
Bazele de date erau în număr covârșitor pe stații locale în format dbf (Fox 2.6 era
utilizat pentru gestionarea lor). Pe serverul Novell erau bazele principale de tranzacții, tot în
format dbf. Aceste baze erau pentru vânzări, achiziții (cumpărări) și pentru gestiunea
materialelor. Pe serverul MySQL erau baze de date MySQL în care prin import de date se
completau d in bazele de date de tip dbf primite ca atașamente la e -mailurile zilnice trimise de

17
către reprezentanțele comerciale (în număr de 13). După preluarea lor în MySql cu o
aplicație PHP se genera o situație centralizată a vânzărilor pe o anumită perioadă.
De asemenea, sistemele erau extrem de rigide la modificările impuse de cerințele
economiei de piață.
S-a insistat în precizarea cerințelor care stau la baza noului sistem pe acele cerințe
specifice activității de producție a firmei Farmec. Acest lucru a ge nerat, în mod evident, o
orientare spre o soluție ERP. De asemenea, soluțiile de perfecționare a sistemului existent și
de aplicare a paradigmelor ERP au condus la aceeași concluzie, și anume: Sistem Informatic
Integrat de tip ERP.
Argumentând necesitat ea noului sistem am relevat facilitățile pe care le aduce un
sistem ERP din care le amintesc doar pe cele care au lipsit în totalitate sistemului existent și
anume: reacția rapidă, flexibilitatea și trasabilitatea și optimizarea și integrarea proceselor di n
întreprindere.
În ceea ce privește prototipul de sistem ERP proiectat (NAVFARM), el a fost gândit
să emuleze funcțiile de business specifice activității Farmec și să satisfacă în totalitate
cerințele exprimate în zona de management al producției.
În pro totipul NAVFARM am inclus ca module noi, față de o structură standard de
ERP următoarele:
1. Managementul transporturilor. Acest modul are cerințe specifice referitoare la
activitatea de logistică a transporturilor.
2. Managementul mentenanței. Acest modul trebu ie să satisfacă cerințele de
gestionare a activității de mentenanță a capacităților de producție. Necesitatea
introducerii acestui modul a apărut datorită condiționărilor pe care activitatea
de mentenanță a capacităților de producție le exercită asupra pro cesului de
producție, gestionat de modulul de “Managementul producției”.
Posibilitățile de extindere ale prototipului sunt conexarea lui cu o aplicație de SFA
(pentru vânzări) și în partea de achiziții (cumpărări) cu o aplicație SCM.
CAPITOLUL 5 . STRATEGII DE IMPLEMENTARE A UNUI SISTEM
ERP
În nici un moment nu trebuie să se înțeleagă faptul că un sistem informatic, oricum s –
ar numi acesta, se substituie factorilor de decizie și managementului organizațiilor.
Implementarea unui ERP în cadrul unei companii b ine organizate aduce beneficii enorme, dar
același sistem poate fi o povară pentru o firmă nepregatită încă.
Privind retrospectiv procesul de implementare a ERP -Navision la SC Farmec SA, și
având suportul metodologic expus în cap. 2 și 3 trag următoarele concluzii :
1. Procesul de implementare al unui sistem informatic integrat de tip ERP are nevoie
de sprijinul întregii organizații pentru a fi o reușită
2. Metodologic implementările se pretează la modelare (v. cap.2).
3. O soluție ERP trebuie să aibă o bază demo standard apropiată de specificul
activității firmei – client.
4. Merită investit timp pentru instruirea timpurie a utilizatorilor finali deoarece se
optimizează ulterior cererile de dezvoltare.
5. Trebuie încurajată și i dentificată orice posibilitate de export de date (migrare), în
formă electronică, dinspre soluția veche spre ERP, astfel utilizatorii finali au mai
mult timp să se familiarizeze cu noile formate și eventual noile reguli de validare.

18
6. Departamentul IT al fir mei-client, care răspunde de corectitudinea transferurilor
de date, a instalărilor și a setărilor de start -up, trebuie cooptat încă din faza de
analiză, deoarece, acest departament are în componența sa persoane specializate
pe anumite arii din activitate a firmei . Acestea vor putea veni cu nuanțări sau
corecții la cererile inițiale ale utilizatorilor cheie desemnați, care, au natural
tendința de a cere ca un sistem nou să semene cu cel vechi.
Implementarea unui sistem informatic integrat de tip ERP este un proces deosebit de
complex și care are influențe dir ecte în rezultatele economice a le firmei. Atât în timpul
pregătirii implementării, a implementării propriu -zise cât și post -implementare, firma
beneficiară va suporta costuri semnificative legate de proc esul de schimbare a sistemului
informatic. Să nu uităm că sistemul informatic oglindește în timp real orice activitate a firmei.
În timpul implementării, cele două sisteme vor lucra o perioadă în paralel, astfel încât
încărcarea oamenilor va fi dublă, dar stresul suportat va fi triplu , datorită faptului că vor
lucra într -un sistem nou, pe care atunci îl învață, dar de la care se așteaptă deja performanță.
Din acest motive echipa mixtă de consilieri – utilizatori -cheie vor lucra într -un ritm susținut,
vor pa rticipa la instruiri, vor efectua multe ore suplimentare pentru a acoperi necesarul de
lucrări și vor face eforturi de a se autoinstrui folosind documentaț ia pusă la dispoziție de către
firma furnizoare.
Succesul unei implementări este o reușită notabilă a tât pentru beneficiar cât și pentru
furnizorul de soluții, deoarece primul va beneficia de avantajele promise la prezentarea
soluției, avantaje care au stat la baza deciziei de a selecta soluția respectivă, iar pentru
implementator va fi o nouă filă în map a de prezentare la următoarele sesiuni de licitații. Și
evident, firma implementatoare va beneficia de cunoștințele acumulate, poate într -un
domeniu economic nou și aspect ce va face ca o eventuala implementare într -o firmă cu profil
asemănător să fie mult mai facilă.
Implementarea unui sistem informatic integrat de tip ERP într -o entitate economică în
care nu a mai fost utilizat un ERP aduce atât pentru factorii de decizie (Consiliul de
Administrație, Comitet de Direcție, etc.) cât și pentru utilizatorii u zuali, un alt orizont asupra
informațiilor din sistem, o altă stăpânire a fenomenului economic și nu în ultimul rând o mai
bogată paletă de informații la îndemână atunci când trebuie să ia decizii.
În concluzie, procesul de implementare al unui sistem info rmatic integrat de tip ERP
are nevoie de sprijinul întregii organizații pentru a fi o reușită. Și va fi cu siguranță dacă
sprijinul uman și financiar va exista. Ce rămâne de făcut după trecerea la noul ERP ? Să se
instaleze versiunile următoare ale respecti vei soluții, versiuni ce vor aduce facilități noi, pe
care noii beneficiari de ERP le vor asimila ușor, știind deja logica întregului sistem.
CAPITOLUL 6. PRE ZENTAREA MODULULUI „PRODUCȚIE” DIN
CADRUL NOULUI PROTOTIP ; DEZVOLTARE ȘI IMPLEMENTARE
Modulul de „informatizare a managementului producției” (n.a), numit generic, modul
„Producție” seamănă ca și funcționalitate indiferent de soluția software aleasă. Orice astfel de
modul va avea opțiuni prin care se vor putea realiza următoarele acțiuni:
Setup – se definește programul de lucru, numărul de schimburi și zilele
lucrătoare
definirea artiolelor din zona catalagolui de materii prime, ambalaje
definirea articolelor din zona circuitelor tehnologice (tehnologiile de execuție)
definirea articolelor din zona c apacităților de producție (utilaje, etc.)
definirea rețetele de fabricație sau planurile de operații

19

definirea calendarelor de activități pe ateliere de productie și utilaje
întocmirea de comenzi de producție
lansarea comenzilor de producție în execuți e
urmărirea stadiului de execuție al unei comenzi de producție
înregistrarea finală a rezultatelor producției
urmărirea respectării disciplinei tehnologice (încadrarea în consumurile
normate)
Aceste funcții se regăsesc în toate soluțiile ERP care înglo bează un modul de
producție, cum ar fi: SAP, Microsoft Dynamic Nav (Navision) , Clarvision, Socrate,
Charisma, etc.
Principala cerin ță specifică a proiectului de la Farmec se referea la procesul de
producție, aceasta putând fi asimilată, ca specific, cu pr oducția desf ășurată în industria
chimică sau medicamentoasă. Astfel, există două faze de produc ție: preparare și ambalare. În
prezent în cadrul companiei se lucrează cu no țiunea de semifabricat. La preparare există
semifabricat lichid, cu re țete specifice de fabrica ție, iar la ambalare există op țiune Produs
Finit, în cazul în care se ambalează și se vinde ca atare sau un semifabricat de ambalare în
cazul în care acesta intră în componen ța altui produs (exemplu: pachete care con țin mai
multe produse: cremă, loțiune și deodorant). Astfel aplica ția trebuia să țină cont de materiile
prime con ținute, de consumul în Kg, de pierderea tehnologică dar mai ales de re țetele de
fabricație care sunt de mai multe tipuri: informative, semifabricat, vrac, cabinete cosmetice ,
metro, selgros, minimostre, cu accize 10%, cu accize 5% etc.

Cerințele specifice proiectului sunt sintetizate în principiu î ntr-un document oficial,
numit „caiet de sarcini”,document ce stă la baza analizei furnizorilor de soluții ERP, pentru a
stabili dacă produsul promovat de respectivele firme acoperă cerințele viitorului beneficiar.
Informațiile specificate în acest document, trebuie de asemenea să permită stabilirea
proporției în care aceste cerințe sunt satisfacute de către soluția oferită. Ele s tau la baza
procesului de selectare a firmelor participante și furnizoare de soluții ERP.
Conținutul caietului de sarcini se structurează pe mai multe secțiuni, iar, în cadrul
fiecărei secțiuni se precizează principalalele cerințe oferite de furnizorul de soluții ERP
Astfel, personalizarea majoră pentru Farmec considerăm că trebuie să fie acea de
regândire a fișelor tehnice (plane de operații în varianta standard) în așa fel încât să aibă toate
elementele necesare unei rețete de fabricație.
Utilizând faci litatea oferită de Navision și anume să se poată crea meniuri noi, am
regrupat funcțiile din meniul inițial de „Fabricație” în două meniuri noi și anume :
„Fabricație – Planificare” (figura nr. 5)
„Fabricație – Execuție”
Astfel, din activitatea globală de sfășurată în procesul de Pregătire, Programare –
lansare și Urmărire a Producției s -au desprins activitățile legate strict de executarea
comenzilor de producție și decontarea a producției, activități care se desfășoară în ateliere
productive. Toate celelate activități sunt desfășurate în cadrul Departamentului Tehnic –
Normare.

20

Figura nr.5 Meniul Navision -Fabricație (Producție) pentru zona de planificare
și lansare a producției, modificat conform cerințelor proiectului NAVFARM
Sursa: autorul

Această regândire a meniuri lor va permite o gestionarea mai ușoară a „rolurilor” (din
punct de vedere al securității accesului la resursele Navision. În fapt, operatorii din atelierele
de producție vor aveau acces strict la comenzile de producție lansate la care nu vor putea
modific a anumite câmpuri (de exemplu cantitatea lansată). Operatorii de la Departamentul
Tehnic -Normare nu vor aveau acces în zona de execuție a comenzilor și ca urmare nu se vor
puteau implica în decontarea producției, ei lansând pentru această zonă comenzile de
producție.
Consider că cerințele standard cuprinse în caietul de sarcini aferent modulului de
producție din cadrul prototipului ERP ar putea fi completat cu următoarele activități:
La secțiunea privind programarea și lansarea producției ar fi util intro ducerea
următoarel or cerințe:
1. Organizarea activității de producție pe proiecte și efectuarea urmărirea derulării lor
(termene finale de realizare, calculații de costuri)
2. Întocmirea de planuri pentru produse noi
3. Întocmirea dosarele de produs și a cele tehn ologice
4. Urmărirea procedurile de sistem

21
Mergând mai departe , la secțiunea urmărirea producției, consider că o focalizarea pe
cerințele managementului calității ar fi benefică. Pentru realizarea acest ei funcții consider că
ar trebui incluse , în caietul de sarcini , următoarele cerințe:
1. Posibilitatea lansării de comenzi de rectificare sau recondiționare(și deci implicit
definirea de tehnologii de rectificare), cât și suplimentarea de comenzi pentru
înlocuirea rebuturilor
2. Întocmirea proceselor verbale de cal itate și conformitate (inclusiv neconformitate)
3. Urmărirea reclamațiilor privind calitatea
Dacă ne referim la modulul de producție în anasambul său, putem constata următoarele:
1. Soluțiile ERP cu care furnizorii se prezintă la vizionări, după consultarea
cerințelor cuprinse în „caietul de sarcini”, în extrem de rare cazuri vor acoperi
100% aceste cerințe. Acest aspect apare ca urmare a modului diferit (și perfect
legal) în care firmele și -au organizat „contabilitatea de gestiune”. Se știe că
prin Legea Contabi lității, firmelor din domeniul industrial li se impune în mod
obligatoriu să conducă „Contabilitatea financiară”, care are ca rezultat
oglindirea profitului/pierderii (cont 121 Profit și pierdere) în balanțele
contabile. Pentru „contabilitatea de gestiune” se specifică că este la latitudinea
firmei dacă o conduce sau nu. Având în vedere că prin contabilitatea de
gestiune se face o rafinare a oglindirii cheltuielilor ocazionate de activitatea de
producție și cele conexe acesteia (achiziții, transport, etc… ), putându -se astfel
realiza calculații de cost de genul antecalcul, postcalcul, produs nou ,
majoritatea firmelor productive conduc o astfel de evidență. Modulul
„Producție” trebuie să ofere toate informațiile necesare oglindirii proceselor și
fluxurilor de producție în costuri.
2. Un alt aspect important, care a făcut obiectul analizei implementării unui
sistem ERP, se referă la necesitatea retructurării funcțiilor standard ale
produsului.
Evident că soluția ERP achiziționată vine cu acel „know -how” generat de
implementările anterioare. Dar întotdeauna sunt necesare ajustări sau adăugiri de funcții, care
vor genera, evident o îmbogățire a bagajului de cunoștințe (pentru echipa de implementatori)
iar produsulului ERP i se vor adăuga noi funcții/facilități, po ate utile într -o viitoare
implementare din aceeași ramură industrială sau într -una apropiată.
Din păcate, modulul de producție din sistemul Navision propus în lucrare nu a avut
înainte implementări în industria cosmetică,chimică, petrochimică, alimentară mai pe scurt în
industria de sinteză (sau de proces). Această lipsă de „know -how” în industria de sinteză va
impune necesitatea rezolvării multor gap-uri, pentru a răspunde mai bine cerințelor formulate
de conducerea firmei.
Ca o direcție de viitor pent ru îmbogățirea funcționalităților modului de producție din
prototipul NAVFARM, propun realizarea unui modul de „optimizare a producției ”, cu scopul
de a sugera lucrul cu „șarje de preparare normate optime”. Realiz area acestui deziderat ar
diminua considera bil timpul necesar în prezent transformării unei „estimări de vânzări” în
comenzi de producție.
Concluziile cercetărilor întreprinse privind reproiectarea și implementarea modulului
de producție ne determină să susținem faptul că pentru firma Farmec, proc esul de
restructurare a acestui modul, care ar putea fi considerat un element central al prototipului, a
avut rolul de a răspunde mai bine cerințelor procesului de producție din cadrul firmei.
Totodată considerăm că este loc pentru continuarea acestor cer cetări și din alte puncte
de vedere, efectele acestora având drept beneficiar firma în cauză și nu numai.

22
CAPITOLUL 7 . AUDITUL NOULUI SISTEM ȘI EFICIENȚA
ECONOMICĂ A ACESTUIA
Este evident că, în zilele noastre, când un volum mare de tranzacții financiare se
desfășoară prin intermediul sistemelor computerizate, auditorii au de -a face cu toate aspectele
și riscurile legate de utilizarea calculatoarelor și sistemelor informaționale.
Controlul și auditul securității informaționale cer o abordare sistematică și
metodologică. Unul dintre standardele care ghidează aceast ă abordare este CobiT™ (Control
Objectives for Information Technologies ) -. Acest standard reprezintă baza metodologică
pentru verificarea și controlarea securității informaționale în internet, extr anet, intranet,
depozite de date și procesele de tranzacționare on -line.
Conform celor de la ISACA (Information Systems Audit and Control Association3), o
definiție a auditului sistemelor informaționale este următoarea: „Auditul sistemelor
informaționale p resupune revizia și evaluarea tuturor aspectelor legate de sistemele de
prelucrare automată a datelor, incluzând și prelucrările manuale care au legătură cu sistemul
și interfețele între cele două sisteme.”4
Acest capitol include după cum e și firesc și analiza rezultatelor implementării unui
sistem informatic integrat de tip ERP. În primul rând se definește conceptul de audit al
sistemelor informatice și se identifică resursele sistemului proiectat. Se prezintă în continuare,
rolul benefic al metodologiei de audit continuu și cum anume paradigmele acestuia (ale
auditului continuu) se pot integra în modulele ERP. În final se precizează care sunt metodele
de evaluare ale eficienței economice ale unei implementări de sistem ERP. O atenție
deosebită s -a acordat tehnicilor de audit asistate de calculator cunoscute sub numele de
CAAT (Computer Assisted Audit Tehniques). Tehnicile și instrumentele sunt prezentate în
figura nr. 6

Figura nr. 6 Tehnici și instrumente de audit asistate de calculator
Sursa: prelucra re după sursa : Richard Baskervill – EDP Auditing, Georgia State University

3 www.isaca.org/About -ISACA/History/Pages/default.aspx
4 Weber, Ron, EDP Auditing –Conceptual Foundations and Practice pe adresa:
http://www.isaca.org/Content/NavigationMenu/Students_and_Educators/IT_Audit_Basics/

23

Necesitatea utilizării instrumentelor informatice în cadrul unei misiuni de audit a
devenit vitală, dar o combinație a tehnicilor manuale cu cele asistate de calculator asigură
reușita acesteia, într -un timp optim și cu costuri reduse.
Un model calitativ de evaluare al riscurilor este prezentat în figura nr. 7.

Figura nr. 7 Model de evaluare al riscului
Sursa : ( www.theiia.org/itaudit/ )

Eficiența unui sistem informatic s e bazează pe comparația între indicatorii care
privesc activitatea economică, înainte și după introducerea sau perfecționarea (up -gradarea)
sistemului informațional, luând în calcul efortul făcut de firmă.
Indicatorii efectelor economice se concretizează î n rezultatele directe și indirecte
apărute în activitatea curentă a unității beneficiare.
Efectele economice directe se datorează influenței exercitate de către sistemul
informațional asupra sistemului economic al unității economice și se reflectă practic prin
intermediul indicatorilor economico -financiari.
Efectele economice indirecte reflectă creșterea veniturilor, reducerea eventuală a
costurilor, încasările suplimentare și economiile valutare obținute prin introducerea,
implementarea și exploatarea cu rentă a noului sistem.
Într-un caz real de implementare al unui ERP într -o societate economică se parcurg, în
mod natural toți pașii detaliați în capitolul 7.3 „ Con troalele Sistemului informatic”; a dică,
sistemul informatic trebuie să oglindească cât mai fidel procesul de bussines.
După opinia nostră, auditul unui sistem informatic dintr -o entitate economică în care
se dorește implementarea unui ERP are două componente:
1. Auditul de necesitate, care are rolul de a releva necesitatea ( sau nu
)schimbării sis temului informatic existent.
2. Auditul continuu de implementare ( în cazul în care în concluziile auditului
de necesitate s -a sugerat, și s -a acceptat de către managementul entității
economice, implementarea unui ERP.

24
În funcție de maturitatea profesională l a care a ajuns departamentul IT din entitatea
economică respectivă, consider că este primul organism ( pe care -l putem asimila cu auditul
intern ) care ar trebui să efectueze periodic, audit al propriului sistem informatic. De ce?
1. Sunt cei mai buni cunoscă tori ai riscurilor induse de sistemul informatic
existent. Cunosc atât aplicațiile pe care le gestionează cât și operatorii (
utilizatorii ) care introduc date în sistem.
2. Prin natura profesiei, trebuie să se constitue într -un vârf de lance în ceea ce
prive ște introducerea noilor tehnologii din domeniul informatic, în entitatea
economică.
3. Dacă trec printr -un proces de implementare al unui sistem informatic, în
mod natural, nativ, vor trece prin toate etapele unui audit de sistem
informatic.
După efectuarea a cestui audit intern, datorită subiectivității opiniilor exprimate de
către membrii departamentului IT, consider că anual se impune un audit extern. Evident dacă
încă în entitatea economică nu este implementat un ERP, care asigură, prin natura sa un grad
înalt de integrare și un procent de redundanță scăzut.
Dacă entitatea economică a implementat un ERP, datorită duratei medii de utilizare de
8 ani, auditul sistemului informaționl poate rămâne în sarcina compartimentului de audit
intern în colaborare cu depa rtamentul IT. Acest audit intern are rolul de a maximiza utilizarea
tuturor funcțiilor ERP( achiziționate la implementare) sau relevarea unor cerințe noi.
În acest ultim caz, în care apar cerințe noi, consider neavenită decizia de a dezvolta
aplicații cola terale în detrimentul achiziționării unui modul care să rezolve aceste cerințe. Sunt
de părere că trebuie păstrat caracterul unitar al unui ERP și dezvoltarea separată a unor
aplicații va scăpa regulilor de validare ale ERP -ului ( vezi cap. 7.3 Auditul con tinuu și 7.4
Integrarea regulilor auditului continuu într -un sistem ERP.
În ceea ce privește eficiența economică a sistemului proiectat se observă că s istemele
informatice pot fi caracterizate printr -o multitudine de caracteristici funcționale și economice
care să ateste eficiența și utilitatea lor. Acestea sunt supuse evaluării în funcție de specificul
lor. Un studiu de eficiență cuprinzător pentru o investiție în sisteme informatice implică un
proces care privește estimările financiare ale aspectelor refe ritoare la procesele, practicile și
motivele fundamentale pentru ea.
Aprecierea valorii investiției se poate face în funcț ie de beneficiile ei poten țiale și de
resursele necesare pentru a o realiza și a o menține (costuri de exploatare). Indicatorii de
eficiență economică pot caracteriza atât o investiție inițială într -un sistem informatic, cât și o
upgradare a unui sistem informatic funcțional.
În concluzie, apreciem că implementarea unui ERP într -o entitate economică va aduce
un plus de rapiditate și co nștientizare a rolului pe care -l dețin utilizatorii în propagarea datelor
în sistem. De remarcat că eventualele erori înregistrate în sistem se vor putea corecta doar prin
alte înregistrări în sistem, înregistrări care vor asigura trasabilitatea inform ației (conform
standardelor ISO) .
CAPITOLUL 8 . CONCLU ZII ȘI CONTRIBUȚII PERSONALE;
DIRECȚII DE CONTINUARE A CERCETĂRII
Primul aspect avut în vedere în partea de început a lucrării vizează particularitățile
manageriale ale firmelor din domeniul industrial. După opinia mea, caracteristica cea mai
importantă, din punct de vedere managerial, al unui sistem informatic integrat de tip ERP este
aceea că sistemele ERP respectă principiul holonic , principiu care consideră că fiecare parte

25
componentă este un subsistem care prin realizarea obiectivelor sale contribuie la realizarea
obiectivelor firmei în ansamblu l său.
Consider că î n practică, cea mai uzitată aplicare a acestei proprietăți, este conectarea
la Sistemele de Asistare a Deciziei . Este o caracteristică defi nitorie a ERP -urilor, aceea de a
oferi interfețe atât pentru importul de date din alte sisteme, cum ar fi, de exemplu cititoare
cod de bare, traductori industriali, aparate de măsură și control sau interfețe pentru export de
informație, cum ar fi alte ERP -uri, sisteme EAI, sisteme informatice guvernamentale
(Ministerul Finanțelor, Casa de pensii, Casa de Asigurari de Sănătate, etc).
De asemenea remarc că prin asigurarea u nui lot de informații validate, credibile și
verificabile până la sursă, sitemele inf ormatice, prin aplicațiile de business inteligence oferă
un instrument indispensabil procesului de management al firmei, indiferent de nivelul ierarhic
al acestui management.
Concluzii și propuneri privind sistemele informatice de tip ERP
În cadrul parti cular al proiectării unui sistem informatic de tip ERP, se utilizează
metoda de analiza „ top – down ” datorită gradului mare de complexitate al unui proiect.
De asemenea ca mod efectiv de realizare propun folosirea prototipiz ării combinată cu
abordarea pa rticipativă și abordarea fenomenologică , având următoarele argumente:
se folosește prototipizarea deoarece softurile de tip ERP oferă o
companie de test, care simulează toate funcțiile unei firme și pe baza
înregistrărilor din baza de demo se poate exempli fica atât modul de lucru cât
și situațiile centralizatoare rezultate.
considerăm că problemele majore cu care se confruntă abordarea
paradigmei prototipizării pot fi diminuate prin prezentarea intensivă a
prototipului standard (rod al know -how-ului acumu lat în produs), ca un
modul inițial al etapei de analiză (“metoda trainingului timpuriu” –
contribuția autorului, v. cap. 3.6).
Pe de altă parte suntem de acord că abordarea participativă are ca
fundament al întregului proces, comunicarea. Pentru maximiz area beneficiilor
aduse de această abordarea considerăm ca fiind benefică formalizarea,
inclusiv prin utilizarea procedurilor ISO. Astfel, utilizând formulare
standardizate, considerăm că se înlătură echivocul din exprimarea cerințelor
sau rezoluțiilor. D e asemenea, deși apreciem că păstrarea neschimbată a
structurii echipei de implementare, pe întreaga durată a desfășurării
procesului este de dorit, totuși prin utilizarea unor formulare operative
standardizate , să se poată face trecerea mai ușor la integr area unui nou
membru în echipa de implementare.
În ceea ce privește rolul sistemelor EAI în economie, este evident că aceasta
reprezintă etapa următoare în dezvoltarea sistemelor ERP. În mod frecvent, azi,
companiile multi -naționale, conexează diferite si steme ERP aflate în exploatare la filialele
lor, renunțând treptat la metoda clasică de impunere a unui singur model de ERP la toate
companiile concernului.
Concluzii și propuneri privind tehnologiile de analiză și dezvoltare a sistemelor
informatice int egrate
Consider că UML nu este un simplu limbaj de modelare orientat obiect, ci în prezent,
este limbajul universal standard pentru dezvoltatorii software din toată lumea . UML deține o
expresivitate, care ajută la rezolvarea problemelor de modelare pe care vechile limbaje nu o
aveau. În prezent, UML oferă arhitecturi de sisteme ce funcționează pe analiza și proiectarea
obiectelor cu un limbaj corespunzător pentru specificarea, vizualizarea, construirea și
documentarea,artefactelor sistemelor sofware. UML es te un limbaj de modelare care oferă o

26
exprimare grafică a structurii și comportamentului software,înainte de a iniția proiectarea și
dezvoltarea unui sistem, mai ales dacă acesta este atât de complex ca sistemul informatic de
tip ERP.
Se propune de către autor o metodă proprie de implementare intitulată “metoda
trainingului timpuriu”. Această metodă propune demararea procesului de implementare cu un
stagiu intensiv de training pe baza unui model standard, cât mai apropiat de modelul de
business al benefici arului. Se consideră că avantajele utilizării acestei metodologii sunt
semnificative pentru client, ducând la o rată superioară de reușită a implementării soluției
informatice. Tot în legătură cu această metodologie sunt relevate și unele dezavantaje pe ca re
autorul le întrevede în punerea în practică a propunerii sale, însă, deoarece această
metodologie are ca și substrat experiența acumulată de autor în implementarea efectivă a unui
ERP, autorul consideră benefic demersul său.
Concluzii și propuneri privind prototipul de sistem ERP în cadrul firmei
SC Farmec SA Cluj
Modelul propus de autor, model care a stat la baza procesului de selecție a soluției
ERP care a fost implementată la această societate comercială a fost denumit NAVFARM.
Consider că metod a adoptată de majoritatea firmelor care implementează soluții informatice,
de a se angaja la remodelări ale produsului standard astfel încât să satisfacă clientul și într -un
fel de a aduce produsul nou să semene cu sistemul vechi, este păguboasă pentru ben eficiar,
deoarece nu beneficiază decât într -o mică măsură de acel „know -how” pe care -l cumpără
împreună cu soluția ERP.
Concluzii și propuneri privind implementarea sistemelor integrate de tip ERP
Autorul prezintă procesul de selecție și implementare pe care trebuie să -l urmeze o
soluție ERP integrată. Concluzia desprinsă din experiența acumulată este că i mplementarea
unui sistem informatic integrat de tip ERP într -o entitate economică în care nu a mai fost
utilizat un ERP aduce atât pentru factorii de de cizie (Consiliul de Administrație, Comitet de
Direcție, etc.) cât și pentru utilizatorii uzuali, un alt orizont asupra informațiilor din sistem, o
altă stăpânire a fenomenului economic și nu în ultimul rând o mai bogată paletă de informații
la îndemână atu nci când trebuie să ia decizii.
De asemenea, procesul de implementare al unui sistem informatic integrat de tip ERP
are nevoie de sprijinul întregii organizații pentru a fi o reușită. Și va fi cu siguranță dacă
sprijinul uman și financiar va exista. Ce răm âne de făcut după trecerea la noul ERP ? Să se
instaleze versiunile următoare ale respectivei soluții, versiuni ce vor aduce facilități noi, pe
care noii beneficiari de ERP le vor asimila ușor, știind deja logica întregului sistem.
Concluzii și propuneri privind dezvoltarea și implementarea modulului
PRODUCȚIE din cadrul noului prototip
Autorul aduce aici în prim -plan problematicile ridicate de satisfacerea cerințelor
specifice managementului producției. Concluziile desprinse ar fi că p entru o firmă din
domeniul industrial, modulul de producției o identifică ca făcând parte dintr -o anumită
ramură a industriei.
Soluțiile ERP cu care furnizorii se prezintă la vizionări, după consultarea cerințelor
cuprinse în „caietul de sarcini”, în extrem de rare cazuri v or acoperi 100% aceste cerințe.
Acest aspect apare ca urmare a modului diferit (și perfect legal) în care firmele și -au
organizat „contabilitatea de gestiune”. Se știe că prin Legea Contabilității, firmelor din
domeniul industrial li se impune în mod oblig atoriu să conducă „Contabilitatea financiară”,
care are ca rezultat oglindirea profitului/pierderii (cont 121 Profit și pierdere) în balanțele
contabile. Pentru „contabilitatea de gestiune” se specifică că este la latitudinea firmei dacă o
conduce sau nu. Contabilitatea de gestiune face o rafinare a oglindirii cheltuielilor ocazionate
de activitatea de producție și cele conexe acesteia (achiziții, transport, etc…), putându -se

27
astfel realiza calculații de cost de genul antecalcul, postcalcul, produs nou. Ca urmare
considerăm că modulul „Producție” trebuie să ofere toate informațiile nece sare oglindirii
proceselor și fluxurilor de producție în costuri.
Concluzii și propuneri privind auditul noului sistem și eficiența economică a
acestuia
După prezentarea pe larg a legislației care guvernează domeniul auditului sistemelor
informatice, autorul analizează riscurile la care sunt supuse acestea, după care trece la
prezentarea principiilor auditului continuu și în final evidențiază câțiva indicatori de stabilire
a eficienței economice.
Concluzia firească ce rezultă din analiza avantajelor și dezavantajelor prezentate în
legătură cu utilizarea sistemelor informatice pentru funcția de audit, se poate exprima astfel:
necesitatea utilizării instrumentelor informatice în cadrul unei misiuni de audit a devenit
vitală, dar o combinație a tehnicilor manuale cu cele asistate de calculator asigură reușita
acesteia, într -un timp optim și costuri reduse.
Într-un caz real de implementare al unui ERP într -o societate economică se parcurg, în
mod natural toți pașii detaliați în capitolul 7.3 „ Controalele Sistemului informatic”. ; adică,
sistemul informatic trebuie să oglindească cât mai fidel procesul de bussines.
După opinia nostră, auditul unui sistem informatic dintr -o entita te economică în care
se dorește implementarea unui ERP are două componente:
3. Auditul de necesitate, care are rolul de a releva necesitatea ( sau nu
)schimbării sistemului informatic existent.
4. Auditul continuu de implementare ( în cazul în care în concluziil e auditului
de necesitate s -a sugerat, și s -a acceptat de către managementul entității
economice, implementarea unui ERP.
Dacă entitatea economică a implementat un ERP, datorită duratei medii de utilizare de
8 ani, auditul sistemului informaționl poate răm âne în sarcina compartimentului de audit
intern în colaborare cu departamentul IT. Acest audit intern are rolul de a maximiza utilizarea
tuturor funcțiilor ERP( achiziționate la implementare) sau relevarea unor cerințe noi.
În acest ultim caz, în care apar cerințe noi, consider neavenită decizia de a dezvolta
aplicații colaterale în detrimentul achiziționării unui modul care să rezolve aceste cerințe. Sunt
de părere că trebuie păstrat caracterul unitar al unui ERP și dezvoltarea separată a unor
aplicații va scăpa regulilor de validare ale ERP -ului ( vezi cap. 7.3 Auditul continuu și 7.4
Integrarea reg ulilor auditului continuu într -un sistem ERP).
Perspective privind continuarea cercetării
Atât timp cât va exista activitate de producție va exista și preocupa rea pentru
eficientizarea acesteia, minimizarea costurilor și maximizarea profitului. Din această
perspectivă, autorul consideră că o direcție pentru continuarea cerecetării (cum de altfel s -a
mai spus în lucrare), este studierea metodelor de optimizare a producției.
Optimizarea producției este o provocare atât pentru managerul de producție cât și
pentru informaticienii care dezvoltă aplicații în această zonă.
Cu siguranță, soluțiile ERP care oferă aceste facilități de optimizare (vezi SAP) sunt
catalogat e ca fiind superioare altor aplicații mai sărace în opțiuni de acest gen. Și Microsoft
Dynamics NAV, deși nu are un modul de optimizare a șarjelor de preparare sau a loturilor de
ambalare, oferă în schim b un motor puternic de programare a producției, care putem
considera că optimizează managementul comenzilor de producție.
Autorul, având ca și realizări în sfera aplicațiilor de managemnt al producției și
module de optimizare a acesteia (specifice industriei de proces), în speță „algoritmi de calcul
al șarj ei optime” (la prepararea produselor cosmetice), și -a propus să studieze tematica
metodelor de optimizare în managementul producției.

28
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. 1. Ambler,S.W. -„In Search of a Generic SDLC for Object Systems", in Object
Magazine, 1994, pag.76 -78
2. Andone , I., Țugui A. – Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanțe -banci
și marketing, Ed Economica, 1999
3. Ani, C., Reș M . D., Caracteristics of ERP Software Maintenance , Annals Of The
„Tiberiu Popoviciu” Seminar, vol. 6, Mediamira Science Publisher, Cluj -Napoca,
2008
4. Ani, C., Reș M . D., ERP Customization , Annals Of The „Tiberiu Popoviciu”
Seminar, vol. 6, Mediamira Science Pub lisher, Cluj -Napoca, 2008
5. Baskervill, R. – EDP Auditing, Georgia State University
6. Boehm, B. W. – „A Spiral Model of Software Development and Enhancement", in
1EEC Computer, 1988
7. Booch, Rumbaugh, Jacobson – The UML Modeling Language User Guide, Addison –
Wesl ey, 1999
8. Bouzghoub, M., Gardarin, G., Velduriez, P. – Object Technology : Concepts and
Methods, International Thomson Computer Press, Boston, 1997
9. Bușe, F. (coordonator) și colectivul, „Manual de inginerie economică. Tehnologia
informației în domeniul m anagerial”, Editura Dacia, Cluj -Napoca, 2002
10. Carmichael , A.R., Object Development Methods, SIGS Books, Ney York, 1994
11. Coad, P., Yourdon, E. – Object -Oriented Anulysis, Second Edition, Yourdon Press,
Prentice HallBuilding, Englewood Cliffs, New Jersey, USA, 1991
12. Coderre , D. – Articolul „Analiza ratelor – O înțelegere a tehnicii de analiză a datelor”,
ww.theiia.org/itaudit
13. Cornion , J., P., Haltab, N., J., Qui a encore peur del'informatique , Eyrolles, Paris,
1990
14. Digital – A Guide to Use Digital Program Methodo logy, 1996
15. Edwards, J.M. – The Fountain Model for Object -Oriented Systems Development, in
Object Magasine, 1993
16. Fotache, D., Hurbean, L. – Soluții informatice integrate pentru gestiunea afacerilor –
ERP, Editura Economică, București, 2004

29
17. Frățilă, L., Proiectarea sistemelor informatice , Editura InfoMega, București, 2007
18. Hay David C., The Zachman framework:. An introduction , in Object Magas ine, 1993
19. Henderson -Sellers, B. and Edwards, J.M.„The Fountain Model for Object
Oriented Syste ms Development ", in Object Magas ine, 1993
20. Henderson -Sellers, – Object -Oriented Metrics – Measures of Complexity, Prentice Hall
PTR, Upper Saddle River, New Jersey, USA, 1996.
21. Hoffer, J.A., George, J.F., Valacich, J.S. – Modern Systems Analysis and
Design, The Benjamin / Cummings Publishing Company, Inc., Menlo Park, CA, 1996
22. Kosanke, K., ș.a., Manufacturing Enterprise Modelling with PERA and CIMOSA ,
Proceedings of IFAC Workshop on Manufacturing Systems: Modelling, Management
and Control, Wien, 1997
23. Ilieș, L. și colectiv , Managementul firmei, Ed. Risoprint Cluj -Napoca, 2005
24. Lungu I., Sabău Gh., Bodea C., Surcel Tr., “Sisteme informatice pentru conducere”, Ed.
SIAJ, 1994
25. Lupaș , M., Modul de training – GMP, Farmec, 2008
26. Martin, J. – Rapid Application Dev elopment, Macmillan Publishing Company, New
York, N Y, 1991
27. Mehdi, J. , Ran A., Frank van der Linden – Software Architecture for Product
Families: Principles and Practice,. Addison Wesley Longman, 2000
28. Milan, Z., "The IEBM Handbook of Information Technol ogi In Business", Editura
THOMSON LEARNING 2007
29. Militaru , Gh., „Sisteme informatice pentru management”, Editura BIC All, București,
2004
30. Munteanu , A. – Auditul sistemelor informatice contabile : cadrul general, Ed.
Polirom, Iasi,2001
31. Mureșan , M., Generi c Integrating Business Architecture, Revista Informatica
Economică nr.2 (38)/2006
32. Nicolescu, O. , Verboncu I., Fundamentele managementului organizației, Ed.
Universitară, București, 2008
33. O'Brien J., Marakas G., "Management Informations Systems", Seventh Edi tion,
Editura McGraw'Hill International 2006
34. Oprea, D., Analiza și proiectarea sistemelor informaționale economice , Editura
Polirom, Iași, 1999

30
35. Oprea , D., Protecția si securitatea sistemelor informatice, Ed. Universității
“Al.I.Cuza”, Iași, 2004
36. Oprean, C. , Kifor, C., Arhitecturi și modele generice în sistemele , Timișoara, CIM ,
TEHNO98, 1998
37. Oprean, C., Kifor C., Enterprise modelling with, CIMOSA , CNMU, București, 1998
38. Oprean, C., Kifor, C., Strategia de implementare a sistemelor CIM , Timișoara,
TEHNO98, 19 98
39. Peaucelle, J.L., La gestion de l’informatique , Les Editions d’Organisation, Paris, 1990
40. Remenyi, D., Investițiile în TI – elaborarea unui studiu de eficiență , Editura Club
Europa, București, 2001
41. Reș, M. D., Ghișoiu N ., Design Strategies For An Integrat ed Information System ,
Competitiveness and European Integration, Business Information System Days, Cluj –
Napoca, 2007
42. Reș, M. D., Production Optimisation By Means Of ERP , Competitiveness and
European Integration, Cluj -Napoca, Business Information System Day s, 2007
43. Reș, M. D. , Ani C., Criteria for selection ERP, Proceedings of the Challenges for
Analysis of the Economy, the Businesses, and Social Progress International Scientific
Conference, Unidocument Kft., Szeged, 2010
44. Reș, M. D., Ani C ., ERP. The standard cost in a manufacturing company ,
Proceedings of the Challenges for Analysis of the Economy, the Businesses, and
Social Progress International Scientific Conference, Unidocument Kft., Szeged, 2010
45. Reș, M. D. , Ani C., Criteria for selection ERP, Proceedings of the Challenges for
Analysis of the Economy, the Businesses, and Social Progress International Scientific
Conference, Unidocument Kft., Szeged, 2010
46. Românu, I., Vasilescu, I., Managementul investițiilor , Editura Mărgăritar, București,
1997
47. Roșca, I. & c olectiv, Proiectarea sistemelor informatice financiar -contabile , Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1993
48. Royce, W. W. – Managuing the Development of Large Systems, Proceeding of
WESTCON, CA,USA, 1970
49. Sommerville, I. – Software Engineering, lth Edition, Addison -Wesley, UK, 1989
50. Stanciu , V., Sisteme informatice de gestiune, Tribuna Economică București, 1999

31
51. Stoica, M. (coordonator), Hincu, D., Frățilă, L., & colectiv, Contract de cercetare , cod
CNCSU 110/1998, Metodologia de evaluare a proiectelor de transfer de tehnologie ,
București, 1998
52. Tardieu, H., Rochfeld, A., Colleti, R. – La Methode Merise: Principes et Outils, 2e
Edition, Editions & Organisation, Paris, 1991
53. Tatomir, Virgil, Analiza sistemelor informatice, Revista e -Week, nr. 12, 2006
54. Teodore scu, L., Ivan, I., Managementul calității software , Editura Inforec, București,
2001
55. Tubbs , T., Customer Insights,Microsoft, 2006
56. Vătuiu, V., Vătuiu , T., „Strategii manageriale de realizare și implementare a unor
sisteme informatice performante la Curtea de Conturi a României”, Editura
Academica Brâncuși , Tg -Jiu, 2004
57. Velicanu , M., Lungu , I. s.a – Sisteme de baze de date – Teorie și practică, Ed. Petrion,
București,2003
58. Whitmire, S.A, – Object -OrientedDesign Measurement, John Wiley & Sons, Inc., New
York , 1997
59. ***, First International Workshop on Architectures for Software Systems, Mary
60. ***, IEEE 1471/ 2000, Recommended Practice for Architectural Description of
Software -Intensive Systems
61. **** Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor, ORDIN nr. 218 din 14
iunie 2004 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanță,
de tipul aplicațiilor Internet -banking, home -banking sau mobile -banking ,
http://www.mcti.ro/2087.html
62. http://www.agenda.ro/news/news/1044/… -firmele -din-romania -incep -sa-inteleaga –
rolul-consultantei -in-domeniul -informatic .html
63. www.ager -solutions.ro/navision.aspx
64. http://anale.feaa.uaic.ro/…/44 _Grama_A,_Fotache_D_ –
_Integrarea_informationala_a_ IMM -urilor _romanesti .pdf
65. Anantha Sayana S., The IS Audit Process, pe adresa : http://www.isaca.org/Content/
NavigationMenu/Students_and_Educators/IT_Audit_Basi cs/
66. http://www.bizwords.ro/stiri/economie/9485/De -la-o-tara-exportatoare -de-produse –
cosmetice -Romania -a-ajuns -sa-importe -sapun -detergenti -si-pasta -de-dinti.html
67. Boehm , B., (1995), http://www.sei.cmu.edu/architecture/definitions.html ,2002

32
68. www.charisma.ro/Charisma -ERP
69. http://www.citynews.ro/bistrita -nasaud/shopping -34/industria -cosmetica -romaneasca –
nume -cu-care-sa-ne-mandrim -78940/
70. CSIA, The risks, pe adresa: http://www.cabinetoffice.gov.uk/csia/the_risks/index.asp
71. http://www.theiia.org/itaudit/
72. www.conpirom.ro/pagina5/index.htm
73. www.ebs.ro/produse/clarvision2.htm
74. www.gao.gov/bestpractices/bpeaguide.pdf
75. www.help.sap.com/…/146_Scen_Overview_RO_RO.ppt
76. www.hotnews.ro/stiri -arhiva -1205294 -greii-domeniului -erp-comenteaza -piata –
romaneasca.htm
77. www.isaca.org/About -ISACA/History/Pages/default.aspx
78. http://www.isaca.org/Content/NavigationMenu/Students_and_Educators/IT_Audit_B
asics/
79. http://www.llpgroup.com/ro/index.php/solutii/fbm/microso ftdynamicsnav –
navision.html
80. www.marketwatch.ro/…/ Oracle _Business _Intelligence_Solutii_performante_
pentru_decizii_strategice/
81. www.medicultau.com/…/ clasificarea -produselor -cosmetice .php
82. Nigrini , M. – Articolul „Analiza digitala – Tehnologii de analiza a datelor asistate de
calculator pentru auditorii interni”, www.theiia.org/itaudit
83. http://octaviancoifan.blogspot.com/2010/07/inceputurile -cosmeticii -in-romania. html
84. Ozier , W., Risk Management , pe adresa : http://www.theiia.org/itaudit/index.cfm ?
fuseaction=forum&fid=349
85. Perkins , A., Implementing the Zachman Framework for Enterprise Architecture –
http://www.visible.com
86. http://profs.info.uaic.ro/~adrianaa/uml/
87. http://www.sap. com/romania
88. www.sap.com/romania/industries/…/pdf/Platforma_SAP_NetWeaver.pdf
89. www.sap.com/romania/solutions/business -suite/erp/pdf/SAP_ERP.pdf
90. Schwab -Chesaru , E., „ERP România 2008”, www.clubitc.ro
91. Schwab -Chesaru , E., www.marketwatch.ro/…/Isi_revine_piata_ERP_locala_in_2010
92. Schwab -Chesaru , E., „ERP România 2009”, www.clubitc.ro

33
93. Shaw, 1995, http://www.sei.cmu.e du/architecture/definitions.html
94.www.scritube.com/stiinta/informatica/ANALIZA -SI- PROIECTAREA –
SISTEMULUI -INFORMATIC -UTILIZAND -UML .PHP
95. www.seniorerp.ro/resurse/modul/seniorerp_beneficii_ale_implementarii sistemelor_
erp
96.http://www.siv eco.ro
97.www.technology -training.co.uk/introductiontoenterprisearchitecture_30.php
98.Țînț, T, Arhitecturi de referință pentru reingineria organizațiilor ,
www.armyacademy.ro/ reviste/3_2004/r13.pdf
99.Weber, Ron, EDP Auditing –Conceptual Foundations and Practice,
http://www.isaca.org/Content/NavigationMenu/Students_and_Educators/IT_Audit_Basics
/
100.Will, O., Risk Management , pe adresa : http://www.theiia.org/itaudit/index.cfm ?
fuseaction=for um&fid=349